Sistemul de Management al Mediului
Lucrare de licență
Temă:
Sistemul de management al mediului
ISO 14001
Cuprins
Cap. 1. Dezvoltarea durabilă
1.1. Introducere
1.2. Definitii ale Dezvoltarii Durabile
1.3. Dezvoltarea durabilă- Concept multidimensional
1.4. Marile provocări ale dezvoltării durabile
Cap. 2 Managementul de mediu
2.1. Ce este un sistem de management de mediu (SMM)
2.2. Sistem European de Management de Mediu și de Audit (EMAS)
2.3. Avantajele unui SMM
Cap. 3 Standardul ISO 14001
3.1. Ce este un standard?
3.2. Conținutul unui standard
3.3. Standardele Internaționale referitoare la managememtul de mediu
3.4. ISO 14001
3.5. Scopul aplicării sistemului ISO 14001
3.6. Avantajele și beneficiile standardului ISO 14001
3.7. EMAS VS. ISO 14001
Cap. 4. Implementarea unui sistem de management de mediu conform standardului ISO 14001
4.1. Stabilirea politicii de mediu (Etapa 1)
4.2. Planificarea activităților de mediu (Etapa 2)
4.3. Implementare și funcționare (Etapa 3)
4.4. Verificare și acțiune corectivă (Etapa 4)
4.5. Analiza efectuată de conducere (Etapa 5)
Cap. 5. Studiul de caz
5.1. Prezentarea firmei Holcim
5.2. Misiunea, Viziunea, Factorii de succes
5.3. Strategie și obiective
5.4. Organigrama
5.5. Instrumente de raportare
5.6. Grup de produse
5.7. Servicii
5.8. Performanța de mediu
5.8.1. Strategia și obiective
5.8.2. Activități și inițiative
5.8.3. Utilizarea optimizată și eficientă a resurselor
5.8.4. Standardul MRE
5.8.5. Managementul și reabilitatea carierelor
Cap. 6. Alte fimre care au implementat ISO 14001
6.1. Prezentarea generală a firmei Drumuri Bihor SA
6.2. Sistemul de management al calității, mediului, securității și sănătății în muncă
6.3. Procedura de sistem management integrat
6.3.1. Aspecte de mediu (Anexa)
6.3.2. Monitorizarea performanței de mediu (Anexa)
Bibliografie
Cap. 1. Dezvoltarea durabilă
1.1. Introducere
Mii de ani omul trăit în armonie cu natura. Activitățiile sale nu puneau în pericol echilibrul acesteia. Resursele păreau inepuizabile, însă revoluția industrială și explozia demografică au pus sub semnul întrebării această coabitare ancestrală.
În ultimele sfert al secolului XX echilibrul s-a rupt. Consumăm mai mult decât produce Terra. Este tot mai evident faptul că activitățile umane sunt pe cale să modifice înfățișarea planetei, mai ales din punct de vedere al biodiversității și al climei. Evoluția actuală amenință calitatea vieții noastre și supravețuirea generațiilor viitoare.
Paralel cu acesta, decalajul dintre statele bogate și cele sărace se accentuează tot mai mult. Un număr crescând de oameni nu mai au acces la niște drepturi esențiale: hrană, sănătate, educație. Chiar în cadrul statelor dezvoltate asistăm la creșterea inegalității sociale și a discriminării.
De la începutul secolului XX, s-a făcut simțită necesitatea unei conștientizări globale a acestor aspecte. În 1992, comunitatea internațională, renumită la Rio, prin intermediul unui program de acțiune, denumită “Agenda 21”, a pus bazele unei noi abordări a dezvoltării care îmbină cerințele eficacității economice cu solidaritatea social și responsabilitatea față de mediu.
Această abordare poartă denumirea de dezvoltarea durabilă. Limitarea impactului omului asupra naturii, asigurarea păcii și a prosperității generale printr-o împărțire mai justă a avantajelor procesulu, pe care le presupune dezvoltarea durabilă, înseamnă o lârgire a perspective.
1.2. Definitii ale Dezvoltarii Durabile
"Dezvoltarea durabila corespunde cerintelor prezentului fara sa compromita posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati " – Comisia Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare
"Prin urmare, pot spune ca pamantul apartine fiecarei generatii pe durata existentei sale, care i se cuvine pe deplin si in intregime, nici o generatie nu poate face datorii mai mari decat pot fi platite pe durata propriei existente"- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789
"Durabilitatea se refera la capacitatea unei societati, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a functiona continuu intr-un viitor nedefinit fara a ajunge la epuizarea resurselor cheie"- Robert Gilman, Presedinte Institutului Context.
"Un efort de sustinere a comunitatii consta in adoptarea unor sisteme pe termen lung, integrate, de dezvoltare si realizare a unei comunitati viabile prin luarea in considerare a problememlor economice, de mediu si sociale. Alte elemente importante ale unor astfel de eforturi sunt cultivarea unei semnificatii categorice comunitatii si faurirea de parteneriate si intelegeri intre mandatari.
"Punctul de concentrare si marimea eforturilor durabilitatii depind de conditiile locale, inclusiv de resurse, actiuni politice, individuale si de trasaturile remarcabile ale comunitatii. Demersurile pentru sustinerea comunitatilor au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbana, inner-city si redezvoltarea terenurilor brune, dezvoltarea si progresul economic, conducerea (administrarea) ecosistemului, agriculturii, biodiversity, cladiri ecologice, conservarea energiei, watershed management, si prevenirea poluarii.Multe dintre aceste chestiuni si alte asemenea probleme ale comunitatii nu pot fi abordate cu usurinta prin moduri sau elemnte traditionale in societatea noastra.
"Multi oameni considera ca este mai bine ca astfel de probleme sa fie tratate prin metode de abordare mai cooperante si holistice, deoarece asemenea problemem sunt confuze, multidisciplinare, multiorganizationale, cu mize multiple si multisectoriale in natura lor – Beth E. Lachman, Critical Technologies Institute, "Linking Sustainable Community Activities to Pollution Prevention: A Sourcebook," April 1997.
"Durabilitatea este doctrina de urgenta prin care dezvoltarea si progresul economic trebuie sa aiba loc si sa se mentina de-a lungul timpului, in limitele stabilite de ecologie in sensul cel mai larg- prin interdependenta fiintelor umane si slujbelor lor, biosferei si legilor fizicii si chimiei care o guverneaza… Rezulta ca protectia mediului si dezvoltarea economica sunt intr-adevar procese antagonice" – William D. Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American, September 1989.
"Cuvantul durabil (de sustinere) are radacini in limba latina, subtenir insemnand "a stavili/retine" sau "a sprijini de jos". O comunitate trebuie sa fie sprijinita de jos-de catre locuitorii actuali si viitori. Unele locuri, prin combinarea specifica a caracteristicilor fizice, culturale si poate spirituale, inspira oamenii sa aiba grij de comunitatea lor. Acestea sunt locurile in care durabilitatea are cele mai mari sanse de existenta (mentinere) – Muscoe Martin, "A Sustainable Community Profile," from Places, Winter 1995.
Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor următoare de a-și satisface propriile necesități.
Noțiunea de dezvoltare durabilă (sau durabilitate) a devenit sinonimăcu identificarea unui nou echilibru între dezvoltarea economică, echitatea socială și protecția mediului.
În introducerea standardului ISO 14001 definește dezvoltarea durabilă astfel: “ Toate tipurile de organizații sunt preocupate din ce in ce mai mult să atingă și să demonstreze o performanță de mediu evident, controlând impactul propriilor activități, produse sau servicii asupra mediului și luând în considerare politica și obiectivele lor de mediu.”
Dezvoltarea durabilă urmarește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social.
Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor și degradarea continuă a mediului și cauta in primul rand prezervarea calității mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic și social. Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru dreptate și echitate între state, nu numai între generații.
Vorbim despre un concept născut dintr-o realitate ușor de observat de către orcine: dezvoltarea economică și demografică actuală este deosebit de accelerată. Dacă ea continuă în același ritm și se extinde la întreaga planetă, fără a fi însoțită de măsuri drastice de protecție a mediului și de economisire a resurselor, atunci viitorul destul de apropiat, Pământul va deveni nelocuibil.
O activiate este considerată durabilă dacă se poate prelungi sau repeta pe termen lung, fapt care înseamnă că resursele acesteia nu sunt nici epuziate, nici degradate în mod ireversibil.
Dezvoltarea durabilă este, la ora actuală, o preocupare tot mai mare pentru instituțiile publice, dar și pentru companiile mari, private, astfel încât, conștientizarea importanței standardizării în acest sens trebuie situată căt mai în amonte posibil, prin elaborarea în facilitățile cu specific tehnic a unor abordări multidisciplinare în domeniul standardizării, care să acopere cel puțin următoarele subiecte:
Procesul de elaborarea a standardelor
Legătura dintre reglementare și standardizare
Accesul la standarde și modalitățile de utilizare
În 1972, comunitatea internațională s-a reunit la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu, care a avut loc la Stokholm. Aceasta a elaborat Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUE).
În 1992, Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare sau “Summit-ul Terrei”, ținută la Rio de Janiero, a elaborate un program de acțiune denumit ”Agenda 21”, precum și numeroase convenții internaționale și declarații de principia. Aceste documnte examinează mijloacele care trebuie implementate pentru aplicarea perceptelor dezvoltării durabile la nivel global. Summit-ul Terrei de determinat Națiunile Unite să creeze o Comisie pentru Dezvoltarea Durabilă (CDA), care a inițiat acțiuni la nivel regional sau local. Numeroade state au înfințat comisii naționale pentru dezvoltarea durabilă și au adoptat strategii vizând aplicarea principiilor durabilității.
În august-septembrie 2002, pentru a marca împlinirea a zece ani de la Summit-ul de la Rio, guverne, intituții internaționale, sectorul privat, organizații neguvernamentale și societatea civilă s-au reunite la Johannesburg, cu ocazia Summit-ului Mondial al Dezvoltării Durabile (World Summit on Sustainable Development- WSSD). Această conferință a elaborat un “Plan de acțiune” care subliniează faptul că “lupta contra sărăciei, modificarea modurilor de protecție și consum neviabile precum și managementul resurselor naturale indispensabile dezvoltării economice și sociale contituie obiectivele finale și condițiile esențiale ale dezvoltării durabile.”
În acest scop “este indispensabil să se modifice radical modul de producție și consum al societății.”
Potrivit accepției curente, dezvoltarea durabilă este rezultatul evoluției armonioase a trei dimensiuni interdependente:
Componenta economic, înseamnă crearea de valoare și îmbunătățirea condițiilor;
Component social, înglobează domeniile: sănătate, educație, locuințe, loc de muncă, echitate social, precum și eliminarea disrciminării;
Component ecologică, înseamnă protecția mediului, a speciilor și a resurselor natural și energetic.
Conform unor teorii, noțiunea de dezvoltare durabilă implică șase component. La dimensiunile economic, social și ecologică, trebuie adaugată următorii parametri:
Dimensiune politică, care cuprinde: democrație, libertatea și drepturile omului;
Dimesiune culturală, care recunoaște faptul că identitatea și demnitatea popoarelor sunt sonferite de cultură, iar diversitatea cultural constituie o bogăție care trebuie conservată;
Component etică, bazate pe valori.
Caracteristicile esențiale ale dezvoltării durabile se pot rezuma prin: echitate, abordare pe termen lung, și gândire sistemică.
Echitatea imprea a zece ani de la Summit-ul de la Rio, guverne, intituții internaționale, sectorul privat, organizații neguvernamentale și societatea civilă s-au reunite la Johannesburg, cu ocazia Summit-ului Mondial al Dezvoltării Durabile (World Summit on Sustainable Development- WSSD). Această conferință a elaborat un “Plan de acțiune” care subliniează faptul că “lupta contra sărăciei, modificarea modurilor de protecție și consum neviabile precum și managementul resurselor naturale indispensabile dezvoltării economice și sociale contituie obiectivele finale și condițiile esențiale ale dezvoltării durabile.”
În acest scop “este indispensabil să se modifice radical modul de producție și consum al societății.”
Potrivit accepției curente, dezvoltarea durabilă este rezultatul evoluției armonioase a trei dimensiuni interdependente:
Componenta economic, înseamnă crearea de valoare și îmbunătățirea condițiilor;
Component social, înglobează domeniile: sănătate, educație, locuințe, loc de muncă, echitate social, precum și eliminarea disrciminării;
Component ecologică, înseamnă protecția mediului, a speciilor și a resurselor natural și energetic.
Conform unor teorii, noțiunea de dezvoltare durabilă implică șase component. La dimensiunile economic, social și ecologică, trebuie adaugată următorii parametri:
Dimensiune politică, care cuprinde: democrație, libertatea și drepturile omului;
Dimesiune culturală, care recunoaște faptul că identitatea și demnitatea popoarelor sunt sonferite de cultură, iar diversitatea cultural constituie o bogăție care trebuie conservată;
Component etică, bazate pe valori.
Caracteristicile esențiale ale dezvoltării durabile se pot rezuma prin: echitate, abordare pe termen lung, și gândire sistemică.
Echitatea implică o distribuție justă a costurilor și beneficiilor dezvoltării între bogați și săraci cât și între generații și națiuni.
Abordarea pe termen lung reprezintă luarea în considerare a nevoilor generațiilor viitoare și conceperea de șcenarii de dezvoltare echitabilă ce au la bază resursele naturale limitate ale planetei.
Gândirea sistemică se referă la interacțiunile complexe dintre subsistemele planetei a efectelor de propagare dintre local și global și a interdependențelor dintre mediu, economie și societate.
1.3. Dezvoltarea durabilă- Concept multidimensional
Definiția dezvoltării durabile formulată prin Raportul Brundtland în 1987 este socotită oficială servind ca bază de raportare dar și de analize controversate cu privire la obiective, dimensiuni, cerințe faptice ale realizării ei etc. Din disputa teoretică alimentată de această încercare de definire merită a di reținut următoarele astecte:
Se consideră, în umanitate, că intorducerea sintagmei dezvoltare durabilă în vocabularul uzul al științei economice a reprezentat o necesitate obiectivă. Noțiunea a fost chemată și impusă să servească, în plan teoretic, drept răspuns la criza economică și ecologică pe care o parcurge lumea la sfărșit de secol XX și începutul de nou mileniu.
Tot la nivelul unamintății, în sondajul opiniei publice, se află ideea după care dezvoltarea durabilă are o puternică încărcătură morală. Se pleacă, aici, de la premisa realistă că, pe zestrea pe care o moștenește, fiecare generație își construiește viitorul. Din punct de vedere, este de datoria generației actuale, dacă se vrea este o obligație testamentară, ca ea să ofere noilor și viitorilor veniți cel puțin aceleași șanse pe care ea le-a moștenit.
Dezvoltarea durabilă va deveni tot mai mult o constantă a politicilor economice și sociale ale fiecărui astat. Înrejurări diverse dar obiective impun acest lucru. Se poate afrima că sub raportul obiectivelor și cerințelor generale, dezvoltarea durabilă este un concept mondo, comun în măsura în care:
Nu există granițe economice sau ideologice ale poluării;
Gradul de suportabilitate atât al poluării și al sărăciei, dacă lucrurile își păstrează tendințele actuale, se va pune în temenii supravețuirii și, atunci, globalizarea acțiunilor necesare a contracarea asemenea trend va fi singura soluție;
Nu mai poate fi tolerată risipa, indiferent unde se produce ea; deși pământul este rotund, resursele sale de mediu și viață sunt limitate;
Nu poate fi acceptată la infinit degradarea unamă indusă de un tip de creștere care a convertit dar, mai ales, a pervertit valori ce definesc progresul general.
În același timp, dezvoltarea durabilă este și o realitate mozaicată. Specificul național- înțelegând prin aceasta concretețea situației proprii fiecărei țări, situație privind populația, nevoile proprii de creștere, de producție și de consum, particularitățile de mediu, filosofia specifică de viață etc. – dă configurație, subsanță concretă și contur, politicilor de dezvoltare durabilă în interiorul fiecărui perimetru național. Dar fapt demn de reținut, tocmai această specializare în configurarea și aplicarea unor politici de dezvoltare durabilă de câtre fiecare țară obligă la colaborare spre rezolvarea reciprocă a unor probleme cu grad mare de intercondiționare, întârind prin aceasta latura comună, globală, a dezvoltării durabilă.
În strănsă legătură și în prelungirea celor menționate la punctul c, merită a fi reținut că dezvoltarea durabilă comportă un tratament diferit ca nivel, mod de abordare și înțelegere, tehnologie, resurse la care se poate face apel și șanse de reușită. Caoătă, astfel spus, sensuri și semnificații diferite funcție de timp, spațiu, zonă geografică etc.
În interiorul acestei matrici teoretice, semnificație aparte pentru conturarea conceptului dezvoltării durabile are departajarea țărilor lumii în bogate și sărace.
