Sistemul de management din formarea profesionala a adulților [614891]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul CREDIS

Sistemul de management din formarea profesionala a adulților

Lucrare de disertație

Profesor coordonator : prof. univ. dr. Marin Manolescu

Masterand: [anonimizat]
2017

A. Rezumat
Scopul acestei lucrari de disertatie este fundamenta rea teoretic a si metodologic a a
managementului formarii profesionale a adultilor in vederea eficientizarii activitatii managerilor,
tinand cont de provocarile existente pe piata furnizorilor de formare.
Obiectivele lucrarii de fata sunt descrierea esenței și a evoluției conceptului de „manager
furnizor de formare” , a dimensiunilor sistemului in managementul formării profesionale a
adultilor; an aliza situației actuale privind formarea profesionala continua a managerilor pentru
dezvoltarea entitatilor pe care le con duc; identificarea modului de stabilire a necesităților de
formare continuă ale formatorilor din subordine; stabilirea instrumentelor și a condițiilor de
exploatare a modelului managerial pentru eficientizarea managementului formării continue a
formatorilor .
În Capitolul 1, sunt examinate conceptele de management si management educațional ,
conce ptele teoret ice ale sistemului de management în managementul furnizorilor de formare ,
sunt prezentate raționamente ale managementului formăr ii continue a formatorilor și ale
managerilor . Am incercat sa argume ntez rolul sistemului de management în conducere a
furnizorilor de formare , componentele acestuia , funcțiile managementului , dimensiunile,
principiile de bază ale sistemului de management din formarea profesionala a adultilor , noțiunea
de „sistem de management”.
În Capitolul 2 , am descris conținutul, structura și componentele modelului de combinatie
managerial -pedag ogica al sistemului de management în managementul formăr ii continue a
formatorilor din educatia adultilor .
Am prezentat și descris conceptul unui panou de conducere ca instrume nt principal al si stemului
de management în managementul formării continue a formatorilor și al organizării activitatii de
management .
Au fost prezentate și argumentate schema tic etapele proce sului de realizare a modelului de
sistem de management în manag ementul formării continue formatorilor .
Importanta lucrarii este condiționată de fundamentarea teoretico -aplicativă a funcționalității
sistemului de formare continuă a managerilor din centrele de formare profesionala a adultilor
pentru elaborarea metodolog iei de management in formarea continua a formatorilor , în vederea
eficientizării procesului de formare continuă a formatorilor .

Dicționar de termeni
Calificarea este rezultatul @formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci
când un organism competent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare a învățării, rezultate la
anumite standarde prestabilite.
Certificarea rezultatelor învățării reprezintă proce sul prin care se confirmă în mod formal
rezultatele învățării dobândite de persoana care învață în diferite contexte, în urma unui proces
de evaluare. Aceasta se finalizează printr -o diplomă sau un certificat.
Competențele profesionale sunt un ansamblu un itar și dinamic de cunoștințe și abilități.
Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului
specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare,
transfer și r ezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare.
Formarea profesională a adulților cuprinde formarea profesională inițială și formarea
profesională continuă organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului națion al de
învățământ. Formarea profesională inițială a adulților asigură pregătirea necesară pentru
dobândirea competențelor profesionale minime necesare pentru obținerea unui loc de muncă.
Formarea profesională continuă este ulterioară formării inițiale și a sigură adulților fie
dezvoltarea competențelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competențe.
Ucenicul este persoana cu vârsta de peste 16 ani care, din voință proprie, încheie un contract de
ucenicie cu un angajator, în scopul obținerii u nei calificări. Prin ucenicie la locul de muncă se
obține o calificare în sistemul de formare profesională a adulților.
Program educațional concretizează oferta educațională a unei organizații furnizoare de
educație. Mai exact, stabilește pentru fiecare arie de dezvoltare, disciplină, domeniul de
studiu/modul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază
conținutu rile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări
metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora.
Persoane care urmează studii/cursuri de formare sunt persoanele care participă la programe
de educație/formare profesională într -un alt ciclu de învățământ sau altă formă
autorizată/acreditată de educație și formare profesională.
SMFCF inseamna subsistemul/microsistemul managerial de formare continuă a formatorilor
Validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării
dobândite de o persoană, evaluate și certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate
sau o calificare.

INTRODUCERE
Actualitatea lucrarii de disertatie . Schimbările sociale, educațion ale si de pe piata muncii din
Romania necesită noi abordări , atât în or ganizarea procesului de formare profesionala a adultilor ,
cât și în dezvolta rea și îmbunătățirea procesului 2de manage ment al furnizorilor de formare , fapt,
care reclamă moderni zarea 2conceptelor de management din această activitate.
Centrele de formare profesionala a adultilor trebuie să fie pregătite pentru a reacționa prompt și
eficient la schimbările tehnologice de pe piata muncii 2si din societate , pentru a face față atat
concurenței din domeniu cat si cerintelor cursantilor si ale angajatorilor . Un rol decisiv, în aceste
condiții, îi revine conducătorului centrului de formare profesionala a adultilor .
Astfel, managerul din sistemul de formare profesionala a adultilor este pe rceput ca un factor de
decizie care 1trebuie să asigure: sub aspect social – buna funcț ionare a instituției; sub 1aspect
pedagogic – realizarea funcției de bază 1a sistemului educațional în vederea for mării unei
person alități integre; sub aspect managerial – realizarea unei conduceri de calitate în toate
domeniile de activitate a le instituției 2de învățământ; sub aspect economic – pregătirea viitorilor
profesio niști de calitate.
Din această persp ectivă, managementul in formarea profesional a a adultilor presupune un șir de
sarcini, 2precum: transpunerea 2în practică a politicilor educaționale; gestionarea 2 procesului
educațional și de conducere, luarea 2 deciziilor; consilierea si orientarea in cariera a cursantilor, a
formatorilor și angajato rilor; coordonarea 1activității de forma re1continuă a formatorilor ;
valorificarea rațională a 1resurselor materiale și 1financiare s.a.m.d. . Această multiplă activitate
de natur ă2sistemică, procesuală 2și institu țională imprimă diverse 2informații, care fiind ordonate,
sistematizate, 2aplicate , constituie un sistem de management , sistem care are 2misiunea să confere
noi2dimensiuni și roluri 2managementului din formarea profesionala continua, într -o viziune a
schimbării 2accelerate .
Pentru a as igura 2un manag ement perform ant,2 conducătorii instituțiilor 2de învățămâ nt au nevoie
de informații 2multiple pentru a valorifica si de a procesa acest sistem 2de management , în baza
cărora să -și2fundamenteze op iniile, să poată 2adopta decizii 2cu privire 2la activitatea curentă, de
previzionare , de investiții vizând 2procesul de instruire și formare continuă a formatorilor din
instituția de 2învățământ , pentru realiz area cu succes a 2noilor sarcini si conducerea eficientă a .
1. În acest sens, sistemul de@management, ba zandu -se pe noile @tehnologii performante
urmează să asigure: @selectar ea, colectarea și înregistrarea @rapidă a datelor; securizarea
informațiilor primi te; prelucrarea acestora într -o2perioadă reală de timp; 2protejarea
informațiilor și accesul 3celor implicaț i în conducere 6la baza d e date și 5informații a
centrelor de formare profesionala.

