Sisteme de achizi ții de date [611494]

Sisteme de achizi ții de date

128
comunica ția dintre dou ă aparate electronice interconectate.
Apariția unor noi interfe țe de tip paralel, este în continuare
impusă de nevoia mereu crescând ă de a transfera date cu viteze
din ce în ce mai mari între diferite echipamente (10 Mocte ți/s).
7.1 Interfa ța standardizat ă RS-232
7.1.1 Caracterizare general ă
Interfața RS-232 și magistrala aferent ă s-au dezvoltat și
răspândit odat ă cu proliferarea calculatoarelor personale,
porturile seriale ale unui calculator (COM1 ÷COM4) func ționând
în conformitate cu acest standard. De și puternic concurat ă în
momentul de fa ță de o alt ă magistral ă serială – USB (Universal
Serial Bus), care prezint ă numeroase avantaje comparativ cu
prima, interfa ța RS-232 este înc ă de actualitate datorit ă
numeroaselor echipamente electronice care o utilizeaz ă.
Conceput ă pentru transmisii seriale de tipul “port la port”, cu
rata de transfer redus ă și la distan țe mici, interfa ța RS-232 a
cunoscut perfec ționări succesive, ultima variant ă,
EIA/TIA-232-E (EIA=Electronic Industries Alliance, TIA=Telecommunications Industry Association) din 1991, fiind caracterizat ă de urm ătorii parametri electrici mai importan ți:
• viteza maxim ă: 20 Kbps (actualmente se utilizeaz ă curent
până la 116 Kbps);
• lungimea maxim ă a cablului: 15 m (sau o sarcin ă capacitiv ă
de 2000 pF);
• niveluri logice pentru liniile de date și comand ă (logică
negativă):
+5 ÷ +25 V pentru 0 logic;
-5 ÷ -25 V pentru 1 logic;
• rate de transmisie : 300, 1200, 2400, 4800, 9600 și
19200 bps;

Interfețe standard de comunica ție

129
• transmisie asincron ă (bit de start, bi ți de date, bit de paritate
și bit/biți de stop).
În legătură cu preciz ările de mai sus se impun câteva
observa ții.
Valorile ridicate și plaja larg ă de varia ție pentru nivelurile
logice, stabilite pentru a asigura o bun ă imunitate la perturba ții,
impun utilizarea unor circuite specializate pentru conversia de la nivelele TTL/CMOS la nivelele RS-232. Un asemenea circuit
de interfa ță este prezentat în exemplele analizate la pct. 7.1.5.
Termenul de “transmisie asincron ă” trebuie în țeles în sensul
că o transmisie poate fi ini țiată în orice moment; cu toate
acestea, pe durata transmisiei/recep ției unui octet,
transmi țătorul și receptorul trebuie s ă funcționeze sincron,
pentru ca datele s ă fie eșantionate corect la recep ție. Dacă
frecvențele de transmisie/recep ție sunt suficient de apropiate
(nu difer ă cu mai mult de 1-2% între ele), aceast ă sincronizare
pe termen scurt este implicit asigurat ă.
Distanța maxim ă până la care se poate realiza schimbul de
date poate fi extins ă prin includerea în calea de comunica ție a
unui modem, care faciliteaz ă conectarea la o linie telefonic ă.
Apar astfel dou ă categorii de echipamente:
– calculatorul, considerat ca echipament terminal de date și
care este cunoscut sub denumirea de DTE (de la Data Terminal Equipment), și
– modemul, denumit prescurtat DCE (de la Data
Communication Equipment). Interconectarea celor dou ă echipamente se face prin conectori
standardiza ți (de regul ă conectori DB9 cu 9 pini), ale c ăror
specifica ții rezultă din figura 7.2.
Se va observa c ă standardul precizeaz ă nu numai semnalele
aferente diferitelor contacte dar și geometria carcasei
conectorului (“male – tata” și “female – mama”) respectiv a

