Sistemele de Racire a Motoarelor cu Ardere Interna

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1

CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIRE

INSTALATIA DE RACIRE CU LICHID

PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE

CAPITOLUL II

1. INTRETINEREA DEFECTIUNI SI REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIRE

DEFECTIUNI ALE INSTALATIEI DE RACIRE

REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

ANEXE

INTRODUCERE

În ultimul deceniu, progresele obtinute in industria autovehiculelor, au condus la concluzia ca sistemele de racire a motoarelor cu ardere interna sunt de mare importanță pentru procesul de optimizare a functionarii acestora în scopul reducerii consumului de combustil și a emisiilor poluante care afectează în mod hotărâtor mediul ambient prin crearea efectului de sera la scara mondială.

Siguranța în funcționarii motorului cu ardere internă este asigurată de sistemul de racire, care face transferul de caldură in timpul funcționării. Elementele care degajă cea mai multă caldură sunt:

Chiulasa

Pistoanele

Cilindrii

uleiul de ungere

aerul de ardere

Buna racire a acestor elemente ți evacuarea corespunzătoare a acestora va cunduce la o funcționare corespunzătoare a motorului și îi va prelungi durata de viață fără apariția efectelor negative.

Sistemul de racire trebui să fie dimensionat in așa fel încât toate componentele care sunt afectate termic să fie răcite corespunzător pentru a garanta o funcționare optimă a acestora și a asigura functionarea in parametric ai motorului.

Verificarea unui sistem de răciere se face prin teste de probă în conformitate cu standardelor SAE J1393 1994, SAE J819 1987 care se efctuează in conformitate cu prevederile proiectantului și producătorului.

In vederea obținerii unor rezultate corespunzătoare la teste sitemul de racire trebuie adaptat condițiilor proprii de funcționare a fiecărui tip de motor.

Micsorea coeficientul de umplere, în cazul motorului cu aprindere prin scanteie se datorează contactului incarcaturii proaspete cu peretii chiulasei, cu supapa, cu peretii camerei de ardere si capul pistonului si peretii cilindrului.

Randamentul indicat scade în cazul unor temperature pre amici în perții cilindrilor datorită creșterii vîscozității lubrifiantului care conduce la creșterea pierderilor mecanice.

Racirea exagerata la functionarea indelungata a motoarelor conduce la uzuri premature ale pieselor datorita diluarii peliculei de ulei cu particule grele de combustibil care pot fi prelinse din conducta de admisie sau condensate pe cilindru.

Asigurarea unei temperaturi constante a cilindrilor este o cerinta fundamental pentru sistemul de racire tinand cont de lubrifiantul utilizat.

Asigurarea unui coeficient de umplere cat mai ridicat si a unor pierderilor minime prin racire, sunt elemente fundamentale pentru stabilirea intensitatii caldurii evacuate din chiulasa.

Asigurarea unei raciri mai puternice a chiulasei conduce la cresterea puterii motoarelor, scaderea efectelor poluante si diminuarea consumului de combustibil, deoarece apare o crestere a coeficientului de exces de aer.

Sistemul de racire trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte fundamentale:

mentinerea unei temperaturi corespunzatoare indiferent de conditiile climatice si de drum, in scopul evitarii aparitiei supraincalzirii ori racirii motorului;

desfasurarea cu un randament cat mai ridicat a proceselor termogazodinamice;

montaj usor si simplitate din punct de vedere constructiv;

greutate cat mai redusa si dimensiuni de gabarit cat mai mica.

CAPITOLUL 1

CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIRE

Tipurile de instalatii de racire in raport cu agentul de racire sunt:

instalatia cu aer;

instalatia cu lichid.

INSTALATIA DE RACIRE CU AER

Racirea directa se obtine prin dirijarea aerului de racire (prin turbina) sau prin aer nedirijat (cu aerul inconjurator). Dirijarea aerului de racire se face cu ajutorul turbinei actionata de motor, iar prin intermediul galeriilor este transmis tuturor cilindrilor.