Astfel, pentru țările dezvoltate, problema depoluării, a îmbunătățirii calității vieții etc. Sunt una de transformare, adaptare și modernizare. Pentru schimbarea tipului de creștere economică există și vionță politică și tehnoligică și resurse. Șansele de reușită sunt foarte mari.
Pentru țările slab dezvoltate, problema se pune în cu totul alți termeni, ce țin nu de scena modernizării ci de dramă. Dacă chestiunea nu este una de calitate a vieții ci chiar a vieții, a supravețuirii, e de înțeles ce ordine de prioritate ocupă dezvoltarea durabilă în politica acestor țări. Și, ca un cerc vicios, tocmai aici, structurile de producție arierate, poluante, cu urmări nefaste pentru degradarea solului, a apei ect., adaugă, ca un blestem, la situația materială deja mizeră, noi factori agrevanți. Iar cercul nu are nici o șansă să se rupă pentru că rata redusă a creșterii economice, de aici, nu eliberează fondurile necesare pentru investiții în echipamente de control și tehnologie antipoluantă pentru restructurările tehnologice, instituționale și manageriale care se impun.
Relația dintre bogăție ți sărăcie are ceva de comunicat și pe linia contribuției la poluare ca și a respectului față de natură. Astfel, statisticile dovedesc, cu date indubitabile, că țările sărace ale lumii exercită cea mai slabă presiune asupra planetei. Nivelurile scăzut de dezvoltare economică fac din ele cei mai mici poluatori cu CO2, SO2 și NO2, practic la jumătate față de țările OECD. Efectul de seră ți încălzirea pământului nu se datorează, primordial, săracilor.
În mod contradictoriu însă, grija și respectul pentru tot ceea ce înseamnă mediu se pare că este o atitudine ce ține de mentalitatea celor bogați. Cu cât nivelul de scara bogăției sociale este mai ridicat cu atât atitudinea față de natură este mai respectuoasă. Surprinzând un asemenea aspect, Camelia Cămășoiu exemplifică, pe terenul oferit chiar de România, în următorii termeni: “Este evident, scria autoarea, că locuitorul unui bloc neîncălzit, fără canalizare din Ferentari sau Cornetu, care mai are de hrănit și o groază de copii, nu va acorda aceeași importanță parcurilor sau depozitării gunoaielor ca atunci când ar fi un locuitor al Vienei.”
Problema este una de mentalitate și cultură, dar nu nu numai locuitorii din Ferentari îi lipsește instrucția și cultura proprii vienezului. Dar, condiția lui mizeră nu i-a înghițat, ne convine să credeam, și dragostea pentru frumos. O natură nepoluată, primitoare și reconfortantă îi produce tot atât plăcere ca și vienezului. Nu are cum să-ți permită o astfel de plăcere pentru că lista lui de priorități este invadată de lucruri care țin, în mod fundamental, de existența lui zilnică – inflație, locul de muncă, condiția de locuit, hrană etc. – dar aceasta nu înseamnă că, odată aceste probleme rezolvate, nu i-ar face plăcere să se plimbe într-un parc sau pe un lac de agrement. Dacă vienezul din exemplul citat ar fi presat și pus în fața unor ecuații ingrate de ale căror soluții ar depinde existența sa și a familiei sale, neîndoios că și el va fi tentat să privească dezvoltarea durabilă ca pe un capriciu. Așadar, nu este suficient să-ți placă natura și, prin educație și cultură, să-ți cultivi gustul în acest sens; trebuie să ai șansa materială spre a-ți satisface plăcerea.
Strict etimologic vorbind, noțiunea de durabil trimite la durată, la un interval de timp îndelungat. Despre creștere economică s-a vorbit de cca. Două secole și, din punctul acesta de vedere, ea este de mult durabilă. Ceea ce pare a fi punctul forte în sprijinul definiției dezvoltării durabile țintește spre anatomia internă a fenomenului. Se vrea, pe scurt, a se asigura ă ascendență a calității în defavoarea creșterii cantității bunurilor produse și consumate.
Atenția merită și constatarea că abordarea și tematizarea fenomenului cu numele dezvoltare durabilă s-a făcut și se face de pe poziții predominat economice. Explicația ține de împrejurarea că vinovată de degradarea ecologică și de mutațiile, unele cu consecințe negative asupra socialului moralului, politucului etc. Este filosofia economică după care s-a fasonat și s-a dat configurație modului de producție și de consum. Și, pe cale de consecință, căutările de soluții pentru a asigura cutezantul obiectiv de reconciliere a omului cu el însuși și a omului cu natura vor păstra aceeași direcție; logică după care resursele naturale și mediul ambiat au fost tratate ca simple instrumente, puse în slujba creșterii; logică potrivit căreia degradarea mediului și pagubele aduse sănătății omului n-au fost luate în calcul.
Tot de un tratament privilegiat, în economia teoriei cu privire la dezvoltarea durabilă, se bucură mediul și politica de mediu. Cadența degradării ecosferei oferă singură explicație în această direcție. Există chiar pericolul ca preocuparea preponderentă pe această temă, a politicii de mediu, să reducă nepermis de mult atenția și eforturile necesare pentru limpezirea și soluționarea celorlalte probleme pe care fenomenul și conceptul dezvoltării durabile le subseamnează.
Jan S. Hagendorn consideră că “Ideea de dezvoltarea sustenabilă este mai convingătoare dacă este interpretată în sensul că o anumită rată de creștere poate fi greu de susținut dacă mediul se degradează, ori dacă inechitatea crescândă a veniturilor duce la revoluție, sau dacă sporul popuplației scapă de sub control, sau dacă terenul agricol este fragmentat și, astfel, se reduce productivitatea. O definiție potrivită, continuă Hogendron, poate fi aceea că dezvoltarea nesustenabilă este dezvoltarea în cadrul în care căreia efectele negative asupra mediului afectează creșterea economică.”
1.4. Marile provocări ale dezvoltării durabile
Dezvoltarea durabilă presupune o evoluție procesuală realizabilă prin rezolvarea unor probleme. Unele sunt comune, aparțin procesului dezvoltării în general, altele sunt specifice.
Constrângerea demografică
Dezvoltarea durabilă se vrea a fi, prin dediniție, o dezvoltare umană; realizabilă prin vionța oamenilor și având ca finalitate binele individual și colectiv al acestora. Nimic nu poate fi găndit, aici, dincolo de ceea ce înseamnă populație.
Factorul popupației și influența sa asupra dezvoltării în general a celei durabile, în special, pot fi analaizate din foarte multe punct de vedere. Consonante obiectivului preocupării noaste sunt însă numărul, structura și sănătatea populației.
Oprindu-ne la prima coordonată, întrebarea la care dezvoltarea durabilă trebuie să găsească răspuns este următoare: ce număr de populație poate suporta planeta Pămănt?
Sau cu alte cuvinte, care sunt capacitatea biotică și putința de a hrăna o populație în continuă creștere ale planetei noastre?De fapt, ca să rămânem în termenii definiției dezvoltării durabile, ce șanse sunt ca acestă populație tot mai numeroasă să trăiască într-un mediu perfect conservat și să hrânească tot mai bine?
Deși preocupări serioase au existat și există, nimeni nu poate spune cu exactitate care este numărul maxim de oameni pe care planeta Pământ îl poate nutri Jean – Marie Harribey arată că estimările oamenilor de știință, pornindu-se de la dinamica prezentă și cea imediat următoare (7,5 miliarde în 2015 și 11,5 miliarde în 2150) conduc spre o cifră situată între 30-150 miliarde. Însăși marja de siguranță pe care cercetătorii problemei și-o iau vorbește singură despre dificultățile enorme pe care le comportă determinarea acestiu maxim.
Structura populației nu pune mai puține probleme decât numărul ei. Interesează aici, în primul rând, structura socio-profesională, gradul de instrucțiune, calitatea populașiei. Dacă dezvoltarea durabilă este confruntată cu și are de rezolvar o problemă, aceasta se pun în următorii termeni: exact acolo unde creșterea economică trebuie să căștige, atât cantitativ cât is calitativ, adică ân țările lumii a treia, exact acolo nivelul de educație al populației suferă. Tocmai acolo, o lume în creștere, analfabetă sau semianalfabetă trebuie hrânată în condițiile în care produce puțin sau foarte puțin.
În al doilea rând, prezintă importanță, din punct de vedre al dezvoltării durabile, repartiția populației în creștere pe cele două mari zone: urbane, rural. Se știe că o caracteristică a creșterii economice clasice a fost exodul masiv al populației de la sat spre oraș. Exod care și-a avut logica, legată de împrejurări cum ar fi:
Accelerarea industrializării, cu toate avantajele ce decurg de aici pe linia locurilor de muncă, serviciile ieftine, abundente și de calitate;
Defavorizarea zonelor rurale sub raportul invenstițiilor publice și private dar și în plan social, cultural, civic, de unde o forță și o reacție de respingere a satului, asimilat cu mizeria și incultura.
Dezvoltarea durabilă este cea care face din clalitatea vieții oamenilor obiectivul suprem. Or, nu se poate concepe și nu se poate vorbi despre caliateta vieții în afara sănătății.
Constrângerea tehnică
Întrebarea la care dezvoltarea durabilă trebuie să răspundă este următoarea: Care este nivelul maxim posibil al producției ce se poate realiza în condițiile date ale progresului tehnic, fără a afecta echilibrul mediului?
Întrebarea este legitimă în condițiile în care știm că dezvoltarea implică creșterea economică, deci, mărirea producției. Creșterea deimensiunilor producției, din păcat, antrenează poluare. Capacitatea de absorbție de către mediu a poluării este, pe de altă parte, limită, de unde și preocuparea de a găsi o linie de echilibru între aceste mărimi.
Echitate și compensare intra și intergenerații
Definiția dezvoltării durabile induce ideea că realizarea ei devine fezabilă doar în dondițiile în care între generații și în intereriorul aceleași generații se manifestă un spirit asociativ, de tolarență, solidaritate și grijă reciprocă; unul în virtutea căruia binele și bunăstarea unuia nu trebuie, în nici un fel, să afecteze fericirea altuia. Cu alte cuvinte, proiectul dezvoltării durabile duce la optimul lui Pareto.
Toți teoreticienii dezvoltării durabile, în grade diferite, fac apel la optimul Pareto pentru a explica măsura în care echitatea poate fi susținută și realizată odată cu creșterea bogăției individuale și colective.
Cap. 2 Managementul de mediu
Introducere
Managementul de mediu:
analiza clară a problemelor de mediu și legatura lor cu performanțele organizației ;
un plan pentru acțiuni de mediu
obiective și ținte clare
proceduri de realizare
audit regulat al sistemului pentru stabilirea eficienței, pentru verificarea funcționării și pentru o continuă imbunatățire.
De ce management de mediu?
Managementul de mediu – componente cheie :
Inspecția de mediu
Politica de mediu
Obiective și ținte
Program de management de mediu
Controlul operațional și evidența inregistrarilor
Audit și analiză
Integrarea managementului de mediu în sistemele de control existente
2.1. Ce este un sistem de management de mediu (SMM)
Un SMM este acea componentă a sistemului general de management al organizației alcătuită din structura organizațională, planificarea, responsabilitățile, procesele, practicile, procedurile și resursele care ajută la construirea, implementarea, realizarea, revizuirea și menținerea politicii de mediu a organizației.
Implementarea unui SMM permite organizatiei nu doar sa corespundă așteptărilor privind performanța sa de mediu, ci și să își controleze costurile și să se conformeze legislației și regulamentelor de mediu.
Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabilă a resurselor naturale, economice și umane astfel încât mediul să fie protejat și îmbunătățit.
El caută să protejeze bunurile ecologice valoroase, să managerieze zonele locale pe cea mai potrivită cale și să dezvolte relațiile între populație și mediul natural.
Astăzi obiectivele managementului mediului sunt asigurarea principiilor fundamentale ale dezvoltării durabile care caută să pună în locul economiilor mediul pentru aceștia și generașiile viitoare.
În treizeci de ani sau atât cât guvernul și industria au fost în conflict cu cerințele de mediu, nivelul sofisticării și angajamentului cerut în ordinea obținerii performanței necesare de mediu au fost stabil cerute și au crescut exponențial. La început, deoarece primele acte și sisteme de reglementare Aer Curat, Apa Curată și Depozitarea Deșeurilor erau ușor de dezvoltat, responsabilitățile de conformare erau relativ simple și porționate clar.
Sarcina industriei – de a găsi și implementă soluții de inginerie pentru a clarifica problemele identificate – a fost relativ simplă, dar costisitoare. Îndemânarea în acest obiectiv nu a făcut să se creeze o necesitate urgentă a companiei spre a schimba “cultura” lor sau calea lor de a face afaceri.
Cu trecerea anilor, totuși circumstanțele s-au schimbat. Legile și reglementările au crescut în complexitate și s-au inplicat spre punctul în care cele mai multe companii au nevoie să dezvolte sisteme cuprinzătoare de conformare și “culturi de conformare” pentru a satisface consistent “litera legii”.
Mai mult decât atât, companiile au descoperit că simpla conformare cu legea adesea nu este suficientă pentru a proteja bunurile lor și investiții grozave pe care ei trebuie să le facă pentru crearea unei imagini favorabile care să se identifice cu marca fabricii.
Acțiuni în conformitate cu legea trebuie totuși să rezulte în incidențele de mediu, pagube și descoperiri de amenzi dure de care trebuie să se aibă grijă – rezultând procese și răspunderi punitive.
Acțiuni în conformitate cu legea, în mod egal dacă grijă față de taxe este exercitată, pot să fie rău recepționate de comunitățile și organizațiile afectate – rezultând consecințe nefolositoare. Companiile cu gândire înaintată ințeleg, mai bine, că acțiuni dincolo de conformitate sunt necesare dacă piederi neanticipate au fost evitate.
Deoarece organizații și companii de toate felurile sunt din ce în ce mai interesate să realizeze și să demonstreze o performanță ecologica sănătoasă prin controlarea impactului activităților, produselor și serviciilor lor asupra mediului, ele efectuează un număr crescut de
"remedieri" sau "auditări" pentru a aprecia performanța ecologică.
Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco- Management și Sistemul de Audit EMAS și seriile de standarde ISO 14000) constituie un etalon după care organizațiile și companiile își pot măsura performanța. Ele furnizează un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem al Managementului Mediului viabil.
Sistemul Managementului Mediului (SMM) este un mecanism care se adresează unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilităților, și o evaluare continuă a practicilor, procedurilor și proceselor, care sunt organizate într-un mod sistematic.
De aceea, SMM se distinge ca un instrument puternic care permite organizației să realizeze și să controleze nivelul performanței ecologice pe care si-o stabilește. Astfel, devine parte integrantă a sistemului managerial al unei organizații și este necesar să fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii.
Sistemul Managementului de Mediu trebuie să fie proiectat pe o astfel de cale pentru a asigura că:
Politica de mediu a companiei, obiectivele și programele sunt auditate periodic și revizuite dacă este necesar;
Sunt în mod propiu definite responsabilități și autorități ;
Proceduri de operare au fost stabilite ;
Cerințele pentru politica de mediu a companiei, programul și sistemul de management sunt monitorizate;
Documentarea managementului de mediu este stabilită ;
Programul auditului de mediu este implementat.
Sistemul de Management de Mediu constă dintr-un șir de pași concreți, aceștia interacționându-se. Cu ajutorul acestora, putem ajunge la un scop bine definit și anume, ocrotirea mediului în care întreprinderea își desfășoară activitatea. Cu aplicarea SMM, întreprinderea își coordonează activitățile în așa fel, ca să exercite un impact cât mai mic asupra oamenilor și a mediului.
Cu aplicarea SMM societatea își poate forma viața obișnuită astfel ca ea să constituie un impact cât mai mic asupra mediului, garantează îmbunătățirea permanentă a performanței mediului. Întregul sistem trebuie să garanteze atât îmbunătățirea eficienței protecției mediului cât și a sistemului de management de mediu.
2.2. Sistem European de Management de Mediu și de Audit (EMAS)
În data de 29 iulie 1993, Consiliul Uniunii Europene a daptat hotrărârea nr. 1836/93, care permite participarea voluntară a întreprinderilor din sectorul industrial într-un sistem de management de mediu și de audit. Această hotătrâre, intrată în vigoare în aprilie 1993, a devenit cunoscută sub denumirea de EMAS.
Această abordare bazată pe voluntariat, se sprijină foarte mult pe așteprările actorilor de pe piață și consumatorilor.
Odată ce o întreprindere decide să participe la EMAS, trebuie să respecte în totalitate prevederile cuprinse în această horărâre.
Această asigură o abordare credibilă și riguroasă al managementului de mediu.
