Sistemul de Achizitie Dinamic Si Licitatia Electronica

Sistemul de Achizitie Dinamic Si Licitatia Electronica

Byadmin ianuarie 1, 2024

Introducere

În general termenul de achiziții publice este utilizat pentru a descrie obținerea de lucrări, servicii și produse de către autoritățile publice naționale, regionale ori locale.

Normele de achiziții publice fac referire la procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de produse, lucrării și servicii în Uniunea Europeană.

Sectorul publice, utilitățile și ale instituții definite ca și ,,autorități contractante,, trebuie să obțină servicii, produse și lucrări pentru o largă varietate de activități pe care le realizează. Mare parte a contractelor pe care le atribuie trebuiesc făcute publice atât în plan intern cât și european, cu respectarea deplină a tuturor principiilor aplicabile achizițiilor publice.

Normele pe baza cărora sunt atribuite contractele de achiziții publice sunt menite să asigure libertatea de mișcare a serviciilor și bunurilor în UE și de a garanta ca procedurile de atribuire a contractelor de achiziție public respect normele cu privire la libera concurență.

Potrivit prevederilor legale contractul de achizție publică reprezintă contractul cu titlu oneros, încheiat în formă scrisă între una ori mai multe autorități contractante, pe de o parte, și de cealaltă parte unul ori mai mulți operatorii economicii, ce are ca obiect executarea de lucrări, furnizarea de produse ori prestarea de servicii.

Contractul de achizție publică are titlu oneros, respectiv fiecare parte contractantă încearcă să își procure un avantaj, acesta nefiind legat neapărat de bani, și încetează de drept la momentul expirării perioadei pentru care a fost încheiat.

În prezenta lucrare vom aborda problematica licitației electronice și a sistemului de achiziție dinamic.

Capitolul 1 Noțiuni generale privind achizițiile publice

1.1 Conceptul de achiziție publică

Achiziția publică constituie totalitatea operațiilor, faptelor și actelor ce se realizează de o autoritate contractantă, din momentul identificării unei necesități sociale și până la realizarea acesteia, pentru care sunt utilizați bani publici.

În general termenul de achiziții publice este utilizat pentru a descrie obținerea de lucrări, servicii și produse de către autoritățile publice naționale, regionale ori locale.

Normele de achiziții publice fac referire la procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de produse, lucrării și servicii în Uniunea Europeană.

Sectorul publice, utilitățile și ale instituții definite ca și ,,autorități contractante,, trebuie să obțină servicii, produse și lucrări pentru o largă varietate de activități pe care le realizează. Mare parte a contractelor pe care le atribuie trebuiesc făcute publice atât în plan intern cât și european, cu respectarea deplină a tuturor principiilor aplicabile achizițiilor publice.

Normele pe baza cărora sunt atribuite contractele de achiziții publice sunt menite să asigure libertatea de mișcare a serviciilor și bunurilor în UE și de a garanta ca procedurile de atribuire a contractelor de achiziție public respect normele cu privire la libera concurență.

Actorii principali ai sistemului achizițiilor publice sunt:

Supraveghetorii sistemului achizițiilor publice:

Autoritatea Națională pentru Reglementare și Monitorizare a achizițiilor publice

Ministerul Finanțelor Publice

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.

Autoritățile contractante

Operatorii economici

Contractul de achiziție publică nu se deosebește de contractul de vânzare-cumpărare, încheiat între persoane private, ce are ca obiect procurarea, de către administrație, prin cumpărare, a unor servicii, bunurii ori lucrării, în schimbul unui preț.

Potrivit prevederilor legale contractul de achizție publică reprezintă contractul cu titlu oneros, încheiat în formă scrisă între una ori mai multe autorități contractante, pe de o parte, și de cealaltă parte unul ori mai mulți operatorii economicii, ce are ca obiect executarea de lucrări, furnizarea de produse ori prestarea de servicii.

Contractul de achizție publică are titlu oneros, respectiv fiecare parte contractantă încearcă să își procure un avantaj, acesta nefiind legat neapărat de bani, și încetează de drept la momentul expirării perioadei pentru care a fost încheiat.

Contractele de achiziție publică sunt de 3 tipuri, astfel:

Contract de furnizare – are ca obiect furnizarea unuia/mai multor produse, așa cum sunt cuprinse acestea în clasificările statistice oficiale, în baza cumpărării, inclusiv, în rate, a închirierii ori leasing-ului cu/fără opțiune de cumpărare. Contractul de achiziție publică ce are drept obiect principal furnizarea de produse li, cu titlu accesoriu, operațiuni ori lucrări de instalare și de punere în funcțiune, se consideră contract de furnizare

Contract de servicii – are drept obiect prestarea unor servicii, așa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale. Contractul de achizție publică ce are drept obiect principal prestarea unor servicii, și cu titlu secundar, desfășurarea anumitor activități prevăzute de Anexa 1 a OUG nr. 34/2006, se consideră contract de servicii.

Contractul de lucrări face referire la executarea, iar uneori la proiectarea și executarea, uneia /mai multor lucrării de construcții, ori a oricărei combinații a acestor lucrării de construcții, ce duce la un rezultat menit să îndeplinească o funcție tehnică și economică. Contractul de lucrări este echivalentul contractului de antrepriză din dreptul privat. Execuția unei lucrării este făcută de către un antreprenor ce lucrează în contul beneficiarului lucrării, însă nu îi este subordonat acestuia, în schimbul unui preț.

Procesul de achiziție public constituie sucesiunea unor etape, care trebuiesc parcurse pentru a fi obținut produsul ori dreptul de folosire al acestuia, lucrarea ori serviciul, în urma atribuirii contractului de achiziție publică.

Fig. nr. 1 Succesiunea etapelor procesului de achiziție publică

Totalitatea activităților care se întreprind în cadrul etapelor parcurse pe parcursul procesului de achiziție public sunt: atribuirea, încheierea și îndeplinirea contractului de achiziție public și prin ce dobândește, definitive ori temporar, lucrări, produse ori servicii, precum următoarele:

Planificarea achiziției publice:

Identificarea necesităților

Identificarea necesităților obiective este realizată prin cumularea referatelor de necesitate ce se transmit de fiecare compartiment al autorității contractante.

Pentru justificare necesitățiilor unei achiziții publice trebuiesc luate în seamă atât beneficiile, obiectivele ce pot fi atinse, dar și consturile pe toată durata de viață a serviciilor, produselor ori lucrărilor.

Estimarea valorii.

Valoarea estimată a contractului de achiziție public constituie un concept economic ce exprimă prețul cel mai probabil ce se intenționează a se plăti pentru achiziția unor servicii, produse ori lucrări la o anume dată, în anume cazuri particulare. Scopul estimării valorii este: cuantificarea de resurse financiare necesare pentru a realize achiziția, identificarea de posibile surse de finanțare viabile și alegerea de procedure de atribuire a contractelor respective. Etapele ce trebuies urmate pentru a estima valoarea contractului sunt: identificare a tuturor cosnturilor aferente obținerii de produse, servicii ori lucrării necesare și însumarea costurilor identificate. Valoarea estimată trebuie să se stabilească înainte de inițierea proceduriilor de atribuire a contractului și este valabilă până la data transmiterii spre publicare a anunțului de participare ori a invitației de participare.

Ierarhizarea necesitățiilor

După ce se realizează operațiunile de estimare, compartimentul specializat, și compartimentul financiar și conducătorul autorității stabilesc gradul de prioritate al necesităților, luând în considerare următoarele:

importanța contractului față de atingerea scopului general al autorității,

durata de realizare a contractului și

anticiparea fluxului de numerar.

Alegerea procedurii de achiziție public

La momentul luării deciziei de alegerea a procedurii, autoritatea contractantă trebuie să ia în seamă: complexitatea contractului, costurile implicate de atribuirea contractului, gradul de dezvoltare și concurența pe piața din domeniul unde are loc achiziția, pentru a putea alege între licitația deschisă și ceea restrânsă, constrângeri, precum urgența, compatibilitatea cu produse ori servicii existente déjà în cadrul autorității respective, existența unui furnizor unic etc. procedurile de licitație deschisă ori restrânsă, constituie regula de atribuire a oricărui contract de achiziție publică.

Fig. nr. 2 Alegerea procedurilor de atribuire a contractului de achiziție public

1.5 Identificarea fondurilor

Identificarea fondurilor constituie operațiunea prin care se urmărește asigurarea finanțării utile îndeplinirii contractului. Pentru identificarea fondurilor se au în considerare următoarele surse de finanțare ale bugetului: bugetul de stat ori local, fondurile comunitare sau obținute de organismele financiare internaționale, credite bancare, fondurile nerambursabile ori alte surse atrase.

1.6 Elaborarea calendarului

Calendarul procedurii de atribuire constituie proiecția din punct de vedere al timpului a procedurii de atribuire. Aceasta are doar caracter informative, atasându-se la documentația de atribuire, fiind util pentru: planificarea procesului de achiziție public, evitarea întârzierilor și suprapunerilor, monitorizarea internă a procesului.

1.7 Punerea în corespondență cu CPV

Folosirea codurilor CPV are strânsă legătură cu depășirea barierelor lingvistice dintre autoritatea contractantă și ofertanți, în așa fel încât datele cu privire la obiectul contractului să fie accesibile și precise pentru toți operatorii economici vorbitori de alte limbi.

1.8 Transmiterea și elaborare anunțului de intenție – doar în situația în care se dorește diminuarea termenelor.

Elaborarea documentației de atribuire

Elaborarea caietului de sarcini (documentației descriptive)

Caietul de sarcini este întocmit de către autoritatea contractantă prin compartimentul intern specializat ori prin specialiști angajați cu acest scop, cu respectarea normelor legale ce fac referire la concurență și conflictul de interese. Acesta constituie descrierea obiectivă a serviciilor ori lucrărilor utile autorității contractante.

Documentația descriptivă ține locul caietului de sarcinii în situația aplicării procedurilor de negociere și de dialog competitiv.

Stabilirea clauzelor contractuale

Contractul de achiziție public constituie instrumentul juridic prin care organismele public intră în relații comerciale cu operatori economici pentru a își satisface nevoile de servicii, produse ori lucrări. Acesta se încheie în formă scrisă în minim două exemplare în urma unei proceduri de atribuire ori în baza unui accord – cadru. Contractul de achiziție public încetează de drept la expirarea perioadei pentru care este încehiat. Prelungirea duratei acestuia este posibilă doar în condițiile prevăzute de normele legale fără a se modifica condițiile stabilite inițial. Părțile contractului pot stabili și alte cauze de încetare a contractului fără a prejudicial clauzele contractual obligatorii. Contractul trebuie să conțină: preambul, clauzele contractual obligatorii și specifice.