Racirea nedirijata se face prin marirea suprefetie de racire a chiulasei si a carterului motorului cu prevederea unor aripioare pe suprafata exterioara a acestora, care asigura pierderea de temperature la deplasarea autovehicului.

Racirea cu aer prezinta o serie de avantaje:

eliminarea radiatorului;

eliminarea conductelor;

eliminarea pompei de apa.

Motorul va avea o greutate mai mica cu 10-15% , va fi mai ieftin, in comparatie cu motoarele racite cu apa. Motorul va fi usor de exploatat datorita incalzirii immediate dupa pornirea la rece si va fi eliminat pericolul aparitiei inghetului.

Motoarele cu racire cu aer sunt utilizate in general pentru echiparea motocilelor sau a autovehiculelor cu capacitate cilindrica mica.

INSTALATII DE RACIRE CU LICHID

Autovehiculele actuale sunt echipate cu instalatii de racire cu apa sau antigel care circula printr-un circuit in zona cilindrilor motorului.

Aceste instalatii de racire cu fluid pot functiana la presiunea atmosferica sau la presiuni mai mari decat aceasta.

Pentru realizarea unei presiuni superioare, busonul rediatorului are doua supape, una de evacuare si una de aspiratie. La o presiune mai mare decat presiunea atmosferica fluidul de racire sau vaporii acestuia sunt evacuati in atmosfera prin dechiderea supai de evacuare. La o presiune mai mica decat presiunea atmosferica este permisa absorbtia de fluid in radiator prin supapa de aspiratie dintr-un vas de expansiune..

Nivelul fluidului din vasul de expansiune trbuie sa fie verificat periodic sis a fie situate intre limita superioara si cea inferioara.

In cazul utilizarii ca fluid de racire a antigelului se recomanda evitarea contactului cu acesta datorita toxicitatii lui.

Inlocuirea antigelului este recomandata dupa trei ani ani de utilizare, chiar si daca concentratia acestuia este corespunzatoare.

COMPONENTELE INSTALATIEI DE RACIRE

Principalele elemente ale instalatiei de racire cu fluid a motorului sunt: radiatorul, pompa de racire, termostatul, ventilatorul, vasul de expansiune, futunele de cauciuc, etc.

Fig. 1.1.

Radiatorul se compune din rezervorul superior 1, orificiu de umplere 2, busonul 3 si rezervorul inferior 4, prezentate in figura 1.1.

Radiatorul permite realizarea transferului de caldura intre fluidul de racire si mediul ambiant. Suprafata radiatorului trebuie sa fie cat mai mare petru a se realiza un transfer efficient de caldura.

Radiatorul este compus din rezervorul superior si rezervorul inferior. Aceste rezervoare sunt realizate din alama, aluminiu sau otel. Comunicarea fluidului intre cele doua rezervoare se face prion intermediul unui sistem de tuburi subtiri care au prevazute aripioare.

Rezervorul inferior are un robinet pentru golirea apei reci si este prevazut cu suporturi pentru fixare a acestua.

CAPITOLUL II

DEFECTIUNILE INSTALATIEI DE RACIRE

INTRETINEREA

Pentru intretinerea instalatiei de racire sunt necesare operatii de control, verificare, reglare ungere si curatire, conform urmatoarelor etape:

etansietatea organelor componente ale instalatiei de racire;

verificarea nivelului de lichid din radiator si vasul de expansiune, care se completeaza cu lichid antigel sau apa plata, in timpul functionarii motorului;

rulmentii pompei de apa trebuie gresati (daca nu sunt capsulati),cu unsoare consistenta , periodic sau la fiecare 10.000 km;

cureaua de ventilator trebuie controlata sa fie intinsa, la 10.000-15.000 km , sageata acesteia sa nu fie mai mare de 15-20 mm la o solicitarea cu o forta de 30-40 N la mijlocul dinstantei dintre cele doua fulii. Daca este mai mare se realizeaza regleaza prin modificarea pozitiei alternatorului, prin destrangerea piulitelor de fixare; iar dupa reglare, strangerea din nou a piulitelor. Racirea insuficienta se datoreaza intinderii insuficiente a curelei, in timp ce cureaua prea intinsa duce la uzarea alternatorului si a pompei de apa.

