Sistemul de instruire asistată de calculator (SIAC) reprezintă un sistem specific de dirijare a activită ții de cunoaștere a subiectului, de… [616904]

Metode
și tipuri de IAC

Sistemul de instruire asistată de calculator

(SIAC) reprezintă un sistem specific de dirijare a
activită
ții de cunoaștere a subiectului, de orientare a procesului achiziției de cunoștințe în
conformitate cu o schemă dată
[14]
.

Clasificarea metodelor IAC se poate face astfel:



programarea activită
ții de înv
ă
țare



modelarea mediului de învă
țare



instruirea liberă



testarea



informarea

Prin metoda de programare a activită
ții de înv
ă
țare s
istemul de instruire asistată de
calculator

dete
rmină ac
țiunile de comand
ă exercitate asupra subiectului. S
istemul de instruire
asistată de calculator

care implementează această metodă stabile
ște în întregime succesiunea
sarcinilor de învă
țare sau a celor de control prezentate.

Prin metoda de modelare a

mediului de învă
țare s
istemul de instruire asistată de calculator

oferă cu ajutorul calculatorului facilită
ți de modelare a obiectelor și fenomenelor lumii reale. Sarcina
de învă
țare este de tip modelare, fiind rezolvat
ă cu ajutorul s
istemul de instruire
asistată de
calculator
.

Prin metoda de instruire liberă s
istemul de instruire asistată de calculator

prezintă
materialul de învă
ț
ământ elevului fiindu
–
i permis accesul la structura formalizată
și la mijloacele de
conducere a sesiunii de instruire.

Prim me
toda de testare s
istemul de instruire asistată de calculator

eviden
țiaz
ă nivelul de
cuno
ștințe atins de elev.

Prin metoda de informare s
istemul de instruire asistată de calculator

oferă elevului
elemente despre materialul de învă
ț
ământ, despre dialogul cu
sistemul.

Tipurile de
instruire asistată de calculator

se pot clasifica astfel:



după organizarea materialului de învă
ț
ământ:



tipurile de organizare a materialului poate fi: bănci de sarcini,
proceduri, re
țele semantice, modele matematice, programa de instr
uire



tipuri de SIAC prin care acestea se implică: exersare asistată, instruire
progresivă, verificarea asistată de calculator a ipotezei



după sursa ac
țiunilor de comanda asupra subiectului:



SIAC stabile
ște alegerea și execuția sarcinilor: instruire
programată
dirijată, exersarea asistată



SIAC stabile
ște numai execuția sarcinilor: verificare asistat
ă de
calculator a cuno
ștințelor, verificare asistat
ă de calculator a ipotezelor



SIAC
și utilizatorul stabilește alegerea și execuția sarcinilor: instruirea

pentru luarea deciziilor, instruirea generativă



utilizatorul stabile
ște alegerea și execuția sarcinilor: instruirea
structurat
–
dirijată, instruirea generativă.

CAPITOLUL II

UTILIZAREA ELEARNING
–
ULUI ÎN EDUCA
ȚIE

II.1

Aspecte generale despre e
–
Learning

Revoluția tehnologică din anii ’80 precum și cea electronică a anilor ’90 au transformat
lumea

economică, socială și implicit cea educațională.
A
pariția noilor tehnologii ce pot fi

utilizate cu succes în spațiul
educațional, conduc la noi dimensiuni ale sistemului tradițional,

sistem care pentru tot mai mulți nu mai constituie prima opțiune.

În contextul în care
era cunoașterii
își conturează tot mai mult profilul, fiind evidențiate

avantajele acesteia și în condi
țiile în care
elev
ul este angajat într
–
o continuă “
luptă
” pentru

cunoaștere, profesorul nu deține numai rolul de transmițător al informației ci mai ales acela

de facilitator al învățării. Astfel, au apărut noi metode de învățare, care captează atenția și

i
nteresul
elevi
lor, acestea fiind bazate pe o “
învățare angajată, colaborativă, cu sarcini de

lucru concrete, reale, utilizând tehnologia informației ca instrument pentru învățare,

comunicare și colaborare a subiectului cu ceilalți colegi, precum și cu prof
esorul”
(Logofătu,

2003: 10)
.
Datorită apariției unei noi tehnologii, ce poate fi utilizată cu succes în spațiul

educațional, statutul sistemului tradițional ocupă altă poziție, făcându
–
și loc sisteme noi de

învățare (Învățarea la Distanță, Învățarea
Online, Învățarea de tip Hibrid (Blended Learning),

E
–
learning, M
–
learning), ce facilitează procesul educațional.