Tehnologiile informatice performante sunt important e și în organizarea proceselor de forma re
continuă a formatorilor .
Gestionarea sistemului de management solicită un șir d e5competențe profesionale de
care4trebuie să dea dovadă conducăt orii5furnizorilor de formare : competențe 6manageriale,
competențe sociale, 5comp etențe digitale s.a.m.d .
Descrierea situației în 7domeniu in acest moment:
Creșterea nivelului competențelor 5profesionale ale managerilor furnizorilor de formare continua
prezintă o dezvoltare 7continuă, pe etape , parcursă de -a lungul activității profesionale, rezultatul
căreia 5este formarea experienței profes ionale. Trebuie luate în calcul 4toate componentele
acestui proces: 4atât competențele pe care le are managerul 5la inceputul carierei sale, cât 4și cele
formate pe parcursul 4activității mana geriale, dobândite prin diverse 6activități de formare
continuă, realizate în 5cadrul programelor de formare la 5nivel local și național, 4inclusiv, a
competențelor de 2utilizare a TIC E în procesul de management .
Prezentarea principalelor instrumente europene pentru formarea profesională
EQF – Cadrul European al Calificărilor: este un cadru comun de referință menit să servească
drept instrument de traducere între diferite sisteme și niveluri de calificări, atât pentru
învățământul preuniversitar, cât și pentru învățământul superior. Elementul central al Cadrului
European al Cali ficărilor este un set de opt niveluri de referință, fiecare nivel fiind definit de un
set de descriptori (prezentați în termeni de cunoștințe, abilități și competențe) care indică
rezultatele învățării relevante pentru calificările de la nivelul respectiv, în orice sistem de
calificări. Setul precizează:
a) ceea ce știe persoana care învață;
b) ceea ce înțelege persoana care învață;
c) ceea ce este capabilă să facă persoana care învață.

Cadrul European al Calificărilor nu este conceput pentru a înlocui sistemele naționale de
calificări, ci pentru a completa acțiunile statelor membre prin facilitarea cooperării între acestea.
ECVET – Sistem European de Credite pentru Educație și Formare Profesională este un
cadru metodologic comun care facilitează acumu larea și transferul de credit aferent rezultatelor
învățării între diversele sisteme de calificări. Scopul acestui sistem este de a promova mobilitatea
transnațională și accesul la învățarea pe tot parcursul vieții. Sistemul European de Credite
pentru Educ ație și Formare Profesională nu este menit să înlocuiască sistemele naționale de
calificări, ci să optimizeze comparabilitatea și compatibilitatea între acestea. Sistemul European
de Credite pentru Educație și Formare Profesională se aplică tuturor rezulta telor obținute de
o persoană în diversele sisteme de educație și formare, care sunt ulterior transferate, recunoscute
și acumulate în vederea obținerii unei calificări. Această inițiativă le permite cetățenilor europeni
să obțină mai ușor recunoașterea for mării, competențelor și cunoștințelor dobândite în alt stat
membru.

EQAVET – Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în formarea
profesională este un instrument important de susținere a statelor membre în promovarea și
monitorizarea îmbun ătățirii continue a sistemelor de educație și formare profesională pe baza
unor criterii și a unor indicatori de calitate comuni. Cadrul trebuie luat în considerare la nivelul
sistemului de educație și formare profesională, al furnizorilor de educație și f ormare profesională
și la nivelul acordării calificărilor. Acesta asigură o abordare sistemică a calității, acoperind și
interrelaționând nivelurile importante și actorii. Accentul este pus pe monitorizarea și
îmbunătățirea calității, prin combinarea evalu ării interne și externe, a evaluării și a proceselor
pentru îmbunătățire, susținută de analiză cantitativă și calitativă.
ESCO – Sistemul european de clasificare a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și
profesiilor : clasificarea dispune de anumite caracteristici unice și inovatoare: va fi multilingvă,
se va baza pe aptitudini/competențe și va fi publicată într -un format deschis, care va putea fi
utilizat de programele informatice ale părților terțe. Astfel, clasificarea va deveni un element de
bază al portalurilor online de locuri de muncă, al instrumentelor de consiliere profesională și al
bazelor de date privind posibilitățile de învățare, generând beneficii concrete pentru solicitanții
de locuri de muncă, persoanele care doresc să își schimbe cari era, cursanți și angajatori.
Idei2valoroase pri vind aspecte ale managementului 5programelor de formare a formatorilor
gasim în lucrările cercetătorilor Cucoș, C., & Iosifescu, Ș. (1999). Managementul programelor
de formare a formatorilor . Ghid metodologic, Vasilescu, C., & Codreanu, A. (2014).
MANAGEMENTUL PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE DESTINATE ADULȚILOR ÎN
CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE. Buletinul Universității Naționale de Apărare»
Carol I « , (01), 87 -92.
Hohan, I. (2006). Cadrul European de asigurare a calitã ții în educatie si formare profesionalã.
Corelatie cu managementul calitãtii si Modelul EFQM de excelent ã. Recoma ndãri pentru
furnizori de educatie s i formare pr ofesionalã,
Studii ample în domeniul formarii formatorilor se atestă în investigațiile real izate de:
Niculescu, R. M. (2000). Formarea formatorilor . All Educational, CHIVU, L., POPA, L., &
CURTEANU, D. (2000). Formarea formatorilor . De la teorie la practică, Editura Economică,
București , Sandu, A., Ponea, S., & Bradu, O. (2009). Formare de formatori centrată pe egalitate
și parteneriat, Văcărețu Stanca, A. (2007). De la analiza nevoilor la programul de formare. Ghid
pentru formatorii de cadre didactice.
Teoriile formării continue a formatorilor – elaborate de cercetătorii Iucu, R. (2005). „F ormarea
inițiala si continua a formatorilor –sisteme, politici, strategii”. Editura Humanitas , Cozma, T.
(2008). Formarea continuă a formatorilor între tradițional și modern . Editura Univ ersității"
Alexandru Ioan Cuza", Iucu, R., & Manolescu, M. (2001). Peda gogie. Editura Fundației
Culturale „Dimitrie Bolintineanu , Manolescu, M. (2006). Reforming teacher education in
Romania. Higher Education in Europe , 31(1), 83 -93.
Idei, concepții, teorii și 4legi care țin de domeni ul managementului, 5dezvoltării resurselor umane
sunt reflectate în principiile educației permanente abordate de D’HAINAUT, L., & LAWTON, D.
(1981). Sursele unei reforme a conținuturilor axate pe educația permanentă, în: Programe de
învățământ și educație permanentă, coord. D ’Hainaut L., EDP, București, ROGOJINĂ, D.
(2007). Educația permanentă –principiu de valorizare a personalității. În Problematica educației
în mileniul III: național, regional, european. Chișinău, Sas, C. M., Bonchiș, E., & Săveanu, T.
(2011). Educație perma nentă: ghid pentru inițiatorii programelor universitare de formare