Sisteme de achizi ții de date

130
contactelor (“male – pin și female – born ă”). Aceste caracteristici
diferă la cele dou ă tipuri de echipamente DTE și DCE. Alte
diferențe, funcționale, între terminalele corespondente de la
echipamentele DTE și DCE vor fi scoase în eviden ță în
paragraful urm ător.
5
9
4
8
3
7
2
61
DB9GND
RI
DTR
CTS
TD
RTS
RD
DSR
DCDSignal Ground
Rin
g Indicato r
Data Ready
Clear To Send
Transmit Data Line
Request To Send
Receive Data Line
Data Set Ready
Data Carrier Detect
Observa ție:
DCE: Carcas ă „male” și pini „female”
DTE: Carcas ă „female” și pini „male”
Figura 7.2.
Un ultim aspect ce se impune a fi eviden țiat în leg ătură cu
comportamentul interfe ței RS-232 îl constituie structura
informa ției vehiculate pe magistral ă. Fiind vorba de o
comunica ție serial ă, datele vor fi transmise caracter dup ă
caracter. La rândul s ău, un caracter are structura reprezentat ă
în figura 7.3. În figur ă au fost avute în vedere nivelurile logice
așa cum apar ele pe magistral ă, adică în logica negativ ă.
Date
1 1 0 1 1 1 1 Repaus Stop RepausStart Paritate
tSemnal

Figura 7.3.

Interfețe standard de comunica ție

131
Se constat ă că în repaus, adic ă înainte și după transmisia
unui caracter, linia de transmisie are nivelul 1 logic. Informa ția
vehiculat ă (biții de date) sunt încadra ți de un bit de start și
respectiv unul sau mai mul ți biți de stop. Bitul de start, care
apare asincron, realizeaz ă sincronizarea receptorului cu
transmi țătorul iar bitul/bi ții de stop asigur ă un interval de timp
minim între dou ă caractere succesive, necesar proces ării
caracterului recep ționat înainte de sosirea caracterului urm ător.
Informa ția transmis ă constă din biții de date și eventual un
bit de paritate. Datele pot fi reprezentate pe 7, 8 și uneori 9 bi ți.
În primul caz, cei 7 bi ți reprezint ă un caracter alfanumeric codat
conform standardului ASCII (vez i tabelul 7.1). Se precizeaz ă că
tabelul reprezint ă coresponden ța dintre cele 128 de caractere
ASCII și valorile în hexazecimal corespunz ătoare celor 7 bi ți pe
care este reprezentat caracterul. Spre exemplu, caracterului “A” îi corespunde valoarea 41 în hexazecimal.

Tabelul 7.1.
Trebuie subliniat c ă nu toate caracterele ce apar în
tabelul 7.1 sunt vizibile, unele având numai rol de comand ă.
Este cunoscut ă, spre exemplu, utilitatea caracterelor BS (Back

