Sistemul Achizitiilor Publice

LUCRARE DE DISERTAȚIE

INTRODUCERE

Una dintre cele mai mari probleme ale sistemului românesc de sănătate o constituie lipsa medicamentelor. România se confruntă cu o penurie constantă de medicamente, incluzând orice, de la analgezice obișnuite, până la tratamente care salvează vieți, cum ar fi cele pentru HIV/SIDA, cancer, hepatită și tuberculoză.

Continuitatea asigurării medicamentelor în spitale depinde de mulți factori. Unul dintre acestea îl reprezintă aprovizionarea ritmică a spitalului. Este vorba despre o problemă de management intern a spitalului.

O soluție pentru rezolvarea acestei probleme este acordul cadru, care prin caracteristicile sale poate fi de un real ajutor pentru managerii spitalelor publice.

De ce să apeleze managerii la un acord – cadru?

achiziția de medicamente este o achiziție cu caracter repetitiv

permite spitalului atribuirea de contracte subsecvente, în funcție de necesitățile concrete ale spitalului, în perioada de timp pentru care a fost încheiat respectivul acord

spitalul, stabilindu-și niște limite de contractare, va elimina stresul inițierii unei noi proceduri pentru cantitățile suplimentare

înțelegerea scrisă dintre părți va conține elementele esențiale ce vor sta la baza contractelor subsecvente, fără articole specifice unui contract, cum ar fi prețul total ori durata efectivă de execuție a prestației

există posibilitatea semnării acordului – cadru, fără ca autoritatea să dețină resursele necesare achiziționării

nemaifiind condiționată de existența efectivă a banilor în cont, spitalul poate iniția procedura în orice moment, fără teama încălcării art. 93 alin. (2) din HG nr.925/2006 “ autoritatea contractantă nu are dreptul să întârzie încheierea contractului de achiziție publică/acordului cadru cu mai mult de 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor prevăzute la art.205 din ordonanța de urgență din motive imputabile acesteia”

se poate demara procedura chiar din prima lună a anului, impunându-se doar identificarea sursei de finanțare, nu și a resursei

CAPITOLUL I

Noțiuni introductive în materia achizițiilor publice

În contextul angajamentelor asumate de România față de Uniunea Europeană în cadrul Capitolului nr.1 “ Libera circulație a mărfurilor” și a recomandărilor Comisiei Europene, a fost adoptat un pachet legislativ privind atribuirea contractelor de achiziție publică.

Adoptarea noilor reglementări în materia achizișiilor publice asigură transpunerea în legislația națională a aquis – lui comunitar, format, în principal, din urmatoarele acte normative: Directiva 17/2004/CE, Directiva 18/2004/CE, Directiva 665/1989/CEE, Directiva 13/1992/CEE, Regulamentul 1564/2005/CE, Regulamentul 213/2008/CE.

Sediul materiei achizițiilor publice în legislația națională îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, alături de Hotărârea Guvernului nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii și de Hotărârea Guvernului nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, împreună cu toate modificările și completările ulterioare.

Scopul noii legislații îl constituie reglementarea Sistemului achizițiilor publice, unde ansamblul regulilor, instituțiilor și acțiunilor se dezvoltă pe promovarea concurenței între operatorii economici, asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică și asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice prin aplicarea procedurilor de atribuire.

Guvernul României s-a inspirat în concepția reglementării achizițiilor publice, din Codul achizițiilor publice francez din 1964, cu modificările ulterioare.

În general termenul de achiziții publice este folosit pentru a descrie obținerea de lucrări, produse și servicii de către autorități publice naționale, regionale sau locale.

Regulile de achiziții publice se referă la proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de produse, servicii și lucrări în Uniunea Europeană.

O definiție generică a achiziției publice este dobândirea , definitivă sau temporară, de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii, prin atribuirea unui contract de achiziție publică.

Sectorul public, utilitățile si alte entități definite ca “ autorități contractante” trebuie să obțină produse, servicii și lucrări pentru o varietate largă de activități pe care le desfășoară. Majoritatea contractelor pe care le atribuie trebuie făcute publice atât pe plan național cât și pe plan european, cu respectarea deplină a tututror principiilor achizițiilor publice.

Regulile pe baza cărora se atribuie contractele de achiziții publice sunt menite să asigure libertatea de mișcare a bunurilor și serviciilor în Uniunea Europeană și să garanteze ca procedurilede atribuire a contractelor de achiziție publică respectă reglementările privind libera concurență.

Principalii actori ai sistemului de achiziții publice sunt:

Supraveghetorii sistemului de achiziții publice:

Autorizarea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice;

Ministerul Finanțelor Publice;

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.

Autoritățile contractante

Operatorii economici – oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări – persoana fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piață produse, servici și/ sau execuție de lucrări

1.2 Principiile ce guvernează Sistemul Achizițiilor Publice

Izvorul principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice îl constituie Tratatul de la Roma- Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, semnat de reprezentanții Germaniei, Belgiei, Franței, Italiei, Luxemburgului și Olandei, la Roma, 25 martie 1957, acesta instituind cadrul general de funcționare al pieței unice, caracterizată prin patru libertăți fundamentale: libera circulație a mărfurilor, libera circulație a serviciilor, libera circulație a capitalurilor și libera circulație a persoanelor.

Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare, are următorul conținut:

“ (1) Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie:

promovarea concurenței între operatorii economici;

garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici;

asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică;

asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante.