curatarea si indepartarea impuritatilor cu jet de apa a radiatorului prin, la 10.000 km;

curatarea radiatorului la 60.000 km sau anual cu jet de apa;

verificarea concentatiei lichidului de racire anual, utilizand densimetrul pentru determinarea punctului de congelare;

se recomanda o data la doi ani inlocuirea lichidului antigel din instalatie si aerisirea instalatiei;

termostatul trebuie inlocuit, dupa 60.000 km;

verificarea capacitatea de racire si curatirea depunerilor de piatra din instalatie:

piatra provenita din saruri in urma evaporarii apei se depune sub forma de crusta calcaroasa pe peretii radiatorului sip e conductele sistemului de racire.

Se recomanda utilizarea solutiilor bazice, pentru radiatoarele din fonta si solutiilor acide pentru radiatoarele din aluminiu.

Solutia bazica se utilizeaza cel mai adesea formata din:10% carbonat de sodiu (soda de rufe), 5% petrol lampant si restul apa.

Solutia acida compusa din 10% acid clorhidric si restul apa este cea mai folosita. Se umple instalatia cu solutie, in functie de tipul blocului motor, si se porneste motorul circa 10 min dupa care se opreste si se lasa 8-10 h; Dupa aceea, se lasa motorul sa functioneze circa 5 min si apoi urmeaza golirea instalatiei; Urmatoarea etapa este spalarea cu apa curata, in timpul functionarii motorului 3-5 min, urmat de golirea instalatiei si umplerea cu apa distilata sau antigel, pentru functionarea normala a motorului.

Pentru evitarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o operatie complicata se recomanda utilizarea si completarea nivelului de apa evaporate, cu apa care are duritatea scazuta sau utilizind metode de reducere cu permutit(nisip fin care contine sodiu):acesta intra in reactie cu sarurile de calciu si magneziu pe care le dizolva

.

DEFECTIUNI ALE INSTALATIEI DE RACIRE

Supraincalzirea sau la incalzirea insuficienta a motorului conduc in general la aparitia defectiunilor instalatiei de racire

Supraincalzirea apare datorita mai multor cause:

pierdere de apa

slabirea sau ruperea curelei de ventilator

termostatul defect sau blocat

functionarea necorespunzatoare a pompei de apa sau a ventilatorului

infundarea sau spargerea radiatorului

depunerii de piatra(calamine)

Se pot observa scurgeri de apa in exterior in timp ce motorul nu este in functiune, pe la pompa de apa, busoane, racorduri, radiator. In timpul functionarii pierderile de apa pot sa apara detorita deteriorarii garniturii de chiulasa, a strangerii insuficiente a suruburilor de chiulasa. Aceste cause se pot costata in bazinul superior al radiatorului la turatie ridicata prin verificarea aparitiei de bule de aer sau a picaturilor de apa pe joja de ulei.

Pentru a solutiona aceste problem se recomanda schimbarea racordurilor cu defecte, verificarea stangerii colierelor sau schimbarea acestora, verificarea strangerii suruburilor chiulasei cu ajutorul cheii dinamometrice, schimbarea garniturii de chiulasa daca este necesar, asigurarea planitatii suprafetelor de asezare a garniturii de chiulasa, verificarea intinderii curelei alternatorului sau inlocuirea acesteia daca este cazul.

Defectarea sau blocarea termostatului este cauzata de de burduful sau capsula acestuia care se pot bloca datorita scurgerilor de pasta sau fluid din interior.

Prin verificarea radiatorului se poate face o constatare prin verificarea temperaturii carcasei termostatului in comparative cu cea a motorului si radiatorului sau prin miscarea apei din radiator in timpul accelerarii.

