Sisteme de Protectie la Curentii de Defect

CUPRINS

MEMORIU TEHNIC

Pentru o utilizare corectă a elementelor de protecție, în cazul de față a siguranțelor diferențiale, trebuiesc cunoscute o serie de parametri funcționali ale acestora cum ar fi:

– curentul nominal,

– curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declanșare),

– timpul de declanșare (instantaneu sau cu întaryiere),

– modul de alimentare (monofazat sau trifazat),

– selectivitate.

Obiectivul lucrării este de a realiza un stand experimental cu ajutorul căruia se va studia principiul de funcționare al întreruptoarelor automate , dar și a siguranțelor diferențiale , se va urmări comportarea acestora și se vor măsura valorile la care siguranța diferențială decuplează.

Siguranțele electrice formează o clasă a aparatelor de protecție foarte răspândită în instalațiile electrice și energetice.

În lucrare se prezintă și probleme privind protecția aparatelor electrice, câteva chestiuni legate de clasificarea și tehnologia întreruptoarelor. Se vor trata la început chestiuni legate de protecția împotriva șocurilor electrice și la supratensiuni, apoi se vor aminti probleme legate de siguranțele fuzibile, siguranțe automate apoi se vor prezenta diferite tipuri de siguranțe diferențiale și accesorii care se pot utiliza împreună cu acestea urmând ca la sfârșitul lucrării să tratăm și din punct de vedere economic problema sistemelor de protecție.

Fig 1. Schema bloc

Se prezintă tipurile de siguranțe utilizate, funcțiunile și domeniile de utilizare ale siguranțelor electrice, tehnologiile specifice acestora, metodele de verificare a parametrilor și un fel de control al calități.

În lucrare se utilizează siguranțe de următoarele tipuri:

– siguranță diferențială RCBO C6/IN/003 In =6A

– siguranță 1P BM C2/1 In =2A

– siguranta 1P+N BS C6 In =6A

Alte elemente folosite pentru studiul siguranței diferențiale sunt:

rezistență electrica 2000W,

izolator termic,

intreruptoare,

variator tensiune,

rezistență variabila,

volt ampermetru,

conductori,

cutie montaj,

cablu alimentare

Diferențialele sunt echipate cu o bobina (tor) , care sesizează în permanența echilibrul dintre curentul de pe faza și cel ce se întoarce pe nul .

In cazul apariției unui consumator între faza și împământare (de exemplu, prin atingerea cu mana a fazei și a unui obiect metalic aflat în legătura cu pământul, curentul va parcurge traseul fază-pământ trecând prin corpul nostru) sau prin punerea directa a fazei la pământ , bobina sesizează dezechilibrul dintre faza și nul (curentul de pe faza devenind mai mare fata de cel de pe nul) dând instantaneu comanda de deconectare a circuitului suprimând astfel riscul electrocutării .

Pentru a simula funcționarea unei siguranțe diferențiale și modul în care bobina acesteia sesizează dezechilibrul dintre fază și nul vom introduce o rezistență variabilă care va permite trecerea curentului de la faza spre împământare.

CAPITOLUL I.

PROTECȚIA INSTALAȚIILOR ELECTRICE

I.1. GENERALITĂȚI

Instalația de protecție1 este formata din totalitatea aparatelor și dispozitivelor destinate să asigure deconectarea automată a instalației în cazul apariției de avarie (defect), regimului anormal de funcționare , periculos pentru instalația electrica.

În cazul regimurilor anormale care nu prezintă pericol imediat, protecția semnalizează numai apariția regimului anormal. Deconectarea instalație electrice se efectuează de câtre întrerupătoare, care primesc comanda de declanșare de la instalația de protecție. Se realizează separarea parții cu defect de restul instalației electrice, urmărindu-se prin aceasta:

– limitarea dezvoltării defectului, ce se poate transforma într-o avarie la nivelul sistemului,

– preîntâmpinarea distrugerii instalației în care a apărut defectul,

În țara noastră are loc o modernizare continua a instalațiilor și echipamentelor de protecție, în prezent fabricându-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cercetează noi instalații de protecție care utilizează tehnica de calcul și sistemele de achiziție cu microprocesor în instalațiile de protecție care sunt în curs de asimilare și 1a noi în tara. Acestea permit reducerea timpului de lucru al protecție și reducerea gabaritului echipamentelor, odată cu creșterea numărului parametrilor analizați și a fiabilității sistemului de protecție pe ansamblu.

Pentru a îndeplini în bune condiții obiectivele impuse, instalațiile de protecție trebuie să satisfacă anumite performante (calități). Protecția trebuie să acționeze rapid pentru a limita efectele termice ale curenților de scurtcircuit, scăderea tensiunii, pierderea stabilității sistemului electric.

Timpul de lichidare (eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protecție ( =0,02…0.04 s), timpul de temporizare reglat și timpul de declanșare a întreruptorului ( =0,04…0,06 s). Pentru protecțiile clasice timpul minim de deconectare din momentul apariției scurtcircuitului va fi: 0,06…0,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru instalațiile electroenergetice. Deci rapiditatea se obține prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante).

Selectivitatea reprezintă proprietatea unei protecții de a deconecta numai elementul (echipamentul, tronsonul) pe care a apărut defectul, restul instalației (sistemului) rămânând sub tensiune. Protecția trebuie sa comande declanșarea celor mai apropiate întreruptoare de la locul defectului.

Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizări), pe baza de curent sau prin direcționare.

In funcție de particularitățile instalației și de importanta consumatorului se va adopta prioritatea între rapiditate și selectivitate. De exemplu, în rețeaua de joasa tensiune, începând de la tabloul general din postul de transformare și pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protecție (întreruptoare diferențiale, întreruptoare automate cu declanșatoare, siguranțe fuzibile, relee termice) alese în funcție de cerințele impuse de porțiunea respectiva a rețelei.

Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de alimentare (transformator) până la locul defectului, el poate influenta și alte aparate decât cele care trebuie să elimine defectul produs.

De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protecție pentru asigurarea selectivității protecției, adică sa funcționeze numai aparatul de protecție de pe tronsonul cu defect, restul instalației rămânând sub tensiune.

Selectivitatea se poate asigura prin timpul de acționare (în trepte crescătoare spre sursa) sau prin valorile curentului de pornire a protecției (ardere fuzibil).

Selectivitatea între elementele de protecție în rețelele electrice de joasa tensiune se va face analizând comportarea acestora la suprasarcini și la scurtcircuit. Selectivitatea între elementele de protecție se va face comparând caracteristicile timp-curent, astfel încât timpul de prearc al siguranței din amonte sa fie mai mare decât timpul total al siguranței din aval sau timpul de declanșare al întreruptorului.

Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparând valorile curentului care trebuie suportat de siguranța din amonte care trebuie să fie mai mare decât curentul suportat de toate siguranțele din aval sau al aparatului protejat. Pentru aparatele de protecție se poate calcula pentru curentul limita termic și timpul impus.

Selectivitatea siguranțelor fuzibile poate fi analizata și din punct de vedere al stabilității dinamice a aparatelor de comutație la scurtcircuit. De exemplu, în ansamblul siguranță – contactor-relee termice, siguranța asigura protecția la scurtcircuit, iar releele termice protecția la suprasarcina. Curentul limitat (tăiat) de siguranța trebuie sa fie suportat de contactor.

Funcționarea selectiva a protecției se verifica în mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protecție ale dispozitivelor care lucrează în serie.

Vor rezulta diferențe de timp între timpii de acționare la aceleași valori ale curentului. Selectivitatea este asigurata atunci când diferențele de timp sunt suficiente.
Siguranța presupune acționarea protecției numai când este necesar, fără funcționari intempestive, adică atunci când nu au apărut defecte în instalația protejata. Siguranța presupune o protecție bine proiectata (alegerea tipului schemei reglajului și calculul acestuia) și echipamente cu fiabilitate ridicata. Acestea se pot obține printr-un grad crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate.

Instalațiile de protecție trebuie sa lucreze (acționeze) la abateri cat mai mici de la valoarea normala a mărimii fizice controlate. Sensibilitatea protecției se apreciază prin coeficientul de sensibilitate. Coeficientul de sensibilitate poate lua valori între 1,2…2,5, în funcție de tipul protecției și importanta instalației protejate. Atunci când nu sunt satisfăcute condițiile de sensibilitate se vor utiliza protecții complexe (de distanta, cu filtre) Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protecție trebuie sa consume (absoarbă) o putere redusa pentru acționare.

I.2. PROTECȚIA LA ATINGERE DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ

Principala formă de protecție împotriva riscurilor de atingere directă2 se face prin introducerea tuturor parților active în materiale izolante, prin plasarea acestora în afara posibilității de atingere (în spatele bandelor izolante, în vârful unor stâlpi) sau prin obstacole specifice.

Acolo unde porțiile active izolate sunt introduse într-o carcasă metalică, de exemplu transformatoare , motoare și multe alte aparate, carcasa metalică este legată la instalația sistemului de legare la pământ.

Pentru echipamentele de joasă tensiune asta se obține prin intermediul celui de-al treilea pin al prizei și ștecherului. Deteriorarea totală sau parțiala a izolației poate (depinzând de gradul de rezistență a caii de scurgere prin izolație, de rezistenta dintre carcasa metalică și pământ) să mărească tensiunea carcasei până la un nivel periculos.

