Sistemul Bancar In Romania

Economie

Sistemul Bancar In Romania

Byadmin ianuarie 1, 2024

INTRODUCERE

Sistemul bancar constituie ,,o categorie de entități structurale, instituționale și libere, care beneficiază de acel drept important de a realiza tranzacții bancare în cadrul unui stat’’.

Banca Națională a României constituie singura instituție autorizată care are dreptul de a pune în circulație bancnote și monede, fiind folosite ca singurele mijloace potrivit legii de plată în țara noastră. Prezentul sistem bancar din țara noastră pâna in perioada anului 1990, oferă un anumit număr de produse și servicii bancare, acesta fiind un sistem lipsit de flexibilitate în care Banca Națională a României îmbină o serie de activități ale unei bănci centrale cu unele dintre acele activități ale unei bănci comerciale în sectoare variate.

Relația importantă dintre bancă și client se poate coordona prin: 1. legi specifice egea bancară, reglementări cu privire la protecția consumatorului și similare); 2. conduita bancară, parte a eticii bancare.

Prin urmare, toate aceste aspecte pe care le-am prezentat sunt foarte importante, ele particularizând serviciile bancare.

Toate operațiunile comerciale sunt constituite de o categorie de tranzacții ale băncilor comerciale care cercetează operațiile de vânzare cumpărare de devize realizate cu ocazia mijlocirii de plăți internaționale.

Prioritățile industriei bancare aspiră reținerea acelui rol important al sistemului bancar de principal finanțator al economiei României, inclusiv prin demersuri pentru întărirea disciplinei financiare. În România, băncile garantează relativ 90% din finanțarea economiei.

Deosebirea gamei de produse și servicii bancare se remarcă cel mai des prin mici fluctuații ori nuanțări ale unor componente tipice, ca: dobânzi, servicii suplimentare, durata creditelor și destinația acestora. Încercarea de a deosebi un produs de un serviciu bancar este, deseori, destul de grea.

Prin urmare, banca constituie una din elementele principale ale sistemului financiar. Ea este formată ca și o societate cu caracter universal, ce poate executa și da unanimitatea produselor și acelor servicii bancare indispensabile pentru o evoluare cât mai optimă a activității în toate domeniile economiei.

CAPITOLUL I.

ANALIZA SERVICIILOR FINANCIAR BANCARE ÎN ROMÂNIA

1.1. Structura sistemului bancar românesc

La acest moment, sistemul bancar constituie ,,o categorie de entitați structurale, instituționale și libere, care beneficiază de acel drept important de a realiza tranzacții bancare în cadrul unui stat’’.

Ca atare, fiecare țară este liberă pentru a-și alege un sistem bancar care să prezinte structuri proprii în cadrul activitaților bancare.

Toate entitățile sistemului bancar folosesc metode, mijloace și aparate proprii domeniului și recurg la metode de cunoaștere corespunzătoare, unitare prin conținut, putând fi deosebite in funcție de perfecționarea pe care fiecare instituție bancară vrea să și-o propună.

Structurarea sistemului bancar din România se bazează pe experiența altor state și directivele Fondului Monetar Internațional, fiind grupate pe două categorii: a) Banca Națională a României, ca Bancă Centrală și de Emisiune; b) instituțiile de credit- abreviate IC.

Referitor la Banca Națională a României, a fost formată în anul 1880, asigură emisiunea de monedă, realizează și pune în practică politica monetară și de credit a României.

Toate tranzacțiile pe care le derulează BNR sunt clasificate in raport de îndatorările acesteia, astfel:1. Elaborarea și folosirea politicii de curs de schimb și a politicii monetare;

2. Autorizarea, legalizarea și monitorizarearea atentă a acelor instituții de credit, promovarea și supravegherea unei funcționari corecte a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare; 3. Elaborarea monedelor si a acelor bancnote ca mijloace legale de plată pe teritoriul țarii noastre; 4. Determinarea regimului valutar și monitorizarea respectării regimului; 5. Supravegherea acelor rezerve internaționale din țara noastră. Mai mult, Banca Națională a României susține politica generală a țarii, făra a aduce atingere respectarii funcției sale de bază cu privire la asigurarea și păstrarea echilibrului prețurilor. Banca Națională a României constituie singura instituție autorizată care are dreptul de a pune în circulație bancnote și monede, fiind folosite ca singurele mijloace potrivit legii de plată în țara noastră.

La data de 05.02.2016 , structura instituțiilor de credit se prezenta astfel:

1) 26 bănci; 2) 2 bănci de economisire și creditare în domeniul locativ; 3) 41 cooperative de credit și o Casă Centrală.

Astfel că, pe acea piață bancară din România funcționează 37 instituții de credit, dintre care 8 sucursale ale băncilor străine din statele membre ale Uniunii Europene.

Prezentul sistem bancar din țara noastră pâna in perioada anului 1990, oferă un anumit număr de produse și servicii bancare, acesta fiind un sistem lipsit de flexibilitate în care Banca Națională a României, îmbină acele activitați ale unei bănci centrale cu unele dintre acele activitați ale unei bănci comerciale în sectorul industriei, comerțului și prestărilor de servicii, prezentând capacitatea de a pune în practică planul de bază și de a verifica administrativ modul de alocare a fondurilor în economie.

Banca Națională a României, este structurată în patru bănci perfecționate pentru a susține unele ramuri economice.

Ca atare, sistemul bancar din țara noastra și-a confirmat menținerea acelui echilibru organizatoric pe perioada anului 2014, reușind optimizarea portofoliilor de credite printr-o acțiune complexă de curățare a bilanțurilor și acordă credite, pe perioada anului 2015, într-un ritm aproape asemănător cu cel de dinainte de criză.

Mai mult, organizarea sectorului bancar românesc la terminarea anului 2014 cuprindea două bănci cu capital majoritar/ integral de stat, trei instituții cu capital majoritar privat autohton, 25 de bănci care prezentau capital majoritar străin, 9 sucursale ale unor bănci străine și o organizație cooperatistă de credit.