(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt:

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal;

c) recunoașterea reciprocă;

d) transparența;

e) proporționalitatea;

f) eficiența utilizării fondurilor;

g) asumarea răspunderii;

Principiile consacrate de legislația națională pot fi sintetizate astfel:

Promovarea concurenței între operatorii economici

Asigurarea condițiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii, indiferent de naționalitate, să aibă dreptul de a deveni, în condițiile legii, contractant.

Din momentul în care libera concurență este obligatorie a fi respectată de către autoritatea contractantă, aceasta este constrânsă a-și defini cerințele și de a compara diversele soluții posibile pentru satisfacerea lor, iar ofertanții sunt motivați să facă eforturi pentru a prezenta cea mai bună ofertă din punct de vedere calitativ și al prețului.

De asemenea, publicitatea , care însoțeste și dă valoare liberei concurențe, contribuie la evitarea practicilor oculte în atribuirea contractelor de achiizție publică.

Uneori însă, principiul liberei concurențe suferă anumite limitări, determinate de stricta specializare a anumitor actori ai pieței de produse, servciii și lucrări. Prin urmare, nu întotdeauna apelarea la libera concurență servește interesul general.

O piață poate fi considerată concurențială, și poate, prin urmare, furniza oferte de aceeași factură, dacă îndeplinește patru condiții : este atomică ( nu este dominată de o anumită firmă), produsele sunt omogene ( pentru a permite comparația între ele), există libertate de acces și libertate de circulație a informațiilor.

În sfera mijloacelor de asigurare a liberei concurențe se integrează și dispozițiile menite a evita concurența neloială ( art.66-70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare):

1. Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situațiile de natura să determine apariția unui conflict de interese și/sau manifestarea concurenței neloiale.

2. Persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea documentației de a atribuire are dreptul, în calitate de operator economic, de a fi ofertant asociat sau subcontractant, dar numai în cazul în care implicarea sa în elaborarea documentației de atribuire nu este de natură să distorsioneze concurența.

3. Persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/ evaluare a candidaturilor/ ofertelor nu au dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, sub sancțiunea excluderii din procedura de atribuire.

4. Nu au dreptul să fie implicați în procesul de verificare/ evaluare a candidaturilor/ ofertelor următoarele persoane:

a) persoane care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanți/ candidați sau subcontractanți ori persoane care fac parte din consiliul de administrație/ organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanți/ candidați sau subcontractanți;

b) soț/soție, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administrație/ organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanți/ candidați;

c) persoane despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/ evaluare a candidaturilor/ ofertelor.

Contractantul nu are dreptul de a angaja, în scopul îndeplinirii contractului de achiziție publică, persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/ evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel puțin 12 luni sub sancțiunea nulității contractului respectiv pentru cauză imorală.

Garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici

Aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecție și a criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, astfel încât orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii să aibă șanse egale de ai se atribui contractul respectiv.

Acest imperativ nu este în contradicție cu dreptul pe care îl are autoritatea contractantă de a exclude din procedura de atribuire a contractului pe acei ofertanți/ candidați care:

a) sunt în stare de ( sau fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în una dintre situațiile de) faliment ori lichidare, afacerile le sunt administrate de un judecător sindic, sau activitățile lor comercile sunt suspendate ori sunt într-o situașie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege;

b) nu și-au îndeplinit obligațiile de plată exigibile a impozitelor si a taxelor către stat, precum și a contribuției pentru asigurările sociale de stat;

c) furnizează informații false în documentele prezentate;

d) au comis o gravă greșeală în materie profesinală sau nu și-au îndeplinit obligațiile asumate printr-un alt contract de achiziție publică, în măsura în care autoritatea contractantă poate aduce ca dovadă mijloace probante în acest sens.

Respectarea principiului tratamentului egal presupune stabilirea și aplicarea , oricând pe parcursul procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică, de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți participanții, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți. Pentru respectarea celor menționate anterior, autoritatea contractantă trebuie să desfășoare următoarele activități:

răspunsurile la solicitările de clarificări să fie transmise tuturor ofertanților;

b) procesul –verbal de deschidere a ofertelor să fie transmis în copie tuturor participanților la procedură, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședinta de deschidere;

c) criteriile de selecție/ calificare să fie aplicate identic tuturor participanților;

factorii de evaluare să permită compararea și evaluarea ofertelor în mod obiectiv;

transmiterea tuturor ofertanților a proiectului de contract sau părților esențiale ale acestuia, odată cu documentația de atribuire.

Asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică

Acest principiu vizează punerea la dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică.

Problema transparenței achizițiilor publice este direct și indisolubil legată de aceea a corupției în această materie. Pericolul ca raporturile dintre persoanele care decid în cadrul autorităților contractante și cei de la care se achiziționează să fie individualizate și apropiate, în dauna interesului public este evident, se concretizează de nemumărate ori, și, la fel ca și corupția ăn general, nu poate fi extirpat, ci doar atenuat, diminuat. Singura cale legală de diminuare a acestui flagel este reglementarea în detaliu a procedurilor de achiziție publică. Pe de altă parte, complexitatea excesivă a dispozițiilor legale are ca efect uneori descurajarea contractanților de a participa la procedurile de atribuire și reducerea concurenței.

Asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice

Asigurarea eficienței utilizării fondurilor presupune aplicarea procedurii de atribuire de către autoritățile contractante, respectiv prin folosirea sistemului concurențial astfel încât să se obțină o maximizare a rezultatului urmărit și utilizarea unor criterii de atribuire care să reflecte în primul rând avantajele de natura economică ale ofertelor prezentate.

Recunoașterea reciprocă

Acest principiu reflectă două dintre libertățile Pieței Unice, libera circulație a mărfurilor și libera circulație a serviciilor, presupunând acceptarea:

produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piața Uniunii Europene;

diplomelor, certificatelor, a altor documente emise de autoritățile competente din alte state;

specificațiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel național.

Proporționalitatea

Respectarea principiului proporționalității presupune asigurarea de către autoritatea contractantă a echilibrului între necesitățile obiective identificate, obiectul contractului de achiziție publică, cerințele formulate pentru a fi îndeplinite de către ofertanți/ candidați în contextul aplicării procedurii de atribuire.

Asumarea răspunderii

Prin aplicarea acestui principiu autoritatea contractantă trebuie să efectueze determinarea clară a sarcinilor și responsabilităților persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, urmărindu-se totodată asigurarea profesionalismului, imparțialității și independenței deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.

Doctrina juridică de specialitate reține patru principii pe care se bazează atribuirea contractului:

principiul formalismului – atribuirea contractului se face prin intermediul unei proceduri, care cuprinde mai multe faze successive;

principiul publicității – care asigură libera concurență și transparența procedurii;

egalitatea de tratament – care exclude preferințele în atribuirea contractului și asigură, de asemenea, libera concurență;

colegialitatea – procedurile cele mia utilizate fac apel la organisme colegiale ( comisiile de adjudecare sau de evaluare a ofertelor), care sunt protejate într-o mai mare măsura de corupție și subiectivism;

Conceptul de contract de achiziție publică

Contractul de achiziție publică nu se deosebește de contractul de vânzare – cumpărare de drept comun, încheiat între persoane private, având ca obiect procurarea, de către administrație, prin cumpărare, a unor bunuri, servicii sau lucrări, în schimbul unui preț.

Doctrina franceză definește contractul de achiziție publică ca fiind “ o categorie particulară de contract, încheiat de administrație pentru nevoile serviciului public”, “ contractul prin care administrația, plătind un preț, își procură de la particulari bunuri și servicii”, iar Codul achizițiilor publice francez statornicește în art.1 că “ achizițiile publice sunt contracte încheiate, în condițiile prezentului cod, de colectivitășile publice în vederea realizării de lucrări, furnituri și servicii”.

Așa cum reiese din formularea art.3 și art.3^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare, contractul de achiziție publică este acel contract cu titlu oneros, încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități contractante, pe de o parte, și unul sau mai mulți operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Contractul de achiziție publică are titlu oneros, respectiv fiecare parte contractantă încearcă să-și procure un avantaj, acesta nefiind legat în mod esențial de bani, și încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat.

Contractele de achiziție publică pot fi de trei feluri:

contracte de furnizare,

contracte de servicii,

contracte de lucrări.

1.Contractul de furnizare ( numit în literatura interbelică română și în cea franceză contract de furnituri) are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, așa cum sunt acestea cuprise în clasificările statistice oficiale, pe baza cumpărării, inclusiv în rate, a închirierii sau lesing- ului cu sau fără opțiune de cumpărare.

Contractul de achiziție publică care are ca obiect principal furnizarea de produse și, cu titlu accesoriu, operațiuni/ lucrări de instalare și punere în funcțiune, este considerat contract de furnizare.

Contractul de furnizare are, prin urmare, ca obiect bunuri imobiliare, deoarece numai în acest sens poate fi înțelesă folosirea termenului de “produse”. Nu pot fi achiziționate prin cumpărare, închiriere sau leasing, bunuri imobiliare.

În ceea ce privește posibilitatea de a achiziționa, cu titlu provizoriu, prin închiriere sau leasing fără opțiune de cumpărare, un bun mobil, remarcăm pasul înainte pe care-l face legislația noastră în comparație cu cea franceză, care-i servește de model, aceasta întrucât în Codul achizițiilor publice din Franța, posibilitatea în discuție nu este stipulată, jurisprudența fiind cea chemată să o consacre în practică.

2. Contractul de servicii are ca obiect prestarea unor servicii, așa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale.

Contractul de achiziție publică care are ca obiect principal prestarea unor servicii și, cu titlu accesoriu, desfășurarea unor activități dintre cele prevăzute în Anexa nr.1 a ordonanței de urgență, este considerat contract de servicii.

Contractul de achiziție publică care are ca obiect atât furnizarea de produse, cât și prestarea de servicii este considerat:

a) contract de furnizare, dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât valoarea estimată a serviciilor prevăzute în contractul respectiv;

b) contract de servicii, dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decât valoarea estimată a produselor prevăzute în contractul respectiv;

Achizițiile de produse reprezintă un domeniu în continuă și constantă diversificare, datorită dezvoltării pieței serviciilor. Interferența dintre aceste contracte și alte tipuri de relații contractuale nu este foarte bine conturată, fiind greu de separat și de identificat contractul de servicii de un contract de antrepriză ce nu are ca obiect bunuri imobiliare. În interiorul categoriei contractelor de servicii se face distincție între contracte vizând servici ( sau prestații ) intelectuale, și contracte vizând prestații materiale. Din prima categorie fac parte, spre exemplu, achizițiile de cercetări, prin care o autoritate contractantă încredințează unui organism specializat sau unui cercetător efectuarea unei cercetări pe o temă dinainte stabilită.

