SISTEME DE BAZ Ă ALE ECONOMIEI MONDIALE” Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute Obiective educa ționale • cunoa șterea și în țelegerea… [617350]

MODULUL 2
„ECONOMIILE NA ȚIONALE,
SISTEME DE BAZ Ă ALE ECONOMIEI MONDIALE”

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute

Obiective educa ționale

• cunoa șterea și în țelegerea economiilor na ționale ca sisteme de baz ă ale
economiei mondiale
• cunoa șterea principalelor caracteristici ale celor trei c ategorii de t ări:
dezvoltate, mediu dezvoltate și slab dezvoltate
• importan ța corela țiilor existente între indicatorii macroeconomici su nt
importante în aprecierea gradului de dezvoltare al economiilor statelor lumii.

Cuvinte cheie :

economii na ționale
indicatori economici
ță ri dezvoltate, ță ri mediu dezvoltate, ță ri slab dezvoltate
relațiile economice interna ționale

Cuprins
2.1 Tipologia economiilor na ționale
2.2 Caracterizarea economiilor na ționale
Intreb ări de autoevaluare

Rezumat
Referate propuse
Texte de comentat
Termeni cheie
Materiale didactice necesare
Bibliografie

EXPUNEREA DETALIATĂ A TEMEI
2.1 TIPOLOGIA ECONOMIILOR NA ȚIONALE

La baza criteriilor de clasificare a economiilor na ționale sta un sistem de indicatori care:
• permit surprinderea variet ății economiilor și a esen ței fenomenelor care se
produc în interiorul lor.
• prin exprimare absolut ă sau relativ ă, s ă poat ă reflecta latura cantitativ ă și
calitativ ă a proceselor care au loc într-o economie na țional ă:

a) indicatorii de dinamic ă
b) indicatorii de structur ă
c) indicatorii de poten țial
c) indicatorii tehnico-calitativi și de eficien ță
d) indicatorii sintetici: rezult ă din corelarea prin diferite modele matematice a
indicatorilor de mai sus și permit eviden țierea unor aspecte mai profunde ale analizei
social-economice.

Economiile na ționale pot fi clasificate astfel dup ă urm ătoarele criterii:
a) dup ă vechimea în teritoriu
• ță ri vechi, cu o îndelungat ă istorie
• ță ri mai noi, care și-au câ știgat independen ța dup ă cel de-al II-lea r ăzboi
mondial

b) dup ă m ărimea geografic ă și demografic ă:
• ță ri mari (suprafa ță peste 400.000 km² și o popula ție peste 50 ml. de
locuitori)
• ță ri mijlocii (suprafa ță între 100.000 km² și 400.000 km² și num ăr de
popula ție cuprins între 10 ml. și 50 ml. de locuitori)
• ță ri mici (suprafa ță sub 100.000 km² și o popula ție sub 10 ml. de
locuitori).

c) dup ă resursele naturale pe care le au:
• ță ri produc ătoare și exportatoare de țiței
• ță ri produc ătoare și exportatoare de cafea
• ță ri cu poten țial agricol deosebit
• ță ri bogate în rezerve de materii prime, etc.

d) dup ă regimul politic:
• ță ri cu regim democratic
• ță ri cu regim dictatorial

e) dup ă tr ăsăturile social-culturale:
• ță ri cre știne: ortodoxe și catolice sau protestante
• ță ri musulmane, budiste, etc.

f) dup ă nivelul de dezvoltare economic ă:
• ță ri cu economie dezvoltat ă
• ță ri cu economie mediu dezvoltat ă
• ță ri cu economie slab dezvoltat ă: “lumea a treia”.

Deoarece starea de dezvoltare a economiei mondiale este influen țat ă direct de nivelul de
dezvoltare al economiilor na ționale, vom încerca în continuare s ă caracteriz ăm cele trei
categorii de ță ri: dezvoltate, mediu dezvoltate și slab dezvoltate.

2.2 . CARACTERIZAREA ECONOMIILOR NA ȚIONALE

Grupele de ță ri nu sunt omogene : în interiorul lor exist ă importante deosebiri
• de putere economic ă
• de mod de via ță
• determinate de particularit ățile dezvolt ării lor istorice și na ționale.