Sisteme de achizi ții de date

132
Space), ESC (Escape), etc., cu rol de comand ă dar fără o
reprezentare grafic ă.
Dacă dat ele sun t or ganizate pe 8 bi ți, atunci ace ști biți pot
reprezenta o informa ție binar ă (un octet); se spune în acest caz
că informa ția transmis ă corespunde unui fi șier binar. Pe de alt ă
parte, cei 8 bi ți pot reprezenta un caracter, codat conform
codului ASCII extins (care includ e 256 de caractere). Transmisia
de caractere ASCII, repr ezentate pe 7 sau 8 bi ți este asociat ă în
exprimarea curent ă cu fișiere text.
Organizarea datelor pe 9 bi ți este utilizat ă în cazul
comunica ției multimicrocontroler și nu este specific ă pentru
interfața RS-232, care permite in terconectarea a numai dou ă
echipamente între ele. Se prezint ă, cu toate acestea, câteva
aspecte func ționale în leg ătura cu aceast ă problem ă.
Primii 8 bi ți reprezint ă, de aceast ă dată, informa ția binar ă
vehiculat ă iar bitul al 9-lea semnific ă, prin valoarea sa, faptul c ă
această informa ție constituie o adres ă (bitul 9 pe 1 logic) sau
date (bitul 9 pe 0 logic). Se transmite mai întâi adresa (cu bitul 9 pe 1), fapt ce permite ca din mul țimea de participan ți la
comunica ție să fie selectat adresantul, dup ă care se transmit
datele (cu bitul 9 pe 0), care ajung astfel la adresant (acesta
fiind acum singurul activ).
Este important de re ținut faptul c ă indiferent de modul în
care este organizat ă informa ția vehiculat ă, transmisia începe
întotdeauna cu bitul cel mai pu țin semnificativ și se încheie cu
bitul cel mai semnificativ.
Câteva preciz ări în leg ătură cu bitul de paritate. Utilizarea
acestuia este op țională și el serve ște la implementarea unor
proceduri de detec ție a erorilor în transferul de date. Un
exemplu simplu de procedur ă constă în urm ătoarele: la
transmisie bitul de paritate se pune pe 1 sau 0 logic, dup ă caz,
astfel încât bi ții transmi și (biți de date plus bi tul de paritate) s ă

Interfețe standard de comunica ție

133
conțină un num ăr par de 1 (paritate par ă) respectiv un num ăr
impar de 1 (paritate impar ă). Se verific ă l a r e c e p ție dacă
numărul de bi ți de 1 (con ținuți în biții de date plus bitul de
paritate) corespunde parit ății setate; în caz contrar este
semnalat ă eroare și se iau m ăsuri în consecin ță.
7.1.2 Conectarea între echipamentele DTE și DCE
Magistrala RS-232 a fost gândit ă, inițial, pentru a servi la
interconectarea a dou ă echipamente DTE aflate la distan ță,
printr-o linie telefonic ă și modemuri (echipamente DCE). Un
asemenea exemplu, în care au fost utilizate semnalele de comand ă cunoscute, cu excep ția semnalului DCD pentru
detecția purt ătoarei pe linia telefonic ă, este prezentat în
figura 7.4.
Calculator
personalEchipament
DCEEchipament
DCECalculator
personalLinie
telefonic ăTX
RX
DTR
DSR
RTS
CTS
GND
DTETX
RX
DTR
DSR
RTS
CTS
GND
DCETX
RX
DTR
DSR
RTS
CTS
GND
DCETX
RX
DTR
DSR
RTS
CTS
GND
DTE

Figura 7.4.
Liniile de comand ă sunt utilizate pentru derularea unui
protocol între echipamentele corespondente, în urma c ăruia să
rezulte buna lor func ționalitate înainte de ini țierea oric ărui
transfer de date. Acest transfer are loc pe liniile TX și RX.
Ulterior, aplicabilitatea acestei magistrale s-a extins, încât în
momentul de fa ță este extrem de utilizat ă pentru a interconecta

Sisteme de achizi ții de date

134
local un calculator (echipament DTE) cu un alt echipament
electronic, considerat echipament DCE, chiar dac ă acest
echipament nu este un modem (spre exemplu, un modul GSM). Din acest motiv, va fi abordat ă în continuare problema de
interes practic a leg ăturii dintre cele dou ă echipamente: DTE și
respectiv DCE. Varianta standard de interconectare este reprezentat ă în figura 7.5.
Schimbul de date se realizeaz ă, așa cum s-a men ționat deja,
pe liniile TX și RX. Înainte de ini țierea unui transfer, cele dou ă
echipamente deruleaz ă un protocol, utilizând în acest scop
liniile de comand ă. Calculatorul (DTE) activeaz ă linia DTR (Data
Terminal Ready), pentru a verifica dac ă echipamentul
corespondent DCE este preg ătit și așteaptă confirmarea acestuia
(activarea liniei DSR – Data Set Ready). Urmeaz ă apoi o a doua
secvență a protocolului, similar ă cu prima, cu diferen ța că sunt
utilizate de aceast ă dată liniile RTS (Request To Send) și CTS
(Clear To Send).
Calculator
personalEchipament
DCETX
RX
DTR
DSR
RTS
CTS
GND
DTETX
RX
DTRDSRRTS
CTS
GND
DCE