Ponderea activelor instituțiilor cu capital străin în totalul activelor sistemului bancar românesc s-a ridicat de la 83% în decembrie 2011 la 90% la nivelul lunii decembrie 2014.

Primele cinci bănci din sistem prezentau la terminarea lunii decembrie 2014 ponderi de 54,2% în volumul agregat al activelor, 54,2% în stocul creditelor, 54% în cel al depozitelor atrase și 58,3% în totalul capitalurilor proprii, conform acelor date ale Băncii Naționale a României aferente anului 2014.

Banca constituie una din elementele principale ale sistemului financiar. Ea este formată ca și o societate cu caracter universal, ce poate executa și da unanimitatea produselor și acelor servicii bancare indispensabile pentru o evoluare cât mai optimă a activității în toate domeniile economiei.

Colectivitatea bancară din România evocă, mai ales în acel sector financiar internațional prezent, se propune păstrarea încrederii într-un mod investițional pentru creșterea mijlocirii financiare de care să beneficieze locuitorii, companiile și statul român, încât să contribuie la creșterea economică a României și la o dezvoltare aparte a nivelului de trai al fiecărui consumator în parte.

Componentele sistemului financiar sunt urmatoarele:

1.piețele financiare ( piața de capital, piața monetară);

2. intermediarii financiari (societățile de asigurări, băncile);

3. infrastructura financiară ( casele de clearing, sistemele de plăți);

Referitor la principalele riscuri, acestea sunt: diminuarea dinamicii economice (poate genera pagube băncilor ca urmare a problemelor în rambursarea creditelor datorită scăderii salariilor ori scaderii vânzărilor); acea modificare a prețurilor activelor (poate produce pagube financiare investitorilor); precum și scăderea unui domeniu din economie, dar care a acaparat atenția investitorilor și a băncilor.

Băncile practică tranzacții bancare în nume propriu și în numele clienților. Din prezenta despărțire se înțelge faptul că tranzacțiunile sunt legalizate și înmatriculate distinct.

Clientela bancară este separată în trei grupe:

1. clienți ,,bănci și instituții financiare";

2.clienți ,,persoane jurdidice nebancare’’;

3.clienți ,,persoane fizice’’;

Relația importantă dintre bancă și client se poate coordona prin: 1. legi specifice egea bancară, reglementări cu privire la protecția consumatorului și similare); 2. conduita bancară, parte a eticii bancare;

Prin urmare, toate aceste aspecte pe care le-am prezentat sunt foarte importante, ele particularizând serviciile bancare.

Toate operațiunile comerciale sunt constituite de o categorie de tranzacții ale băncilor comerciale care cercetează operațiile de vânzare cumpărare de devize realizate cu ocazia mijlocirii de plăți internaționale.

De asemenea, companiile au anunțat majoritar că planuiesc să își păstreze sau să își diminueze gradul de îndatorare bancară.

Ca atare, 64% dintre firme nu ar lua un credit în lei și 68% dintre firme nu ar lua un credit în euro, fără a interesa costul.

De asemenea, capacitatea companiilor de a face față unor posibile evoluții nefavorabile cu privire la rata dobânzii este scăzută.

Dacă ar fi introdus un un filtru, precum este Biroul de Credit la persoanele fizice, creditarea persoanelor juridice și ar ridica gradul de folosire al garanțiilor pentru a garanta o cerere solvabilă, creditele noi acordate ar crește în 2015 poate chiar cu două cifre.

Prioritățile industriei bancare aspiră reținerea acelui rol important al sistemului bancar de principal finanțator al economiei României, inclusiv prin demersuri pentru întărirea disciplinei financiare. În România, băncile garantează relativ 90% din finanțarea economiei.

La nivel european, băncile prezintă relativ 75-80% din totalulul sistemului financiar din Uniune. În Statele Unite ale Americii, companiile sunt finanțate prin credit bancar în proporție de doar 15%.

Clienții persoane juridice (nebancare) trebuie să fie constituite potrivit legilor în vigoare și să reprezinte băncii setul de documente care se cere înainte de a se stabili o relație de afaceri între cele două părți. economie.

Prezenta relație se conctretizează inițial prin deschiderea unui cont curent. Prin intermediul acestui cont se concretizează tranzacțiile de încasări și plați și toată gama de tranzacții de creditare.

Tranzacțiile caracteristice clienților persoane fizice intră în categoria de retail bancar iar informațiile care sunt cerute de bancă sunt acele date din actul de identitate (nume, adresă și codul numeric personal).

Cu privire la operațiunile active, acestea sunt tranzacții de plasament și de creditare care se derulează pe baza depozitelor bancare constituite.

Prin urmare, operațiunile pasive, constituie acele tranzacții ce constă în formarea capitalului propriu, atragerea depunerilor și rescontul.

1.2. Serviciile bancare în economia românească

Succesul unei bănci depinde de vânzarea produselor și serviciilor bancare iar performața sa va fi asigurată doar dacă clienții potențiali si efectivi vor cunoaște, vor achiziționa și vor avea siguranță în produsele și serviciile băncii.

Din punct de vedere al procesul de înnoire și de deosebire a acelor produse și servicii prezentate de cele ale băncilor concurențiale se fac o serie de precizări importante.

Ca atare, toate produsele și serviciile bancare nu se pot breveta, iar un produs nou este limitat la foarte scurt timp de concurentă. Produsele și srviciile bancare sunt strict reglementate,urmărite și jalonate de către acele autorități competente în domeniu.

Deosebirea gamei de produse și servicii bancare se remarcă cel mai des prin mici fluctuații ori nuanțări ale unor componente tipice, ca: dobânzi, servicii suplimentare, durata creditelor și destinația acestora, modalitatea de garantare, variate facilități ( perioada de grație). Încercarea de a deosebi un produs de un serviciu bancar este, deseori, destul de grea.