Stabilirea criteriilor de atribuire a contractului

Criteriile de atribuire a contractului pot fi:

Cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic

Prețul cel mai scăzut.

Completarea fișei de date a achiziției

Aceasta cuprinde date și instrucțiuni cu privire la: autoritatea contractantă, adresa de la care se poate achiziționa, descărca documentația de atribuire, activitatea autorității contractante, dacă se achiziționează în numele altei autorități, modalitatea de a obține clarificări și informații, soluționarea litigiilor, date privin Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), obiectul contractului și durata, modalitatea de finalizare a proceduriuzele contractual obligatorii și specifice.

Stabilirea criteriilor de atribuire a contractului

Criteriile de atribuire a contractului pot fi:

Cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic

Prețul cel mai scăzut.

Completarea fișei de date a achiziției

Aceasta cuprinde date și instrucțiuni cu privire la: autoritatea contractantă, adresa de la care se poate achiziționa, descărca documentația de atribuire, activitatea autorității contractante, dacă se achiziționează în numele altei autorități, modalitatea de a obține clarificări și informații, soluționarea litigiilor, date privin Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), obiectul contractului și durata, modalitatea de finalizare a procedurii, acordul – cadru, existența loturilor și modalitatea de abordare, acceptarea ori neeaceptarea de alte oferte alternative, codul CPV, cantitatea de produse, date privind garanțiile, termenele de valabilitate ale ofertei, procedura ce se aplică etc.

Definitivarea documentației de atribuire

Se poate preciza în documentația de atribuire instituțiile competente de unde operatorii economici pot afla informații cu privire la reglementările ce se referă la impozitare dar și despre cele ce se referă la protecția mediului. Autoritatea contractantă este obligată să solicite operatorilor economicii să arate în cadrul ofertei faptul că la elaborarea acesteia s-au avut în vedere obligațiile ce se referă la condițiile de muncă și protecția muncii.

Chemarea la competiție

Publicarea anunțului de participare

Pe a se asigura transparența atribuirii contractului de achiziție public, autoritatea contractantă, de câte ori dorește să atribuie un contract de achizție public poate încheia un accord – cadru, având obligația de a publica un anunț de participare.

Punerea la dispoziție a documentației de atribuire

Oricare operator economic interesat are dreptul de a solicita și de a obține documentația de atribuire. Documentația de atribuire se poate obține: în urma unei solicitări a operatorului economic interesat ori prin accesare direct și fără restricții a unui fișier electronic, ce este disponibil în SEAP și pe propria pagină de internet.

Derularea procedurii de atribuire

Procedurile de atribuire a contractului sunt:

licitația deschisă, și anume procedura la care oricare operator economic interesat are dreptul de a depune oferta.

licitația restrânsă, procedura la care oricare operator economic are dreptul de a își depune candidatura, urmând ca doar candidații selectați să aibă dreptul de a își depune oferta.

dialogul competitiv, procedura la care oricare operator economic are dreptul de a își depune candidature și prin care autoritatea conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul de a identifica una ori multiple soluții apte de a răspunde nevoilor sale, urmând ca, pe baza soluțiilor, candidații admiși să elaboreze o ofertă finală.

negocierea, adică procedura prin care autoritatea derulează consultări cu candidații admiși și negociază clauze contractul, cu unul ori mai mulți dintre cei menționați.

O procedură de achiziții publice, sub aspect general, poate fi împărțită în două faze, respectiv:

Pregătirea și lansarea procedurii, cu etapele următoare:

Fig. nr. 3 Etapele pregătirii și lansării procedurii de atribuire

Aplicarea procedurii, cu etapele următoare:

Fig. nr. 4 – Etapele aplicării procedurii propriu-zise a atribuirii contractului de achiziții publice

Domeniul de aplicare al procedurii de achiziție publică

Sediul materiei în legislația internă este constituit de:

OUG nr. 34/2006 cu privire la atribuirea contractelor de achiziții publice, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii,

H.G nr. 925/2006 pentru a aproba normele de aplicare a prevederilor ce fac referire la atribuirea contractelor de achiziție public din OUG nr. 34/2006 și de

H.G nr. 1660/2006 pentru a aproba normele de aplicare a prevederilor ce fac referire la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice, din OUG nr. 34/2006.

Scopul noilor prevederi legale îl reprezintă reglementarea sistemului de achiziții publice, unde totalitatea normelor, instituțiilor și acțiunile sunt dezvoltate pe promovarea concurenței dintre operatorii economici, garantarea tratamentului egal și nediscriminarea acestora, asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziții publice și asigurarea folosirii eficiente a fondurilor publice prin aplicare de proceduri de atribuire.

După cum reiese, din studiile literaturii de specialitate, Guvernul român a avut ca și sursă de inspirație, în concepția reglementării materiei achizițiilor publice, Codul achizițiilor publice din Franța din anul 1964, cu modificările și completările ulterioare ale acestuia.

Legislatia europeană în materia achizitiilor publice:
– Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene,
– CPV – Regulamentele (CE) privind Vocabularul comun al achizitiilor publice,
– Formulare standard – Regulamentul (CE) NR. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005,
– Directiva 92/13/CEE a Consiliului Comunitatilor Europene,
– Directiva 89/665/CEE a Consiliului Comunitatilor Europene,
– Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene.

1.3 Principiile aplicabile achizițiilor publice

Izvorul principiilor ce se aplică în material achizițiilor publice este constituit de Tratatul de la Roma, acesta instituind cadrul de funcționare general al pieței unice, ce se caracterizează prin 4 libertăți fundamentale:

Libera circulație a mărfurilor

Libera circulație a serviciilor

Libera circulație a capitaluriilor

Libera circulație a persoanei.

Potrivit art. 2 din OUG nr. 34/2006, scopul acesteia îl reprezintă:

Promovarea concurenței dintre operatorii economici

Garantarea unui tratament egal și nediscriminatoriu operatorilor economici

Asigurarea integrității și transparenței procesului de achiziție public

Asigurarea folosirii eficiente a fondurilor publice, prin aplicare de procedure de atribuire de către autoritatea contractantă.

Astfel că, principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achiziții publice sunt:

nediscriminarea

tratament egal

recunoaștere reciprocă

transparență

proporționalitate

eficiență a folosirii fondurilor publice

asumare a răspunderii.

Principiile prevăzute de legislația internă pot fi exprimate astfel:

promovarea concurenței între operatori economici.

Asigurarea condițiilor pentru ca oricare furnizor de produse, executants de lucrări ori prestator de servicii, indifferent de naționalitate, să aibă dreptul de a fi, conform prevederilor legale, contractant.

Libera concurență nu reprezintă un scop în sine, ci idea directoare în funcție de care se realizează și raționalizează acțiunea administrativă.

Din momentul în care libera concurență este obligatoriu respectată de către autoritatea contractantă, aceasta este constrânsă să își definească cerințele și să compare soluțiile diversele posibile pentru satisfacerea acestora, iar ofertanții au motivarea de a face eforturi pentru a prezenta o ofertă bună din punct de vedere calitativ al prețului.

De asemenea, publicitate ce însoțește și dă valoarea principiului liberei concurențe, contribuie la evitarea practicilor oculte în atribuirea contractelor de achizții publice. În unele situații, însă, principiul liberei concurențe poate suferi unele limitări, determinate de specializarea strict a anumitor actori ai pieței de servicii, produse și lucrări, drept urmare, nu mereu apelarea la libera concurență servește interesului general.

O piață se poate considera concurențială, și poate, drept urmare, furniza oferte de aceeași facutură, dacă îndeplinește 4 condiții: este atomică, produsele sunt omogene, există libertate de acces și de circulație a informațiilor.

În sfera mijloacelor de asigurare a liberei concurențe sunt integrate și prevederile menite să evite concurența neloială.

Garantarea tratamentului egal și nediscriminatoriu operatorilor economici

Aplicarea fără discriminare a criteriilor de selectare și a criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziție public, în așa fel încât oricare furnizor de produse, executants de lucrări ori prestator de servicii să aibă un tratament egal cu privire la atribuirea respectivului contract. Acest imperativ nu este contradictoriu cu dreptul pe care îl are autoritatea contractantă de a exclude din procedura de atribuire pe acei candidați ori ofertanți care:

Sunt în stare de lichidare ori faliment, afacerile le sunt administrate de un judecător sindic ori activitățile lor comerciale sunt suspendate ori într-o situație asemănătoare cu cele expus anterior, conform prevederilor legale;

Nu și-au îndeplinit îndatoririle de plată exigibile a taxelor și impozitelor către stat, precum și a contribuțiilor asigurărilor sociale;

Furnizează date false în documentele prezentate;

Au săvârșit ă greșeală gravă în materie profesională sau nu și-au îndeplinit îndatoririle asumate printr-un alt contract de acest tip, în măsura în care autoritatea contractantă poate aduce ca dovadă probe în acest sens.

Respectarea acestui principiu presupune stabilirea și aplicare, oricând pe perioada procedurii de atribuire a contractelor de achiziții publice, de norme, cerințe li criteria similar pentru toți participanții, în așa fel încât aceștia să beneficieze de tratament egal.

Asigurarea integrității și transparenței procesului de achiziție publică.

Cel de-al treilea principiu are în vedere punerea la dispoziția celor interesați a datelor ce fac referire la aplicarea proceduriilor de atribuire a contractului de achiziție publică. Problema transparenței are legătură direct și indisolubilă cu ceea a corupției în aceast domeniu.

Pericolul ca raporturile între indivizii ce decid în cadrul autorităților contractante și cei de care se achiziționează să fie individualizate și apropiate, în prejudiciul interesului public este evident, concretizându-se de multiple ori, și, similar ca și corupția în general, nu poate fi extirpat, ci doar diminuat ori atenuat.

Unica cale legală de atenuare a acestui flagel o reprezintă reglementarea detaliată a procedurilor de achiziție public. Pe de altă parte, excesiva complexitate a normelor legale are drept efect de multe ori descurajarea contractanților de a participa la procedure de atribuire și scăderea concurenței

Asigurarea folosirii în mod eficient a fondurilor publice

Asigurarea folosirii eficiente a fondurilor are în vedere aplicarea procedurii de atribuire de către autoritățile contractante, respective prin utilizarea sistemului concurențial în așa fel încât să se obțină o maximizare a rezultatului urmărit și folosirea unor criterii de atribuire care să denote în primul rând avantajele de natură economic ale ofertelor prezentate.

