Sistemul cardiovascular este format din inima si vasele de sange ( vene si artere). Acesta transporta sange de la inima prin intermediul vaselor de… [621135]

1.1 Introducere

Sistemul cardiovascular este format din inima si vasele de sange ( vene si artere). Acesta
transporta sange de la inima prin intermediul vaselor de sange in tot corpul. Acesta transporta
nutrienti si oxigen la tesuturi si preia dioxidul de carbon dar si alte reziduri. Functia primara a
sistemului cardiovascular este de a pompa sange in artere in tot corpul.
Arterele primesc sange oxigenat la o presiune si viteza mare, acestea au pereti grosi care sunt
formati din tesut elastic fibros si celule musculare. Sistemul arterial se divide in vase de sange
mai mici care se numesc arteriole care la randul lor se divid in vase de sange mai mici numite
capilare arteriale.Prin aceste capilare vazute doar la microscop este permisa primirea
oxignului si nutrientilor de catre celula la nivelul sfincterelor. De aici sangele cu reziduri si
dioxid de carbon este preluat cu presiune mica de catre capilarele venoase pentru ca mai apoi
sa se transforme in venule si vene care conduc sangele inapoi spre inima.

1.2 Inima
1.2.1 Forma si localizare
Inima unui om in mod normal este putin mai mare dacat marimea pumnului drept inchis
avand dimensiunile de 13x9x6 cm si cantareste aproximativ 300g. Are forma conica cu baza
indreptata catre in sus iar varful ei este indreptat catre in jos stanga.
Este localizata in cavitatea toracica in spatele sternului in fata traheei, esofagului si a aortei
descendente, intre plamani si deasupra diafragmului. Aproximativ 2/3 din marimea inimii
este situata in parte a stanga de axul longitudinal.
1.2.2 Pericardul
Inima este suspendata intr -un sac membranos numit pericard. O parte a pericardului este
atasata de diafragm in partea de jos, de pleura mediastinala intr -o parte si de stern in partea
din fata. Se inmbina gra duat cu captuseala venei cave superioare si cu arterele si venele
pulmonare. Portiunea de membrana care captuseste pericardul fibros este cunoscuta ca si
stratul parietal seros (pericardul parietal) iar cel care acopera inima este cunoscul ca si stratul
visceral seros. (pericardul visceral)
Cele 2 straturi de membroane sunt in mod normal separate de 10 -15ml de lichid pericardial
care este secretat de membrana seroasa. Spatiul mic creat de separare se numeste cavitate
pericardiala. Lichidul pericardial lubri fieaza cele 2 membrane la fiecare bataie a inimii iar
cele 2 suprafete gliseaza una peste cealalta. Lichidul este filtrat in cavitate atat prin
perdicardul visceral cat si cel parietal.

