SISTEME OMNIPREZENTE TRECUT, PREZENT, VIITOR [618601]

CAPITOLUL 1

1
CAPITOLUL 1
SISTEME OMNIPREZENTE – TRECUT, PREZENT, VIITOR

1.1. Actualitatea subiectului

Monitorizarea video, se referă la supravegherea com portării indivizilor, obiectelor
sau proceselor. Motivele utilizării sistemelor comp lexe de supraveghere sunt foarte
variate, acestea putând fi pentru: cercetare, obser vare sau chiar pentru controlul
obiectivelor care nu prezintă încredere pentru asig urarea securității.
În ultimii ani tot mai multe multe companii, organi zații cât și instituții ale statului
optează pentru un sistem video complex de supravegh ere a activității și a obiectivelor.
În urma implementării unui astfel de sistem, se obs ervă rezultate, dintre care
putem aminti: angajații devin mai conștienți de înd atoririle pe care le au și sunt mai atenți
la felul în care își îndeplinesc sarcinile, sunt el iminați timpii morți din procesul de
producție, pot fi depistate și corectate greșeli, t otul conducând la eficientizarea activității
și reducerea, până la eliminare, a pierderilor. Nu trebuie ignorat nici aspectul asigurării
mai facile a securității bunurilor și a persoanelor .
O altă facilitate oferită de sistemul de supravegh ere video este dată de faptul că
sistemul de control, o data cu dezvoltarea tehnolog iei și cu o conexiune stabilă la internet,
oferă utilizatorului posibilitatea sa acceseze, din orice punct, informațiile colectate de
către sistemul de securitate și monitorizare la dom iciliu.
Având în vedere toate aceste considerente se poate afirma, fără rezerve, că
domeniul supravegherii video este unul de actualita te și de mare interes în societatea
modernă, iar orice contribuție ce aduce îmbunătățir i sau inovare este binevenită.

CAPITOLUL 1

21.2. Scurt istoric al sistemelor de supraveghere

Sistemele monitorizare video joaca un rol esențial în viața noastră în ultimele
două decenii. Supravegherea video în sine este cea mai importantă lovitură aplicată de
guverne, instituții și oamenii simpli, fenomenului infracțional mondial, iar rezultatele
întrecând de foarte multe ori așteptările în toate colțurile lumii. Dacă la început aceste
echipamente erau utile în speciale armatelor, insti tuțiilor precum NASA sau guvernelor
unor țări în diverse măsuri sau chiar în misiuni de securitate, în prezent răspândirea lor
aduce beneficii uimitoare umanității.
O locuință este cu 78% mai sigură atunci când dispune de un sistem video d e
monitorizare și cu 82% mai puțin expusa unor atacur i ale infractorilor. Astăzi, o parte din
magazine, supermarket-uri, benzinării, școli sau in stituții publice, fiecare dintre acestea
sunt dotate corespunzător cu echipamente de securit ate. Un alt aspect important este
trecerea mai multor state și orașe importante din E uropa, Asia, America de Nord și de
Sud, la sistemul de supraveghere public, încercând să limiteze actele de violență și
infracționalitate și mai ales actele de terorism. A stfel, în parcuri, aeroporturi, gări, stații
de metrouri, în zonele unde traficul este intens, c amerele de securitate sunt prezente.
Terorismul prezent în zilele noastre, servește dre pt intro, infracționalitatea drept
țintă, iar camerele și sistemele de supraveghere vi deo drept soluție. Doresc să arăt cât și
de ce sunt atât de importante sistemele de supraveg here video și camerele de securitate, și
să analizez plusurile și minusurile. În cele ce urm ează, ne vom axa pe istoria sistemelor
de supraveghere profesionale, despre sisteme de sup raveghere exterior și sisteme de
supraveghere interior, despre sisteme de supraveghe re ascunse, despre noile sisteme de
supraveghere prin internet și despre multe alte det alii mai mult sau mai putin cunoscute.
Sistemul de supraveghere video (sau CCTV – closed c ircuit television ) este un
sistem de televiziune care operează în buclă închis ă. Față de televiziunea publică care
este disponibilă oricărui individ care are un recep tor TV, imaginile obținute de sistemul
de supraveghere video sunt disponibile numai acelor a conectați în bucla ce au drepturi de
acces.