O persoană ce atinge carcasa metalică a unui aparat a cărui izolație este defectă așa cum s-a descris anterior se află în situația de “atingere indirectă”. O situație de atingere se caracterizează prin faptul că o cale de curent către pământ există (prin conductorul de protecție la pământ), în paralel cu curentul de șoc prin persoana respectivă.

În cazul defectului pe sistemele de joasă tensiune, teste multiple au arătat că, în condițiile în care potențialul carcasei metalice fața de pământ nu este mai mare de 50 V, sau se asigură distanța de protecție la orice parte conducătoare din punct de vedere electric, nu există nici un pericol.

Riscul atingerii indirecte în cazul unui defect la înaltă tensiune. Dacă pierderea izolației într-un aparat este într-un conductor de înaltă tensiune și carcasa metalică , nu va fi în general posibil să se limiteze creșterea de tensiune a carcasei de 50 V într-un mod simplu, prin reducerea rezistenței rețelei de prize de pământ. Soluția în acest caz este să se creeze o legătură de egalizare a potențialelor .

I.3. PROTECȚIA LA SUPRATENSIUNI

Este posibil ca o supratensiune să apară, descriind un pericol de atingere indirectă cauzat de un defect de izolare la înaltă tensiune. Alte situații ce pot provoca supratensiuni în sistemele de înaltă tensiune și joasă tensiune, sunt:

– Supratensiuni tranzitorii de origine atmosferica;

– Un defect de punere la pământ pe un sistem trifazat nelegat la pământ (sau legat la o impedanța mare);

– Ferorezonanță;

– Alimentarea bateriilor de condensatoare;

– Deschiderea întreruptorului sau topirea siguranței fuzibile pe durata deconectării in regim de scurtcircuit.

Supratensiunile datorate cauzelor de mai sus pot fi împărțite, în funcție de caracteristici, după cum urmează:

– După durată: permanente, temporare,tranzitorii;

– După frecvență: de frecvență industrială, corespunzătoare unor armonici ale frecvenței industriale, de înaltă frecvență, supratensiuni aperiodice;

I.4. SUPRATENSIUNI DE ORIGINE ATMOSFERICĂ

Protecția este obligatorie în acest caz dacă o substație este alimentată în mod direct de la o linie electrică aeriană. Cel mai comun aparat de protecție utilizat este un descărcător cu rezistență variabilă.

Aceasta asigură protecția la lovitura de trăsnet și este conectat (unul pentru fiecare fază) între conductorul de fază și sistemul de punere la pământ al substației.

Pentru substațiile consumatorilor, această protecție se realizează prin:

– descărcătoare cu rezistență variabilă (unul pentru fiecare fază și uneori conectat în serie cu un aparat de declanșare automat a întreruptorului)

– reducerea rezistenței prizei de pământ a substației până la cea mai mică valoare posibilă, pentru a evita o cădere a izolației pe joasă tensiune datorită creșterii de potențial a sistemului de legare la pământ, atunci când este parcurs de curentul tranzitoriu de descărcare.

În cazul în care este recomandată protejarea substației împotriva loviturilor directe de trăsnet, paratrăsnetele(tip Franklin) și conductoare de protecție trebuie instalate și legate direct la sistemul de legare la pământ al substației.

Este de remarcat că, la nivelele de tensiune moderate (-35kV), supratensiunile de comutație sunt în general mai puțin severe decât supratensiunile de lovitură de trăsnet și aparatul folosit pentru protecția corespunzătoare la supratensiuni atmosferice este suficient și pentru a proteja contra supratensiunilor de comutație.

I.5. PROTECȚIA LA SUPRACURENȚI

Supracurenții datorați suprasarcinilor sau defectelor de scurtcircuit (între faze și/sau la pământ) sunt detectați de către dispozitivele plasate în amonte sau în aval față de transformatoarele de putere. Aceste dispozitive determină separarea din punct de vedere electric a circuitului defect de sursa de alimentare.

Acestea pot fi:

– Siguranțe fuzibile care deconectează circuitul defect în mod direct sau împreună cu un sistem mecanic de declanșare care deschide un separator de sarcina asociat,

– Bobine cu acțiune directa de declanșare care formează o parte a unui întreruptor de joasa tensiune și care acționează la curentul de scurtcircuit (sau de suprasarcină),

– Relee care acționează indirect cum ar fi:

– relee electrice alimentate de transformatoarele de măsură de curent ,

– relee de presiune (presostate),

– relee de temperatură (termostate),

– relee de detecție a gazului (Buchholz),

– relee ce operează pe baza presiunii uleiului.

Circuitele și echipamentul dintr-o substație trebuie să fie protejate 3 astfel încât curenții și/sau tensiunile excesive să fie rapid eliminate din sistem înainte de a provoca pericole, daune sau distrugeri. Toate echipamentele utilizate în mod normal în instalațiile de putere au valori (standardizate) admisibile, de scurtă durată, pentru funcționarea în condiții de supracurent și supratensiune, iar rolul schemelor de protecție este să asigure că aceste limite nu vor fi depășite. În general, asta înseamnă că, situațiile de defect trebuiesc îndepărtate cât mai rapid posibil, în cadrul limitelor stabilite prin considerații de maxima fiabilitate.

Supracurenții datorați suprasarcinii pot fi tolerații în mod normal, pentru perioade mai mari de timp de cât cei de scurtcircuit. În acest sens aparatele de protecție sunt proiectate sa funcționeze cu timpi din ce în ce mai reduși pe măsura ce valoarea suprasarcinii creste.

Protecția electrică este destinată sa facă față următoarelor condiții anormale:

– unor suprasarcini (curenți de valoare excesivă care nu sunt datorați unor defecte),

– defectelor transformatorului de putere,

– defectelor de scurtcircuit dintre faze ,

– defectelor de scurtcircuit la pământ.

Aceste funcții se realizează prin:

– plasarea unui întreruptor în avalul transformatorului de putere,

– dispozitive de detecție si de declanșare, care constituie părți integrate în structura transformatorului,

– un întreruptor de putere sau siguranțe fuzibile (cu sau fără separator de sarcină asociat) situate in amonte de transformator .

Scurtcircuitele pot să apară între conductoarele de fază, între un conductor de fază și pământ, sau în orice combinație pe cele trei faze. Apariția (extrem de gravă) a unui scurtcircuit între înfășurările de înaltă tensiune și cele de joasă tensiune, va constitui un defect de scurtcircuit la pământ pe partea de înaltă tensiune, dacă înfășurarea secundară va fi legarea la pământ (fapt ce se întâmplă în mod general).

Înfășurările secundare conectate în stea și nelegate la pământ ale transformatoarelor de înaltă tensiune sunt prevăzute cu un dispozitiv sensibil la supratensiune . Acesta va acționa pentru a conecta punctul neutru al înfășurării de joasă tensiune al transformatorului direct la pământ.

În substațiile de tip consumator sau de distribuție publică a energiei electrice, este standardizată protecția ultrarapida împotriva defectelor de punere la pământ, aceasta fiind plasată pe partea de înaltă tensiune a transformatoarelor.

I.6. CURENTUL DE SCURTCIRCUIT

Deloc de neglijat în alegerea aparatelor de protecție la scurtcircuit este și alegerea curentului de rupere, înscris pe aparatele de comutație și protecție, care trebuie sa fie mai mare sau egal cu valoarea curentului de scurtcircuit din acel punct al rețelei.

În continuare tratăm cazul unui scurtcircuit „îndepărtat”, unde curentul de scurtcircuit este limitat în principal de impedanța rețelei și mai puțin de cea a generatorului (scurtcircuit produs în instalațiile de utilizare a energiei electrice).

Regimul de scurtcircuit într-o rețea este caracterizat prin faptul că impedanța sarcinii este scurtcircuitata și rămâne în circuit doar rețeaua, care are un puternic caracter inductiv (fig 1.1.a) Schema echivalenta a producerii scurtcircuitului este prezentata în (fig 1.1.b), în care circuitul cu rezistenta R și inductanța L se conectează la o sursa de curent alternativ.

Fig 1.1. Apariția scurtcircuitului

După închiderea întrerupătorului D, la unghiul de la trecerea tensiunii Us prin 0 (fig 1.1.c), este valabila relația:

Us= U sin(+Ri+ L 1.1.

valoarea de vârf a curentului:

I= 1.2.

unghiul de comutatie



Se observa ca acest curent are o componenta aperiodica și una periodica:

Fig 1.2. Componentele periodică și cea aperiodică

Il este denumit și curentul de lovitura care teoretic poate avea valoare dubla față de valoarea maxima a curentului de scurtcircuit. Acest fenomen se întâmpla când unghiul:

= 1.4.

adică scurtcircuitul se produce în momentul trecerii prin 0 a tensiunii și prin maxim a curentului (scurtcircuit asimetric). Când scurtcircuitul se produce în momentul trecerii prin maxim a tensiunii și prin 0 a curentului la unghiul:

=0 1.5.

componenta aperiodica nu mai apare (scurtcircuit simetric).

După funcționarea protecției, deconectarea liniei sau coloanei pe care apare scurtcircuitul, se produce alt fenomen tranzitoriu și anume: tensiunea de restabilire la bornele întrerupătorului, care are forma ca în figura următoare.

Fig 1.3.Tensiunea de restabilire la bornele întrerupătorului

Aceste fenomene tranzitorii apar la producerea evenimentelor de conectare, deconectare, scurtcircuite, funcționarea protecțiilor, etc., similar cu loviturile de berbec și propagarea undelor în instalațiile de alimentare cu apă sau gaze.