continuă. Editura Universității din Oradea, Logofătu, M. (2003). Educație permanentă prin
învățământ virtual la Universitatea din București .
În această perspectivă 7consta tăm că schimbările complexe și 5profunde care au survenit in
formarea profesionala a adultilor din Romania, au impus o schimbare de 4paradigmă a acti vității
de formare profesională 4conti nuă a tuturor formatorilor și managerilor din formar ea
profesionala , schimbare care implică racordarea acestora la2noile con cepte curriculare,
metodologice 2și tehnologice ale formarii 4profesionale a adultilor .
Din multiplele probleme de cercetare 5din domeniul managementului procesului de învățămâ nt,
rămâne insuficient studiată 4problema procesului de formare a 5competențelor pro fesionale ale
managerilor 4din centrele de formare profesionala a adultilor.
Se constată că unii manager i de furnizori de formare întâmpină greutăți în 7procesul de
implementare a 4sistemului informatic managerial di n cadrul instituției, nu cunosc 5instrumentele
de stabilire a 2nivel ului de formare a competențelor 1profesionale ale formatorilor , nevoile lor de
formare, 4gradul de dezvoltare a performanțelor 4după parcurgerea stagiilor de formare conti nuă,
competența profesională nu 4întotdeauna est e exprimată prin 1nivelul de dezvo ltare a
performanțelor cursantilor si a cresterii gradului de ocupare din randul absolventilor. De
asemenea, în randul furnizorilor de formare profesionala mai apar diverse contradicții:
– între sarcinile care stau în fața m anagerilor în perioada 1schimbărilor sociale ai educaționale
care se observă 1la nivel națio nal și in pregătirea profesională nesatisfacatoare a acestora ;
– între necesitatea dezvoltării 1competențelor pro fesionale ale forma torilor și lipsa mecanismului
de stabilire 1a nevoilor de formare ale acestora;
– între necesitatea cunoașterii 1situației reale de către manageri 1privind procesu l de dezvoltare a
competențelor 1profesionale ale formatorilor și studierea insuficientă a 2problemelor care rezidă
în elaborarea și 1exploatarea sistemului de management .
De aceea, p entru cunoașterea reala a situației di n domeniul formării continue a formatorilor ,
managerii au nevoie de un 1set de instrumente, inclusiv informaționale, pentru cons tatarea
situației reale în cadrul furnizorului de formare profesională și luarea deciziilor în organizarea
formării continue de calitate a formatorilor , identificarea formelor de introducere a activităților
inovatoare în managementul formării continue a 2formatorilor si stabilirea competențelor
solicitate pe piața muncii.
Astfel, problema cercetării o reprezintă necesitatea eficientizării managementului formării
continue a formatorilor în baza sistemului de 2management.
Direcțiile de soluționa re a problemei 2cercetării sunt urmatoarele :
(a) stabilirea reperelor 2teoretice si metodologice ale procesului de 4formare continuă a
managerilor din sistemul de formare profesionala a adultilor ; sporirea calității managementului
formăr ii2continue a 2formatorilor ; definirea conce ptului de 2 „sistem managerial”, elaborarea
modelului m anagerial și asigurarea metodologică 2a funcționalității lui;
(b) verificarea premiselor curriculare 2ale formări i continue a managerilor 2în domeniul elaborării
și utilizării 2sistemului de management .

Obiect ivul acestei cercetări îl 2constituie procesul 2de formare 2continuă a managerilor din
centrele de formare profesionala a adultilor pentru cons truirea sistemului de 2management în
managementul 2formăr ii continue a formatorilor .
Scopul acestei cercetări 2const ă în fundamentarea teoretică și 2metodologică a procesului 2de
formar e continuă a 2managerilor pentru elaborarea și 2utilizarea sis temului de management, fapt
care va contribui la 2eficientizarea managementului formăr ii profesionale continue a
formatorilor .
Obiectivele acestei cercetări sunt:
-dezvăluirea esenței și a 2evoluției conc eptului de „sistem managerial” 2și a dimens iunilor
sistemului de management 2în managementul formării continue a formatorilor ;
-analiza situației actuale 2privind formare a contin uă a managerilor pentru 2construirea sistemului
managerial 2;
-identificarea mo dalităților de 2stabilire a necesităților de formare continuă a le formatorilor ; 2
-stabilirea instrument elor și a 2condițiilor de exploatare a modelului 2managerial -pedagogic
pentru eficientizarea managementului formăr ii continue a formatorilor 2;
-conceptualiz area2modelului 2managerial -pedagogic a l sistemului de 2management în
managementul formăr ii continue a formatorilor ;
-elaborarea si implementarea 2Cadrului de formar e a managerilo r2pentru construirea si
implementarea 2sistemului de management în managementul formăr ii continue a formatorilor .
Importanta lucratii de disertatie consta în elaborarea modelului 2managerial în managementul
formă rii continue a formatorilor , in determinarea 2instrumentelor de organizare și a 2condițiilor
de utilizare a sistemului de 2mana gement si desigur in 2stabilirea nivelurilor d e formare 2a
competențelor managerilor furnizorilor de formare profesionala.
Rezultatele cercetării 2pot fi d e real folos managerilor, formatorilor din centrele de formare
profesionala a adultilor, dar si altor persoane sau entitati interesate de aceste aspecte ale formarii
profesionale din Romania,
Recomandările 2practice pot fi desigur valorificate atat in 2formarea inițială ș i continuă a
managerilor cat si in cea a formatorilor care lucreaza in formarea profesionala a adultilor.

Capitolul 1 Studiul m anagementului formăr ii formatorilor și2oportu nitatea introducerii
sistemului de management în managementul formării continue a formatorilor .
„Instruirea și formarea profesională continuă, 2în lumea modernă, deține un loc important în
direcțiile de bază ale dezvoltării 2economico -sociale”, se menționează în Concluziile Consiliului
European de la Lisabona (Europeană, C. (2010). Europa 2020. O strategie europeană 2pentru o
creștere inteligentă, ecologică și 2favorabilă incluziunii , 3)
In general, mesajele pentru 2dezvoltarea învăț ământului european, pe care le 2gasim în
Memorandumul privind învățarea pe tot parc ursul vieții al2Comisiei Europene, sunt îndreptate
spre garantarea 2accesului un iversal și continuu la învățare 2pentru formarea și îmbunătățirea
competențelor, realizarea 2unor investiții superioare în resurse umane; 2încurajarea i novației în
predare si învățare, valorizarea 2învățării nonformale si informale, regândirea 2orientării si
consilierii profesionale, cu focalizare pe accesul la 2informație de calitate și la consi liere privind
oportunitățile de 2învățare pe t ot parcursul vieții; apropierea 2învățării de domicil iu, oferirea de
oportunități de 2învățare continuă, cât mai aproape de beneficiari, în 2propriile lor comunități (
European Commission (EC). (2001). Making a European area of lifelong learning a reality. )
În acest context, 2formar ea continuă a formatorilor , în Romania , trebuie privită isîntr-un context
social, economic și politic mai 2larg, datorita globalizarii, în conformitate 2cu cresterea calitativa
a formarii profesionale a adultilor pentru ca absolventii sa poata face fata provocarilor de pe
piata muncii , atat cea interna cat si cea europeana sau mondiala.
Schimbările de natură 2economică, politică, demografică, in special 2modul in care piata muncii
este afectata de fenomenul migratiei , sunt cele care plasează furnizorii de formare profesional a si
formatorii prin pregătirea lor profesională în fața unor noi provocări.
Astazi, formarea profesionala a adultilor din Romania are nevoie de formatori capabili să le ofere
cursantilor un program de formare de calitate conform competentelor din standardele
ocupationale sau din standardele de pregatire profesionala .
Un si stem de standarde pentru formarea 2profesionala , odată dezvoltat si2implementat , ar putea
grăbi a pariția unui corp al formatorilor , în care formatorii vor avea posibilitatea de recunoaștere a
meritelor și de avansare profesională.
Procesul de modernizare 2a formarii profesionale în Romania determină 2necesitatea adoptarii in
curand a 2unor schimbări esențiale în sistemul de forma re continuă a formatorilor .
Formar ea continuă a formatorilor este una dintre 2direcțiile prioritare îndreptate 2spre schimbarea
și modernizarea formarii profesionale din Romania . Sistemul de formare continuă a formatorilor
trebuie să fie inițiatorul și 2catalizatorul schimbări lor și inovațiilor 2din formarea profesionala ,