3.Contractul de lucrări se referă la execuția, iar uneori la proiectarea și execuția, uneia sau mai multor lucrări de construcții, sau a oricărei combinații a acestor lucrări de construcții, care conduce sau nu conduce la un rezultat menit să îndeplinească prin el însuși o funcție tehnico- economică.

Contractul de lucrări publice este echivalentul contractului de antrepriză din dreptul privat. Executarea lucrării publice se face de către un antreprenor care lucrează în contul beneficiarului lucrării, însă fără a-i fi subordonat acestuia, în schimbul unui preț.

Procesul de achiziție publică

Procesul de achiziție publică reprezintă succesiunea de etape, ce trebuie parcurse pentru a se obține produsul sau dreptul de utilizare al acestuia, serviciul sau lucrarea, în urma atribuirii unui contract de achiziție publică.

Succesiunea etapelor procesului de achiziție publică este prezentată în figura de mai jos:

Ansamblul activităților ce se întreprind în cadrul etapelor parcurse în cadrul procesului de achiziție publică – pentru atribuirea, încheierea și îndeplinirea unui contract de achiziție publică și prin care se dobândesc, definitiv sau temporar, produse, lucrări sau servicii – sunt următoarele:

Planificarea achiziției publice

Identificarea necesității

Identificarea necesității obiective se realizează prin cumularea referatelor de necesitate transmise de fiecare compartiment al autorității contractante.

Referatul de necesitate cuprinde:

a) denumirea produselor, serviciilor și lucrărilor însoțită de o descriere a caracteristicilor tehnice și/ sau a performanșelor solicitate;

b) justificarea necesității de produse, servicii și lucrări;;

c) data previzionată pentru dobândirea produselor, serviciilor și lucrărilor necesare;

d) estimarea valorii produsului, serviciului sau lucrării, precum și toate celelalte costuri aferente îndeplinirii contractului;

e) dacă este posibil se vor indica beneficiile ce urmează a se obține;

Pentru justificarea necesității unei achiziții trebuie luate în considerare atât obiectivele, beneficiile care pot fi atinse, cât și costurile pe întreaga durată de viață a produselor, serviciilor sau lucrărilor.

Estimarea valorii

Valoarea estimată a contractului de achiziție publică reprezintă un concept economic care exprimă prețul cel mai probabil care se intenționează a fi plătit pentru achiziția unor produse, servicii sau lucrări la o anumită dată, în anumite situații particulare.

Scopul estimării valorii contractului de achiziție publică este:

cuantificarea resuselor financiare necesare realizării achiziției;

identificarea de posibile surse de finațare viabile;

alegerea procedurilor de atribuire a respectivelor contracte.

Pașii care trebuie urmați pentru estimarea valorii contractului sunt:

identificarea tuturor costurilor aferente obținerii produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare;

însumarea tuturor costurilor identificate.

Valoarea estimată trebuie stabilită înainte de inițierea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică și valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunțului de participare sau invitației de participare.

Ierarhizarea necesităților

După realizarea operaținii de estimare, compartimentul specializat, împreună cu departamentul financiar – contabil și conducătorul autorității stabilesc gradul de priorotate al necesităților având în vedere următoarele:

importanța contractului față de atingerea scopului general al autorității contractante;

durata de realizare a contractului;

anticiparea fluxului de numerar.

Alegerea procedurii

În luarea deciziei de selectare a unei anumite proceduri de achiziție publică, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere:

complexitatea contractului de achiziție publică;

costurile implicate de atribuirea contractului de achiziție publică;

c) nivelul de dezvoltare și concurența pe piața din domeniul unde va avea loc achiziția, pentru a se putea alege între licitația deschisă și licitația restrânsă;

d) constrângeri cum ar fi urgența, compatibilitatea cu produse, servicii deja existente în cadrul autorității respective, existența unui singur furnizor, prestator sau executant.

Procedurile de licitație deschisă și licitație restrânsă, reprezintă regula de atribuire a oricărui contract de achiziție publică. Alegerea unei alte proceduri, decât a celor prevăzute de regulă, se face pe baza unei note justificative aprobată de conducătorul autorității contractante și avizată de compartimentul juridic.

Identificarea fondurilor

Identificarea fondurilor reprezintă operațiunea prin care se urmărește asigurarea finanțării necesare îndeplinirii contractului.

Pentru identificarea fondurilor se au în vedere următoarele posibile surse de finanțare ale bugetului:

bugetul de stat;

bugetul local;

fonduri comunitare;

fonduri obținute de la organisme financiare internațional;

credite bancare;

fonduri nerambursabile;

alte suse atrase.

În măsura în care autoritatea contractantă identifică fondurile necesare în vederea îndeplinirii contractului de achiziție publică, ce se dorește a fi atribuit, se poate iniția procedura de atribuire, potrivit legislației în vigoare, însă la momentul semnării contractului, ce reprezintă angajamentul legal, creditele bugetare trebuie să fie disponibile în mod obligatoriu.

La stabilirea duratei contractului trebuie avută în vedere frecvența de alocare a fondurilor în buget.

Elaborarea calendarului

Calendarul procedurii reprezintă proiecția din punct de vedere temporal a procedurii de atribuire.