1.2.3 Camerele inimii
Inima este impartita printr -un sept in jum atatea dreapta si jumatatea stanga, la randul lor
fiecare jumatate este impartita in doua camere. Camerele superioare, atriile, sunt divizate
printr -un sept numit sept interatrial. Camerele inferioare, ventriculele, sunt divizate printr -un
sept interventri cular. Atriul primeste sange de la variate parti ale corpului si il trece in
ventricule. In schimb, ventriculele pompeaza sange in plamani si in restul corpului.
Partea superioara a inimii, atriul drept, este o camera cu pereti subtiri primeste sange de l a
toate tesuturile mai putin plamanii. Trei vene intra in atriul drept, vena cava inferioara si
superioara care aduc sange atat din partea inferioara a corpului cat si din partea superioara.
De asemenea sisnusul coronarian care dreneaza suprafata inimii is i are destinatia in
ventriculul drept. Sangele curge din atriul drept in ventriculul drept. Din ventriculul drept
arterele pulmonare transporta sangele catre plamani.
Ca si dimensiune, atriul stang ( partea superioara stanga a inimii ) este mai mic decat cel
drept dar peretii sunt mai grosi. Acesta primeste sange oxigenat de la plamani prin cele patru
vene pulmonare. Sangele merge de la atriul stang la ventriculul stang. Ventriculul stang are
peretii de trei ori mai grosi decat peretii ventricului drept. Sangele este pompat din ventricul
prin aorta catre toate partile corpului exceptand plamanii.
1.2.4 Suprafata exterioara a inimii ( vascularizarea inimii)
In partea exterioara, separarea ventriculelor este delimitata de niste adancituri numite sant
interv entricular atat in partea anterioara cat si cea posterioara.
Santul atrioventricular se afla laintalnirea dintre atriul si ventriculul drept. Aici se afla una
dintre ramura arterei coronare ( arterele coronare duce sange catre inima in sine). Intre
ventri culul stang si drept se afla un alt sant la nivelul caruia se gaseste ramura stanga a arterei
coronare.
In partea posterioara a suprafetei inimii se afla un sant longitudinal care divide ventriculul
drept si stang, acesta contine o alta ramura a arterei co ronare. Un al patrulea sant intre
ventriculul si atriul stang contine sinusul coronarian, un canal venos de sange.
1.2.5 Valvele inimii
Pentru a preveni refluxul de sange, inima este dotata cu valve care permit sangelui sa mearga
intr-o singura directie. Exista 2 tipuri de valve : valve atrioventriculare ( bicuspida si
tricuspida) si valve semilunare ( pulmonare sau aortice)
Valva tricuspida se afla intre atriul si ventriculul de pe partea dreapta numita dupa cele 3
forme neregulate (cuspide) care alcatuie sc valva in sine. Cuspidele au in componenta lor
endocard ( membrana ce captuseste inima) intarit cu o foaie de tesut conjunctiv dens .
De cealalta parte, intre atriul si ventriculul stang , se afla valva bicuspida (mitrala) numita
dupa cele 2 cuspide pe care le are in componenta.

Aparatul subvalvular este format din corzi tendinoase din tesut dens dar si din endocard
format din muschiul papilar mameolar. Acestea au un rol foarte important, acela de a fixa
valvele intre cele doua camere ale inimii. Pe langa roul de fixare, corzilor tendinoase le
revine rolul de a impiedica deschiderea sau bombarea valvelor catre interior datorita
presiuniii care apare la contractia ventriculara. De asemenea corzile tendinoase preseaza
cuspidele in timpul contractiei pentru a evita scurgeri de sange intre camere.
Valva biscuspida si tricuspida sunt fixate in acelasi mod de catre corzile tendinoase diferenta
se afla insa la valva bicuspida care este mai puterni ca fapt datorandu -se presiunii puternice
exercitate de catre ventriculul drept.
Valvele semilunare sunt structuri aflate in punctul din care artera pulmonara si artera aaorta
parasesc ventriculii. Valva pulmonara actioneaza la orificul dintre ventriculul d rept si artera
pulmonara. Valva aortica protejeaza orificul dintre ventriculul stang si artera aorta. Cele trei
cuspide ale valvei semilunare aortice sunt mai subtiri decat cele atrioventriculare, au aceeasi
constitutie insa nu poseda corzi tendinoase.
Inchiderea valvelor inimii este asociata cu termenul de bataia inimii. Prima bataie are loc la
inchiderea valvei bicuspide si tricuspide iar a doua bataie corespunde la inchiderea valvelor
semilunare. Acest sunet este cauza vibratiei peretilor inimii si a maj oritatea vaselor sanguine.
Acest sunet de fecventa joasa este datorat contractiei ventriculelor care cauzeaza un reflux
sanguin rezultatul fiind inchiderea lor imediata. Acest lucru determina o vibratie care la
contactul inimii cu pieptul realizeaza sunetu l de bataie. Acest sunet poate fi asultat cu un
stetoscop. A doua bataie rezulta din vibratia peretilor arterei pulmonare si arterei aorte.