Așadar, se ajunge la acea delimitare ce trebuie realizată între produse și servicii. Astfel, serviciile se subordonează produselor. Mai mult, o categorie de servicii cu reguli și conditii fixe, pe care un client le poate procura și utliza în orice moment, constituie un produs.

De asemenea, un întreg portofoliu de servicii poate constitui un produs (investiții, credite, economii). Deosebirea unui serviciu de un produs bancar se poate prezenta având în vedere o serie de componente importante.

O primă componentă este intangibilitatea. Conform acesteia, un serviciu nu poate fi observat sau deținut dar el este apreciat prin facilitățile și ofertele pe care le acordă.

Avem inseparabilitatea, potrivit căreia serviciile trebuie să fie produse si consumate la cerere, iar personalul băncii trebuie să fie, în principiu, prezent pentru asigurarea serviciului. Inseparabilitatea se referă la imposibilitatea stocarii lor pentru a putea fi acordate in viitor.

Perisabilitatea este o altă component ă importantă. Potrivit ei, serviciul nu poate fi stocat, se impune prezența unui canal scurt de distribuire pentru a fi furnizat la cerere.

Varietatea are in vedere acea valoare a serviciului care depinde de persoana care îl garantează.

Varietatea mare a serviciilor face ca aspect precum: calitatea, promptitudinea, în servirea clienților, părerile altor clienți să constituie aspecte importante în alegerea unui serviciu sau altul.

Referitor la gama de produse si servicii bancare, se grupează in 3 categorii, și anume:

1. operatiuni curente; 2. oferta de credite; 3. economii si investiții.

Prezenta gamă de produse și servicii cuprinde:

atragerea de depozite în lei și în valută, la vedere și la termen;

Operațiuni în cont curent ( încasări și plăți);

Decontarea transferurilor interne și externe;

Emiterea și acceptarea de cecuri și documente de plată;

Operațiuni financiare și bancare din interiorul acordurilor interne și internaționale ( în lei și în valută);

Oferirea de credite pe termen scurt,mediu și lung;

În literatura de specialitate, după natura și conținutul creditului, creditele se grupează în cinci forme fundamentale de credit: a) Creditul comercial reprezintă cea mai caracteristică formă a creditului în economia de piață, constă în oferirea unei amânări a plății, de către agenții economici activi, cu ocazia vânzării mărfurilor;

b) Creditul obligatar este o grupă a tranzacțiilor de credit care se raportează la relațiile de credit în care partenerii sunt instituțiile statale sau întreprinderile economice în calitate de debitori, care transmit obligațiunile, în prezenta calitate, precum, și creditorii, subscriitori și posesori ai acestor obligațiuni, care-și angajează astfel capitalurile, în scopul obținerii unui venit sigur sub formă principală de dobânzi.

c) Creditul ipotecar este foarte important. Se impune analizarea creditului ipotecar pentru investiții imobiliare și prin acele norme metodologice importante. Creditul ipotecar implică o înțelegere între creditor și împrumutat, în care se menționează în general: proprietatea ce servește ca garanție a rambursării acelui împrumut; situațiile de remunerare și scadențele de rambursare; acele amenzi în caz de rambursare anticipată, parțială sau completă, a împrumutului; precum și acele împrejurari prin care nerespectarea situațiilor de împrumut,debitorul poate pierde proprietatea.

d) Creditul de consum constituie un credit pe termen scurt sau mediu, ce se oferă persoanelor individuale destinat pentru a acoperi costul bunurilor și serviciilor de care se bucură prin rețeaua de comercializare și servicii, sau pentru recreditarea creanțelor contractate în acest sens.

e) Creditul bancar cuprinde o sferă largă de raporturi angajând modalități deosebite, pe termen scurt și pe termen mediu și lung, cu privire la operații bazate pe înscrisuri sau fără, garantate, sau negarantate, în fiecare caz în parte ori în cadrul unui acord general.

De asemenea, sunt angajate modalități deosebite, pe termen scurt și pe termen mediu și lung, cu privire la vânzarea de obligațiuni de stat, titluri de credit și de valoare; emisiunea de obligațiuni; emiterea și acceptarea de garanții; păstrarea în custodie; diverse operațiuni valutare; precum și de consultanță bancară.

Se impune emiterea de cărti de plată și decontarea tranzacțiilor realizate pe baza acestor instrumente de plată. La acest moment, principalele categorii de produse și servicii promovate de bănci sunt: 1. Contul curent care constituie produsul cel mai adesea folosit. Acesta cont curent poate fi remunerat sau neremunerat, iar aplicarea lui necesită încasarea veniturilor, achitarea obligațiilor sau depuneri și /sau retrageri de numerar la ghișeul băncii.

Acestuia i s-au atașat, în cauza perfecționarii, o serie de opțiuni printre care precizăm: cardul bancar, internet banking, mobile banking, call center.

2) Cardul reprezintă un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite Deținătorului/Utilizatorului, folosirea disponibilităților bănești proprii dintr-un cont la care acesta este atașat, deschis la emitentul cardului și/sau să formeze o linie de credit, în limita unui plafon de credit determinat in prealabil de banca emitentă.

Acesta facilitează plățile fără numerar sau cele realizate prin intermediul ATM – urilor și sunt utilizate pentru a desfășura retrageri de sume din variate categorii de conturi: conturi de deposit, conturi curente; conturi de economii.

3) Produsele de împrumut sunt destinate agenților economici care satisfac acele situații legate de situația economico-financiară, cât și de aspectele nefinanciare ale activității economice, dar și persoanelor fizice in vârstă de 18 ani.

4) Serviciile de economisire și plasament, iau in considerare două aspecte importante, si anume: economisirea ca proces de acumulare și aplicarea sumelor de venituri în urma unor intervale de timp; investiția drept proces de angajare și aplicarea capitalurilor cumulate.

5) Conturile de economii sunt realizate și aplicate de către clienții care nu vor să-și asume o serie de riscuri în privința veniturilor proprii, putând astfel să își depoziteze banii și să obțina o valorificare aparte a venitului economisit.