care v a contribui în pregătirea 2și formarea c ontinuă a formatorilor din formarea profesionala a
adultilor.
Formarea continua trebuie strans legata de consilier ea carierei deoarece adulții activi pe piaț a
muncii sunt adesea tratați în 2termeni de capital uman , în accepțiunea de 2resurse umane existente
de care dispune o unitate economică , instituție, o întreagă comunitate sau o națiune (Jigău, M.
(2003). I. CONSILIEREA CARIEREI ADULȚILOR. CONSILIEREA CARIEREI ADULȚILOR ,
5.)
Ca si concept, formarea continuă a formatorilor 2definește direcțiile de formare esențiale pentru
activitatea de pe rfecționare sau 2specializare a formatorilor , conturat e la nivelul furnizorilor de
formare profesionala a adultilor , prin consolidarea reformelor 2deja întreprinse și 2reevaluarea
priori tăților într -o2societate bazată pe tehnologii avansate. Formarea continuă a2formatorilor
trebuie sa răspunda la2aceste evoluții ș i la2problemele lor si ea trebuie integrata 2în contextul
mai larg al 2educației pe parcursul intregii vieti . Formar ea2continuă a formatorilor trebuie facuta
ulterior formării iniția le și2asigură formatorilor fie dezvoltarea competențelor profesion ale deja
dobândite prin cursuri de perfectionare , fie dobândir ea de noi competențe prin cursuri de
specializare.
Activitățile de formare continu ă a formatorilor din Romania sunt asigurate de un cadru legislativ
național si international:
Legislatie Interna tionala 2
Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană
în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) 2
Comunicatul de la Bruges privind intensificarea cooperării europene în domeniul educației și
formării profesionale pe perioada 2011 -2020 2
Comunicarea Comisiei 2către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor “Regândirea educației: investiții în competențe pentru
rezultate socio -economice mai bune” 2
Recomandarea Consiliului 2din 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al României
pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României
pentru 2014 2
Rezoluția Consiliului 2privind un plan european reîn noit pentru învățarea în rândul adulților
(2011/C 372/01)
REGULAMENTUL (UE) NR. 1024/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 2 52octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul
Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei 2;
Proposal for a REGULATION OF 2THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE
COUNCIL on promoting the free movement of citizens and businesses by simplifying the
acceptance of certain public documents in the European Union an d amending Regulation (EU)
No 1024/2012;
DIRECTIVA 2005/36/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 7
septembrie 2 005 privind recunoașterea 2calificărilor p rofesionale (versiunea consol idata);
LEGEA nr. 200 din 25 mai 2 004 privind 2recunoașterea dipl omelor și calificărilor profesionale
pentru profesiile reglementate din România;

Directiva 2 013/55/UE a 2Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de
modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a
Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul
Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”); 2
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea
Cadrului eu ropean al calificărilor pentru învățarea de -a lungul vieții; 2
Legislatie Nationala 2

Ordonanța Guvernului nr. 2129/2000 privind formarea profesională a adulților;
Ordonanța de urgență nr. 96/2016 2pentru modificarea și completarea unor acte normative în
domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății
Ordinul nr. 3138/2 0172pentru completarea anexei la Ordinul ministrului educației și
cercetării științifice nr. 5.272/2015 privind aprobarea Procedurii de aprobare a necesarului de
formulare tipizate care atestă finalizarea studiilor
Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 2pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privin d formarea profesională a adulților;
Hotărârea nr. 481/2015 pentru modificarea și 2completarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a
adulților, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003;
Hotărârea nr. 567/2015 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind
aprobarea Cadrului național al calificărilor;
Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 2privind aprobarea Cadrului Național al Calificărilor;
Hotărârea Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea, structura și funcționarea Autorității
Naționale pentru Calificări; 2
Hotărârea Guvernului nr. 780/2013 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului
nr. 556/2011 privind organizarea și funcționarea A utorității Naționale pentru Calificări;
Având în vedere preved erile Ordonanței de urgență nr. 296/2016 pentru modificarea și
completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și
sănătății incepand cu data de 1 ianuarie 2 017, 2formarea profesionala a adultilor a intrat in
subordinea Ministerului Muncii.

Obiectivele principale ale a ctivităților de 2formare profesionala ale formatorilor constau în
pregătirea de formatori capabili să contribui e la creșterea competitivității forței de muncă pe plan
national si international și la dezvoltarea du rabilă a societății.
Indiferent de sex , naționalitate, religie, pot participa la activitati de formare profesionala toți
adultii care vor să -si dezvolte competentele pe care le a u sau sa -si dezvolte altele noi iar
formatorii trebuie sa -si adapteze programele de formare pentru nevoile acestora, chiar daca
printre ei se afla si persoane cu dizabilitati.