CAPITOLUL 1

3Primul sistem de supraveghere video CCTV a fost uti lizat in 1950 și de atunci a
devenit un element esențial în orice sistem de secu ritate profesional. În cele mai multe
instalații “bucla” este o legătură fizică – un cabl u purtător de imagini produse de camera
și înregistrate / vizualizate pe un monitor de sup raveghere.

In afara sistemelor de protecție a proprietății și a celor de control al aplicațiilor,
aceste sisteme de supraveghere video mai oferă avan taje și în alte zone cum ar fi:
– asistarea autorităților de poliție rutier ă în monitorizarea traficului și implementarea
unor reacții prompte în caz de urgențe.
– asistarea managerilor în monitorizarea fluxurilor tehnologice, identificarea
problemelor în producție și luarea rapidă a măsuril or corective.
– monitorizarea mediilor ostile care nu sunt accesi bile oamenilor (furnale, reactoare
nucleare, zone de conflict)
In anul 1949, George Orwell publica romanul politi c "1984". In cartea lui Orwell,
totul devine minuțios supravegheat în Marea Britani e, iar afișele de pe străzi indică faptul
că "Big Brother is watching you" (Big Brother stă c u ochii pe tine!"). A fost primul
moment în care conceptul de supraveghere video și m onitorizare a fost cu adevărat
popularizat. La doi ani distanță de la publicarea c ărții lui Orwell, primele casete surprind
imagini live ale unei camere de televiziune. Se int âmpla în 1951. Dar 9 ani mai târziu, în
Trafalgar Square din Londra se pare că a apărut pri ma dovadă a existenței unor camere de
supraveghere temporare integrate într-un sistem cu scopul de a monitoriza personalul
regal britanic. Deja în 1965, apar primele rapoarte legale care susțin că oficialii Statelor
Unite ale Americii vor promulga o lege a supraveghe rii video.
Astfel ajungem în 1966, an în care NASA anunță că a folosit semnale analog pentru
a trimite imagini digitale de pe Lună pe Pământ. Tr ei ani mai târziu, Marie Brown
patenteaza primul sistem de supraveghere video impr ovizat și utilizabil în televiziune. În
1972, Texas Instruments produce primul echipament e lectronic care nu are nevoie de film
pentru a înregistra.

CAPITOLUL 1

4În 1980, sistemele de supraveghere deja cunoscute î și extind aria de activitate de la
sectorul business către sectorul menit să împiedice frauda și jafurile. Șase ani mai târziu,
în martie 1986, experții de la Kodak, brevetează pr imul sensor Megapixel, capabil să
înregistreze 1.4 milioane de pixeli. Evoluția este din ce în ce mai evidentă și sistemele de
supraveghere devin deja populare. În 1992 apare pri ma "nanny cam", iar industria este
inspirată să dea naștere și unor camere chiar și de dimensiuni mai mici.
Ajungem în 1996, atunci când Axis Communications dă naștere primei camere de
tip Internet Protocol (foto jos) utilizabilă într-u n sistem de supraveghere video. Camera
Neteye 200 are un impact puternic asupra acestui do meniu de activitate. Doi ani mai
târziu, Digital Video Recorder-ele (DVR) se impun p e piață devenind al doilea val major
de schimbări din domeniu după implementarea camerel or de securitate. 11 septembrie
2001 înseamnă momentul cel mai important poate din istoria supravegherii video. Atacul
de la World Trade Center schimbă complet viziunea o amenilor asupra domeniului
securității trecându-se nu doar la aspectul de "big brother" ci la cel de siguranță
personală. În 2003, Royal Palm Middle School din Ph eonix instalează primele sisteme de
supraveghere profesionale capabile să recunoască un om dupa figură. Doi ani mai târziu
Intellio aduce pe piață sisteme de supraveghere imp resionante, dotate cu camere IP care
au incluse "content analytics" (VCA-uri).