I.7. METODA DE DETERMINARE A VALORII EFECTIVE A CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT (SIMETRIC) ÎNTR-UN PUNCT DIN REȚEA

Metodologia de calcul 4 a curenților de scurtcircuit în rețelele electrice cu tensiuni sub 1 kV este prezentata în PE 134-2/96, iar pentru rețele de medie și înalta tensiune în PE 103. Cunoașterea valorilor curenților de scurtcircuit trifazat simetric (Isc) în punctele strategice ale unei instalații electrice de distribuție este necesara pentru dimensionarea (alegerea, reglarea și/sau verificarea) aparatajului de comutație, dispozitivelor de protecție și conductelor electrice.

Pentru calculul impedanței totale a circuitului scurtcircuitat se determina impedanțele fiecărei componente a instalației electrice în amonte de punctul de defect.

Impedanța fiecărei componente:

1. Pentru rețeaua de IT în amonte de transformatorul de alimentare, „Electrica” va preciza puterea de scurtcircuit în punctul de racordare: Ssc(KVA)

Zs= 1.6

R neglijabil, Xs =Zs , toate impedantele vor rezulta în (mΩ) daca tensiunea se considera în (V)

2. Transformatorul de alimentare este caracterizat prin puterea nominala Str (KVA), tensiunea de scurtcircuit Usc (%), pierderile totale in Cu (infasurari)

PCu (KW) și

Ztr= 1.7.

Rtr= 1.8.

reactanta se determina din triunghiul impedanței:

Xtr= 1.9.

3. Disjunctor de putere:

Xd=0,15 MΩ/pol 1.10.

Rd=0

4. Bare de distribuție:

Xd = 0,15 MΩ/m 1.11.

Rd = 0

5. Conductoare, cabluri ale coloanelor si circuitelor:

Xc = 0,08 MΩ/ m 1.12.

Rc= ρL/S

unde:

ρ= 22,5 MΩmm2 / m pentru Cu

ρ= 36 MΩmm2 / m pentru Al

L lungimea coloanei

S sectiunea conductorului

Rezulta curentul de scurtcircuit:

Isc= 1.13.

cu RT si XT rezistenta si inductanța totala a elementelor de rețea care intervin in circuit.

I.8. PROTECȚIA LA SUPRASARCINĂ

Fenomenul de suprasarcină este datorat în mod frecvent cererii concomitente de energie în cazul unui număr de consumatori mici, sau datorată creșterii de putere aparentă a unei instalații din cauza extinderii unei fabrici, sau ca urmare a extinderii clădirilor etc.

Apariția suprasarcinilor ridica temperatura conductoarelor din circuitele afectate precum și cea a transformatorului. Când temperatura depășește limitele normale de proiectare ale echipamentului implicat, rata de deteriorare (îmbătrânirea materialelor izolante crește, și durata de viață a echipamentului este redusă în mod corespunzător).

În cazul substațiilor de tip consumator dispozitivele de protecție la suprasarcină sunt în mod uzual situate în aval de transformator, dar în substațiile publice de alimentare cu energie electrică, sunt plasate în mod obișnuit în amonte de acestea.

CAPITOLUL II. ÎNTRERUPTOARE

II.1. SIGURANȚE ÎNȘURUBATE CU ELEMENT FUZIBIL

II.1.1. Generalități. Clasificare.

Siguranțele fuzibile sunt o clasă a aparatelor de protecție la curenți de scurtcircuit foarte răspândită în instalațiile electrice. Deși construcția siguranțelor este aparent simplă, fenomenele care apar la funcționarea siguranțelor electrice sunt foarte complexe, în special în problemele de stingere a arcului electric, format în momentul topirii fuzibilului.

Parametrii principali ai unei siguranțe cu element fuzibil sunt în general: capacitatea de rupere, timpul de prearc, curentul nominal, curent convențional de fuziune și nefuziune, mărimile I2t de prearc și de fuzionare, curenții limită, puterea disipată, supratemperaturile .

Siguranțele electrice, funcțional se bazează pe efectul Joule al curentului electric ce trece prin elementul fuzibil al siguranței producând topirea acestuia și implicit întreruperea curentului prin porțiunea de circuit protejată.

Clasificarea siguranțelor fuzibile se poate face din mai multe puncte de vedere și anume:

După felul instalației:

Siguranțe pentru instalații interioare,

Siguranțe pentru instalații exterioare,

După numărul de poli:

Siguranțe monopolare,

Siguranțe multipolare,

După modul de protecție:

Siguranțe protejate contra atingerilor accidentale, cu părți aflate sub tensiune,

Siguranțe neprotejate,

După construcția elementelor de înlocuire:

Siguranțe cu portfuzibile cu filet, tipul D,

Siguranțe cu elemente de înlocuire tubulare,

Siguranțe cu elemente de înlocuire cu cuțite,

Siguranțe cu elemente de înlocuire cu șuruburi,

După modul schimbării elementelor de înlocuire:

Siguranțe cu elemente de înlocuire schimbabile sub tensiune,

Siguranțe cu elemente de înlocuire neschimbabile sub tensiune,

Siguranțe cu elemente de înlocuire blocate,

Siguranțe cu elemente de înlocuire calibrate,

După capacitatea de rupere:

Siguranțe nominale,

Siguranțe cu mare putere de rupere,

După caracteristica de topire:

siguranțe lente,

siguranțe rapide,

siguranțe ultrarapide.

II.2. ÎNTRERUPTOARE AUTOMATE (DISJUNCTOARE)

Așa cum s-a arătat mai sus, elementele fuzibile au fost înlocuite de multă vreme cu siguranțe automate. Denumirea este depășită, deoarece pe vremuri siguranțele automate înlocuiau siguranțele fuzibile în soclurile cu filet. Astăzi ne referim de fapt la întreruptoare automate de protecție.

Acestea au avantajul că, după îndepărtarea defectului, pot fi reconectate imediat 2. La nevoie, pentru lucrări de întreținere sau reparații la instalația electrică, pot fi utilizate ca un întreruptor obișnuit.

Din lipsa consumabilelor ce trebuiesc schimbate la declanșare pe termen lung sunt mai economice decat sigurantele fuzibile, in ciuda prețului de achizițe ridicat.

În exterior întrerupătoarele automate de protecție sunt prevăzute cu o carcasă de material plastic, echipată frontal cu un întrerupător basculant. Pentru identificarea circuitelor (de ex. „circuit illumionare”) se pot personaliza.

În interior sunt două mecanisme de protecție, unul termic și unul electromagnetic. Sistemul termic reacționează la încălzirea generată de supracurenți. Un mecanism bimetalic întrerupe circuitul la depășirea curentului nominal.

Curentul nominal,marcat pe întrerupătoarele de protecție, reprezintă curentul maxim, cand are loc depășirea acestuia, se întrerup circuitul (ex: 6A)

În cazul unui scurtcircuit acționează sistemul electromagnetic, care întrerupe rețeaua în câteva fracțiuni de secundă.

Întreruptorul sau separatorul automat 3 este singurul tip de aparat de comutație capabil să satisfacă simultan funcția de protecție la scurtcircuit și la suprasarcină ce pot apărea într-o instalație electrică. În plus, acesta poate să realizeze o gamă largă de alte funcții, prin intermediul unor elemente auxiliare de exemplu: semnalizare (închidere/deschidere – declanșare la defect) declanșare la tensiune minimă ; comandă la distanță, etc.

Aceste caracteristici fac din întreruptorul automat tipul de aparat de comutație de bază pentru orice instalație electrică.

Funcțiile pe care le poate îndeplini, într-o instalație electrică un întreruptor automat sunt:

Separare(izolare)

Comandă

– regim normal de funcționare

– deconectare la urgență

Protecție la

suprasarcină

scurtcircuit

defect de izolație

tensiune minimă

Comandă de la distanță

Semnalizare

Fig 2.6. Părțile principale ale unui întreruptor automat de joasă tensiune

În figura anterioară se prezintă structural, un întreruptor automat de joasă tensiune fiind marcate schematic, părțile componente și funcțiile aferente:

componentele de comutație, conținând contactele fixe și mobile precum și camera de stingere a arcului electric,

mecanismul întreruptorului care deschide piesele de contact prin intermediul dispozitivului de declanșare la apariția unui supracurent. Acest mecanism cuprinde și pârghia (maneta) de acționare manuală.

Dispozitivele de declanșare automată care pot cuprinde:

un dispozitiv termic și magnetic. Lama bimetalică, declanșează în cazul apariției unui curent de suprasarcină în timp ce declanșatorul electromagnetic acționează la nivele de curent corespunzătoare unui regim de scurtcircuit.

Un releu electronic, compus din elemente independente pe fiecare fază, care sesizează valori de curent prin transformare de curent.

Parametrii fundamentali, nominali ai unui disjunctor sunt:

tensiunea nominală Un

curent nominal In

domeniul de reglaj al curentului de declanșare, pentru protecția la suprasarcină sau pentru protecția la scurtcircuit.

Capacitatea de deconectare(Icu pentru disjunctoare de tip industrial;Icn pentru cele de tip casnic).

Tensiunea nominală (Un) – este tensiunea la care poate funcționa disjunctorul în condiții normale.

Curentul nominal (In) – este valoarea maximă a curentului, la care disjunctorul dotat cu un anumit tip de releu de protecție la suprasarcină poate să funcționeze nelimitat, la o temperatură ambiantă, specificată de fabricant fără să fie depășite limitele de temperatură prescrisă pentru căile de curent.