6) Serviciile valutare si de călătorie constituie tipuri de servicii ce includ polițe de asigurare de călătorie, cecurile de călătorie, servicii valutare, conturi valutare. Serviciile bancare electronice reprezintă clasa de servicii bancare ce pot fi puse de o bancă la dispoziția persoanelor fizice și companiilor prin mijloace electronice, sau parțial electronice, în general prin intermediul unui telefon mobil ori fix, sau prin Internet. Prezentele servicii electronice aprobă administrarea parțială sau totală a unui cont bancar, derulată de posesorul de cont, contul putând fi curent, la termen sau de card, fără a se mai impune deplasarea posesorului de cont la un ghișeul băncii. Serviciile bancare electronice ofera acces la variate informații de cont, și financiar-bancare în general, și pot aproba realizarea de transferuri de fonduri și plăți din cont. Posesorii de conturi pot avea acces la aceste servicii dacă se înscriu la bancă în acest scop și primesc, după aprobarea înregistrării, acea metodologie de identificare unică (nume, parolă, PIN, expresii de control, dispozitiv special care să le aprobe acea aplicare sigură a serviciilor.

Serviciile bancare electronice, si anume serviciile de bancă electronică sau Bancă, pot fi ierarhizate în general în două variante: furnizarea de informații, și desfășurarea de transferuri de fonduri și plăți.

Aceste informații bancare furnizate electronic de bancă sunt informații asupra contului bancar și informații generale financiar-bancare, cum ar fi cursul valutar curent, comisioanele curente ori dobânzile, rețeaua de ATM-uri, și altele, de utilitate generală. Informațiile asupra contului pot fi : valoarea soldului curent al contului, situația ultimelor (sau tuturor) operațiilor realizate în și din cont, situația extraselor de cont.

Tot în clasa informațiilor bancare furnizate electronicpot fi încadrate și mesajele SMS trimise de bancă către posesorul de cont de card la momentul derulării unei operații cu cardul său, aceasta fiind o măsură de pierdere a eventualelor pagube în cazul furtului ori pierderii cardului.

CAPITOLUL II.

STUDIU PRIVIND SERVICIILE BANCARE DIN ROMÂNIA

2.1. Obiectivele cercetării și structura eșantionului

În prezentul capitol, am realizat un studiu de cercetare privind serviciile bancare din România pentru a vedea încrederea persoanelor în aceste servicii bancare și ce modalități de îmbunătățire a serviciilor bancare propun.

Principalul scop al acestui studiu de cercetare pe care l-a, realizat este acela de a colecta o serie de informații importante privind interesul respondenților din județul Dolj în ceea ce privesc serviciile bancare din România.

Printre obiectivele prezentei cercetări se află:

1. Determinarea măsurii în care aceste produse ori servicii sunt cunoscute de către diferite grupuri de utilizatori (determinate de: vârsta, sexul, mediu de proveniență, nivelul de educație);

2. În ce măsură, aceste persoane sunt informate referitor la produsele/serviciile bancare;

3. Stabilirea celor mai importante criterii de selecție care îi determina pe utilizatori să achiziționeze prezentele servicii bancare din România;

4. Analizarea importanței în rândul utilizatorilor pentru utilizarea acestor servicii bancare;

5. Poziția produselor/ serviciilor a căror bănci din România în rândul preferințelor utilizatorilor, în ultimele 6 luni la care au recurs respondenții.

Cu privire la principalele axe de cercetare, acestea vizează descoperirea opiniei publice cu privire la serviciile bancare din România. De asemenea, eșantionul are o structură aparte. Structura sa este formată din 52 de persoane ce au răspuns la întrebarile din chestionar, acestea fiind atât elevi de liceu cât și studenți sau absolvenți ai Facultății de Economie și Administrare a Afacerilor din cadrul Universității din Craiova, locuitoare ale județului Dolj, durata soluționării chestionarului a fost de aproximativ 5 minute. Pentru colectarea răspunsurilor respondenților am utilizat metoda interviurilor care implică: 1. Interviuri prin calculator– am folosit prezenta modalitate de comunicare datorită rapidității de primire a răspunsurilor, centralizării și prelucrării acestora, dar și pentru că mediul online este cel în care rata de răspuns este cea mai mare.

Perioada de colectare a acestor date pentru acest studiu de cercetare s-a realizat în lunile februarie si martie 2016. Chestionarul a fost creat cu Google Forms si distribuit online, respondentii menținându-și anonimatul.

2. Metoda folosită pentru culegerea datelor a fost chestionarul. Forma finală a chestionarului este prezentată în cadrul anexei 1 a lucrarii.

Scopul prezentului chestionar ( anexa 1) a fost acela de a realiza un sondaj de opinie în rândul populației, cu privire la serviciile bancare din România.

Chestionarul este format din 21 de întrebări dintre care:

a) 5 întrebări închise (dihotomice), cu răspuns unic: 2, 3, 7, 11, 20;

b) 10 întrebări cu variante multiple de răspuns (multihotomice): 1, 4,5, 6, 8, 9, 12, 13, 14,15;

c) 3 întrebări cu scală de aptitudini (Scala lui Likert): 12,16,17;

d) doua întrebare mixte: 10, 18;

e) o întrebare deschisă: 19;

În acest sens, acele întrebări închise, cu răspuns unic (sau dihotomice) sunt întrebări care au două variante de răspuns de tipul da/nu.

În realizarea chestionarului am utilizat aceste întrebări deoarece sunt foarte des folosite, fiind cele mai simple, cele mai ușor de interpretat și cele care au rolul de a acomoda respondentul cu tema chestionarului.

Referitor la întrebările cu variante multiple de răspuns (sau multihotomice), acestea cer respondentului să aleagă unul sau mai multe răspunsuri dintr-o listă cu mai mult de două variante de răspuns.

Motivul pentru care am ales aceste întrebări este acela că răspunsurile sunt mai ușor de completat de către respondenți, dar și faptul că am putut trata subiecte mai complicate decât folosind întrebările dihotomice.