Recunoașterea reciprocă

Acest principiu reflect 2 dintre libertățile pieței unice, și anume libera circulație a mărfurilor și a serviciilor, și presupune acceptarea:

Serviciilor, produselor și lucrărilor oferite în mod licit pe piața UE

Certificatelor, diplomelor, altor documente emise de autoritățile competente din alte state;

Specificațiilor tehnice echivalente cu specificațiile tehnice solicitate la nivel intern.

Proporționalitate

Respectarea acestui principiu înseamnă asigurarea de către autoritatea contractantă a echilibrului între nevoile obiective identificate, obiectul contractului de achiziție public, cerințele formulate pentru a se îndeplini de către ofertanți ori candidați în contextual aplicării procedurii de atribuire.

Asumarea răspunderii

Prin aplicarea principiului autoritatea contractantă trebuie să efectueze determinarea clară a responsabilităților și sarcinilor indivizilor implicați în procesul de achiziție public, urmărindu-se de asemenea și asigurarea profesionalismului, imparțialității și independenței deciziilor adoptate pe perioada dereulării acestui proces.

Capitolul 2. Sistemul de achiziție dinamic (SAD)

2.1 Dispozitii generale privind sistemul de achiziție dinamică

Sistemul de achiziție dinamică constituie un proces integral electronic, limitat în timp și deschis pe toată durata sa oricărui operator economic care îndeplinește criteriile de calificare și criteriile de selecție și care prezintă o ofertă orietantică în conformitate cu cerințele caietului de sarcini.

În cele ce urmează vom defini câteva din noțiunile esențiale cu privire la sistemul de achiziție dinamic astfel că:

Documentația standard constituie documentele ce cuprind toate datele în legătură cu obiectul contractului de achiziții publice și modalitatea de derulare a procedurii, inclusiv instrucțiunile pentru ofertanți, condițiile de contractare și caietul de sarcini.

Anunțul de participare reprezintă documentul transmis de către autoritatea contractantă, în variantă electronică prin care aceasta invită ofertanți să ia parte la sistemul de achiziție dinamic.

Oferta orientativă constituie oferta elaborată de operatorul economic în vederea introducerii în sistemul de achiziție dinamic.

Oferta tehnică reprezintă documentul ofertei, realizat în baza condițiilor din documentația standard, stabilită de autoritatea contractantă.

Oferta financiară, constituie documentul ofertei, prin care sunt furnizate datele cerute prin documentația standard privitoare la tarife, prețuri, și alte condiții comerciale și financiare.

Procedura on-line constituie procedura de licitație care se realizează în întregime prin intermediul mijloacelor electronice.

Autoritatea contractantă este obligată să asigure publicare în Buletinul Achizițiilor Publice, prin intermediul Agenției de Achiziții Publice, a anunțurilor publice, de participare și de atribuire a contractelor de achiziție publică, conform cu conținutul și forma stabilite în documentațiile standard pentru a realiza achizițiile publice prin procedura de achiziții dinamică.

Autoritatea contractantă are dreptul, cu obiectivul de a asigura o maximă transparență, să deea publicității anunțul de participare și prin alte mijloace de informare în masă, naționale, locale, ori internaționale, dar doarv după ce se publică anunțul în Buletinul de Achiziții Publice și pe pagina de internet a agenției, fiind obigată să restecte întocmai forma și conținutul anunțului ce se publică.

În anunțul de participare se menționează că procedura va fi finalizată cu derularea unei faze finale de licitație electronică.

Autoritatea contractantă are obligația de a publica anunțul în Buletinul de Achiziții Publice și pe pagina de internet a agenției nu mai târziu de 30 zile calendaristice de la momentul încheierii procedurii de atribuire.

Anunțul de atribuire a contractului de achiziție publică trebuie să cuprindă minim datele următoare:

Denumirea bunurilor ce fac obiect al contractului

Denumirea și adresa juridică a autorității contractante ce atribuie contractul

Data atribuirii

Denumirea și alte informații de identificare ale operatorului economic căruia i se atribuie contractul

Baza legală de folosire a respectivei proceduri

Procedura de atribuirire folosită.

2.2 Condiții de aplicare a sistemului dinamic de achiziție

Condițiile de aplicare a sistemului dinamic de achiziție sunt următoarele:

Autoritatea contractantă are dreptul să folosească un sistem de achiziție dinamic doar prin intermediul sistemului electronic și doar pentru achizția unor produse de uz curent, ale căror trăsături disponibile pe piață satisfac necesitățile autorități contractante.

În toate etapele sistemului dinamic de achiziție inclusiv la atribuirea contractului ce va reieși în urma aplicări sistemului, grupul de lucru este obligat să respecte normele licitației deschise.

Valoarea ce se estimează prin anunțul de participare cosntituie valaorea maximă estimată, fără TVA a tuturor contractelor de achiziții publice care se anticipează că vor fi atribuite prin folosirea sistemului de achiției dinamiz, pe toată durata sa.

Durata unui sistem de achiziție dinamic stabilită de către autoritatea contranctantă nu poate să fie mai mare de doi ani, decât în situații excepționale, justificate prin motive întemeiate.

Sistemul dinamic de achiziție reprezintă un proces în totalitate electronic, limitat în timp și deschis pe toată durata sa oricărui operator economic ce îndeplinește criteriile de calificare și care prezintă o ofertă orientativă în conformitate cu cerințele documentațiiei standard.

Sistemul dinamic de achiziție se derulează în 2 etape:

Preselecția ofertanților, proces ce rămâne deschis pe întreaga durată a desfășurării sistemului de achiziție dinamic

Faza repretitivă de atribuire a unui contract sau contracte specifice în cadrul SAD, prin aplicarea procedurilor de licitație electronică.

Autoritatea contractantă nu are dreptul să folosească în mod abuziv ori în mod impropriu sistemul de achiziție dinamic, în așa fel încât:

Să împiedice ori restrîngă ori distorsioneze concurența

Să schimbe obiectul contractului astfel cum a fost acesta prevăzut prin anunțul de participare.

Atribuirea contractelor de servici și lucrării, nu pot să facă obiect al sistemului de achiziție dinamic

Cu scopul lansării sistemului dinamic de achiziție și al atribuiri contractelor de achiziție publică în cadrul acestui sistem, autoritatea contractantă are îndatorirea de folosi doar mijloace electronice, respectând de asemenea dispozițiile privitoare la normele de comunicare și de transmiterea a ofertelor.

Atunci când este lansat un sistem de achiziție dinamic, autoritatea contractantă este obligată să:

Publice un anunț de participare unde este precizat clar faptul că pentru atribuirea contractelor de achiziție publică se folosește un sistem dinamic de achiziție, precum și adresa web la care documentația de atribuire se poate găsi,

Să permită prin mijloace electronice, începând cu data publicări anunțului de participare și până la data încheierii sistemului de achiziție dinamic, acesul restricționat, complet și direct la conținutul documentației de atribuire.

Atunci când se intenționează folosirea sistemului dinamic de achiziții, autoritatea contractantă este obligată să includă în cadrul informațiilor și instrucțiuniilor prevăzute în documentația standard și precizările următoare:

Alături de trăsăturile caracteristice ale produselor ce urmează a fi achiziționate și datelor relevante privitoare la trăsăturile caracteristice ale sistemului folosit, echipamentul electronic utilizat, posibilități și instrucțiuni de acesare, moduri concrete de realizare a conectări;

Datele ce urmează a fi puse la dispoziție ofertanților în cursul realizării sistemului dinamic de achiziții;

Date privitoare la folosirea licitației electronice;

Moduri de finalizare a sistemului de achiziție dinamic.

Operatorul economic are responsabilitatea directă de a se înregistra în sistemul electronic cu obiectivul particpării la.

2.3 Criteriul de atribuire a contractului

În situația sistemului de achiziție dinamic, criteriul de atribuire folosit poate fi prețul cel mai mic ori oferta ceea mai avantajoasă.

În situația în care este ales ca și criteriu de atribuire oferta ceea mai avantajoasă oferta ce se stabilește a fi ceea câștigătoare reprezintă oferta ce întrunește punctajul cel mai ridicat reieșit în urma aplicări sistemului de criterii de analiză pentru care se stabilesc ponderi relative ori un algoritm de calcul specific.

Conform prevederilor legale, oferta ceea mai avantajoasă reprezintă oferta ce este desemnată câștigătoare în baza criteriilor următoare:

În situația contractelor de achiziții publice de bunuri – pe lângă preț, termenele de livrare, condițile de plată, profitabilitate, calitate, caracteristici estetice, funcționale și tehnice, posibilități și costuri de deservire tehnică etc.

Criteriile de evaluare a ofertei, pot fi alături de preț:

Trăsături cu privire la nivelul calitativ, funcțional ori tehnic

Termene de garanție propuse

Trăsături de mediu

Costurile de funcționare

Rapoarte cost – eficiență

Servicii postvânzare și de asistență tehnică

Termene de livrare

Alte elemente considerate importante pentru a evalua oferta.

În sensul prevederilor legale specificate anterior, autoritatea contractantă este obligatp să precizeze în mod detaliat și clar, în documentația standard criterile de evaluare ale ofertei, cu ponderiile relative ale criteriilor ori algoritmi de calcul, dar și metodologia concretă de punctare a avantajelor ce vor reieși din ofertele tehnice și financiare prezentate de ofertanți.

Criterile de evaluare cu ponderiile relative, algoritmul de calcul, dar și metodologia de punctare a avantajelor trebuiesc să aibă legătură concretă cu specificul contractului, și, după ce se stabilesc, nu se mai pot modifica, din momentul în care naunțul de participare și documentația standard s-au înregistrat la Agenția de achiziții publice.

Atunci când sunt stabilite criterile de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu poate folosi criterii care:

Nu au legătură directă cu obiectul și natura contractului ce urmează să fie atribuit

Nu reflectă un real și evident avantaj pe care autoritatea contractantă poate să îl obțină prin folosirea criteriului respectiv de evaluare.

Ponderea ce se stabilește pentru fiecare criteriu de evaluare nu trebuie să ducă la modificarea rezultatului aplicări procedurii de atribuire a contractului de achiziții publice.

Pentru fiecare criteriu de evaluare autoritatea contractantă este obligată să stabilească o pondere care să reflecte în mod corect:

Importanța trăsăturii funcționale sau tehnice considerate a reprezenta un avantaj calitativ care poate să fie punctat

Cuantumul valoric al beneficiilor de factură financiară pe care ofertanți pot să le ofere prin asumarea angajamentelor suplimentare raportat la minimele cerințe prevăzute în respectiva documentație.