Învățarea bazată pe 3competențe, în formarea profesiona lă a formatorilor , dar si in general , are o
mare importanță pentru societatea noastra aflata mereu în schimbare, este importanta pentru
stimularea 2creșterii economice , productivitatii și competitivității: compete nțele pot determina
capacitatea Romaniei de a-si crește in timp productivitatea.
Cadrul european de referință : Compet ențele -cheie pentru educația și 2formarea pe tot parcursul
vieții stabilește opt competențe 2cheie pentru formarea profesională continuă a tat a formatorilor
cat si a formatorilor : comun icare a în limba maternă, comunicare a în limbi străine, competența
matematică și competențe de bază în științe și 2tehnologie, competențe digitale , competenta a
învăța să înveți, competenț e sociale și civice, spirit de 2inițiativă și antreprenorial, competent a
de2exprimare 2culturală .
Fiecare dintre competente 2trebuie descrisă prin cunoștințele , aptitudinile 2și atitudinile care îi
corespund .
Fiecare d intre competențele 2cheie trebuie să îndeplinească 2următoarele funcții: să contribuie la
obținerea rezultatelor importante 2pentru societate și pentru fiecare persoan ă în parte; să ajute
persoanele 2să răspundă unor sarcini si exigențe 2importante, derivate din împrejură rile2sau
condițiile în2care se produc activitățile; să fie 2importante pentru toți cei care 2învață, nu numai
pentru formatori, formatori de formatori si specialiști ( Ardelean, A., & Mândruț, O. (2012).
Didactica formării competențelor . " Vasile Goldiș" University Press. )
Suplimentar fata de aceste competente cheie, cei care lucreaza ca formatori sau forma tori de
formatori au conform standardului ocu pational, unitati de competenta 2cheie si unitati de
competenta s pecifice activitatii care sunt: p regatirea programului/stagiului de formare , pregatirea
formarii practice , realizarea activitatilor de formare , evaluarea participantilor la formare si
evaluarea programului/stagiului de formare .
Conform standardului ocupational, f ormatorul este specialistul în formare care proiecteaza,
deruleaza, evalueaza si reviz uieste activitati teoretice sau practice si/sau prog rame de formare si
de dezvoltar e a competentelor profesionale, derulate în institutii specializate sau la locul de
munca.
Aceasta definitie extinsa este compatibila cu definitiile date formatorului la nivel european.
Ca urmare, formatorul este:
Conceptor a l2programelor/stagiilor de 2formare, pe baza documentelor normative 2în vigoare, a
standardelor ocupationale sau a standardelor de pregatire profesionala 2si a nevoilor unui anumit
sector de activitate sau a unui domeniu 2de activitate – inclusiv al celui 2de formare a
formatorilor .
Este si p roiectant al programelor/stagiilor 2si al activitatilor de formare profesionala a adultilor ,
pe baza identificarii nevoii 2si cererii de forma re2dintr -un anumit sector sau domeniu de
activitate .
Este de asemenea un o rganizator al programelor/stagiilor 2de formare, asigurând toate c onditiile
necesare 2desfasurarii optime a acestora .
Facilitator al procesului de 2învatare continua si de dezvoltare a acestuia prin crearea de situatii
de învat are2adecvate dezvolt arii competentelor profesionale 2care se constituie în tinte ale
formarii .
Evaluator al competentelor 2efectiv formate sau dezvol tate la participantii la cursuri , precum si al
propriei 2prestatii ca si formator .
Evaluator al programelor/stagiil or2de formare, atât al celor 2proprii, cât2si2al
programelor/stagiilor de formare propuse spre evaluare în vederea autorizarii .
Este persoana 2care prin exemplul personal, învata pe tot parcursul carierei 2profesionale,
dezvol tându -si2permanent competentele de formator .
In ceea ce priveste managerul furnizorului de formare , desi este o ocupatie care are codul
COR 242406 , aceasta nu are inca un standard ocupational si nici un standard de pregatire
profesionala, lucru care face ca formarea profesionala a managerilor sa nu fie reglementata, se
pot face pentru acestia doar cursuri neautorizate si in urma carora nu se elibereaza certificate
recunoscute la nivel national.

În concluzie, menționăm că 2managementul formăr ii continue a formatorilor trebuie să puna
accent pe legislatia existenta la nivel internațional și național, în vederea unificării a ctivităților de
formare profesionala. Managementul formării profesionale a formatorilor are drept scop
organizarea activităților 2de formare în corespondenta cu standardele de pregatire
profesională/standar dele ocupaționale, cu sistemul de competențe pr ofesionale ale formatorilor ,
oferindu -le astfel posibilitate a ca fiecare persoana să-și aleagă propriul traseu de formare
profesionala continuă, în funcție de nevoile 2de formarem, astfel incat să se poată ada pta la
cerințele 2sistemului educațional, ale comunității, si să participe astfel activ în toate activitatile
vieții profesionale.
Sistemul de management : conceptul, evolutia acestuia si semnificația
Conceptul de sistem @de management (SM) este interpretat în literatura @de specialitate ca o
totalitate de elemente cu caracter decizional, organizatoric, informațional și motivațional din
instituție, prin care se asigură exercitarea procesului de management în vederea creșterii
profitabilității organizației. Sistemul de management cuprinde mai multe componente, numite
subsisteme: subsistemul organizatoric , subsistemul informațional @, subsistemul metodologic o-
managerial , subsistemul decizional @ Verboncu, I. (2006). Management, eficienta si eficacitate.
Management & Marketing -Bucharest , (1), 59 -68.
Subsistemul organizatoric are ca si obiectiv identificarea caracteristicile calitative si cantitative
ale scopurilor urmarite de furnizorul de formare profesionala.
Subsistemul metodologico -managerial este mult mai complex, prin el reusim sa ducem la bun
sfarsit activitatile de previzionare, organizare, coordonare a membrilor echipei cen trului de
formare profesionala precum si cele de evaluare si control .
Panoul de comanda putem spune ca il reprezinta subsistemul decizional prin care managerul
furnizorului de formare realizeaza toate functiile manage mentului .
Subsistemul informațional este dinam ic, flexibil si sprijina toate sectiunile furnizorului de
formare, pornind de la activitatea de documentare, cercetare, trecan d apoi la activitatea operativa
si decizionala.
Tinand cont de caracteristicile subsistemelor de management, putem spune despre sistemul de
management ca acesta trebuie sa fie in primul ra nd adaptat la realitatile actuale din formarea
profesionala a adultilor, sa fie un sistem social cu autonomie proprie care sa coordoneze
organizarea activitatilor specifice formarii profesionale a adultilor.
Prin organizare, intelegem atat buna desfasurare activitatii zilnice cat si procesele si actiunile
necesare cristalizarii sub forma de intreg a colectivului, astfel incat, cel putin in ceea ce priveste
activitatea administrativa, ei sa actioneze in acelasi fel si folosind aceleasi proceduri indiferent c e
functie au in organigrama.
Astfel, procedurile de verificare ale actelor cursantilor inscrisi la curs, notiunile referitoare la
ceea ce inseamna invatamantul minim obligatoriu, sau ce inseamna studii medii conform
prevederilor Legii Educatiei Nationale , trebuie insusite de toata echipa furnizorului de formare ,
in vederea respectarii conditiilor de studii cerute de standardele ocupationale sau de standardele
de pregatire profesionala.
De asemenea, modul in care se raspunde la telefon sau la solicitarile c ursantilor trebuie sa fie
profesionist , sa nu duca in eroare cursantii, sa nu le ofere o perspetiva nerealista asupra viitorului
lor profesional. In ceea ce priveste inscrierea la cursuri si tratamentul aplicat cursantilor, nu se va
accepta nici un fel de discriminare pe criterii de varsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta
politica si/sau religioasa.
De asemenea pentru cursurile care nu necesita aviz medical , furnizorii de formare profesionala
care organizeaza programe de calificare, specializare sa u initiere si pentru persoane cu nevoi
speciale , vor adapta programele de pregatire profesionala in vederea asigurarii accesului egal si
nediscriminatoriu al persoanelor cu dizabilitati la formarea profesionala a adultilor.
Se va respecta modul de intocmir e a contract elor de formare profesionala incheiate cu
participantii la cursuri conform prevederilor legislative aplicabile in acel moment.