1.2.6 Peretii inimii
Peretele inimii este construit de catre trei straturi diferite : epicardul (stratul exterior),
miocardul (stratul din mijloc) si endocardul( stratul interior). Pentru a alimenta micardul cu
sange, vasele coronare strapung epicardul. Pericardul visceral este alcatuit din celule
epiteliale aplati zate care sunt sustinute de tesut conjunctiv.
Miocardul contine elementele contractile ale inimii. Multitudinea de fibre musculare striate
produc strangerea sangelui la fiecare bataie a inimii. Grosimea miocardului varieaza in
functie de puterea generata p entru a pune sangele in functiune. Miocadrul de pe partea
ventriculului stang este mai gros datorita presiunii necesare pentru pomparea sangelui in aorta
pe cand grosimea miocardului pe partea ventriculului drept este mai putin gros. In dreptul
atriilor gr osimea micardului este semnificati mai subtire.
Componenta micardului datorita careia se realizeaza contractia sunt fibrele musculare care au
in componenta lor celule musculare cardiace. Fiecare celula contine fibre mai mici cunoscute
ca si miofibrile. Ace stea la randul lor au in componenta unitati contractile numite sarcomere.
Functia mecanica a sarcomere este produsa de catre un tip de proteine numite actina si
miozina.

1.2.7 Alimentarea inimii cu sange

Datorita ermeticitatii inimii ( endocard) si al g rosimii miocardului, inima nu se poate baza
doar pe sangele aflat in camere. Aceasta are propiul ei sistem de vascularizare numit sistemul
coronar. In mod normal acesta este format din doua mari artere, aretera coronara stanga si
dreapta. Artera stanga se divide la randul ei in doua ramificatii, artera anterioara descendenta
si artera circumflexa. Cele trei artere au la randul lor alte ramificatii deci pot fi considerate in
mod egal ca importanta.
Artera coronara si stanga isi au originea in sinusul aortic stang si drept localizate distal fata de
valva aortica. Sistemul arterial stang este mai important deoarece aimenteaza sange
ventriculului drept, de asemenea orificul arterei este mai larg dacat pe partea drepta. Artera
dreapta alimenteaza cu sange ventric ulul drept, nodul sinoatrial, nodul atrioventricular si cea
mai mare parte a ventriculului drept
Sangele neoxigenat este transportat prin vene a caror destinatie se afla in santul
atrioventricular. Aici isi au originea sinusul coronar pentru sange neoxigen at avand
deschidere in atriul drept. In plus, prin muschiul endocard ventricular au schimburi
nutritionale insa au o importanta redusa, cel mai probabil acesta este un proces de adaptare in
urma unei patologii al muschiului cardiac.
1.2.8 Bataia inimii
Bataia regulata a inimii este rezultatul propropriei ritmicitati al muschiului cardiac. Nici un
nerv nu este localizat in inima propriu -zisa si nici un mecanism exterior participa la contractia
muschiului in mod ritmic. Acest lucru poate fi demonstrat in labo rator, fragmente de muschi
cardiac continua sa bata in mod ritmic.
Contractia ritmica a muschiului cardiac se datoreaza si unui impuls electric care porneste din
varful inimii catre atriu pana in capatul inimii la ventricul. Impulsul se propaga ca un va de la
celula la celula.
1.2.9 Controlul nervos al inimii
Controlul nervos al inimii se datoreaza fibrelor parasimpatice ale nervului vag. Nervul vag
este inhibatorul cardiac iar fibrele simpatice sunt excitatorii inimii. Stimularea nervuui vag
diminueaza ra ta de formare a impulsului si contractilitatea atriala reducand astfel debitul
cardiac si incetineste ritmul inimii. Stimularea parasimpatica poate produce de asemenea
diferite grade de formare a impulsurilor. Stimularea nervilor simpatici cresc contractil itatea
atat al atriilor car si al ventriculelor.
Ciclul cardiac este definit ca fiind de la sfarsitul primei contractii pana la urmatoarea
contractie fiind perioada de relaxare numita diastola. PErioada de contractie se numeste
sistola. De -a lungul intregu lui ciclu presiunea este sustinuta in artere insa acest lucru variaza
in timpul contractiei si relaxarii. Presiunea diastolica este de 60 -80mm coloana de mercur pe
cand presiunea sistolica este de 90 -120mm coloana de mercur.

