Sisteme Integrate de Tip Erp Pentru Administrarea Afacerilor de Tip Service Auto

Lista Figuri/Imagini

Cover Aplicatie 1 7

Figură 1 – Website 25

Figură 2 – Fise de magazie 26

Figură 3 – Detaliu Fisa de Magazie 26

Figură 4 – NIR 27

Figură 5 – Inventar 28

Figură 6 – Bon de Consum 29

Figură 7 – Programari Service 30

Figură 8 – Fisa Receptie Auto 31

Figură 9 – Listare Receptie Auto 32

Figură 10 – Receptie Piese 33

Figură 11 – Receptie Componente 34

Figură 12 – Registru Evidenta Inspectii Finale 35

Figură 13 – Listare Clienti 36

Figură 14 – Listare Furnizori 37

Figură 15 – Modele Masini 38

Figură 16 – Marci Masini 38

Figură 17 – Listare Manopere 39

Figură 18 – Listare Utilizatori 40

Figură 19 – Listare Departamente 41

Figură 20 – Permisiuni Departamente 41

Figură 21 – Loguri 43

Figură 22 – Facturi 44

Figură 23 – Listare Facturi 45

Figură 24 – Listare Chitante 46

Figură 25 – Deviz 48

Figură 26 – Oferta 49

Schema 1 – Schema ERP 12

Schema 2 – Model View Controller 22

Tabel 1 – Evolutia in timp a TDS 53

Capitolul I – Introducere

1.1 Motivație

În aprilie 2013 am fost contactat de cei de la Total Diesel pentru a realiza un sistem prin care să se automatizeze preluarea comenzilor și transmiterea acestora către angajați atacandu-se in acest fel o problema de organizare cu care firma se confrunta de mai multa vreme.

O altă problema cu care se confruntau era un nou client; o firmă mare de piese auto care le-a impus existența unui API și o modalitate automată de trimitere a comenzilor și consultare a stocurilor.

Avuseseră în prealabil o tentativă de a începe acest proiect cu un alt programator, însă acesta a renunțat după 2 luni de lucru si dupa incasarea unui avans substantial, iar codul scris de acesta nu putea fi in niciun fel folosit pentru a se continua dezvoltarea programului

Principala problemă o reprezenta transportul diferitelor fișe între departamente și faptul că se pierdea destul de multă vreme cu rezolvarea neînțelegerilor legate de informațiile transmise prin acestea. In cele mai multe firme exista o problema de organizare, indiferent de nivelul de pregatire al angajatilor sau de relatiile dintre acestia. Inerent relatiile dintre oameni intr-o firma sunt afectate de stari personale, simpatii si dusmanii etc.

Trebuie să înțelegem că persoanele care completau aceste fișe erau fie mecanici sau maiștri ce se ocupă de recondiționarea injectoarelor, fiecare cu scrisul și nivelul propriu de organizare.

Mai mult aceste fișe trebuiau îndosariate și transmise către anumite organe de control ale statului și multe din aceste documente ajungeau murdare de ulei de motor și scrise ilizibil, iar de cele mai multe ori era necesară rescrierea lor.

La ora actuală există mai multe firme pe piață ce se ocupă de comercializarea ERP urilor (Enterprise Resource Planning), însă nu există o soluție specializată pe această nisă: Service-uri auto specializate în motoare diesel și ateliere specializate în recondiționarea injectoarelor și pompelor de motorină.

Majoritatea programelor oferă un modul de programare în service și o modalitate de a realiza un estimat de preț și cam atât, urmand ca mai apoi sa se achizitioneze diferite module (de facturare, gestiune etc.), evident aceste lucruri contribuind la dimensiunea facturii catre furnizorul de ERP generalizat. In ultima instanta se ajunge adeseori la renuntarea folosirii acelui program si dezvoltarea unei solutii proprii(acolo unde exista vointa si fonduri)

Mai mult, programele de acest gen sunt destul de scumpe, iar personalizarea lor iese din discuție.

În aproximativ o luna de lucru part time (după orele de program) aveam gata o parte din modulul de gestiune, un mini API REST care întorcea răspunsuri în JSON pentru clientul lor și un schelet al modulului de programare în service.

În acel moment Total Diesel Service folosea 3 programe: unul de facturare, unul de gestiune și o aplicație cu care realizau cotațiile de preț pentru anumite piese și servicii. Numai după prima luna au putut trece stocurile din gestiune în ERP, iar programările în service au început să fie organizate uniform între cei 3 operatori din help desk.

Evident, au fost foarte mulțumiți de progres și au început să realizeze că activitatea firmei ar putea fi mult mai bine organizată și optimizată printr-un sistem dedicat, mapat pe nevoile lor.

Până în martie 2014 ritmul de lucru a fost destul de lent (câteva ore pe săptămâna) din cauza programului încărcat pe care îl aveam în acel moment și mai mult din cauza problemelor de comunicare și înțelegere a activității clientului.

Activitatea unui atelier specializat în recondiționarea de pompe și injectoare diesel este destul de complexă și a devenit evident că înțelegerea workflow-urilor nu poate fi realizată decât prin lucrul de la sediul clientului.

Prin urmare prin iunie 2014 mi-am luat laptopul și am început să lucrez de la ei câteva zile pe săptămâna.

Partea bună a fost că puteam întreba ori de câte ori aveam o nelămurire, partea proastă a fost că aplicația era deja în producție, iar orice modificare adusă programului trebuia testată extensiv în prealabil.

Până în iulie 2014 am reușit să finisez partea de planificare în service, fișele de recepție și notele mecanice, devizele, facturile și chiar un modul de mesagerie internă între angajați.

Cu ajutorul celor de la TDS am putut realiza un program ERP cu module CRM si SCM unic în România(și chiar în lume) și am beneficiat de ajutorul a mai mult de 30 de persoane în testarea si depanarea programului.

Între timp programul a mai fost implementat la un alt service auto de mari dimensiuni și am demarat colaborarea cu un service de echipamente electrice pentru care voi modifică aplicația curentã

Cover Aplicatie 1

1.2 Organizarea Lucrãrii

Lucrarea de față este compusă dintr-o componentă practică reprezentată de programul propriu-zis și o componentă teoretică prin care sunt explicate funcționalitățile aplicației.

Voi argumenta aspectele teoretice cu imagini preluate direct din aplicație și cu trimiteri către alte lucrări de profil pentru a putea explica mai bine anumiți termeni.

În prima faza vom studia proiecte asemănătoare și concepte specifice ale sistemelor ERP și CRM ce stau ca model pentru studiul de caz.

În a două parte a lucrării vom diseca fiecare modul al aplicatiei și funcționalitățile aduse de acesta precum si modalitatea de utilizare.

La sfârșitul lucrării vom vedea care sunt beneficiile utilizării unui astfel de sistem și care sunt oportunitățile de extindere și comercializare a programului.

1.3 La ce folosesc sistemele ERP

1.3.1 Cum au aparut sistemele ERP

Combinarea aplicațiilor informatice în cadrul firmelor a reprezentat mereu o problema, ccreaza o noua modalitate de lucru în domeniul software: Integrarerea Sistemelor Informatice sau EAI (Enterprise Application Integration).

Programele ERP ( acronim pentru Enterprise Resource Planning), CRM ( acronim pentru Customer Relationship Management), SCM (Supply Chain Management) sunt foarte folosite în marile companii si reprezinta o modalitate pentru organizarea activitatilor de mari dimensiuni.

Se lucreaza foarte mult asupra aspectelor ce tin de integrarea întregului lant furnizori-organizație-beneficiari

Notiunea de Enterprise Application Integration(EAI) este folosit foarte des când vine vorba de scalarea afacerilor online si nu numai. Acest mod de lucru definește o modalitate care să asigure o comunicare facila între aplicații și surse de date din cadrul unei firme, astfel încât acestea să imbine procese de afaceri și date, chiar dacă programele integrate evolueaza sau sunt inlocuite(de exemplu: bazele de date ale companiei, folosirea de noi tehnologii). Integrarea sistemelor informatice vine cu soluția la problema de dezvoltare a aplicatiilor informatice chiar daca nu exista o strategie initiala cu privire la scalarea si implementarea lor.

Integrarea aplicațiilor informatice este un task ce reunește atat oameni si departamente diferite, echipamente, programe, dar și manageri si strategii de dezvoltare manageriale, într-un cuvânt ADMINISTRAREA AFACERILOR.

Integrarea aplicațiilor este o abordare noua ce presupune legarea mai multor sisteme informatice, la nivel de servicii si informatii, astfel încât sistemele informatice să poata să schimbe informații și să ofere o functionare a activitatii eficienta si în timp real.

Integrarea aplicațiilor informatice în mijlocul unei firme sau între mai multe compani care colaborează este o problema delicata si este un domeniu in permanenta dezvoltare.

Integrarea aplicatiilor business presupune crearea de rute si legaturi intre aplicatii atât din interiorul (integrarea aplicațiilor la nivel de companie) cât și din afara întreprinderilor(integrarea aplicațiilor Business-to-Business – B2B)

Integrarea aplicațiilor la nivel de companie reprezintă de fapt un nou stil de lucru extrem de eficient si necesar în domeniul software. Companiile au din ce în ce mai puțini oameni specializati care concep și scriu aplicații și din ce în ce mai mulți care integrează si implementeaza solutii software.

S-a ajuns la ora actuala ca profesionistii ce se ocupa cu integrarea aplicatiilor informatice sa nu se mai refere la acest subiect ca integrare a aplicatiilor ci integrare a solutiilor software si ca la o modalitate de a rezolva o problema de comunicare sau de flux (comercial/productie etc) .Prin integrare sistemele informatice ale companiilor se mapeaza pe structura procesului de afaceri sau fluxul de productie al intreprinderii, axandu-se in acelasi timp si cu mentinerea relatiei cu clientii.

Natura complexa a problemelor create de infrastructură informatică crește și mai mult în cazul unei întreprinderi virtuale(a nu se confunda cu e-business-uri), formată din module (echipe, departamente, birouri etc) cu funcționalitate extrem de diversă și grad mare de dispersie geografică. Exista multe companii multinationale ce isi desfasoara activitatea pe diferite continente, avand echipe extrem de specializate in diverse colturi ale lumii; exemplu: programatori web foarte bun in Romania, programatori de aplicatii mobile in China, Asia. Aceste echipe trebuie coordonate si sincronizate in asa fel incat sa nu existe probleme de comunicare sau de alta natura – fus orar

În situatia actuala în care informația este privită că o resursă de valoare strategică a întreprinderii, a crescut foarte mult importanta modului in care se realizeaza integrarrea sistemelor informatice in asa fel incat să se usureze utilizarea în paralel a datelor și transportul lor în cadrul întreprinderii sau filialelor companiei.

La nivelul anului 2014 s-a estimat că peste jumătate din bugetul industriei IT a avut ca scop conceptia, realizarea și mentenanta unor soluții EAI. Cele mai multe dintre aceste soluțiile agreate au optat pentru integrarea "punct la punct" și s-a remarcat ca aceasta abordare reprezinta o risipa de resurse.

Dezvoltarea unei modalitati eficiente de integrare a sistemelor informatice la nivelul companiei este una dintre cele mai complexe probleme întâmpinate de managerii IT. Complexitatea acestei probleme sta în principal in faptul că majoritatea aplicatiilor au fost dezvoltate fără a se avea în vizor o arhitectură fiabila a sistemelor informatice deja implementate in firma sau o strategie de dezvoltare a acestora.

Din acest motiv sistemele informatice de tip ERP și CRM au mers foarte mult spre aplicații WEB ce permit o flexibilitate mai mare în ceea ce privește dezvoltarea de noi funcționalități și integrarea mai multor departamente.

1.3.2 Ce reprezinta un sistem integrat si care este rolul lui?

Sistemele informatice integrate creaza in final niște solutii complete prin care se desfășoară activitati de afaceri, procese si decizii manageriale, interacțiuni cu alte organizații, transformări ale companiei si elaborarea de strategii pe termen mediu si lung.

Un sistem EAI trebuie să fie soluția pentru orice firma care are nevoie de un sistem informatic modern, indiferent dacă acesta modeleaza / automatizează activitati interne din caa – fus orar

În situatia actuala în care informația este privită că o resursă de valoare strategică a întreprinderii, a crescut foarte mult importanta modului in care se realizeaza integrarrea sistemelor informatice in asa fel incat să se usureze utilizarea în paralel a datelor și transportul lor în cadrul întreprinderii sau filialelor companiei.

La nivelul anului 2014 s-a estimat că peste jumătate din bugetul industriei IT a avut ca scop conceptia, realizarea și mentenanta unor soluții EAI. Cele mai multe dintre aceste soluțiile agreate au optat pentru integrarea "punct la punct" și s-a remarcat ca aceasta abordare reprezinta o risipa de resurse.

Dezvoltarea unei modalitati eficiente de integrare a sistemelor informatice la nivelul companiei este una dintre cele mai complexe probleme întâmpinate de managerii IT. Complexitatea acestei probleme sta în principal in faptul că majoritatea aplicatiilor au fost dezvoltate fără a se avea în vizor o arhitectură fiabila a sistemelor informatice deja implementate in firma sau o strategie de dezvoltare a acestora.

Din acest motiv sistemele informatice de tip ERP și CRM au mers foarte mult spre aplicații WEB ce permit o flexibilitate mai mare în ceea ce privește dezvoltarea de noi funcționalități și integrarea mai multor departamente.

1.3.2 Ce reprezinta un sistem integrat si care este rolul lui?

Sistemele informatice integrate creaza in final niște solutii complete prin care se desfășoară activitati de afaceri, procese si decizii manageriale, interacțiuni cu alte organizații, transformări ale companiei si elaborarea de strategii pe termen mediu si lung.

Un sistem EAI trebuie să fie soluția pentru orice firma care are nevoie de un sistem informatic modern, indiferent dacă acesta modeleaza / automatizează activitati interne din cadrul companiei, relația cu furnizorii, clientii intr-un cuvant; partenerii de afaceri. Decizia de a implementa aplicații individuale pentru ativitati diferite ale fluxului de afaceri, poate fi o soluție bună pentru un stadiu incipient de dezvoltare al companiei, dar poate genera mari probleme legate de fragmentarea informației și scalarea ulterioară a sistemelor prin încercarea de a integra aplicatii ulterioare – dezvoltarea in timp a aplicatiilor si sistemelor informatice.

Pe termen scurt si pentru organizatiile mici poate parea suficient la un moment dat sa foloseasca o aplicatie de facturare, una de gestiune si una de contabilitate plus o activitate de client service. Pe masura ce numarul de angajati creste si numarul de documente intocmite creste acest lucru nu mai este viabil

Procesarea informațiilor venite de la un număr mare de surse si in format inconsistent este laborioasă și costisitoare.

Un alt punct de vedere important este automatizarea incompletă, care nu acoperă toate activitatile afacerii, creand sisteme si aplicatii ce nu se sincronizeaza si ofera rapoarte doar la nivel de departament, nefiind capabile să asigure o viziune asupra intregii companii. Din aceasta cauza, managerul instituției nu are la dispoziție decât bucati de informatie si nu un tablou complet aspura afacerii pe care o administreaza.

Pentru a se evolua de la implementarea unor actiunii punctuale la organizarea pe baza de proces de afaceri, companiile trebuie sa adopte solutii integrate care sa colaboreze intre ele si care sa se adapteze in functie de strategia si directia trasata de catre manager

O suita de pachete software integrate are la bun inceput planificate aplicatiile pentru a lucra impreuna si pentru a partaja acelasi model de infromatii. Aceste aplicatii informatizeaza procese de afaceri la nivelul intregii organizatii

Beneficiile principale pe care un pachet de aplicații integrate trebuie să le ofere beneficiarilor sunt:

diminuarea costurilor pe termen mediu – lung;

cresterea eficientei companiei atat la nivel de departament cat si ca tot unitar;

recuperarea rapida a investiilor in aplicatiile implementate si reducerea costurilor;

migrarea mai rapida la noi modele de afaceri;

1.3.3 Problemele ce pot aparea in cadrul integrarii aplicatiilor

O singura problema a integrarii este greu de formulat deoarece efectele produse de integrarea aplicatiilor informatice se reflecta in toate departamentele in situatii complet diferite. In general integrarea aplicatiilor duce la crearea a doua clase majore de probleme:

– probleme tehnice: apar din cauza resurselor hardware si software limitate și diversității tehnologiilor utilizate în fiecare sistem în parte. Pentru a se rezolva aceste probleme, companiile furnizoare de soluții hardware și software au un aport important, acestea fiind direct interesate de succesul integrării propriilor produse cu produsele altor companii.

– probleme ce tin de informații: sunt datorate inconsitentei datelor și a formatului lor și duc la discontinuități între sistemele informatice implementate. Datele inconsistente sunt rezultatul modului în care au fost create aplicațiile informatice. La dezvoltarea acestor produse software s-a ingorat că ar putea exista alte pachete care să necesite accesarea datelelor create sau întreținute de aplicația respectivă. Alte cauze ale inconsistentei datelor sunt lipsa unei terminologii standard de definire a conceptelor și proceselor de afaceri la nivelul întreprinderii și faptul că sistemele care utilizează tehnologii învechite(sisteme moștenite / legacy) nu au implementate mecanisme riguroase pentru declararea și constrângerea respectării regulilor de afaceri.

1.4 Sistemele ERP

1.4.1 Ce sunt sistemele ERP?

Enterprise Resourse Planning sau ERP este un software de management al activitatii unei companii folosit pentru a colecta, stoca si interpreta date din mai multe arii de activitate cum ar fi:

planificarea productiei

productia si livrarea

marketing si vanzari

inventariere si gestiune

livrare si urmarirea datoriilor

raportare si business inteligence

De asemenea sistemele ERP ofera managerilor o priveliste de ansamblu asupra activitatii firmei si informeaza in cazul aparitiei eventualelor probleme.

Sistemele ERP au scopul de a structura in prima faza activitatea de productie si de a organiza fluxul documentelor in cadrul companiei.

Un ERP bun trebuie sa fie capabil sa:

usureze taskurile angajatilor

sa fluidizeze migrarea documentelor in cadrul companiei

sa produca o imagine de ansamblu asupra activitatii companiei pe o anumita perioada de timp

sa vina in ajutorul managerilor in luarea deciziilor ce tin de organizare si dezvoltarea afacerii

Schema 1 – Schema ERP

De asemenea sistemele ERP ofera managerilor o priveliste de ansamblu asupra activitatii firmei si informeaza in cazul eventualelor probleme

factorul uman

factorul financiar

factorul tehnic

resurse

Acesti 4 factori mai sunt denumiti si cei 4M(Man, Money, Machines and Materials) ERP

integrează toate procesele economice: producție, distribuție, contabilitate, financiar, personal, stocuri, service și mentenanță, logistică, gestiune de proiecte oferind o imagine de ansamblu asupra întregii societăți.

În acest fel se elimina granițele între departamente si sectii.

Prin definiție, sistemele Enterprise Resource Planning sunt o soluție software complexă, creată pe o arhitectură client-server ale cărei elemente sunt integrate într-o platforma comună.

Sistemele ERP de ultima ora realizează integrarea tuturor activitatilor de conducere ale unei companii, pornind de la:

gestionarea stocului de materii prime si materiale

planificarea activitatilor companiei

oferind documentatia necesara implementarii proceselor si activitatilor de productie

managementul activitatilor de productie

managementul resurselor financiar-contabile, resurselor umane, stocurilor de materiale si produse finite

crearea si dezvoltarea relatiilor cu clientii si partenerii de afaceri.

Un sistem ERP creaza cadrul pentru factorii de decizie ds realizeze analize complete asupra realizării planului de afaceri si imbunatatirea relatiilor cu clientii. Simuland si modeland activitățile intr-un mod flexibil si dinamic aplicatiile pot realiza:

strategii si modalitati de previziune economice-contabile

evaluarea si anticiparea tendintelor de evolutie a pietei din care face parte firma

analize cantitative si calitative

integrarea cu noi tehnologii ce pot da firmei un avantaj in fata competitorilor

comunicare si mentinerea relatiilor prin mediul online

Implementarea sistemelor Enterprise Resource Planning include o serie de caracteristici de baza.

Au in spate un sistem de gestiune a bazelor de date. Platformele de baze de date folosite cel mai frecvent sunt: MySQL, MariaDb, Postgress, Oracle etc.

Baza de date are nevoie de o structura inițială modelata dupa procesele organizației și trebuie să asigure acces direct la informații în timp real pentru toți membrii companiei. In momentul finalizarii instalarii bazelor de date, se vor introduce informatiile initiale acestea fiind transferate prin intermediul fluxurilor la alte module. Într-un final, sistemele ERP includ instrumente de raportare periodice sau realizate pe loc.

Aplicațiile ERP sunt create folosind metodologii CASE, care abstractizeaza munca programatorilor, preluând regulile și generând automat codul sursă (baking).

Avantajele sunt: reducerea timpului de dezvoltare și obținerea unui produs de calitate prin minimizarea erorilor. În plus, utilizarea modului de lucru CASE/BAKE asigura consistentă aplicațiilor și standardizarea sub aspectul funcțional.

Intr-o formă simplificată un sistem ERP poate fi definit din punctul de vedere a două proprietăți fundamentale: crearea de functionalitati și integrarea sistemelor existente.

Integrarea realizeaza conectivitatea între fluxurile de procese economice si de productie su b forma de comunicare intre departamente(unitati). Alte modalități uzuale prin care comunicarea are loc prin și pentru integrare sunt: codul sursă, rețelele locale și extinse de calculatoare, internet, email, workflow, instrumente de configurare automată, protocoale, baze de date. Putem spune că integrarea este realizată prin comunicare, iar comunicarea este realizată prin integrare.

Partea funcțională a unui sistem ERP asigura fluxurile de procese economice din cadrul fiecărei funcțiuni. Astfel în cadrul unei suite ERP se regăsesc de la câteva până la zeci de module funcționale(contabilitate generală, debitori, salarii, stocuri, aprovizionare, planificarea producției, logistică, comenzi și vânzare).

1.4.2 Avantajele utilizarii unui sistem ERP

A.Din punct de vedere al functionalitatilor oferite:

Principalele avantaje ale folosirii ERP in cadrul unei companii sunt:

informatia este introdusa in sistem o singura data intr-o baza de date foarte complexa

obliga la folosirea "celor mai bune practici" din industrie

permite personalizari

functioneaza pe o structura fiabila de fisiere

furnizeaza functionalitati pentru interactiunea cu alte module

furnizeaza instrumente pentru interogari si rapoarte ad-hoc [I.Lungu – Integrarea Sistemelor Informatice]

Sistemele ERP furnizeaza informatii pentru conducere si analize pentru organizatii, iar cele cinci beneficii majore ale sistemelor ERP sunt:

informatii online in timp real pentru toate ariile de functionare ale unei organizatii

standardizarea datelor

aplicatiile includ cele mai bune practici din industria respectiva

creste eficienta companiei

analize si rapoarte detaliate

B.Din punct de vedere al costurilor si riscurilor implicate

Foarte mulți beneficiari se plâng de depășirea bugetelor inițiale aprobate pentru achiziționarea unei soluții ERP. Dacă implementarea are loc fără întârzieri care să presupună alocarea de noi resurse umane și materiale, atunci de cele mai multe ori putem vorbi despre costuri ascunse.

Există păreri care susțin că apariția acestor costuri ascunse este cauzată de lipsa concordanței dintre poziția de lanegociere și cea din timpul implementării. Cu alte cuvinte, la negociere, cerințele clientului sunt minime cu scopul scăderii prețului de achiziție, însă în timpul implementării solicitările sunt maxime, în discordantă cu negocierea inițială. Că atare vom vorbi despre costurile de analiză a afacerii respective, despre costurile de personalizare a aplicației, despre licență modulelor, despre cerințele tehnice ale aplicației și despre întreținerea acesteia.

Toate acestea alcatuiesc TCO(Total Cost of Ownership), care nu ar trebui ascuns de furnizorii de ERP ci din contra, ar trebui expus inca de la primele discutii

Conform META GROUP, solutiile ERP mari costa intre 400.000$ si 300 milioane de $. Aplicatiile medii intre 50.000 si 100.000$, si ERP-urile pentru IMM-uri ce incep de la 1000/2000$ si unde exista si posibilitatea platii unui abonament lunar.

Principalii consumatori de buget in implementarea unei solutii ERP sunt:

a. Instruirea:

este o componenta neglijata in procesul de implementare, atat ca etapa cat si la nivel bugetar. Astfel costurile sunt subestimate cel mai adesea pentru ca se pierde din vedere faptul ca majoritatea angajatilor au de invatat un set de procese si nu doar o noua interfata software.

b. Integrarea si testarea:

testarea compatibilitatii pachetelor ERP cu alte programe este o alta chelutiala de care nu se tine seama in procesul de implementare. O companie standard de productie poate avea aplicatii "add-on" pentru partea de logistica, taxe, planificarea productiei si codurile de bare. Daca la toata aceasta lista se adauga si personalizarea functiilor de baza din pachetul ERP, costurile de integrare, testare si mentenanta a sistemului vor arunca in aer bugetul. In ceea ce priveste instruirea, testarea integrarii ERP trebuie facuta din perspectiva procesului.

c. Conversia datelor:

Transferul datelor de tipul informatiilor referiotoare la clienti si furnizori de pe vechile sisteme pe cele ERP este o operatiune costisitoare. Desi putini manageri sunt dispusi sa admita, multe din datele existente in sistemele mostenite nu sunt foarte importante. Companiile neaga de multe ori redundanta datelor pe care le detin, cel putin pana in momentul in care trebuie sa le faca transferul in noile setarie client/server necesare pachetelor ERP. Si din nou, companiile subestimeaza costurile, de aceasta data pe cele necesare transferului.

d. Analiza datelor:

De multe ori datele din sistemele ERp trebuie combinate cu datele din sistemele externe pentru a putea permite realizarea ed analize. Utilizatorii care efectueaza analize in mod curent ar trebui sa aiba in vedere in bugetul alocat implementarii ERP-ului si depozitul de date, dar si efortul necesar pentru a-l pune pe picioare. Utilizatorii sunt pusi in dificultate in acest moment: reactualizarea zilnica a tuturor datelor dintr-un imens data warehouse este extrem de dificica, iar sistemele ERP nu ajuta prea mult la identificarea acelor date care s-au modificat de la zi la zi, facand actualizari selective.

e. Consultantii:

Pentru a se evita notele de plata imense catre consultanti, companiile trebuie sa identifice clar obiectivele catre care partenerii de consultanta trebuie sa-i orienteze pe angajati.

Activitatea consultantilor trebuie sa poata fi evaluata, iar pentru aceasta este necesar sa le fi stabilit un plafon in activitatea lor: exemplu un numar minim de angajati care sa treaca un test cu brio

f. Specialistii:

Succesul unui sistem ERP depinde de echipa care lucreaza la implementarea lui. Software-ul este mult prea complex si schimbarile din zona de business mult prea rapid pentru a lasa un astfel de proiect pe mana unui personal nepregatit.

g. Echipele de implementare:

Majoritatea companiilor tind sa trateze implementarile de ERP ca pe orice alt proiect software. Odata ce programul software a fost instalat, planul este ca echipa de dezvoltare sa fie dizolvata si fiecare sa-si reia posturile initiale odata cu atributiile ce ii revin fiecaruia.

Din pacate dupa implementarea unui sistem ERP, acei angajati devin foarte bine pregatiti in aproape toate domeniile de activitate ale companiei, prin urmare devin niste oameni foarte valorosi. Acestia nu pot fi concediati si nici nu pot fi reintegrati in vechile locuri de munca. Prin urmare trebuie gandita o strategie de reconversie a acestor oameni catre zona de BI(business inteligence) si raportare

h. Asteptari vs rezultate:

In managementul de proiecte software traditionale, companiile se asteapta sa vada rezultate imediat ce instalarea aplicatiei s-a incheiat, lucru aproape imposibil in cadrul unui sistem ERP. Majoritatea sistemelor ERP isi releva eficienta dupa o perioada mai indelungata de la implementare, iar echipa de proiect la randul sau nu primeste recompensa decat dupa amortizarea investitiei.

i. Depresia post-ERP:

Majoritatea companiilor sufera imediat dupa implementare, pentru o scurta durata o scadere a performantei. Motivul este acela ca totul functioneaza si arata altfel decat pana in acel moment, iar cand angajatii nu stiu exact cu ce lucreaza intra in panica, acest lucru afectand intreg procesul de business.

1.4.3 Factorii de Risc ai ERP

In privinta riscurilor se intampla adesea ca bugetele alocate si/sau termenele prevazute sa fie cu mult depasite.

Unele studii estimeaza ca aproape din jumatate din proiectele ERP esueaza in faza dezvoltarii.

Au existat cazuri celebre implicand sume colosale de bani: ex. Boeing, Panasonic, Siemens au incercat sa implementeze solutii proprii avand ca rezultat pierderi imense de bani si timp.

Ironia este ca in majoritatea cazurilor in care implementarea a esuat vina s-a datorat problemelor organizationale.

Cele mai des intalnite motive sunt:

tratarea ERP ca pe un sistem software

lipsa implicarii managerilor

concentrarea eforturilor pe instalarea software-ului si pe "invatarea" acestuia

asteptari nerealiste asupra duratei de implementarea

reticenta angajatilor

lipsa pregatirii profesionale a angajatilor

comunicare defectuoasa

arhitectura defectuasa a programului

1.5. Sistemele CRM

1.5.1 Ce sunt sistemele CRM?

CRM(Customer Relationship Management) este o soluție dedicată managementului relației cu clienții și oferă: suport direct pentru elaborarea strategiilor de business și posibilitatea conectării funcțiilor de front-office și back office într-o soluție de business completă, orientată către nevoile clientului. De asemenea, presupune capacitatea de a colecta și analiză informații, pentru a putea anticipa nevoile clienților și a construi o relație profitabilă pe termen lung.

Trecerea din ce în ce mai accentuată a afacerilor "tradiționale" către mediile electronice a adus cu sine mutații importante în domeniul crucial al administrării afacerilor și clienților acestora.

Managementul relațiilor cu clienții(CRM) este unul dintre conceptele "la modă" în nouă economie digitală, însă nu este nici pe departe o inovație a ultimilor ani. Istoric vorbin, încă de la apariția primului client, s-a pus cumva problema relației dintre acesta și cei care îi furnizau un anumit produs sau serviciu. Această relație a fost administrată de-a lungul timpului în moduri dintre cele mai diferite, însă prin metode "tradiționale" care implicau un contact direct între reprezentații de vânzări ai unei companii și clienți. Dacă până nu demult o scrisoare, un catalog expediat prin poștă, un telefon erau instrumente mai mult decât suficiente pentru menținerea unei relații strânse cu clientul și pentru fidelizarea acestuia, odată cu apariția internetului, lucrurile s-au schimbat radical. Ce a dus nou revoluția digitală a fost lărgirea fără precedent a bazei de clienți a unei companii, deci și creșterea aproape exponențială a problemelor pe care le implică relația cu aceștia.

CRM a devenit o prioritate pentru companiile care au căutat să aibă un avantaj în economia de astăzi.

Chiar dacă se investesc enorm de mulți bani în CRM, majoritatea companiile nu sunt mai aproape decât erau înainte de crearea sistemului.

CRM poate fi definit in urmatoarele moduri:

– strategie pentru selectia si mentinerea clientilor, pentru ca valoarea lor pentru firma sa fie optima; aceasta implica o filosofie a afacerii care pune clientul in centrul atentiei, prin toate procesele; succesul este posibil, daca si numai daca echipa conducatoare, strategia si cultura organizationala adecvate actioneaza simultan;

– un proces de aplicare a unei strategii de afaceri care plaseaza clientul in centrul atentiei, ceea ce , intr-o reactie in lant determina redefinirea tuturor activitatilor functionale – aceasta implica noi procese de munca, posibile doar folosind tehnologia informatiei;

– un model de afaceri, metodologii pentru procese, tehnologii pentru interactivitate cu realizarea unei rate mari de retinere a clientilor care fac parte din grupurile identificabile de clienti cu mare valoare pentru firma si cu potential de crestere;

– extensie a conceptului de vanzare la un proces continuu, considerat in egala masura arta si stiinta, de culegere si utilizare a informatiilor despre clienti pentru a dezvolta loialitatea acestuia

1.5.2. Pastrarea datelor in sistemele CRM

Informatia despre clienti este esenta CRM-ului. Desi dezvoltarea si mentenanta sunt importante, datele clare si bine strucutrate despre clienti sunt vitale. Din nefericire, multe afaceri nu acorda suficienta atentie importantei datelor consistente si de calitate.

Un studiu PriceWaterCoopers a evidentiat cat de raspandite sunt problemele legate de calitatea datelor in companiile din intreaga lumea. Bazat pe un sondaj de 600 de companii de nivel mediu din SUA, Europa si Australia s-au tras urmatoarele concluzii:

– 70% din companii au admis ca datele insuficiente au un efect financiar negativ asupra afacerii; 50% adaugau extra-costuri pentru a reconcilia datele;

– 30% au fost fortate sa-si amane investiile in noi sisteme datorita problemelor legate de date;

– majoritatea respondentilor au afirma ca problemele legate de date au cauzat pierderi masive de bani.

Multi manageri au considerat ca subiectul managementului de date este plictisitor, pana au realizat cat de mare este miza.

Cand un proiect critic nu poate prinde viata din cauza problemelor legate de claritatea datelor sau cand au realizat cat de mult ii va costa sa faca ordine in datele institutionalizate, efectul negativ al neglijarii managementului datelor a devenit clar, iar persoanele responsabile s-au autosesizat.

Mai mult decat bani, existenta datelor de o slaba calitate inseamna analize si indicatori de performanta slabi care poate duce intreaga organizatie intr-un impas.

Calitatea datelor despre clienti este absolut necesara intreprinderii pentru a dezvolta si intretine sisteme CRM.

1.5.3 Implementarea CRM

CRM-ul nu este o tehnologie ci mai degraba un proces de colectare si retinere a informatiilor despre clienti si interactiunile cu compania.

Implementarea CRM-ului poate fi o incercare complicata si costisitoare daca acest lucru nu este facut corect.

Pentru companiile care inteleg avantajele unui sistem CRM, acesta nu este un proiect stric IT, este un proiect care priveste toate departamentele.

Implementarea unui sistem CRM trebuie realizata prin folosirea corecta a bazelor de date. Este recomandat ca datele referitoare la clienti sa fie stocate intr-o baza de date unica si accesibila tuturor departamentelor.

1.5.4 Avantajele CRM

Utilizarea solutiilor integrate CRM poate produce cresteri semnificative in vanzari si se amortizeaza intr-un termen relativ scurt.

Sistemele CRM au avantajul de a produce o semnificativa intoarcere a investitiei (ROI – return of investment), o crestere a ratei de "cross-selling" si "up-selling" (o imbunatatire a modului de selectare si tintire a clientilor, imbunatatirea atragerii de noi clienti)

Sistemele Customer Relationship Management au scopul de a usura si organiza activitatile de abordare/ofertare si a imbunatati randamentul comenzilor finalizate in raport cu efortul depus in procesul de ofertare si prospectare.

Componente CRM sunt prezente si in aplicatia de fata prin modulele de ofertare si programare in service despre care vom vorbi in capitolele ce urmeaza

CAPITOLUL II – Studiu de caz: Aplicatie pentru administrarea unei afaceri de tip service auto (TDS)

2.1 Descrierea Programului

2.1.1 Arhitectura generala a programului

Aplicatia este dezvoltata folosind

limbajul de programare PHP pentru partea logica la nivel de server

MySQL pentru baza de date

HTML, JavaScript si CSS pentru partea de prezentare

La nivel structural exista o interfata grafica la care ne vom referi ca "view" formata din HTML, JavaScript si CSS care are rolul de a usura folosirea aplicatiei si de a prelua datele de la utilizator.

Aceste date sunt apoi preluate de serverul Apache prin PHP, procesate si stocate in baza de date MySQL.

Pentru procesele de citire/consultare etapele sunt in sens invers: Informatia este citita din baza de date, procesata de catre PHP si afisata prin intermediul view-ului.

La randul ei, partea de cod PHP este structurata in Model, View si Controller(MVC) pentru a mentine un pattern cat mai constant si o organizare cat mai buna a fisierelor si un cod cat mai eficient.

Modelul se asigura de operatiunile necesare comunicarii cu baza de date(CRUD – create, read, update, delete), validarii datelor inscrise in baza de date si a operatiilor logice la nivel de baza de date si transmiterea lor catre Controller.

Controllerul se ocupa cu procesarea informatiilor venite din Model si transmiterea lor catre view.

Viewurile sunt partea de prezentare a aplicatiei si sunt formate din cod Html si Javascript si au rolul de a prelua informatiile de la utilizator si a le trimite catre controller sau invers de a prelua informatiile din Controller si a le afisa utilziatorilor.

Pentru a mentine un cod cat mai curat si eficient in view nu trebuie sa existe prelucrari ale informatiilor(cel putin nu din partea PHP -ului). Acest lucru se face in Controller. Treaba modelului este doar de a asigura transferul de informatie dintre baza de date si controller asa cum treaba view-ului este de a asigura transferul de informatie dintre controller si utilizator. Aceste tipuri de transferuri sunt bidirectionale.

Serverul de Apache este cel mai folosit software pentru hostarea aplicatiilor web. Codul din spatele Apache se bazeaza pe NCSA httpd Server a carei dezvoltare a fost intrerupta in 1995. In 1999 Apache a devenit cunoscut in lume ca fiind primul server de web care a servit peste 100 milioane de pagini web in acest fel contribuind la dezvoltarea World Wide Web si a aplicatiilor web dinamice din ziua de azi.

Structura MVC(Model View Controller) este un design pattern foarte folosit in aplicatiile web(si nu numai) din ziua de azi.

Acest tip de design pattern imparte aplicatia in trei parti interconectate in asa fel incat partea logica a aplicatiei este separata de partea de prezentare. In acest fel se micsoreaza timpul necesar dezvoltarii aplicatiei si structureaza mai bine codul.

Schema 2 – Model View Controller

In aplicatiile web, rolul modelului este de a abstractiza si comunica cu baza de date. De asemenea intre modele se realizeaza relatii de forma (Has Many, Has One, Belongs To, Many to Many)

De asemenea, modelul se ocupa cu validarea informatiilor receptionate si introducerea sau recuperarea lor din baza de date.

View -ul se ocupa cu preluarea informatiilor din Model sau Controller si afisarea ei utilizatorului. Rolul view-ului trebuie sa fie doar de prezentare in asa fel incat sa se pastreze strutura MVC

Controllerul are rolul de a prelucra informatia si a face legatura intre View si Model. Controllerul are rolul de a procesa si filtra informatiile preluate din Model si trimiterea acestora catre View.

In continuare voi prezenta succint despre PHP, MySQL, JavaScript si HTML si motivele alegerii acestor limbaje in dezvoltarea aplicatiei.

PHP – este la ora actuala cel mai des folosit limbaj de programare in realizarea aplicatiilor web.

Acest lucru se datoreaza usurintei sintaxei si asemanarii acestuia cu limbaje comune(C, C++), documentatiei foarte detaliate si prezenta unei comunitati numeroase de programatori.

PHP a devenit in ultimii ani un limbaj de programare matur si eficient, iar in urma dezvoltarii componentelor OOP(Object Oriented Programming) a devenit o solutie viabila in realizarea aplicatiilor web de mare anvergura.

PHP are in spate limbajul C de unde imprumuta elemente de sintaxa si functionalitate(pasarea prin referinta, array-uri, etc.)

In realizarea aplicatiei s-a folosit un framework de PHP(o colectie de metode si functionalitati deja scrise) pentru a se usura si accelera procesul de dezvoltare.

Acest lucru mi-a permis sa ma concentrez mai mult pe partea de logica si functionalitate a aplicatiei decat in rescrierea de metode si helpere lucru ce a micsorat foarte mult timpul de dezvoltare.

MySQL – este cel mai folosit tip de baza de date pe partea de aplicatii web. Este un tip de baza de date relational. Asta inseamna ca aproape toate tabelele sunt legate intre ele prin relatii de one to one, one to many, many to many.

Exemplu: tabelul clienti are o relatie de one to many cu tabelul comenzi.(In traducere, un client poate avea mai multe comenzi).

Un alt avantaj al MySql-ului este ca este gratuit, iar licenta de folosire include proiecte comerciale si open source.

HTML – este limbajul interpretat de catre browsere ori de cate ori accesati o pagina. Aplicatia genereaza HTML5 avand functionalitati specifice web 2.0(se afiseaza corect pe dispozitivele mobile, se interpreteaza rapid si concentreaza informatia in structuri specifice: sectiuni, headere, footere, div-uri )

JavaScript – prin intermediul framework-ului JQuery ajuta la imbunatatirea interactiunii dintre utilizator si aplicatie fara a necesita reimprospatarea paginii web. JavaScript si CSS sunt folosite la imbunatatirea UX(user experience)

2.1.2 Roluri si permisiuni

Aplicatia are in spate o matrice de roluri si permisiuni bazata pe grupe de utilizatori.Utilizatorii sunt grupati in departamente(fiecare departament avand un anumit set de permisiuni)

De asemenea pe langa aceste departamente mai exista doua roluri generale (regular si admin)

Pentru cei cu rolul "regular" se aplica restrictiile impuse de departamentul in care se afla, iar administratorii au acces la orice aspect al aplicatiei indiferent de departament.

2.1.3 Website

Avantajul aplicatiilor web este ca pot fi deschise publicului(clientilor) sub forma unui site.

Aplicatia prezentata poate genera un site de prezentare si poate fi administrata prin intermediul unui CMS(Content Management System) propriu.

De asemenea, scopul aplicatiei este de a usura treaba personalului din receptie, prin urmare utilizatorii pot consulta intervalele orare in care service-ul auto poate primi clienti si isi pot face propria programare completand datele necesare(Nr. inmatriculare, Tip/Marca masina etc.)

Figură 1 – Website

2.2 Modulul de gestiune

2.2.1 Stocuri

Partea de stocuri asigura gestiunea produselor si materialelor consumabile din service-ul auto.

Din aceasta interfata se pot adauga produse, grupe de produse sau se pot rezerva produse pentru anumite activitati(reparatii/vanzare).

Adaugarea de produse se face apasand butonul "Adauga Produs" si se vor completa campurile cerute. De asemenea, aplicatia poate genera coduri unice pentru fiecare produs in parte pentru a se asigura identificarea fiecarui produs in parte.

Produsele sunt structurate in grupe de produse, fiecare grupa de produs putand reprezenta o gestiune proprie.

De asemenea, partea de stocuri are si un motor de cautare propriu ce permite identificarea produselor dupa nume, cod sau grupa de produs.

Rezervarea produselor se face apasand butonul marcat (rezervare) din dreptul fiecarui produs si specificand cantitatea de produs rezervata, clientul pentru care se face rezervarea si data maxima pana cand rezervarea va fi tinuta in sistem. Dupa aceasta data, produsele rezervate vor fi din nou marcate ca disponibile in stoc.

De asemenea, toate produsele pot fi exportate sub forma de CSV pentru a putea fi transferate in alte aplicatii.

Figură 2 – Fise de magazie

2.2.2 Fise de magazie

Fisele de magazie inregistreaza toate modificarile pentru fiecare produs in parte sub forma de intrari si iesiri, data modificarii si stocul curent pentru acel produs.

Fisa de magazie poate fi printata si indosariata la cerea contabilului/gestionarului

Figură 3 – Detaliu Fisa de Magazie

2.2.3 Nir-uri

Nir-urile sau Notele de Intrare Receptie sunt folosite pentru a inregistra receptionarea produselor de la furnizori.

Nir-urile se realizeaza in mod similar cu o factura, singura diferenta fiind adaugarea unui furnizor in loc de client si produsele receptionate.

Receptionarea produselor prin intermediul nir-urilor va duce si la crearea automata de inregistrari in fisele de magazie aferente fiecarui produs receptionat.

Figură 4 – NIR

2.2.4 Inventar

Modulul de inventar realizeaza o imagine cu stocurile curente si inregistreaza diferentele gasite de gestionar in timpul inventarului.

Inventarul poate fi tiparit, iar modificarile inregistrate in timpul inventarului realizeaza modificari in fisele de magazie pentru fiecare produs in parte.

Odata ce un inventar este incheiat acesta nu mai poate fi redeschis.

Figură 5 – Inventar

2.2.5 Bonuri de Consum

Bonurile de consum sunt folosite pentru crearea de noi piese din componente cumparate de la diversi distribuitori sau produse in atelierul propriu.

Principiul de functionare al bonurilor de consum este destul de simplu. Se iau mai multe componente cu ajutorul carora se construieste o alta piesa. Aplicatia scade automat din stoc produsele folosite si incrementeaza stocul produselor create. De asemenea se creaza automat o intrare in fisa de magazie a fiecarui produs folosit in aceasta operatiune.

Aceasta functionalitate scuteste gestionarul de foarte multa munca si usureaza procesul de productie al atelierelor de service cu productie.

Figură 6 – Bon de Consum

2.3 Modulul service

2.3.1 Programarea si planificarea lucrarilor

Planificarea lucrarilor in service este o functionalitate extrem de importanta pentru service-urile auto de dimensiuni mici cu resurse(oameni, spatiu, timp) limitate.

La ora actuala programarea in service este cea mai folosita functionalitate. De aici se poate crea automat o receptie a masinii, se poate urmari statusul masinii in service si se poate mentine relatia cu clientii.

Are rol atat de componenta ERP cat si de componenta CRM.

Programarea masinilor in service se poate face atat lunar cat si saptamanal si filtrat pe zi. Afisarea programarilor pe zi ajuta managerul de service sa prioritizeze masinile si alocarea lor pe diferite rampe.

Numai folosind modulul de programare a lucrarilor in service, Total Diesel a reusit sa reduca mai mult de jumatate de ora pentru fiecare masina ceea ce a dus la o crestere a productivitatii si a numarului de masini reparate

Figură 7 – Programari Service

2.3.2 Receptia Auto

Receptia auto este una din cele mai folosite functionalitati a acestei aplicatii.

Prin intermediul acestui modul se realizeaza receptia autoturismelor asigurandu-se in acest fel un mod de lucru profesionist si eficient.

In momentul receptiei masinii se vor introduce datele necesare identificarii ei (Numar de inmatriculare, Serie sasiu, Model/Marca etc.) precum si date ce vor descrie starea curenta a masinii (se vor marca pe o harta a masinii eventuale defecte exterioare ale masinii – zgarieturi, loviri etc).

De asemenea se poate inregistra in sistem si o poza a masinii si a pieselor acesteia precum si date legate de simptomele manifestate de masina.

Figură 8 – Fisa Receptie Auto

O copie a fisei de receptie este oferita clientului iar acceptarea si semnarea fisei de catre client conditioneaza continuarea lucrarilor la masina.

Tot in fisa de receptie auto se vor marca eventuale probleme legate de sistemul de franare, starea parbrizului, faruri, geometrie etc. Aceste date vor preluate automat de Registrul de Evidenta a Inspectiilor.

Dupa legea romaneasca, service-urile auto sunt obligate sa trimita lunar un raport cu privire la starea de functionare a masinilor. Completand acest formular la fiecare fisa de receptie se elimina timpul pierdut de catre administratorul service-ului la sfarsitul fiecarei luni, putandu-se printa nomenclatorul de inspectii si trimiterea acestuia catre RAR.

Aceasta functionalitate asigura managerul de service ca in cazul unui control din partea RAR acest nomenclator este completat la zi.

Fisa de receptie auto genereaza automat o Nota Mecanica ce va fi completata de catre mecanicul ce se va ocupa de reparatie masinii. In nota mecanica se vor completa piesele necesare reparatiei, defectele constatate vs simptomele declarate, eventuale explicatii etc. Nota mecanica se completeaza tot in aplicatie iar stadiul reparatiei poate fi vazut in timp real de catre managerul de service

Figură 9 – Listare Receptie Auto

2.3.3 Receptie Piese

Multe din service-uri se ocupa cu reconditionarea/repararea de piese si accesorii auto.

Din acest motiv aplicatia pune la dispozitie o modalitate de receptionare a pieselor auto si mentinerea unei relatii cu clientul.

In momentul receptiei piesei se poate inregistra in aplicatie o imagine a piesei receptionate. Acest lucru este necesar deoarece multe din piese vin prin curier si se incearca eliminarea eventualelor reclamatii referitoare la starea in care a sosit piesa vs starea in care a fost returnata clientului.

In cazul aplicatiei noastre (orientata pe pompe de motorina si injectoare diesel) in cazul receptionarii unei piese, in functie de tipul piesei se vor genera dupa caz: Nota Pompe, Nota Pompe PD, Nota Injectoare CR, Nota Injectoare Mecanice.

Aceste fise vor fi preluate si completate de catre mecanicii aferenti fiecarui departament, iar progresul lucrarilor va fi urmarit in timp real de catre managerul de service.

Foarte important de stiut este ca aceste tipuri de fise nu sunt batute in cui si se pot adauga alte tipuri de fise in functie profilul service-ului auto

Figură 10 – Receptie Piese

2.3.4 Receptie Componente

De multe ori un client poate sosi in service cu piese cumparate chiar de el. Aceste piese pot fi noi sau second hand. De aceeea este necesara o constatare a starii in care au sosit aceste piese pentru a se evita eventuale reclamatii ulterioare referitoare la calitatea lucrarii.

Prin intermediul acestui tip de fisa se pot inregistra imagini ale piesei receptionate si in functie de tipul piesei se vor genera note mecanice pentru componente, supape etc

Figură 11 – Receptie Componente

2.3.5 Registrul de evidenta Inspectii

Registrul de evidenta a inspectiilor foloseste pentru a se trimite rapoarte catre Registrul Auto Roman cu privire la starea tehnica a masinilor receptionate in service.

Conform legislatiei in vigoare, service-urile auto din Romania sunt obligate sa trimita rapoarte lunare cu privire la masinile la care s-a lucrat. Acest modul automatizeaza aceasta operatiune si creaza un nomenclator cu aceste situatii.

Figură 12 – Registru Evidenta Inspectii Finale

2.4 Nomenclatoare

2.4.1 Clienti

Nomenclatorul de clienti contine toti clientii firmei, atat activi cat si inactivi. Clientii pot fi alocati pe agent sau operator client service.

Tot din aceasta listare se poate crea pentru fiecare client in parte o vizita in service sau se pot realiza diferite actiuni precum editarea/actualizarea datelor clientului, stergerea lui sau vizualizarea detaliilor clientului.

Modelul "clienti" inmagazineaza informatii atat pentru persoanele fizice cat si pentru persoanele juridice, fiecare cu caractersisticile si setul de informatii propriu.

Informatiile de tip general sunt de forma: email, telefon, cod unic de identificare, numarul alocat de Registrul Comertului, adresa etc.

Clientii pot avea delegati. Acestia pot fi adaugati din pagina de detaliere a clientului (vezi figura alaturata)

In pagina de detaliu a clientului se pot vedea informatii precum istoricul facturilor sau al programarilor in service, plati, delegati

Figură 13 – Listare Clienti

2.4.2 Furnizori

Furnizorii reprezinta persoanele juridice ce asigura fluxurile de intrare de marfuri in unitate. Receptia marfurilor se face prin intermediul Notelor de Intrare Receptie. Acestea genereaza la randul lor intrari in Fisa de Magazie descrisa la pct. 3.4.2

In pagina detaliu al fiecarui furnizor este afisat istoricul facturilor si valoarea totala a stocului aprovizionat de la acel furnizor precum si date de identificare(CUI, J, adresa etc) ale acestuia

Figură 14 – Listare Furnizori

2.4.3 Modele Masini

Nomenclatorul privind modelele de masini este de fapt o baza de date cu aproximativ toate tipurile de masini din lumea. Acestea sunt sortate in ordine alfabetica si sunt folosite pentru a realiza un drilldown(filtrare) in momentul incare se doreste identificarea masinii clientului. In timp, aceste categorii vor fi legate la o baza de date externa de piese si accesorii pentru acel tip de masina

Figură 15 – Modele Masini

2.4.4 Marci Masini

Marcile de masini reprezinta o modalitate de grupare a tipurilor de autovehicule dupa producator.

Figură 16 – Marci Masini

2.4.5 Tipuri de manopere

In aceasta categorie, managerul de service introduce toate manoperele si costul orar pentru fiecare manopera. In acest fel se poate crea o standardizare pentru diferite operatiuni. ex: diagnoza, tester etc. De aici vor fi preluate date in momentul in care se realizeaza fise de receptie sau devize.

Figură 17 – Listare Manopere

2.5 Modulul Personal

2.5.1 Utilizatori

Aceasta sectiune cuprinde lista tuturor utilizatorilor autorizati sa indeplineasca anumite operatiuni in aplicatia noastra.

Un utilizator poate fi regular sau administrator. Utilizatorii, indiferent de rolul lor, pot apartine de diferite departamente(pot fi oricate la numar si structurate dupa nevoile administratorului) si pot realiza doar actiunile autorizate pentru acel departament.

Figură 18 – Listare Utilizatori

2.5.2 Departamente

Departamentele reprezinta modalitatea de organizare a utilizatorilor aplicatiei. Fie ca e vorba de administratori, mecanici, personal receptie, facturare, toti vor avea cont si isi vor desfasura activitatea prin intermediul aplicatiei.

In pagina de editare a unui departament se vor aloca drepturile autorizate pentru intreprinderea anumitor operatiuni ex. adaugarea unei programari in service, stergerea unei programari, adaugarea unei fise de receptie etc.

Departamentele pot fi de doua feluri: de service si vanzari, pentru fiecare grupa existand optiuni si drepturi speciale in aplicatia noastra.

Figură 19 – Listare Departamente

Figură 20 – Permisiuni Departamente

2.5.3 Loguri

Logurile reprezinta jurnalul societatii. Ele inregistreaza orice operatiune intreprinsa de un utilizator. Prin intermediul logurilor putem vedea cine a sters o fisa de receptie, la ce ora s-a receptionat o anumita masina la si cand a fost finalizata.

Logurile pot fi filtrate pe fiecare utilizator in parte, in asa fel incat sa se aiba in vedere o imagine de ansamblu cat mai clara asupra actiunilor intreprinse.

Logurile pot fi folosite si pentru a se verifica punctualitatea angajatilor fara a fi nevoie de un sistem de turnicheti, fiecare logare in sistem fiind inregistrata.

Practic un angajat trebuie sa se logheze in sistem o singura data pe zi la venirea in unitate si se va deloga la plecare, in acest fel putandu-se masura timpul petrecut de angajat la munca.

La acest modul in general au acces doar administratorii de sistem si managerii si se poate vedea in acest fel o imagine de ansamblu asupra activitatii companiei( oferte create, cand a fost terminat lucrul la o anumita masina, timpii dintre preluarea unei masini si trimiterea ei catre rampa etc.)

Figură 21 – Loguri

2.6 Modulul Facturare

2.6.1 Facturi

Din acest modul se pot emite facturi si poate fi vizualizat sub forma de desfasurator o lista a facturilor emise recente.

Facturile pot fi emise in mai multe feluri.

Fie direct, se intra in partea de facturare si se apasa factura noua, fie prin transformarea facturii dintr-un deviz din orice fisa de receptie(Auto, Piese, Componente).

Acest modul este realizat in asa fel incat fiecare agent sau operator client service sa-si poata factura singur lucrarile eliminandu-se in acest fel necesitatea unui operator dedicat pentru acest lucru.

Figură 22 – Facturi

Pentru realizarea unei noi facturi se va cauta clientul pentru care se doreste emiterea facturii, tipul facturii(pot fi definite in prealabil mai multe tipuri si serii de facturi) si data scadenta a facturii.

Dintr-o factura deschisa poate fi direct editat clientul(date de facturare/adresa etc).De asemenea se va oferi acces direct la nomenclatorul de produse prin care pot fi adaugate rapid produse in factura.

De asemenea, pot exista cazuri in care dorim sa facturam produse ce au cote de tva diferite. Sistemul de facturare ofera posibilitatea sa se factureze la cote diferite de tva in aceeasi factura fara a fi nevoie sa realizam facturi separate.

Fiecare factura deschisa va sincroniza sistemul nostru cu cel al BNR -ului si se va aduce pe factura cursul valutar din acea zi.

Factura poate fi creata atat in lei(default) cat si in celelalte unitati de masura setate in sistem(Lire, Euro, Dolar).

In momentul finalizarii facturii, produsele vor fi scazute din stoc si se va edita fisa de magazie pentru fiecare dintre acele produse.

Exista de asemenea posibilitatea de a se aloca discount atat sub forma valorica, cat si procentuala.

Figură 23 – Listare Facturi

2.6.2 Chitante

Chitantele reprezinta o modalitate de incasare cash a facturilor emise. Chitantele genereaza automat intrari in registrul de casa al intreprinderii si modifica automat suma ramasa de plata pentru facturi.

Figură 24 – Listare Chitante

2.6.3 Serii Facturi

O societate comerciala poate avea oricate serii de facturi. Poate avea serii pentru personalul de facturare cat si pentru agentii de vanzari ce factureaza pe teren. Pentru orice serie de factura se defineste un numar de inceput si un numar maxim de factura.

Daca numarul de facturi emise depaseste numarul de facturi alocate, se va instiinta operatorul pentru a se crea o noua serie de facturi.

Seriile de facturi sunt unice pentru fiecare clasa de facturi (Fiscale, Proforme, Avize)

2.6.4 Serii Chitante

O societate comerciala poate avea oricate serii pentru chitantiere. Pentru fiecare chitantier se defineste un numar de start si numarul maxim de chitante ce poate fi emis cu acea serie.

In momentul in care se depaseste numarul de chitante alocat de catre serie se va notifica operatorul pentru a se crea o noua serie de chitanta.

2.6.5 Cote TVA

Sistemul de facturare este unul deosebit. Pe fiecare factura putem avea atat o cota unica de tva cat si tva diferentiat pentru fiecare produs in parte. Acest lucru usureaza facturarea intr-o perioada in care cotele de tva se pot schimba de la o luna la alta.

De asemenea se pot seta cote de tva 0 sau tva inversat pentru emiterea de facturi in tarile din UE.

2.6.6 Devize

Devizele pot fi create din orice fisa de receptie(Auto, Piese, Componente) si pot fi incluse atat manopere cu pret prestabilit cat si produse din stoc. De asemenea pot fi alocate discount-uri si conditii de plata pentru a fideliza clientul.

Devizele pot fi transformate printr-un singur click in facturi ceea ce duce la eliminarea personalului de facturare.

Practic, fiecare agent de vanzari sau operator client service isi factureaza propria comanda direct din deviz, acesta fiind si workflow-ul recomandat pentru optimizarea activitatii.

Devizele pot fi de asemenea trimise prin email pentru a se obtine acordul clientului asupra reparatiei.

Devizele vin insotite automat de un certificat de calitate ce poate fi personalizat din configul aplicatie.

Devizele sunt una din cele mai folosite functionalitati ale aplicatiei prin intermediul carora se desfasoara negocierea tarifelor si prezentarea ofertei companiei catre client.

Se poate crea doar un singur deviz pentru fiecare fisa de receptie, indiferent de tipul ei, aceasta stand la baza intregului flux de vanzare.

Figură 25 – Deviz

2.7 Modulul Ofertare

Agentii de vanzari a companiei au la dispozitie un modul de ofertare complex si usor de folosit.

Prin intermediul acestui modul se pot trimite oferte legate direct de stocul de produse al companiei si de lista de manopere.

Avantajul acestui sistem este ca agentii au acces doar la ofertele proprii si exista o centralizare a ofertelor trimise de catre fiecare.

Toate ofertele trimise arata identic din punct de vedere al layoutului eliminandu-se in acest fel stresul de a formata un email de oferta conform standardului companiei

Figură 26 – Oferta

CAPITOLUL III. Analiza eficientei implementarii unui sistem ERP in gestionarea unei afaceri.Studiu de caz: Total Diesel Service

3.1 Analiza SWOT

3.1.1 Puncte Tari

Aplicatia de fata este unica in Romania si poate chiar in lume. Prin folosirea acestei aplicatii se reduce foarte mult timp cu fiecare masina in service, se organizeaza mult mai bine activitatea personalului si se reduce stresul si frustrarea birocratiei impuse de legea romaneasca in ceea ce priveste service-urile auto si nu numai

Avand in spate o platforma web based putem asigura accesul la ea de oriunde din lume de pe aproximativ orice device inteligent conectat la internet.

Avand in spate un framework front-end(twitter bootstrap 2.0) aplicatia se redimensioneaza automat pentru a se afisa in mod optim pe orice device indiferent de rezolutie.

TDS poate fi foarte usor modificata pentru a putea fi folosita in alte tipuri de service-uri (ex service-uri de calculatoare, service-uri de unelte si scule). De altfel, de curand aplicatia a fost implementata la un service de scule electrice.

Implementarea se poate face foarte rapid, noi instalari ale aplicatiei putand fi facute in mai putin de jumatate de ora pentru clientii noi. In timp se vor crea shell-uri(comenzi de sistem) ce vor permite deploy-ul aplicatiei in cateva minute chiar si de catre persoane ce nu au fost implicate in crearea si dezvoltarea aplicatiei. In acest fel se poate imparti activitatea in cazul unei potentiale companii ce va comercializa acest produs. Cei de la vanzari vor intra in legatura cu clientii si le vor putea face foarte rapid chiar ei instalarea unei aplicatii demo pentru acel client.

Aplicatia este cloud based si este hostata pe serverele mele din toata tara. Acest lucru ofera posibilitatea accesului rapid din orice colt al tarii si nu numai. Acest mod de lucru nu ofera doar rapiditate si eficienta ci si redundanta si protectie a datelor. Bazele de date sunt salvate pentru fiecare aplicatie in parte la intervale de o ora asigurandu-se in caz de crash catastrofal integritatea datelor.

Noi module pot fi adaugate rapid la cerere si se pot realiza modificari la cererea clientului evident, contra cost. De altfel mizam pe cererile clientilor, in acest fel putandu-se dezvolta baza de functionalitati a aplicatiei cu functii la care nu m-am gandit initial.

Posibilitatile de monetizare ale aplicatiei sunt foarte bune, putandu-se crea un abonament lunar pentru fiecare client in parte plus o taxa de instalare. Faptul ca aplicatia integreaza toate activitatile clientului asigura o colaborare pe termen lung si o stabilitate a venitului pentru fiecare client in parte.

Aplicatia are un design intuitiv si este foarte usor de invatat chiar si pentru persoanele in varsta sau persoane ce nu au abilitati in folosirea calculatorului. Un mod de testare si dezvoltare a user-experience-ului a fost prezentarea noilor functionalitati unor persoane ce nu sunt familiare cu folosirea aplicatiei si au dificultati in folosirea aplicatiilor web. Pe baza reactiilor lor au fost repozitionate si evidentiate butoane, refacut layout etc.

De altfel multe functionalitati ale aplicatiei sunt facute sa lucreze precum functii din Microsoft Office si nu necesita apasarea unui buton de salvare/actualizare.

Lucrez in permanenta la aplicatie si la modulele ei si dezvolt in permanenta noi functionalitati. Acest lucru asigura ca am o aplicatie moderna si in pas cu nevoile si dorintele clientilor mei.

Fiind hostata in cloud, numai eu voi avea acces la sursa aplicatiei. Acest lucru inseamna ca aplicatia nu poate fi furata/crackuita/piratata. Informatiile clientilor sunt incapsulate in baze de date separate.

Noile functionalitati sunt propagate tuturor clientilor si ei vor avea acces gratuit la acestea pe masura ce vor fi dezvoltate. Acest lucru contribuie la filosofia personala de depasire a asteptarilor clientilor.

Intreaga dezvoltare a aplicatiei este orientata catre utilizator si reducerea stresului legat de activitatea curenta in cadrul firmei.

In general clientii au fost foarte multumiti de aplicatie si au aratat fluxul lor de lucru la diferite expoztii/targuri auto. In acest fel am avut contact cu firme puternice din industria auto ce reprezinta in final potentiali clienti.

3.1.2 Puncte Slabe

La ora actuala echipa de dezvoltare este formata dintr-o singura persoana. Acest lucru inseamna ca pe masura ce adun noi clienti sunt nevoit sa rezolv fiecare problema punctual, ceea ce imi mananca timp din dezvoltarea noilor functionalitati.

Imi doresc ca in scurt timp sa pot angaja 1-2 programatori pe care sa ii instruiesc si sa poata prelua activitatea de debugging si suport pentru clientii actuali.

Deoarece s-a incercat acoperirea a cat mai multor domenii de activitate din cadrul unei firme unele functionalitati poate nu sunt atat de bine implementate precum in aplicatiile dedicate. De exemplu partea de facturare; persoanele ce se ocupa cu aceasta activitate nu concep sa foloseasca aplicatii web pentru asa ceva. Mai mult exista o greutate in a se intelege fluxul documentelor la nivel de companie si faptul ca aplicatia este dedicata in mod special generarii documentelor in mod automat si nu prin introducerea manuala a facturilor/devizelor etc.

Hostarea in cloud este in acelasi timp un avantaj cat si un dezavantaj. Acest lucru presupune accesul la internet in mod permanent ceea ce poate reprezenta o problema pentru service-urile auto din locurile izolate (sate / periferii ale oraselor).

Livrarea aplicatiei pe serverul clientului poate insemna o pierdere a controlului asupra sursei aplicatiei si posibilitatea ca aplicatia sa fie distribuita fara acordul meu. Acest lucru ar putea duce rapid la incheierea dezvoltarii acestei aplicatii.