Schimarea termostatului este obligatorie in aceste situatii.

Defectarea pompei de apa este cauzata de detelorarea penei de fixare sau a ajustajului cu stranger de pe arbore. In anumite situatii climaterice se pote produce ruperea paletelor rotorului datorita inghetului.

Aceasta defectiune se poate diagnostica prin aparitia unei unduiri la suprafata fluidului din radiator, la turarea motorului.

Pentru reparative este necesara schimbarea rotorului pompei daca paletele sunt rupte sau inlocuirea penei si asigurarea unui ajustaj corespunzator.

Datorita deformarii paletelor ventilatorului sau ruperii acestora poate fi cauzata incalziea fluidului de racire, Racirea va fi insuficienta/a fluidului din radiator, la turarea motorului.

Pentru reparative este necesara schimbarea rotorului pompei daca paletele sunt rupte sau inlocuirea penei si asigurarea unui ajustaj corespunzator.

Datorita deformarii paletelor ventilatorului sau ruperii acestora poate fi cauzata incalziea fluidului de racire, Racirea va fi insuficienta/

Radiatorul se poate infunda datorita prezentei ruginii sau a impuritatilor din fluid. Pentru solutionarea problemei se va face spalarea chimica a radiatorului si a coductelor.

Datorita blocarii supapei termostatului se produce incalzirea necorespunzatoare a motorului, deoarece fluxul de apa catre radiator este prea rapid, iar incalzirea motorului prea lenta. Este recomandata schimbarea termostatului.

In cazul aprinderii becului de control a temperaturii (rosu) se recomanda verificarea traductorului de temperatura si a martorului de bord. Se recomanda inlocuirea acestora.

METODE DE REPARARE A INSTALATIEI

Toate elementele componente ale sistemului de racire pot suferi defectiuni care cauzeaza functionarea autovehicului:

pompa de apa;

thermostat;

radiator.

Pentru repararea pompei aceasta se va demontade pe autovehicul, prin desfacerea colierelor, a racordurilor si curelei de ventilator. Se determina defectele care au aparut(fisuri sau rupturi), pe corpul pompei si pe arbore. Dupa reparare prin lipire cu rasini sau sudura se va face proba la o presiune de 3-4 bar.

Repararea defectelor care mai pot sa apara:

suprafetele plane se vor rectifica sau tusa, abaterea admisa fiind de 0,05 mm;

se incarca cu sudura filetele cu probleme, si se reface filetul la dimensiunea nominala;

scimbarea rulmentilor care prezinta uzuri;

rectificarea arborelui si acoperirea a galvanica;

schimbarea rotorului daca are palate rupte;

schimbarea penei sau frezarea altui canal la 1890.

In cazul ventilatorului, pot aparea defectiuni datorate deformarii, fisurarii sau ruperii paletelor si a fixarii prin suruburi pe fulie.

Curatarea radiatorului se face cu apa si aer comprimat, dupa care se face fierberea in solutie cu cu soda caustic de 10% in scopul indepartarii impuritatilor si pietrei depuse pe peretii acestuia. Verificarea radiatorului se face la o presiune de 1,5 bar.

Verificarea functionarii termostatului se face intr-o baie

Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind in acelasi timp , cu un termomentru ca inceperea deschiderii supapei sa se faca la 70 °C, iar la 85…90 °C sa fie complet deschisa. Sub 70°C supapa trebuie sa fie complet inchisa.

Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta. Tevile sparte se lipesc, iar supapa se regleaza; cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta apoi se face proba de etansare a racitorului ca si la radiator.

Cantitatea de lichid din sistem se poate reduce datorita pierderii prin neetariseitati sau defectarii supapei abur-aer a radiatorului. Aparitia scurgerilor exterioare de lichid se observa cu ochiul liber; pierderile interioare prilejuite de deteriorarea garniturilor cilindrilor se pun in evidenta observand uleiul de pe joja; daca dupa extragerea ei din carter persista o spuma galbuie, aceasta constituie indiciul patrunderii lichidului de racire in baia de ulei. Insinuarea lichidului de racire in cilindri (prin eventualele fisuri sau din cauza deteriorarii garniturii de chiulasa) se poate detecta prin observarea gazelor de evacuare, care in acest caz au o nuanta albicioasa, semn al existentei unuiprocent ridicat de vapori de apa, chiar cand motorul este incalzit.