Pe lângă preț, critețiile de evaluare sunt alese dintre cele expuse anterior, astfel încît să corespundă și să fie corelative cu specificul contractului de atribuire.

Ponderea prețului în totalul evaluării ofertelor nu poate fi mai mică de 70% în situația contactului de furnizare.

Atunci când sunt stabilite criterile de evaluare, autoritatea contractantă prin intermediul grupului de lucru, trebuie să aibă competența de a motiva modalitatea în care s-a stabilit ponderea criterilor de evaluare, realizând în acest sens o notă justificativă ce este atașată la dosarul achiziției.

Pentru a asigura respectarea principiului transparenței, doar elementele ce poat să fie automat evaluate, prin mijloacele electronice și doar acele elemente ce sunt cuantificabile, fără a interveni și evlauarea autorităților contractante pot să fac obiect al sistemului dnamic de achiziție repectiv doar elementele ce pot să fie cuantificabile, în așa fel încât să poată să fie exprimate în procente ori în cifre.

2.4 Derularea procedurii sistemul de achiziție dinamic

Etapele procedurii sistemului de achiziție dinamic, sunt:

Acțiunile pentru începerea procedurii

În momentul stabiliri nevoilor începerii proceduri, grupul de lucru este obligat să verficie inclusiv întrunirea cerințelor specificate anterior.

Rezultatul verificării este concretizat prin realizarea unui proces – verbal al grupului de lucru cu privire la posibilitatea aplicări proceduri sistemului dinamic de achiziție în vederea atribuiri contractelor de achiziții publice, ce devin parte integrantă a dosarului achiziției publice.

Decizia cu privire la aplicare procedurii sistemului dinamic de achiziție în scopul atribuirii contractului de achiziție publică este adoptată cu majoritatea voturilor de membri grupului de lucru și este consemnată în procesul – verbal.

În situația în care există decizii contra, membri grupului de lucru, consemnează în procesul – verbal și aceste opinii.

Conform principiului asumării răspunderii, stabilirea circumstanțelor de încadrare pentru a aplica sistemul dinamic de achizție intră în responsabilitatea exclusivă a autorități contractante, și a grupului de lucru.

Autoritatea contractantă are dreptul să inițieze aplicarea sistemului de achiziție dinamic pentru a atribui contractul de achiziție publică, doar dacă se îndeplinesc condițiile următoare:

Contractul sau contractele se includ în planul anual de achiziții publice al autorității contractante

Se asigură, parțial ori integral, pentru anul în curs mijloacele financiare de care este nevoie pentru a se îndeplini dispozițiile contractului

Se creează grupul de lucrul și acesta aleborează și aprobă documentația standard.

Lansarea procedurii

Sistemul dinamic de achiziție publică începe prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare prin care operatorii economici interesați sunt invitați să își depună ofertele orientative pentru admiterea în cadrul sistemului.

Autoritate contractantă are obligația de a publica în baza proprie de date, în Buletinul de Achiziții publice și pe pagina de internet a agenției anunțul de participare la procedura de atribuire.

Anunțul de participare la procedură este publicată în limba statului unde are loc procedura și după situație în una dintre limbile de circulație internațională.

Acesul operatorilor economici la documetația standard este asigurată concomitent cu publicarea anunțului de participare.

În anunțul de participare prin care este solicitată depunerea ofertelor, sunt indicate:

Denumirea, sediul autorități contractante

Obiectul contractului de achiziție publică care urmează să fie atribuit

Valaorea ce se estimează aferentă întregului sistemul dinamic de achiziție

Modalitatea de obținere a documentației standard

Limbile/limba în care sunt întocmite documentațiile care trebuie depuse de ofertanți

Modalitatea de depunere a ofertelor

Informațiile privitoare la criteriul de atribuire folosit, și la ponderile criterilor de evaluare.

Anunțul de participare trebuie să conțină date clare în așa fel încât să se evite pe cât posibil neclaritățile din partea potențialilor operatori economici.

Orice operator economic interesat are dreptul să solicite clarificări cu privire la modalitatea de derulare a proceduri și la documentele care trebuiesc prezentate pentru a se îndeplini cerințele de evaluare sau de calificare impuse de către autoritatea contractantă.

Autoritatea contractantă este obligată să păspundă, în mod clar, complet și fără ambiguități, cât mai repede posibil, la orice clarificare cerută, întrun timp mai scurt de 2 zile lucrătoare de la data primiri unei astfel de solicitări dim partea unui operator economic.

Accesul la procedura de atribuire

După publicarea anunțului de participare, autoritatea contractantă este obligată să asigure oricărui operator economic posibilitatea obținerii de date compelte privitoare la condițiile participării la procedura de atribuire.

Operatorilor economici interesați ori participanți la SAD nu li se solicită taxa de participare.

Oricare operator economic are dreptul să își depună oferta orientativă pentru participarea la procedură.

Oferta orientativă conține documente de calificare, o ofertă tehnică, și în mod opțional o ofertă financiară.

În situația criteriului de atribuire – oferta ceea mai avantajoasă, oferta orientativă poate să cuprindă și valoarile aferente factorilor de evaluare.

Mai mulți operatori economic au dreptul să se asocieze cu obiectivul depuneri unei oferte comune, fără obligația de a își legaliza din punct de vedere formal asocierea. Însă angajamentul cu privire la asociere trebuie să fie prezentat întro formă scrisă.

Fără a i se diminua răsounderea cu privire la modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziții publice, ofertantul are dreptul de a include în oferta sa tehnică posibilitatea de a sub- contracta o parte din respectivul contract.

În situația în care autoritatea contractantă solicită, ofertantul este obligat să precizeze parte ori părțile din cadrul contractului pe care ar urma să le sub – contracteze și informațiile de recunoaștere a sub – contractanților propuși.

Preselecția ofertanților

După lansarea SAD și pe toată durata de existență a acestuia, autoritatea contractantă este obligată să permită oricărui operator economic interesat să prezinte o ofertă orientativă, cu obiectivul de a fi admis în cadrul sistemului.

Evaluarea este realizată doar de membri grupului de lucru ce au atribuții în acest domeniu.

În procesul de evaluare, grupul de lucru va realiza conform procedurilor descrise în cadrul licitației deschise.

După ce este primită o ofertă orientativă, grupul de lucru este obligat să verifice modalitatea de îndeplinire a cerințelor de calificare cât și dacă propunerea tehnică prezentată este în conformitate cu cerințele documentației standard.

Pe parcursul analizei și verificării documentelor prezentate de ofertanți, grupul de lucru are dreptul să solicite oricând clarificări ori completări ale actelor prezentate de ofertanți pentru a demonstra îndeplinirea cerințelor, așa cum sunt acestea dispuse prin documentația standard.

Operatorul economic este obligat să răspundă la solicitările de clarificare ale grupului de lucru, arătând documente edificatoare ce confirmă sau probează îndeplinirea cerințelor, atunci când primește din partea grupului de lucru solicitări în acest sens, în perioada prevăzută în respepectiva solicitare. Această perioadă nu poate să fie mai mică de două zile lucrătoare.

Grupul de lucru este obligat să analizeze și verifice fiecare ofertă din punctul de vedere al elementelor tehnice dar și a elementelor financiare.

Propunerea tehnică trebuie să fie conformă cu cerințele minime dispuse în caietul de sarcini care este inclus în documentația standard.

Oferta orientativă se va respinge în cazurile următoare:

Dacă nu îndeplinește cerințele minime stabilite prin documentația standard

Dacă nu îndeplinește cerințele minime de factură tehnică pe care autoritatea contractantă le impune prin caietul de sarcini

Dacă nu răspunde concludent, la solicitările de clarificări ale grupului de lucru

Dacă nu asigură respectarea normelor obligatorii privitoare la cerințele specifice de muncă și protecție a muncii, astfel cum sunt formulate în documentația standard.

Dacă conține propuneri de schimbare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractnată în documentația standard.

După terminarea fiecărei etape de preselecție a ofertanților, grupul de lucru este obligat să elaboreze și aprobe un proces – verbal privitor la operatorul sau operatorii economici ce au transmis oferta sau ofertele preliminare până la aceea dată.

Autoritatea contractantă organizatoare prin grupul de lucru desemnat este obligată să evalueze fiecare ofertă orientativă întrun termen de maximum 30 zile de la data primirii acestuia, prin verificarea îndeplinirii cerințelor de calificare și conformității ofertei tehnice cu cerințele din documentația standard.

Orice decizie a grupului de lucru trebuie să fie adoptată cu majoritate voturilor membrilor.

În situația în care se ajunge în situația că decizia nu poate să fie luată datorită unor eventuale neînțelegeri de opinii dintre membri grupului de lucru, președintele grupului de lucru este obligat să solicite grupului de lucru reevaluarea punctelor de deînțelegere, cu obiectivul de a finaliza în timp util evaluarea ofertei.

După finalizarea unei etape petru evaluarea uneia ori mai multora dintre ofertele orientative, sistmeul generează o notificare către ofertanți, ce conține decizia autorități contractante de admiterea ori de respingere în SAD.

Ofertanților respinși trebuie să le fie comunicate și motivele concrete ce au stat la baza deciziei de respingere.

Oricând pe parcursul desfășurării SAD un ifertant respins are șansa de a transmite o ofertă orientativă îmbunătățită, pentru a putea fi admis în cadrul sistemului.

Ofertantul are dreptul să își îmbunătățească oferta orietnatativă în orice moment, cu condiția ca oferta tehnică să respecte în continuare cerințele caietului de sarcini.

Capitolul 3 Licitația electronică

Licitația electronică este procesul repetitiv, în întregime electronic, ce se realizează după o primă evaluare completă a ofertelor prin care ofertanții au posibilitatea de a reduce prețurile prezentate și/sau de a îmbunătății alte elemente ale ofertei.

Licitația produselor și obiectelor pe internet s-a dovedit a fi un model de succes. Acesta poate fi folosit atât pentru comerțul electronic și datorită aspectului că reprezintă un domeniu de interes ridicat, putând fi deasemenea integrat și în magazinele on-line obișnuite.

Achiziția publică prin modelul online se aplică în situația în care organisme guvernamentale ori organizații mari lansează apeluri pentru licitarea achiziționării de servicii ori bunuri.

Sfera de cuprindere a licitaților tipice include de la servici de construcții și bunuri pentru investiții până la studii și alte lucrări de amploare.