Acesta are un caracter informativ și se atașează la documentația de atribuire, fiind necesar pentru:

planificarea procesului de achiziție publică;

evitarea suprapunerilor și întârzierilor;

monitorizarea internă a procesului de achiziție publică.

La elaborarea calendarului procedurii se ține seama de:

a) termenele prevăzute în Ordonața de Urgență a Guvernului nr.34/ 2006, pentru depunerea candidaturilor/ ofertelor

b) durata previzionată pentru examinarea și evaluarea candidaturilor/ ofertelor sau pentru derularea rundelor de negocieri

c) perioada de așteptare

orice alte termene ce pot influenta procedura, cum ar fi termenul pentru solutionarea unei contestații.

Punerea în corespondență cu CPV

Utilizarea codurilor CPV este strâns legată de depășirea barierelor lingvistice dintre autoritatea contractantă și ofertanți, astfel încât informația privind obiectul contractului să fie accesibilă și precisă pentru toți operatorii economici vorbitori de alte limbi.

Produsele, serviciile și lucrările ce fac obiectul achiziției publice se pun în corespondență cu sistemul de grupare și codificare utilizat în Vocabularul comun al achizițiilor publice ( CPV).

Utilizarea clasificării CPV este obligatorie în completarea formularelor standard ( anunțuri de intenție/ participare/ atribuire) aprobate prin Regulamentul Comisiei Europene.

1.8 Elaborarea și transmiterea anunțului de intenție ( numai în cazul în care se dorește reducerea termenelor)

Atunci când autoritatea contractantă dorește să beneficieze de reducerea termenului referitor la perioada cuprinsă între data transmiterii spre publicare a anunțului de participare în JOUE și data limită de depunere a ofertelor pentru aplicarea procedurilor de licitație deschisă și licitație restrânsă, are obligația de a transmite spre publicare un amunț de intenție.

În situația în care nu se dorește reducerea termenelor, publicarea anunțului este facultativă.

Anunțul de intenție se publică în JOUE și în SEAP.

Dacă se dorește publicarea anunțului de intenție numai în SEAP, autoritatea contractantă are obligația de a transmite înainte, un anunț simplificat de informare prealabilă Comisiei Europene.

2. Elaborarea documentației de atribuire:

2.1 Elaborarea caietului de sarcini sau a documentației descriptive

2.1.1 Caietul de sarcini se întocmește de către autoritatea contractantă prin compartimentul intern specializat sau prin specialiști ( consultanți) angajați în acest scop, cu respectarea prevederilor legale referitoare la concurența și conflictul de interese. Acesta reprezintă descrierea obiectivă a produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare autorității contractante.

Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice ( cerințe, prescripții, caracteristici tehnice) cu ajutorul cărora sunt descrise produsele, serviciile sau lucrările.

Este interzis a se defini în caietul de sarcini specificații tehnice care indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție, o licență, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau anumitor produse.

2.1.2 Documentația descriptivă ține loc de caiet de sarcini în cazul aplicării procedurilor de negociere și dialog competitiv.

Documentația descriptivă conține:

descrierea necesităților, obiectivelor și constrângerilor autorității contractante;

b) orice alte informații pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea solutiilor viabile;

c) în cazul dialogului competitive, dacă s-a hotărât astfel, primele care vor fi acordate participanților la dialog;

d) posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluții discutate sau propuneri de oferte.

2.2 Stabilirea clauzelor contractuale

Contractul de achiziție publică reprezintă instrumentul juridic prin care organismele publice intră în relații comerciale cu operatorii economici pentru a-și satisface necesitățile de produse, servicii sau lucrări.

Contractul de achiziție publică se încheie în formă scrisă, în cel puțin două exemplare în urma unei proceduri de atribuire sau în baza unui acord cadru.

Contractul de achiziție publică încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat. Prelungirea duratei contractului de achiziție publică este posibilă numai în condițiile legii și fără a fi modificate condițiile stabilite inițial. Părțile pot stabili și alte cauze de încetare a contractului, fără a aduce atingere clauzelor obligatorii.

Contractul de achiziție publică conține:

preambul;

clauze contractuale obligatorii;

clauze contractuale specifice.

2.3 Stabilirea cerințelor minime de calificare, după caz, a criteriilor de selectare

Criteriile, în general, sunt acele condiții și/ sau cerințe minime impuse, ce trebuie îndeplinite de către operatorul economic care dorește să devină parte întru-un contract de achiziție publică.

Criteriile de calificare și selecție se referă numai la:

situația personală a candidatului sau ofertantului

capacitatea de exercitare a activității profesionale

situația economică și financiară

capacitatea tehnică și/sau profesională

standarde de asigurare a calității

standarde de protecție a mediului, dacă este cazul.

Criteriile de calificare și selecție odată stabilite nu mai pot fi schimbate pe parcursul aplicării procedurii.

Criteriile de calificare și selecție se stabilesc în funcție de exigențele specifice ale contractului și întotdeauna cu respectarea principilui proporționalității.

2.4 Stabilirea criteriului de atribuire a contractului de achiziție publică

Criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică, poate fi:

oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;

sau

în mod exclusiv, prețul cel mai scăzut.

Criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică se precizează în mod obligatoriu în anunțul de participare și în cadrul documentației de atribuire.