Cu toate acestea, economiile celor trei grupe de ță ri se caracterizeaz ă prin mai multe
elemente comune care vor fi prezentate în continuar e.

a) Ță rile dezvoltate

● PNB/locuitor sau prin indicatorul PIB/locuitor pes te 10.000 de dolari/locuitor; în unele
ță ri – Japonia, Elve ția – PIB/locuitor este peste 40.000 de dolari);
● num ărul ță rilor dezvoltate este aproximativ 24;
● nivelul de trai este ridicat (25-30% din venituril e unei familii sunt destinate satisfacerii
nevoilor primare: hran ă, îmbr ăcăminte, locuin ță );
● durata medie de via ță de 75 de ani;
● au la bază proprietatea privat ă;
● dezvoltarea intensiv ă și cre șterea productivit ății muncii stau la baza avansului lor
economic fa ță de alte state;
● structura economiei este complex ă:
• sectorul ter țiar realizeaz ă peste 50% din PIB și atrage peste
50% din for ța de munc ă (71% în SUA)
• 30-35% din popula ția activ ă este ocupat ă în sectorul
industrial
• doar 10-15% în agricultur ă (în SUA și Germania doar 2-
5%).

● în plan social, aceste ță ri au dezvoltat ă o infrastructur ă specific ă care asigur ă:
• un sistem de asisten ță sanitar ă corespunz ător (în Suedia,
cheltuielile sanitare se ridic ă la 3000 de dolari pe
locuitor, unui medic revenindu-i cca. 400 de locuit ori)
• un grad de instruire necesar
• lichidarea analfabetismului.
● particip ă intens la comer țul interna țional, exportând produse manufacturate, inclusiv
tehnologii și importând mai ales materii prime și combustibili (chiar dac ă unele, de
exemplu, SUA, se situeaz ă pe primele locuri în lume în ceea ce prive ște produc ția de
petrol, gaze naturale, c ărbune și numeroase minereuri, ea consum ă peste 25% din
consumul mondial de energie).

b) Ță rile mediu dezvoltate

Economia mondial ă se caracterizeaz ă printr-un proces continuu de dezvoltare, motiv
pentru care este incorect s ă numim categoria de ță ri care nu se ridic ă la nivelul
performan țelor ță rilor dezvoltate, din punct de vedere al eficien ței economice (al
productivit ății muncii, al calit ății produc ției și al competitivit ății pe pia ța interna țional ă),
dar care nu sunt nici la limita inferioar ă a dezvolt ării ca fiind “ ță ri în curs de dezvoltare”;
le vom numi “ ță ri mediu dezvoltate”.
Caracteristicile comune sunt:
● PIB/locuitor se situeaz ă între 5.000 și 10.000 de dolari;
● num ărul ță rilor din aceast ă categorie este aproximativ 25 și ele sunt situate în Europa,
în SE Asiei (“tigrii asiatici) și America Latin ă; în Africa: Libia și Seychelles realizeaz ă
un PIB/locuitor corespunz ător acestei categorii de ță ri (5310 dolari, respectiv 5110
dolari), dar se apropie mai mult de ță rile slab dezvoltate prin tr ăsăturile economiei lor;
● au pornit pe calea dezvolt ării industriale, înregistrând realiz ări în acest domeniu:
• industria extractiv ă și prelucr ătoare contribuie cu 70% la ob ținerea PIB prin
tehnologii și licen țe de fabrica ție ob ținute de la ță rile dezvoltate
• au dezvoltat o agricultur ă care satisface în mare m ăsur ă cerin țele de hran ă ale

popula ției și cele de materii prime ale industriei;
● productivitatea este sc ăzut ă și produc țiile energo-intensive și cele care necesit ă
consumuri ridicate de materii prime au o pondere ma re;
● în unele dintre aceste ță ri a început s ă se dezvolte cercetarea știin țific ă și un sistem de
înv ăță mânt avansat ceea ce a redus rata analfabetismului (la 18% în Brazilia, 11% în
Mexic) și a f ăcut ca for ța de munc ă s ă fie bine preg ătit ă, chiar dac ă este mai ieftin ă în
compara ție cu cea din ță rile dezvoltate;
● industria și agricultura de țin ponderea în structura economiei acestor ță ri (70%), iar
serviciile doar cca. 30%;
● aceste ță ri particip ă intens la schimburile interna ționale, dar sunt sensibile la
conjunctura economic ă.