Achizții publice prin internet pot să includă negocierea electronică, contractarea și citarea în colaborare de pildă.

Asemănătoare unui e-mail, licitația electronică include mai mulți vânzători de obicei. Operatorul licitației elaborează mecanismele pentru a plasa obiectul licitației pentru licitare și poate să ofere în plus servicii de livrare și plată.

În țara noastră, lansarea licitației electronice a avut loc în anul 2002. Lansarea oficială a site-ului e-licitație.ro a avut loc la 5 martie 2002 – dată de la care toate ministerele și alte circa 200 instituții din subordinea ministerelor au obligația să îl foloseacă pentru a achiziționa diferite produse și servicii.

Principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică în procedura electronică sunt libera concurență, eficiența folosiri fondurilor publice, transparența, tratamentul egal și confidențialitatea:

Libera concurență, respectiv asigurarea condițiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrări ori prestator de servicii, indiferent de naționalitate, să aibă dreptul să devină, conform prevederilor legale, contractant;

Eficiența folosirii fondurilor publice, respectiv utilizarea sistemului concurențial și a criterilor economice pentru a atribui contractul de achiziție publică

Transparența, adică punerea la dispoziție a tuturor celor interesați a informațiilor cu privire la aplicarea procedurii pentru a atribui contractul de achiziție publică

Tratamentul egal, și anume aplicarea fără discriminări a criteriilor selective și a celor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, în așa fel încât orice furnizor de produse, executant de lucrări ori prestator de servicii să aibă șanse egale de a i fi atribuit respectivul contract

Confidențialitate, și anume garantarea protejării secretului comercial și a proprietății intelectuale ale ofertantului.

Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza licitația electronică în următoarele situații:

ca o etapă finală a licitației deschise, a licitației restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare, aplicate în cazurile prevăzute la art. 110, lit. a) din ordonanța de urgență, sau a cererii de oferte,înainte de atribuirea contractului de achiziție publică, și numai dacă specificațiile tehnice au fost definite cu precizie în caietul de sarcini;

la reluarea competiției dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru, în condițiile prevăzute la art.149, alin. (4) și art. 150 din ordonanța de urgență;

cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică prin utilizarea unui sistem de achiziție dinamic.

Autoritatea contractantă are obligația de a anunța decizia de utilizare a licitației electronice în anunțul de participare și în documentația de atribuire. Valoarea contractului de achiziție publică atribuit utilizând modalitatea specială “licitația

electronică” este considerată pentru realizarea procentului menționat la art. 661 din normele metodologice de atribuire prin mijloace electronice.

Modalitatea specială de atribuire “licitația electronică” se poate utiliza ca fază finală atât pentru proceduri de atribuire care au fost aplicate prin utilizarea integrală a mijloacelor electronice, cât și pentru proceduri de atribuire care nu au fost

aplicate prin utilizarea mijloacelor electronice ori pentru proceduri de atribuire la care s-au aplicat utilizarea parțială a mijloacelor electronice.

Înainte de lansarea unei licitații electronice, autoritatea contractantă are obligația de a realiza o evaluare inițială integrală a ofertelor, în conformitate cu criteriul de atribuire stabilit în documentația de atribuire.

Autoritatea contractantă are obligația de a invita toți ofertanții care au depus oferte admisibile să prezinte prețuri noi și/sau, după caz, valori noi ale elementelor ofertei.

Invitația se transmite pe cale electronică, simultan, tuturor ofertanților respectivi. Invitația trebuie să precizeze data și momentul de start al licitației electronice, precum și orice informație necesară pentru realizarea conectării individuale la echipamentul electronic utilizat. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a începe licitația electronică mai devreme de două zile lucrătoare după data la care au fost trimise invitațiile.

Fig. nr. 5. Pașii care se parcurg la completarea on-line a formularului disponibil în

SEAP pentru inițierea licitației electronice.

Fig.nr. 6. Pașii care sunt urmați de către autoritatea contractuală pentru fianlizarea procedurilor de atribuire în care s-a utilizat etapa finală de licitație electronic

De asemenea în cadrul licitiației electronice trebuie avute în vedere aspectele următoare:

La definitivarea dosarului privind achiziția pentru care s-a utilizat licitația electronică, autoritatea contractantă are

obligația de a asigura trasabilitatea rundei/rundelor de licitație prin mijloace electronice, listând formularele completate și oferite de sisitemul informatic

SEAP.

Licitația electronică se derulează și în situația în care există o singură ofertă admisibilă.

Durata unei runde de licitație electronică se stabilește în zile și este de minimum o zi, iar între runde trebuie să

existe intervale stabilite în zile, a căror durată minimă este de o zi. De exemplu, prima rundă începe la data de “zi” orele 14.00 și se sfârșește la data de “zi+1” orele 14.00.

Dacă pe parcursul unei runde de licitație electronică nu se mai introduc prețuri și/sau valori noi ale elementelor care fac obiectul procesului repetitiv de ofertare, autoritatea contractantă are dreptul de a decide cu privire la finalizarea licitației electronice fără a mai organiza rundele următoare, dar numai dacă a precizat acest lucru în cadrul informațiilor prevăzute la art. 40 din HG nr. 1.660/2006 și în documentația de atribuire.

La licitația electronică au dreptul să participe doar operatorii economici înregistrați în SEAP conform art. 6, alin. (2) din HG nr. 1.660/2006 și cărora le-au fost transmise invitații de participare la această fază de către autoritatea contractantă, conform prevederilor art. 165, alin. (2) din ordonanța de urgență.

Pe parcursul licitațiilor electronice, atât SEAP, cât și autoritatea contractantă nu va dezvălui identitatea ofertanților participanți.

Ofertele depuse în cadrul licitației electronice de către ofertanții participanți nu pot decât să îmbunătățească ofertele depuse anterior organizării acestei faze.

În cazul în care ofertantul declarat admis și înregistrat în SEAP nu modifică în cadrul fazei de licitație electronic elementele ofertei care fac obiectul procesului repetitiv, la stabilirea clasamentului final este luată în considerare oferta depusă de către acesta anterior desfășurării acestei faze, introdusă în prealabil în SEAP de autoritatea contractantă.

Tipuri de licitații electronice

În literatura de specialitate se disting următoarele tipuri de licitații electronice:

Licitația directă standard. Reprezintă licitația organizată de un ofertant pentru un produs anume. La fiecare nouă înscriere la licitație sistemul va recalcula câștigătorul licitând în numele participanților până la limita stabilită de aceștia. Orice schimbare de situație se va anunța participanților implicați prin mesaje e-mail, aceștia putând să își modifice oferta până la data închiderii licitației. În situația existenței mai multor prețuri maxime egale, se va alege în funcie de vechimea ofertei, și de bonitate.

Licența directă cu preț rezervat. Reprezintă licitația organizată de un ofertant pentru un produs anume în care ofertantul introduce și prețul rezervat al licitației, cunoscut doar de acesta, prețul minim la care este dispus să își vândă produsul.

Licitația de tip olandez. Reprezintă licitația organizată de un ofertant pentru un produs anume, oferit în cantități mari, unde vor exista mai mulți cumpărători câștigători, care își adjudecă produsele în ordine descrescătoare a prețului care se oferă. Prețul la care se va realiza vânzarea reprezintă prețul oferit de ultmul câștigător, ce poate să nu primească în totalitate numărul de produse cerut.

Lictația inversă standard. Reprezintă licitația organizată de un cumpărător pentru un produs anume. Organizatorul licitației, va introduce prețul de pornire al licitației, în această situație, prețul maxim pe care cumpărătorul este dispus să îl achite, cel ce va fi cunoscut tuturor participanților. Participanții la licitație oferă un preț de pornire, ce va trebui să fie mai mic ori egal cu prețul de pornire introdus de organizator și un preț rezervat. Prețul rezervat va fi cunoscut de cel ce l-a introdus. Ofertantul licitează pentru toată cantitatea de articole pe care cumpărătorul o cere.

Licitația inversă cu preț rezervat. Reprezintă lictația organizată de un cumpărător pentru un anume produs, la care se va introduce prețul rezervat al licitației, prețul maxim la care este dispus să cumpere produsul. Prețul rezervat va fi cunoscut doar de organizatorul licitației. Participanții la licitație furnizează un preț de pornire, mai mic ori egal cu prețul de pornire introdus de organizator, și un preț rezervat – preț minim până la ofertanți sun dispuși să liciteze. Pentru fiecare licitație este stabilit un pas de licitare, o cuantă, în funcție de prețul de pornire stabilit de cumpărător.

Anularea licitației

În cadrul SEAP, operatorii economici înregistrați au posibilitatea de a publică un catalog cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă.

În cazul în care publică un astfel de catalog, operatorii economici au obligația de a menționa detalii cu privire la produsele, serviciile sau lucrările oferite, inclusiv prețul, astfel încât autoritatea contractanta să aibă suficiențe informații pentru a alege în mod corect și obiectiv.

Autoritatea contractanta, accesând cataloagele publicate în SEAP, are dreptul de a alege dintre produsele, serviciile sau lucrările prezentate în aceste cataloage și de a transmite în acest scop, prin intermediul SEAP, notificări operatorilor economici care le oferă.

În termen de două zile de la primirea notificării, operatorul economic are obligația de a transmite prin intermediul SEAP dacă acceptă sau nu acceptă condițiile impuse de autoritatea contractanta. Netransmiterea unui răspuns în acest termen echivalează cu neacceptarea condițiilor impuse de autoritatea contractanta.

În cazul în care operatorul economic acceptă condițiile impuse de autoritatea contractanta, va transmite acesteia, prin intermediul SEAP, ofertă fermă pentru furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.

Autoritatea contractanta va transmite prin intermediul SEAP dacă acceptă ofertă fermă prevăzută la alin. (2), în termen de cel mult 5 zile de la data transmiterii ofertei ferme de către operatorul economic.

Anularea licitației este procesul de stopare a procedurii.

Ea se desfășoară în următoarele circumstanțe:

– nivel nesatisfăcător al concurenței

– oferte inacceptabile, neconforme sau necorespunzătoare

– oferte care nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluțiilor

– abateri grave de la prevederile legale care fac imposibilă încheierea contractului

3.3 Contestatiile licitațiilor (soluționare)

În vederea soluționării contestațiilor pe calea administrativă – jurisdicțională, parte ace se consideră vătămată are dreptul de a se adresa CNSC, cu respectarea dispozițiilor art. 2562 , 270 – 217 OUG nr. 34/2006.