Prin toata activitatea, furnizorul de formare profesionala trebuie sa respecte c riteriile de evaluare
a furniz orilor de formare profesionala conform autorizatiei primite pentru fiecare ocupatie in
parte :
a)trebuie sa respecte programul de formare profesionala pentru care a fost autorizat;
b)trebuie sa implementeze sisteme de management a calitatii formarii profesional e a adultilor ;
c)furnizorii de formare profesionala trebuie sa -si valorifice experienta si sa puna la dispozitia
persoanelor interesate rezultatele activitatii lor anterioare obtinerii autorizarii sau rezultatele
obtinute in alte programe de formare profe sionala pe care le-au realizat, indiferent de modul de
finantare;
d) Sa asigure tot timpul resursele umane si financiare necesare desfasurarii in bune conditii a
activitatii.
e)Sa aiba la zi autorizatiile si avizele necesare desfasurarii programelor d e for mare profesionala,
conform legislatiei din acel moment .
Astfel, sistemul managerial trebuie sa se bazeze pe o buna documentare a managerilor,
informatiile referitoare la schimbarile legislative primite sa fie concrete, de actualitate , managerii
trebuie sa se bazeze pe utilizarea noilor tehnologii pentru a putea face fata schimbarilor continue
din formarea profesionala a adultilor.
In ceea ce priveste organizarea structurala a furnizorilor de formare profesionala a adultilor,
avem pe de o parte cadrele de co nducere iar de cealalata parte sunt formatorii si personalul
administrativ.
Formatorii trebuie sa aiba conform legii o pregatire de specialitate in domeniu in care sustin
cursurile si o pregatire pedagog ica care poate fi dovedita cu acte care dovedesc ca formatorul a
absolvit un curs de formator sau de formator de formatori sau este absolvent al unui masterat in
domeniul stiintelor educatiei sau are un doctorat in domeniul stiintelor educatiei.
Pot fi de asemenea formatori, profesorii cu grad didactic pent ru specialitatea pe care o predau,
maistrii instructori sau instructorii preparatori formare pentru partea de instruire practica.
De asemenea, pentru mai buna desfasurare a activitatilor teoretice si practice, furnizorii de
formare profesionala a adultilo r autorizati, pot incheia protocoale cu universitati si agenti
economici pentru susținerea programului de formare profesională continuă a adulților pentru care
acestia sunt autorizati. Instituția de învățământ își asumă obligația de a răspunde prin
depart amentul de asigurare a calității, de punere a la dispoziție a spațiilor de instruire teoretica ,
care să îndeplinească cerințele standardelor educaționale, precum și deținerea autorizațiilor
legale, cum ar fi cea sanitară de la DSP , de la IGSU și de la Pompi eri si are ca sarcină verificarea
condițiilor de calitate ale programului de formare.
Spațiile pentru pregătirea teoretică trebuie sa fie dotate cu echipamente de prezentare audio si
video de tipul: tablă, flipchart, calculatoare sau laptopuri , retro/video proiectoare, aparatură
video/TV și cu materiale le demonstrative (planșe, casete vi deo, software specializat s.a.m.d. .)
care au fost trecute in fisa de autoevaluare conform programei de pregătire .
Fiecărui participant la programul de formare profesională trebuie sa i se asigure un loc de
pregătire echipat coresp unzător astfel:
1.Dimensiunile, dotările și organizarea spațiilor de pregătire teoretica si practica , raportate la
numărul participanților la p rogramul de calificare, specializare, perfectionare sau initie re,
precum și desf ășurarea procesului de instruire teoretica sau practica, trebuie să respecte
normele specifice de protecția muncii .
2. Fiecare i persoane participant e la progr amul de formare profesională trebuie sa aiba acces
individual la suportul de cur s sau manualul cursantului. Suportul de curs/manualul
cursantului poate fi distribuit participanților la p rogramul de instruire teoretica sau practica
și sub formă de capitole , atat in format printat cat si in format electronic, pe măsura
parcurgerii progr amei de pregătire;
3. Suportul de curs/manualul cursantului trebuie să permită transmiterea cunoștințelor de
bază conform tematicii de pregătire.

Agentul economic se obliga prin contractul de pregatire practica să pună la dispoziția cursanților
spațiile de desfăș urare a activității de instruire practică, aceste spatii tebuie sa fie sa fie dotate cu
echipamentele, mașinile, utilajele, sculele, dispozitivele prevăzute în programa de pregătire
practica si trebuie sa fie în stare de funcționare; de asemenea fiecărui participant la programul de
formare profesională trebuie sa i se asigure un loc de pregătire practica echipat corespunzător,
precum și cantitatea de utilaje sau ustensile precum si materiale consumabile necesare
desfășurării activității practice, desigur, cu respectarea normelor specifice in domeniu sanatatii si
securitatii muncii.

Capitolul 2 Metodologia 2dezvoltă rii sistemului de management în 2managementul
formării continue a formatorilor .
Sistemul de management al furnizorilor de formare profesionala a adultilor se constituie din mai
multe componente, care trebuie sa coreleze cu componentele structurii instituției.
Astfel, in cadrul furnizorilor de formare profesionala a adultilor distingem următoarele domenii
de activitate man agerială, ce se întrunesc în subsisteme/microsisteme informaționale și vizează
sferele de activitate: informațional -decizională, educațională (instructiv -educativă), resurse
umane, resurse financiare .
Obiectivul nostru in acest moment este subsistemul/microsistemul managerial de formare
continuă a formatorilor , prescurtat SMFCF, care aparține de managementul resurselor umane.
SMFCF conține informații specifice privind: date generale des pre formatori (studii, perioada,
calificarea, formă rile profesionale, experiența în muncă s.a.m.d. .); acte si normative privind
formar ea continuă a formatorilor ; instrumente le de aplicare a deciziilor conducerii referitoare
la formarea continuă a formatorilor ; instrumente de raportare și comunicare ;