Criteriul de atribuire odată stabilit nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

2.5 Stabilirea garanției de participare, după caz

Garanția de participare protejează autoritatea contractantă față de riscul unui eventual comportament necorespunzător al ofertantului pe întraga perioadă derulată până la încheierea contractului de achiziție publică.

2.6 Completarea Fișei de date a achiziției

Fișa de date a achiziției cuprinde informații și instrucțiuni privind:

autoritatea contractantă, în special cu privire la adresa – inclisiv telefon, fax, e-mail – persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;

adresa de unde se poate achiziționa, descărca documentația de atribuire;

activitatea autorității contractante;

faptul că se achiziționează în numele altei autorități (dacă este cazul);

modul de obținere de clarificări și alte informații;

soluționarea litugiilor;

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, inclusiv adresa, telefon, fax, e-mail;

obiectul contractului de achiziție publică și durata acestuia;

modul în care se va finaliza procedura;

după caz, acordul – cadru, durata acestuia, număr de operatori, valoarea minimă și maximă a unui contract subsecvent;

existența loturilor și modul de abordare;

acceptarea /neacceptarea de oferte alternative;

codul CPV;

cantitatea produselor;

despre garanții;

termene de valabilitatea ofertei;

procedura aplicată și dacă aceasta are ca etapă finală licitația electronică;

cerințele minime de calificare precum și documentele care urmează să fie prezentate pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, dacă sunt solicitate;

data limită de depunere ( ora/zi/lună/an), locul de depunere și ce alte formalități trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire;

informații privind modul de elaborare și prezentare a propunerii tehnice și financiare;

informații privind modul de elaborare și prezentare a ofertei;

informații detaliate și complete privind criteriul de atribuire.

2.7 Stabilirea formularelor și modelelor

Documentația de atribuire conține și formulare stabilite de către autoritatea contractantă pe baza modelelor prevăzute de legislația în vigoare.

Documentația de atribuire trebuie să conțină următoarele formulare:

fișa de date a achiziției;

formularul de ofertă;

formularul de contract;

formularul de scrisoare de garanție, dacă se solicită.

2.8 Definitivarea documentației de atribuire

Se pot preciza în documentația de atribuire instituțiile competente de la care operatorii economici pot obține informații privind reglementările referitoare la impozitare precum și cele referitoare la protecția mediului.

Autoritatea contractantă are obligația de a solicita operatorilor economici să indice ăn cadrul ofertei faptul că la elaborarea acesteia au ținut cont de obligațiile referitoare la condițiile de muncă și protecția muncii.

3.Chemarea la competiție

3.1 Publicarea anunțului de aprticipare/ invitației de participare

În vederea asigurării transparenței atribuirii contractelor de achiziție publică, autoritatea contractantă, ori de câte ori dorește să atribuie un contract de achiziție publică sau să încheie un acord – cadru, are obligația de a publica un anunț de participare.

Înștiințarea UCVAP privind verificarea procedurală

UCVAP (Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice) verifică etapele procesului de achiziție publică parcurse de autoritățile contractante, după publicarea anunțului de participare și până la atribuirea și semnarea contractului, făcând posibilă:

corectarea în timp util a erorilor și/sau omisiunilor;

corectarea neconformităților din documentele întocmite pe parcursul procesului de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice și de concesiune de servicii;

corectarea neconcordanțelor, pe parcursul derulării procedurii de atribuire, cu legislația în domeniu;

reducerea numărului de contestații formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheirea și semnarea contractului;

parcurgerea de către autoritățile contractante a tuturor etapelor procedurale ale unei proceduri de achiziție.

3.3 Punerea la dispoziție a documentației de atribuire

Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita și de a obține documentația de atribuire.

Documentația de atribuire poate fi obținută:

în urma unei solicitări a fiecărui operator economic interesat

sau

b) prin accesarea directă si nerestricționată a unui fișier electronic, care va fi disponibil în SEAP și pe pagina de internet proprie.

Răspuns la solicitările de clarificări

Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentația de atribuire.

Răspunsurile la clarificări – însoțite de întrebările aferente – se transmit către toți operatorii

economici care au obținut documentația de atribuire.

Derularea procedurii de atribuire:

Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică sunt:

a) licitație deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta

b) licitație restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune oferta

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul a-și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/ soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia.

Negocierea poate fi:

negociere cu publicare prealabilă a unui anunț de participare

sau

negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de aprticipare

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici.

Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții, respectiv o procedură specială prin care achiziționează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.

Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției, estimată conform prevederilor legale, nu depășește echivalentul în lei a 30.000 euro ( pragul valoric se poate modifica în funcție de legislația în vigoare) pentru fiecare achiziție de produse, servicii sau lucrări.

Achiziția se realizează pa bază de document justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziție publică.

O procedură de achiziții publice, sub aspect general și clasic, o putem împărții în două faze și anume:

Pregătirea și lansarea procedurii

Aplicarea procedurii propriu-zise

Licitație deschisă

Pași de urmat în derularea procedurii de achiziție publică:

Indentificarea necesităților și a fondurilor necesare

Mijloc probant :

Referat de necesitate;

Fila de buget/ aprobare obținere credit.

Alegerea procedurii de licitație deschisă

Mijloc probant :

Referat de necesitate care conține estimarea valorii contractului;

Poziție în Programul Anual al Achizițiilor Publice.

Transmiterea spre publicare a anunțului de intenție, dacă este cazul

Mijloc probant :

Cererea de publicare a anunțului;

Extras din Monitorul Oficial/ SEAP/ JOUE cu anunțul publicat.