De asemenea, avem întrebările cu scale de atitudini- Scala lui Likert, unde persoanelor interogate li se cere să aleagă una dintre cele cinci posibile variante de răspuns pentru a-și exprima părerea: Acord total, Acord, Indiferent, Dezacord, Dezacord total.

Scala Likert reprezintă o scală ordinală, adică este o scală nominală pe care s-a introdus o relație de ordine. La fel ca și în cazul scalei nominale nu este prezentă o ierarhie intrinsecă a valorilor măsurate dar ele au la bază o ordine distinctă sprijinită pe o ierarhie extrinsecă.

Ca atare, valorile măsurate sunt ordonabile pe baza unei relații de ordine.

Referitor la modul de folosire al scalei Likert, se formează un set de propoziții (întrebări) care reprezintă afirmații cu caracter favorabil ori u nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigației.

În acest sens, este aplicat chestionarul unei populații stabilite conform scopului de măsurare. Atunci când sunt învitați să răspundă la un chestionar calibrat ca instrument de măsură pe o scală Lickert, subiecții trebuie să precizeze nivelul de acord respectiv dezacord față de afirmațiile din chestionar.Scala Likert reprezintă o scală cu cinci valori.

Deși cel mai adesea este utilizată scala cu 5 valori de răspuns mulți specialiști susțin că folosirea a 7 sau 9 valori conduce la măsurători cu un grad de acuratețe mai ridicat.

După ce este completat chestionarul, fiecare întrebare este analizată separat. Observăm că deși este prezentă o relație de ordine pe mulțimea categoriilor nu există nici o indicație cu privire la diferențele reale între categorii.

Astfel că, atunci când se folosesc scale ordinale de măsură, distanțele între categorii sunt presupuse egale iar operațiile acceptate sunt modul, gama, mediana și procentul. Media nu are sens.

Se constată, că scala Likert este o scală bipolară în sensul că măsoară atitudinea ori aprecierea față de un subiect atât prin răspuns pozitiv cât și negativ.

Cu toate că scalele Likert sunt scale ordinale pure, unii cercetători le văd drept scale interval oferind fiecărei categorii un scor/notă.

Scorul realizat de un subiect se calculează realizând suma algebrică a valorilor numerice care caracterizează opinia sa cu privire la fiecare propoziție componentă a chestionarului.

Cu privire la întrebările mixte, ele sunt rezultatul combinației celor închise cu cele deschise. În acest sens, am utilizat acest tip de întrebări deoarece atunci când respondentul nu a regăsit opțiunea dorită printre răspunsurile unei întrebări închise, i-am oferit posibilitatea de a-și exprima propria opțiune printr-o variantă de răspuns deschisă. (Crăciun Liviu, Nistorescu Tudor, Meghișan Gheorghe, Marketing, Editura Universitaria, Craiova 2012).

Pentru a stabili structura eșantionului am utilizat o întrebare deschisă, pentru a vedea raspunsurile date de respondenți.

Un aspect important pe care l-am avut în vedere în realizarea chestionarului a fost ordinea întrebărilor. Eu am folosit ca prime întrebări- întrebările închise care au rolul de a familiariza persoanele intervievate cu subiectul chestionarului.

Chiar dacă răspunsurile care mi s-au oferit nu au o prea mare importanță, prin utilizarea acestor întrebări se realizează, de obicei, profilul respondentului.

Întrebarile incomode am ales să le situez la sfârșitul chestionarului, deoarece până atunci s-a determinat deja contactul între intervievator și respondent, iar acest lucru îi oferă respondentului încrederea de a divulga informații personale.

Mai mult, am ales ca și număr de întrebări 21, un număr nici mare, nici mic. Consider că, dacă întrebările sunt prea multe, respondenții au tendința de a se plictisi, iar răspunsurile oferite de către aceștia nu mai sunt relevante.

Totuși, dacă întrebările sunt prea puține, informațiile primite ar putea fi insuficiente realizării cercetării propuse.

Prin urmare, analiza și interpretarea datelor s-au realizat pe baza informațiilor acordate de cele 52 de chestionare realizate în județul Dolj.

Cu privire la chestionar, se precizează că, acesta este cel mai important instrument folosit de realizatorii anchetelor, pentru punerea întrebărilor și înregistrarea răspunsurilor la acestea. Conținutul său concret și modul de redactare depind de natura informațiilor care vor fi culese prin intermediul lui, impunându-se a fi respectate o serie de reguli de construcție și de utilizare.

În principal, chestionarul apare sub forma unui șir de întrebări adresate (oral sau în scris) unui anumit număr de respondenți. El este administrat, de regulă, de operatorii anchetei, fiind prezente și situații când este autoadministrat (cazul anchetelor prin poștă sau prin e-mail).

Chiar dacă nu sunt prezente tipare general valabile, în conceperea chestionarelor se impun respectate o serie de reguli importante. În acest sens, fiind un instrument de cercetare foarte complex, elaborarea sa trebuie să constituie o acțiune interdisciplinară, antrenând o serie întreagă de cunoștințe (de marketing, sociologie, psihologie, statistică, informatică, știința comunicării).

2.2. Analiza și interpretarea datelor

În prezentul chestionar pe care l-am realizat pentru a determina un profil al respondenților, cât mai explicit și precis, am folosit câteva întrebări de reprezentare, precum întrebări legate de datele socio-demografice ale respondenților.

Cu privire la întrebarea 1, avem anumite intervalele de vârstă care sunt prezentate în Figura 2.1. de mai jos, cea mai reprezentativă categorie de utilizatori de produse/servicii bancare este alcătuită din 50 de persoane cu vârste cuprinse între 18-29 de ani (96,2%), urmate de două persoane cu vârste cuprinse între 30-45 ani (3,8%).

Figura 2.1. Vârsta respondenților

Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

Prezenta figură ne arată clar intervalele de vârstă care sunt importante, unde cea mai reprezentativă categorie de utilizatori de produse/servicii bancare este alcătuită din 50 de persoane cu vârste variate.