EMAS are următoarele caracteristici:
O regulamentare europeană cu cerințele percise;
Valabilă numai în Europa;
Aduti extrem obligatoriu;
Publicarea obligatorie a rezultatului după audit;
Respectarea legislației este o cerință;
Înbunătățirea continuă a performanței de mediu este o necesitate;
Se poate aplica la întreprinderi economice;
Un sistem intern de management “ca la carte”;
Îmbunătățirea continuă și prevenirea poluării;
Audit: la maxim 3 ani;
Blinaț ecologic exhaustive conform unor criteria stabilite în realabil;
Referință șa utilizarea celor mai bune tehnologii disponibil.
EMAS este schema voluntara de management si audit de mediu, cu obiective de imbunatatire a performantei de mediu a organizatiilor prin angajamente proprii de evaluare si reducere a impactului asupra mediului.
Obtinerea inregistrarii EMAS presupune respectarea cerintelor impuse de standardul ISO 14001, la care se adauga: conformitatea legislativa, imbunatatirea performantei, participarea angajatilor si raportarea publica.
In prezent, peste 3700 de organizatii (5500 locatii) din Uniunea Europeana si din Spatiul Economic European pot utiliza logo-ul EMAS, aproximativ 60% dintre acestea apartinand unor intreprinderi mici si mijlocii (IMM).
Statistici recente indica o crestere a numarului de inregistrari EMAS de 26% in Spania si Portugalia, 45% in Italia si 89% in Grecia. Totodata, primele 7 organizatii au fost inregistrate si primii verificatori, acreditati in Polonia, iar Letonia a inregistrat o prima organizatie. Sectoarele cu cel mai mare numar de inregistrari EMAS sunt industria alimentara si industria chimica, in timp ce tendinte de crestere se remarca pentru turism si autoritati locale.
Obiectivele EMAS
Obiectivul EMAS este de a promova dezvoltarea continua a performantei mediului in activitatile industriale prin:
1. Stabilirea și implementarea politicilor ecologice, programelor și sistemelor manageriale de catre companii, în legătură cu platformele lor industriale.
2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente.
Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg.
Avantajele inregistrării EMAS includ:
asigurarea conformarii cu legislatia de mediu;
dezvoltare durabila printr-o mai buna utilizare a materiilor prime si a energiei, scaderea consumului de apa, reducerea deseurilor etc.;
imbunatatirea imaginii publice in fata clientilor, partenerilor, investitorilor si comunitatii locale;
crearea avantajului competetional;
castigarea increderii partilor interesate;
imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor;
reducerea costurilor ca efect al imbunatatirii performantelor de mediu, eficientizarea proceselor existente, introducerea unor procese noi, eficiente;
eficienta interna si externa a organizatiei inregistrata EMAS;
comunicare interna mai buna;
comunicare mai buna cu autoritatile;
avantaj in obtinerea unor viitoare contracte publice.
Domenii de aplicare
Încă din introducere se poate observa că SMM și așa și seria de standarde ISO 14001, pot fi aplicate la oricare întreprindere cu activitate economică, domeniul de activitate a întreprinderi fiind aproape nesemnificativă. Standardul nu specifică criterii de performanță pentru mediu ci lasă la latitudinea organizației să definească aceste criterii.
Prin urmare oricare organizație poate aplica standardul internațional ISO 14001, care:
vrea să aplice, să mențină și să perfecționeze SMM în cadrul organizației
vrea să se asigure de împlinirea/succesul politicii lui de mediu
va atesta împlinirea pentru alții
va cere atestarea sau registrarea sistemului de management de mediu de către o organizație terță
va îndeplini cerințele standardului internațional din bună voință și despre asta va da o declarație proprie.
2.3. Avantajele unui SMM
Deoarece SMM pune accentul pe principiile unui bun management al afacerii, pe managementul strategic de mediu și pe îmbunătățirea continuă, întreprinderile care implementează și mențin un SMM beneficiază de:
1. Economii la costurile managementului de mediu, prin integrarea managementului de mediu cu sistemele de management a calității și cu cele de protecție a muncii ale întreprinderii.
2. O performanță de mediu îmbunatățită cu costuri mai mici, ca rezultat al dezvoltării în cadrul întreprinderii a competentelor de management strategic de mediu, incluzând anticiparea exigențelor viitoare de mediu și identificarea continuă a oportunităților de prevenire a poluării, nu doar simpla reacție la prevederile legii.
3. Un mai bun management general al întreprinderii și o performanță de ansamblu mai bună a întreprinderii, ca rezultat al cerințelor SMM de alocare clară a răspunderii în cadrul organizației, de instituire de a unor sisteme de monitorizare, de asigurare a unor controale operaționale adecvate și de minimizare a deseurilor și a consumului de energie.
4. Pregătirea pentru tendințele viitoare în domeniul reglementărilor de mediu, ca de pildă prin trecerea treptată de la abordări de asigurare a conformării bazate pe mediu la cele bazate pe sisteme, care necesită o planificare strategica de mediu din partea conducerii superioare.
Deoarece un SMM conduce la o performanță de mediu în permanență îmbunătățire, prin prevenirea poluării și prin alte măsuri, întreprinderile care implementează și mențin un SMM se bucură de următoarele avantaje:
O mai mare probabilitate a viabilității pe termen lung , ca rezultat al minimizării cererii de resurse naturale pentru activitățile întreprinderii, minimizării riscului răspunderilor de mediu și conformării cu prevederile reglementărilor de mediu printr-un management proactiv.
Costuri reduse de funcționare, ca rezultat al minimizării deșeurilor și a creșterii eficienței energetice. Aceste reduceri de costuri prin cresterea economiei de energie, de exemplu se acumulează în timp continuănd să crească an dupa an.
Rate înalte de recuperare ale investițiilor pentru prevenirea poluării și creșterea eficienței energetice (în special dacă se ia în calcul reducerea riscului de răspundere de mediu), rate care adesea depășesc cu mult ratele pe care întreprinderea le obține pe piața de capital normală.
Deoarece un SMM răspunde unei cereri tot mai presante a consumatorilor, firmelor client, altor parteneri de afaceri, comunităților, guvernelor și autorităților de reglementare de a se dă dovada de responsabilitate de mediu, întreprinderile care implementează și mențin un SMM se bucură de următoarele avantaje:
Un mai bun acces la capitaluri și o reducere a costurilor capitalurilor și a altor costuri. Deoarece investitorii și creditorii țind să favorizeze întreprinderile care au un SMM, uneori creditorii le oferă rate mai reduse ale dobânzii, uneori companiile de asigurări le oferă prime mai reduse, iar unele jurisdicții de stat sau inferioare sunt dispuse să excepteze de la anumite taxe și obligații de mediu întreprinderile care au un SMM. Și lista poate continua.
Un mai bun acces pe piață, deoarece guvernele, firmele client mari și consumatorii pretind în tot mai nare măsură, ca o condiție pentru a face afaceri, ca furnizorii lor să demonstreze un angajament responsabil în domeniul mediului prin conformarea la ISO 14001 sau la un alt standard de SMM.
Relații publice mai bune cu comunitatea și autoritățile, printr-o abordare de management de mediu care încurajează dialogul și receptivitatea la preocupările celorlalte părți.
Scopul principal al Sistemului de Management de Mediu conform ISO 14001 nu poate fi altceva decât să țină sub control impactul activității organizației asupra mediului și să mențină poluarea mediului la un nivel cât se poate de mic pentru a obține o evoluție permanentă privind protecția mediului.
După Ionescu Cicerone avantajele unui SMM sunt următoarele:
Oferă un cadru bine organizat pentru gestionarea problemelor de mediu;
Adaugă standardelor de calitate existente alte standarde care vizează nu doar mediul, ci și aspecte referitoare la calitate;
Permite o abordare managerială unitară a diverselor informații provenind din toate sectoarele de activitate;
Ajută la o corectă pervizionare legislativă , la relații mai bune cu organismele de control și cele eliberează autorizații;
Facilitează integrarea europeană;
Îmbunătățește imaginea organizației și relațiile sale cu diverșii parteneri;
Reprezintă un avantaj în disputa concurențială;
Întărește poziția pe piața de capital;
Evită penalitățile și alte costuri datorate neconformităților;
Asigură planificarea în timp, graduală, a costurilor pentru acțiuni de mediu, evitarea unor costuri mari pe termen scurt, neplanificate, datorate unor noi exigențe legislative;
Permite identificarea substanțelor dăunătoare care rezultă din procesul de producție;
Oferă elemente pentru îmbunătățirea proceselor și a randamentelor;
Ajută la identificarea din timp a unor impacturi care se vor produce;
Crează și dezvoltă o bază de date detaliată și relevantă, referitoare la mediu;
Îmbunătățește receptivitatea salariaților față de problematica de mediu;
Personalul operațional devine conștient de justețea responsabilităților ce îi revin referitoare la mediu;
Conducerea la creșterea randamentului salariaților;
Contribuie la reducerea incidențelor și accidentelor de mediu prin înțelegerea mai corectă a legăturilor dintre proces și mediu;
Generează o creștere a încrederii în calitatea managementului organizației;
Demonstrează interes și grijă pentru mediu;
Reflectă o anticipare a legislației și nu o reacție la legislație;
Furnizează o dovadă și o garanție a întreprinderii angajamentelor asumate prin politica de mediu.
Beneficiile interne ale implementarii SMM:
conformare la legislatie;
abordare sistematica a managementului;
eficacitate – identificarea oportunitatilor de reducere a consumurilor de materiale și energie, reducerea cantităților de deseuri, cresterea eficientei procesului;
performanța – imbunatatirea performanței factorilor de mediu și controlul costurilor;
constientizare și intelegere sporita a problemelor de mediu prin definirea clară a țintelor și a responsabilităților.
Beneficii externe ale implementarii SMM:
siguranta și recunoastere din partea tertilor;
faciliatarea tranzactiilor pentru care performanța factorilor de mediu este un element cheie;
reducerea costurilor asociate cu auditul;
abilitatea de ofertare/licitare a contractelor (protectie sau crestere a acțiunilor de piață)
beneficii din cresterea eficientei folosirii resurselor;
cresterea abilitatii de adaptare la schimbări;
imagine publica și relatii comunitare favorabile.
Cap. 3 Standardul ISO 14001
3.1. Ce este un standard?
“Standardul fiind un document, stablit prin consens și aprobat de câtre un organism recunoscut care asigură, pentru uz comun și repetat, linii directoare sau caracteristici pentru activități sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obține gradul optim de ordine într-un anumir context.”
Standardele sunt parte a acquis-ului comunitar, beneficiile cunoașterii și implementării acestora fiind cunoscute mediului economic.
Standarde pot fi:
Concurența sporită, care se conturează la nivel european, dar și mondial, creștere cerința competivității operatorilor economici, iar menținerea unei economii competitive devine o necesitate. În ciuda rolului pe care îl joacă standardele în economiile statelor, standardizarea, care se regăsește în toate domeniile practice sau de studiu, nu este conștientizată suficient și adesea este pierdută din vederea ca obiectiv, chiar dacă acțiunile de promovare în acest domeniu s-au intensificat.
Fiind un istrument de comunicare, standardele au capacitatea de diseminare și promovare a rezultatelor cercetării și inovării, astfel încât, putem afirma că acestea din urmă posedă potențialul de control viitorul tuturor industriilor.
Armonizarea reglementărilor tehnice, dar și a prescripțiilor la nivel european, în vederea construirii unei piețe comune, a condus la o adaptare accelerată în ultima perioadă a unui mare număr de standarde europene.
Un standard reprezintă un nivel de experiență și tehnologie care face ca prezența industriei în elaborarea sa să fie indispensabilă.
În ultimii ani s-a putut constata dezvoltarea și aplicarea a ceea ce se cunoaște sub numele de “standard generice pentru sisteme de management”, în care generic înseamnă că cerințele din standard se pot aplica în orice organizație, indifferent de produsele pe care le fabric iar sisteme de management se referă la ceea ce face organizația pentru a-și organiza procesele. Două dintre cele mai cunoscute serii de standard internaționale ce intră în categoria sunt aproape sigur seria ISO 9000 pentru managementul sistemelor calității și seria ISO 14000 pentru sistemele de management mediului.
3.2. Conținutul unui standard
Standardele variază ca și caracter, subiect sau volum. Acestea includ mai multe discipline: începând cu toate aspectele tehnice, economice și sociale ale activității umane și încheind cu toate disciplinele de bază cum ar fi limbajul, matematica, fizică etc.
Standardele sunt coerente și consecvente, adică sunt elaborate de câtre comitetele tehnice care sunt coordonate de câtre un organism specializat și asigură depășirea barierelor dintre diferitele domenii de activitate și diferite politici comerciale.
Standardele reflectă rezultatele activității desfășurate în comun ce implică toate părțile competente și sunt validate prin consens pentru a reprezenta toate interesele relevante: producători, utilizatori, laboratoare, autorități, consumatori etc.
Standardele sunt procese active, adică se bazează pe experiență reală și conduc la rezultate materiale în practică. Ele stabilesc un compromis între cele mai ridicate nivele de progres și constrângerile economice ale timpului.
Standardele sunt revizuite periodic sau după cum dictează circumstanțele pentru a le asigura actualitatea și, de aceea, evoluează împreună cu progersul social și tehnologic.
Standardele au statut de referințe în contracte comerciale și în instanță în cazul unei dispute. Ele au recunoaștere națională și internațională și sunt disponibile pentru oricine.
3.3. Standardele Internaționale referitoare la managememtul de mediu
Standardele ISO 14000 aplicabile pentru ținerea sub control a impactului proceselor unei organizații asupra mediului
3.4. ISO 14001
Problemele mediului înconjurător au căpătat o poziție solidă în procesele decizionale ale tot mai multor companii. Aceste organizații au conștientizat că aproape toate activitățile, produsele și serviciile lor conduc la aspecte de mediu care necesită o atenție sporită în abordare.
O abordare pro-activă este esențială în aceasta privință, fiind tot mai necesară înlocuirea abordării tradiționale, reactive.
În multe companii din lume, abordarea tradițională reactivă a fost deja înlocuită, fiind socotită inadecvată și deja prea costisitoare din punct de vedere al costurilor. Riscurile de mediu, cele corespunzătoare pierderii poziției competitive pe piața concurențială, riscurile neconformării cu legislația sunt câteva considerente care au condus organizațiile spre adoptarea unei abordări sistematice privind managementul mediului înconjurător.
Această abordare deja a demonstrat crearea oportunităților de afaceri și de realizare de economii financiare în multe cazuri.
Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO), cu sediul la Geneva, este o federație de organisme naționale pentru standarde reprezentând circa 130 țări.
Misiunea sa este de a promova standardizarea pe plan internațional care să faciliteze schimbul internațional de mărfuri și servicii și să promoveze cooperarea internațională în domeniul activităților intelectuale, științifice, tehnologice și economice.
În 1996 a fost elaborat de câtre ISO (Organizația Internațională de Standardizare) un Standard Internațional care să ofere cadrul pentru proiectarea și implamentarea sistemelor de management de mediu.
Seria de standarde ISO 14000:
În acest sens: ISO 14001- Standardul a fost bine primit de catre agenții economici din multe țări ale lumiii care au abordat tematica respectiva în cadrul propriilor sisteme de management de mediu. Analizând rezultatele aplicării acestui standard în lume, ISO a revizuit cerințele ISO 14001, trecând la o noua ediție a acestuia în noiembrie 2004, asigurându-i un nivel mai bun de înțelegere a cerințelor și o abordare mai apropiată de cea corespunzătoare ultimei ediții a standardului înrudit, ISO 9001.
Există în lume peste 50000 organizații care deja au obținut o certificare oficială a conformității Sistemului lor de Management de Mediu cu cerințele standardului referențial ISO 14001.
Standardul ISO 14001 este standardul de referință pentru implementarea sistemelor de management de mediu. El descrie principalele cerințe cu care trebuie să se conformeze un sistem de management de mediu.
ISO 14001 solicită ca fiecare sistem de management de mediu să reflecte natura activității organizației și aspectele sale specifice de mediu. Un sistem de management de mediu conform ISO 14001 oferă un cadru sistematic și coerent de îmbunătățire a performanței de mediu, de realizare a conformității cu legislația de mediu și de prevenire a poluării.
ISO 14001 este standardul ISO pentru SMM. Alte standarde din seria ISO 14000, unele în curs de elaborare, abordează teme precum auditul pentru SMM, considerații de mediu în ciclul de viață al produselor și etichetarea de mediu.
ISO împărtășește un fundal comun cu EMAS și este larg acceptat – mai ales în Uniunea Europeană – drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. În mod curent, cele mai avansate standarde și linii directoare sunt:
1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificații și Ghid de Utilizare.
2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile, sistemele și tehnicile de aplicare.
3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale.
4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit – Partea 1. Auditull Sistemelor de Management de Mediu.
5. ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu – Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu.
ISO 14001 este singurul standard certificabil, restul fiind indrumari de sprijin.