Figura 7.5.
Se va remarca c ă perechile de linii de comand ă (DTR/DSR și
RTS/CTS) realizeaz ă funcții similare și de aceea, uneori, se

Interfețe standard de comunica ție

135
utilizeaz ă pentru dialogul DTE/DCE numai una dintre cele dou ă
perechi (de regul ă RTS/CTS).
Este util, de asemenea, s ă se observe modul diferit în care
echipamentele DTE și DCE trateaz ă liniile de date și cele de
comand ă. Linia TX, spre exemplu, este conectat ă la o ieșire în
cazul echipamentului DTE și la o intrare a echipamentului DCE,
chiar dac ă contactul respectiv al cone ctorului DCE este notat cu
TX și poartă același număr. O observa ție similar ă poate fi f ăcută
în legătură cu linia RX respectiv cu liniile de comand ă DTR/DSR
și RTS/CTS.
7.1.3 Conectarea între dou ă echipamentele DTE
O situa ție frecvent întâlnit ă în practic ă o constituie
conectarea a dou ă echipamente DTE (spre exemplu, dou ă
calculatoare sau un calculator și un echipament electronic cu
comportament DTE). Schema utilizat ă, în care sunt folosite
inclusiv liniile de comand ă, este dat ă în figura 7.6.
Calculator
personalEchipament
DTETX
RX
DTR
DSR
RTS
CTS
GND
DTETX
RX
DTRDSR
RTS
CTSGND
DTE

Figura 7.6.
Se constat ă imediat diferen ța față de schema prezentat ă în
figura 7.5 (încruci șarea liniilor de date și de comand ă),
determinat ă de faptul c ă un echipament DTE are fa ță de un

Sisteme de achizi ții de date

136
echipament DCE, la acelea și contacte, intr ările schimbate în
ieșiri și reciproc. Acest fapt impune utilizarea unui cablu special
de interconectare.
În majoritatea situa țiilor, în care se necesit ă conectarea a
două echipamente DTE, utilizarea liniilor de comand ă nu este
necesar ă, utilizatorul putând constata direct faptul c ă
echipamentele sunt preg ătite pentru schim bul de informa ție.
Deoarece interfe țele RS-232 ini țiază, de regul ă, transferul de
date numai dup ă derularea protocolului între DTE și DCE – a șa
cum s-a prezentat mai sus, se impune folosirea unor scheme de conectare care s ă suplineasc ă lipsa liniilor de comand ă. O
variantă posibil ă, cu asigurarea local ă a valid ărilor, este
prezentat ă în figura 7.7.
Calculator
personalEchipament
DTETX
RX
DTR
DSR
RTS
CTS
GND
DTETX
RX
DTR
DSR
RTSCTS
GND
DTE

Figura 7.7.
Fiecare echipament DTE genereaz ă aici semnalele DTR
respectiv RTS, care sunt utilizate pentru comanda propriilor intrări de validare, conform protocol ului prezentat în paragraful
precedent. Pentru conectarea fizic ă este necesar un cablu
special realizat, cu 3 fire, la care liniile de date TX și RX trebuie
încrucișate; acela și cablu trebuie s ă asigure în interiorul celor