CAPITOLUL 1

5

Deja în 2006, Chicago, orașul cu unul dintre cele m ai ridicate nivele de
infracționalitate la nivel mondial, implementeaza " Operațiunea Scut Virtual", cel mai
scump lanț de sisteme de securitate din lume. In 20 07, 97% din populația estimată a
Statelor Unite, consideră deja că sistemele de supr aveghere video sunt o necesitate
viabilă, arată New York Post, într-un articol din l una mai. Aproape 10 ani mai târziu,
camerele de securitate și pachetele de supraveghere video se pot intâlni oriunde în lume,
la orice colț de stradă, în orice casă. Iar îmbunăt ățirile sunt semnificative, atât ca nivel de
rezultate, cât și ca nivel de proprietăți și caract eristici ale echipamentelor. Dacă la
începuturi, înregistrarea efectuată de sistemele vi deo de surpaveghere se realiza prin
intermediul unor plăci de captură, în prezent, util izatorii savurează experiența lucrului cu
DVR-uri sau NVR-uri standalone. Achiziționarea unor echipamente de supraveghere
video ajută în conformitate cu noile tehnologii, la monitorizarea de la distanță a locației
în care sistemul este instalat. Cea mai importantă componentă a unui sistem de
supraveghere pare fără îndoială, Digital Video Reco rder-ul. Acesta stochează și
procesează imaginile, controlând sistemul de suprav eghere. Camerele de supraveghere,
care se atașează DVR-ului, pot îmbrăca diverse tehn ologii și pot fi analogice sau digitale.

CAPITOLUL 1

6Acestea preiau imaginile prin intermediul obiectivu lui, le transformă în semnale electrice,
analogice sau de tip IP și le transmit DVR-ului.

1.3. Avantajele pe care le aduce supravegherea video
Putem afirma cu tărie că sistemele de supraveghere profesionale acționează ca un
factor de descurajare al criminalității. Un sistem de supraveghere video contribuie decisiv
la prinderea unui infractor. Sunt din ce în ce mai multe situații în care oamenii legii au
profitat de calitatea serviciilor anumitor sisteme de securitate video, pentru a da de urma
unor infractori.
Astfel, un sistem de supraveghere video este un ins trument util pentru a ține totul
sub control și a-ți proteja familia sau proprietate a. Camere de supraveghere video, nu
doar că acționează ca un factor descurajant pentru orice tentativă de intrare prin efracție
sau de încălcare a proprietății private, dar reprez intă și un uriaș susținător al legii prin
probele video înregistrate, pe care le poate oferi după săvârșirea unei posibile infracțiuni.
Avantajele sistemelor de supraveghere video, nu se opresc aici, ele ne pot ajuta la
îmbunătățirea productivității angajaților unei comp anii. Exista multe studii de
specialitate, care atestă că "pericolul principal n u vine din exterior, ci din interior". Astfel,
în cazul marilor companii, când se iau în calcul pi erderile mari, pe termen lung, se fac
referiri, de foarte multe ori, la angajații care ir osesc timpul de muncă. Există desigur, și
situații în care, o parte dintre ei, rău intenționa ți, sustrag din companie numeroase bunuri,
și atunci camerele video de supraveghere pot avea, din nou, un rol decisiv.
Sistelemele CCTV au o largă răspândire, ele fiind u tilizate îndeosebi în:
– controlul traficului;
– verificarea alarmelor;
– controlul angajaților și mulțimilor
– supravegherea accesului în zone restricționate;
– supravegherea magazinelor, parcărilor și proprietăț ilor;