Un disjunctor care poate fi dotat cu module diferite de protecție la supracurenți având diferite domenii de reglaj ale curentului de declanșare este considerat ca având curentul nominal egal cu cea mai mică valoare a curentului de reglaj, aferentă tuturor tipurilor de relee cu care aceasta poate fi echipat.

Disjunctoarele industriale de putere sunt echipate cu relee de protecție la supracurenți demontabile sau interschimbabile. Pentru a adapta disjunctorul la cerințele circuitului comandat releele de protecție ale acestuia sunt în general reglabile.

Curentul reglat de declanșare reprezintă valoarea curentului peste care disjunctorul va declanșa. Această valoare trebuie să fie mai mare decât curentul de lucru dar mai redusă decât curentul maxim admisibil al circuitului.

În figura următoare sunt prezentate diagramele t = f(I) pentru cazul întrerupătorului automat echipat cu relee de protecție electromagnetic și termic (fig 2.7. a), respectiv de releele de protecție electronice (fig 2.7. b)

a) b)

Fig 2.7. Curba caracteristică a disjunctorului

Disjunctoarele cu dispozitive de declanșare termică necompensate, au nivelul de curent de declanșare dependent de temperatura mediului ambiant, pe când declanșatoarele electrice sunt foarte stabile în condiții de temperaturi variabile.

Capacitatea de deconectare la scurtcircuit (Isc) – este cea mai mare valoare a curentului, pe care acesta este capabil să îl întrerupă, fără a suferii deteriorări semnificative.

Capacitatea de deconectare la scurtcircuit a disjunctoarelor de joasă tensiune depinde de valoarea factorului de putere, cos φ aferent buclei de curent de defect. Valorile standard pentru această relație au fost stabilite în normative.

Limitarea curentului de scurtcircuit este abilitatea pe care o prezintă întreruptorul automat de a preveni atingerea curentului de defect prezumat maxim permițând numai trecerea unui curent limitat.

Fig. 2.8. Explicativă privind curentul prezumat și curentul limitat

Avantajele limitării de curent sunt acelea de a readuce eforturile termice și electrodinamice în toate elementele de circuit parcurse de curent, prelungind semnificativ durata de funcționare a acestor elemente. Proprietatea de limitare permite utilizarea tehnicilor “în cascadă” reducând semnificativ costurile proiectării și execuției unor circuite electrice.

O altă caracteristică importanta este caracteristica de separare a unui disjunctor care reprezintă capacitatea sa de separare a unui circuit, dacă îndeplinește condițiile impuse unui separator.

Instalarea unui disjunctor de joasa tensiune impune ca valoarea capacitații de deconectare sa fie egala sau mai mare decât curentul de scurtcircuit prezumat, în punctul de instalare.

În cazul unor instalații în care exista montate mai multe întreruptoare automate, trebuie asigurată “selectivitatea”. Selectivitatea poate fi absolută sau parțială. Acesta poate fi bazată pe principiul nivelelor de curent sau temporizărilor sau o combinație a celor doua.

Selectivitatea prin nivele de curent, este realizată prin reglajul în trepte al curenților de acționare ai declanșatoarelor electromagnetice.

Selectivitatea bazată pe declanșare întârziată, utilizează disjunctoare numite selective. Utilizarea lor este relativ simplă și constă în eșalonarea în timp a momentelor de declanșare pentru mai multe disjunctoare conectate în serie.

Disjunctoarele moderne, recent introduse în exploatare, utilizează selectivitatea bazată pe nivelul de energie al arcului electric.

Alegerea unui disjunctor de joasă tensiune se realizează în funcție de:

Caracteristicile electrice ale instalatei pentru care este destinat.

Condițiile de mediu în care acesta va funcționa: temperatura ambiantă, în interiorul unui panou sau într-un tablou de distribuire, condiții climatice, etc.

Specificații funcționale

Regulamente de exploatare specifice aferente instalației, în particular protecția personalului de deservire

Parametri si caracteristicile consumatorilor.

În fig. 2.9. se prezintă câteva tipuri de întreruptoare automate, mai des utilizate în instalațiile electrice.

Fig. 2.9. Diferite tipuri de întreruptoare automate

II.3. ALEGEREA ÎNTRERUPTOARELOR

Alegerea întreruptoarelor se face în funcție de curentul nominal de rupere Inr și de puterea nominală de rupere, definită de relația:

Snr= 2.7.

În cazul utilizării întreruptorului la o tensiune U<Un , curentul de rupere admisibil se poate calcula cu relația:

Ir=Inr 2.8.

Această recalculare se admite până la valoarea curentului de rupere maxim pentru întrerupătorul dat, prescrisă de către fabricant.

II.4. PROTECȚIA CONTRA ELECTROCUTĂRII

Siguranțele fuzibile și întrerupătoarele automate de protecție protejează rețeaua contra suprasarcinilor și scurtcircuitelor, evitând incendiile și alte pagube costisitoare, dar nu asigură protejarea persoanelor 4. În schimb, întrerupătoarele de protecție la curent rezidual (FI / RCD) protejează persoanele contra electrocutărilor.

Dacă corpul uman intră în contact cu o rețea electrică, curentul electric peste o anume intensitate are mai multe efecte vătămătoare. Electrocutările produc frecvent arsuri, în mod deosebit sunt afectați negativ nervii și funcțiile mușchilor. Pericolul devine mortal la curenți peste 30 mA care traversează inima (mușchii). În acest caz inima intră în fibrilație, fiind perturbată funcția de pompare. Drept urmare nu se mai asigură oxigenarea creierului și în câteva minute survine decesul.

Întrerupătoarele la curent rezidual, pe scurt FI, sau în nomenclatura engleză RCD (Residual Current Device), sunt disponibile în mai multe variante, pentru diferiți curenți nominali de defect. Pentru asigurarea protecției contra electrocutării în cazul atingerii directe a părților sub tensiune, trebuie ales un model care are curentul nominal 30 mA.

Fig 2.10. Întrerupător diferențial de protecție

Întrerupătoarele FI / RCD funcționează pe principiul sumării curenților între faze și neutru: suma acestora trebuie să fie nulă. Pentru un circuit monofazic, curenții de fază și neutru trebuie să fie egali și de semn contrar.

În cazul atingerii conductorului de către o persoană, o parte din curent tinde să se scurgă spre pământ prin corp, astfel încât curenții de fază și neutru nu mai au valori egale. Sistemul comandă printr-un releu întreruperea imediată a circuitului. La instalațiile noi, întrerupătoarele FI / RCD reprezintă de multă vreme nivelul tehnicii. De atunci numărul accidentelor prin electrocutare s-a redus simțitor, de asemenea s-au redus pagubele mari (incendii de ex.) cauzate de scurtcircuite la pământ, generate de defecte în mașini sau instalații. Din motivele menționate trebuie echipate de către electricieni cu sisteme FI / RCD și rețelele vechi.

CAPITOLUL III. SIGURANȚE DIFERENȚIALE

III.1. INTRODUCERE

În țara noastră atât la utilizatorii casnici cât și la utilizatorii industriali și agricoli (agenți economici și gospodarii) de joasa tensiune, protecția împotriva defectelor 1 de natura electrica se realizează în marea majoritate a cazurilor cu siguranțe fuzibile ai căror curenți nominali sunt determinați ținând seama de selectivitatea necesară. În numeroase cazuri, aceasta selectivitate nu poate fi obținuta numai cu siguranțe cu fuzibil, decât prin limitarea consumatorilor, ceea ce nu este de acceptat, în condițiile în care o mare parte a utilizatorilor sunt dotați cu mașini și echipamente performante, automatizate și cu rețele IT deosebit de complexe. De aceea se impune aplicarea unor protecții prin relee care sa permită obținerea unor declanșări rapide și selective, atât pentru protejarea instalațiilor împotriva solicitărilor termice (scurtcircuite și suprasarcini), cat și pentru protecția împotriva electrocutărilor prin atingere indirecta.

În acest scop se preconizează folosirea unor întreruptoare cu protecție termica (de suprasarcina) și electromagnetica (la scurtcircuit), precum și cu protecție diferențiala la curent rezidual (curentul de scurgere la masa datorita unui defect de izolație pe unul din conductoarele active), urmărindu-se în principal următoarele:

– realizarea unei protecții moderne împotriva electrocutărilor prin atingere indirecta atât la consumatorii casnici cat și la cei industriali sau agricoli de mica putere;
– realizarea unei protecții împotriva defectelor care ar putea conduce la incendii;
– realizarea unei protecții antifurt de energie electrica în zona consumatorilor;
– realizarea unei protecții împotriva defectelor rezistive, care se încadrează în categoria defectelor, cu curenți sub sensibilitatea protecției de suprasarcina și la scurtcircuit.

Totdeauna se impune efectuarea unor analize de detaliu pentru fundamentarea soluțiilor de implementare a protecțiilor diferențiale la curentul rezidual în vederea obținerii în realitate a celor preconizate fată de eforturile de investiții și fata de facilitățile sau greutățile pe care le implica exploatarea instalațiilor în care se utilizează acest mijloc modern de protecție.

Se are în vedere stabilirea corecta a categoriilor de instalații în care se impune introducerea unui dispozitiv diferențial la curent rezidual (DDR), pentru rezolvarea problemelor de protecție precum și o alegere corecta a echipamentelor pentru dotarea tablourilor de distribuție ale utilizatorilor electrici.