c) Ță rile slab dezvoltate

● PIB/locuitor realizat în aceste ță ri este sub 5000 de dolari (în ță ri ca Niger, Burundi,
Nepal, burkina Fasso, Uganda sau Mozambic, PIB/locu itor este sub 1000 de dolari);
● în aceast ă categorie de ță ri se include marea majoritate a ță rilor lumii (peste 130), fiind
răspândite peste tot în lume (popula ția acestor ță ri reprezint ă 75% din popula ția
mondial ă);
● sunt ță ri cu popula ții numeroase sau cu densitate redus ă, cu mare varietate a condi țiilor
climatice, geografice, a tradi țiilor istorice, a dificult ăților cu care se confrunt ă (fiind în
majoritate foste colonii);
● productivitatea muncii este diferit ă de la țar ă la țar ă;
● ponderea produc ției industriale în produsul brut mondial este redus ă;
● agricultura are cea mai mare contribu ție la ob ținerea PIB (peste 50%), iar industria
doar 9%;
● nivelul de calificare al for ței de munc ă este foarte redus;
● rat ă mare a analfabetismului (2/3 din popula ția ță rilor cu PIB/locuitor sub 1000 de

dolari) determin ă un nivel redus al productivit ății muncii;
● nivelul de trai este extrem de redus (aproape într eg venitul unei familii este destinat
satisfacerii nevoilor primare;
● cheltuielile de s ănătate sunt de 3,5 dolari pe an;
● durata medie de via ță este sub 50 de ani, fa ță de 75 de ani în ță rile dezvoltate);
● particip ă la comer țul mondial prin export de produse primare (2/3 din exportul lor) și
import de produse manufacturate.
În contextul economic și social actual, fiecare țar ă caut ă, în condi țiile impuse de mediul
concuren țial, s ă ocupe un loc cât mai bun în ierarhia mondial ă. Unele încearc ă înc ă s ă
ajung ă la un echilibru relativ și la o eficien ță a economiilor lor confruntându-se cu
situa ții diferite: crize economice, sporuri naturale dife rite, condi ții naturale diferite,
migrarea for ței de munc ă, etc. Altele, prin combinarea eficient ă a mai multor factori
favorabili, au reu șit s ă se dezvolte și s ă-și asigure un avans economic fa ță de altele.
Intrebari de autoevaluare:
1. Care este motivul pentru care nivelul unui singur i ndicator nu este suficient
pentru caracterizarea nivelului de dezvoltate al un ei ță ri?
2. Care sunt principalii indicatori folosi ți în aprecierea nivelului de dezvoltate al
ță rilor lumii?
3. Aprecia ți nivelul de dezvoltare al României prin prisma ind icatorilor
PIB/locuitor, productivitatea medie a muncii, struc tura comer țului exterior.
4. Care sunt condi țiile care au determinat apari ția economiei mondiale?
5. Ce rol au avut marile descoperiri geografice în dez voltarea pie ței mondiale?
6. În ce categorie de ță ri poate fi inclus ă România având în vedere structura
comer țului ei exterior?

Rezumatul acestei sectiuni:
Ansamblul economiilor na ționale care formeaz ă economia mondial ă este o mare
varietate deoarece aceste economii parcurg procese și stadii diferite de dezvoltare
datorit ă condi țiilor diferite de dezvoltare ca urmare a ac țiunii, de-a lungul timpului, a
unor factori interni și externi diferi ți și de natur ă diferit ă: economic ă, politic ă, social ă,
etc.
La baza criteriilor de clasificare a economiilor na ționale stau o serie de indicatori :
• indicatorii de dinamic ă
• indicatorii de structur ă
• indicatorii de poten țial
• indicatorii tehnico-calitativi și de eficien ță
• indicatorii sintetici
Economiile na ționale pot fi clasificate astfel dup ă urm ătoarele criterii:
• dup ă vechimea în teritoriu
• dup ă m ărimea geografic ă și demografic ă
• dup ă resursele naturale pe care le au
• dup ă regimul politic
• dup ă tr ăsăturile social-culturale
• dup ă nivelul de dezvoltare economic ă

Referate propuse:

1. Cauzele subdezvolt ării
2. Tendin țele principale ale restructur ării economiei mondiale în perioada
postbelic ă
3. Evolu ția locului României în economia mondial ă

Texte de comentat:

1. “În ță rile dezvoltate problemele psiho-sociale și mentale sunt r ăspândite. Mul ți
oameni sufer ă de depresie, adic ții și violen ță domestic ă, în special în ță rile perturbate de
război, s ărăcie și dezastre. Totu și, pentru ace ști oameni, serviciile de s ănătate mintal ă de
orice tip sunt aproape inexistente. În anumite ță ri din Africa exist ă doar un psihiatru la
un milion de oameni și exist ă o serioas ă lips ă de asistente medicale și lucr ători sociali
califica ți. Potrivit unui raport publicat în 2007 de c ătre Organiza ția Mondial ă de
Sănătate, majoritatea ță rilor în curs de dezvoltare cheltuiesc mai pu țin de 1% din bugetul
lor pe s ănătate pe serviciile de s ănătate mental ă.”
http://www.triggeryourmind.net