Deteriorarea garniturii de chiulasa poate antrena si un efect invers: patrunderea gazelor din cilindru in sistemul de racire; in acest caz, desi termosesizorul nu indica cresterea cbiectionala a temperaturii motorului, se observa ridicarea

nivelului lichidului de racire in vasul de expansiune si o efervescenta produsa de amestecarea sa cu gazele scapate din cilindru.

Etanseitatea sistemului de racire se poate verifica folosind un aparat simplu a carui compunere este prezentata in fig. urmatoare si care poate fi utilizat si pentru controlul supapei abur-aer din busonul radiatorului; operatiunile incep prin demontarea busonului radiatorului si fixarea lui in suportul 5 in care intra aer comprimat, prin conductele 6 si 7. La gura de umplere a radiatorului se fixeaza conducta 9 prevazuta cu robinetul 3.

Se deschide apoi robinetul de reglare 1 prin care aerul din retea, de la un compresor sau de la o pompa de aer, este dirijat Spre rezervorul 2. Stabilindu-se aici o presiune de 0,6-0,7 bar citita pe manometrul 4, se deschide robinetul 3 si se observa existenta eventualelor pierderi de lichid. Inplus, la un sistem cu o buna etansare caderea de presiune nu trebuie sa intreaca 0,1 bar pe secunda. In continuare, se porneste motorul si, la cea mai mica turatie stabila, se urmareste indicatia manometrului 4. Daca exista fluctuatii de presiune, ele se datoreaza scaparii de gaze din cilindri in sistemul de racire, fie pe langa garnitura de chiulasa deteriorata, fie prin fisuri existente in chiulasa sau cilindri.

Ventilatorul se verifica in privinta starii sale generale, a modului de montare si a intinderii curelei de antrenare.

Ventilatorul nu trebuie sa aiba palele deformate, murdare sau corodate. El trebuie sa fie bine fixat pe arbore si la distanta normala; se intampla uneori ca dupa reparatie distanta dintre ventilator si radiator sa nu mai fie respectata. Marirea acestei distante inrautateste randamentul ventilatorului si, ca urmare, motorul ajunge sa se supraincalzeasca la unele regimuri functionale.

Patinarea curelei de ventilator

se poate detecta si stroboscopic, folosind fie sistemul prezentat la

diagnosticarea aprinderii, fie cel de la diagnosticarea ambreiajului.

Radiatorul se poate fisura, murdari la exterior sau infunda cu depozitele formate de lichidul refrigerator. Etanseitatea sa se verifica cu dispozitivul deschis mai inainte, cu care prilej se determina si locul pierderii de lichid.

Termostatul se verifica intr-un recipient cu apa 1 (fig. de mai jos), prevazut cu un ter- mometru 2, un suport 3 de fixare a termostatului 4 si un dispozitiv 5 de masurare a deplasarii supapei acestuia. Daca nu exista datele uzinei constructoare, inceputul intrarii in functie a termostatului se accepta la 68-72°C, iar la 81-85°C supapa sa trebuie sa fie complet deschisa. In caz contrar termostatul se inlocuieste.

Pompa de apa poate suferi urmatoarele defectiuni: deteriorarea rotorului, slabirea fixarii rotorului pe arborele pompei, defectarea garniturii de etansare sau a rulmentului ori bucsei arborelui. in acest cazuri pompa isi pierde randamentul, emite zgomote si pierde lichid de racire,situatii care reclama inlaturarea neintarziata a

5 4

3

Tabelul 1 Simptomele si cauzele posibile ale defectiunilor sistemului de ungere

Starea uleiului poate fi apreciata si prin compararea petelor formate pe o hartie filtranta de o picatura de ulei proaspat cu alta din uleiul din carter.