CAPITOLUL 1

7- controlul procesului industrial;
Sistemele de supraveghere video oferă o eficiență sporită și o detecție mai rapidă
a problemelor, astfel ca rezultat, putem spune că:
– avem o reducere a costurilor privind securitatea;
– avem un răspuns mai rapid în situații de criză;
– identificarea suspecților este mai facilă;
– există un sentiment de siguranță sporit;
Dincolo de toate aceste avantaje esențiale, primord iale și vizibile, putem trece în
revistă și altele care sunt oarecum implicite și us or de dedus. Siguranța personală sau
siguranța familiei în cazul unor situații neprevăzu te, este un avantaj extrem de important,
de asemenea controlul total pe care îl pot avea asu pra copiilor și respectiv asupra bonei.
Avantajul tehnologic produs de echipamentele de sec uritate este uimitor. Putem
controla tot ceea ce se întâmplă, chiar daca suntem într-o altă țară, la mii de kilometri
distanță. Totul prin internet, prin telefon mobil, tabletă sau laptop. Ne întrebăm fără
ezitare și plini de curiozitate: cum va arăta supra vegherea video peste 10-15 ani de acum
încolo.

1.4. Caracteristici generale ale camerelor de supraveghe re

Rezolutia : Rezoluția este, practic, o măsura foarte importan tă a calității imaginii
pe care acea cameră de supraveghere o poate reda. R ezoluția unei camere reflectă
capacitatea acelei camere de a reda detaliile unei înregistrări. Această mărime se exprimă
uzual în termeni de linii TV orizontale. În specifi cațiile unei camere, valoarea rezoluției
se bazează pe numărul de elemente distincte, dintr- o linie orizontală, care pot fi capturate
de către camera. Acest lucru se reflectă în mod dir ect asupra numărului de linii verticale
care pot fi distinse, pentru echivalentul de propor ție 4/3 (H/V). Numarul de linii verticale,
adică numărul elementelor distincte dintr-o linie o rizontală, se obține din rezoluția
orizontală înmulțită cu valoarea 4/3. Acest lucru s e face pentru a păstra proporțiile

CAPITOLUL 1

8naturale ale imaginii.Cu cât numărul de elemente in dividuale dintr-o linie orizontală este
mai mare, cu atât în imaginea rezultată vom putea d istinge mai multe detalii. De exemplu
o camera cu rezoluția de 520 linii TV va avea într- o singură linie 520 x (4/3) elemente
distincte de imagine.
O clasificare tipică a camerelor color este, din pu nctul de vedere al rezoluției,
următoarea:
– rezoluție normală: în jur de 330-380 linii TV
– rezoluție medie: mai mică de 480 linii TV
– înaltă rezoluție: peste 520 linii TV
Pentru camerele monocrome, se folosește aceeași cla sificare, dar rezoluția este, în
medie, cu 80 de linii TV mai mare. O măsurare a rez oluției camerei se poate face,
folosind chart-ul de test EIA. Acest parametru, rez oluție, este extrem de important în
alegerea unei camere care să corespundă cu cerințel e de vizualizare, identificare și
recunoaștere a detaliilor necesare aplicației. De m enționat că rezoluția întregului sistem
este dată de cea mai mică rezoluție a elementelor c omponente (camera video, monitor,
DVR).
Sensibilitatea : sensibilitatea unei camere este o măsura a perform anței camerei în
condiții slabe de iluminat, se mai întâlnește în sp ecificații ca fiind iluminarea minimă.
Acest parametru este influențat de mai mulți factor i, dintre care amintim: apertura
(deschiderea) irisului, calitatea obectivului, dime nsiunea și calitatea CCD-ului,
amplificarea camerei, timpul de expunere, modalitat e de procesare a semnalului video.
Sensibilitatea mai poate fi descrisă ca fiind ilumi narea minimă necesară, la o deschidere
dată a lentilei, pentru a avea la ieșirea camerei, un semnal video util.
Raportul Semnal Zgomot (Signal Noise Raport – SNR) : Este un parametru care descrie,
din punct de vedere dinamic, comportamentul camerei și capacitatea ei de a compensa
influența perturbatoare a „zgomotului”, a semnalulu i parazit, care se suprapune peste