Familia ISO 14001 de stndarde de managementde Mediu, conform planului actual, curpinde 23 de standarde individuale, indrumări și rapoarte tehnice legate de managementul de mediu în cadrul sistemului de management de mediu (EMS) al unei companii.
Singurul standard utilizat în România pentru implementarea SMM este ISO 14001, adoptat sub forma SR EN ISO 14001 : 1997, ale cărui principalele elemnete sunt :
Politica de mediu :
Stabilește cadrul pentru obiectivele de mediu ale organizației ;
Afirmă angajamentul organizației pentru îmbunătățirea continuă, prevenirea poluării, reducerea poluării mediului și conformarea cu cerințele legale ;
Cerințele legale :
Identificarea cerințelor legale și a altor cerințe de mediu ;
Evaluarea conformării cu cerintele legale ;
Acțiunile corective în caz de neconformare ;
Identificarea și evaluarea aspectelor de mediu ;
Identificarea aspectelor de mediu rezultate din activitățile, produsele și serviciile organizației ;
Stabilirea criteriile de evaluare ;
Stabilirea aspectelor semnificative de mediu ;
Acestă etapă reprezintă primul pas pentru îmbunătățirea performanței de mediu ;
Obiectivele generale și specifice de mediu :
Stabilirea obiectivelor generale și specifice de mediu ;
Cuantificarea obiectivelor ;
Conformarea cu plotica de mediu și aspecte semnificative de mediu ;
Programul de management de mediu :
Program pentru implementarea obiectivelor ;
Stabilirea responsabilităților, resurselor necesare și a timpului alocat ;
Adaptarea continuă ;
Stabilirea procedurilor și măsurilor necesare pentru îndeplinirea obtectivelor ;
Implementarea SMM :
Structură și responsabilități ;
Instruire, conștientizare și competență a angajaților ;
Comunicare internă și externă ;
Documentarea SMM ;
Implementarea procedurilor de sistem și operțiunile ;
Prevenirea situațiilor de urgență și capacitate de răspuns ;
Controlul și acțiunile corective :
Monitorizarea aspectelor de mediu asociate activităților desfășurate ;
Calibrarea și întreținerea echipamentelor de monitorizare ;
Evaluarea conformării cu cerinețele legale ;
Acțiuni privind neconformitățile ;
Acțiuni preventive și corective ;
Program și proceduri pentru auditurile interne ;
Analiza efectuată de management :
Evaluarea performanței de mediu ;
Modificarea politicii de mediu, obiectivele sau a altor element ale SMM.
Abordarea de bază și structura ISO 14001 seamănă cu Regulamentul EMAS dar difera în următoarele domenii:
1. Regulamentul EMAS este parte a politicii oficiale de mediu a Uniunii Europene și autoritățile de mediu din statele membre sunt responsabile pentru introducerea sa. ISO 14001 nu are același statut în politică ecologică internațională, și responsabilitatea pentru introducerea și dezvoltarea sa rezidă în ISO.
2. Procesul de certificare a standardului 14001 acoperă numai sistemul de management. În schema EMAS, informațiile declarate privitor la emisii și impactul asupra mediului sunt de asemena verificate.
3. EMAS include o declarație de mediu pulbică, în vreme ce ISO 14001 nu o face. Aceasta declarație publică, mărește credibilitatea sistemului și dă organizației mai multă recunoaștere a activităților și rezultatelor sale. În sistemul ISO 14001, companiilor li se cere numai să-si publice politicile de mediu.
4. ISO 14001 se aplică tuturor organizațiilor; numai amplasamentele industirale se pot înscrie ăn secțiunea EMAS.
O organizație poate fi certiciată ISO 14001, chiar dacă nu se conformează în totalitate regulamentelor, deaorece singura cerință este că politica sa de mediu să prevadă scopul confomrarii în viitor. Aceasta slăbiciune aparentă poate ajuta țările să inițieze un proces de îmbunătățire continuă a performanței ecologice a sectorului lor industiral. Aplicarea pe scară largă poate elimina barierele comerciale și poate ajuta la introducerea unui management ecologic standard chiar și la acele organizații care nu întrunesc cerințele legislației de mediu naționale.
EMAS și ISO 14001 oferă diferite căi pentru o companie industriala de introducere a unui sistem de management de mediu.
Companiile pot desigur să se inscrie în ambele secțiuni, dacă le pot satisface cererile. O organizație care implementează ISO 14001 este pe cale să satisfacă cerințele EMAS.
Pasul următor EMAS – dincolo de ISO 14001 – este o declarație ecologică publică.
Etapele de baza in ISO 14001 sunt :
a) elaborarea politicii de mediu,
b) planificarea,
c) implementarea și operarea,
d) verificare și acțiuni de corecție și
e) analiza de conducere.
ISO 14001 a preluat elementele de bază ale unui sistem continuu de planificare și implementare și le-a adaptat nevoilor de îmbunătățire continuă a performanței de mediu ale întreprinderilor din întreagă lume.
ISO 14001 este astfel conceput încât este aplicabil la aproape orice organizație, de aproape orice dimensiuni, de aproape oriunde în lume… Și totuși standardul are 52 de cerințe foarte precise de proceduri, acțiuni, resurse și documentație.
ISO 14001 a fost construit pe modelul general verificat pentru un bun sistem de management al întreprinderii astfel încât acesta să se coreleze ușor cu celelalte sisteme de management existente, să le întârească și să introducă principiile de bun management acolo unde acestea.
Certificarea la standard ISO 14001 nu este un punct final. În centrul oricărui SMM se află principiul îmbunătățirii continue, astfel încât nu există un punct final. Perfecționarea continuă este un proces care poate începe cu mult înainte de certificarea ISO 14001, după cum va continua mult după certificarea ISO 14001.
ISO 14001 Sistemul de Management al Mediului Performanța mediului înconjurător este pusă pe locul al doilea în majoritatea companiilor.
Calitatea și Siguranța ocupa primul loc. Ele sunt în general considerate că având un impact imediat care se manifestă tot mai puternic în prezent. Ca urmare, problemele legate de mediu ar trebui tratate ca și atunci când ele s-ar manifesta în mod real.
Efectele mediului tind să aibă impact pe termen lung, iar cumulate și generalizate au și un impact extern. Din acest motiv acestea sunt mai puțin evidente și mai ușor de omis sau ignorat.
Companiile sunt în general conștiente de faptul că au o responsabilitate față de mediu și consideră că își desfășoară activitatea într-o manieră sensibilă la acesta. În realitate, doar un număr mic de companii sunt cel mult conștiente de legislația cu privire la mediu, sub incidența careia cade activitatea lor. Ca urmare, puține dintre acestea pot să afirme cu adevărat că lucreaza luând în considerare mediul sau că sunt sensibile la acesta.
O reacție comună printre companiile în curs de implementare a standardului ISO 14001 a fost:
– o acceptare socanta a limitelor întelegerii legislației sub incidența careia cade activitatea lor;
– cât de inadecvată a fost performanța mediului și costurile asociate cu aceasta neconcordanță;
– conștientizarea riscurilor potențiale și a răspunderilor față de un mediu protejat de o legislație dură și constrângătoare;
– posibilitatea de a reduce costurile. În general, companiile iau în calcul doar costurile implementării unui sistem de management. Ele trec cu vederea economiile potențiale rezultate din reducerea pierderilor, a folosirii resurselor, cât și cele rezultate ca urmare a unui control eficient al poluării. Să nu uităm de reducerea costurilor pe termen lung privind obligațiile potențiale.
Deși obiectivul principal al implementării unui sistem de management de mediu este reducerea impactului activităților, produselor și serviciilor firmei asupra mediului, beneficiile de altă natură ale implementării sistemului de management de mediu sunt multiple. Unul dintre cele mai importante este creșterea profitului prin:
optimizarea folosirii resurselor (materii prime, energie)
îmbunatățirea managementului deșeurilor și reducerea costurilor aferente unor eventuale incidențe de mediu.
Standardul SR EN ISO 14001 acoperă o paletă de 5 direcții de acțiune:
1. Sisteme de management de mediu
2. Audit de mediu
3. Evaluarea protecției comunităților umane față de activitățile industriale cu impact negativ
4. Clasificarea din punctul de vedere al politicii de mediu
5. Evaluarea ciclurilor de viață ale produselor și serviciilor
Orice activitate desfășurată de o organizație poate genera un spectru larg de implicații asupra mediului, de aceea sunt importante activitățile care au ca efect un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu. Pentru ca o organizație să poată stabili "ce impact este semnificativ asupra mediului", este necesar să-si definească pentru început o scară a importanței pe care consideră că este necesar să o acorde aspectelor de protecție a mediului pe baza unor criterii ca:
– gradul de conformare cu legislația de mediu ;
– codurile de buna practică existente în organizație :
– criterii de natura științifică ;
– presiunea exercitat de comunitatea locală ;
– valorile, principiile și reglementările după care se ghidează organizația ;
– considerente de reducere a costurilor cu energia și materiile prime.
Toate organizatiile trebuie sa fie preocupate tot mai mult sa-si dezvolte o performanta de mediu accentuata, controland impactul propriilor activitati, produse si servicii asupra mediului inconjurator si revizuindu-si periodic politica si obiectivele de mediu, pe fondul crearii unei legislatii in domeniu tot mai stricte si diversificarii politicilor economice si a altor masuri destinate incurajarii protectiei mediului.
3.5. Scopul aplicării sistemului ISO 14001
Scopul principal al Sistemului de Management de Mediu conform ISO 14001 nu poate fi altceva decât să țină sub control impactul activității organizației asupra mediului și să mențină poluarea mediului la un nivel cât se poate de mic pentru a obține o evoluție permanentă privind protecția mediului.
Pe lângă aceasta, aplicarea SMM în domeniul producției și serviciilor, trage după sine multe alte avantaje pe piață, în sfera economiei și eticii:
prin folosirea și reciclarea eficientă a materialelor, energiei și apei putem reduce cheltuielile;
creșterea șanselor de acces la sursele de împrumuturi preferențiale, finanțări nerambursabile, o adaptare flexibilă la schimbările economice;
cu trecerea timpului, un număr cât mai mare de instituții și firme mari solicită de la furnizori săi să-și dovedească politica eco-conștientă;
cumpărătorii cu o gândire responsabilă se orientează din ce în ce mai mult spre produsele biodegradabile și servicii eco-conștiente;
valoarea întreprinderii pe piață, în cazul unei conduceri eco-conștiente conform ISO 14001, crește cu ocazia parteneriatelor, fuzionării sau vinderii acesteia;
faptul că se iau în considerare aspectele de mediu, atrage după sine un process natural de dezvoltare a asigurării calității;
pașii făcuți de firmă, inițiativele proprii în îmbunătățirea mediului generează noi reacții, noi atitudini. Acestea rezultă, deseori, noi produse, noi servicii iar în cazul unei accidente instituțiile financiare și firmele de asigurare pot lua în considerație acest factor.
Pe lângă avantajele economice nu tebuie să uităm avantajele etice și morale care trebuie luate în considerare și în momentul stabilirii scopurilor.
3.6. Avantajele și beneficiile standardului ISO 14001
Beneficiile implementării Sistemului de Management al Mediului ISO 14001 sunt:
Indeplinirea politicii și a obiectivelor companiei;
Căștigarea încrederii clienților;
Creșterea satisfacției clienților;
Îmbunătățirea continuă a performanței generale;
Adaptarea activă și sistematică la modificările condițiilor pieței;
Satisfacția angajaților;
Transparența și eficiența proceselor interne ale organizației;
Evitarea erorilor în locul corectării lor;
Economie de timp și bani;
O eficiență operațională îmbunătățită;
Reducerea costurilor, minimizând pierderile și consumul de energie;
Motivarea și păstrarea personalului;
Minimizarea răspunderilor și a riscurilor cu privire la litigii;
Companiile devin mai atractive pentru investitorii de bună credință într-un climat pro-mediu;
Îmbunătățirea mediului înconjurător;
Validarea independența a angajamentului companiei față de mediul înconjurator;
Creează oportunități de marketing și pentru brand-uri;
Oferă încredere comunității locale și consumatorilor unei companii, precum și o apropiere profesională de afacerea sa.
Beneficiile implementării standardului ISO 14001 sunt:
Sistematizarea tuturor activităților de mediu relevante duce la reducerea riscurilor de mediu;
Îmbunătățirea performanței mediului prin intermediul organizației;
Creșterea încrederii publicului, agențiilor guvernamentale, a băncilor, asigurătorilor și a clienților;
Economie de costuri printr~o gândire și acțiune sistematică și pro-activă;
îmbunătățirea implicării angajaților, a motivației și angajamentului;
Performanța de mediu documentată și susținută vă va îmbunătăți imaginea și abilitatea de competitivitate atât pe cea națională cât și pe cea internațională;
Siguranța legală ca urmare a observării sistematice a legislației de mediu relevante și a reglementărilor prin intermediul căreia este implementată;
Integrare ușoară într-un sistem de management al calității, utilizând sinergiile în mod optim.
3.7. EMAS VS. ISO 14001
Spre deosebire de ISO 14000, EMAS prevede ca organizația certificata sa publice un raport anual despre performanța de mediu. Aceste rapoarte vor schița cum au fost realizate obiectivele și țintele din SMM și cum a depășit organizația neconformitățile sale. Deasemenea, organizația ar trebui să comunice orice plan viitor cu impact semnificativ asupra mediului.
EMAS tinde să fie mai sever cu pregătirea organizației pentru introducerea SMM. De exemplu, analiza de mediu inițială este parte a evaluării. Organizația va trebui să dețină situația cu toate intrările și ieșirile de pe aria sa. Aceasta include activitățile prezente, trecute și viitoare. De aceea, dacă o organizație a avut o problemă de contaminare în trecut, atunci SMM introdus trebuie să țină, în mod curent, seama de aceasta. În ISO 14000, accentul se pune pe procesele din prezent.
În EMAS, SMM trebuie auditat cel mai târziu o data la trei ani privind caracterul complet și eficacitatea. Astăzi, prevederea ISO 14000 cuprinde un audit de certificare la trei ani și cu audituri de supraveghere în fiecare an. Auditurile interne ale ISO 14000 vor fi recomandate ca evenimente anuale. Totuși, ambele sisteme încurajează auditarea pentru a descoperi oportunitățile de îmbunătățire.
EMAS și seria ISO 14001 – sunt similare în multe privințe, dar există deosebiri în modul de abordare și în unele detalii:
Reglementare legislativă în cadrul UE (1836/29.06.1993) / Standard Internațional (1996);
Aplicabilă numai în UE / Aplicabil la scară internațională;
Solicită analiza inițială a impactului asupra mediului / Analiză inițială de mediu nu este obligatorie (fiind doar sugerată în anexa 4.2.1 a standardului);
Îmbunătățirea continuă a performanței de mediu la nivelul celei mai bune tehnici disponibilă / Imbunătățirea continuă a SMM reflectată prin creșterea performanței de mediu a momentului;
Impune o declarație publică de mediu, ce permite accesul la politica și programul de mediu / Sugerează comunicarea externă, dar este la latitudinea organizației să decidă conținutul informațiilor, impune accesul public doar la politica de mediu;
Frecvența de realizare a auditului la maxim 3 ani / Nu specifică frecvența de realizare a auditului de mediu;
SMM cere existența unui registru al efectelor asupra mediului / Nu se impune;
Pentru conformarea cerințelor EMAS, verificarea și atestarea presupune angajarea unor auditori și agenți acreditați; oferă trei posibilități pentru verificare și atestare:
Emiterea unei declarații după cum urmează: "Organizația noastră dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor ISO 14001";
Atestarea de către o organizație independentă este cea mai populară metodă, care se bucură de recunoastere;
EMAS cere ca politica, programul, sistemul de mangement de mediu și detaliile cu privire la performanța organizației să fie făcute publică. / ca parte a situației de mediu, ISO 14001 cere numai ca politica să fie facută Publică.
Cap. 4. Implementarea unui sistem de management de mediu conform standardului ISO 14001
Nu există un mod unic de a cosntrui și implementa un SMM conform ISO 14001 într-o organizație. Fiecare specialiști are prorpria abordare, cu respectarea cerințelor standardului, dar cu modalități mai mult sau mai puțin diferite de a realiza componentele sistemului. Nici ordinea operațiunilor într-un astfel de proces complex, care poate dura 12 luni sau mai mult, nu este aceeași. Ea diferă de la specialist la specialist, de la organizație la organizație, de la țară la țară.
Marile firme de consultanță în domeniul implementării sistemului de manaement de mediu dispun de metodologii proprii în acest scop. Acestea sunt metodologii deosebit de perfomante, verificate și perfecționate pe baza bogatei experinețe practice a specialiștilor acestor firme. Totuși, între ele există importante diferențe de concepție. Ceea ce nu înseamnă că una este mi puțin corectă decât alta. Pot exista diferențe, dar și acestea, pentru a putea fi puse într-un tablou comparativ care să permită o clasificare, ar trebui testate, în paralel, pe oraganizații foarte asemănătoare, ceea ce este extrem de dificil în condițiile de concurență și confidențialitate de azi.