Referitor la întrebarea 2, se remarcă o diferență majoră între genul feminin și cel masculin în ceea ce privesc serviciile bancare din România. Femeile se evidențiază cu un procent de 73,1% față de bărbați, care dețin doar 26,9%.

Acest aspect este prezentat în Figura 2.2. de mai jos.

Figura 2.2. Genul respondenților

Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

În urma analizării întrebării 3 cu privire la mediul de proveniență al respondenților, am constatat că majoritatea (65,4%) provin din mediul urban, iar acest lucru l-am reprezentat în Figura 2.3.

Acest fapt se poate datora situării băncilor în orașe, unde folosirea produselor/serviciilor bancare se face cu mai mare ușurință de locuitorii din mediul urban.

Ca atare, populația mediului rural are un procent de doar 34,6%. Cel mai important aspect prin care se poate motiva acest procent este faptul că locuitorii din mediile rurale ajung mult mai rar la orașe.

Astfel, informațiile ajung mai greu la ei pentru a cunoaște mai multe lucruri despre serviciile bancare din România. Orice persoană trebuie să fie informată foarte bine cu privire la serviciile bancare, indiferent de mediul în care ea trăiește.

Figura 2.3. Mediul respondenților

Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

La întrebarea numărul 4 cu privire la nivelul de educație al respondenților, am observat că, dintre cele 52 de persoane intervievate, nu a fost prezent nici un respondent cu studii inferioare celor medii (liceale). În proporție de 13,5% dintre utilizatori au studii medii, iar 86,5% au studii superioare. Ca atare, persoanele cu studii superioare s-au încadrat în categoria de vârstă cuprinsă între 18-29 de ani, care a fost cea mai reprezentativă în rândul respondenților utilizatori de produse/serviciilor bancare.

Acest aspect este reprezentat în Figura 2.4.

Figura 2.4. Studiile respondenților

Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

Legat de întrebarea 5, putem afirma că principala ocupație a respondenților este reprezentată de categoria Elev/Student/ă (78,8%), care este reprezentativă tinerilor cu vârste cuprinse între 18-29 ani și persoanelor cu studii superioare. Mai avem persoanele cu un loc de muncă care au un procent important, de 21,2%, în totalul persoanelor care folosesc serviciile bancare. Puterea financiară este aspectul important. care le grupează pe poziția secundă în preferințele acestor produse/ servicii bancare. Astfel, avem Figura 2.5.

Figura 2.5 Ocupația respondenților. Sursa: Chestionarul din Anexa 1.

Întrebarea 6 vizează statutul matrimonial al respondendenților. Acesta are cel mai mare procent din toate intrebarile din chestionar, deoarece toate persoanele intervievate au răspuns la categoria necăsătorit/ă cu un procent de 100%. Acest fapt este prezentat în Figura 2.6.

Figura 2.6. Statutul matrimonial al respondenților. Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

La întrebarea 7: ,,Obișnuiți să utilizați servicii bancare din Romania?,, ,constatăm că 49 de persoane cu un procent de 94,2% din cei chestionați au răspuns da, iar 3 persoane cu un procent de 5,8% au răspuns că nu folosesc serviciile bancare din România. Acest aspect l-am redat în Figura 2.7.

Figura 2.7. Obișnuiți să utilizați serviciile bancare din România?

Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1

Legat de întrebarea 8: ,,Cât de des folosiți serviciile bancare din România?,, persoanele intervievate au răspuns astfel: 23 de persoane folosesc serviciile bancare ocazional cu un procent de 44,2%, 20 de persoane utilizează lunar serviciile bancare cu un procent de 38,5% iar 8 persoane utilizează săptămânal serviciile bancare cu un procent de 15,4% si o persoana menține că nu a folosit niciodata serviciile bancare. Avem Figura 2.8.

Figura 2.8 Cât de des utilizați serviciile bancare din România? Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa I.

De asemenea, la întrebarea 9: ,,Ce tipuri de produse/servicii bancare utilizați în prezent?,, putem observa că cel mai mare procent îl ocupă conturile și cardurile atașate acestora de 82,7% urmat de plăți, cu un procent de 26,9%, depozitele bancare având 13,5%, și creditele bancare 7,7% iar fondurile de investiții fiind de 0%. În acest sens, avem Figura 2.9.

Figura 2.9 Ce tipuri de produse/servicii bancare utilizați în prezent?

Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1

Pe de altă parte, la întrebarea 10: ,, Din ce surse vă informați despre serviciile bancare din România?,, putem constata că din cele 52 de persoane care au răspuns la acest chestionar cel mai mare procent îl ocupa internetul, cu 73,1% urmat de prieteni cu un procent de 17,3%, alte surse 13,5%, reclame TV 13,5% si familie 9,6%. Avem Figura 2.10.

Figura 2.10. Din ce surse vă informați despre serviciile bancare din România?. Sursa: Chestionarul din Anexa 1. Privind interpretarea datelor, constatăm că majoritatea respondenților ce folosesc serviciile bancare din România se informează mai mult de pe internet, pentru a fi mult mai siguri de informația pe care doresc să o afle.

La întrebarea 11 ,,Folosiți serviciile bancare la distanță?’’, majoritatea persoanelor au răspuns că da (în procent de 67,3%).

Cu privire la întrebarea 12: ,,Ce părere aveți despre serviciile bancare din România?’’, se precizează că, aceasta constituie o întrebare cu scala de aptitudini ( Likert), numerotată cu numere de la 1 la 5, în care: nr 1- este denumit ( foarte bună), 2-(bună), 3- ( satisfăcătoare), 4- ( rea) si 5- (foarte rea).

Cel mai mare procent la această întrebare îl prezintă nr 3- satisfăcătoare, cu un procent de 59,6% aproximativ 60%, urmat de nr 2- bună cu 23,1%, apoi nr 4- foarte rea cu 7,7% si nr 1- foarte bună, cu un procent de 5,8% iar in ultimul rând nr 5- foare rea cu 1,9%.

În acest sens, avem Figura 2.12.