Tot aici regăsim instrumente de diagnoză și prognoză privind formar ea continuă a formatorilor ;
instrumente de analiză, diagnoză, măsurare a competențelor pro fesionale ale formatorilor ;
instrumente de determinare a nevoilor de form are continuă a formatorilor ; oferte le de formare
din centrele de formare profesionala a adulților (tipuri de programe, perioade, costuri, s.a.m.d .);
instrumente le de măsurare a gradului de satisfacție privind activitățile de formare continuă
realizate în ca drul centrelor de formare profesionala .
Elaborarea și implementarea SMFCF la nivel local trebuie să fie realizată în conformi tate cu
strategia instituției , în care se include un sistem de inform ații specifice activităților desfășurate în
furnizorul de formare profesională . Sistemul managementul ui formării continue a adulților
trebuie să colecteze, selecteze și să ofere informații pentru realizarea obiectivelor stabilite în
planul de formare profesională . De ex emplu, pentru realizarea obiectivului privind formarea
contin uă a formatorilor , SMFCF trebuie să furnizeze informații cu privire la centrele de formare,
conținutul programelor, nevoile de formare a formatorilor , costul cursurilor, perioada de
realizare s.a.m.d. .
Designul SMFCF este în legătură directă cu structura organizatorică a furnizorului de formare
profesională . Toate schimbările care se produc în structura organizațională a furnizorului de
formare profesională duc la schimbări directe în SMFCF , pentru că au aceleași puncte de pornire
– viziun ea și misiunea furnizorului de formare profesională . Orientarea fluxurilor informaționale
face ca structura organizatorică să influențeze sistemul informațional în eficientizarea
managementului formării continue a formatorilor , în funcție de sarcinile și competențele atribuite
funcțiilor, iar continuitatea fluxurilor depinde de numărul de trepte de studii. C onținutul
informației în SMFCF depinde și de rolul pe care îl îndeplinește, la un anumit nivel iera rhic.
Astfel, directorul pentru instruire are nevoie de informațiile referitoare la procesul instructiv –
educativ, formarea profesională a formatorilor , adică de informațiile care se atribuie domeniului
pe care îl dirijează, și operează cu informații mai mult din interiorul instituției.
Managerii instituțiilor d e învățământ operează cu informații la nivelul instituției – privind
realizarea procesului instructiv -educativ, finanțarea, asigurarea cu resurse materiale și financiare,
rezultatele elevilor, informații cu privire la planificare, planul -grafic de formare profesională
continuă a formatorilor , nevoile lor de formare. Ei au nevoie de informațiile interne, dar,
totodată, nu pot planifica activitățile dacă nu cunosc și informațiile externe: acțiunea factorilor
externi asupra instituției – numărul de elevi care sunt așteptați în noul an, locul amplasării
instituției, relațiile cu puterea locală, centrele de formare profesională continuă –, ofertele
centrelor, costul programelor, perioada lor de desfășurare, s.a.m.d. .

SMFCF poate influența structura or ganizatorică a unității de învățământ. Dacă în interiorul
SMFCF va funcționa sistemul informatic, atunci vor interveni schimbări în cadrul structurii
organizaționale, va apărea o nouă componentă organizatorică – centrul/oficiul informatic –, va
apărea o e chipă de gestionare a sistemului, se va extinde funcționalul celor implicați în
elaborarea, proi ectarea și administrarea SMFCF
Proiectarea SMFCF trebuie să se realizeze printr -un parteneriat viabil dintre toți membrii
echipei de proiectare, din care fa c parte: directorul furnizorului de formare profesională ,
directorii adjuncți, managerul responsabil de dezvoltarea profesională, responsabilul IT ,
secretarul, contabi lul, bibliotecarul
Membrii echipei de proiectare a SMFCF participă în toate etapele de elaborare și implementare a
SMFCF , de aceea trebuie să cunoască cerințele față de sistem, principiile de proiectare,
construire, implementare, evaluare, administrare și dezvoltare a SMFCF .
La etapele de conceptualizare a sistemului (determinarea caracteristicilor și modelului de
funcționare a SIMFCD, analiza preliminară a instituției), în designul sistemului (proiectarea
logică a SIMFCD), implementarea, explorarea și dezvoltarea SIMFCD partic ipă toată echipa de
proiectare. Etapele de proiectare tehnică, construire și testare a sistemului informațional sunt
asigurate de specialiștii în TIC – personalul de asistență: programatorii, administratorii bazelor
de date, analiștii de sistem, inginerii și alți specialiști.

Beneficiarii SMFCF sunt actorii principali ai analizei preliminare și exploatării sistemului
informațional în managementul formării continue a formatorilor . În viziunea noastră, beneficiari
ai SMFCF pot fi toți cei interesați de informațiile pe care le oferă sistemul, atât din interiorul
instituției – cadrele didactice și manageriale –, cât și din exteriorul organizației – reprezentanții
direcțiilor de învățământ, Ministerul Educației, comunitatea.
Beneficiarii au o implicare diferită, în comparație cu echipa de proiectare.
Procesul de elaborare a sistemului informațional managerial, în viziunea lui O.Nicolescu, poate
fi declanșat de un șir de factori .
Motivele identificate de cercetător, analiza literaturii de specialitate ne -au permis să stabilim
factorii ce pot determină instituția de învățământ pentru realizarea propriului SMFCF . În acest
context, putem evidenția: strategiile stabilite de noile politici educaționale; schimbările din
sistemul ed ucațional; cerințele și exigențele societății mereu în schimbare; intențiile instituției de
sporire a performanțelor; monitorizarea procesului de formare/dezvoltare profesională;
identificarea nevoilor de formare a formatorilor ; mărirea ofertelor de formar e profesională pe
piața e ducațională din Romă nia; motivația cadrelor manageriale și didactice pentru realizarea
formării continue; informatizarea tot mai pronunțată a proceselor de muncă (de execuție și de
management); creșterea posibilităților de comuni care și schimb de experiență cu colegi din țară
și de peste hotare s.a.m.d. .
Pentru proiectarea SMFCF , sunt necesare un șir de resurse, care pot fi divizate în următoarele
categorii: resurse umane – toate persoanele implicate în proiectarea, realizarea,

implementarea și explorarea sistemului informațional în managementul formării continue a
formatorilor din instituția de învățământ; resurse materiale – încăperi amenajate și protejate,
calculatoare, imprimante, scaner, toner, proiectoare, mobilier; resurse i nformaționale –
instrucțiuni, metodologii, documente, informații on -line; resurse financiare – achiziționare de
echipamente și rechizite; transferuri de resurse financiare s.a.m.d. .
Considerăm că procesul de proiectarea a SMFCF trebuie să se axeze pe respectar ea unor criterii
de bază: a) sistemul este pentru beneficiar , ceea ce implică participarea permanentă a echipei
manageriale, a echipei de proiectare și a formatorilor în toate etapele de realizare a sistemului; b)
problema -cheie este cea a oamenilor – a formatorilor , nu a echipamentelor, și, în special, a
echipei de proiectare de sistem, specialiști care au o influență decisivă asupra modului de
realizare a sistemului; c) sistemul trebuie justificat cantitativ și calitativ , echipa de proiect
identifică cele mai bune instrumente prin care se pot măsura performanțele formatorilor și
eficiența sistemului proiectat; d) realizarea sistemului este un proces iterativ , ceea ce înseamnă
că mai întâi de toate trebuie stabilit cadrul general, detalierea făcându -se trep tat, în mai multe
iterații; e) procedurile manuale sunt la fel de importante ca și programele , de corectitudinea
introducerii datelor în sistem și de proiectarea lor depinde durata de implementare și modul de
funcționare a sistemului; f) sistemul trebuie s ă aibă o bună documentație în toate fazele, fapt
care ajută la structurarea lucrărilor, exploatarea sistemului, repartizarea sarcinilor.
Analiza literaturii de specialitate ne permite să constatăm existența unui număr mare de cercetări
privind realizarea sistemelor informaționale în funcție de specificul și tipului instituției. Toate
metodologiile existente divi zează procesul de realizare în etape. În conformitate cu informația
identificată în cercetările în domeniu, considerăm că procesul de proiecta re a SMFCF poate fi
structurat în opt etape:
I. determinarea obiectivelor generale, a caracteristicilor și a modelului de funcționare a
sistemului;
II. analiza preliminară a instituției;
III. proiectarea logică a sistemului ;
IV. proiectarea tehnică a sistemului ;
V. elaborarea sistemului;
VI. testarea sistemului;
VII. implementarea și evaluarea sistemului;
VIII. exploatarea și dezvoltarea sistemului .