Înainte de a se adresa instanței competente, persoana ce se consider vătămată trimite o notificare la autoritatea contractantă privind încălcarea pretinsă a prevederilor legale în materie de achiziții publice și la intenția de a sesiza instanța de judecată competent.

Notificarea nu are drept effect suspendarea de drept a proceduriilor de atribuire. După ce primește notificarea, autoritatea contractantă poate să adopte orice măsuri pe care consider utile pentru rezolvarea încălcării pretense, inclusive suspendarea procedurii de atribuire ori revocarea unui act emis în cadrul procedurii respective. Măsurile ce se adoptă sunt communicate într-un termen de 1 zi lucrătoare atât persoanei ce a notificat autoritatea contractantă, dar și celorlalți operatori economic care sunt implicați în procedura de atribuire.

Persoana ce se consideră vătămată ce a notificat autoritatea contractantă poate să se adrese imediat instanței de judecată competente, fără a avea obligația de a aștepta comunicarea măsurilor luate de autoritatea contractantă. Persoana vătămată care, primește comunicarea, consider că măsurile adoptatea sunt suficiente pentru a se remedia încălcarea pretinsă va transmite autorității contractante o notificare de renunțare la dreptul de formulare a acțiunii în justiție ori, după caz, de a renunța la judecarea acțiunii cu privire la încălcarea pretinsă.

Persoana vătămată poate să sesizeze CNSC ori, după caz, instanța de judecată, în vederea anulării ori recunoașterii dreptului pretins sau a interesului legitim, într-un termen de:

10 zile începând din următoarea zi de când a luat cunoștință despre un act al autorității contractare ce se consider nelegal, în situația în care valoarea contractului care urmează să se atribuie, estimată, este mai ridicată decât pregurile valorile dispuse de art. 55 alin. (2), adică mai ridicată de 125000 E pentru servcii și produse și 5 milioane de euro pentru lucrări.

5 zile începând din următoarea zi de când a luat cunoștință despre un act al autorității contractante considerat a nu fi legal, în situația în care valoarea contractului ce urmează a se atribui, estimată este egală sau mai scăzută decât pregurile valorile dispuse prin art. 55 alin. (2).

În situația în care cererea privește conținutul documentelor de atribuire, publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, data luării la cunoștință o reprezintă data când se public documentațiile de atribuire.

Partea nu poate să se adrese, pentru rezolvarea aceleiași cereri, în același timp CNSC și intanței de judecată competente. În caz contra, este prezumată renulțarea la calea administrativă, partea fiind obligată să notifice CNSC introducerea cererii la instanță.

CNSC are competența de a soluționa contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de a încheiea contractual, prin complete specializate. În exercitarea competențelor sale CNSC adoptă decizii. Contestația este soluționată de un complet alcătuit din trei membri ai CNSC, dintre care unul are calitate de președinte de complet. În cadrul fiecărui complet măcar președintele trebuie să fie licențiat în științe juridice. Cauzele sunt distribuite completelor în mod aleatoriu. Procedura de soluționare a constestațiilor desfășurându-se cu respectarea principiului legalității, principiului celerității, principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.

Contestația este formulată în scris trebuie să conțină elementele următoare:

numele, domiciliul sau reședința contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul acestora și codul unic de înregistrare. În situația persoanelor juridice se indică și persoanele care le reprezintă și în ce calitate;

denumirea și sediul autorității contractante;

denumirea obiectului contractului de achiziție publică și procedura de atribuire aplicată;

obiectul contestației;

motivarea în fapt și drept a cererii;

mijloacele de probă pe este sprijinită contestația, în măsură în care este posibil;

semnătura părții sau a reprezentantului persoanei juridice.

În situația în care CNSC apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile, va cere contestatorului că, întrun termen de 5 zile de la înstiintarea prin care se aduce la cunoștință această situație, acesta să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația va fi respinsă.

Sub sancțiunea respingerii contestației că tardivă, această se înaintează atât CNSC, cât și autorității contractante.Contestatorul va atașa la contestație și copia actului atacat în situația în care acesta s-a emis, precum și copii ale înscrisurilor doveditoare, dacă acestea sunt disponibile.

Într-un termen de 1 zi lucrătoare de la data primirii contestației, autoritatea contractantă are obligația să îi înstiinteze despre această și pe ceilalți participanți încă implicați în procedura de atribuire. Înstiințarea trebuie să conțină inclusiv o copie a contestației respective. Toate notificările ori comunicările actelor de procedură se face cu confirmare de primire.

Contestațiile formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire vor fi conexate de către CNSC pentru a se pronunța o soluție unitară. Pentru contestațiile formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire se păstrează continuitatea completului de soluționare.

În vederea soluționării contestației sau contestațiilor, autoritatea contractantă are obligația de a transmite CNSC, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la momentul expirării termenului dispus de art. 205 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, punctul său de vedere asupra acesteia sau acestora, însoțit de orice alte documente considerate edificatoare, precum și, sub sancțiunea amenzii, o copie a dosarului achiziției publice. Lipsă punctului de vedere al autorității contractante nu împiedică soluționarea contestației sau contestațiilor, în măsură în care se face dovada comunicării acesteia.

Autoritatea contractantă notifică punctul de vedere și contestatorului sau contestatorilor, în același termen.

În vederea soluționării contestației CNSC are dreptul de a solicita lămuriri părților, de a administră probe și de a solicita orice alte informații sau documentații, în măsură în care acestea sunt relevante în raport cu obiectul contestației. De asemenea,CNSC are dreptul să solicite orice date necesare pentru soluționarea contestației și de la alte persoane fizice sau juridice.

Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde la orice solicitare a CNSC și de a-i transmite acestuia orice alte acte care prezintă importanță pentru soluționarea contestației, într-un termen care nu poate depăși 5 zile de la data primirii solicitării, sub sancțiunea unei amenzi în cuantum de 10.000 lei, aplicată conducătorului autorității contractante.

CNSC are obligația de a pronunța decizia privind amenda cel mult cinci zile de la expirarea termenului menționat. Decizia CNSC privind amendă, neatacata în termen, constituie titlu executoriu și se execută de către organele competențe, potrivit dispozițiilor legale privind executarea silită a creanțelor fiscale și cu procedura prevăzută de aceste dispoziții.

CNSC va putea să desemneze un expert independent pentru a lămuri unele aspecte de natură tehnică sau financiară. Durată expertizei trebuie să se încadreze în termenul prevăzut pentru soluționarea contestațiilor de către CNSC. Costul expertizei este suportat de partea ce a formulat cererea pentru efectuarea expertizei.

Procedura în față CNSC este scrisă, iar părțile sunt audiae doar dacă acest lucru se consideră necesar de către completul de soluționare a contestației. Părțile pot fi reprezentate de avocați și pot depune concluzii în formă scrisă în cursul procedurii. Totodată , părțile pot solicita să depună concluzii orale în față CNSC.

CNSC are obligația de a soluționa contestația întrun termen de 20 zile momentul primirii dosarului achiziției publice de la autoritatea contractantă. În cazuri întemeiate, termenul de soluționare a contestației poate fi prelungit cu încă 10 zile. Nerespectarea termenului de soluționare a contestației constituie abatere disciplinară.

După primirea unei contestații, autoritatea contractantă are dreptul să adopte măsurile de remediere pe care le consideră utile drept urmare a contestației respective. Orice astfel de măsuri trebuie comunicate contestatorului, celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire, precum și CNSC, nu mai tîrziu de o zi lucrătoare de la data adoptării măsurilor.

În situația în care contestatorul consideră că măsurile adoptate sunt suficiențe pentru remedierea actelor invocate că fiind nelegale, acesta va trimite CNSC și autorității contractante o notificare de renunțare la contestație.În acest caz, autoritatea contractantă nu mai are obligația de a comunică punctul sau de vedere.

În cazul primirii unei contestații de către CNSC și de către autoritatea contractantă, pentru care nu s-a adus la cunoștință renunțarea, autoritatea contractantă nu are dreptul să încheie contractul pînă la data expirării termenului prevăzut de dispozițiile art. 281 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006. Contractul încheiat în perioadă de suspendare este lovit de nulitate.

În cazul în care, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, autoritatea contractantă achiziționează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, prevederile aminitite sunt aplicabile doar asupra loturilor pentru care s-a depus contestație.

CNSC se pronunță mai întîi asupra excepțiilor de procedura și de fond, iar cînd se constată că acestea sunt temeinice, nu se mai purcede la analiza pe fond a cauzei.

CNSC va examină, din punct de vedere al principiilor legalității și temeiniciei, actul atacat și poate pronunța o decizie prin care anulează actul în parte sau în întregime,ori o decizie prin care obligă autoritatea contractantă la emiterea unu alt act ori dispune oricare altă măsură necesară pentru a remedia actele ce afectează procedura de atribuire.

În situația în care CNSC apreciază că, în afară de actele contestate în cadrul procedurii de atribuire, există și alte acte ce încalcă dispozițiile legale, la care nu s-a făcut referire în contestație, atunci acesta va sesiza ANRMAP, transmițîndu-i în acest sens toate informațiile sau documentele relevante în susținerea sesizării.

În cazul în care CNSC admite contestația și dispune luarea unor măsuri de a remedia actul atacat, precizează și termenul în care acestea trebuiesc duse la îndeplinire, care nu poate fi mai mic decât termenul de exercitare a căii de atac contra deciziei CNSC. În situația în care termenul nu se respectă de către autoritatea contractantă, se aplică conducătorului unității care nu a efectuat toate diligențele necesare pentru a duce la îndeplinire decizia CNSC sau persoanei obligate o amendă pe fiecare zi de întîrziere, amendă care constă într-un procent de 20% din salariul minim lunar pe economie, la cererea părții interesate.

CNSC poate să respingă contestația ca fiind nefondata, tardivă, lipsită de interes, lipsită de obiect, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate sau neîmputernicită pentru a formula contestația, precum și pe orice altă excepție de procedură ori excepție de fond.

În funcție de soluția pronunțată, CNSC va decide asupra continuării sau anulării procedurii de achiziție publică.

CNSC poate luă act, oricînd în cursul soluționării contestației, de renunțarea la această de către contestator.

CNSC poate obligă, la cerere, partea în culpă la plată cheltuielilor efectuate în cursul soluționării contestației.

Decizia CNSC cu privire modul de soluționare a contestației se adopta cu votul majorității membrilor completului, aceștia neavînd posibilitatea de a se abține. După luarea deciziei, completul întocmește o minută ce este semnată de către toți membrii completului și consemnată într-un registru special ținut de CNSC. Decizia CNSC va fi motivată și comunicată în scris părților În termen de 3 zile de la pronunțare. Decizia, fără motivarea acesteia, se publică pe pagină de internet a CNSC înlăuntrul aceluiași termen.