Elaborarea documentației de atribuire:

4.1.4.1 Elaborarea caietului de sarcini;

4.1.4.2 Elaborarea clauzelor contractuale;

4.1.4.3 Stabilirea cerințelor minime de calificare referitoare la situația economică și financiară sau la capacitatea tehnică și/sau profesională și elaborarea notei justificative;

4.1.4.4 Stabilirea criteriului de atribuire și elaborare notei justificative cu privire la acesta;

4.1.4.5 Finalizarea fișei de date a achiziției.

Mijloc probant :

a) Nota justificativă pentru stabilirea cerințelor minime de calificare referitoare la situația economică și financiară sau la capacitatea tehnică și/sau profesională;

b) Nota justificativă pentru stabilirea criteriului de atribuire;

c) Documentația de atribuire aprobată.

4.1.5 Transmiterea spre publicare a anunțului de participare

Mijloc probant :

Cererea de publicare a anunțului;

Extras din Monitorul Oficial/ SEAP/ JOUE cu anunțul publicat.

Numirea comisiei de evaluare

Mijloc probant :

Actul administrativ de numire a comisiei de evaluare;

Nota justificativă privind cooptarea de experți, dacă este cazul.

Punerea la dispoziția operatorilor economici a documentației de atribuire

Perioada de așteptare

4.1.8.1 Primirea solicitărilor de clarificări;

Mijloc probant :

Adreselor privind solicitările de clarificări înregistrate;

4.1.8.2 Transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări;

Mijloc probant :

Adresele privind răspunsurile la solicitările de clarificări;

4.1.8.3 Primirea contestațiilor, dacă este cazul;

Mijloc probant :

Contestația depusă, cu număr de înregistrare

Decizia CNSC sau, după caz, rezoluția motivată

4.1.8.4 Depunerea ofertelor;

Mijloc probant :

Lista cu ofertanții, numărul de înregistrare al ofertelor, data și ora înregistrării

4.1.8.5 Completarea declarațiilor privind confidențialitatea și conflictul de interese;

Mijloc probant :

a) Declarațiile completate de membrii comisiei de evaluare și de către experții externi cooptați

4.1.9 În cazul apariției conflictului de interese, se ia decizia modificării comisiei de evaluare și se modifică actul juridic de numire a acesteia.

Mijloc probant :

Declarațiile completate de membrii comisiei de evaluare;

Actul juridic modificat de numire a comisiei de evaluare,

4.1.10 Desfășurarea ședinței de deschidere

4.1.10.1 Întocmirea procesului verbal de deschidere a ofertelor

Mijloc probant :

Procesul – verbal de deschidere a ofertelor.

4.1.11 Examinarea și evaluarea ofertelor:

4.1.11.1 Verificarea condițiilor de:

a) eligibilitate;

b) calificare;

c) corespondența tehnică și financiară;

4.1.11.2 Solicitarea de clarificări privind oferta,dacă este cazul;

4.1.11.3 Aplicarea criteriului de atribuire;

4.1.11.4 Stabilirea ofertei câștigătoare;

4.1.11.5 Elaborarea raportului și aprobarea acestuia.

Mijloc probant :

Dacă este cazul, procesul – verbal intermediar de evaluare;

Raportul de evaluare a ofertelor.

4.1.12 Transmiterea comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire

Mijloc probant :

Comunicările către ofertanți.

4.1.13 Perioada de așteptare:

4.1.13.1 Primirea contestațiilor, dacă este cazul.

Mijloc probant :

Contractul/ acordul – cadru semnat, în original;

Decizia CNSC sau, după caz, rezoluția motivată.

4.1.14 Semnarea contractului/ acordului – cadru

Mijloc probant :

Contractul / acordul – cadru semnat, în original.

4.1.15 Transmiterea spre publicare a anunțului de atribuire sau, după caz, a unui anunț erată pentru anularea procedurii, conexat anunțului de participare.

Mijloc probant :

Cererea de publicare a anunțului;

Extras din Monitorul Oficial/ SEAP/ JOUE cu anunțul publicat.

Încheierea dosarului de achiziție publică:

Dosarul achiziției publice cuprinde toate activitățile desfăsurate în cadrul unei proceduri de atribuire, respectiv toate documentele necesare pentru derularea procedurii.

Dosarul de achiziție publică se întocmește și se păstrează de către autoritatea contractantă prin compartimentul intern specializat de achiziții publice, atât timp cât contractul de achiziție publică/ acordul – cadru produce efecte juridice, cel puțin 5 ani de la data finalizării acestuia.

Dosarul de achiziție publică are caracter de document public și se întocmește pentru fiecare:

Contract de achiziție publică atribuit;

Acord – cadru încheiat;

Contract de concesiune atribuit;

Lansare a unui sistem de achiziție dinamic.

Derularea contractului sau acordului – cadru:

Contractul intră în efectivitate:

fie după constituirea garanției de bună execuție, dacă a fost solicitată;

fie la termenul convenit de părți.

Garanția de bună execuție se constituie în perioada premergătoare semnării contractului sau ulterior semnării acestuia, întru-un termen limită convenit de către părți și înscris în contract.

Garanția de bună execuție a contractului asigură autoritatea contrctantă de îndeplinirea cantitativă, calitativă și în perioada convenită a contractului.