2.1 Vasele de sange
Vasele de sange compun un sistem inchis de tuburi care transporta sange catre toate portile
copului si in sens invers. Ca si intr -un sistem biologic, structura si functia vaselor de sange

sunt strans legate intre ele incat o componenta nu poate exista si functiona fara celelalte
componente.
Arterele transporta sange tesuturilor corpului cu o presiune mare, aceasta se datoreaza
pomparii sangelui de catre inima. Arterele au pereti elastici ceea ce permite valurilor de sange
sa circule la o viteza mare.
Peretii artere lor au trei straturi. Primul, tunica intima, este stratul de interior si este format
dintr -o suprafata fina de endoteriu acoperit cu o suprafata de tesut elastic. Cel de -al doilea
strat este tunica media, stratul din mijloc, contine celule de muschi netezi dar si fibre elastice.
In componenta vaselor mari, se afla in mare parte doar fibre elastice. PE cat arterele devin
mai mici, numarul fibrelor elastice scad iar numarul celulelor de mushi neted creste. Tunica
adventitia, stratul exterior, este cel mai put ernic dintre straturi. Este format din fibre de
colagen si fibre elastice. Rolul stratului exterior este de bariera, pentru a limita expansiunea
arterelor. De asemenea contine si mici vase de sange care ajuta la hranirea straturilor
inferioare.
Tranzitia de la artere la arteriole este gradata, reprezentata de o micsorare constanta a vasului
de sange. In arteriole tunica intima are la fel ca la artere un strat de fibre longitudinale.
Tunica media nu contine fibre elastice la fel ca in cazul artere lor si este format dintr -un singur
strat de fibre musculare netede. Tunica adventitia are in componenta tesut conjunctiv.
Arteriorele au proprietatea de a functiona precum o valva. Acestea sunt capabile sa inchida
orificiul sau sa permita sa se mareasca de cateva ori marimea normala. Pe masura ce
arteriolele devin mai mici, cele trei straturi devin din ce in ce mai definite. Capilarele sunt
formate dintr -un singur strat de endoteriu
Pe masura ca capilarele se subtieaza, iau forma mici venule. Functia lor es te de a colecta
sangele neoxigenat de la paturile capilare (reteaua de capilare). Acestea sunt alcatuite din
tuburi endoteliale impreuna cu o mica cantitate de tesut de colagen. In venulele de marime
mai mare se pot gasi si fibre musculare netede. Pe masur a ce marimea lor creste, peretele
venulelor iau structura si caracteristicile arterelor. Tunica media contine mai putin tesut
elastic si mai putine fibre musculare decat peretele arterial. Tunica adventita are in
compozitia sa tesut conjunctiv.
Presiunea sanguina in aceste vase este foarte mica in comparatie cu presiunea arteriala. De
asmena sangele trebuie sa iese din vene la o presiune si mai mica. Acest lucru se datoreaza
unui mecanism special. Venele poseda un sistem de valve semilunare pereche prezent e in
tunica intima care au functia de a directiona sangele intr -un singur sens, catre inima.
Venele sunt mult mai extensibile decat arterele, peretii lor sunt construiti pentru a permite
expansiunea si contractia. Contractilitatea este o functie majora a v enelor pentru a miscora
capacitatea aparatului cardiovascular prin comprimarea vaselor periferice ca raspuns la
inabilitatea inimii de a pompa suficient sange in organism.