Pe o hartie etalon se pot figura pete cu diferite coloratii, una dintre acestea constituind situatia limita care indica necesitatea inlocuirii uleiului

CAPITOLUL III

INSTALATIA DE CLIMATIZARE „CLIMATRONIC“

PANOUL FRONTAL “CLIMATRONIC”

Panoul Climatronicului este prevazut cu o serie de butoane care pornrsc efectuarea anumitor functii asistate de senzori.

Actionarea clapetelor gurilor de aer pentru dezaburire parbriz;

Recircularea aerului din habitaclu;

Reducerea turatiei ventilatorului;

Marirea turatiei ventilatorului;

Actionarea clapetelor de ventilare prevazute in bord;

Actionarea clapetelor de ventilare prevazute in directia picioarelor;

Marirea temperaturii din habitaclu;

Micsorarea temperaturii din habitaclu;

9. Economizor (la activarea lui se opreste functionarea compesorului de aer conditionat) ;

10. Auto ( la activarea lui climatronicul mentine in interior o anumita temperatura corelata automat cu temperatura exterioara ) ;

11. Senzor temperatura interioara .

B.    Combinatiile de taste

1.      Modul Diagnoza :

Modul Diagnoza se inializeaza prin apasarea simultana a tastelor : Econ , Temp – (albastru) si ventilatie in jos .

Modificarea temperaturii se realizeaza cu tastele de (rosu / albastru ) si se obtine selectarea informatiilor afisate .

Acceptarea optiuni sorite se realizeza prin tasta de recirculare a aerului .

Coduri utilizate

Totalitatea codurilor

2.    Autotestarea sistemului , memoria erorilor , tipul si localizarea erorilor

Climatronic Versiunile 5HB 008 139-XX

Autotestarea sistemului – Citirea memoriei erorilor :

Pentru activarea functiei sunt doua metode :

1.      – cu contactul luat , se tin apasate simultan tastele Econ si Recirculare aer si in acelasi timp se pune contactul , apoi toate segmentele dispay-ului LCD si toate ledurile de pe climatronic se vor aprinde , dupa care incepe sa sufle aer cu diferite intensitati pe toate gurile de aerisire din sistem ;

2.      – cu motorul pornit , prin apasarea simultana a tastelor Econ si Recirculare aer pentru cca 2 secunde , apoi daca exista erori acestea vor fi afisate .

> 2 secunde .

Prin apasarea tastei Temp+ (rosu) se afiseaza urmatoarea eroare .

La sfarsitul listei apare "000" – sfarsit lista . Daca nu sunt erori, apare "444" – nici o eroare .

Stergerea memoriei erorilor : Dupa afisarea "000", se apasa tasta Econ pentru 2 secunde . Drept confirmare, apare "444" .
Parasirea modului : prin apasarea scurta a tastei Econ .

Codurile de eroare sunt de tipul " XYZW " , unde XY reprezinta valoarea hexadecimala a codului de eroare si unde XY au urmatoarele semnificatii :

– XY = 01 => scurtcircuit pe plus (+) ;

– XY = 02 => scurtcircuit pe minus (-) ;

– XY = 03 => indicator care nu exista ;

– XY = 04 => probleme mecanice .

3.    Diagnosticare OnBoard

Activare: Apasarea simultana a tastelor Econ , Temp – (albastru) si Vent + .

.

Cu ajutorul tastelor Temp +/- se schimba canalul de diagnosticat.

.

Modificarile se fac cu ajutorul tastelor VENT +/- .

ANEXA CANAL 19 (Cod iesire compresor) :

EROARE SISTEM

Daca in ultimul ciclu de functionare s-a intalnit o eroare de sistem, toate segmentele dispay-ului LCD clipesc timp de 15 secunde la pornirea motorului , cu frecventa de 2Hz . Numarul maxim de erori pe care sistemul il poate memora o data este de 50 de erori .