Principiul de bază căruia se subordonează toate cerințele standardului ISO 14001 este cel supranumit roata lui Deming.
Implementarea sistemului de management de mediu în actualul context legislativ, devine o cerință obligatorie pentru orice companie. Conform standardului ISO 14001 și a legislatiei în vigoare, managementul companiei trebuie să asigure realizarea acestui obiectiv.
Introducerea și menținerea sistemului de management de mediu, oferă următoarele avantaje:
reducerea costurilor prin prevenirea poluări;i
reducerea impacturilor de mediu;
îmbunătățirea imaginii companiei;
creșterea încrederii vecinilor, autorităților, comunității;
siguranță în fața legii;
factor concurențial pozitiv în licitații și îndeplinirea condițiilor tehnice de livrare ;
reducerea primelor de asigurare.
Pentru implementarea unui sistem de management de mediu într-o organizatie, trebuiesc parcurse cinci etape:
1. Stabilirea politicii de mediu;
2. Planificarea activitatilor de mediu;
3. Implementare si functionare;
4. Verificare si actiune corectiva;
5. Analiza efectuata de conducere.
4.1. Stabilirea politicii de mediu (Etapa 1)
Politica de mediu este definită de conducerea organizației sub forma unei declarații care trebuie să reflecte faptul că principiile și intențiile organizației referitoare la performanța de mediu sunt identificate, documentate, implementate și comunicate.
Politica de mediu are două funcții majore:
în interiorul organizatiei: să determine direcția de dezvoltare în domeniul protecției mediului;
în afara organizației: să arate clar părților interesate atenția pe care organizația o acorda aspectelor de protecția mediului.
Politica de mediu a unei organizații trebuie să fie definită de conducerea organizației la cel mai înalt nivel. Ea trebuie să precizeze clar obiectivele și prioritățile organizației respective în domeniul mediului. Pentru a fi eficientă politica stabilită trebuie să îndeplinească o serie de ceințe și anume:
Să corespundă naturii, dimensiunilor și impactului asupra mediului al activităților, produselor sau serviciilor organizației;
Să indlucă un angajament de îmbunătățire continuă și de prevenire a poluării;
Să includă un angajament de conformitate cu legislația și cu reglementările de mediu existente, precum și cu alte cerințe pe care organizația le-a adoptat;
Să ofere cadrul pentru stabilirea și analizarea obiectivelor și țintelor de mediu;
Este transpusă în prectică, menținută și comunicată și dispune de o bază de documente corespunzătoare pentru întreg personalul;
Este disponibilă pentru public.
Politica de mediu este elementul motor al implementării și a îîmbunătățirii sistemului de management de mediu al unei organizații, în așa fel încât să poate menține și îmbunătăți perforomanța de mediu. În consecință, politica de mediu ar trebui să refpecte angajamentul conducerii organiztației la cel mai înalt niveș de a se conforma legilor în vigoare și de a urmării îmbunătățirea contună. Politica reprezintă bază pe care se sprijină organizația pentru a-și fixa obiectivele și țintele de mediu. Se recomandă că politica de mediu să fie suficient de clară pentru a di înțeleasă de părțile interesate, atât în cadrul organizației cât și în exterior, și ar trebui să fie analizată și revizuită periodic pentru a reflectă modificarea condițiilor și informațiilor. Se recomandă că domeniul sau de aplicare să fie clar identificat.
Cum se elaborează poliica de mediu?
Politica de mediu se elaborează respectând următoarele două imperative:
politica de mediu trebuie să conțină cel puțin trei elemente:
amgajemen de îmbunătățire continuă și de prevenire a poluării;
amgajamentul privind respectarea reglemtărilor și a altor cerințe obligatorii;
un cardu pentru stabilirea și analiza obiectivelor și a țintelor de mediu.
Angajamentele trebuie să fie în conformitate cu natura, dimensiunile și impactul activităților, produselor sau serviciilor organitației asupra mediului.
Politica de mediu trebuie să fie:
scrisă, implementată, actualizată și comunicată personalului;
adoptată la nivelul conducerii de vârf;
disponibilă pentru public.
Pentru a răspunde cerințelor menționate la punctul 1 este necesară cunoșterea elementelor relevante privind activitatea organizației, precum și cunoașterea astectelor semnificative de mediu ale acesteia.
Restricțiile de mai sus, care trebuie luate în considerare la redactarea politicii de mediu, dau naștere unei dileme:
pe de o parte, politica trebuie stabilită încă de la început. Cu ea se pornește în implementarea SMM;
pe altă parte, în definirea politicii este nevoie de elemente care vor fi stabilite pe parcursul construirii și implementăriiSMM: cu ocazia analizei inițiale de mediu, în celelealte faze ale planificării.
Dilema este: cum se pot împaca aceste două astecte?
Elaborarea politicii de mediu este un proces interativ. O primă versiune trebuie prezentată la început, pentru a constitui o bază de plecare și pentru a oferi direcții și elemente de referință. Aceasta se îmbunătățește apoi permanent, prin completări și modificări succesive. Versiunea care în final va fi semnată de conducere și introdusă în manualul de mediu va integra toate contribuțiile pozitive aduse pe parcurs.
În afar angajamentelor obligatorii, conducerea poate introduce în politica de mediu și alte angajamente, ca de exemplu:
diminuarea impactului negative asupra mediului ale tuturor activitățilro noi;
prevenirea poluării, reducerea deșeurilor și consumurilor de materii prime, carburanți și energie;
recuperarea și reciclarea deșeurilor;
stabilirea unor proceduri de evaluare a performanței de mediu;
urmărirea unei dezvoltări durabile;
etc.
La sfărșitul redactării unei versiunui a politicii de mediu, organizația poate încerca o evaluare a a cesteia răspunzănd la următoarele întrebări:
politica este adecvată activităților, produselor și serviciilor sale?
politica reflectă corect valorile și principiile fundamentale ale organizației?
politica prevede fixarea de obiective și ținte de mediu?
politica este acceptată de conducerea organizației la nivel cel mai înalt?
politica implică o supraveghere a tehnologiilor utilizate și practicilor de management de mediu ale organizației?
politica include angajamente privind îmbunătățirea continuă, pevenirea poluării, respectarea reglementărilor, luarea în considerare a așteptărilor părților interesate?
a fost desemnată o persoană pentru supravegherea și implementarea acetei politici? Dacă da, a fost această persoană investită cu autoritatea necesară?
Politica de mediu se realizează prin organizarea etapelor legate de:
– Planificarea activităților și integrarea acestora în sistemul de management al calității din societate cu punerea în evidență a aspectelor și obiectivelor de urmărit prin programul de mediu;
– Implementarea și funcționarea sistemului cu evidențierea structurii, competentelor, responsabilităților;
– Formarea și sensibilizarea competentelor necesare, comunicarea și conștientizarea tuturor sectoarelor de activitate, controlul și prevenirea unor situații de urgență, care pot apare în sistem, elaborarea și implementarea documentației și a activităților respective pentru a asigura trasabilitatea fiecărui flux proiectat;
– Verificarea și acțiunile corective și preventive ale activităților concrete din cadrul sistemului de producție industrială, respectiv:
– Auditarea sistemului.
Orice activitate desfașurată de o organizație poate o serie de implicații asupra mediului, motiv pentru este importantă monitorizarea atentă a activităților care au ca efect un impact negativ semnificativ asupra mediului.
Pentru ca o organizație să poată stabili "ce inseamnă impact este semnificativ asupra mediului", este necesar să-si definească pentru început o ierarhie a priorităților aspectelor ce sunt necesare pentru protecția mediului, luând în considerare următoarele criterii:
gradul de conformitate cu reglementările de mediu;
– regulile de bună practică existente în organizație;
– aspecte de natură științifică;
– caracteristicile comunității locale;
– valorile, principiile și reglementările după care se ghidează organizația;
– considerente de reducere a costurilor cu energia și materiile prime.
Toate organizațiile trebuie să fie preocupate tot mai mult să-și dezvolte capacitatea de a evalua și controla impactul propriilor activități, produse și servicii asupra mediului.
4.2. Planificarea activităților de mediu (Etapa 2)
Planificarea este una dintre cele mai importante etape în procesul de construire și implementare a unui SMM. Pentru aceasta trebuiesc determinate:
Aspectele de mediu;
Prevederile legale și alte cerințe;
Obiectivele generale și obiective specifice;
Programele de management de mediu.
4.3. Implementare și funcționare (Etapa 3)
Pentru implementarea efectivă a sistemului de management de mediu se recomandă că organizația să-și dezvolte resursele și mecanismele de susținere necesare îndeplinirii politicii de mediu, a obiectivelor și țintelor sale în acest domeniu.
Pentru implementarea SMM trebuiesc definite:
Structura și responsabilitatea;
Instruirea, conștientizarea și competența;
Comunicarea;
Documentația sistemului de management de mediu;
Controlul documentelor;
Controlul operațional;
Pregătirea pentru situații de urgență și capacitate de răspuns.
4.4. Verificare și acțiune corectivă (Etapa 4)
Această etapă este un element cheie a sistemului de management de mediu, care survine după planificarea politicii de mediu și implementarea sa.
Scopul este de a asigura ca organizația controlează și corectează, atunci când este cazul, elementele-cheie ale sistemului de management de mediu.
Pentru aceasta se recomandă că organizația să monitorizeze și să evalueze performanța sa de mediu.
Măsurarea, monitorizarea și evaluarea sunt activități-cheie ale unui sistem de management de mediu. În lipsa acestora nu ar fi posibila stabilirea neconformităților și, prin urmare, nici precizarea acțiunilor corective și/sau preventive necesare. De asemenea, auditul sistemului de management de mediu ar fi lipsit de elemente de baza în stabilirea concluziilor sale.
Aceasta etapă implică:
Monitorizarea și măsurarea;
Neconformitate, acțiune corectivă și acțiune preventivă;
Înregistrări;
Auditul sistemului de management de mediu.
4.5. Analiza efectuată de conducere (Etapa 5)
Organizația trebuie să analizeze și să îmbunatățească continuu sistemul sau de management de mediu, având ca obiectiv îmbunatățirea performanței globale.
Aceasta ultima etapă este decisivă pentru asigurarea procesului de îmbunatățire continuă, pentru atingerea performanței de mediu propuse.
Aceste analize se pot face împreuna cu analizele sistemului de management al calității efectuate de conducere.
Implementarea unui SMM conform ISO 14001 necesită implicarea întregului personal al organizației, oricare ar fi nivelul ierarhic și funcțiile implicate, și mai ales angajarea unui proces dinamic și ciclic de îmbunatățire continuă și de autoevaluare a impacturilor de mediu.
Ciclul continuei îmbunătățiri
Cap. 5. Studiul de caz
5.1. Prezentarea firmei Holcim
Holcim (România) SA este o filială a grupului internațional Holcim Ltd., unul dintre cei mai importanți jucători pe piața mondială a materialelor de construcții. Pe plan local, Holcim (România) SA ocupă de asemenea o poziție de lider în producția de ciment, betoane și agregate, de calitate garantată. În prezent, compania deține și operează 3 fabrici de ciment, 16 stații ecologice de betoane, 5 de agregate și 2 stații de lianți hidraulici, toate aceste puncte de lucru fiind coordonate de cei aproximativ 1,400 de angajați ai companiei.
Grupul Holcim este unul din liderii mondiali în industria producătoare de ciment și agregate (piatră concscată, nisip și pietriș), precum și betoane, astfel și servicii conexe.
Grupu are aproximativ 90.000 de angajați în mai multe de 70 de țări din întreaga lume. Orientarea strategică spre noi piețe și promovarea produselor noi, aportul unui personal foarte bine pregătit și implementarea sistemelor de management al mediului consolidează atât în prezent, cât și în viitor, poziția pe care Holcim a căștigat-o în toți acești ani.
Holcim este membru al Consiliului Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă (World Business Counii for Sustainable Development- WBCSD). WBCSD este o grupare formată din 190 companii internaționale unite de un amgajament comun pentru dezvoltarea durabilă prin cele trei directive: creșterea economică, echilibrul ecologic și procesul social.
Holcim (România) SA este o companie dinamică și modernă, care și-a dovedit spiritul de inovație si profesionalism lansând pe piața românească produse și servicii extrem de apreciate.
Pănâ în 2007 a fost cel mai bun an pentru Holcim (România) în ceea ce privește performanța operațională și financiară. Cifra de afaceri a companiei a ajuns la aproximativ 990 milioane lei (290 milioane euro), comparativ cu 775 milioane lei (220 milioane euro) în 2006.
Din 1997 și pănâ la sfârșitul anului 2005, compania a investit aproximativ 513 milioane euro în achiziâii, modernizări, măsuri pentru protecția mediului, dezvoltarea afacerii, sănătate și securitate în muncă, proiecte sociale și de resurse umane.
Cel mai important proiect al companiei se desfășoara la Câmpulung, unde Holcim România investește în perioada 2005-2008 aproximativ 120 milioane euro în modernizarea liniei de producție.
Holcim România va aloca în 2008 aproximativ 135 milioane euro într-o serie de proiecte privind modernizarea tehnologiei de producâie, protecția mediului, dezvoltarea afacerii, sănătatea și securitatea în muncă, proiecte sociale și în domeniul resurselor umane.
Holcim (România) este prima companie din domeniul său de activitate care a primit la începutul anului 2004 tripla certificare pentru sistemele de management al calității (ISO 9001, vezi anexa 1), al mediului (ISO 14001, anexa 2) și al sănătății și securității în muncă (OHSAS 18001, anexa 3).
Pentru a răspunde nevoilor clineților săi, Holcim (România) a dezvoltat noi soluții, produse și servicii, inclusiv în domeniul tranpostului specializate și al produselor și analizelor de laborator. Începând cu 2005, ofeta de soluții pentru co-procesare deșeurilor induasriale de câtre Holcim –Ciment Câmpulung și Ciment Aleșd a fost extinsă pentru a co-procesa peste 100 de tipuri de deșeuri.
Viziunea Holcim (România) este de a construi fundații pentru viitorul societății. Misiunea este de a deveni cea mai respectată și mai atractivă din domeniul saă de activitate, oferind un plus de valoare tuturor partenerilor săi.
Holcim a consolidat și dezvoltat integrarea calității cu preocuparea pentru protecția mediului înconjurător și securitatea în muncă prin sistemul propriu de management.
Reînnoirea certificatelor emise de TÜV-CERT în 2006 a fost concretizarea abordării constante a calității protecției mediului, și respectiv a sănătății și securității ăn muncă conform cerințelor stadardelor de refeință (ISO 9001-2000, ISO 14001-2004, OHASAS 18001-1999).
În urma deluării auditului de re-certificare , concluzia auditorilor externi a fost:
“S-a constatat că managementul de vârf dorește ca sistemul de management integrat să funcționeze și să dezvolte, și este puternic implicat în dezvoltarea acestuia. Această implicare se dovedește prin investițiile făcute în tehnologii prin care se dorește pe de o parte îmbunătățirea calității produselor realizate, pe de altă parte reducerea poluării mediului, respective reducerea riscurilor de accidente, precum și prin investițiile făcute în dezvoltarea personalului (instruiri, schimburi de experineță).”
Noile certificare, emise pentru toate punctele de lucru, au o durată de valabilitate de 3 ani și vot fi reconfirmate annual prin auditurile efectuate de acest organism prestigious, cu recunoațterea internaționașă.
Sediul central al Holcim (Romania) SA este situat in Bucuresti.
Bdul. Primaverii nr.57
Sector 1
Bucuresti 011973
Romania
Biroul central al companiei asigură coordinarea tuturor operațiunilor din cele 3 fabrici de ciment, 13 stații de betoane si 3 stații de agregate pe care Holcim le deține în România.
Amplasamente
5.2. Misiunea, Viziunea, Factorii de succes
Misiunea firmei este : să fie cea mai respectată și mai atractivă companie în industria de ciment, creând valoare pentru toți partenerii de interes.
Viziunea firmei este : ‘’să construim fundații pentru viitorul societății.’’
Factorii de succes:
Impunerea în permanenta a celor mai înalte standarde pentru satisfacerea clienților din industria in care activează firma;
Asigurarea unei poziții competitive puternice pe piață;
Incheierea unor parteneriate cu furnizori care să livreze valoare pentru achiziții optime pentru compania Holcim și clienți ;
Să fie recunoscuți ca un angjator de primă valoare ;
Acordarea de responsabilitati și integrarea în lumea și în cultura Holcim a tuturor angajaților ;
Îmbogățirea portofoliului de clienți;
Demonstrarea angjamentului pentru o dezvlotare susținută a societății;
Sa fim perceputi ca un partener valoros si de incredere in comunitatile in care ne desfasuram activitatea
5.3. Strategie și obiective
Strategia Holcim are la bază respectare conceptului de dezvoltare durabilă, pe baza aplicării simultane a celor trei linii directoare:
performanță economică;
protecția mediului înconjurător;
responsabilitatea socială.