Introducerea dispozitivelor de protecție diferențiala la curent rezidual implica inerent noi concepții și noi reglementari atât privind rețelele electrice ale utilizatorilor, pentru a se permite funcționarea în noile soluții de protecții, cat și privind alegerea corespunzătoare a aparatajului în funcție de condițiile specifice ale rețelelor electrice ale utilizatorilor.

Implementarea întreruptoarelor cu protecție diferențiala necesita o analiza aprofundata a tuturor aspectelor pentru corecta funcționare a acestora și de evaluare a consecințelor rezultate din punct de vedere tehnico-economic și privind elaborarea unor reglementari specifice de realizare a branșamentelor și tablourilor de distribuție de la abonații electrici.

Trebuie avut în vedere de asemenea stabilirea condițiilor necesare pe care urmează sa le îndeplinească rețeaua utilizatorilor pentru a funcționa protejat cu dispozitive de protecție diferențiala la curent rezidual DDR, precum și branșamentele unor astfel de abonați.

De la primele utilizări casnice și industriale ale curentului electric, s-au constatat efectele periculoase pe care le pot avea instalațiile electrice în cazul unui defect de izolație asupra oamenilor și animalelor domestice, precum și asupra bunurilor. Atât în cazul accidentelor de electrocutare sau de arsuri electrice cat și în cazul incendiilor sau de deteriorări ale unor echipamente, gravitatea efectului curentului electric depinde direct de durata de acțiune a acestuia.

O lunga perioada s-a considerat ca asigurarea circuitelor cu protecții de suprasarcina și de scurtcircuit realizate cu siguranțe fuzibile și/sau cu întreruptoare cu relee termice și electromagnetice, este suficienta pentru evitarea defectelor de durata, respectiv este suficienta pentru o deconectare rapida și selectiva în cazul unui defect. Astfel pentru evitarea accidentelor de electrocutare prin atingere indirecta (respectiv datorita defectelor de izolație), precum și pentru evitarea unor incendii sau deteriorări de echipamente, mijloacele de protecție aplicate au ca ipoteza principala deconectarea circuitului cu defect în cel mult 3 s.

Introducerea protecției cu întreruptoare automate cu relee pentru deconectarea rapida și selectiva a circuitului electric cu un defect de izolație față de masa (față de pământ) constituie un pas important în perfecționarea și modernizarea mijloacelor pentru evitarea avariilor și accidentelor datorita curentului electric. Sistemul de protecție care s-a impus în foarte multe țări și care s-a generalizat prin diverse reglementari tehnice încă din anul 1950 are la baza detectarea curentului rezidual care se scurge prin conductorul de protecție (spre pământ sau prin conductorul de nul al rețelei) în cazul unui defect de izolație fata de masa respectiv fata de pământ.

Sistemul de protecție diferențiala la curent rezidual este cunoscut sub diferite simbolizări cum sunt:

– PACD în reglementările din țara noastră (protecție automata la curent de defect);
– FI în reglementările germane DIN și VDE;

– DDR în reglementările franceze (dispozitiv diferențial rezidual).

Ca prescripții din alte tari de amintit CEI 364-1992 și CEI 479, CEI 947-2-1989, precum și VDE 100. Odata însa cu extinderea acționarilor electrice în numeroase domenii și cu ridicarea nivelului de exploatare a instalațiilor electrice, protecția cu ajutorul releelor care sa acționeze rapid în cazul apariției unui pericol, va trebui sa capete o extindere din ce în ce mai mare și în țara noastră.

Se cunosc foarte multe scheme de protecție produse de numeroși autori. Dintre acestea, foarte puține au căpătat însa aplicare practica cu o buna justificare tehnica și economica. Au fost elaborate și unele scheme care la o analiza mai amănunțita s-au dovedit a fi chiar ele însele surse de noi pericole. Din aceasta cauza este necesar ca schema de protecție sa fie aleasa cu foarte multa atenție.

In mod special trebuie avute în vedere zonele unde se manifesta frecvente descărcări atmosferice cum sunt de exemplu în zonele montane izolate unde efectele dăunătoare asupra instalațiilor de telecomunicații și a instalațiilor cu alimentare de energie electrica a acestora sunt deosebit de importante în ceea ce privește volumul pagubelor. Pot avea loc avarii cu distrugeri de echipamente costisitoare și întreruperi în funcționările tehnologice.

III.2.PROTEJAREA PERSOANELOR ȘI A CIRCUITELOR

Protejarea persoanelor și a circuitelor 2 sunt caracteristicile de bază ale furnizării de energie electrică în condiții de securitate.

Pentru protejarea persoanelor și a clădirilor este necesar să cunoașteți câteva date despre efectele curentului electric asupra corpului uman și despre întreruptoarele diferențiale.

Fig 3.1. Atingerea indirectă

III.2.1.Efectele curentului electric asupra corpului uman.

Se disting efecte fizice, chimice și fiziologice asupra corpului uman. Afectarea corpului uman este direct dependentă de intensitatea curentului și de timpul de expunere.

Efectele fizice și chimice

– Semne de arsură electrică la punctul unde curentul electric intră în corp,

– Arsuri interne, de ex. la încheieturi,

– Pierdere de fluid, fierbere.

Efectele fiziologice

– Contracții musculare

– Afectarea nervilor

– Tensiune arterială crescută

– Fibrilații ventriculare, stop cardiac

Afectarea corpului uman în cazul unei expuneri mai mare de 1 s:

0,0045 mA – perceptibil pe limbă

1,2 mA – perceptibil la degete

9,0 mA – crampe musculare

20,0 mA – crampe ale mușchilor respiratori

40,0 mA – viața este pusă în pericol

80,0 mA – fibrilații ventriculare

Întreruptorul diferențial previne riscul de accidente pentru oameni și animale, chiar dacă aceștia intră în contact cu un conductor aflat sub tensiune și previne, de asemenea și apariția scurtcircuitelor RCCB înseamnă Residual Current Operated Circuit Breaker (întreruptor diferențial)

Fig 3.2 Protejarea împotriva atingerilor indirecte

În plus, întreruptorul diferențial este un aparat care protejează în același timp cablurile și persoanele.

III.2.2.Recomandări pentru protecțiile diferențiale

Se fac următoarele precizări pentru protecțiile diferențiale:

Protecția diferențiala este obligatorie în încăperile în care se află o cadă sau un duș, în bazinele de înot acoperite, bazinele de înot în aer liber, la fântâni și în încăperile cu umiditate .

Protecția diferențiala este recomandată cu insistență în dormitoarele copiilor.

Protecția diferențiala este recomandată și în celelalte încăperi din locuință: sufragerie, birou, hol, dormitor, baie pentru musafiri,cofrete cu aparate modulare, bucătărie

III.3. PRINCIPIUL DISPOZITIVELOR PENTRU CURENȚI REZIDUALI

Dispozitivul diferențial protejează oamenii, animalele domestice și locuința în cazul unui contact direct sau indirect. El detectează curenții reziduali . Un dispozitiv diferențial conține un circuit magnetic, sub forma unui miez.

O înfășurare secundară alimentează un releu. Dacă pe partea consumatorilor apare un curent rezidual, echilibrul vectorial este stricat, iar în înfășurarea de măsură trece un curent proporțional cu curentul rezidual care activează un releu.

Fig 3.3. Principiul dispozitivelor pentru curenți reziduali

III.4. PROTECȚIA DIFERENȚIALĂ

III.4.1. Utilizare

Printre altele, și poate cel mai important efect al protecției diferențiale , este acela că protejează împotriva electrocutării 3 (în Italia , aceasta protecție este în general cunoscuta sub denumirea de “salva vita”) .

Majoritatea țărilor europene recomanda o astfel de protecție, în unele fiind chiar obligatorie prin legi și normative în special la consumatorii casnici unde nu exista personal calificat de exploatare al instalațiilor electrice, iar normele internaționale tind câtre aplicarea ei generalizata .

Folosind protecția diferențiala se asigură un înalt nivel de securitate în exploatarea instalațiilor electrice, protejând viata dumneavoastră și a familiei dumneavoastră evitând eventualele accidente ce pot fi provocate prin electrocutare în special în cazul întrebuințării de aparataj sau utilaje ce funcționează în medii umede sau ude (sau folosesc apa) cum ar fi : mașini de spălat rufe sau vase, boilere electrice, piscine, bai jacuzzi, centrale termice, aparate de aer condiționat , pompe de apa , hidrofoare , prize amplasate în bai pentru aparate de ras sau pentru uscătoare de par, diferite unelte acționate electric folosite la grădinărit (mașini de tuns iarba , pompe pentru stropit sau irigat), iluminat exterior (lămpi amplasate pe stâlpi metalici , “pitici” luminoși de gradina) , firme sau reclame luminoase .

III.4.2. Principiul de functionare

Diferențialele sunt echipate cu o bobina (tor) , care sesizează în permanenta echilibrul dintre curentul de pe faza și cel ce se întoarce pe nul .

În cazul apariției unui consumator între faza și împământare (de exemplu ,prin atingerea cu mana a fazei si a unui obiect metalic aflat in legătura cu pământul, curentul va parcurge traseul fază-pământ trecând prin corpul nostru) sau prin punerea directa a fazei la pământ , bobina sesizează dezechilibrul dintre fază și nul (curentul de pe fază devenind mai mare fata de cel de pe nul) dând instantaneu comanda de deconectare a circuitului suprimând astfel riscul electrocutării .

III.4.3. Descriere , caracteristici tehnice

Pentru realizarea protecției diferențiale 4 exista trei tipuri de aparate, conform normelor IEC 61008-1 si IEC 61009-1 :

– întrerupător diferențial

– disjunctor (siguranța) diferențial(ă)

– bloc de protecție diferențiala

Cel mai des folosite fiind primele doua, motiv pentru care în continuare ne vom referi numai la acestea.

Întrerupătorul diferențial asigura protecția contra contactului direct cu pârtile aflate sub curent .

Disjunctorul diferențial asigura în plus protecția la scurtcircuit și la suprasarcina prin releul magneto-termic cu care este echipat .

Atenție ! In cazul folosirii unui întrerupător diferențial pentru protecția mai multor circuite la electrocutare , se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (siguranțe automate) calibrate corespunzător curenților fiecărui circuit , iar întrerupătorul diferențial va fi dimensionat astfel încât suma curenților circuitelor protejate să nu depășească curentul nominal al acestuia .

Curentul nominal (In) al întrerupătoarelor (diferențiale sau separatoare) reprezintă curentul maxim admis de acesta .La depășirea curentului maxim admis (suprasarcina) întrerupătorul nu va declanșa , ci se va deteriora.

Pentru disjunctoare (diferențiale sau automate) , curentul nominal (In) reprezintă valoarea curentului la care aparatul va declanșa deconectând circuitul protejat în caz de suprasarcina (încărcarea circuitului peste valoarea la care a fost dimensionat) sau la scurtcircuit .

Valorile curentului de defect (rezidual) sau sensibilitatea diferențialelor cum se mai specifica în unele documentații, care comanda deconectarea circuitelor pot avea valori de 10 , 30 , 100 , 300 , 500 mA , iar timpul de declanșare poate fi instantaneu sau cu întârzieri de 40 – 300 ms.

După felul curentului în care sunt utilizate , diferențialele se clasifica în următoarele tipuri:

– AC – pentru curent alternativ

– A – pentru curent alternativ sau continuu

– S – selectiv , pentru curent alternativ sau continuu , cu întârziere la declanșare pentru asigurarea selectivității , fiind folosite ca întrerupătoare diferențiale generale .

Având în vedere faptul că pentru corpul omenesc curentul periculos este de la 50 mA în sus , valoarea sensibilității diferențialelor ce se vor monta pe circuitele care le vrem protejate împotriva electrocutării va fi de 30 mA (excepție la alimentarea unor bai jacuzzi, când fabricantul acestora impune 10 mA) .

În cazul folosirii unui diferențial general de tip S (montat de regula în firida de branșament) valoarea curentului de acționare al acestuia va fi de cel puțin 3 ori mai mare decât al diferențialului din tabloul pe care îl alimentează.

Ținând cont de principiul de funcționare (comparația dintre curentul de pe faza și cel de pe nul) și în funcție de sistemul de alimentare , diferențialele se executa în 2 variante :

– bipolare (pentru sistemul monofazat : faza si nul)

– tetrapolare (pentru sistemul trifazat : 3 faze si nul) .

Disjunctoarele diferențiale pentru sistemul de alimentare monofazat se fabrica in 2 tipuri :

– faza + nul , având protecția magneto-termica doar pe faza și au dimensiunea a 2 module de 17,5 mm.

– bipolare , având protecția magneto-termica și pe faza și pe nul , cu dimensiunea a 4 module de 17,5 mm.

Disjunctoarele diferențiale tetrapolare au dimensiunea a 4 module de 17,5 mm (pana la 32 A) și a 7 module de 17,5 mm (peste 32 A) .

Întrerupătoarele diferențiale au dimensiunea a 2 module de 17,5 mm (cele bipolare) sau a 4 module de 17,5 mm (cele tetrapolare) .

Diferențialele se produc la următoarele valori ale curentului nominal (In):

– întrerupătoare : 0,5,1,2,4, 6, 16 , 25 , 40 , 63 , 80 , 100 A .

– disjunctoare : 4 , 6 , 10 , 16 , 20 , 25 , 32 , 40 , 50 , 63 A.

III.4.4. Alegerea diferențialelor

La alegerea diferențialelor se va tine seama de următoarele caracteristici ale acestora, corelate cu schema de montaj specifica fiecărei situații în care sunt folosite:

– curentul nominal

– curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declanșare)

– timpul de declanșare (instantaneu sau cu temporizare)

– modul de alimentare (monofazat sau trifazat)

– selectivitate

III.4.5. Recomandari utile

1) – Testarea lunara a bunei funcționare a diferențialelor prin apăsarea butonului “T” (Test).

Nota : Acesta acționează doar cu diferențialul aflat sub tensiune (alimentat).

2) – Protejați cu diferențiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare . Nu are rost sa cuprindeți în aceasta categorie de exemplu iluminatul interior din camerele de locuit (sau măcar lăsați neprotejat un circuit ce deservește iluminatul în zona tabloului electric pentru a putea remedia un eventual defect).

3) – În condiții normale, valoarea de 30mA a curentului de defect este suficienta pentru protecția dumneavoastră . Nu exagerați alegând valoarea de 10mA în ideea ca veți fi mai bine protejat , aceasta folosindu-se în condiții mai deosebite . În cazul folosirii valorii de 10mA exista riscul ca diferențialul sa declanșeze fără nici un defect în instalație , doar datorita interferentei dintre faza și împământare daca s-au folosit conductoare sau cabluri cu izolație de mai slaba calitate .

4) – Având în vedere faptul că prețul unui întrerupător diferențial este aproximativ egal cu al unui disjunctor diferențial (100 – 150RON) , iar cel al unui disjunctor automat tip faza+nul este de circa 20 – 25 RON , pentru locuințele cu instalații electrice mai modeste se poate folosi un întrerupător diferențial pentru protecția mai multor circuite în locul disjunctoarelor diferențiale (cate unul pe fiecare circuit).

Fig 3.5. Branșareamentul

III.5.TIPURI DE ÎNTRERUPTOARE DIFERENȚIALE

III.5.1.Scurtă descriere a tipurilor de întreruptoare diferențiale

In functie de felul curentului pe care actioneaza:

. Tip A – sensibilitate la curentul rezidual alternativ și pulsatoriu. Detecteaza componenta alternativa si continua a curentului de defect (circuite speciale: echipamente bucatarie, băi).
Tip AC – sensibilitate la curentul rezidual alternative
Tip B – declansarea este data de curenții reziduali sinusoidali sau pulsatorii proveniți de la circuitele redresoare

Recomandari utile

Pe circuitele cu grad ridicat de risc ,este recomandat folosirea sigurantelor diferentiale, in general se folosesc sigurante cu o valoare standard a curentului de defect de 30 mA . In anumite situatii special,(piscine, Jacuzzi, saunae), este recomandata o valoare mai mica de 10mA, cazul dat necesita o izolare foarte buna a conductorilor. La intervale de 30 zile prin apasatea butonului T(test), putem sa ne asiguram de buna functionare a sigurantei diferentiale.

III.5.2.Caracteristici de declanșare

Fig.3.6 Caracteristici de declansare

Curba "B" de asemenea se foloseste la echipamente sensibile, instalatii industriale, etc.
Curba "C este uzuala pentru domeniul casnic; acestea sunt cele ce se pun in tablouri pentru protectia circuitelor de prize si lumini.
Curba "D" se foloseste la protectia motoarelor electrice, care iau curenti mari la pornire.

Exista si disjunctoare curba "A", adica ultra-rapide, care in general se folosesc in aplicatii electronice (actionari electrice, variatoare de putere, etc, unde nu se admit supracurenti peste cei de lucru. Acestea protejeaza in general componente electrinice (tranzistoare de putere, thyristoare, etc).

Fig 3.26. Caracteristica de declanșare , caracteristicile B și C

III.5.3. Protecția diferențiala a branșamentelor electrice

De ani buni la branșamentele 8 noi și la cele modernizate se utilizează în locul vechilor firide de branșament din bachelita sau metalice, blocuri de măsura și protecție (BMP). Acestea se construiesc în variante monofazate și trifazate.

În acest subcapitol ne referim la protecția diferențiala. BMPM (monofazate) și BMPT (trifazate) sunt de regula echipate cu întreruptoare monofazate/trifazate diferențiale.

Acestea asigura următoarele protecții:

– electromagnetica – maximala de curent

– diferențiala

In schema următoare prezentam informațiile esențiale legate de funcționarea celor doua protecții.

Fig 3.39.Funcționarea protecției electromagnetice și a celei diferențiale

Menționam ca de regula în amonte de BMP rețelele stradale sunt de tipul TNC la care nulul de lucru este cunun cu cel de protecție având denumirea PEN. În aceste rețele principala măsura de protecție împotriva electrocutărilor prin atingere indirecta o constituie legarea la nul (la PEN).

În interiorul BMP se separa nulul de lucru de nulul de protecție astfel încât în aval de acest echipament schema este de tipul TNS. Caracteristica acestei scheme este aceea ca avem doua conductoare de nul: nulul de lucru notat N si nulul de protecție notat PE

În cazul branșamentelor vechi echipate cu siguranțe chiar daca în aval de firida de branșament aveam (daca aveam) schema de tip TN C S nu prea conta daca se respectau funcțiile nulului de lucru N și ale celui de protecție PE și nu prea conta daca cele doua conductoare erau menținute izolate (separate) în toata instalația interioara. Adeseori borna de nul de lucru a aparatelor era legata când la nulul de protecție când la nulul de lucru, uneori cele doua nuluri erau legare împreuna în doze sau doar se atingeau. În toate aceste situații receptoarele electrice funcționau normal. În schimb gradul de securitate al instalației avea serios de suferit.

În situația instalațiilor vechi cu izolația conductoarelor de faza slăbita sau chiar străpunsa puteau exista scurtcircuite monofazate cu pământul de mare rezistivitate (puneri la masă) care nu îndeplineau condițiile de a fi “văzute’ (sesizate) de siguranțele din tabloul de interior și nici de cele din firida de branșament. Ani de zile energia se scurgea la pământ prezentând un important factor de risc de electrocutări și incendii.

Noua echipare a BMP elimina aceste neajunsuri astfel încât întrerupătorul diferențial declanșează aproape instantaneu în următoarele situații:

– se ating nulul de lucru N cu cel de protecție PE fie în doze fie pe traseu daca izolația conductoarelor este deteriorata. Evident cazul cel mai neplăcut este când cele doua conductoare de nul sunt legate din neatenție sau din neștiința împreuna

– izolația nulului de lucru N si acesta face intra în contact cu elemente legate la pământ. Cazul cel mai grav este când nulul de lucru este direct legat la masa aparatelor electrice sau la priza de pământ a instalației interioare.

– când este racordat un receptor într-o priza care are legat nulul de protecție la borna destinata nulului de lucru. In lipsa receptorului electric instalația rămâne sub tensiune (daca evident nu mai exista alte anomalii) pentru ca se îndeplinește condiția de separare a celor doua muluri N si PE.

– când se deteriorează izolația receptoarelor electrice sau a rețelei interioare și apare o punere accidentala la masa (un scurtcircuit)

Cu toate problemele generate, protecția diferențiala este foarte necesara ferindu-ne atât de accidente prin electrocutate cat și de producerea unor incendii. În cazul ideal simultan ce modernizarea branșamentelor este necesar ca proprietarii imobilelor să-și finanțeze revizia/reparația instalației interioare.

CAPITOLUL IV. CALCUL ECONOMIC

IV.1. ANALIZA PIEȚEI

a)Identificarea pieței

În România, cererea de sisteme electrice de protecție tot mai performante a crescut o data cu trecerea timpului și cu dezvoltarea tehnico-științifică..

Românii au început încet încet să conștientizeze importanța folosirii unor sisteme de protecție cât mai sigure,dar și mult mai ușor de folosit.

b)Caracterizarea pieței (a produsului generic)

Din punct de vedere al cererii este important atât prețul cât și calitatea și ambalajul. În continuare, totuși piața va pune din ce în ce mai mult accent pe calitate, fiind dispusa în timp, chiar să plătească mai mult pentru a obține un produs superior din punct de vedere al durabilitǎții, eficienței în utilizare, protecției. La rândul lor, producătorii vor încerca sa ofere produse mai sofisticate care sa aducă un plus privind caracteristicile celorlalte.

Schimbǎrile economice și politice care au marcat Europa Centralǎ și de Est în anii ’90 au creat piețe competitive acolo unde anterior existau doar economii planificate. În timp consumatorii decid asupra mărcii lider. Concurenta se da între mǎrcile disponibile: Legrand, Schneider , Merlin Gerin ,AEG , Gewiss și prin structurarea pe criteriul cantității.

c).Segmentarea pieței

Organizațiile care operează pe piețele bunurilor de consum și bunurilor comerciale nu se pot adresa tuturor cumpărătorilor de pe aceste piețe sau, cel puțin nu la toți cumpărătorii în același mod. Cumpărătorii sunt foarte numeroși, foarte risipiți și foarte variați în ceea ce privește nevoile pe care le au și tehnicile la care recurg atunci când achiziționează un produs.

Firmele diferă semnificativ în funcție de capacitatea de a servi diferite segmente de piața. Decât să încerce sa concureze pe o piața întreaga, uneori împotriva unor concurenți mai autentici, fiecare firma trebuie sa identifice partea de piața pe care o poate servi cel mai bine. Segmentarea este astfel un compromis între presupunerea greșita conform căreia toți oamenii sunt identici și cea neeconomica potrivit căreia pentru fiecare persoana este nevoie de un efort special de marketing.

Deoarece cumpărătorii au nevoi și dorințe unice, fiecare cumpărător reprezintă în mod potențial o piața separata. În mod ideal, un ofertant ar putea sa elaboreze un program de marketing pentru fiecare cumpărător.

Segmentarea pieței se face în funcție de criteriile: sociodemografice, psihografice, geografice, economice și comportamentale.

Din punct de vedere geografic vânzările sunt concentrate în marile orașe unde cererea consumatorilor este ridicata. Aici se evidențiază municipiul București unde competiția poate fi numita acerba fără să se exagereze câtuși de puțin.

Cumpărătorii cu venituri medii și mari preferă sau optează în timp pentru o anumita marca pentru care raportul preț – calitate este foarte important. El diferențiază o anumita marca pentru care manifesta fidelitate atâta timp cât producătorii mențin sau îmbunătățesc standardele inițiale pentru care consumatorii au optat pentru acel produs.

c)Elemente care influențează vânzarea produsului

Marca este alcătuita din :

– numele de marca, format din cuvinte sau cifre care joaca rolul unui stimul auditiv;

– semnul de marca (emblema), format dintr-o imagine, un desen sau o reprezentare grafica care joaca rolul de stimul vizual;

Se dorește ca atât numele cat și emblema să-i determine pe consumatori să înțeleagă că prin cumpărarea produsului ei vor fi cei mai buni. Cei mai buni în sensul ca vor fi conștienți de calitatea produsului și de protecția oferită.

Ambalajul îndeplinește o funcție vitala pentru majoritatea produselor. El protejează bunurile, ajuta la menținerea proprietăților produselor .De asemenea ambalajul conține date asupra produsului, a modului de utilizare, adresa și numărul de telefon al producătorului și alte date importante.

Reclama. Promovarea produselor face parte din cele patru componente ale mixului de marketing. Acest lucru se datorează importantei pe care o are promovarea în vânzarea produsului. Afirmația ca "Promovarea este 99% inspirație si 1% munca", descrie cel mai bine promovarea în marketing.

Promovarea marcii se va realiza prin următoarele forme:

– anunțuri publicitare în reviste destinate femeilor în fiecare săptămână.

– fise plasate în centrele de distribuție

– pe site–uri adresate oamenilor de afaceri

– reclama televizata.

d) Configurarea pretului

Uneori prețul care ar putea sa para prea ridicat, dar el are o acoperire în costurile de producție și nu ar trebui sa afecteze cererea acestui produs, care datorita calităților deosebite se spera a fi cel mai bine vândut. Oamenii iși vor da seama ca însușirile sale deosebite ating și chiar depășesc nivelul prețului. Bineînțeles că intermediarul care distribuie produsele primește și el ceva din activitatea sa ceea ce se reflectă în preț sub forma adaosului.

IV.2. ANALIZĂ PRACTICĂ

Consideram un apartament cu doua camere și o bucătărie și ne propunem să schimbăm siguranțele fuzibile existente pentru a adapta siguranța apartamentului la evoluția tehnicii și pentru a avea o protecție mai buna atât a oamenilor cât și a aparatelor electrice.

Considerăm de asemenea că apartamentul avea dinainte două circuite, unul pentru prize și unul pentru iluminat. Conductoarele fiind de aluminiu cu secțiunea de 2,5 mmp.

Astfel consideram ca 10A pentru circuitul de iluminat este suficient pentru că asigura 20 de becuri de 100W. Pentru circuitul de prize 16-20 A și se va construi un circuit separat pentru mașina de spălat pentru care vom lua tot 16 A ceea ce e suficient. În multe situații mașina de spălat este folosita în circuitul de prize. Aceasta presupune o valoare mai mare a siguranței care protejează acest circuit. Dezavantajul este acela că în cazul în care siguranța decuplează nu va mai rămâne alimentat nici unul din aparatele electrice folosite.

Calculele se fac și pentru viitor nu numai pentru aparatele electrice existente în apartament. Aceasta deoarece în viitor e foarte posibil sa mai apară alte electrocasnice, de obicei care consumă mai puțin. Din această cauză e necesar sa se lase aproximativ 10% în plus.

Siguranțele se pun nu numai în funcție de consum ci și de conductoare. Conductoarele cele mai folosite sunt din cupru sau din aluminiu și în funcție și de aceasta și de alți parametrii este importantă și secțiunea acestora.

Într-un apartament se depășește 25A, 5.5 kW, doar daca mașina de spălat este pe încălzire, fierul de călcat în priza și merge și aspiratorul lucru care nu se întâmplă în practica. Alte electrocasnice de putere nu sunt de regula. Totuși daca avem încălzire sau plita electrica trebuie redimensionata instalația.

Dacă se va pune un diferențial pe toata casa, adică pe prize (forță) și pe lumină, iar apoi câte un bipolar pe fiecare circuit în parte ar fi una dintre soluții, cu toate ca generalul de pe scara ar trebui sa fie 25 A, iar daca tu bagi în casa 25 A atunci acolo ce mai pui ca 30 A nu mai merge ca-i prea mare.

Mulți fac așa din cauza costului la diferențiale care e de vreo 100 lei fata de 20 lei bipolarul. Altă soluție este să se pună diferențiale peste tot, dar probabilitatea de a te curenta la iluminat e mult mai mica decât la prize. Deci se poate pune siguranță diferențială pe priza de 20 A, alta pe circuitul mașinii de spălat de 16 sau 20 A (trebuie consultată cartea tehnica apoi se calculează curentul) și pe circuitul de lumina de 16 A bipolar .