CAPITOLUL 1

9semnalul util. Nicio cameră nu poate rejecta acest “zgomot”, influența acestuia putând fi
doar redusă. Măsura acestui parametru este dată în decibeli (dB). O cameră cu un raport
semnal zgomot cât mai mare are o capacitate mai mar e de a reduce “zgomotul” și de a
furniza imagini de calitate mai bună, decât o camer ă cu SNR mai mic.
Compensarea Luminii din Spate (Back Light Compensat ion – BLC) : Această funcție are
un rol major în situațiile în care obiectul suprave gherii se află pe un fundal luminos, ori
când cea mai mare parte a luminii vine din spatele obiectului. Sistemul de expunere al
camerei se setează automat pentru o medie a cantită ții de lumină din scenă. Dacă în scenă
apare o cantitate mai mare de lumină, atunci sistem ul de expunere reacționează la aceasta
prin ajustarea (închiderea) irisului (sau a irisulu i electronic), acest lucru având ca efect o
imagine mai întunecată. Pentru a compensa acest efe ct, prin activarea BLC-ului, camera
va calcula timpul de expunere bazându-se pe nivelul de iluminare, doar dintr-o parte a
imaginii, uzual în centrul imaginii, care este de i nteres pentru vizualizare. Orice
modificare a iluminatului în afara acestei ferestre , este ignorată de către sistemul de
expunere.
Automatic Gain Control : Circuitul care realizează această funcție are rol ul de a compensa
fluctuațiile de iluminat, care duc la scăderea semn alului. Dacă valoarea semnalului este
adecvată, circuitul nu va aplica nicio amplificare, totuși dacă semnalul video continuă să
scada (pe măsura scăderii iluminatului), atunci cir cuitul va aplica din ce în ce mai multă
amplificare.. Trebuie menționat ca acest circuit nu poate face minuni și în scena trebuie
să existe lumina pentru a se putea produce un semna l video. Trebuie menționat că
amplificarea unui semnal slab, presupune și amplifi carea zgomotului din acel semnal, de
aceea semnalul video preluat în condiții slabe de i luminat și amplificat, va produce o
imagine de proasta calitate, dar acest lucru este d e preferat în schimbul lipsei totale de
imagine.
Electronic Iris : această funcție compensează valorile crescute ale semnalului video, prin
controlul timpului de expunere, în concordanță cu n ivelul de iluminat. Shutter-ul este
circuitul care controlează timpul de expunere a sen zorului de imagine la fluxul luminos,
care este focalizat de lentilă. Cu cât acest timp e ste mai mic, cu atât timpul necesar

CAPITOLUL 1

10 senzorului pentru a « acumula » lumină. este mai mi c și, în acest fel, se evită
supraexpunerea la lumină.
Shutter Speed : shutter-ul are rolul de a controla timpul de expu nere a senzorului la
lumina. Un shutter cu viteză mare (adică cu timp re dus de expunere), este recomandat
pentru redarea imaginilor în care avem obiecte în m ișcare rapida. Totuși, un shutter rapid
înseamnă un timp de expunere mic, rezultand o imagi ne mai intunecata. În eventualitatea
în care este necesar un shutter rapid, atunci trebu ie sa ne asigurăm că avem suficientă
lumină. Valoarea shutter-ului poate fi setată manua l, sau poate fi lăsată pe regimul
automat.

Figura 1.4. Efectul shutter-ului asupra imaginilor în mișcare.

Balanta de Culori : este un parametru specific camerelor color. Se re feră la capacitatea
camerelor de a reda în mod cât mai natural culorile , în condiții de iluminat diferite.
Acestă funcție devine vizibilă, atunci când folosim o cameră atât pentru condiții de
exterior, cât și pentru interior, la trecerea de la o sursă de iluminat la alta (iluminat
natural, iluminat artificial).

Detecție de miscare (motion detection) : Este o funcție ce permite detectarea mișcării în
câmpul vizual al camerei, prin analiza de imagine l a nivelul camerei video.