Interfețe standard de comunica ție

137
doi conectori leg ăturile pentru validarea DTR/DSR și RTS/CTS
la fiecare echipament DTE.
Dacă aplicațiile software rulate pe cele dou ă calculatoare nu
impun aceast ă validare, conectarea se poate realiza utilizând un
cablu simplu, cu numai 3 fire, dintre care dou ă, TX și RX,
încrucișate. O asemenea variant ă simplificat ă de cablu se
numește cablu “Modem Nul”.
7.1.4 Controlul fluxului de date
Datele ce urmeaz ă a fi transmise respectiv recep ționate sunt
memorate temporar în registre tampon, unul pentru transmisie și celălalt pentru recep ție. Monitorizarea con ținutului acestor
registre cade în sarcina unit ății centrale de procesare a
echipamentului (DTE sau DCE).
La transmisie, se impune evitarea dep ășirii capacit ății
registrului de transmisie, având în vedere faptul c ă schimbul de
date este, de regul ă, un proces mult mai lent decât opera țiile de
procesare a datelor. Aceea și cerință se impune și în cazul
recepției, cu precizarea c ă problema nu poate fi solu ționată
intern, în interiorul echipamentului; de aceast ă dată este
necesar ă semnalizarea c ătre echipamentul corespondent, care
transmite, a dep ășirii capacit ății registrului, pentru a stopa
fluxul de date. Vom analiza succint aceasta problem ă în cele ce
urmează.
Una dintre solu ții, așa numitul control “hard” a fluxului de
date, se bazeaz ă pe utilizarea liniilor de comand ă ale interfe ței,
dacă acestea sunt disponibile. Cel mai adesea sunt utilizate
liniile RTS și CTS, conectate ca în figura 7.8.
Linia RTS semnalizeaz ă unității corespondente, prin nivelul
său logic, starea registrului tampon de recep ție: la atingerea
limitei superioare a capacit ății acestui registru, RTS trece pe
nivel coborât, pentru a semnala oprirea transmisiei; aceasta este reluată î n m o m e n t u l î n c a r e c o n
ținutul registrului tampon de

Sisteme de achizi ții de date

138
recepție atinge o valoare minim ă, prestabilit ă, ca urmare a
trecerii semnalului RTS pe nivel ridicat.
Calculator
personalEchipament
DTETX
RX
DTR
DSR
RTS
CTS
GND
DTETX
RX
DTR
DSRRTS
CTS
GND
DTE

Figura 7.8.
O a doua metod ă utilizată, de tip “software”, este a șa-numitul
protocol XON/XOFF. Pentru controlul fluxului de date se utilizeaz ă caracterele ASCII DC1 și DC3 din zona caracterelor de
comand ă (17 și respectiv 19 în zecimal – vezi tabelul 7.1).
Echipamentul care transmite date î și oprește transferul dac ă pe
linia sa de recep ție prime ște, de la unitatea corespondent ă,
caracterul DC3, care semnific ă XOFF. Transmisia va fi reluat ă
după recepția unui caracter DC1, echivalent lui XON.
Procedeul prezint ă avantajul c ă necesit ă pentru conectare un
cablu cu numai 3 fire, de tipul “Modem Nul”. Trebuie eviden țiat
însă și dezavantajul metodei: în cazul unui transfer bidirec țional
nu pot fi transmise împreun ă cu caracterele de comand ă decât
date reprezentând caractere ASCII, din care sunt excluse caracterele interpretabile DC1 și DC3 (adic ă fișiere text).
Transmiterea de fi șiere binare nu este posibil ă, deoarece acestea
vor include, în mod inevitabil și secven țe interpretabile ca
XON/XOFF. Dac ă transmisia se face unidirec țional (într-un