Dezvoltarea tehnologiei informa
ției și a comunicațiilor din ultima perioad
ă a condus la
schimbări în domeniul instruirii asistate de calculato
r.

Schimbarea rapidă
și progresul tehnologic,
tendin
ța de globalizare a educației au adus noi perspective pentru practica educațional
ă prin
completarea cu metode specifice societă
ții informaționale, metode moderne de predare
–
învă
țare
–
evaluare.

II.2.
E
–
Lea
rning
–

paradigmă a instruirii asistate de calculator

Consolidarea, timp de peste 300 de ani, a unui sistem de învățământ general, având la bază
manualul proiectat de Comenius și dezvoltarea rapidă a sistemelor electronice de calcul din ultimii 30
de ani
au generat noi disensiuni asupra terminologiei utilizate într
–
un domeniu, prin excelen
ț
ă, trans

disciplinar,
ș
i anume didactica. Primele școli publice (1780) au adoptat modelul profesorului ca

manager, în care acesta constituia principalul conducător al pr
ocesului instrucțional și al mijloacelor
folosite în cadrul clasei. După 1951, sunt promovate în școli primele tehnologii educaționale, dar
începând cu această perioadă este înregistrată și o creștere semnificativă a numărului de instruiți la
nivelul unei
clase. După 1981, sunt realizate primele aplicații de instruire și exersare (drill and
practice). Începând din 1984, producătorii de aplicații comerciale dezvoltă programe de mediere a
învățării (tutorials) și programe
–
jocuri destinate învățării (learning
games). Acestea cunosc o
răspândire foarte largă prin formele de promovare: demo, shareware, freeware. După 1990, sunt
dezvoltate sistemele multimedia si instrumentele software de proiectare pedagogică. Aplicațiile sunt
realizate pe compact
–
discuri (CD
–
ROM
). Sistemele Learningware și Authorware marchează
principalele direcții ale mediului educațional asistat de calculator. E
–
learning, termen introdus în
1998 de Jay Cross, fondatorul Internet Time Group, a devenit extrem de popular. O căutare cu
Google la în
ceputul lui august 2010 oferă aproximativ 197.000.000 de referințe pentru e
–
learning,
reprezentând de trei ori mai mult față de aceeași perioadă a anului 2006. Învățământul electronic sau
e
–
learning reprezintă o modalitate actuală de dezvoltare a educației
, în concordanță cu descoperirile
tehnologice. O definiție concisă a termenului de învățământ electronic poate fi: “oferirea educației,
instruirii sau învățământul prin mijloace electronice”. Termenul este utilizat în zilele noastre și ca
termen unificator

pentru o multitudine de tehnici de învățare, instruire prin mijloace asistate de
calculator. Învățământul electronic se referă la utilizarea tehnologiilor Internetului pentru a furniza
un vast șir de soluții care amplifică performanța și cunoștințele. În
general, termenul de e
–
learning
este sinonim cu online learning, Web based learning.

II.3. Avantaje
le

și dezavantaje
le

e
–
Learning
–
ului

Avantajele e
–
learning
–
ului sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate, conformitate.

Față de sistemul tradiționa
l de învățământ, e
–
learning
–
ul prezintă numeroase avantaje:

• independența geografică, mobilitatea

–

posibilitatea de a accesa conținutul materialului
educațional de oriunde și oricând, cu ajutorul computerului personal și a rețelei;

•
accesibilitate onl
ine

–

o caracteristică importantă specifică acestui tip de educație, prin
care se înțelege accesul la educație prin Internet în timp real, de oriunde și oricând, 24 de ore din 24,
7 zile pe săptămână; nu există dependență de timp;

•
prezentare concisă și
selectivă a conținutului educațional
;

•
individualizarea procesului de învățare

–

fiecare instruit are un ritm și stil propriu de
asimilare și se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învățare (auditivă sau vizuală),
parcurgerea cursurilor poa
te fi făcută treptat și repetat, controlându
–
și rapid progresele, beneficiind
de un feedback rapid și permanent; unii subiecți au un randament mai bun în weekend, alții la
primele ore ale dimineții;