Creșterea economică șă înregistrarea de venituri financiare constante sunt factorii decisivi care permit companiei să contribuie la construirea societății, asigurând membrilor acesteia un viitor durabil.
Obiectivele companiei Holcim:
Impunerea în permanență a celor mai înalte standarde pentru satisfacerea clineților din industria în care activă firma;
Încheierea unor parteneriate cu furnizori care să creeze valoare pentru clienții lor și pentru compania;
Să fie recunoscut ca un angajator de primă opțiune;
Creșterea gradului de responsabilizare al angajaților firmei și integrarea lor în rețeaua globală;
Diversificarea portofoliului de clineți;
Demonstarera angajamentului pentru dezovoltarea durabilă;
Obiectivele generale ale sistemului integrat de management:
îmbunătățirea permanent competența personalului prin acordarea de instruire continuă și resurse necesare;
creșterea gradului de conștientizare și de responsabilitate a personalului privind managementul calității, mediului, sănătății și securității în muncă;
dezvoltarea abilitățiile de lucru în echipă și spiritul inovativ prin creșterea implicării angajaților în proiecte.
Obiectivele managementul calității:
creșterea satisfacției clineților prin livrarea de produse constante calitativ și care îndeplinesc cerințele standardelor codurilor de practică și specificațiilor în vigoare;
creșterea constinuă a calificativelor de bine și foarte bine în sondajele pentru evaluarea satisfacției clineților;
creșterea gamei produselor și serviciilor asociate acestora ținând cont de cerințele pieței.
Obiectivele managementul mediului:
reducerea emisiilor de praf;
îmbunătățirea calității apelor uzate;
reabilitatea zonelor industriale dezafectate;
reducerea folosirii resurselor naturale neregenerabile prin creșterea recuperării materiale și energetice a deșeurilor.
Obiectivele managementul sănătății și securității în muncă:
zero accidente mortale sau soldate cu incapacitate permanentă de muncă:
prevenirea accidentelor de lucru prin instruirea angajaților și conștientizarea riscurilor;
monitorizarea continuă a stării de sănătate a angajaților.
5.4. Organigrama
Pentru garantarea implementării la nivelul întregii companii a politicilor și reglementărilor Grupului, au fost desemnate responsabilități ce privesc Dezvoltarea Durabilă (DD) la nivel central și local.
La nivel central, Direcotrul General și Comitetul Director defines strategia general a companiei. La nivel local, directorul fabricilor de ciment și ai stațiilor de betoane și aggregate își asumă responsabilitatea operațională pentru stabiliraea priorităților și integrarea DD în procesul cotidian de laure a decizilor.
5.5. Instrumente de raportare
Raportarea/integrarea proceselor de afaceri ale comapaniei Holcim (România) continuă să integreze monitorizarea și raportarea privind respectarea normelor de mediu și securitatea și siguranța în muncă, în procesele de revizuire a activităților economice ale companiei. Este implementat indicatori operaționali care înregistrează atât impactul acțiunilor firmei asupra mediului, cât și cel financiar.
De exemplu, compania monitorizează columul de combustibil fosil tradițional înlocuit prin combustibil alternative, reducerea emisiei de CO2 , cât și alte măsurători importante privind factorii de mediu. În toate activitățile companiei, rapoartele standard conțin informații privind evoluția, frecvența și gravitatea accidentelor de muncă. Acest tip de raportare standard asigură că toți indicatorii au o valoare-țintă, ceea ce permite planificarea unor acțiuni de remediere în cazul în care realitatea diferă de aceste valori.
Măsurarea și raportarea privind protecția mediului înconjurător
Un element esențial al abordării Holcim privind protecția mediului îi reperezintă sistemul de management al mediului, cunoscut sub denumire Profil de Mediu al Fabricii (Plant Environnmental Profil-PEP).
Acesta să posibilitatea monitorizării dezvoltării pe trei niveluri operaționale: evaluarea individual a rezultatelor fabricii, evaluarea global a grului și consolidarea la nivel de companie a rezultatelor acestuia în context internațional. Ansamblul instrumentelor de auto-evaluare care formează PEP are la bază standardul ISO 14001 și dă posibilitatea companiei să-și evalueze rezultatele aplicând o politică de mediu sănătoasă.
Sistemul standard de monitorizare și raportare privind emisiile atmosferice pune permanent în central atenției astecpetel privind emisiile atmosferice. Pentru a avea o evidență exactă a emisiilor de CO2 generate, procedura de monitorizare și raportare respect Protocolul CO2 pentru fabricile de ciment dezvoltat în cadrul Consiliului Modnial de Afaceri pentru Dezvoltarea Durabilă.
Acesta este un instrument utilizat de producătorii de ciment la nivel internațional și implementat în cardul întregului Grup Holcim.
5.6. Grup de produse
A. ) Ciment
Structo
Structo este un ciment Portland compozit cu rezistența inițială mare. Principalii constituenți sunt: clincherul Portland (K) (65-79%) și un adaos mixt de zgură granulată de furnal (S) și calcar (L), toate însumând 21-35%.
Domenii de utilizare:
– betoane armate pentru fundații, stălpi, grinzi, centuri, plansee, pereți portanți ;
– betoane simple și armate pentru elemente prefabricate ;
– betoane simple pentru fundații și egalizări ;
– sape.
2. CEM II/A-S 32,5R
Domenii de utilizare:
– structuri și elemente structurale și nestructurale de construcții monolite și prefabricate de grosimi de sub 1,5 m executate inclusiv în perioada de timp friguros: fundații, stălpi, pereți structurali, plăci, grinzi, pavele, borduri, blocheți, etc.
– lucrări din beton simplu și armat în medii de agresivitate slabă ;
– lucrări din beton armat în medii de agresivitate carbonică slabă și sulfatică foarte slabă ;
– elemente sau construcții masive de clasa maximă BcH20/25: canale, galerii ;
– mortare de completare a rosturilor dintre elementele prefabricate ;
– mortare pentru pardoseli speciale, inclusiv expuse la îngheț-dezgheț.
3. Tenco®
Tenco® este un produs cu calități speciale având în compoziție clincher de ciment Portland, adaosuri mineralogice și aditivi. Se folosește pentru mortare de zidărie, mortare de tencuiala și șape.
Cu Tenco®:
nu este nevoie de var la prepararea mortarului ;
mortarul are aderență sporită la stratul suport ceea ce înseamnă ca nu sunt pierderi de material
iar timpul de aplicare este mai scurt ;
mortarul este ușor de întins și se modelează bine, păstrându-și aceste proprietăți un timp îndelungat ;
exista riscuri minime de apariție a fisurilor ;
ambalajul este redus la 25kg pentru o manipulare mai ușoara ;
termenul de valabilitate este extins la 90 zile datorita unui ambalaj cu folie de plastic la interior.
I 42,5 R
Domenii de utilizare:
structuri și elemente de construcții monolite și prefabricate de grosimi de sub 1,5m cu ritm rapid de execuție, executate inclusiv în perioada de timp friguros: fundații, stălpi, grinzi, pereți structurali, elemente prefabricate de planseu, acoperisuri, traverse C.F., etc ;
straturi de rezistență și uzura pentru drumuri, străzi, platforme industriale, antrepozite și diverse suprafețe de circulație, inclusiv tronsoane din betoane armate dispers sau continuu la drumuri;
elemente prefabricate din beton simplu, beton armat, beton precomprimat inclusiv din beton armat dispers ;
reparații lucrări de construcții civile, industriale, drumuri, poduri etc., inclusiv lucrări expuse acțiunii înghetului în stare saturată cu apa și agenți pentru dezgheț.
B.) Betoane
Betonul gata preparat este livrat proaspăt direct la locul unde se realizează construcția. Betonul este un material cu foarte multe utilizări în industria construcțiilor.
Este un material care are costuri scăzute per tona de încarcare statică, este ușor de utilizat și necesită cheltuieli mici de întreținere.
Din punct de vedere ecologic, producerea și transportul betonului necesită o energie totală mai mică decât multe alte materiale de construcții (cum ar fi, de exemplu, oțelul).
C.) Agregate
Agregatele de înalta calitate cum sunt piatra concasată, pietrișul și nisipul dau betonului volumul necesar. Împreună cu cimentul, agregatele contribuie la atingerea parametrilor optimi de rezistenta la compresiune, caracteristici diferitelor mărci de beton.
Lianți Hidraulici
Dorosol®
Doroport® TB
5.7. Servicii
Holcim (România) SA oferă o varietate de servicii: testări de laborator, consultanță tehnică și comercială, logistică, servicii de mediu.
Servicii de laborator:
determinări fízico-mecanice pentru ciment, filer, betoane.
Consultanță tehnica si comerciala:
consultanță pentru realizarea retetelor;
sampling (demonstrații practice de utilizare) ;
recomandări pentru utilizarea anumitor produse.
Livrare ciment:
transport auto: vrac și în saci- firma dispune de o flotă formată din transportoare proprii și subcontractate, echipate cu sisteme GPS prin care se urmărește traseul și se monitorizează livrarea; tail forklift – o parte dintre camioanele proprii sunt echipate cu mini-motostivuitoare pentru a facilita descărcarea paletilor de saci la depozite.
transport pe calea ferată.
Livrare beton:
transport beton – firma deține o amplă flotă de betoniere proprii și subcontractate, având capacitati de 5, 9 si 10 metri cubi
pompare – majoritatea construcțiilor necesită și servicii de pompare a betonului. De aceea, este pusă la dispoziția clienților autopompe de 17, 24, 36 și 42 metri
HolFresh – reprezintă serviciul de stocare temporara a betonului proaspăt pe santier timp de o jumătate de ora, timp suficient pentru a permite clienților pregătirea cofrajelor. Acest serviciu este disponibil în București și Craiova.
Dispecerat Betoane București (021) 2039116 – pentru stațiile de betoane din București, comezile sunt preluate centralizat de câtre acest dispecerat. Tot prin intermediul acestuia se pot obține confirmarea ritmului de livrare, informații legate de disponibilitatea autopompelor și se pot comunica eventuale modificări care pot aparea în programarea livrărilor.
Servicii ecologice
Holcim (România) SA poate co-procesa diverse tipuri de deșeuri cum ar fi uleiurile uzate, reziduuri industriale, sol contaminat etc. Aceste materiale sunt complet distruse în cuptoarele de ciment, sub stricte proceduri de siguranță și de protejare a mediului. Holcim (România) SA soluționează probleme legate de deșeuri pentru multe companii, contribuind în acest fel la o balanță ecologică îmbunătățită.
5.8. Performanța de mediu
5.8.1. Strategia și obiective
Holcim (România) se angajează să promoveze, să mențină și să aplice o politică de mediu sănătoasă. Dovada punerii în practică a acestui angajament este recertificarea sistemului de management de mediu în conformitate cu standardul ISO 14001. Recertificarea a fost acordată de organismul internațional de certificare TÜV Rheinland pentru toate sediile și punctele de lucru în țară. Compania caută permanent noi soluții de protejare a mediului înconjurător și investește sume considerabile în dezvoltarea de produse și procese ecoligice.
Obiective:
reducerea emisiilor atmosferice prin promovarea și implementarea celor mai bune tehnici disponibile;
utilizarea rațională a resurselor naturale neregenerabile și dezvoltarea activității de co-procesare a deșeurilor (valorificare materială și energetică);
livrarea de produse ecologice;
reabilitarea zonelor industriale dezafectate.
5.8.2. Activități și inițiative
Modernizarea fabricilor de ciment
Prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile în industria cimentului: controlul permanent al emisiilor, automatizarea proceselor, filtre de praf moderne și arzătoare cu emisii scăzut de NOX2, emisiile atmosferice sunt reduse semnificativ.
Urmare a transpunerii directivelor europene în domeniul mediului, aceste implementări au condus în 2006 la obținerea primei autorizații integrate de mediu pentru fabricile Ciment Aleșd și Ciment Câmpulung.
Produse ecologice
Noi cimenturi compozite, cu componente minerale de înaltă calitate, ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie, conservând astfel resursele energetice naturale.
Servicii de mediu
Holcim (România) oferă servicii de mediu generatorilor de deșeuri prin co-procesarea deșeurilor, transformându-le în combustibili și materii prime alternative pentru procesul de fabricare a cimentului.
Stații ecologice de betoane
Holcim este primul producător de ciment, betoane și agregate care a implementat în România conceptul de stație ecologică de betoane. Expertiza dezvoltată de Holcim în peste 700 de stații de beton din întreaga lume face ca noul concept să fie conform celor mai noi standarde de protecție a mediului, în ceea ce privește:
reducerea emisiilor de praf;
reducerea zgomotului;
reciclarea betonului proaspăt și a apei uzate de la spălarea autobetonierelor.
Transparență în comunicare
Implicarea activă a tuturor factorilor de interes în activitățile naostre curente sunt o dovadă că ne pasă. Organizarea anuală de zile ale porților deschise pe diverse tematici de mediu, participarea la diverse evenimente, seminarii, grupuri de lucru și schimburi de experiență dedicate protejării mediului înconjurător sunt doar câteva din activitățile întreprinse în vederea asigurării unei comunicări deschise și a colaborării pentru rezolvarea problemelor locale.
Investiții de mediu
Între 1998 și 2006, Holcim (România) a investit aproximativ 24 milioane euro pentru protejarea mediului. Principalele investiții de mediu făcut în această perioadă se concentrează în:
filtre de praf performante pentru principalele instalații de producție: cuptoare de clincher, răcitoare de clincher, mori de materii prime și ciment;
filtre de praf perfomante pentru instalații auxiliare, silozuri, uscătoare de zgură, concasoare;
îmbunătățirea sistemului de gestionare a apei: decantoare, separatoare;
echipament de monitorizare continuă a emisiilor de coșurile cuptoarelor de clincher;
instalarea de arzătoare cu emisii scăzut de NOx2;
programe de reabilitare a carierelor;
deschiderea unei noi cariere de argilă la Câmpulung, în locul celei vechi a cărei materie primă introdusă în procesul de fabricare a clincherului conducea la generarea de emisii peste limitele admisibile;
închiderea și reabilitarea haldei de deșeuri industriale aparținând fabricii Ciment Aleșd.
5.8.3. Utilizarea optimizată și eficientă a resurselor
Utilizarea eficientă a resurselor naturale este un obiectiv important al companiei Holcim. Compania îmbunătățește eficineța ecologică a procesului de producție mai ales prin:
co-procesarea deșeurilor în fabrica de ciment;
reducerea factorului de clincher;
creșterea eficienței energetice;
utilizarea în procesul de preparare a materiilor prime, a materialelor considerate anterior deșeuri de exploatare a carierelor de calcar.
Astfel, cariera aferentă fabricii Ciment Aleșd și-a mărit durata de viață și s-a redus cosnumul de rezerve geologice naturale.
Co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment
Co-procesarea deșeurilor și transformarea lor în combustibili și materii prime alternative în fabricile de ciment este o metodă frecvent utilizată în lume pentru a trata deșeurile în totală siguranță.
În fabricile de ciment se pot co-procesa două categorii principale de deșeuri:
deșeuri cu conținut energetic – valorificate energetic sub formă de combustibili alternativi;
deșeuri cu o compoziție mineralogică similară cu a materiilor prime tradiționale sau cu a produsului intermediar (clincher) – valorificate material sub formă de materii prime alternative.
Co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment, în condiții controlate (din punct de vedere al calității, protecției mediului și al sănătății și securității în muncă) are beneficii multiple:
conservarea resurselor naturale – prin substituirea parțială a combustibililor tradiționali fosili (cărbune, păcurăm gaz) și materiilor prime tradiționale (calcar, argilă, marmă) cu unele alternative;
reducerea indirectă a emisiilor de gaze care s-ar genera dacă deșeuriloe ar fi tratate prin altă metodă (incinare în incineratoare speciale construite, depozite la haldă);
reducerea pe termen mediu și lung a costurilor de producție a cimentului (dacă toate costurile de colectare, transport, pre-tratare și co-incinerare sunt acoperite de generatorii de deșeuri).
Reducerea emisiilor prin co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment
Ide kell az abra
Investițiile de aproximativ 5 milioane euro efectuate pănâ în prezent pentru dezvoltarea acestei activități la fabricile Ciment Câmpulung și Ciment Aleșd fac posibilă co-procesare în cardul Holcim (România) a unei game largi de deșeuri:
petroliere (de ka uleiuri uzate și emulsii ale acestora, pănâ la slamuri, gudroane și pământuri contaminate);
cauciuc (inclisv anvelope uzate întregi);
plastic, hârtie, pielărie, extile, lemn (inclusiv rumeguș), ca atare sau impregnate / contaminate cu diverse substanțe deșeurilor menajere.