Interfețe standard de comunica ție

139
singur sens la un anumit moment), în cel ălalt sens vor fi
transmise numai caracterele de comand ă DC1 și DC3 și prin
urmare problema men ționată nu se mai pune.
7.1.5 Exemple de conectare serial ă la calculator a
unui echipament electronic
În cazul proiect ării unui echipament electronic, a c ărui
funcționare necesit ă legarea la portul serial al unui calculator,
se pune problema modului în care acest echipament urmeaz ă a
fi conectat: ca echipament DTE sau DCE.
Soluțiile propuse în continuare au în vedere considerente
practice, legate de cablurile de interconectare disponibile. Acestea, cu rare excep ții, nu asigur ă încruci șarea dorit ă a
perechilor de fire și cu atât mai mult nu con țin în interior
legături care s ă asigure validarea local ă pentru semnalele de
comand ă. Prin urmare, toate aceste probleme trebuie
soluționate printr-o proiectare adecvat ă a noului echipament.
Vom pleca de la ideea c ă se va utiliza un cablu de conectare
uzual, prev ăzut la capete cu conectori DTE spre calculator
(conector “tat ă” și contacte born ă) respectiv DCE spre
echipament (conector “mam ă” și contacte pin) și care asigur ă
strict leg ătura electric ă între contactele omoloage din cei doi
conectori. Pentru precizarea id eilor, vom include în schemele
propuse și circuitul de interfa ță care asigur ă translatarea de la
nivele CMOS/TTL la ni velele specifice RS-232 și invers. Un
asemenea circuit (ST 232) are structura reprezentat ă în
figura 7.9.
Circuitul include dou ă canale, atât pentru liniile de
transmisie (T1IN/T1OUT și T2IN/T2OUT) cât și pentru liniile de
recep
ție (R1IN/R1OUT și R2IN/R2OUT). La intr ările R1IN și
R2IN vor fi conectate, evident, linii de recep ție cu niveluri
RS-232, în timp ce ie șirile corespunz ătoare vor furniza nivele
compatibile CMOS/TTL. În mod similar, T1IN și T2IN vor fi

Sisteme de achizi ții de date

140
comandate cu nivele CMOS/TTL, fiind legate deci spre
echipament, iar la ie șirile corespunz ătoare, cu nivele RS-232,
vor fi conectate linii ale magistralei RS-232.

Figura 7.9.
Pentru asigurarea nivelelor relativ mari de tensiune, specifice
standardului RS-232, inclusiv în domeniul tensiu nilor negative,
se utilizeaz ă două surse cu injec ție de sarcin ă (capacit ățile
C1,…,C4 și circuitele aferente din interiorul chipului). Acestea
realizeaz ă dublarea tensiunii de a limentare, respectiv dublare și
inversare; se ob țin astfel dou ă tensiuni, de cca. +10V și – 10V,
suficiente pentru alimentarea circuitelor de comand ă a liniilor
de ieșire cu nivele RS-232.
Circuitul prezint ă toate caracteristicile specifice unui circuit
de interfa ță și care îi confer ă robuste țe în utilizare: accept ă

Interfețe standard de comunica ție

141
scurtcircuite la ie șire respectiv supratensiuni la intrare, suport ă
tensiuni la intrare f ără a fi alimentat, este bine protejat la
tensiuni electrostatice, etc. În plus, datorit ă conectării la mas ă a
intrărilor RS-232 (R1IN și R2IN – vezi figura 7.9), nivelele la
ieșirile CMOS/TTL (R1OUT și R2OUT) vor corespunde lui 1
logic, chiar dac ă intrările sunt necomandate, a șa cum prevede
standardul RS-232 pentru regimul de repaus.
Vor fi prezentate în continuare dou ă scheme de conectare la
calculator a unui echipament electronic, care au în vedere constrângerile impuse de cablul utilizat (ce nu realizeaz ă
încrucișare de fire) și în care se va urm ări utilizarea eficient ă a
circuitului de interfa ță.
Prima dintre condi ții impune considerarea echipamentului ca
echipament de tip DCE. Cu aceast ă precizare, o prima variant ă
de schem ă de conectare la calculator a unui echipament DCE,
cu utilizarea liniilor de comand ă RTS/CTS se prezint ă ca în
figura 7.10.
Canalul 1 (recep ție/transmisie) al circuitului de interfa ță a
fost alocat pentru schimbul de date iar canalul 2 asigur ă
conversia de nivele pentru semnalele RTS și CTS. Aceste
semnale pot fi utilizate fie pentru protocolul ce ini țiază
transmisia/recep ția, fie pentru controlul fluxului de date.
Pentru urm ărirea func ționării se au în vedere semnalele
RS-232 aplicate echipamentului și care sunt eviden ț
iate la
contactele conectorului DB9. Echipamentul fiind considerat ca DCE, liniile TD (Transmit Data) și RTS (Request To Send),
contrar aparen țelor sugerate de nota ții, trebuie conectate la
intrări (la R1IN și R2IN în figura 7.10). Un ra ționament similar
justifică conectarea liniilor RD (Receive Data Line) și CTS (Clear
To Send) la ie șirile RS-232 ale circuitului de interfa ță (T1OUT și
T2OUT). Este important de obse rvat modul în care a fost
soluționată problema valid ărilor locale pentru semnalele