Fig.2.12. Ce părere aveți despre serviciile bancare din România?

Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

Legat de întrebarea numărul 13 ,,Ce oferte de credit din gama de produse și servicii ați alege să utilizați?’’, majoritatea persoanelor intervievate au ales credite personale, apoi creditele de consum, credite locuință.

Figura 2.13. ,,Ce oferte de credit din gama de produse și servicii ați alege să utilizați?’’. Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

O altă întrebare importantă este întrebarea 14 ,,Ce servicii ați utilizat din cele oferite persoanelor fizice?’’. La aceasta cele mai multe persoane au răspuns: carduri de credit / debit; deschideri de conturi în lei și valută; transferuri în lei și valută.

Figura 2.14. ,,Ce servicii ați utilizat din cele oferite persoanelor fizice?’’.

Sursa: Date provenite din chestionar.

La întrebarea numărul 15 ,,La produsele/ serviciile căror bănci ați apelat în ultimele 6 luni?’’ s-au dat următoarele răspunsuri: BRD-67,3%; Transilvania-23,1%; BCR-13,5%;

Figura 2.15. ,,La produsele/ serviciile căror bănci ați apelat în ultimele 6 luni?’’

Sursa: Date provenite din chestionarul din Anexa 1.

Legat de intrebarea 16 ,,Cât de mulțumiți sunteți de calitatea produsului /serviciului oferit de băncile la care ați apelat?’’, se afirmă următoarele:

1. Aceasta este o întrebare cu scala de aptitudini ( Likert), numerotată cu numere de la 1 la 5, în care: nr 1- este denumit (Foarte mulțumit), 2-(Mulțumit) , 3- Satisfăcător mulțumit. 4- nemulțumit, 5- total nemulțumit.

2. La această intrebare în mare parte au răspuns, 2 – multumiți cu un procent de 38,5% urmat de 3- satisfăcător mulțumit cu un procent de 30,8%, 4- Nemulțumit cu 15,4% , 1- Foarte mulțumit cu 11,5% si 5- Total nemulțumit cu un procent de 1,9%.

Acest fapt este reprezentat în Figura 2.16.

Figura 2.16. Cât de mulțumiți sunteți de calitatea produsului/serviciului oferit de băncile la care ați apelat?

Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

Pe de altă parte, referitor la întrebarea 17,, Credeți că produsele / serviciile bancare din România sunt de calitate mai bună decât cele din străinătate?’’, trebuie precizat că, aceasta este o întrebare cu scala de aptitudini ( Likert), numerotată cu numere de la 1 la 5, în care: nr 1- este denumit ( foarte bună), 2-(bună), 3- ( satisfăcătoare), 4- ( rea) si 5- (foarte rea).

Cel mai mare procent la această întrebare îl prezintă nr 3- satisfăcătoare cu un procent de 51%, urmat de nr 4- rea cu 21,6%, apoi nr 2- bună cu 19,6%, nr 1- foarte bună și nr 5-foarte rea, au același procent, și anume 3,9%.

În acest sens, avem figura 2.17.

Figura 2.17. Credeți că produsele/serviciile bancare din România sunt de calitate mai buna decat cele din străinătate?.

Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

La întrebarea numărul 18 ,,Precizați motivele pentru care nu ați apelat la serviciile unei instituții bancare?’’ majoritatea persoanelor intervievate au răspuns alte motive (43,1%), iar restul persoanelor au zis că n-au avut nevoie de operațiuni financiare- 29,4%, băncile sunt interesate doar de profit, nu de client (17,6%)..

Figura 2.18. ,,Precizați motivele pentru care nu ați apelat la serviciile unei instituții bancare?’’. Sursa: Date provenite pe baza chestionarului din Anexa 1.

Legat de întrebarea numărul 19 ,,Ce produse/servicii ați achiziționat de la banca pe care o utilizați?’’, aceasta este o întrebare deschisă, la care majoritatea respondenților au răspuns astfel: depozite bancare, card credit/debit, Internet Banking, credite bancare, transferuri în valută, plăți facturi, SMS Alert, BRD net, transferuri de bani, extragere numerar, cardul student, conturi și carduri atașate acestora.

La întrebarea numărul 20 ,,Credeți că serviciul Internet Banking este acum o ,,Modă, căreia trebuie să i te adaptezi?’’, majoritatea persoanelor intervievate au răspuns că da (74,5%), deoarece constituie o metodă eficientă.

Referitor la ultima întrebare 21 ,,Care este motivul pentru care nu mai doriți să contractați vreun produs/serviciu bancar?’’, cele mai multe persoane au răspuns că motivul principal îl constituie comisioanele mari, costurile mari, precum și nerezolvarea în timp a problemelor.

Figura 2.21. ,,Care este motivul pentru care nu mai doriți să contractați vreun produs/serviciu bancar?’’. Sursa: Date provenite din chestionar.

Prin urmare, toate aceste întrebări din cadrul chestionarului ne arată încrederea persoanelor în serviciile bancare existente.

2.3 . Propuneri de stimulare a serviciilor bancare din România

În România, toate serviciile bancare trebuie stimulate pentru a se ajunge la obținerea de avantaje importante.

În prezent, sistemul bancar constituie ,,o categorie de entitați structurale, instituționale și libere, care beneficiază de acel drept important de a realiza tranzacții bancare în cadrul unui stat’’.

Astfel, pentru stimularea serviciilor bancare se impune o monitorizare atentă a acelor instituții de credit. De asemenea, este necesară promovarea și supravegherea unei funcționari corecte a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare. Ca atare, fiecare țară este liberă pentru a-și alege un sistem bancar care să prezinte structuri proprii în cadrul activitaților bancare. La acest moment, se mai impune o supraveghere mai atentă a acelor rezerve internaționale din țara noastră.

În acest sens, Banca Națională a României susține politica generală a țarii, fără a aduce atingere respectării funcției sale de bază cu privire la asigurarea și păstrarea echilibrului prețurilor.