Studiile efectuate în întreaga lume asupra co-procesării deșeurile și constrolul și monitorizarea permanentă a acestei activități în fabricile de ciment Holcim dovedesc că serviciile de mediu de co-procesare deșeuri furnizate de Holcim (România) nu au impact negativ asupra sănătății și siguranței publice, asupra mediului încunjător sau asupra calității produselor companiei.
Reducerea factorului de clincher
La baza procesului de fabricare a cimentului stă obținerea clincherului prin desompunerea materiilor prime (inclisiv decarbonatarea calcarului) pănâ la oxizii de calciu, siliciu, fier și aluminiu și minderalizarea acestora.
Formarea clinherului este un proces complex, intens energofag.
CaCO3 (600-900 C)→ CaO+CO2
Acest proces emite în mod inerent CO2 (gaz ci efect de seră), rezultat atât din decarbonatarea calcului cât și din arderea în cuptorul de clincher a diverșilor combistibili pentru a obține energia termică necesară.
Clincherul este apoi măcinat împreună cu gips și transformat în ciment Portland. Pentru obținerea cimenturilor compozite, cu caracteristici îmbunătățite pentru anumite aplicații, clincherul este înlocuit parțial de diverse componente minerale:
materiale naturale (rocă vulcanică, calcar etc.);
materiale reziduale (deșeuri sau produse secundare din alte industrii: zgură granulată de furnal, cenușă de termocentrală etc.).
Factorul de clincher indică procentajul de clincher utilizat la fabricarea cimentului. Reducerea factorului de clincher este una dintre metodele cele mai eficiente aplicate de fabricile de ciment atât pentru consevarea resurselor naturale (materii prime și combustili utilizați la fabricarea clincherului), cât și pentru reducerea emisiilor de CO2.
Creșterea eficienței energetice
Producția de ciment necesită cantități mari de energie electrică și termică. Eficiența energetică, definită ca energie termică totală consumată pe tona de clincher produsă și respectiv ca energia electrică totală consumată pe tona de ciment produsă, este determinată aproape în întregime de tehnologia aplicată în procesul de producție.
Adițional reducerii costurilor de producție, creșterea eficienței energetice pozitiv atât la conservarea resurselor naturale (combustili) cât și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2) generate atât prin arderea combustibililor în cuptorul de clincher, cât și prin producerea energiei electrice în termocentrale.
O altă direcție de creștere a eficienței energetice o reprezintă utilizarea de combustili alternativi. Pe lăngâ gestionarea ecologică a diverselor deșeuri (anvelope, PET-uri, plasticuri, uleiuri uzate etc.), metoda conduce la obținerea unor semnificative reduceri în consumul de combustibli convenționali. La reducerea consumului de energie electrică contribuie și retehnologizările realizate în ultimii ani în cele 3 fabrici de ciment.
În cadrul acestor lucrări au fost incluse:
înlocuirea compresoarelor de aer cu unele mai eficinete;
înlocuirea vechilor instalații de transport pneumatic al cimentului;
utilizarea de acționări cu turație variabilă;
redimensionarea încărcăturii morilor cu bile;
optimizarea controlului fluxurilor de utilaje prin PCS (Process Control System).
Creșterea eficienței energetice a fabricilor de ciment din Aleșd și Câmpulung și reducerea factorului de clincher stau și la gaza proiectului de reducerea a emisiilor de gaze ci efect de seră, implementat în comun de Holcim (România) cu Guvernul Olandei, cu aprobarea și aportul Guvernului României, conform mecanisemelor Protocolului de la Kyoto.
Monitorizarea și raportarea emisiilor
A răspunde la timp și complet tuturor solicitărilor legal în domeniul monitorizării și raportării impactului asupra mediului a tuturor activităților companiei, fie că se desfășoară în febrici de ciment, stații de betoane, stații de producere agregate sau sedii, a fost una dintre preocupările companiei constante.
Dat fiind faptul că impactul activității firmei Holcim asupra mediului este preponderent datorat de fabricare a cimentului, s-a acordat o importanță deosebită monitorizării emisiilor generate de acest proces.
5.8.4. Standardul MRE
Holcim a dezvoltat și implementat la nivel de Grup un standard de monitorizare li raportare a emisiilor rezultate la coșul cuptorului de clincher (standardul MRE).
Acest standard a fost implementat în toate fabricile de ciment Holcim (România) și constă în:
monitorizarea continuă a emisiilor de praf, CO, Nox, SO2, VOC, HCI, HF prin instalarea echipamentelor de monitorizare permanentă a emisiilor la coșul cuptoarelor de clincher;
monitorizarea o dată pe an a emisiilor de metale grele, dioxine și furani.
Prin calibrarea periodică a echipamentelor de monitorizare continuă ăn conformitate cu procedurile standardului MRE, firma Holcim asigură cp rapoartele de emisii sunt precise și corecte.
Rapoartele măsurătorilor și monitorizării emisiilor și mediului:
dovedește că operațiunile companiei sunt conform cu cerinșele legale în domeniu;
permite compararea emisiilor cu emisiile altor companii;
subliniază progresul permanent al perfomanței firmei de mediu.
Monitorizarea emisiilor de gaze și efect de seră
Sursele de emisii de CO2 din febricile de ciment ale Holcim (România) pot fi clasificate, în ordinea volumui de emisii generate, astfel:
decarbonatare materii prime (55%);
arderea combustibili fosili în cuptoarele de clincher (30%);
transport+ardere combustibili auxiliari (10%);
consum energie electrică (generarea extrenă de energie electrică) (5%).
Pentru a avea o imagine corectă a emisiilor de CO2 genrate, firma monitorizează și raportează conform Protocolului CO2 pentru fabricile de ciment. Dezvolatat în cadrul Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltarea Durabilă (WBCSD), acesta este instrumentul folosit de producătorii de ciment din întreaga lume și aplicat în tot Grupul Holcim.
Se monitorizează astfel, drept indicatori de perfomanță:
emisii absolute (calitatea totală de CO2 rezulatată din producția de ciment);
emisia specifică (cantitatea de CO2 rezultată din producerea unei tone de ciment).
5.8.5. Managementul și reabilitatea carierelor
Majoritatea materiilor prime care intră în proces de fabricare a cimentului sunt produse în cele 12 cariere active aferente fabricilor Aleșd, Câmpulung și Turda. Actibitățile de extragere a calcarului, argilei, gipsului și nisipului au un impact asupra reliefului local și a mediului înconjurător dar și asupra comunităților locale. Holcim se află într-un dialog activ cu comunitățile afectate pentru a minimiza aspectele negative și pentru a lua în considerare dorințele și opiniile populației locale.
Holcim (România) a demarat un plan pentru reabilitarea tuturor carierelor operaționale ca un element integrat al planului general pentru faza completă de exploatare a acestor cariere. Se asigură astfel reintegrarea zonelor exploatate în circuitul natural, având în vedere opțiunile tuturor celor implicați și asigurând funcționarea ecosistemului și biodiversitatea.
Astfel, acest proiect de reabilitare a carierelor, proiect care are un caracter continuu presupune:
dezvoltarea planurilor minere de exploatare a fiecărui cariere pe toată durata de viață a acesteia;
soluții de reabilitate de comun acord cu specialiști în domeniu (Universitatea Babeș-Golyai din Cluj, Facultatea de Științe Mediului);
eșalonarea activitților de reabilitare suprapuse peste etapele de dezvoltare ale carierei.
Apa
Holcim (România) este conștientă de rolul important al apei în natură și își concentrează eforturile pentru reduce consumul de apă contribuimd astfel la conservarea resurselor naturale.
Principalele măsuri întrepinsă în acest sens sunt:
modernizarea stațiilor de tratare și epurare a apelor uzate menajere și industriale;
modernizarea stațiilor de reciclarea a apei;
reavilitatarea rețelelor de alimentare cu apă potabilă și industrială în vederea evitării pierderilor de cantități semnificative de apă în sistem;
reducerea cantității de apă folosite în procesul de producție;
încadrarea parametrilor calitativi ai apelor uzate în limitele impuse de legislație în vigoare.
Operarea a 15 stații ecologice de betoane în întreaga țară și a unei stații ecologice de spălare a camioanelor la Câmpulung reprezintă o dovadă a eforutrilor firmei.
Transportul
Flota de caminoane din București este echipată cu sistemul “HolTrack”. Cu ajutorul acestui sistem tehnologic bazat pe Sistemul Global de Poziționare (GPS), firma dorește să optimizeze rutelem reducând astfel consumurile de carburanți și, implicit, emisiile poluante rezultate din exploatarea autovehiculelor.
De astfel, esmisiile caminaonelor aparținând flotei Holcim sunt monitorizate regulat, asigurând astfel funcționarea lor în conformitate cu cerințele legale specifice. În scopul sporirii siguranței conducătorilor auto care execută transportul produselor Holcim (România), începând din 2004 au debutat cursurile de conduită preventivă susținute cu colaboratori externi.
Aceste cursuri au fost extinse din 2005 și la șoferii subcontractorilor firmei Holcim, urmârind să ofere această facilitate și clineților care își ridică produselor cu mijloace de transport proprii.
Ca o soluție în premieră în transportul din România, pentru sporirea siguranței, autovehiculele au fost echipate în 2005 cu mijloace proprii de manipulare sunt fie macarale instalate pe mijlocul de transport, fie stivuitoare speciale atașate la semiremorcă. Ambele varinate vin în sprijinul clienților, eliminând efectele nedorit asupra sănătății personalului care manipulează sarci în depozitele clienților.
Colectarea selectivă a deșeurilor
Începând din 2004 în toate locațiile Holcim (România) a fost introdusă un sistem de colectare a deșeurilor generate intern în vederea optimizării gestionării acestora și îmbunătățirii posibilităților de reciclare și valorificare energetică a acestor deșeuri. Periodic au loc instructaje specifice și campanii de educare și motivare a propriilor angajați în vederea implementării unei gestionări corecte a deșeurilor.
Cap. 6. Alte fimre care au implementat ISO 14001
Introducere
Automobila Dacia și firma Drumuri Bihor SA a obținut ceretificarea pentru sistem de management al mediului. Firma Drumuri Bihor SA are implementat sisteme integrat, adică sistemul de management al calității, mediului și securității și sănătății în muncă.
Automobile Dacia a obținut certificarea ISO 14001 pentru sistemul de management al mediului
În urma auditului efectuat în luna iunie 2005 de institutul independent SGS (Société Générale de Surveillance), Automobile Dacia a obținut certificarea faptului că sistemul său de management al mediului este conform cu cerințele standardului ISO 14 001/2004.
În urma auditului efectuat în luna iunie 2005 de institutul independent SGS (Société Générale de Surveillance), Automobile Dacia a obținut certificarea faptului că sistemul său de management al mediului este conform cu cerințele standardului ISO 14 001/2004.
Dacia este prima uzina din cadrul grupului Renault care obține certificarea ISO 14001 în versiunea sa cea mai recentă – 2004.
La nivelul uzinei Dacia, investițiile asociate tratamentului apelor uzate, al solului, al aerului și al deseurilor se ridică până în prezent la suma de 9,6 milioane de euro.
Certificarea ISO 14001 va conduce la crearea unei adevărate culturi a mediului la Dacia, urmărind ca imperativele ecologice să fie în permanență asociate celor economice și sociale.
6.1. Prezentarea generală a firmei Drumuri Bihor SA
Înființată în anul 1968, societatea a funcționat sub denumirea de Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Oradea, ca și unitate subordonată conducerii executive a judetului Bihor, având atribuții de administrare a drumurilor publice locale – județene și comunale, precum și construirea, modernizarea și întreșinerea acestora.
În anul 1994, prin Decizia Consiliului Judetean Bihor, s-a înfiintat Regia Autonoma Județeană de Drumuri, pastrându-și același obiect de activitate.
În anul 1998, prin Hotarârea Consiliului Județean Bihor, a fost transformatî în Societatea Comercială Drumuri Bihor S.A., având ca unic acționar Consiliul Județean Bihor și ca obiect de activitate, în principal, lucrări de construcții, modernizări, reparații capitale, consolidări, reparații curente la drumuri și poduri precum și alte activități din domeniu.
În anul 2004, Consiliul Județean Bihor scoate la vânzare pachetul majoritar de acțiuni care au fost achiziționate de câtre S.C. SELINA S.R.L. Oradea. În prezent, firma face parte din grupul de firme SELINA-TRAMECO-DRUMURI BIHOR, grup ce constituie o forță concurențială puternică, capabilă să se mobilizeze rapid pentru realizarea unor lucrări de mare anvergura și putând să se plieze pe cele mai diversificate tipuri de operațiuni.
În prezent, firma execută o gamă variată de proiecte:
– lucrări de construcții, modernizări, reparații capitale, ranforsări și consolidări, precum și reparații curente și periodice la drumuri, poduri, platforme carosabile de parcare și depozitare, piste pentru aeroporturi, străzi, trotuare, alei și piețe, terenuri de sport, inclusiv lucrările colaterale acestora.
– lucrări pentru siguranța circulației pe drumuri și străzi, semnalizare, marcaje, montări de parapeți, stații pentru autobuze, platforme de staționare, piste pentru bicicliști, inclusiv lucrările de întreținere curenta și periodică a acestora pe rețeaua de drumuri județene Bihor.
S.C. DRUMURI BIHOR S.A. dispune de 4 secții de producție localizate în Aleșd, Beiuș, Marghita și Palota, cuprinzând raza județului Bihor. Aceste patru mari secții de producție se caracterizează printr-o structură administrativă bine definită, cu o dotare tehnică adecvată și cu un personal experimentat, preocupat în mod constant de ridicarea nivelului calitativ al lucrărilor în execuție, de respectarea termenelor contractuale și a normelor și prescripțiilor tehnice.
Compania se dezvoltă într-un ritm rapid datorită investițiilor continue în utilaje performante și în pregătirea profesională a angajaților, fapt confirmat de creșterea continuă a cifrei de afaceri, care depășește în prezent 10 000 000 USD.
S.C. DRUMURI BIHOR S.A. pune un accent deosebit pe calitate. Astfel, în cadrul firmei funcționează un laborator de încercări de gradul II, înzestrat cu aparatură performantă și atestat de câtre Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), unde se pot efectua toate tipurile de încercări, retete pentru mixturi asfaltice, cât și pentru toate clasele de betoane.
S.C. DRUMURI BIHOR S.A. are implementat și menține un sistem de management al calității în conformitate cu cerințele standardelor internaționale ISO 9001:2000, certificat de SOCIETATEA ROMANĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII. De asemenea, societatea deține certificarea sistemului de management al securității și sănătății în muncă conform OHSAS 18001:2004 și a sistemului de management de mediu conform condițiilor din standardul SR EN ISO 14001:2005.
6.2. Sistemul de management al calității, mediului, securității și sănătății în muncă
S.C. DRUMURI BIHOR S.A. are stabilit, documentat și implementat un sistem de management al calității, mediului și SSM care este menținut și îmbunătățit continuu în conformitate cu cerințele standardelor internaționale de referință SR EN ISO 9001: 2001, ISO 14001:2004 și OHSAS 18001:1999.
Procesele organizației sunt structurate în 4 mari categorii : de management, generale de management, principale și suport.
Procese de management – se referă la stabilirea politicii și obiectivelor privind managementul calității, mediului și SSM asigurarea cadrului organizatoric și funcțional, comunicarea cerințelor și performanțelor, planificarea activităților și resurselor necesare desfășurării corespunzătoare a activităților, analiza managementului.
Procese generale de management – se referă la cerințe generale ale standardelor de referință și se aplică tuturor celorlalte procese: de management, principale și suport;
Procese principale ( de realizare a produsului / procesului / prestarii serviciului) – constituie rețeaua de activități interdependente aferente produsului / procesului / prestarii serviciului. Aceste procese sunt « lanțul principal de procese ce adaugă valoare » și includ aportul esențial al angajatilor organizatiei : Tehnic , Economic , Comercial, Producție ,
Măsurare ,analiza și îmbunătățire.
Procesele principale au la bază criterii ce țin de necesitățile clienților:
realizarea exigențelor pentru produsele / procesele / prestatilor de servicii realizate;
condiții de protecția mediului;
condiții de sanatate , securitate in munca ;
Procese suport – includ procesele curente pentru sprijinirea proceselor principale și de management; cerințele pentru procesele suport sunt stabilite prin analiza proceselor de management și principale .
Aceste procese sunt conduse în conformitate cu cerințele standardelor internaționale de
referință SR EN ISO 9001: 2001, ISO 14001:2004 și OHSAS 18001:1999.
e) Procese de masurare , analize si imbunatatire – audit intern, analiza satisfactiei clienților , controlul neconformităților , acțiuni corective/ preventive , măsurare și monitorizare și analiza datelor specifice sistemului de management integrat Q&M&SSM.