•
metode pedagogice diverse

–

programele e
–
learning treb
uie să aibă la bază diverse
metode pedagogice, care să ghideze subiecții pe tot parcursul procesului de învățare: la parcurgerea
materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online și până la certificarea
programului, dacă este cazul; o
serie de experimente care studiază efectul pe care îl au utilizarea
diverselor medii în însușirea cunoștințelor au dus la concluzia că, în general, un material educațional
diversificat este reținut în proporție de 80% prin ascultare, vizionare și interacti
vitate;

•

administrarea online

–

utilizarea sistemelor e
–
learning necesită asigurarea securității
utilizatorilor, înregistrarea acestora, monitorizarea
elevilor

și a serviciilor oferite în rețea;

•
costuri reduse de distribuție

–

software
–
ul educațional s
au soluțiile electronice de învățare
nu sunt ieftine. Totuși, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învățare
“clasică”, deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spațiilor pentru cursuri,
cazarea și masa su
biecților;

• timp redus de studiu

–

în unele cazuri, în funcție de soluția de tehnică adoptată, și timpul
poate fi trecut la categoria reducerea costurilor: subiectul nu va întrerupe activitatea profesională
pentru a urma un curs, ci va “pierde” doar câte
va ore zilnic pentru a învăța online sau offline, pe
computer;

•
interacțiuni sincrone și asincrone

–

cele două tipuri de interacțiuni dintre instructori și
instruiți se pot completa;

•
tehnologii dinamice diverse

–

acestea permit un feedback pronunțat,
în timp real, și
evaluări formative și sumative, calitative și cantitative, realizate într
–
un mod facil și de către
evaluatorii cei mai avizați;

• dacă
învățământul tradițional

este organizat pe grupe de vârstă, cel
online

este organizat
pe subiecte; într
–
o
clasă virtuală

pot fi reuniți subiecți de toate vârstele, cu pregătiri diferite,
neglijând granițele spațiale.

Dezavantajele educației de tip e
–
learning sunt:

•
rata mare de abandon

–

acest tip de educație necesită eforturi consistente și susținute
d
in partea tuturor participanților la procesul instrucțional.
Elevii

trebuie să fie extrem de motivați,
altfel se instalează fenomenul de abandon școlar care este mult mai frecvent în educația la distanță
decât în învățământul tradițional.

După studiile făc
ute de Rovai
, există câțiva factori care pot
influența abandonul școlar și care pot fi exploatați pentru a limita această tendință:

–

prezența

–

tutorele și
elev
ul trebuie să fie prezenți chiar și într
–
o comunitate virtuală;

–

egalitatea

–

trebuie să se
manifeste prin aceea că tutorele va modera activitatea în așa fel
încât toți participanți să aibă oportunitatea de a interveni într
–
un anumit subiect de discuție;

–

grupuri de lucru cât mai mici

–

care să permită o mai bună împărțire a sarcinilor și
activ
ităților;

–

stilul de predare și gradul de însușire al cunoștințelor
reprezintă un factor important.
Aceasta înseamnă folosirea unor formate de cursuri online specifice acestui tip de educație și care să
se adapteze cunoștințelor subiecților.

•
necesită
experiență în domeniul utilizării calculatoarelor

–

elev
ilor li se solicită anumite
cunoștințe în domeniul IT. În cele mai multe cazuri instalarea unui sistem elearning presupune
instalarea de aplicații sau medii adiționale care presupun cunoștințe tehnice

suplimentare. Pentru a
minimiza acest dezavantaj, clientul poate folosi un browser web. Există cazuri în care această
abordare nu este posibilă. În acest caz este necesară modularizarea aplicației, realizarea unui kit de
instalare și a unui ghid al utiliz
atorului. În cazul în care sistemul prezintă o multitudine de funcțiuni
care nu sunt modularizate, utilizatorul are reținere în utilizarea acestora și, în consecință, este
diminuată eficiența sistemului în sine.

•
costuri mari pentru proiectare și întreți
nere

–

acestea includ și cheltuieli cu tehnologia,
transmiterea informaților în rețea, întreținerea echipamentului, producerea materialelor necesare.
Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educațional clasic, acestea sunt net
mai
mici.

Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experiența platformelor e
–
learning deja
funcționale a demonstrat faptul că participanții la educație prin intermediul noilor tehnologii e
–
learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual și intră re
lativ repede în ritmul natural al
transmiterii și, respectiv, însușirii de cunoștințe prin acest modern și eficient tip de educație.