Părțile contractante trebuie să-și îndeplinească, cu buna credință, obligațiile asumate atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, la termenul stabilit în contract.

Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerințelor prevăzute în caietul de sarcini, se solicită rezilierea contractului și angajarea răspunderii contractuale.

Pentru acordul – cadru garanția de bună execuție se constituie pentru fiecare contract subsecvent.

În baza acordului- cadru se pot încheia contracte subsecvente cu operatorul / operatorii economici semnatari ai respectivului acord0 cadru numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în acord.

7.Finalizarea contractului:

Recepția finală reprezintă operațiunea prin care autoritatea contractantă își exprimă acceptarea cu privire la produsele/ serviciile/ lucrările rezultate în urma unui contract de achiziție publică și pe baza căruia efectuează plata finală.

Restituirea garanției de bună execuție, dacă este cazul, se efectuează potrivit clauzelor contractuale și dacă nu s-au ridicat pretenții asupra ei.

La finalizarea contractelor, autoritatea contractantă întocmește Documentul constatator privind îndeplinirea obligațiilor contractuale.

8.Analiza procesului:

Persoana responsabilă pentru realizarea unei achiziții publice analizează modul în care a fost îndeplinit contractul respectiv, măsura în care au fost satisfăcute nevoile autoritășii contractante, punctele tari și punctele slabe ale procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică și propune măsuri de îmbunătățire a procesului de achiziție publică pentru viitor.

CAPITOLUL II

Acordul cadru ca modalitate specială de atribuire a contractelor de achiziție publică

Acordul – cadru reprezintă înțelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/ condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.

Acordul – cadru, fiind o modalitate de atribuire a contractelor de achiziție publică, nu reprezintă baza legală pentru angajarea fondurilor publice, contractele subsecvente atribuite în baza acordului – cadru constituind temei legal pentru plata produselor , serviciilor sau lucrărilor achiziționate.

Totodată, acordul – cadru nu poate fi utilizat în scopul de a acoperi toate tipurile de produse, servicii sau lucrări necesare unei autorități contractante, aceasta neavând dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile – cadru, deoarece astfel poate crea dezechilibre ce au ca rezultat împiedicarea , restrângerea sau distorsionarea concurenței.

Pentru a încheia un acord – cadru, de regulă se aplică procedurile de licitație deschisă sau liictație restrânsp, însă, prin excepție, se pot aplica celelalte proceduri prevăzute la art.18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare, ăn circumstanțele specifice prevăzute de aceasta.

Acordul – cadru poate fi încheiat cu unul sau mai mulți operatori economici, iar atribuirea contractelor subsecvente – în cazul încheierii acordului cadru cu mai mulți operatori economici – se poate face atât cu reluarea competiției cât și fără reluarea acesteia.

Indiferent de procedura aleasă pentru încheirea acordurilor- cadru, numărul operatorilor economici nu poate fi mai mic de trei, cu condiția ca numărul ofertanților acceptabili sau al operatorilor economici să permită acest lucru.

În situația acordurilor- cadru încheiate cu mai mulți operatori economici fără a se relua competiția, atribuirea contractelor subsecvete se va face în cascadă ( în ordinea clasamentului rezultat în urma evaluării ofertelor).

Încheierea unui acord – cadru fără reluarea competiției presupune definirea termenilor contractuali într-o manieră clară și precisă.

Durata unui acord – cadru nu trebuie să depășească mai mult de 4 ani, decât în cazuri

excepționale și pe care le poate justifica în special prin obiectul specific al contractelor ce urmează a fi atribuite în baza acordului – cadru respectiv.

Contractele care se atribuie în baza unui acord – cadru nu pot fi încheiate decât între autoritatea / autoritățile contractante și operatorul/ operatorii economici, care sunt parte a acordului respectiv.

Atunci când atribuie un contract de achiziție publică pe baza prevederilor dintr-un acord cadru, autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune sau de a accepta modificări substanțiale ale elementelor/ condițiilor stabilite inițial prin acordul – cadru respectiv.

În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul – cadru cu un sigur operator economic, atunci acordul respectiv trebuie să prevadă cel puțin:

obligațiile pe care operatorul economic și le-a asumat prin propunerea tehnică;

b) prețul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în propunerea financiară și pe baza căruia se va determina prețul fiecăriu contract atribuit ulterior.

Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractele de achiziție publică subsecvente acordului – cadru numai cu respectarea condițiilor tehnice și financiare stabilite în acordul – cadru respectiv.

De fiecare dată când intenționează să atribuie un contract de achiziție publică subsecvent unui acord – cadru, autoritatea contractantă are obligația de a consulta, în scris, cu operatorul economic, solicitându-i acestuia, în funcție de necesități, completarea ofertei.

În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul –cadru cu mai mulți operatori economici, atunci acordul respectiv trebuie să prevadă cel puțin:

a) obligațiile pe care fiecare dintre operatorii economici și le-au asumat prin propunerea tehnică;

b) prețul unitar pe care fiecare operator economic l-a prevăzut în propunerea financiară.

Avantajele încheierii acordului – cadru, ca modalitate specială de atribuire a contractelor de achiizție publică, constau în:

atribuirea rapidă și flexibilă a contractelor subsecvente;

reducerea costurilor administrative necesare pentru organizare unei noi procedure de achiziție;

satisfacerea întru-un timp optim a necesităților autorității contractante;

crearea unor relații pe termen lung între autoritatea contractantă și operatorii economici.