Conducerea organizației a decis să elaboreze și să implementeze și un sistem de management integrat Calitate ( Q ) de mediu (M), și securitate și sănătate în munca ( SSM ) fiind conștientă de avantajele aduse de existența acestora:
îmbunătățirea imaginii organizației, prin satisfacerea cerințelor referitoare la Q & M& SSM ;
îmbunătățirea relațiilor cu autoritățile publice, cu comunitatea socio – economica în ansamblu ;
îmbunătățirea practicilor manageriale ;
limitarea răspunderii civile și penale prin satisfacerea reglementărilor legale referitoare la mediu, SSM și a altor cerințe aplicabile ;
reducerea costurilor prin diminuarea consumului de energie și materii prime, reciclarea produselor și a ambalajelor;
creșterea încrederii clienților;
reducerea riscurilor unor accidente ecologice, de îmbolnăviri profesionale și accidente ;
creșterea conștiinței angajaților și a responsabilităților față de protecția mediului, de sănătatea și securitatea muncii.
Primul pas în crearea SMI a fost materializat într-o analiza inițială, care a stat la baza definirii politicii Q&M&SSM, a obiectivelor generale și specifice Q&M&SSM.
Analiza inițială a constat în identificarea aspectelor semnificative Q&M&SSM implicate de activitățile / produsele / procesele / prestaților de servicii / serviciile executate de organizație, luând în considerare prevederile legale, reglementările în vigoare și practica anterioară în domeniul Q&M&SSM.
Documentația Sistemului de Management
S.C. DRUMURI BIHOR S.A. stabilește, documentează și menține un Sistem Integrat pentru a se asigura că produsele / procesele / prestațile de servicii / serviciile sale sunt conforme cu cerințele și condițiile specificate.
SMQ&M&SSM este documentat prin :
Politica referitoare la calitate, mediu, SSM;
Obiectivele calității, mediului, sănătății și securitătii in munca;
Manual de Management Calitate, Mediu, Securitate și Sănătate în Munca;
Proceduri ale Sistemelor de management al calității, mediului, SSM;
Proceduri / instrucțiuni Q & / M & / SSM;
Înregistrări în conformitate cu cerințele SR EN ISO 9001 :2001, ISO 14001 :2004, OHSAS 18001 :1999.
Manualul SMQ&M&SSM este principalul document folosit la elaborarea și implementarea sistemelor de management ale calității, mediului, sănătății și securității în muncă în organizație. Prezența politica si obiectivele organizației referitoare la calitate, mediu, SSM și descriu sistemele care au ca referentiale: SR EN ISO 9001 :2001, ISO 14001 :2004, OHSAS 18001 :1999.
Prin conținutul prevederilor sale, asigură urmatoarele obiective:
comunică personalului propriu, clienților și investitorilor, obiectivele și politica referitoare la calitate – mediu – SSM;
constituie baza de referință în implementarea sistemelor proprii S.C. DRUMURI BIHOR S.A.;
definește structura organizatorică și responsabilitățile în domeniul protecției mediului și SSM ale diferitelor compartimente funcționale / operaționale ale S.C. DRUMURI BIHOR S.A. , stabilind relațiile de comunicare între ele;
prezinta tuturor angajaților elementele SMQ&M&SSM și conștientizeaza impactul muncii asupra mediului înconjurător și sănătății și securității în muncă.
Ierarhizarea documentației S.M.Q.&M&SSM
6.3. Procedura de sistem management integrat
6.3.1. Aspecte de mediu (Anexa)
Procedură are scopul de a stabili responsabilitățile și de a prezenta modul de identificare și evaluare a aspectelor de mediu asociate proceselor și serviciilor organizației.
DOMENIU DE APLICARE: Procedura se aplică proceselor și serviciilor cumpărate / realizate în cadrul S.C. DRUMURI BIHOR S.A. ORADEA .
DOCUMENTE DE REFERINȚĂ/CONEXE/ASOCIATE:
Documente de referință:
SR EN ISO 9001: 2001 – Sisteme de managementul calității. Cerințe;
Manualul de Management Integrat – cod: MMQ&M&SSM;
ISO 14001:2004 – Sisteme de management de mediu. Specificații și ghid de utilizare;
OHSAS 18001:1999 – Sistem de SSM. Specificații.
Documente conexe:
Procedura“Controlul înregistrărilor ”cod: PSMI-02-4.2.4/4.5.4/4.5.3
Procedura “Controlul produsului neconform” cod: PSMI-04-8.3/4.5.3/4.5.2
Procedura “Controlul documentelor” cod: PSMI-01-4.2.3/4.4.5/4.4.5
Procedura “Audituri interne ” cod: PSMI-03-8.2.2/4.5.5/4.5.4
RESPONSABILITĂȚI:
Reprezentantul managementului pentru calitate și mediu (RMQ&M&SSM)
Stabilește o echipă, responsabilă cu identificarea inițiala a aspectelor de mediu.
Coordonează activitatea acestei echipe.
Colectează și coordonează informațiile privind aspectele de mediu, și întocmeste și ține la zi „Lista aspectelor de mediu identificate” și „Lista aspectelor de mediu identificate cu impact semnificativ”.
Este responsabil cu identificarea schimbărilor ulterioare ale activităților, produselor și serviciilor care creează noi aspecte de mediu sau care invalidează aspecte identificate anterior.
Responsabil de proces
Colectează informațiile privind aspectele de mediu din zona sa de responsabilitate și întocmește « Fișa de colectare date – aspecte de mediu », cod F-4.3.1-01.
Descierea procedurii:
Analiza de mediu se face :
La implementarea SMCM pentru a identifica aspectele de mediu asociate materialelor folosite, proceselor care se desfășoară în organizație și produselor / serviciilor realizate în acel moment ;
La apariția unor procese/servicii noi;
La schimbarea sau modificarea tehnologiilor sau a echipamentelor de lucru pentru a evalua impactul pe care acestea îl pot avea asupra mediului;
La închiderea unor obiective sau diminuarea semnificativă a activității, pentru a vedea dacă există aspecte de mediu care nu mai trebuie luate în considerare.
Identificarea aspectelor de mediu și evaluarea impacturilor asociate
În faza inițială a stabilirii și implementării SMCM, aspectele de mediu sunt identificate de o echipă multidisciplinară incluzând responsabilii de proces ai diferitelor zone.
Responsabilii PM împreună cu responsabilii de proces, propun componența echipelor de identificare și evaluare a aspectelor de mediu.
Colectarea informațiilor din toate zonele din organizație stabilite în grafic, se va face prin vizite și intâlniri cu personalul de la diferite locuri de muncă și completarea formularului Fișa de colectare date – aspecte de mediu.
Evaluare gradului de semnificație a impactului generat de aspectele de mediu identificate, se realizează cu ajutorul Grilei de evaluare a aspectelor de mediu, în funcție de următoarele criterii de evaluare:
R – respectarea reglementărilor legale și a altor cerințe ( cerințe ale autorităților locale etc.);
S- sensibilitatea mediului și a părților interesate ;
G- gradul de risc al impactului ;
M- mijloace de control ale impactului ;
Pentru fiecare criteriu se aplică un sistem de notare între 1-10 .
Nivel de semnificație al impactului se calculează funcție de valorile pentru R,S,G și M, folosind indici de ponderare funcție de importanta criteriului:
Ns =0,5xR + 0,15xS + 0,2xG + 0,15xM
Valoarea maximă pentru Ns :
Ns =. 0,5×10 + 0,15×10 + 0,2×10 + 0,15×10 = 5 + 1,5 + 2 + 1,5 = 10
Aspectele de mediu cu Ns > 5, este considerat cu impact semnificativ.
Echipele stabilite pentru realizarea Analizelor inițiale de mediu analizează toate « Fișele de colectare date – aspecte de mediu » întocmite în cadrul organizației, identifică aspectele de mediu existente sau posibile pe care le înregistrează în Lista aspectelor de mediu identificate în condiții de funcționare normală și anormală, Lista aspectelor de mediu identificate în condiții de situații de urgență, și Lista aspectelor de mediu identificate cu impact semnificativ.
În cazul aspectelor de mediu identificate în cazul lucrărilor efectuate de terți, se vor avea în vedere la stabilirea cerințelor în contractele încheiate cu acestea. Se va întocmi Lista aspectelor de mediu ce vor fi prinse în cerințe la încheierea contractelor cu terți.
Identificarea continuă a aspectelor de mediu
Schimbările și dezvoltarea de noi activități, produse sau servicii pot invalida aspecte identificate anterior sau cer adaugarea de noi aspecte în listă. Exemple de astfel de schimbari:
Dezvoltarea de noi produse/servicii;
Schimbări ale proceselor și tehnologiei, și introducerea de noi procese;
Schimbări ale legilor și regulamentelor;
Pot fi identificate noi aspecte de mediu prin analiza conducerii sau prin audituri interne sau externe.
Gestionarea Listei aspectelor de mediu identificate în condiții de funcționare normală și anormală, Listei aspectelor de mediu identificate în condiții de situații de urgență, și Listei aspectelor de mediu identificate cu impact semnificativ
Aceste liste se păstrează de către fiecare responsabil de proces. Un centralizator al acestora se păstreaza la RMQ&M&SSM. Lista aspectelor de mediu identificate cu impact semnificativ stă la baza procesului de definire a obiectivelor generale si specifice și programelor de management de mediu. Lista aspectelor de mediu identificate în condiții de situații de urgență sta la baza întocmirii Planurilor de pregătire pentru situatii de urgență și capacitate de răspuns.
6.3.2. Monitorizarea performanței de mediu (Anexa)
Procedura stabilește responsabilitățile și modul de realizare a monitorizării și măsurării încât informațiile obținute să poata permite urmărirea evoluției performanței de mediu a organizației.
Se asigură ca toate aspectele de conformitate cu referențialul legislativ sunt luate în considerare.
DOMENIU DE APLICARE: Procedura se aplică de intreg personalul implicat în activitatea de monitorizare a performanțelor de mediu.
DOCUMENTE DE REFERINȚĂ/CONEXE/ASOCIATE:
Documente de referință:
SR EN ISO 9001: 2001 – Sisteme de managementul calității. Cerințe;
Manualul de Management Integrat – cod: MMQ&M&SSM;
ISO 14001:2004 – Sisteme de management de mediu. Specificatii și ghid de utilizare;
OHSAS 18001:1999 – Sistem de SSM. Specificatii;
RESPONSABILITĂȚI:
Director general:
Asigură resursele materiale, financiare, umane, pentru desfășurarea activităților în condiții optime.
Aprobă această procedură și impune aplicarea ei de întreg personalul implicat.
Analizează Raportul privind performanțele de mediu realizate.
Reprezentantul managementului (RM)
Coordoneaza activitatea de identificare a necesităților de măsurare și monitorizare a factorilor de mediu.
Intocmește împreună cu compartimenele implicate, Planul de monitorizare a factorilor de mediu și Planuri de gestionare a deșeurilor.
Monitorizează întregul SMQ&M&SSM, prin audituri interne.
Intocmește această procedură.
Sefi compartimente
Colaborează cu RMQ&M&SSM la stabilirea Planului de monitorizare a factorilor de mediu și a Planurilor de gestionare a deșeurilor.
Efectuează monitorizarea factorilor de mediu stabilite, furnizând date corecte și complete.
PROCEDURA:
Măsurare și monitorizare
Organizația și-a propus ca obiectiv asigurarea prin monitorizarea efectuată a respectării legislației de protecția mediului, precum și funcționarea eficace a SMI.
La nivelul compartimentelor, activitățile de monitorizare și măsurare constau în:
elaborarea și implementarea de proceduri specifice pentru monitorizarea permanentă sau periodică a proceselor și produselor, care prezintă aspecte semnificative de mediu;
stabilirea indicatorilor specifici pe activități și procese;
evaluarea performantei generale în implementarea SMI – care se realizeaza periodic în cadrul Auditului intern al SMQ&M&SSM, în conformitate cu procedura „Audituri interne” ;
Evaluarea globală a implementării și funcționării SMQ&M&SSM, care privește aspectele de natura managerială, se realizează de către conducere în conformitate cu procedura “Analiza Efectuată de Conducere”.
Prin măsurare și monitorizare se urmărește :
protecția apei;
protecția solului;
protecția atmosferei;
gestiunea deșeurilor; etc.
Activitățile necesare gestionării corespunzătoare a deșeurilor, sunt stabilite prin „Planul de gestionare a deșeurilor” și „Fișa internă a gestiunii deșeurilor”.
Activitățile necesare monitorizării factorilor de mediu sunt stabilite prin „Planul de monitorizare al factorilor de mediu”, acolo unde este cazul.
Alegerea punctelor de prelevare și a frecvenței măsurării, ține seama de sursele potențiale de poluare și de riscurile potențiale asociate fiecărui proces.
Planul de monitorizare a factorilor de mediu sunt întocmite de RMQ&M&SSM în conformitate cu prevederile “Autorizației de mediu” (in ceea ce priveste limitele admise pentru concentrația diferitilor poluanți) și cu Lista aspectelor de mediu semnificative identificate și este aprobat de Directorul general.
Evaluarea conformității
Evaluarea conformității cu reglementările și legislația de mediu în vigoare se face în urma măsurătorilor care se fac conform Planului de monitorizare și analizarea rezultatelor față de cerințele impuse în autorizația de mediu.
Atunci cand se constată abateri, se întocmesc Rapoarte de neconformitate și se acționează conform prevederilor procedurii „Controlul produsului neconform”.
Pentru evaluarea performanței de mediu, se folosesc următorii indicatori :
numărul de incidente/accidente de mediu;
cantități de deșeuri valorificate/cantități de deșeuri produse ;
investiții în protecția mediului/total investiții;
numărul de neconformități de mediu înregistrate/nr. neconformități propuse.
Bibliografie
Revista “Standardizarea”, ediția iulie 2005, februarie 2006, martie 2006, decembrie 2006;
Ada Mirela Tomescu, “Managementul sistemelor integrate. Calitate & Mediu”, Editura Universității din , 2004;
Răzvan Alexandru Tomescu, “Metodoligii propuse pentru acreditarea sistemului de management al mediului”, Institutul European din România, 2002;
Ionescu Ciceron, “Cum să construim și să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001”, București, 2000;
http://www.ara.ro/documentare/chemonics/EMS%20Website%20ARA-USAID_March%207,%202006.htm
http://w ww.asro.ro/romana/standard/scopstd.html
http://www.keco.ro/mediu.html
http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0803#1
http://www.ccidj.ro/programe/informare/standardizare.php
http://www.certificare-iso.com/avantaje-iso.htm
http://www.info-portal.ro/articol/iso-14001/1489/1/0/
http://www.ccib.ro/eurojurnal/BD_DETAILS.aspx?id_document_param=1868&BD_DOCUMENTSPage=4&BD_DOCUMENTSDir=Asc&document_date_param=05.07.2007&BD_BULLETINSDir=Asc
http://www.ara.ro/documentare/chemonics/EMS%20Website%20ARA-USAID_March%207,%202006_files/Page407.htm
http://www.atva.ro/domenii/iso14001.php
http://www.qsc.ro/consultanta-iso-14001.htm
http://www.top-consult.ro/iso14001.htm
http://www.euro-sys.hu/rom/iso_14000.htm
http://www.managerul-de-mediu.ro/Consultanta.html
Bibliografie
Revista “Standardizarea”, ediția iulie 2005, februarie 2006, martie 2006, decembrie 2006;
Ada Mirela Tomescu, “Managementul sistemelor integrate. Calitate & Mediu”, Editura Universității din , 2004;
Răzvan Alexandru Tomescu, “Metodoligii propuse pentru acreditarea sistemului de management al mediului”, Institutul European din România, 2002;
Ionescu Ciceron, “Cum să construim și să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001”, București, 2000;
http://www.ara.ro/documentare/chemonics/EMS%20Website%20ARA-USAID_March%207,%202006.htm
http://w ww.asro.ro/romana/standard/scopstd.html
http://www.keco.ro/mediu.html
http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0803#1
http://www.ccidj.ro/programe/informare/standardizare.php
http://www.certificare-iso.com/avantaje-iso.htm
http://www.info-portal.ro/articol/iso-14001/1489/1/0/
http://www.ccib.ro/eurojurnal/BD_DETAILS.aspx?id_document_param=1868&BD_DOCUMENTSPage=4&BD_DOCUMENTSDir=Asc&document_date_param=05.07.2007&BD_BULLETINSDir=Asc
http://www.ara.ro/documentare/chemonics/EMS%20Website%20ARA-USAID_March%207,%202006_files/Page407.htm
http://www.atva.ro/domenii/iso14001.php
http://www.qsc.ro/consultanta-iso-14001.htm
http://www.top-consult.ro/iso14001.htm
http://www.euro-sys.hu/rom/iso_14000.htm
http://www.managerul-de-mediu.ro/Consultanta.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistemul de Management al Mediului (ID: 146691)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.