Etapa I. Stabilirea obiectivelor generale, a caracteristicilor și a modelului de funcționare a
sistemului SMFCF . La această etapă, se determină care domeniu/aspect al sistemului managerial
va fi elaborat în instituția școlară.
Elaborarea SMFCF cere „cunoașterea ca tegoriilor de obiective ce trebuie avute în vedere și
realizate pe parcursul proiectării sistemului din domeniile: educațional, economic, informațional,
managerial și social, pentru cunoașterea rolului și locului proiectării și implementării sistemului”
Obiectivele educaționale ale SMFCF derivă atât din viziunea și misiunea furnizorului de formare
profesională , cât și din spectrul proceselor educaționale și de formare profesională continuă a
personalului didactic al furnizo rului de formare profesională .
Obiectivele economice vizează: mărirea veniturilor instituției școlare; creșterea calității
activităților de formare; creșterea rentabilității economice a furnizorului de formare profesională ;
creșterea calității învățării în instituție ca urmare a realizării de către cadrele didactice a
cursurilor de formare contin uă s.a.m.d. .
Dintre obiectivele informaționale specifice, se reliefează: asigurarea operaționalității informației
și a nivelului de documentare a managerilor din instituția școlară; îmbunătățirea fluxurilor și
circuitelor informaționale prin ridicarea calități i informației, consistență, relevanță, exactitate,
oportunitate, accesibilitate și micșorare a cantității ei; conexiunea SMFCF școlar cu c entrele de
formare din Rom ania; mărirea vitezei de vehiculare a informațiilor; renovarea permanentă a
hardului siste mului informațional al instituției; creșterea funcționalității sistemului informațional
la nivelul componentei – managementul formării continue a formatorilor .
Obiectivele manageriale se centrează pe: punerea în siguranță a bazei informaționale pentru
elaborarea și implementarea strategiilor și politicilor furnizorului de formare profesională privind
dezvoltarea profesională a formatorilor ; asigurarea operativității, gradului de fundamentare și
adoptare a deciziilor legate de managementul formării continue a formator ilor; intensificarea
formării, dezvoltării și motivării formatorilor din instituție; asigurarea funcționării de calitate a
SMFCF .
Dintre obiectivele sociale, evidențiem: selectarea și promovarea formatorilor cu performanțe din
instituție; amplificarea ven iturilor salariale ca urmare a promovării acestor categorii de cadre
didactice; promovarea climatului pozitiv educațional de muncă prin asigurarea informatizării
instituției s.a.m.d. .
Astfel, obiectivul principal urmărit prin proiectarea, implementarea și dezv oltarea SMFCF îl
constituie asigurarea selectivă și în timp util a tuturor nivelurilor de conducere din școală cu
informații necesare și reale pentru fundamentarea și elaborarea operativă a deciziilor cu privire la
desfășurarea eficientă a activității de formarea profesională continuă a cadrelor didactice.
Literatur a de specialitate recomandă modelarea informației pentru proiectarea și realizarea
SMFCF cu scopul producerii unui model de sistem concret, coerent și complet în managementul
dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice, construit din componente care corespund
caracteristicilor SMFCF . Modelarea informațională reprezintă procesul de construire și utilizare
a unui ansamblu de modele ale SMFCF , care reglementează nivelul de înțelegere a activității
SMFCF prin descrierea simplă și concisă a informației bazată pe m anagementul informației;
asigură suport pentru proiectarea si dezvoltarea bazelor de date; constituie suport în negocierea
necesarului de echipament fizic (hardware) între diferite grupuri de utilizatori si manageri; este
centrat pe metodologii de manageme nt ale informației, ceea ce duce la creșterea calității și
eficienței SMFCF s.a.m.d .

Capitolul 3, Valorificarea 2rezultatelor metodologiei de cercet are2folosita in formare a
continuă a managerilor p entru construirea sistemului de 2management în managementul
formării continue a formatorilor .
A fost aplicat un ch estionar lucratorilor d in cadrul furnizorilor de formare profesională din toate
regiunile de dezvoltare .
Chestionarul, nu a avut obligativitatea raspunderii de catre cei 300 de participanti la studiu la
toate intrebarile de mai jos :

Răspunsurile la întrebarile din ches tionare au fost următoarele:
1.In ce fel de centru de fo rmare profesionala va desfasuraț i( v-ati desfasurat) activitatea ?
(240 raspunsuri)

Dupa cum se vede din grafi c 120 de respondenți lucrează într -un ONG și 120 de respondenți
lucrează într -un SRL.
2.Ce funcție aveț i( ati avut) ?

3.In ce regiune de dezvoltare are s ediul centrul de formare unde vă desfasuraț i activitatea ?

4.Centrul organizeaza activitati de formare profesionala :

5.Activitatea este/era finantata din :

6.Instituț ia aplica pr incipii de management al calitaț ii?

7.Ce stil de management era preponderent ?

8.Pe o scara de la 1 la 10, managerul avea cunostinte despre managementul formarii profesionale
a adultilor ?

9. Pe o scara de la 1 la 10, managerul avea cunostinte despre managementul proiectelor
europene?

10. Pe o scara de la 1 la 10, managerul avea cunostinte despre managementul resurselor umane?

11. Pe o scara de la 1 la 10, managerul avea cunostinte de management financiar -contabil?

12. Din ce cunoasteti dvs., pe o scara de la 1 la 10, formatorii aveau cunostinte teor etice
suficiente pentru a sustine instruirea in domeniul lor de activitate ?

13. Din ce cunoasteti dvs., pe o scara de la 1 la 10, forma torii aveau cunostinte practice
suficiente pentru a sustine instruirea in domeniul lor de activitate?

14. Din ce cunoasteti dvs., pe o scara de la 1 la 10, formatorii aveau cunostinte pedagogice
suficiente pentru a sustine instruirea in domeniul formarii profesionala a adultilor?

15. Din ce cunoasteti dvs., pe o scara de la 1 la 10, personalul TESA, formatorii si conducerea,
aveau cunostinte de utilizare a tehnologiilor necesare bunei desfasurari a activitatii?

16. Dupa parerea dvs., este necesara introducerea unor cursuri specifice managementului
formarii profesionale a adultilor pentru managerii din centrele de formare?

17. Dupa parerea dvs. credeti ca este necesara dezvoltarea unui standard ocupational pentru
ocupatia manager furnizor de formare profesionala?

18. Sunt:

19. Varsta mea este intre: