Sisteme Geografice Informa /uni0163ionale (GIS) Abduraman Adina- Esma Specializarea ISC anul 1 Bucure ști 2009 2 Contents 1. INTRODUCERE… [610996]

1

UNIVERSITATEA POLITEHNIC Ă BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE ELECTRONIC Ă TELECOMUNICATII ȘI
TEHNOLOGIA INFORMATIEI

Sisteme Geografice Informa /uni0163ionale
(GIS)

Abduraman Adina- Esma
Specializarea ISC anul 1

Bucure ști
2009

2

Contents
1. INTRODUCERE ……………………………… …………………………………………… ………………………….. 3
2. Sisteme geografice informationale. Concepte gene rale ………………………………………. …………….. 4
2.1. Ce este GIS? …………………………… …………………………………………… ……………………………. 4
2.2. Componentele GIS ……………………….. …………………………………………… ……………………….. 4
2.3. Avantaje și riscuri ………………………………….. …………………………………………… ……………… 7
2.4. Domeniile de aplicabilitate GIS ………….. …………………………………………… ……………………. 8
3. Datele utilizate în GIS …………………… …………………………………………… ………………………………. 8
3.1. Capturarea datelor ……………………… …………………………………………… ………………………….. 8
3.2. Recuperarea datelor digitale dintr-o imagine a flata pe suport hartie ………………………. …… 11
3.3. Stocarea datelor ……………………….. …………………………………………… ………………………….. 13
3.4. Interogarea datelor …………………….. …………………………………………… ………………………… 15
3.5. Analiza datelor ………………………… …………………………………………… ………………………….. 15
3.6. Vizualizarea datelor ……………………. …………………………………………… ……………………….. 17
4. Arhitectura unui sistem GIS ……………….. …………………………………………… ………………………… 17
4.1. Arhitectura 2-tier ……………………… …………………………………………… ………………………….. 18
4.2. Arhitectura 3-tier ……………………… …………………………………………… ………………………….. 18
5. Aplica /uni0163ii și tendin /uni0163e în domeniu………………………………… …………………………………………… …… 20
5.1. Scurt istoric ………………………….. …………………………………………… …………………………….. 20
5.2. Preocup ări în domeniu……………………………….. …………………………………………… …………. 22
5.2.1. RadioGraph 8 & District 8 ……………… …………………………………………… ………………. 22
6. Concluzii ……………………………….. …………………………………………… …………………………………. 25
7. ANEXA 1 Lista de figuri …………………… …………………………………………… ………………………… 26
8. BIBLIOGRAFIE …………………………….. …………………………………………… …………………………. 27

3

1. INTRODUCERE

Pe parcursul ultimelor trei decenii, o tehnologie puternic ă a schimbat modul în care oamenii
tr ăiesc și înva /uni0163ă lucruri în cartierele, localit ă/uni0163ile și ora șele lor. Similar multor altor tehnologii,
majoritatea oamenilor nu este con știent ă de sistemele geografice informa /uni0163ionale și impactul pe care
acestea îl au, un impact de o anvergur ă echivalent ă cu utilitatea lor. Chiar dac ă sistemele GIS au
înregistrat o cre ștere extraordinar ă în ultimii 15 ani și sute de mii de oameni folosesc acum acest ă
tehnologie, foarte pu /uni0163ini realizeaz ă cum le este afectat ă indirect via /uni0163a cotidian ă de aceste sisteme
informa /uni0163ionale.
Pentru a demonstra acest lucru, putem analiza activ itatea zilnic ă a unei persoane. Primul lucru
pe care o persoan ă îl face când se treze ște de diminea /uni0163ă este s ă aprind ă luminile și eventual radioul.
Ambele sunt alimentate cu energie electric ă de uz casnic. Orice companie furnizoare de electri citate
utilizeaz ă GIS pentru a gestiona infrastructura complex ă format ă din zeci de mii de linii de transport
și distribu /uni0163ie și sute de mii de puncte de lucru, precum și mii de angaja /uni0163i care asigur ă func /uni0163ionarea
optim ă a acestora.
Urmeaz ă cafeaua. Apa din care este f ăcut ă cafeaua este furnizat ă de un utilitar care gestioneaz ă
un sistem de distribu /uni0163ie a apei format din mii de kilometri de conducte p entru dirijarea fluxului de ap ă.
Utilitarul folose ște GIS pentru distribu /uni0163ia apei, între /uni0163inerea infrastructurii, cartografiere automat ă,
urm ărirea re /uni0163elei, analiza fluxului și alte aspecte legate de inginerie, opera /uni0163iuni, administrare și
finan /uni0163are.
Ce merge cel mai bine la o cafea decât r ăsfoirea unui ziar. Lemnul care a fost sursa pentru hârtie
a fost asigurat de companii care folosesc GIS în pr acticile de management forestier. GIS face mult
mai u șor accesibil ă analiza limitelor propriet ă/uni0163ilor, a vegeta /uni0163iei, a solului, precum și a zonelor
sensibile și permite managerilor s ă ia cele mai bune decizii în urma studierii informa /uni0163iilor.
Dac ă am continua, ar urma mersul cu ma șina la serviciu. Acesta presupune contactul cu
infrastructura de transport care este administrat ă cu siguran /uni0163ă de un sistem GIS deoarce mai mult de
80% din informa /uni0163iile utilizate pentru a dirija traficul rutier, fer oviar și fluvial au componente spa /uni0163iale
asociate. La fel și combustibilul folosit pentru alimentarea rezervor ului presupune existen /uni0163a unui
sistem GIS foarte complex.
Cu alte cuvinte, f ără a con știentiza, ne lovim la orice pas de sisteme informa /uni0163ionale geografice,
fiecare în parte specializat pentru un anumit domen iu. Prin urmare, GIS nu este nimic special. Ca
orice sistem informa /uni0163ional, este o acumulare organizat ă de date și proceduri pentru crearea,

4 achizi /uni0163ionarea, integrarea, transformarea, vizualizarea, analiza și modelarea informa /uni0163iilor, care îi ajut ă
pe oameni în luarea deciziilor.
Oamenii care iau contact cu GIS au în spate diferite do menii de activitate. Unii provin din
domeniul proiect ării asistate pe calculator(CAD), al /uni0163ii, de și nu au nici o leg ătur ă cu domeniul tehnic
sau un domeniu legat de cartografiere, utilizeaz ă GIS doar pentru c ă au realizat că îi ajut ă s ă-și
îndeplineasc ă sarcinile mult mai repede și mai bine. Exist ă bineînteles și cei care au cariere în zonele
de aplica /uni0163ii care pot beneficia de avantajele GIS: planificare, geo grafie, s ănătate public ă, siguran /uni0163ă
public ă etc, precum, și cei care dezvolt ă un interes pentru GIS doar pentru c ă sunt la curent cu tot ce
este nou și util în domeniul tehnic.
2. Sisteme geografice informationale. Concepte gene rale

2.1. Ce este GIS?

GIS este acronimul în limba englez ă pentru Sisteme Informationale Geografice: Geographic
Information Systems(SUA), Geographical Information Syst ems(Marea Britanie,Australia,Canada),
Geographical Information Science (academic).
Michael F.Goodchild, profesor la Universitatea din Califo rnia, Departamentul de geografie
define ște GIS-ul ca fiind: “o form ă particular ă a Sistemelor Informatice aplicat ă datelor
geografice…Un ansamblu de echipamente, programe și proceduri proiectat pentru stocarea,
administrarea, manipularea, analiza, modelarea și vizualizarea datelor spa /uni0163iale pentru rezolvarea
problemelor de planificare complexa și administrare. ”
Mai pe larg, un sistem GIS este un sistem folosit pentu m odelarea informa /uni0163iei, proceselor și
structurilor, care reflect ă lumea real ă, inclusiv evenimentele trecute, pentru a putea in /uni0163elege, analiza și
gestiona resurse și facilit ă/uni0163i. Un sistem GIS poate fi descris ca un sistem de gestiune a unei baze de
date, care de regul ă prezint ă utilizatorului datele într-un mod interactiv grafic, care poate fi interogat ă
și analizat ă.
2.2. Componentele GIS

GIS nu trebuie privit ca un sistem pur hardware, el este u n
ansamblu constituit din:
• Persoane – utilizatorii sistemului;
• Aplicatii – procesele și programele utilizate pentru
Figura 1 Componente GIS

5
atingerea scopurilor dorite;
• Date – informa /uni0163iile necesare care stau la baza aplica /uni0163iei;
• Software – nucleul sistemului GIS;
• Hardware – componentele fizice pe care va rula sistemul.

Figura urm ătoare trebuie interpretat ă ca o propozi /uni0163ie, și porne ște de la cele mai importante
elemente care alc ătuiesc un sistem GIS, pân ă la cele mai pu /uni0163in importante.

Figura 2 Ierarhia componentelor GIS

Exist ă o disput ă în leg ătur ă cu cel mai important element, anumite lucr ări sus /uni0163inând c ă
principalul rol este de /uni0163inut de persoane, în timp ce alte studii pun pe pri mul loc datele.
Toate acestea au
nevoie de Trebuie sa
utilizeze
PERSOANE

APLICATII

SOFTWARE

HARDWARE Care necesita
Ce pot fi accesate
si manipulate prin
DATE

6
Utilizatorii
Sistemele informa /uni0163ionale, geografice sau nu, vin din necesitatea oame nilor în organiza /uni0163ii de a
răspunde la întreb ări, de a-și realiza sarcinile într-un mod cât mai simplu și, în general de a
interac /uni0163iona cu lumea și oamenii care o alc ătuiesc.
Un sistem informa /uni0163ional precum GIS vine în sprijinul realiz ării activit ă/uni0163ilor într-un timp mult
mai scurt și cu rezultate mult mai consistente, cu un nivel ri dicat de încredere.
Designul și implementarea unui sistem GIS începe cu oamenii și necesit ă/uni0163ile lor, și se termin ă
cu aplica /uni0163ii reale de care ace știa se folosesc în vederea atingerii scopurilor pro puse. Întregul sistem
exist ă pentru a ne sprijini în realizarea sarcinile pe ca re le avem.

Aplica /uni0163iile
Aplica /uni0163tiile reprezint ă urm ătoarea treapt ă în ierarhia men /uni0163ionat ă mai sus, deoarece acestea
definesc func /uni0163ionalit ă/uni0163ile pe care trebuie s ă le aib ă sistemul informa /uni0163ional.
În diferite organiza /uni0163ii oamenii au nevoie s ă întocmeasc ă diverse tipuri de rapoarte, s ă ia anumite
decizii și, în general, s ă aplice propriile abilit ă/uni0163i pentru a rezolva tot felul de probleme. Activit ă/uni0163ile,
procesele desf ăș urate în vederea realiz ării acestora lucruri poart ă denumirea de aplica /uni0163ii. Aplica /uni0163iile
iau na ștere din misiunea și obiectivele organiza /uni0163iei. În proiectarea oric ărui sistem de informa /uni0163ii trebuie
/uni0163inut cont de tipul de aplica /uni0163ii ce vor fi suportate de acesta.
Mai exact, aplica /uni0163iile reprezinta modul în care sunt ob /uni0163inute datele, cum sunt stocate,
transformate și analizate pentru a fi prezentate într-o form ă final ă la iesire. Un exemplu simplu de
aplica /uni0163ie îl constitue densitatea popula /uni0163iei la nivel na /uni0163ional sau monitorizarea calit ă/uni0163ii apei.

Datele
Pentru ca aplica /uni0163iile s ă func /uni0163ioneze în mod corespunz ător, acestea au nevoie de date. Nu se
poate construi o hart ă cu poten /uni0163ialul vânzarilor sau cu amplasarea geografic ă a clien /uni0163ilor f ără a de /uni0163ine
anumite tabele ci informa /uni0163iile necesare realiz ării unui astfel de rezultat. Aceste tabele se vor afla într-
o baz ă de date (eventual mai multe), sistemul necesitând existen /uni0163a unor intrumente specializate
pentru accesul, administrarea și manipularea datelor. Tipurile de date posibile, m odul de capturare,
stocare și interogare a acestora vor fi prezentate în subcap itolul urm ător.

7
Software
Când vorbim de software-ul GIS, ne referim la instr umentele utilizate pentru a stoca, analiza, și
afi șa informa /uni0163iile geografice. În orice sistem GIS, datele, pe lâ ng ă reprezentarea spa /uni0163ial ă, posed ă
leg ături c ătre diferite atribute ce sunt stocate într-o baz ă de date. Majoriatatea aplica /uni0163iilor ofer ă o
interfa/uni0163ă u șor de utilizat pentru interogarea datelor și manipularea spa /uni0163ial ă prin utilizarea unor
instrumente precum zoom sau pan.
Pe scurt, componentele software principale ce alc ătuiesc un sistem informa /uni0163ional GIS sunt: un
sistem de gestiune a bazelor de date, o interfa /uni0163ă grafic ă care s ă permit ă manipularea instrumentelor, și
bineîn /uni0163eles instrumentele.
Nivelul coborât pe care se afl ă software-ul în ierarhie se datorez ă faptului c ă aplica /uni0163iile pot
exista chiar dac ă se renun /uni0163ă la software, atâta timp cât datele exist ă și sunt aranjate într-o manier ă
util ă.
Hardware
GIS hardware nu este nimic altceva decât un sistem, un computer pe care s ă ruleze aplica /uni0163ia
GIS. Pe lâng ă sistemul propriu-zis cu tastatur ă, monitor, cabluri, conexiune internet, mai pot exi sta
componente precum: imprimante profesionale, scaner e, echipamente speciale care s ă scaneze h ăr/uni0163i și
să introduc ă datele din h ăr/uni0163i în baza de date GIS.
Trio-ul din centrul Figurii.1: aplica /uni0163ii-software-date, reprezint ă nucleul sistemului de informa /uni0163ii.
În mod ideal, acesta ar trebui s ă func /uni0163ioneze indiferent de oamenii care intervin in siste m (în cazul în
care design-ul aplica /uni0163iei este bine realizat ) și trebuie s ă fie îndeajuns de flexibil pentru a func /uni0163iona
indiferent de inova /uni0163iile care apar la nivel hardware, chiar și în absen /uni0163a total ă a hardware-ului.
2.3. Avantaje și riscuri

Avantajele utiliz ării unui GIS:
• Datele sunt mai bine organizate
• Elimin ă redundan /uni0163a în stocarea datelor
• Facilitatea actualiz ărilor
• Analize, statistici și noi c ăutari mult mai u șoare
• Utilizatorii sunt mai productivi
Principalele riscuri pe care orice sistem GIS și le asum ă :
• Complexitate

8
• Costuri ridicate
• Modific ările din teren
• Dificult ă/uni0163i în formarea de personal
2.4. Domeniile de aplicabilitate GIS
Domeniile de aplica /uni0163ie ale GIS sunt nenum ărate, de la s ănătate, financiar-bancar, criminalistic ă,
turism, geologie, mediu etc. Pentru o exemplificare concret ă amintim aplicarea metodei GIS pentru
evaluarea cazurilor de methemoglobinemie infantil ă în perioada 1985-1996 prin care se identific ă
zonele de risc.
Un alt exemplu de aplicabilitate, de data aceasta î n domeniul mediului îl constitue biologii care
folosesc transmi /uni0163ă toare radio și antene satelitare pentru a trasa rutele migra /uni0163iilor de caribu și ur și
polari, pentru a sus /uni0163ine programul de protec /uni0163ie a animalelor. Ín GIS rutele migra /uni0163iilor au fost indicate
de diferite culori pentru fiecare lun ă timp de 21 luni. Cercet ătorii au folosit apoi GIS pentru a
suprapune traseele migra /uni0163iei pe harta planului de dezvoltare al exploat ărilor petroliere pentru a
determina posibilitatea interferen /uni0163ei cu traseele animalelor.
Din punct de vedere al criminalit ă/uni0163ii, un sistem GIS poate determina zonele cu un grad ridicat al
infrac /uni0163iunilor, în func /uni0163ie de situa /uni0163iile antecedente, de categoriile de oameni care tra iesc în respectivele
zone. Aceste estim ări ajut ă în luarea deciziilor asupra ariilor în care ar tre bui int ărit ă securitatea și
siguran /uni0163a cet ă/uni0163eanului, sau ar trebui implementate proiecte care s ă promoveze în rândul popula /uni0163iei
necesitatea educa /uni0163iei copiilor.
3. Datele utilizate în GIS
3.1. Capturarea datelor

Captura datelor se refer ă la introducerea datelor în sistem. Aceasta este c omponenta cu cele
mai mari cerin /uni0163e din punctul de vedere al resurselor de timp din c adrul unui GIS. Fiecare apari /uni0163ie a
obiectelor dintr-o hartã trebuie specificatã, la fe l și rela /uni0163iile spa /uni0163iale dintre ele.
Înainte de a ajunge într-un proiect GIS, datele car e nu se afl ă în format numeric, adic ă într-o
form ă recunoscut ă de c ătre calculator, trebuiesc digitizate. Datele deja e xistente, fie pe hartie, fie pe
filme PET pot fi digitizate sau scanate pentru a pr oduce date in format interpretabil de calculator.
Digitizorul produce date vectoriale pe masura ce un operator traseaza puncte, linii, poligoane ale une i
harti. Scanarea unei harti in schimb, produce date de tipul raster, care pot fi transformate mai tarzi u in
date vectoriale cu ajutorul unor programe specializ ate in astfel de conversii.

9
Întrebarea care se cuvine aici este ˝din ce surse se culeg informa /uni0163iile, de unde anume provin
datele adunate, stocate într-o baz ă de date GIS?˝
Majoritatea provin din baze de date deja existente, produse de Agen /uni0163ii Federale și companii
private. Datele topografice obtinute cu ajutorul un or instrumente ce au la baza geometria analitica,
precum si datele obtinute cu ajutorul unui GPS pot fi introduse direct in GIS, fara a avea nevoie de
modificari. Deasemenea, trasarea cu mouse-ul a unor entitati geografice pe o harta digitala existenta,
duce la introducerea directa, in baza de date GIS, a unor noi coordonate.
Echipamentele care pot fi folosite in vederea achiz itiei de date sunt prezentate in cele ce
urmeaza:
1. Fotografiile aeriene
In prezent, fotografiile aeriene analogice sunt sca nate in vederea digitizarii lor, dar cum
camerele foto digitale au luat o puternica amploare , atat datorita calitatii foarte bune, cat si a pre tului
din ce in ce mai scazut, acest pas va fi eliminat. In ceea ce priveste fotografiile aeriene digitale, cu
ajutorul unui program specializat, acestea sunt ana lizate si astfel sunt obtinute date digitale ce pot fi
memorate.
2. Radarul subpamantean
Pentru detectarea re /uni0163elelor subterane, este necesar ă utilizarea radarului subp ământean. Aparatul
folose ște unde de înalt ă frecven /uni0163ă și func /uni0163ioneaz ă pe principiul sond ării pe baz ă de ecou. Ín acest
proces, se analizeaz ă reflexiile impulsurilor electromagnetice emise de o anten ă spre obiectul cercetat
la intervale scurte de timp. La atingerea de c ătre unde a obiectului cercetat se produc reflexii, marcate
pe ecranul aparatului prin distorsiuni ale undei em ise. Semnalele de reflexie sunt recep /uni0163ionate de c ătre
o anten ă. Șirul de reflexii d ă posibilitatea de a construi o imagine ce se poate reda la fa /uni0163a locului pe un
monitor sau datele pot fi memorate pe un mediu de s tocare pentru viitoarele prelucr ări.
Prin folosirea radarului subp ământean productivitatea zilnic ă se poate aprecia la circa 500 – 700 m
/ zi. Detectarea re /uni0163elelor subp ământene se face prin cercetarea unor sec /uni0163iuni transversale marcate pe
suprafa /uni0163a str ăzii de studiat. Pe linia transversal ă se fac marcaje din 0,5 în 0,5 m pe toat ă l ă/uni0163imea
str ăzii. Odat ă identificat ă adâncimea minim ă pân ă la obiectul cercetat se marcheaz ă exact locul, care
se înregistreaz ă ca o coordonat ă de teren.
Cele mai mari colec /uni0163ii de date geografice sunt imaginile luate din sate lit (imagini satelitare).
Acestea sunt imagini raster care pot fi scanate și apoi transformate în imagini vectoriale folosind
programme speciale de conversie.

10
3. Sateliti
Tehnologia VSAT (Very Small Aperture Terminal) marcheaz ă un punct de cotitur ă în industria
sateli /uni0163ilor de comunica /uni0163ii. VSAT furnizeaz ă o infrastructur ă de comunica /uni0163ie bazat ă pe transmisia prin
sateli /uni0163i, oferind posibilitatea transferului de date, voce și imagini cu flexibilitate maxim ă,
disponibilitate imediat ă și un raport performan /uni0163e/cost optim. Exist ă mai mul /uni0163i sateli /uni0163i care acoper ă
bine teritoriul /uni0163ă rii noastre, cum ar fi satelitul Eutelsat II F-4 care a fost lansat în iulie 1992 și este
localizat la 7° E.
Trebuie men /uni0163ionat c ă firma GEOSYSTEMS distribuie în România imaginile satelitare ale firm ei
EURIMAGE.

4. GPS
Sistemul de pozi /uni0163ionare global ă (GPS) este alc ătuit din trei segmente:
1. segmentul spa /uni0163ial (sateli /uni0163ii);
2. segmentul de control (United States Department of D efence);
3. segmentul utilizator (oricine folose ște un receptor GPS în scopuri de pozi /uni0163ionare).
Segmentul spa /uni0163ial este alc ătuit dintr-o constela /uni0163ie de 24 de sateli /uni0163i care se rotesc în jurul
Pământului la o altitudine de 20.000 km. Sateli /uni0163ii, dispu și într-unul din cele 6 plane orbitale,
înconjoar ă P ământul de dou ă ori pe zi.
Receptorul GPS determin ă pozi /uni0163ia sa pe baza semnalelor radio primite de la mai mu l /uni0163i sateli /uni0163i.
Sateli /uni0163ii dispun de ceasuri “de încredere“, a șa c ă determinarea timpului f ăcut de semnalele radio este
foarte precis ă. Receptorul GPS calculeaz ă distan /uni0163a fa /uni0163ă de fiecare satelit pe baza timpului f ăcut de
semnalul radio și a vitezei luminii (viteza semnalului), apoi folos e ște aceste distan /uni0163e pentru a-și
calcula pozi /uni0163ia pe P ământ. Sateli /uni0163ii GPS emit pe dou ă frecven /uni0163e diferite (având lungimile de und ă de
9, respectiv 24 cm). Pozi /uni0163iile acestor sateli /uni0163i se pot afla folosind sistemul de coordonate WGS-84.
Exist ă receptoare GPS cu o singur ă frecven /uni0163ă și receptoare GPS cu dou ă frecven /uni0163e, cele din urm ă
oferind un important avantaj pentru aplica /uni0163iile în timp real.
Pe lâng ă introducerea datelor grafice ce sunt stocate în h ăr/uni0163i, mai trebuie introduse și atributele.
Acestea sunt informatii aditionale despre entitatil e din sistem, in cazul datelor de tip vector, cum a r fi
de exemplu: numele entitatii, data la care a fost c reata, sau, daca ne referim la un exemplu cat mai
specific, cantitatea de precipitatii care a fost in registrata pentru o anumita perioada a anului, sau tipul
de sol care caracterizeaza entitatea respectiva, in caz ca aceasta reprezinta un teren agricol, etc.
Introducerea acesor atribute se poate face manual, de la tastatur ă, sau se introduc din fi șiere digitale
existente.

11
Întotdeauna în GIS datele introduse trebuie s ă fie verificate, deoarece pot sa apar ă erori. Acestea
pot sa apar ă în timpul procesului de introducere a datelor sau p ot fi deja existente în datele de intrare,
ducând în final la interpret ări gre șite ale rezultatelor. Scanerele electronice înregis treazã petele de pe o
hartã cu aceea și acurate /uni0163e cu care captureaz ă elementele interesante de pe hart ă. De exemplu, o astfel
de pat ă poate duce la conectarea a dou ă linii care nu ar trebui s ă se întâlneasca. Astfel de informa /uni0163ii
nedorite trebuiesc editate sau eliminate din fi șierul de date. Un exemplu despre cum putem elimina
informatiile nedorite este prezentat in subcapitolu l urmator.
3.2. Recuperarea datelor digitale dintr-o imagine a flata pe suport
hartie

Uneori, anumite organizatii au nevoie sa proceseze diverse date dintr-o imagine satelitara, insa
imaginea in cauza este facuta accesibila doar in fo rmat printat pe hartie. In aceasta situatie, pentru a
reproduce imaginea in format digital este nevoie de un calculator si un dispozitiv de scanare. Cu toat e
aceastea, datorita printarii, in imaginea tiparita vor aparea anumite texturi nedorite. Aceste texturi au
un anumit spectru Fourier, si prin urmare pot fi el iminate prin utilizarea unor anumite tipuri de filt re.
Imaginea dorita este scanata cu ajutorul dispozitiv ului de scanare si stocata in memoria
calculatorului ca o imagine digitala. Texturile ned orite vor aparea bineinteles si in imaginea digital a
obtinuta in urma scanarii. Pentru exemplificare poa te fi urmarita imaginea de mai jos, alaturi de o
anumita portiune marita din aceasta, pentru a arata in mod clar existenta texturii.

Figura 3 Imagine satelitara printata

Textura nedorita este distribuita pe intreaga supra fata a imaginii cu o aceeasi structura
reprezentand nimic altceva decat zgomot periodic. A cesta poate fi eliminat cu ajutorul unei functii de
filtrare in domeniul frecventei.

12
Transformata Fourier este aplicata asupra imaginii cu zgomot pentru a obtine spectrul acesteia.

Figura 4 Spectrul obtinut in urma aplicarii transfo rmatei Fourier

Centrul tabloului obtinut in urma tranformatei Four ier reprezinta valoarea medie a luminozitatii.
Spectrul departat de centru arata procentul de cres tere a componentei spatiale in frecventa. In genera l,
spectrul texturii nedorite se va afla in zona de fr ecventa ridicata. Prin urmare, o functie de filtra re este
aplicata in vederea eliminarii spectrului de inalta frecventa corespunzator texturii nedorite. Functie
defineste anumite benzi pentru respingerea frecvent elor nedorite.

Figura 5 Functia de filtrare aplicata pentru indepa rtarea texturii nedorite

Imaginea finala este obtinuta prin aplicarea tranfo rmatei Fourier inverse, imaginii spectrale
obtinute in urma filtrarii. Prin urmare, imaginile digitale pot fi recuperate, plecand de la varianta lor
printata.

13

Figura 6 Imaginea finala obtinuta in urma aplicarii Transformatei Fourier inverse

3.3. Stocarea datelor

Fiind vorba de un calculator numeric, este evident c ă stocarea datelor trebuie f ăcut ă sub form ă
de coduri numerice. Dup ă experien /uni0163e îndelungate s-a hot ărât ca reprezentarea intern ă a unei h ăr/uni0163i s ă se
fac ă în dou ă sisteme: sistemul vectorial și sistemul raster.

Figura 7 Vector vs. Raster

În sistemul vector , harta este construit ă din puncte și linii, fiecare punct și extremit ă/uni0163ile liniilor
fiind definite prin perechi de coordonate (x,y). Ac estea pot forma arce, suprafe /uni0163e, volume. Sistemul
vector se bazeaz ă pe trei primitive grafice (primitiva grafic ă este cel mai mic element reprezentabil
grafic utilizat la crearea și stocarea unei imagini vectoriale și recunoscut ca atare de sistem):
• Punctul – folosit pentru caracteristici geografice care pot fi cel mai bine exprimate de
un singur punct de referin /uni0163ă . Punctele pot fi deasemenea utilizate pentru a rep rezenta
zone expuse la scar ă mic ă.
• Linia sau Polilinia – utilizate pentru caracteristi ci liniare, cum ar fi râuri, drumuri, c ăi
ferate etc. Ca și în cazul punctului, la scar ă mic ă poligoanele pot fi reprezentate cu
ajutorul caracteristicei liniare.
• Poligonul –este utilizat pentru reprezentarea carac teristicilor digitale care acoper ă o
anumit ă zon ă de pe suprafa /uni0163a p ământului. Aceste caracteristici pot include lacuri, limite
de parcuri,limite de ora șe, cl ădiri.

14
Fiecare dintre aceste geometrii este legat ă la un rând într-o baz ă de date care descrie atributele
lor. Într-un exemplu concret, o baz ă de date care descrie lacuri poate con /uni0163ine informa /uni0163ii despre
adâncimea unui lac, calitatea apei, nivelul de poluare. Aceste informa /uni0163ii pot fi folosite pentru a face o
hart ă care s ă descrie un anumit atribut al setului de date. De exemplu, lacurile ar putea fi colorate în
func /uni0163ie de nivelul de poluare. Diferite geometrii poate fi, de asemenea, comparate. În acest sens, GIS
ar putea fi folosit pentru a identifica toate fântânile (p uncte) af șate pe o raz ă de 1 km de un lac
(poligon) cu un nivel ridicat de poluare.
Principalul avantaj al sistemului vector fa /uni0163ă de cel raster este faptul ca memorarea datelor este
mai eficient ă. În acest sistem doar coordonatele care descriu tr ăsăturile caracteristice ale imaginii
trebuiesc codificate. Se folosesc de regula la realiz area h ăr/uni0163ilor la scar ă mare.
În sistemul raster , imaginile sunt construite din
celule numite pixeli. Pixelul este cel mai mic element
de pe o suprafa /uni0163ă de afi șare, c ăruia i se poate atribui în
mod independent o intensitate sau o culoare. Fiecare
pixel are atribuit un num ăr care va fi asociat cu o culoare. O entitate geografi c ă este alc ătuit ă din
mul /uni0163imi de pixeli. De exemplu, un lac va fi reprezentat de o succesiune de pixeli de aceea și culoare.
Cu alte cuvinte, un sistem raster este compus din celu le mici în form ă p ătrat ă sau dreptunghiular ă,
având suprafa /uni0163a egal ă cu rezolu /uni0163ia sistemului.
Un exemplu de imagini raster îl constitue imaginile bitmap ob /uni0163inute în urma scan ării planurilor
de pe hârtie, sau imaginile ob /uni0163inute de la sateli /uni0163ii specializa /uni0163i. În timp ce imaginile digitale ob /uni0163inute
prin scanarea planurilor/h ăr/uni0163ilor sau prin fotografiere au un singur tip de informa /uni0163ie pentru punctele de
la sol (culoarea), sateli /uni0163ii pot colecta mai multe tipuri de informa /uni0163ii deodat ă, iar aceste date sunt
furnizate ca benzi (straturi) distincte într-o imagine multi -spectral ă.
Principalul dezavantaj al sistemului raster comparativ cu s istemul vector îl reprezint ă
capacitatea de memorare mult mai mare, deoarece în acest caz fiecare pixel în parte trebuie codificat.
Sunt destul de frecvente situa /uni0163iile de proiecte GIS în care se dore ște simultan precizia
informa /uni0163iei vectoriale și sugestivitatea celei raster, respectiv suprapunerea pl anurilor construite în
maniera clasic ă GIS/CAD (con /uni0163inând entit ă/uni0163i grafice definite geometric) peste imagini bitmap
ob /uni0163inute prin scanare sau prin fotogrammetrie (fotografii aeriene și de teledetec /uni0163ie satelitar ă). De cele
mai multe ori imaginile raster constituie fundaluri de lucr u pentru grafica vectorial ă. Acest lucru este
posibil, îns ă nu constitue subiectul lucr ării de fa /uni0163ă , și prin urmare nu vom intra in detalii.
Figura 8 Vector vs. Raster

15
3.4. Interogarea datelor

Un sistem GIS ne permite s ă execut ăm interog ări și analize ce sunt prea costisitoare sau mari
consumatoare de timp pentru studiul lumii reale, or i sunt prea dificile sau inadecvate în cazul folosi rii
altor tipuri de sisteme de management al datelor.
Toate pachetele de programe GIS includ opera /uni0163ii pentru interogarea bazelor de date, în vederea
ob /uni0163inerii unui subset de date. Interog ările spa /uni0163iale sunt cele mai importante, și presupun selec /uni0163ia
entit ă/uni0163ilor în func /uni0163ie de loca /uni0163ie sau de rela /uni0163iile spa /uni0163iale cu celelalte entit ă/uni0163i. Alte tipuri de interog ări
foarte utile sunt interog ările grafice ( ˝care sunt valorile atributelor aces tor enit ă/uni0163i?˝), interog ările
atribut (˝unde sunt localizate entit ă/uni0163ile cu aceste valori ale atributelor?˝) sau interog ările formulate cu
ajutorul limbajelor de programare (SQL) de genul: ˝ care sunt terenurile cu o suprafa /uni0163ă mai mare de
300 mp aflate la o distan /uni0163ă mai mic ă de 300 m de o anumit ă șosea?˝ .
Toate aceste tipuri de interog ări ofer ă GIS-ului posibilitatea de a efectua analize și modelari ale
datelor spa /uni0163iale, ceea ce îl distinge esential de celelalte tip uri de sisteme de informa /uni0163ii .
3.5. Analiza datelor

Maparea datelor indic ă în primul rând locurile în care sunt amplasate obi ectele, dar nu poate
explica de ce anume sunt amplasate acolo. De exempl u, o fotografie aeriana poate arata c ă porumbul
este în cre ștere în anumite regiuni, dar nu poate explica de ce în alte regiuni nu a crescut la fel de bine.
Analiza GIS, pe de alt ă parte, poate realiza o conexiune între dezvoltarea porumbului, tipul de sol și
cantitatea de ap ă disponibil ă prin examinarea simultan ă a h ăr/uni0163ilor ce reprezint ă culturile, tipurile de
sol și umiditatea acestuia pentru regiunile aflate în di scu /uni0163ie.
Astfel, una din caracteristicile principale ale sis temului GIS este abilitatea de a analiza rela /uni0163iile
spa /uni0163iale între entit ă/uni0163ile unei h ăr/uni0163i aflate în diferite straturi (nivele). Aceste rela /uni0163ii poart ă denumirea de
rela /uni0163ii topologice și presupun: adiancen /uni0163ă (cine e adiacent cu cine), incluziune (cine con /uni0163ine și ce
anume con /uni0163ine) și proximitate (cât de aproape este o entitate geome tric ă de alta).
Modelarea re /uni0163elelor este un alt tip de analiz ă a datelor care permite rezolvarea unor probleme
specifice cum ar fi: determinarea traseelor optime în opera /uni0163ii de transport, colectare sau distribu /uni0163ie
urm ărind diferite criterii (timp minim, distan /uni0163ă minim ă) incluzând eventual o serie de constrângeri
(gabarit, capacitate portant ă).Iat ă un exemplu de întrebare la care se poate r ăspunde cu ajutorul GIS-
ului :˝ Daca toate fabricile din apropierea unui râ u ar deversa accidental substan /uni0163e chimice, cât timp va
dura pân ă acestea vor ajunge în cantitate d ăun ătoare la nivelul solului? ˝.

16

Figura 9 Map Overlay

Interpolarea datelor spa /uni0163iale presupune o combinare a mai multor date spa /uni0163iale, nivele (puncte,
linii sau poligoane), generând la ie șire un nou set de date vectoriale, cu impact vizual similar cu o
suprapunere a mai multor h ăr/uni0163i reprezentând o aceea și regiune. O reuniune de entit ă/uni0163i geometrice
presupune o combinare a datelor spa /uni0163iale și a atributelor ambelor intr ări într-o singur ă iesire.
Intersec /uni0163ia define ște zonele în care dou ă intr ări se suprapun p ăstrând o serie de atribute pentru fiecare
entitate în parte. Pentru exemplificare se poate ur m ări Figura 5 care prezint ă o combinare a dou ă
nivele pentru o aceea și regiune: nivelul solurilor și nivelul p ădurilor. De aici pot fi trase concluzii în
ceea ce prive ște o viitoare împ ădurire a regiunii.
Statisticile GIS sunt foarte des utilizate în luarea deciziilor. De exemplu, dac ă o baz ă de date
con /uni0163ine date geografice cu informa /uni0163ii demografice detaliate, se pot determina câte per soane cu o
anumit ă vârst ă, venit, etnie, locuiesc într-un bloc dat, de pe o anume strad ă. Aceste tipuri de statistici
pot fi folosite de oamenii de știin /uni0163ă și de staticieni cu scopul de a caracteriza o regiun e, zon ă, în
vederea lu ării unor decizii privind marketing-ul, serviciile sociale, planificare de urgen /uni0163ă , etc în acea
zon ă.

17

3.6. Vizualizarea datelor

Dup ă o analiz ă și o modelare complet ă a datelor, este necesar ă o reprezentare a rezultatelor într-
o anumit ă form ă pentru interpret ări. Calea pe care o alegem pentru ie șirea rezultatelor depinde de
mul /uni0163i factori, cum ar fi costul sau timpul consumat. De sigur, to /uni0163i ace ști factori influen /uni0163eaz ă modul în
care se realizeaz ă proiectul GIS, dar poate să aib ă o importan /uni0163ă particulară pentru comunicarea
efectiv ă a rezultatelor.
Afi șarea rezultatelor poate fi facut ă pe monitor sub forma de h ăr/uni0163i, grafice sau rapoarte, dar și
pe hârtie cu ajutorul ploterelor și a imprimantelor. În alte cazuri îns ă, datele sunt p ăstrate sub form ă de
fi șiere, pentru o analiz ă viitoare.
GIS genereaz ă un interes din ce în ce mai mare în cele mai divers e domenii ale activit ă/uni0163ii umane
și este utilizat de to /uni0163i cei care utilizeaz ă în activitatea lor h ăr/uni0163i, planuri topografice sau trebuie s ă ia
decizii în cadrul spa /uni0163iului geografic. Un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri și
hăr/uni0163i, planuri de urbanism, modul de utilizare a terenu rilor, gestionarea re /uni0163elelor de utilitate public ă
(apa, canalizare, termoficare, electrice, telefonic e, gaze, drumuri, c ăi ferate, linii de transport urban),
localizarea amplasamentelor optime pentru noi centr e medicale, de comer /uni0163 sau culturale, studiul
impactului unui obiectiv (aeroport, rafin ărie etc.) asupra mediului ambiant, studii privind c alitatea
aerului și apei, investigarea și remedierea locurilor cu reziduri, în comer /uni0163 (identificarea pie /uni0163elor /uni0163int ă
sau men /uni0163inerea acestora în condi /uni0163ii de competivitate, zon ări ierarhice a pie /uni0163elor de desfacere dup ă
diverse criterii).
4. Arhitectura unui sistem GIS

Aplicatiile de tip GIS se impart in trei mari categ orii: aplicatii GIS de sine statatoare (open-
source sau nu), aplicatii GIS dezvoltate pentru dis pozitivele mobile, si cele mai des raspandite,
aplicatiile GIS Web.
Datorita evolutiei exponentiale a Internetului si a modului simplu si util in care utilizatorii pot
vizualiza anumite date spatiale, pot crea harti tem atice, pot face interogari si analize spatiale,
indiferent de locul unde s-ar afla, Web GIS a deven it un instrument foarte raspandit care ne ajuta in
viata de zi cu zi.
In general, un sistem web are o arhitectura client/ server organizata pe mai multe nivele. Web
GIS, la randul sau, urmeaza aceasta structura, si p oate fi proiectat ca o aplicatie client/server 2 ti er sau

18
ca o aplicatie 3-tier, in functie de cerintele si f unctionalitatile pe care trebuie sa le indeplineasc a
sistemul.
Un sistem GIS are in general trei componente princi pale:
/square4 Aplicatia client – interfata utilizator ce contine tehnologii pentru renderizarea (afisarea)
si manipularea hartilor
/square4 Logica de bussiness – se refera la securitate, mana gementul utilizatorilor, caching,
servicii web, modelul de date care urmeaza a fi fur nizat aplicatiei client in vederea
renderizarii, functii de acces la baza de date
/square4 Sursa de date – in general o baza de date relationa la cu soport pentru date spatiale,
versionare, indexare si extensibilitate.
4.1. Arhitectura 2-tier

Arhitectura 2-tier este o arhitectura client-server in care clientul, respectiv serverul sunt doua
componente diferite care comunica intre ele prin in termediul retelei care le interconecteaza. Clientul
este cel care initiaza conexiunea, iar serverul est e cel care asteapta cereri din partea clientului.
In cazul sistemului GIS, primele doua componete (ap licatia client si logica de bussiness), fac
parte din client, iar baza de date se va afla separ at, pe server. Principalul dezavantaj al acestei
arhitecturi este faptul ca intreaga prelucrare va a vea loc la nivelul aplicatiei client. Prin urmare
utilizatorul va avea nevoie de resurse puternice de procesor si memorie. O alte problema cu care se
confrunta acest tip de arhitectura este securitatea , deoarece comunicarea dintre serverul web si
serverul de baze de date este realizata direct prin intermediul retelei care asigura comunicare intre
client si server.
Pe de alta parte, arhitectura 2-tier ofera avantaje din punct de vedere al performantei
(performanta mai buna deoarece prezinta 2 component e strans legate intre ele si nu 3), din punct de
vedere al usurintei de instalare, configurare si de ce nu si mentenanta.
4.2. Arhitectura 3-tier

Modelul 3-tier este tot o arhitectura client-server in care interfata utilizator, logica de bussiness
(logica functionala) si sursa de date sunt dezvolta te si administrate ca module independente. Termenul
3-tier se refera la introducerea unei componente (d e obicei un server) intre client si server al carei rol
difera in functie de scopul aplicatiei.

19
Acest tip de arhitectura, prin componenta de mijloc , izoleaza partea de client, de partea de date,
prin urmare este redusa complexitatea la nivelul cl ientului din punct de vedere al accesului la date, si
este consolidata securitatea la nivelului accesului la baza de date.

Figura 10 Arhitectura 3-tier

Intr-un sistem Web GIS, clientul contine tehnologii ce permit afisarea hartilor in browser:
animation, zoom in, zoom out, pan etc.
Nivelul de mijloc este cel care controleaza functio nalitatea aplicatiei prin realizarea de procesari
detaliate. Acesta trebuie proiectat in asa fel inca t sa suporte unor numar mare de autentificari la
intrarea in sistem. O alta cerinta este raspunsul i n timp real la cerintele utilizatorului. Aceasta ne cesita
implementarea unui mecanism eficient de caching al paginilor care sa imbunatateasca performanta
locala. Un alt element important este motorul de pr ocesare, care primeste niste date (cum ar fi de
exemplu numele hartii, locatia dorita, sursa de dat e, dimensiunea hartii), si pe baza acestora intoarc e o
imagine a hartii sau un alt model de date stabilit in prealabil. Rezultatul este furnizat mai departe
aplicatiei client care va renderiza harta pentru vi zualizare.
Baza de date va trebui sa ofere suport pentru tipur i de date complexe, cum ar fi puncte, linii,
poligoane, pentru operatii asupra acestor tipuri de date, precum intersectie, diferenta, reuniune.
Deasemenea, limbajul de interogare trebuie sa permi ta cereri atat pentru date spatiale, cat si pentru
data non-spatiale. Deoarece numarul inregistrarilor intr-un sistem GIS este foarte mare, baza de date
trebuie sa ofere suport pentru indexare, pentru acc es paralel, in vederea obtinerii unei performante m ai
bune.
Avantajele acestui tip de arhitectura sunt evidente : usurinta cu care se poate modifica, respectiv
inlocui orice modul, fara a afecta functionalitatea celorlalte; anumite reguli de securitate pot fi
aplicate la nivel de server fara a se interveni in vreun fel la nivelul client; incarcarea la client e ste
minima etc. Prin urmare, in zilele de azi, orice si stem GIS matur adopta ca si arhitectura de baza
modelulu 3-tier.

20
5. Aplica ții și tendin țe în domeniu
5.1. Scurt istoric

Idea de a concentra în cadrul unei h ăr/uni0163i diferite straturi tematice și fenomene geografice, a
existat cu mult înainte de apari /uni0163ia calculatorului. Pe zidurile pe șterilor aflate în apropiere de Lascaux,
France, vân ătorii Cro-Magnon desenau imagini ale animalelor pe care le prindeau. Asociate acestor
animale au fost descoperite linii de urm ărire ce sunt presupuse a reprezenta rutele de migra re. De și
simpliste în comparatie cu noile tehnologii, aceste tipuri de înregistr ări atest ă arhitectura sistemelor
informa /uni0163ionale actuale: o imagine și atributele asociate ei.
Harta b ătăliei de la Yorktown (toamna anului 1781), crea /uni0163ie a cartografului francez Louis-
Alexandre Berthier, red ă destul de bine traseele trupelor implicate în lupt ă.
În anul 1819, francezul Pierre Charles Dupin a înto cmit prima hart ă choroplet ă (redarea prin umbre a
suprafe /uni0163elor), ce red ă distribu /uni0163ia și intensitatea analfabetismului în Fran /uni0163a, aceasta reprezentând, poate,
prima hart ă statistic ă modern ă.

La jum ătatea secolului al XIX-lea, apare “Atlas to Accompa ny the Second report of the Irish
Railway Commissioners”, ce red ă pe aceea și hart ă date despre popula /uni0163ie, migra /uni0163ia acesteia precum și
date geologice și topografice.
Un alt exemplu timpuriu de analiz ă geografic ă îl constitue harta realizat ă de doctorul John
Snow pentru a identifica sursa contamin ării cu holer ă a centrului Londrei din anul 1854. Acesta a
redat prin puncte loca /uni0163iile deceselor și, în urma analizei distribu /uni0163iei a descoperit o pomp ă de ap ă drept
focar de infec /uni0163ie.

21

De-a lungul evolu /uni0163iei sale, din 1950 și pâna ast ăzi, se pot distinge 3 faze importante delimitate
în func /uni0163ie de aplica /uni0163ii, date și interac /uni0163iunea dintre utilizatori și furnizori.
În prima faz ă (perioada 1950 – începutul anilor 1980), tehnologi a GIS a fost creat ă ca un
instrument capabil s ă stocheze, organizeze și s ă determine extinderea datelor existente. Pentru ace st
lucru a fost implementat ă și definit ă o structur ă a datelor compus ă din date primare (puncte, linii,
suprafe /uni0163e, rastere) și func /uni0163ii pentru importarea, editarea, recuperarea, actual izarea, interogarea datelor.
Un an important în aceast ă perioad ă îl constitue anul 1962 care vede primul GIS opera /uni0163ional din lume
realizat de Geograful Roger F. Tomlinson cu sprijin ul guvernului canadian. GIS (˝Canada Geographic
Information System˝) a durat pân ă în anii 1990 și a realizat cea mai mare baz ă de date a resursele
terestre din Canada.
În cea de-a doua etap ă (sfâr șitul anilor ’80 – începutul anilor ‘90), Sistemele Geografice
Informa /uni0163ionale au fost for /uni0163ate s ă evolueze spre analiz ă. În aceast ă faz ă au fost implementate func /uni0163ii și
“interfe /uni0163e grafice prietenoase” pentru a u șura interac /uni0163iunea cu utilizatorii. Utilizatorii au posibilitate a

22
să sorteze, selecteze, extrag ă, reclasifice și s ă reproiecteze datele dup ă diferite criterii geografice,
topologice, statistice. Marcant pentru aceast ă period ă este dezvoltarea primei aplica /uni0163ii cu interfa /uni0163ă
grafic ă din cadrul pachetului de programe GRASS GIS (este vorba despre GrassWare lansat de
Corpora /uni0163ia OSIRIS). La randul ei, ESRI lanseaz ă prima versiune a binecunoscutei aplica /uni0163ii ArcView
(ajuns ă în prezent la versiunea 9.3).
Începând cu sfâr șitul anilor 1990, Sistemele Informa /uni0163ionale Geografice intr ă într-o nou ă er ă. În
aceast ă etap ă, GIS-ul încearc ă s ă devin ă un instrument de decizie și manipulare a informa /uni0163iei. În anii
2000, Sistemele Informa /uni0163ionale Geografice se îndreapt ă c ătre Web, devenind tot mai populare în
rândul utilizatorilor de calculatoare personale ind iferent de platforma utilizat ă. Compania ESRI începe
să ofere o gam ă larg ă de programe ce ruleaz ă pe sisteme de operare Linux, Google lanseaz ă dou ă
servicii: GoogleMaps, ce utilizeaz ă tehnologii noi pentru aplica /uni0163iile Web-Gis (AJAX, Asynchronous
JavaScript și XML) și GoogleEarth.
5.2. Preocup ări în domeniu
5.2.1. RadioGraph 8 & District 8

Dezvoltatorii de produse software române ști nu s-au l ăsat mai prejos și au lansat pe pia /uni0163ă
aplica /uni0163ii GIS autohtone. Dou ă astfel de aplica /uni0163ii au fost dezvoltate de GFK Geomarketing și poart ă
denumirea de RadioGraph 8 și District 8.
Sectoarele economice în care pot fi folosite cele d ou ă aplica /uni0163ii sunt foarte largi: asigur ări, b ănci,
birouri de statistic ă, comer /uni0163 , construc /uni0163ii, electronice, farmacii, media, poli /uni0163ie, protec /uni0163ia mediului,
publicitate, s ănătate, sectorul auto, telecomunica /uni0163ii, turism, universit ă/uni0163i etc.
RadioGraph 8 permite vizualizarea și analiza spa/uni0163ial ă a datelor sub forma h ăr/uni0163ilor digitale.
Datele despre clien /uni0163i și pia /uni0163ă sunt afi șate în h ăr/uni0163i integrate foarte u șor de accesat. Se pot identifica
corela /uni0163ii și oportunit ă/uni0163i prin intermediul reprezent ărilor spa /uni0163iale ale informa /uni0163iilor. Datorit ă func /uni0163iilor
sale extinse de analiz ă a datelor, RegioGraph reprezint ă un real sprijin în desf ăș urarea activit ă/uni0163ilor
obi șnuite de vânz ări și marketing.
District 8 este sistemul profesional GIS pentru pla nificare teritorial ă. Func /uni0163iile de înalt ă
performan /uni0163ă ale RegioGraph sunt disponibile și la District. În plus, serviciile și zona de acoperire a
serviciilor pot fi delimitate și optimizate în concordan /uni0163ă cu specifica /uni0163iile utilizatorului, în cazul
District.

23

Figura 11 Importuri/Exporturi de date în RadioGraph &District

Ambele aplica /uni0163ii recunosc bazele de date din toate formatele conven /uni0163ionale(Excel, Access,
dBase, ASCII, Windows Clipboard sau cu ODBC), ceea ce face importul de date foarte simplu de
realizat. Deasemenea, h ăr/uni0163ile pot fi incluse în prezent ări și rapoarte prin exportarea lor în toate
formatele grafice standard, sau de ce nu, pot fi preze ntate direct în RegioGraph și DISTRICT pe
întregul ecran. HTML Export se poate folosi pentru a pu blica h ăr/uni0163ile pe re /uni0163eaua intern ă sau pe
internet, iar Series Print Manager pentru a printa rezultate le într-un format convenabil.
Sistemele Informatice GIS produse de GfK Geomarketing tra nspun datele referitoare la
clien /uni0163ii,pia /uni0163a și datele corporatiste în h ăr/uni0163i informative u șor de în /uni0163eles și utilizat. RadioGraph&District
constituie un real sprijin în fundamentarea deciziilor de vân z ări și marketing în activitatea zilnic ă ce
vizeaz ă evaluarea clien /uni0163ilor, analiza pie /uni0163ei, supervizarea vânz ărilor, analiza și planificarea teritorial ă.
Un exemplu de analiz ă îl constitue distribu /uni0163ia
regional ă a clien /uni0163ilor pe hart ă, identificarea principalilor
clien /uni0163i pe baza vânz ărilor și a poten /uni0163ialului și eventual
alocarea acestora celui mai apropiat agent de vânz ări sau
celui mai apropiat service. De asementea, poti fi
vizualizate zonele cu cele mai înalte sau cele mai sc ăzute
cote de pia /uni0163ă . Func /uni0163ia de analiz ă a portofoliului poate fi
Figura 12 Analiza clien /uni0163ilor în RadioGraph

24

utilizat ă pentru a stabili o rela /uni0163ie direct ă între vânz ări și poten /uni0163ialul pie /uni0163ei. În func /uni0163ie de datele stocate
se pot afi șa în culori diferite jude /uni0163ele, loca /uni0163ia clien /uni0163ilor sau rutele de transport.
Controlul vânz ărilor este o alt ă func /uni0163ionalitate
oferit ă de cele dou ă aplica /uni0163ii în dicu /uni0163ie. De exemplu,
se poate examina eficien /uni0163a activit ă/uni0163ii de teren, cât de
mari sunt diferen /uni0163ele între valorile estimte și
rezultatele concrete. RegioGraph afi șeaz ă dezvolt ările
cronologice astfel încât s ă poat ă fi recunoscute
tendin /uni0163ele și s ă fie întreprinse ac /uni0163iuni de corectare la
timp.
Figura 13 Controlul vânz ărilor în RadioGraph

Foarte important ă este func /uni0163ia de planificare teritorial ă. RadioGraph permite analiza atent ă a
loca /uni0163iilor precum: filialele, centrele de logistic ă, punctele de service, în func /uni0163ie de loca /uni0163iile
competitorilor, num ărul de gospod ării aflate în cadrul de ariei de acoperire a filial elor, structurile de
popula /uni0163ie, veniturile acestora, mijloacele de acces.
Editorul integrat permite crearea, procesarea sau c onvertirea de h ăr/uni0163i. Deasemenea, se pot
importa h ăr/uni0163i din alte aplica /uni0163ii (*.mif *.shp).
Datorit ă limbajului de programare integrat “Visual Basic fo r Applications” (VBA) de la
Microsoft, RegioGraph poate fi extins pentru a incl ude propriile func /uni0163ii adi /uni0163ionale. H ăr/uni0163ile pot fi
actualizate din baza de date complet automat la int ervale iar fiecare utilizator poate ad ăuga
suplimentar propriile analize.

25

6. Concluzii

GIS este una dintre tehnologiile informationale car e au transformat radical modul in care
geografii isi realizeaza cercetarile in beneficiul societatii. Acelasi impact major l-a avut si asupra
utilizatorilor de rand prin faptul ca le-a usurat i ntr-un mod vizibil viata de zi cu zi.
Pentru afaceri, cea mai promi /uni0163ă toare direc /uni0163ie de dezvoltare a aplica /uni0163iilor GIS poate fi
reprezentat ă de serviciile web. Deocamdat ă numai un num ăr mic de furnizori permit companiilor s ă
realizeaze interog ări spa /uni0163iale complexe prin intermediul unei interfe /uni0163e web. Astfel de furnizori pot
găzdui datele spa /uni0163iale și le pot chiar și combina cu ter /uni0163e resurse de date dac ă organiza /uni0163iile doresc acest
lucru.
Ca o concluzie, GIS nu este nici o componenta hardw are, nici o componenta software, ci mai
degraba trebuie privit ca un proces. GIS este pentr u luarea deciziilor. Modul in care datele sunt
introduse, stocate si analizate in cadrul unui sist em GIS trebuie sa reflecte modul in care informatii le
vor fi folosite pentru un anumit tip de cercetare s au pentru o sarcina ce necesita luarea anumitor
decizii. A vedea GIS-ul doar ca un sistem software sau hardware, inseamna a pierde rolul crucial pe
care il poate juca intr-un proces complet de luare a deciziilor.
Încheiem cu un mesaj ce nu mai are nevoie de explic a /uni0163ii suplimentare:
"Aplica /uni0163ia GIS -ului este limitat ă numai de imagina /uni0163ia celor care o folosesc."
( Jack Dangermond)

26
7. ANEXA 1 Lista de figuri

Figura 1 Componente GIS ……………………… …………………………………………… …………………………….. 4
Figura 2 Ierarhia componentelor GIS …………… …………………………………………… …………………………. 5
Figura 3 Imagine satelitara printata ………….. …………………………………………… …………………………… 11
Figura 4 Spectrul obtinut in urma aplicarii transfo rmatei Fourier………………………………. …………….. 12
Figura 5 Functia de filtrare aplicata pentru indepa rtarea texturii nedorite …………………….. ……………. 12
Figura 6 Imaginea finala obtinuta in urma aplicarii Transformatei Fourier inverse ……………….. ……. 13
Figura 7 Vector vs. Raster …………………… …………………………………………… ……………………………… 13
Figura 8 Vector vs. Raster …………………… …………………………………………… ……………………………… 14
Figura 9 Map Overlay ………………………… …………………………………………… ……………………………… 16
Figura 10 Arhitectura 3-tier …………………. …………………………………………… ……………………………… 19
Figura 11 Importuri/Exporturi de date în RadioGraph &District ………………………………….. …………… 23
Figura 12 Analiza clien /uni0163ilor în RadioGraph ………………………….. …………………………………………… … 23
Figura 13 Controlul vânz ărilor în RadioGraph …………………………. ………………………………………….. 24

27
8. BIBLIOGRAFIE

Aitken, S., Valentine, G. (2006), Approaches to Human Geography , Editura SAGE
Schuurman, N. (2004), GIS: A Short Introduction , Editura Blackwell Publishing
Imbroane, Al., More, D.(1999), Ini /uni0163iere în GIS și teledetec /uni0163ie , Presa Universitar ă Clujean ă
Dimitriu, G (2007), Sisteme informatice geografice GIS , Editura Albastr ă
Gfk Geomarketing, RadioGraph 8 și District 8-Edi /uni0163ie premium
Leon Florin, Biblioteca virtuala de inteligenta art ificiala
http://eureka.cs.tuiasi.ro
GIS, Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Geographic_information _system
Evolu /uni0163ia Sistemelor Informa /uni0163ionale Geografice (GIS),
http://earth.unibuc.ro/articole/evoluia-sistemelor- informaionale-geografice-gis
Solu /uni0163ii oferite de ESRI, http://www.esri.com/
GIS in Every Walk of Life, http://www.gis.com/whatisgis/everywalk.html
A platform for Internet GIS, http://www.gisdevelopment.net/technology/gis/mi0303 7.htm
Digital Image Data Recovery from Printed Image,
http://www.gisdevelopment.net/aars/acrs/1995/ps4/ps 4002.asp

28