Desi suntem in 2015 si orice persoana foloseste aplicatii cloud(vezi serviciile de email) exista o neincredere fata de aplicatiile web-based si cele hostate in cloud si o reticenta in a plati pentru folosirea aplicatiilor online.

Specialistii previzioneaza ca in cativa ani lumea va fi mai deschisa fata de serviciile cloud, dar pana atunci este un motiv pentru care un potential client ar putea evita achizitionarea aplicatiei.

De asemenea exista o lipsa de educatie in ceea ce priveste programele si dreptul la proprietate. Multi patroni de service cu care am luat legatura au considerat ca nu am dreptul sa cer bani pentru aceasta aplicatie si ca ar trebui cumva sa le-o ofer gratuit, ba mai mult sa le ofer si update-uri gratuite. Aceasta problema apare o data din cauza lipsei de educatie in ceea ce priveste aplicatiile informatice precum si de o mentalitate generala la nivel de populatie care spune ca orice software poate fi gasit si piratat.

3.1.3 Oportunitati

La ora actuala, piata pentru aceasta aplicatie este foarte mare mai ales ca aceasta se poate modifica foarte rapid pentru alte domenii de activitate. Exemplu. Aplicatia este deja instalata la un client care se ocupa de service-ul de scule electrice. Numarul de masina devine seria utilajului, programarile in service raman la fel, procesul de facturare si incasare nu se schimba. Versatilitatea aplicatiei este data si de structura modulara bazata pe MVC lucru care inseamna ca aplicatia poate fi foarte usor orientata catre noi domenii si noi fluxuri de productie/aprovizionare/vanzare.

Prin aceste lucruri exista un potential enorm nu numai pe piata interna. De asemenea, in strainatate, lumea este mai deschisa in a folosi servicii cloud/online si mult mai dispusa sa plateasca pentru o activitate ce le va mari eficienta in cadrul companiei.

In curand voi scoate o versiune in limba engleza a aplicatiei pe care o voi comercializa inafara tarii.

3.1.4 Amenintari

Urmarind succesul aplicatiei, este foarte posibil ca un competitor cu potential financiar mai mare sa refaca rapid functionalitatile aplicatiei si sa intre puternic in piata.

Fiind la ora actuala doar un singur programator si neavand o echipa de testare, vanzare, dezvoltare rata cu care scot noi functionalitati este destul de mica.

De asemenea, cresterea rapida a numarului de clienti nu este neaparat un lucru bun. Acest lucru inseamna ca trebuie sa aloc mai mult timp pentru debugging decat pentru dezvoltarea noilor functionalitati. Mai mult, lipsa unui investitor care sa-mi permita lucrul full-time la aplicatie si asigurarea unei infrastructuri(birou, angajati) reprezinta o problema majora pentru mine.

La ora actuala exista foarte multe aplicatii de tip CRM/ERP, multe din ele putand satisface intr-o orarecare masura si nevoile pe care le acopera aplicatia mea. Din pacate inceperea colaborarii cu astfel de companie reprezinta o investire a intregii baze de date si implicit o relatie de dependenta de acel furnizor.

Practic orice client care alege sa lucreze cu o alta firma furnizoare de aplicatii ERP/CRM reprezinta pentru mine un client pierdut si foarte greu de castigat.

3.1.5 Functionalitati viitoare

Este in plan un modul de salarii care va avea asociat si un sistem de bonusuri si obiective ex. Daca un utilizator ajunge la un anumit obiectiv, aplicatia va aloca automat un bonus prestabilit pentru acea aplicatie, lucru ce va duce la cresterea productivitatii prin cresterea competitivitatii dintre angajati.

In scurt timp, aplicatia va avea un modul de traducere prin care se vor putea adauga diferite limbaje(Engleza, Franceza) doar prin crearea si modificarea unui fisier de config.

De asemenea se doreste crearea unui API prin care sa se interconecteze aplicatia curenta cu aplicatii desktop de contabilitate si gestiune: ex. Saga.

3.2 Rezultatele obtinute in urma programului

In urma folosirii aplicatiei de catre TDS Service s-a constatat o reducere a timpului petrecut de o masina in service cu mai bine de 30 de minute. Acest lucru inseamna o crestere a productivitatii si o mai buna organizare a activitatii.

In urma discutiilor cu proprietarii service-ului, dupa implementarea aplicatiei s-a constatat o crestere a numarului de masini programate in service. Daca pana in 2012 aveau aproximativ 150-200 de masini lunar, incepand cu aprilie 2013 numarul masinilor s-a ridicat la aproximativ 300-350 de masini ajungand in iunie 2014 la un numar de 375 de masini pe luna.

In acelasi timp exista clienti care au fost fidelizati tocmai din cauza acestui mod de lucru. Fiecare client primeste o fisa de receptie la predarea masinii in care primeste toate detaliile lucrarii si un deviz estimativ al lucrarii. Clientul este in permanenta tinut la curent cu ceea ce se intampla cu masina sau piesa lasata la reparat.

Faptul ca fiecare client are un istoric al masinilor aduse in service, inseamna ca pentru masinile ce vin periodic la revizie/reparatie se are un istoric al reparatiilor si al pieselor folosite.

Realizarea fisei de receptie, al devizului si al facturii este automatizat, ceea ce reduce automat munca a mai bine de 3 oameni doar din acest punct de vedere. Rezultatele de pe testere sunt sistematizate si integrate in sistem. In acest fel se evita risipa de hartie si erorile de comunicare intre oameni.

Tocmai din acest motiv, TDS a putut realoca oameni din functii birocratice in functii productive cum ar fi vanzarile sau Client Service ex. Personalul de facturare.

La sfarsitul fiecarei luni exista un raport complet de activitate in care se poate vedea performanta fiecarui angajat si orele efectiv lucrate reducand masiv numarul de bani platiti pentru angajatii platiti la ora.

Anumite departamente din cadrul TDS au oameni platiti la numarul de piese reparate/reconditionate/create. Inainte de implementarea programului nu exista o situatie clara prin care sa se vada activitatea clara a muncitorilor. Tocmai din acest motiv a existat o mica depresie post ERP si o rezistenta din partea angajatilor in ceea ce priveste acceptarea programului.

Desi suna crud, programul a permis reducerea costurilor cu salariatii prin reflectarea mult mai riguroasa a activitatii lor si relocarea lor in activitati mai productive.

Multe din piesele(injectoare/pompe) sunt aduse adeseori de catre curier si se constata ca piesele au suferit defectiuni din cauza transportului sau din cauza ca acele piese au fost trimise cu pretextul unei anumite defectiuni pentru a se pretinde ulterior ca defectiunile piesei au aparut din cauza manipularii in cadrul service-ului. Pentru a se evita astfel situatii neplacute create cu sau fara intentia clientului, s-a creat o procedura prin care toate piesele primite prin curier sau aduse de catre client sunt fotografiate si imaginile sunt salvate in aplicatie. In acest fel se poate arata clientului starea in care a fost primita piesa si se reduc costurile create de cereri frauduloase de reparatie

Desi dezvoltarea aplicatiei a inceput in 2013 (modulul de programari si API pentru clienti) TDS a beneficiat de functionalitatile complete ale aplicatiei de abia in 2014. Mai jos regasiti un grafic al evolutiei in timp a societatii Total Diesel Service conform site-ului riscro.ro

Tabel 1 – Evolutia in timp a TDS

3.3 Concluzii

Consider ca aplicatia mea are un potential foarte mare de comercializare, dovada stand si numarul de clienti care creste incet, dar constant.

Asupra sitemului de programari si-au manifestat interesul afaceri din domenii diferite de activitate precum service-uri de unelte si scule electrice, cabinete dentare unde un sistem de programari si reamintire a clientului asupra programarii este absolut necesar, spitale private care doresc sisteme de ticketing si management al clientilor etc.

Aplicatia poate fi orientata catre oricare dintre aceste directii si nu este limitata doar la acestea.

Modulul de facturare poate fi folosit ca modul standalone pentru absolut orice aplicatie ce are nevoie de un program de facturare si gestiune a platilor si incasarilor.

Modulul de gestiune poate fi de asemenea implementat ca program de sine statator.

Practic aplicatia poate fi desfacuta in subprograme si vandute separat pe module, dar implementarea lor ca aplicatie integrata este punctul forte din spatele aplicatiei mele. Faptul ca poti reconfigura aplicatia doar scotand si adaugand module in asa fel incat sa obtii ceva dedicat pentru un anumit domeniu de activitate reprezinta un avantaj enorm.

Eficienta sistemului si imbunatatirea fluxului de lucru in cadrul societatii Total Diesel Service sunt probate prin folosirea zi de zi a aplicatiei catre mai bine de 30 de utilizatori simultan din cadrul companiei.

Desi initial pot aparea probleme de adoptare a solutiei informatice, pe termen lung angajatii realizeaza care sunt avantajele unui astfel de sistem si faptul ca aplicatia vine in ajutorul lor si nu pentru a crea overhead in ceea ce priveste activitatea lor in cadrul companiei.

Fiecare client a reprezentat o modalitate de invatare si o oportunitate de a testa si dezvolta functionalitatile aplicatiei.

De asemenea, ma ghidez dupa principiul depasirii asteptarilor clientilor. Nu doresc sa creez o aplicatie care doar sa faca un lucru asteptat de client, doresc sa creez o aplicatie care sa depaseasca acele asteptari.

Odata cu crearea unei firme si angajarea unor programatori care sa ajute la dezvoltarea aplicatiei se poate pune pe picioare o afacere cu un potential masiv atat in Romania cat si in afara tarii.