Motive:

– Functie test VAG 04 Setare de baza nerealizata
– Functie test VAG 07 Codarea parametrilor nerealizata
– Senzor ext (bara de protectie sau canal de aspiratie) defect
– Senzor sau comutator presiune defect
– Senzor interior defect
– Tensiune de referinta

4.    Schimbare afisaj grade C in F si invers

Pentru schimbarea afisajului din grade C in grade F si invers trebuie apasate simultan tastele Econ si Auto .

5.    Un nou meniu

Intrarea in acest meniu se face apasand : Econ + rosu + recirculare > 2 secunde .

Trecerea de la un canal la urmatorul se face fie cu rosu pentru urmatorul canal , fie cu albastru pentru precedentul canal .

Iesirea din acest meniu se face apasand Econ .

BIBLIOGRAFIE

Antonescu, E., Fratila M., Instalatii si echipamente auto, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1997;

Capruciu, F., Alexandrescu, P., Dragus, C., Anvelopele autovehiculelor exploatare, intretinere, reparare, Editura Tehnica, 1990;

Fratila, Gh.,, Calculul si constructia automobilelor, EDP, Bucuresti, 1977;

Pater Sorin, Metode de diagnosticare vibro-acustica a autovehiculelor, Curs

1- radiator; 2- pompa de apa; 3- termostat;

4- vas de expansiune; 5- tub flexibil de cauciuc;

iesirea din pompa de apa a circuitului mic;

intrarea in radiator a circuitului mare;

intrarea in pompa de apa a circitului mic;

intrarea in pompa de apa a circuitului mare;

busonul radiatorului

Schema radiatorului

Schema de realizare ale corpului activ cu: a)tuburi si placi
b) tuburi si benzi; c) tuburi lamelare

Pompa de lichid cu rulment special

Pompa de lichid dubla

1- blocul motor ; 2- chiuloasa ; 3- termostatul; 4, 6, 9 – racorduri; 5- radiator;

7 – pompa; 10 – vasul de expansiune; 11 – busonul cu supapa dubla; 12 –

termocupla.

a) circuitul scurt deschis; b) circuitul scurt inchis
l.pompa apa; 2.radiator; 3.racord de legatura;
4.racord legatura pompa apa -racitor de ulei;
5.racitor ulei; 6 ventilator; 7.retur;
8.termostat; 9.conducta intrare apa in radiator

BIBLIOGRAFIE

Antonescu, E., Fratila M., Instalatii si echipamente auto, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1997;

Capruciu, F., Alexandrescu, P., Dragus, C., Anvelopele autovehiculelor exploatare, intretinere, reparare, Editura Tehnica, 1990;

Fratila, Gh.,, Calculul si constructia automobilelor, EDP, Bucuresti, 1977;

Pater Sorin, Metode de diagnosticare vibro-acustica a autovehiculelor, Curs

1- radiator; 2- pompa de apa; 3- termostat;

4- vas de expansiune; 5- tub flexibil de cauciuc;

iesirea din pompa de apa a circuitului mic;

intrarea in radiator a circuitului mare;

intrarea in pompa de apa a circitului mic;

intrarea in pompa de apa a circuitului mare;

busonul radiatorului

Schema radiatorului

Schema de realizare ale corpului activ cu: a)tuburi si placi
b) tuburi si benzi; c) tuburi lamelare

Pompa de lichid cu rulment special

Pompa de lichid dubla

1- blocul motor ; 2- chiuloasa ; 3- termostatul; 4, 6, 9 – racorduri; 5- radiator;

7 – pompa; 10 – vasul de expansiune; 11 – busonul cu supapa dubla; 12 –

termocupla.

a) circuitul scurt deschis; b) circuitul scurt inchis
l.pompa apa; 2.radiator; 3.racord de legatura;
4.racord legatura pompa apa -racitor de ulei;
5.racitor ulei; 6 ventilator; 7.retur;
8.termostat; 9.conducta intrare apa in radiator