2. “Experienta multor popoare din Lumea a Treia a dem onstrat ca, chiar daca acestea au
inregistrat o crestere a PIB, saracia si somajul s- au extins, iar neechitatea distribuirii
veniturilor a atins forme alarmante. Banca Mondiala arata ca dezvoltarea inseamna
imbunatatirea calitatii vietii, iar in special in t arile sarace o calitate mai buna a vietii
inseamna mai mult decat venituri mai mari pe locuit or. Aceasta imbunatatire a calitatii
vietii presupune:
• pe de o parte satisfacerea nevoilor materiale (al imente, locuinta, sanatate, protectie
sociala);
• pe de alta parte educatie si afirmarea personalit atii umane, precum si posibilitatea de a
alege.
In conditiile in care unul dintre aceste elemente l ipseste sau se caracterizeaza printr-o
oferta slaba, atunci se poate vorbi de o subdezvolt are absoluta. Subdezvoltarea este
asadar reversul dezvoltarii. Ea reprezinta o situat ie economica in care persista niveluri
reduse ale standardului de viata, saracia absoluta, rate de crestere economica scazute,
nivel redus al consumului, rate ridicate ale mortal itatii si ale natalitatii, dependenta fata
de exterior.”
*** Subdezvoltarea si implicatiile sale, Studiu de caz Uganda

3. “Modific ările drastice impuse legii concuren ței de aderarea la UE ne-au adus o mai
clar ă definire a regulilor de conduit ă loial ă și a modalit ăților de ap ărare în fa ța
practicilor anticoncuren țiale. În implementarea lor efectiv ă, Mexicul, Turcia, Chile sau
Brazilia, ba chiar și autorit ățile din ță ri mai slab dezvoltate decât România, precum
India, Indonesia, Panama, Algeria, Maroc, Columbia, Tunisia, Burkina Faso, Barbados,
Iordania, Tanzania, Africa de Sud sau Peru sunt per cepute ca fiind mai eficiente. O arat ă
raportul întocmit de c ătre Forumul Economic Mondial în anul 2007.”

*** Institutul de Economie Na țional ă, Concuren ța plaseaz ă România în urma multor
ță ri mai slab dezvoltate în rapoartele interna ționale

Termeni cheie:

Comer ț interna țional (mondial) = totalitatea tranzac țiilor de bunuri economice pe
ansamblul ță rilor lumii sub orice form ă se realizeaz ă acesta; evolu ția sa reflect ă
adâncirea și schimb ările care au avut loc în diviziunea interna țional ă (mondial ă) a
muncii, inclusiv în ceea ce prive ște specializarea diferitelor economii na ționale,
avantajele absolute și relative ale diferitelor ță ri.

Rela țiile economice interna ționale = ansamblul raporturilor, structurilor și tranzacțiilor
economice dintre agen ți economici apar ținând unor state diferite, incluzând comer țul
interna țional, cooperarea în produc ție și tehnico-știin țific ă, rela țiile financiar-valutare și
de credit ș.a., cât și rela țiile din sfera produc ției și a cercet ării știin țifice; sunt coordonate
de organiza țiile interna ționale de comer ț, cu voca ție regional ă.

Rela țiile economice mondiale au ap ărut prin extinderea rela țiilor economice
interna ționale la scar ă mondial ă; sunt coordonate de organiza țiile de comer ț cu vocație
mondial ă.

Materiale didactice necesare:
Me șter, Liana – Economie mondial ă, Departamentul de Înv ăță mânt la Distan ță ,
Universitatea din Oradea, 2010

Bibliografie:
1. Adumitr ăcesei, I.D. (coord.) – Mondoeconomie. Rela ții economice interna ționale ,
Editura Polirom, Ia și, 1999.
2. Bari, Ioan – Economie mondial ă, Editura Didactic ă și pedagogic ă, Bucure ști, 1997.
3. Bonciu, Florin – Economie mondiala , Editura Universitara, Bucuresti, 2009
4. Dobrot ă, Ni ță (coord.) – Dic ționar de economie , Editura Economic ă, Bucure ști, 1999.
5. Dumitrescu, Sterian, Bal, Ana – Economie mondial ă, Editura Economic ă, Bucure ști,
2003.
6. Me șter, Liana – Economie mondial ă, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2007.
7. Popescu, Cornelia – Elemente de economie mondial ă, Editura Economic ă, Bucure ști,
1999.