Deciziile CNSC privind soluționarea contestației și obligarea la plată amenzii pot fi atacate cu plîngere la instanță judecătorească, în termen de 10 zile de la comunicare, atît pentru motive de nelegalitate, cît și de netemeinicie. Plîngerea va fi formulată în scris și va fi motivate. Partea care formulează plîngerea are obligația să comunice în același termen o copie a acesteia, precum și a înscrisurilor doveditoare și părții adverse, depunînd dovadă de comunicare în față instanței pînă la primul termen de judecată.

CNSC este Curtea de apel, Secția de contencios-administrativ și fiscal în a cărei rază se află sediul autorității contractante. Cu excepția cazurilor în care plîngerea are că obiect contestarea amenzii, CNSC nu are calitatea de parte în proces. Plîngerea va fi soluționată în complet format din 3 judecători potrivit dispozițiilor art. 3041 din Codul de procedura civilă.

Instanță, admitînd plîngerea, modifică decizia Consiliului, dispunînd, după caz:

anularea în întregime sau în parte a actului autorității contractante;

obligarea autorității contractante la emiterea actului;

îndeplinirea unei îndatoriri de către autoritatea contractantă, chiar și eliminarea oricăror specificațiunii tehnice, economice ori financiare de discriminare din anunțul ori din invitația de participare, din documentele de atribuire ori din alte acte emise în legătură cu procedura de atribuire;

orice alte măsuri necesare pentru a remedia încălcarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice.

Instanță, sesizată cu o plîngere împotriva unei decizii a CNSC, prin care acesta a soluționat contestația pe excepție, admițînd plîngerea, va desființa decizia respectivă și va reține cauza spre judecare pe fond cu luarea în considerare a motivelor care au determinat desființarea deciziei.

În situația în care instanță admite plîngerea, modifică decizia CNSC și constată că actul autorității contractante a încalcăt prevederile legale în materia achizițiilor publice, iar dacă contractul a fost încheiat înainte de pronunțare, această constată nulitate absolută a contractului.

Instanță poate respinge pe fond plîngerea.

Hotărârea pronunțată de instanță este definitivă și irevocabilă.

Procesele și cererile privind actele autorităților contractante, acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciilor produse în cadrul procedurilor de atribuire, precum și cele cu privire la executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică sunt soluționate în prima instanță de către secția contenciosului administrativ și fiscal a tribunalului în raza căruia se află sediul autorității contractante, cu excepția litigiilor cu privire la procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, care se rezolvă în prima instanță de către Curtea de Apel București.

Litigiile cu privire la desfășurarea procedurilor de atribuire ce intră în aplicabilitatea prevederilor prezenței ordonanțe de urgență, precum și cele privind drepturile și obligațiile contractate în cadrul acestor proceduri se soluționează de urgență și cu precădere, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător.

Completul de judecată imediat ce constată îndeplinite prevederile legale dispune prin rezoluție comunicare cererii de chemare în judecată, dar și înscrisurilor către pîrît. Pârâtul are obligația de depune întâmpinarea întrun termen de maxin trei zile de data comunicării cererii de chemare ăn judecată. Întâmpinarea este comunicată de îndată reclamantului, care are obligația de depune răspunsul la întâmpinare întrun termen de trei zile de data comunicării. Pârâtul ia la cunoștință răspunsul la întâmpinare din dosarul cauzei. Cererea reconvențională este introdusă în același termen ca și întâmpinarea.

Comunicarea citațiilor și ale celorlalte acte de procedură se poate realiza la grefa instanței competente ori prin tele-fax, e-mail ori alte modalități de comunicare care asigură transmiterea actului și confirmare de primire a acestuia. Părțile, dacă dispun se mijloace similare de comunicare, sunt obligate să indice informațiile necesare în cererea de chemare în judecată, respectiv în întâmpinare sau cererea reconvențională după caz.

Partea căreia, persoanl ori prin reprezentant sau prin funcționarul ori persoana însărcinată cu primirea corespondenței, ia fost înmânată citația pentru termenul de judecată nu va ma fi citată pe tot parcursul judecării în cadrul acelei instanței, prezumându-se în acest fel că aceasta este în cunoștință cu privire la termenele ulterioare de judecată.

Întrun termen de o zi de la primirea citației, autoritatea contractantă este obligată să înștiințeze pe participanți ceilalți implicați în procedurile de atribuie despre existența litigiului prind respectivele procedurii de atribuire.

La momentul depunerii răspunsului la întâmpinare, completul de judecată fixează prin rezoluție primul termen de judecată, termen ce nu va fi în mai multe de 20 de zile de la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, dispunând citarea și comunicarea părților.

Lipsa părților citate în condițiile legii nu pot să împiedice judecarea cauzei, dacă legea nu prevede altfel. Dacă la oricare termen fixat pentru judecarea cauzei se înfățișează doua una dintre părți și în situația în ambele părți lipsesc, chiar dacă au fost citate legal, dacă măcar una dintre acestea a cerut în formă scrisă judecarea cauzei în lipsă, instanța, după ce cercetează lucrările din dosarul cauzei, și ascultă pretențiile părți prezente, se pronunță în baza probelor administrate, examinând și excepțiile și apărăriile părțile în lipsă.

Instanța poate dispune o singură dată amânarea judecării cauzei doar în mod excepțional, pentru motive întemeiate și imputabile părții sau reprezentantului acesteia. În cazuri întemeiate și justificate dar și pentru a preveni o pagubă iminentă, instanța până la rezolvarea fondului cauzei, poate dispune la cererea părții interesate, printr-o încheiere motivată datî cu citarea părților, măsuri provizorii, precum:

măsura suspendării ori asigurarea suspendării proceduri de atribuire, în stadiul prezent

alte măsuri prin care să asigure stoparea implementării unor decizii anume ale autorității contractante.

Instanța rezolvă cererea de suspendare ori altă măsură provizorie, luând în seamă consecințele probabile ale acestor măsuri asupra tuturor categoriilor de interes care ar putea să fie lezate, chair și opinia și siguranța publică. Instanța va putea dispune măsurile de mai sus, în situația în care consecințele negative ale acestor măsuri ar putea fi mai ridicate decât avantajele acestora. Hotărârea de a nu dipune de măsuri provizorii nu trebuie să lezeze nici un alt drept al persoanei ce a formulat cererea. Încheierea se poate ataca cu recurs, în mod separat întrun termen de cinci zile de la data comunicării.

Indiferent de decizia instanței privind suspendarea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă nu are în nici un caz dreptul să încheie contractul înainte de rezolvarea cauzei de către instanța competentă. În situația în care, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, autoritatea contractantă cumpărăr servicii, produse ori lucrări îmărție pe loturi, dispozițiile aplicabile sunt cele prevăzute doar în privința loturilor pentru care se formulează acțiunea în justiție.

Instanța, admițând cererea poate să dispună anularea în întregime ori parțial a actului autorității contractante, sau obligarea acesteia la emiterea actului, îndeplinierea unei îndatoriri de către autoritatea contractantă chiar și eliminarea oricăror specificațiuni tehnice, financiare ori economice de discriminare din anunțul ori invitația de participare sau din documentele de atribuire sau alte acte emise în legătură cu procedura de atribuire, dar și măsuri utile pentru a remedia atingerile aduse prevederilor legale.

Instanță constată nulitatea contractului în cazurile următoare:

autoritatea contractantă atribuie contractul fără a respecta îndatoririle referitoare la publicarea unui/unei anunț/invitații de participare conform prevederilor prezenței ordonanțe de urgență;

au fost încălcate prevederile din O.U.G. nr.34/2006, dacă această încălcare a privat operatorul economic interesat de șansa de a formula o cale de atac.

autoritatea contractantă nu a respectat prevederile a din O.U.G. nr.34/2006.

Hotărîrea este pronunțată în termen de trei zile de la data închiderii dezbaterilor și se comunică părților în cel mult 5 zile de la pronunțare.

Hotărîrea pronunțată în prima instanță se poate ataca cu recurs, în termen de cinci zile de la data comunicării. Recursul se judecă de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel. Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență și cu precădere. În cazul admiterii recursului, instanță de recurs, modificînd sau casînd sentință, va rejudeca în toate cazurile litigiul în fond.

Capitolul 4. Studiu de caz

Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) a fost înființată la data de 1 octombrie 2003 în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, prin Ordonanța Guvernului nr. 86/2003, că organ de specialitate al administrației publice centrală. Începând cu ianuarie 2004 a devenit operațională, dobândind calitatea de instituție cu personalitate juridică proprie, prin desprinderea direcțiilor cu atribuții în administrarea veniturilor statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Organ de specialitate al administrației publice centrale, cu atribuții în aplicarea politicii de administrare fiscală, A.N.A.F. își desfășoară activitatea în domeniul administrării veniturilor bugetare, prin intermediul procedurilor de: gestiune, colectare, control fiscal și dezvoltarea unor relații de parteneriat cu contribuabilii.

Desfășurarea eficientă a asigurării cu resurse materiale, în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, presupune diverse activități care se pot grupă în:

1. Activități precedente actului de cumpărare (achiziție): fundamentarea nevoilor de consum, fundamentarea necesarului, etc.

2. Activități de cumpărare . Atribuirea contractului de achiziție publică: publicitatea cumpărării, elaborarea documentației de atribuire și a caietului de sarcini, pregătirea procedurilor, aplicarea procedurilor, încheierea contractului.

3. Activități posterioare cumpărării: urmărirea contractelor, recepția calitativă și cantitativă, efectuarea plăților.

4. Activități paralele cumpărării: depozitarea, operații de recuperare, recondiționare și valorificare.

Agenția Națională de Administrare Fiscală în calitate de autoritate contractanta are dreptul de a iniția aplicarea procedurii de atribuire numai dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:

a) produsele/serviciile/lucrările sunt cuprinse în programul anual al achizițiilor publice, cu excepția cazului în care necesitatea atribuirii contractului este determinată de apariția unei situații de forță majoră sau unui caz fortuit;

b) sunt identificate sursele de finanțare prin care se asigură fondurile necesare în vederea îndeplinirii contractului de achiziție publică;

c) este întocmită documentația de atribuire.