Banca Națională a României a fost formată în anul 1880, asigură emisiunea de monedă, realizează și pune în practică politica monetară și de credit a României.

Banca constituie una din elementele principale ale sistemului financiar. Ea este formată ca și o societate cu caracter universal, ce poate executa și da unanimitatea acelor servicii bancare indispensabile. Astfel, toate entitațile sistemului bancar folosesc metode, mijloace și aparate proprii domeniului și recurg la metode de cunoaștere corespunzătoare, unitare prin conținut, putând fi deosebite in funcție de perfecționarea pe care fiecare instituție bancară vrea să și-o propună. Trebuie realizată o structurare eficientă a sistemului bancar din România, care se bazează pe experiența altor state și directivele Fondului Monetar Internațional. În concluzie, serviciile bancare din România sunt variate și prezintă o serie de particularități care le delimitează în raport cu serviciile bancare din alte țări. Astfel că, prin stimularea serviciilor bancare se determină și extinderea lor.

ANEXA I

Chestionar privind serviciile bancare din România

Bună ziua! Mă numesc Săndoiu Claudia și sunt angajata Agenției de Studii de Piață MARKETING GRUP din Craiova având sarcina să realizez un studiu de cercetare.

Păreți a fi o persoană care se preocupă foarte mult de serviciile bancare, iar noi vă oferim posibilitatea de a propune modalități de îmbunătățire a serviciilor bancare. În măsura în care sunteți interesat de o asemenea ofertă, vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde, în circa cinci minute, la câteva întrebări. Răspunsurile dumneavoastră vor rămâne confidențiale.

1) Care este vârsta dumneavoastră?

<18 ani; 0%

18-29 ani; 96,2% ( 50 persoane)

30-45 ani; 3,8% (2 persoane)

46-50 ani; 0%

>50 ani. 0%

2) Care este genul dumneavoastră?

a) Feminin; 73,1% (38 pers)

b) Masculin . 26,9% ( 14 pers)

3) Care este mediul în care locuiți?

a) Mediul rural; 34,6%

b) Mediul urban. 65,4%

4) Care este nivelul dumneavoastră de educație?

a) Studii primare(8 clase); 0

b) Studii medii(liceu); 13,5%

c) Studii superioare. 86,5%

5) Care este ocupația dumneavoastră?

a) Elev/Student/ă; 78,8%

b) Angajat/ă; 21,2%

c) Somer/ă; 0

d) Pensionar/ă; 0

e) Casnic/ă. 0

6) Care este starea civilă?

a) Căsătorit/ă; 0

b) Necăsătorit/ă; 100%

c) Divorțat/ă; 0

d) Văduv/ă. 0

7) Obișnuiți sa utilizați serviciile bancare din România?

a) Da; 94,2%

b) Nu. 5,8%

8) Cât de des utilizați serviciile bancare din România?

a) Săptămânal; 15,4%

b) Lunar; 38,5%

c) Ocazional; 44,2%

d) Niciodată. 1,9%

9) Ce tipuri de produse/servicii bancare utilizați în prezent?

a) Conturi și carduri atașate acestora 82,7%

b) Depozite bancare 13,5%

c) Credite bancare 7,7%

d) Plăți 26,9%

e) Fonduri de investiții 0%

10) Din ce surse vă informați despre serviciile bancare din România?

a) Internet; 73,1%

b) Prieteni; 17,3%

c) Famile; 9,6%

d) Reclame TV; 11,5%

e) Alte surse _____ 13,5%

11) Folosiți serviciile bancare la distanță?

a) Da 67,3%

b) Nu 32,7%

12) Ce părere aveți despre serviciile bancare din România?

Foarte bună 1 2 3 4 5 Deloc bună

13) Ce oferte de credit din gama de produse și servicii ați alege să utilizați?

a) Credite de consum 30,8%

b) Credite locuință 15,4%

c) Credite personale 63,5%

d) Creditul de refinanțare 7,7%

14) Ce servicii ați utilizat din cele oferite persoanelor fizice?

a) Deschideri de conturi în lei și valută 46,2%

b) Constituire de depozite 5,8%

c) Transferuri în lei și valută 19,2%

d) Carduri de credit / debit 57,7%

15) La produsele / serviciile căror bănci ați apelat în ultimele 6 luni?

a) BRD 67,3%

b) BCR 13,5%

c) Transilvania 23,1%

d) Raiffeisen 11,5%

e) ING 9,6%

16) Cât de mulțumiți sunteți de calitatea produselor/serviciilor oferite de băncile la care ați apelat?

Foarte mulțimit 1 2 3 4 5 Total nemulțumit

17) Credeți că produsele și serviciile bancare din România sunt de calitate mai bună decât cele din străinătate?

Bună 1 2 3 4 5 Deloc bună

18) Precizați motivele pentru care nu ați apelat la serviciile unei instituții bancare?

a) Nu am avut nevoie de operațiuni financiare 29,4%

b) Sunt total neîncrezător în bănci 9,8%

c) Băncile sunt interesate doar de propriul profit, nu de client 17,6%

d) Alte motive 43,1%

19) Ce produse / servicii ați utilizat de la banca pe care o folosiți?

Raspuns liber _______

20) Credeți că serviciul Internet Banking este acum o ,,Modă,, căreia trebuie să i te adaptezi?

a) Da 74,5%

b) Nu 25,5%

21) Care este motivul pentru care nu mai doriți să contractați vreun produs / serviciu bancar?

a) Comisioanele mari 52,9%

b) Timpul lung de așteptare 9,8%

c) Nesoluționarea în timp a problemelor 13,7%

d) Costurile mari 23,5%

CONCLUZII

Lucrarea ,,Cercetare privind serviciile bancare din România’’ este o temă importantă care studiază acele caracteristici ale serviciilor bancare din România, precum și particularitățile acestor servicii bancare.

Capitolul I ,,ANALIZA SERVICIILOR FINANCIAR BANCARE ÎN ROMÂNIA’’ arată structura sistemului bancar românesc, și analizează serviciile bancare în economia românească.