Sisteme de achizi ții de date

142
DTR/DSR și DCD (Data Carrier Detect) aferente calculatorului.
Deoarece conexiunile necesare nu pot fi f ăcute în partea spre
calculator, acestea sunt realizate la conectorul echipamentului DCE, la care sunt disponibile, prin cablul de leg ătură, semnalele
necesare în acest scop. Astfel, semnalul DTR va valida intr ările
liniilor DSR și respectiv DCD.
C1+1V+2
C1-3
C2+4C2-5
V-6
T2OUT7
R2IN8R2OUT9T2IN10
R1OUT12R1IN13
T1OUT14GND15T1IN11VCC16U1
ST232C3
0.1uF
C4 0.1uFC5
0.1uFC6
0.1uF
VCC
C7
0.1uF162738495J1
DB9CTS
RTS
DCDDSRRDTDDTRRIGND
RxDRtSCtS
TxD
Nivele CMOS/TTL
Nivele RS-232

Figura 7.10.
Dacă aplica ția nu necesit ă utilizarea liniilor RTS/CTS,
canalul 2 din circuitul de interfa ță, rămas disponibil, poate fi
folosit în alte scopuri. O sugestie posibil ă, prezentat ă în schema
din figura 7.11, o constituie utilizarea liniilor RTS și CTS pentru
comanda opera ției de RESET a echipament ului respectiv pentru
monitorizarea prezen ței tensiunii de alimentare. Singurele
diferențe față de schema din figura 7.10 privesc modul de
folosire al semnalelor de la ie șirea R2OUT respectiv intrarea
T2IN.
Soluția propus ă în figura 7.11 este util ă mai cu seam ă în
situația practic ă în care echipamentul electronic nu se g ăsește
în imediata vecin ătate a calculatorului.

Interfețe standard de comunica ție

143
C1+1V+2
C1-3
C2+4C2-5
V-6
T2OUT7
R2IN8R2OUT9T2IN10
R1OUT12R1IN13
T1OUT14GND15T1IN11VCC16U1
ST232C3
0.1uF
C4 0.1uFC5
0.1uFC6
0.1uF
VCC
C7
0.1uF162738495J1
DB9CTS
RTS
DCDDSRRDTDDTRRIGND
RxDRESETTxD
Nivele CMOS/TTL
Nivele RS-232VCC

Figura 7.11.
7.2 Interfa ța standard I2C
7.2.1 Introducere
În cazul unui sistem ce func ționează cu semnale numerice
(de exemplu, un microcontroler și circuite de achizi ție a
semnalelor analogice), pentru proiectarea comunica ției dintre
componentele sistemului trebuie s ă se țină seama de o serie de
considerente: – un sistem complet const ă, de obicei, dintr-un
microcontroler și alte componente periferice, cum ar fi: memorii,
extensii pentru intr ări/ieșiri și alte circuite integrate (CI);
– costul conect ării diferitelor componente în cadrul sistemului
trebuie redus la minim; – de obicei, un asemenea sistem realizeaz ă doar func ția de
comand ă și nu necesit ă o mare vitez ă pentru transf erul de date;
– evident, eficien ța global ă depinde de performan țele
componentele alese și structura magistralelor de interconectare.
În general, aceste criterii pot fi satisf ăcute cu u șurință
utilizând o interfa ță standard serie, chiar dac ă aceasta nu are
performan țele unei interfe țe paralele, în schimb necesit ă mai