Firmele cele mai mari producătoare de sisteme de protecție sunt: Schrack, Schneider , Merlin Gerin ,AEG , Gewiss. Cele mai des întâlnite sunt Legrand. Părerea multora este ca cele mai bune siguranțe ar fi Legrand, după ei ar fi Schneider. Moeller sunt mai slabe, mai ieftine, dar se încadrează în gama de calitate.

Având în vedere faptul ca prețul unui întrerupător diferențial este aproximativ egal cu al unui disjunctor diferențial (100 – 150 RON) , iar cel al unui disjunctor automat tip faza + nul este de circa 20 – 25 RON , pentru locuințele cu instalații electrice mai modeste se poate folosi un întrerupător diferențial pentru protecția mai multor circuite în locul disjunctoarelor diferențiale (cate unul pe fiecare circuit).

Avantaje: se realizează o reducere a costurilor și a dimensiunii tabloului electric (un disjunctor automat ocupând 1 modul , iar unul diferențial ocupând 2 module) .

Dezavantaje : în cazul unui defect pe oricare din circuite întrerupătorul diferențial va declanșa , deconectând toate circuitele pe care le protejează, iar identificarea circuitului defect facondu-se prin tatonari decuplând toate disjunctoarele automate și cuplându-le apoi pe rând observând la care din ele va decupla din nou diferențialul

Protejarea întregii aparaturi electrocasnice și electronica la supratensiune cu numai 50–60 RON (în plus fata de costul aferent protecției diferențiale).

În general aparatele electrocasnice (monofazate – 220 V) rezista pana la o tensiune de maxim 240 V . În mod accidental , în rețeaua de alimentare poate apărea o tensiune mai mare (380 V) ; datorita unei racordări sau manevre greșite pe traseul de alimentare sau în postul trafo cu ocazia anumitor intervenții) ducând la distrugerea aparatelor electrice, chiar daca aceasta tensiune mai mare (supratensiune) durează doar câteva secunde.

Protecția la supratensiune se poate realiza folosind un releu OVP . Acesta va declanșa la o tensiune cuprinsa între 260 – 280 V , timpul de declanșare fiind sub 0,2 secunde .

Dimensiune = 1 modul de 17,5 mm . Nu are limita la puterea racordata. Este echipat cu un indicator luminos (LED) , care indica buna funcționare (și totodată prezenta tensiune).

Din schema alăturata se observa ca releul OVP funcționează doar asociat cu un întrerupător diferențial.

Concluzie : Cu circa 150 – 180 RON în plus fata de costul unui tablou clasic echipat doar cu disjunctoare (siguranțe automate) va asigurați protecția atât a personalului împotriva electrocutării (diferențiala) cat și a tuturor aparatelor electrice la supratensiune.

Documentația economică a proiectului stabilește valoarea exactă a obiectivului și obiectelor proiectate , permițând decontarea lucrărilor realizate de câtre executant.

CAPITOLUL V. DETERMINARI EXPERIMENTALE

Standul experimental realizat are ca scop testarea siguranțelor automate și a siguranței diferențiale la regimul lor de funcționare. Cu ajutorul intreruptoarelor de pe panoul de comanda putem cupla sau decupla fiecare siguranța din circuit.

Cu ajutorul unui variator de tensiune, reglam curentul absorbit de consumatorul ,

o rezistența termica cu o putere R=2000W. Atat curentul cat și tensiunea sunt masurate cu ajutorul unui volt ampermetrul. Pentru a putea verifica funcționarea releului de detecție a cutenților reziduali, a siguranței diferențiale, borna de nul a ieșirii diferențialului cu ajutorul unui potențiometru este legat la inpamantare.

Sigutanțele se pot testa atat la scurtcircuit, cat și la suprasarcina, la siguranța diferențiala mai putem testa funcționarea releului de detecție a curenților reziduali.

Pentru a putea vizualiza funcționarea releului termic a siguranțelor pe carcasa lor a fost indepartata si decupate zonele prin care se vad componentele interioare, dupa care au fost puse capace de etanșare realizat din policarbonat termorezistiv.

Testarea sigurantei automate 1P SCHRACK

Carecteristici

Siguranța se va testa la I =(3÷ 8)[A], cu masurarea timpului de declanșare in cazul de suprasarcina.

În urma testelor efectuate declanșarea la scurtcircuit este instantanee.

Testarea siguranței automate 1P+N SCHRACK

Caracteristici

Siguranța se va testa la o I=8[A] , și se va masura timpul de declanșare in cazul de suprasarcina.

În urma testelor efectuate declanșarea la scurtcircuit este instantanee.

3.Testarea siguranței diferentiale SCHRACK

Caracteristici

Siguranța diferențiala se va testa la I=8[A], , și se va masura timpul de declanșare in cazul de suprasarcina.

Releului de detecție a cutenților reziduali, decuplaza siguranța in cazul in care, valoarea curentului rezidual depaseste I=30[mA]. În urma testelor efectuate declanșarea la scurtcircuit este instantanee.

V.2 CONCLUZII

Studiind procedeele de protecție la curenți de scurtcircuit am căutat să realizăm și un montaj care să conțină pe un panou întreruptoare automate și un întreruptor diferențial. Acest montaj a fost realizat pentru a fi utilizat în laborator cu scop didactic.

Scopul pentru care a fost realizat montajul este:

– de a facilita înțelegerea principiului de funcționare a celor două tipuri de întreruptoare,

– de a face vizibilă construcția acestora,

Dupa efectuarea testelor pe panou , am observat ca datele obținute corespund cu cele date de furnizor.

Siguranțele cu element fuzibil se mai utilizează și astăzi de regulă înaintea contorului, între rampa de alimentare și tabloul de distribuție al locuinței Ocazional se instalează siguranțe fuzibile și la construcții noi. Acestea se utilizează de regulă la circuite destinate alimentării unor mașini sau utilaje de putere mare pe o perioadă scurtă.

Așa cum s-a arătat mai sus, în multe domenii elementele fuzibile au fost înlocuite de multă vreme cu siguranțe automate. Denumirea este depășită, deoarece pe vremuri siguranțele automate înlocuiau siguranțele fuzibile în soclurile cu filet. Astăzi ne referim de fapt la întreruptoare automate de protecție. Acestea au avantajul că, după îndepărtarea defectului, pot fi reconectate imediat. La nevoie, pentru lucrări de întreținere sau reparații la instalația electrică, pot fi utilizate ca un întreruptor obișnuit.

Siguranțele fuzibile și întrerupătoarele automate de protecție protejează rețeaua contra suprasarcinilor și scurtcircuitelor, evitând incendiile și alte pagube costisitoare, dar nu asigură protejarea persoanelor. În schimb, întrerupătoarele de protecție la curent rezidual (FI / RCD) protejează persoanele contra electrocutărilor.

//www.e-scoala.ro/comunicare/concept_produse.html, accesat în 22.02.2008

2 http://www.e-referate.ro/referate/Substante_peliculogene,_lacuri_si_vopsele2007-05-09.html,

accesat în 25.02.2008

1 http://facultate.regielive.ro/referate/fizica/instalatii_de_protectie_prin_relee-26370.html

2 Catalog Moeller 2002/2003 – Comutație și protecție ,

3 Delesega Iuliu – Aparate electrice, Universitatea Tehnică, Timișoara 1993

4 http://portalelectric.ro/coperti/1008228810rev2.pdf, accesat în

1 ing. Mauriciu SUFRIM- De ce protectii moderne impotriva tensiunilor accidentale din instalatii electrice de joasa tensiune?,Revista Electricianul nr. 4/2002

2 Dumitru Asandei – Protecția Sistemelor electrice, Matrix Rom, București

3 Hoble Dorel, Cheregi Gabriel – Instalații electrice, Editura Universității din Oradea 2004

4 Borza Ioan – Instalații electrice. Materiale și aparate electrice: date de proiectare,

Universitatea Politehnică, Timișoara,1996

5- *** – Catalog Moeller 2002/2003 – Comutație și protecție

6. *** – Catalog Chorus – Gewiss 2007,

7. *** – Catalog Schneider Electric 1999/2000 – Distribuția electrică de joasă tensiune

8 http://stoianconstantin.files.wordpress.com/2007/12/functionarea-bmp1.jpg, accesat în 15.02.2008

1 Hoble Dorel, Stașac Claudia – Aparate și echipamente electrice, Editura Universității

din Oradea, 2004

2 Furnică Emilian, Leonte Petru – Tehnologia aparatelor electrice, Editura timpul, Iași,

2001

3 Hoble Dorel, Stașac Claudia – Aparate și echipamente electrice, Editura Universității

din Oradea, 2004

4 www.baumax.ro/Content.Node/wohnen/schutz-strom-unfaelle.php, accesat în 10.02.2008

1http://www.electricalc.ro/protectia-diferentiala

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Sisteme de Protectie la Curentii de Defect (ID: 163614)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Sisteme de Protectie la Curentii de Defect

Copyright Notice

Reabilitare Si Modernizare Microhidrocentrale (mhc) Ilies 1,2 Studiu DE Fezabilitate

Procedura de Control Ultrasunete

Led Urile

Principiul Injectarii Materialelor

Transmisiuni de Date Maq 2d Codata Trellis

Sisteme de Propulsie Pentru Avioane Supermanevrariere

Copyright Notice

Similar Posts