The pulmonary circuit

2.2 Artera Aorta si ramurile sale
Artera Aorta este cel mai mare vas de sange din organism. Porneste din ventriculul drept si are trei
portiuni: aorta ascendenta, carja aortica si aorta descendenta.
Din artera ascendenta se desprind arterele coronare care au rolul de a alimenta inima cu sa nge
oxigenat. Din carja aortica se desprind alte trei artere: artera brahiocefalica, artera stanga carotida si
artera stanga subclaviculara. Aceste trei artere alienteaza cu sange oxigenat capul, gatul si membrele
superioare. Artera brahiocefalica se divid e in artera dreapta carotida si artera dreapta
subclaviculara.
Cele doua arterele vertebrale provin din artera brahiocefalica si artera subclaviculara stanga.
Acestea se unesc la baza creieruui si formeaza artera bazilara care la randul ei se va divide si va
forma arterele cerebrale posterioare.
La granita de la prima coasta, artera subclaviculara si brahiocefalica vor deveni cunoscute ca si
arterele axilare. De asemenea la nivelul bratului vor fi cunoscute ca si artera brahiala. La nivelul
cotului, artera brahial se va divide in artera ulnara si artera radiala.
La nivel toracic sangele este asigurat viscerelor si peretior pieptului de ramuri ale aortei
descendente. Ramurile viscerale transporta sange catre pericard, plamani, bronhii, nodulilor limfatici
si esofag. Vasele parietale asigura sange muschilor intercostali si muschilor peretelui toracic. De
asemenea, pleurei, captuselii peretelui toracic, maduvei spinarii, coloana vertebrala si o portiune a
diafragmului.
Pe masura ce artera descendenta trece de di afragm este cunoscuta ca si artera abdominala. Artera
celiaca provine din aorta imediat ce aceasta trece de diafragm si la randul ei se divide in artera
gastrica care alimenteaza cu sange stomacul si esofagul. Artera hepatica alimenteaza ficatul iar
artera splenica alimenteaza stomacul, pancreasul si splina.
Artera mentrica superioara provine din artera abdominala imediat dupa artera celiaca. Ramurile ei
alimenteaza intestinul subtire dar si o parte din intestinul gros. Artera mezentrica superioara
aliment eaza colonul. Artera renala alimenteaza rinichii. Arterele testuculara si ovariana corespund
testiculelor si ovarelor.
Artera abdominala se divide in doua artere iliace. Dupa trecerea de nivelul inghinal acestea devin
artere femurale de parte stanga si dre apta. La nivelul genunchiului ia nastere artera poplitee din care
cresc artera anterioara si posterioara tibiala.

2.3 Vena cava superioara

Vena cava superioara isi are afluentii la nivelul capului, gatului, bratelor si o parte a pieptului.
Drenajul la nivelul creierului este realizat de catre sinusuri venoase, acestea nu poseda valve proprii.
Vena jugulara este o continuare a acestui sistem. De asemenea, preia sange de la gat si unele parti
ale fetei. La nivelul claviculei, aceasta se uneste cu vena sub claviculara.

Drenajul venos al membrului superior este realizat de catre afluentii venei subclaviculare. La nivelul
mainii se gaseste vena cefalica avand traiectoria pe police. Vena bazilica urca pe partea ulnara a
antebratului si primeste sanga de la mana antebrat si brat.
Vena radiala si ulnara se unesc la nivelul cotului pentru a forma vena brarhiala. Aceasta se uneste la
nivelul umarului cu vena bazilica oentru a forma vena axilara. La nivelul primei coaste aceasta devine
vena subclaviculara.
Vena subcl aviculara, vena jugulara externa si vena jugulara interna provin din vena brahiocefalica.
Vena brahiocefalica stanga si dreapta se varsa in vena cava superioara care la randul ei se varsa in
atriul drept.
De asemenea, vena cava superioara primeste sange de la vena azigota dar si din mediastin (regiunea
dintre cei doi plamani). Sistemul venos azigot este format din sangele provenit din partea spatelui si
a peretilor pieptului si abdomenului. Acest sistem lea ga vena cava inferioara de vena cava
superioara.
2.4 Vena cava inferioara
Vena cava inferioara este un vas mare de sange, fara valve proprii, sistem care preia sange de la
membrele inferioare, spate si de la peretii si componentele abdomenului si pelvisulu i.
Laba piciorului este drenata de vena dorsala pe cand partea anterioara si posterioara a gambei este
drenata de catre venele safene. Vena safena mica are terminatia in vena poplitee. Cea mai mare
cantitate de sange este preluata de catre venele din profu nzime. Aici sunt incluse vena femurala si
poplitee.
La nivelul ligamentului inghinal, vena femurala devine vena iliaca. Aceast preia sangele de la peretii
pelvieni, viscere, organe genitale si coapse. Cele doua vene iliace se unesc la nivelul coccisului u nde
devine vena cava inferioara. Pe masura ce se aproprie de inima, vena cava superioara preia sangele
neoxigenat de la venele lombare, renale, suprarenale si cele hepatice.
2.5