A. Date informative

Autoritatea contractanta:

Agenția Națională de Administrare Fiscală

Obiectul achiziției publice:

Furnizare bonuri de valoare pentru carburanți auto (BVC)

Procedura de atribuire aplicată:

Licitație deschisă

Scopul procedurii de atribuire:

Încheierea unui accord cadru

B. Etapele procesului de achiziție publică

Procesul de achiziție publică reprezintă o succesiune de etape, după parcurgerea cărora se obține produsul sau dreptul de utilizare al acestuia, serviciul sau lucrarea, că urmare a atribuirii unui contract de achiziție publică.

Etapă nr. 1 – Planificarea achiziției publice

Planificarea în achiziții publice este crucială pentru aplicarea cu succes a unei proceduri. Planificarea achizițiilor nu se limitează doar la alegerea procedurii de achiziție publică și stabilirea calendarului activităților, aceste faze reprezentând de fapt doar finalul acestei etape.

Programul anual al achizițiilor publice este documentul care conține contractele de achiziție publică și acordurile cadru ce se intenționează a fi atribuite sau încheiate pe parcursul unui an bugetar, precum și, dacă este cazul, lansarea unui sistem dinamic de achiziție.

Identificarea fondurilor reprezintă operațiunea prin care se urmărește asigurarea finanțării necesare îndeplinirii contractului.

Calendarul procedurii are caracter orientativ și este necesar pentru planificarea procesului de achiziție publică, monitorizarea internă a procesului de achiziție, evitarea suprapunerilor și întârzierilor.

1.1. Activitățile etapei:

a) identificarea necesității,

b) estimarea valorii,

c) ierarhizarea necesităților,

d) alegerea procedurii,

e) identificarea fondurilor,

f) elaborarea calendarului,

g) punerea în corespondența cu CPV,

h) elaborarea și transmiterea anunțului de intenție (numai în cazul când se dorește reducerea termenelor).

1.2. Documentele elaborate și/sau utilizate în acesta etapă:

a) programul anual al achizițiilor publice

b) referatul de necesitate

c) notă justificativa pentru stabilirea cantității și valorii estimate a achiziției publice, cerințelor minime de calificare și criteriul de atribuire

d) filă de buget/aprobare obținere credit

e) calendarul procedurii,

f) anunțul de intenție, după caz.

Etapă nr. 2 Elaborarea documentației de atribuire:

Documentația de atribuire reprezintă acele documente care conțin cerințele formale, tehnice și financiare, care permit descrierea obiectivă a obiectului contractului de achiziție publică și pe bază căruia operatorul economic își va elabora ofertă.

1.1. Activitățile etapei:

a) stabilirea specificațiilor tehnice și a caietului de sarcini,

b) stabilirea clauzelor acordului cadru și a contractului/contractelor subsecvent/e,

c) stabilirea cerințelor minime de calificare,

d) stabilirea criteriului de atribuire,

e) stabilirea garanției de participare și a garanției de bună execuție,

f) completarea Fișei de date a achiziției,

g) stabilirea formularelor și modelelor,

h) definitivarea documentației de atribuire.

1.2. Documentele elaborate și/sau utilizate în acesta etapă:

a) documentația de atribuire aprobată

b) actul administrativ de numire a comisiei de evaluare

Etapă nr. 3 – Chemarea la competiție:

În vederea asigurării transparenței atribuirii contractelor de achiziție publică, autoritatea

contractanta, ori de câte ori dorește să atribuie un contract de achiziție publică sau să încheie un acord-cadru are obligația de a publică un anunț de participare.

Activitățile etapei:

a) publicarea anunțului de participare,

b) înștiințarea UCVAP59 privind verificarea procedurală,

c) punerea la dispoziția operatorilor economici a documentației de atribuire,

d) răspuns la solicitările de clarificări.

1.2. Documentele elaborate și/sau utilizate în acesta etapă:

a) anunțul de participare publicat în S.E.A.P.

b) adresă către UCVAP,

c) documentația de atribuire atașată anunțului de participare publicat în S.E.A.P.,

d) Adrese cu răspuns la clarificările solicitate de operatorii economici.

Etapă nr. 4 – Derularea procedurii de atribuire:

În cadrul ședinței de deschidere a ofertelor, comisia de evaluare verifică modul de respectare a regulilor formale de depunere și prezentare a ofertelor și a documentelor care le însoțesc.

Ofertele se deschid la data și locul indicate în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la ședința de deschidere a ofertelor.

1.1. Activitățile etapei:

a) verificarea respectării regulilor de participare și de evitare a conflictului de interese,

b) primirea ofertelor,

c) deschiderea ofertelor,

d) examinarea și evaluarea ofertelor,

e) stabilirea ofertei câștigatoare.

1.2. Documentele elaborate și/sau utilizate în acesta etapă:

a) declarațiile membrilor comisiei de evaluare privind confidențialitatea și conflictul de interese

b) procesul verbal de deschidere a ofertelor

c) raportul procedurii de atribuire

Etapă nr. 5 Atribuirea contractului de achiziție publică sau încheierea acordului a cadru

Autoritatea contractanta are obligația de a informă candidații/ofertanții despre deciziile referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică, încheierea acordurilor cadru,

sau dacă este cazul, anularea procedurii de atribuire și eventuală inițiere ulterioară a unei noi proceduri.

1.1. Activitățile etapei:

a) notificarea rezultatului,

b) perioadă de așteptare,

c) încheierea acordului cadru,

d) semnarea contractului subsecvent,

e) constituirea garanției de bună execuție,

f) transmiterea spre publicare a unui anunț de atribuire.

1.2. Documentele elaborate și/sau utilizate în acesta etapă:

a) comunicările către ofertanți

b) acordul-cadru

c) contractul subsecvent

d) documentul de constituire a garanției de bună execuție,

c) anunțul de atribuire publicat în S.E.A.P.

Etapă nr. 6 Încheierea dosarului de achiziție publică

Dosarul achiziției publice cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul unei proceduri de atribuire, respectiv toate documentele necesare pentru derularea procedurii. Dosarul de achiziție publică se întocmește și se păstrează de către autoritatea contractanta prin compartimentul intern specializat de achiziții publice atât timp cât contractul de achiziție publică / acordul cadru produce efecte juridice, cel puțin 5 ani de la data finalizării acestuia.

1.1. Activitățile etapei:

a) definitivarea dosarului de achiziție publică.

1.2. Documentele elaborate și/sau utilizate în acesta etapă:

a) opisul documentelor conținute de dosarul de achiziție publică .

b) dosarul achiziției publice.

Etapă nr. 7 Derularea contractului subsecvent

În bază acordului cadru se pot încheia contracte subsecvențe cu operatorul/operatorii economici semnatari ai respectivului acord- cadru numai pe bază regulilor și condițiilor prevăzute în acord .

Părțile trebuie să-și îndeplinească, cu bună credința, obligațiile asumate atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, la termenul stabilit în contract.

1.1. Activitățile etapei:

a) intrarea în efectivitate a acordului cadru,

b) intrarea în efectivitate a contractului subsecvent,

c) îndeplinirea obligațiilor contractuale.

1.2. Documentele elaborate și/sau utilizate în acesta etapă:

a) comandă

b) factură.

Etapă nr.8 Finalizarea contractului:

Recepția finală reprezintă operațiunea prin care autoritatea contractanta își exprimă acceptarea cu privire la produsele/serviciile/lucrările rezultate în urmă unui contract de achiziție publică și pe bază căruia efectuează plată finală.

Achizitorul sau reprezentantul sau are dreptul de a inspecta și/sau de a testa produsele pentru a verifică conformitatea lor cu specificațiile din anexa/anexele la contract.

1.1. Activitățile etapei:

a) recepția,

b) plată,

c) eliberarea garanției de bună execuție,

d) întocmirea documentelor constatatoare finale privind îndeplinirea contractului.

1.2. Documentele elaborate și/sau utilizate în acesta etapă:

a) Notă de recepție și constatare de diferențe

b) Ordonantarea de plată

c) Ordinul de plată,

d) Raport privind îndeplinirea obligațiilor contractuale

e) Notă privind restituirea garanției de bună execuție.

Etapă nr. 9 Analiză procesului

Persoană responsabilă pentru realizarea achiziției publice analizează modul în care a fost îndeplinit contractul respectiv, măsură în care au fost satisfăcute nevoile autorității contractante, punctele țări și punctele slabe ale procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică și propune măsuri de îmbunătățire a procesului de achiziție publică pentru viitor.

Concluzii

Achiziția publică constituie totalitatea operațiilor, faptelor și actelor ce se realizează de o autoritate contractantă, din momentul identificării unei necesități sociale și până la realizarea acesteia, pentru care sunt utilizați bani publici.

Actorii principali ai sistemului achizițiilor publice sunt:

Supraveghetorii sistemului achizițiilor publice:

Autoritatea Națională pentru Reglementare și Monitorizare a achizițiilor publice

Ministerul Finanțelor Publice

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.

Autoritățile contractante

Operatorii economici

Contractul de achiziție publică nu se deosebește de contractul de vânzare-cumpărare, încheiat între persoane private, ce are ca obiect procurarea, de către administrație, prin cumpărare, a unor servicii, bunurii ori lucrării, în schimbul unui preț.

Potrivit prevederilor legale contractul de achizție publică reprezintă contractul cu titlu oneros, încheiat în formă scrisă între una ori mai multe autorități contractante, pe de o parte, și de cealaltă parte unul ori mai mulți operatorii economicii, ce are ca obiect executarea de lucrări, furnizarea de produse ori prestarea de servicii.

Contractul de achizție publică are titlu oneros, respectiv fiecare parte contractantă încearcă să își procure un avantaj, acesta nefiind legat neapărat de bani, și încetează de drept la momentul expirării perioadei pentru care a fost încheiat.

Sediul materiei în legislația internă este constituit de:

OUG nr. 34/2006 cu privire la atribuirea contractelor de achiziții publice, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii,

H.G nr. 925/2006 pentru a aproba normele de aplicare a prevederilor ce fac referire la atribuirea contractelor de achiziție public din OUG nr. 34/2006 și de

H.G nr. 1660/2006 pentru a aproba normele de aplicare a prevederilor ce fac referire la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice, din OUG nr. 34/2006.

Scopul noilor prevederi legale îl reprezintă reglementarea sistemului de achiziții publice, unde totalitatea normelor, instituțiilor și acțiunile sunt dezvoltate pe promovarea concurenței dintre operatorii economici, garantarea tratamentului egal și nediscriminarea acestora, asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziții publice și asigurarea folosirii eficiente a fondurilor publice prin aplicare de proceduri de atribuire.

Principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achiziții publice sunt: