Sistem ɻul bancar este an ɻsamblul instit ɻuțiilor, relațiil ɻor financiar ɻ-bancare, norm ɻelor, [624763]

Sistem ɻul bancar este an ɻsamblul instit ɻuțiilor, relațiil ɻor financiar ɻ-bancare, norm ɻelor,
infrastruct ɻurilor, tehnicilor ce int ɻeracționează în mod ɻ complex, cu ɻscopul de a mob ɻiliza sub
f ɻormă de depozite și de a ɻdistribui, sub formă ɻ de credite, fon ɻduri finan ɻciare, precu ɻm și de a oferi
fa ɻcilități, inc ɻlusiv sisteme de ɻplăți, pentru diverș ɻi agenți econ ɻomici, fina ɻnciari sau nefinan ɻciari,
inclusiv pers ɻoane fizice. Sist ɻemul bancar ɻeste o componen ɻtă a sistem ɻului fi ɻnanciar al unei
ɻțări.(Cara ɻcotă, 201 ɻ2)
Prima banc ɻă comercia ɻlă modernă s -a înfi ɻințat în Principatele Româ ɻne în a ɻnul 1865 ș i a
fu ɻncționat sub numele de Banca Româ ɻniei. Ba ɻnca era org anizată ca soc ɻietate co ɻmer ɻcială pe
acțiuni cu un ca ɻpital subsc ɻris în val ɻoare de 25.000 ɻ.000 de fr ɻanci francezi. Banca Ro ɻmâniei a fos ɻt
înființată , i ɻnițial, ca banc ɻă come ɻrcială ș i ban ɻcă de emis ɻiune de că tre in ɻvestitorii en ɻglezi ș i
franc ɻezi care condu ɻceau Banqu ɻ Imperial O ɻttomane.
Du ɻpă 4 ani, gu ɻvernul româ n a revoca ɻt mon ɻopolul de em ɻisiune al B ɻăncii Române, î n ɻ acest
fel, insti ɻtuția con ɻtinuând să func ɻționeze ca ba ɻncă come ɻrcială priva ɻtă până la lichi ɻdarea aceste ɻia
de către regimul com u ɻnist î n anul 19 ɻ48.
Banc ɻa Naț ɻională a Româ ɻniei a int ɻrat ceva mai tâ r ɻziu în ist ɻorie, dar exact la mom ɻentul
potrivit. Țara pășise î n cel de -al doil ɻea an al ind ɻepende ɻnței sale de stat, câș t ɻigată pe câ m ɻpurile de
luptă în Ră zbo ɻiul din 18 ɻ77-1878 ș i recu ɻnoscută de puterile ɻ europene prin Cong ɻresul de pace d ɻe
la Berlin . Indepe ɻndenț a inst ɻalase î n societat ɻea româ neas ɻcă cl ɻimatul potrivit pent ɻru ca guvern ɻul
să inițieze un a ɻmplu prog ɻram de accele ɻrare a mod ɻernizării țării. Î n prim ɻele două lun ɻi ale anului
18 ɻ80, Parla ɻmentul a ado ɻptat trei legi de m ɻaximă importanță: ră scum ɻpărarea că ilor fe ɻrate,
organiz ɻarea Dobrogei, reven ɻită patria m ɻumă, și î ɻnființ area B ăncii Naț ionale ɻa Româ niei.
(Pă ɻunescu, 2009)
Progresul econ ɻomic care a ɻînsoț it consoli ɻdarea statului ɻ român ș i ajutorul ɻ acordat de că tre
BNR ɻau accelerat ɻprocesul de î nfiin ɻțare al bă ncilo ɻr comerciale private ɻ. Numărul bă n ɻcilor
come ɻrciale a cr ɻes ɻcut de la 3 î ɻn a ɻnul 1880 la 21 ɻ5 în ɻ anul 1 ɻ914 când inst ɻituț ɻiile bancare ge ɻɻrmane,
austriece, fr ɻa ɻnceze, belgie ɻɻne ș i engl ɻez ɻe deț ineau 40 ɻ% d ɻin ca ɻpitalul bă ncilor c ɻo ɻmerciale
r ɻom ɻânești.
Luân ɻd în con ɻsiderare ori ɻginea cap i ɻtalului, compon ɻența grup ɻului de bă n ɻci rom ɻânești era
urm ɻătoarea:
– 4 băn ɻci cu capital na ɻțional (Ban ɻca Agricolă , Ban ɻca Com ɻerțului de la Cra ɻiova, Banca
Rom ɻână de S ɻcont, Banca Româ n ɻeasca),

– 4 ban ɻci cu capital stră in (Banca Gener ɻală Rom â ɻnă, Banca de Cr ɻedit Româ ɻnesc, Banca
Com ɻercială Româ n ɻă, Banca Româ ni ɻei), și o bancă cu ɻ capital străin ș i au ɻtohton (Banc ɻa
ɻMarmoros ɻch Bla ɻnk&C ɻO).
După prim ɻul ră zboi ɻmondial, ca ur ɻmare a politicilo ɻr naț ionale pro ɻmovate de guvernel e
lib ɻerale, ponderea capital ɻului străin î n sis ɻtemul bancar a scă ɻzut. Î n ciuda acestei tend ɻințe
înregistrate de ca ɻpital, bă ncile cu capit ɻal străin ș i-au m ɻe ɻnținut poziț ii im ɻportante î n sistemul
ɻbancar ș i au pu ɻtu ɻt să-și id ɻentifice mai b ɻine prof i ɻul investiț i ɻilor decâ t competitor ɻii lor rom â ɻni.
În p ɻerioada 1931 -1 ɻ932, sistemul ban ɻcar a resimț it r ɻepercursiunile c ɻrizei economice
datorită relaț iilor s ɻtrânse avute c ɻu sectorul in ɻdustrial. Supravegh ɻerea bancară ɻera aproape
inexis t ɻentă. Toate ɻacestea au contribu ɻit la colapsu ɻl unor bă ɻnci mari.
În ve ɻder ɻa întăririi sist ɻemu ɻlui bancar, P ɻarlamen ɻtul Româ niei a ɻ aprobat la d ɻata de 8 mai
1934, Legea privind organi ɻzarea ș i reglementare ɻa comerț ului bancar ɻ. În baza a ce ɻstei legi, BNR
a f ɻost implicată î n elab ɻorarea unor proie ɻcte de mă sur ɻi care au avut ca scop restr ɻucturarea
sistemul ɻui bancar ɻprin lichidarea unor i ɻnstituț ii de credit ne ɻviabile și fuziunea instituțiilor slă b ɻite
de criza economică ɻ. În ɻ consec ɻință, numărul bă n ɻcilor a scă ɻzut de la 893 î n a ɻnul 1933, la ɻ 523 î n
anul 193 ɻ7 și la 246 î n ɻ anul 1944. ɻ
După anul ɻ 1934, intervenția statului î n reglementa rea sistemului bancar a impus băncilor
străine de pe teritoriul României să se supu nă noilor cerințe ș i să aplice po litica de interes general
a Româ niei.
În a ɻnii ce au urmat, sis ɻtemul bancar româ ɻnesc a fost ɻorgan izat ca un s ɻistem bancar
centraliz ɻat cu monopol de stat, ɻ sistem ɻ caracteristic unei economii cen ɻtralizate . T ɻrebuie me ɻnționat
că, în anii ’70, î ntr ɻ-o perioadă de libera ɻlizare economică, î n Rom ɻania, s -a permis deschiderea ɻ
sucursalelor a două bă ɻnci straine: Manu ɻfacturers Hanove ɻr Trust ș i S ɻociete Gene ɻrale.
Procesul rest ɻructură rii sistemului ɻ banc ar din Româ n ɻia a î nceput la ɻdata de 1 decem ɻbrie
1990, o ɻdată cu desprinder ɻea ac ɻtivităț ii comerc ɻiale desfăș u ɻrate până a ɻtunci de B ɻNR, activitate
pr ɻeluată de Ban ɻca Comercială R ɻomână, iar Bă ɻncii Naționale a Româ n ɻiei ră ɻmânâ ndu-i num ɻai
atribuț iile un ɻei bă nci ɻcentrale.
O epoca d ɻificilă dar int ɻeresantă , provoc ɻatoare, plină de învăță mi ɻnte și satisfa ɻcții a înce ɻput
cu sfârș i ɻtul an ɻulu ɻi 1991 ɻși s-a desfă ɻșurat până î n pre ɻzent. Este etapa ɻ în care , în ɻ noile condiț ii ɻ
economice, s ociale ș i ɻ politice Banca Cen ɻtral ɻă a statului româ n ɻ a redevenit, ɻtreptat, dintr – ɻo anexă

a Minister ɻului de Finanț e, ɻo instituț ie nou ɻă, o bancă ce ɻntrală modernă, cu atribuți i ɻ firești,
inspirat ɻe din economia de ɻpiață de ti ɻp europea ɻn.
U ɻn r ɻol deci ɻsiv în ace ɻst pr ɻoces l -a juca ɻt ɻacademici ɻanul Mug ɻur Isăre ɻscu, cel c ɻare, în
mand ɻa ɻt ɻele sale cons ɻecu ɻti ɻve de Guve ɻrn ɻator și Preș ɻedinte a ɻl Consili ɻului de ɻAd ɻm ɻinistrație al BNR
a ɻ reu ɻșit să re ɻdea au ɻtoritat ɻea și indep ɻen ɻdența necesa ɻră ɻ unei ast f ɻel d ɻe inst ɻituții .
În a ɻnul 1 ɻ990 s ɻe înfiin ɻț ɻează BCR, ca ɻre preia ac ɻtivitate ɻa com ɻercială ɻa BN ɻR. Ar ɻe ɻ loc
debu ɻtul liber ɻalizărilo ɻr de pre ɻț ɻuri.
Legi ɻslația bancară adop ɻtată inițial în ɻ1991 a s timula ɻt rolul băncil ɻor comerciale în
economie, r ɻol strâns lega ɻt de calitatea lor de i ɻntermediar princi ɻpal în rel ɻația economii – investi ɻții,
relație hotăr ɻâtoare în creșterea econ ɻomică.
Avân ɻd în vedere rolul și ɻ important ɻă pe care le a ɻu băncil ɻe la bună fun ɻcționare a agenților
econ ɻomici și a econo ɻmiei în a ɻnsamblu, s -a i ɻmpus că în perioa ɻdă anilor ce au ɻurmat definirii
n ɻoilor reg ɻlementări a sistemulu ɻi bancar române ɻsc și până în ɻprezent să se creez ɻe un sistem
mode ɻrn, capabi l să ɻofere o gamă ɻ largă de pro ɻduse și servicii ɻ bancare de un nivel cal ɻitativ
superior care să ɻ satisfacă e ɻxigențele a ɻtât ale tutu ɻror categoriil ɻor de agenți economici (cl ɻienți) din
econ ɻomia de piață, ɻ cât și a persoa ɻnelor fizice (depon ɻenți, be nefici ɻari de credite sau alt ɻe
produse/servi ɻcii bancare).
Astfel, a ɻu avut loc o serie d ɻe schimbări imp ɻortante în acti ɻvitatea bancară în perio ɻadă
1991 -2006 ɻ:
Per ɻioadă 1991 – ɻ1996
Prin l ɻegea nr. 33/1991 c ɻe reglementează ac tivit ɻatea băncilor co ɻmerciale, legea nr. 34/9 ɻ1
ce reglemente ɻază statutul B ɻăncii Națion ɻle a României că ɻ bancă c ɻentrală, cât și prin hotărâr ɻi de
guvern, s -a a ɻjuns la următoa ɻrea organizare ɻ a sistemulu ɻi bancar:
– B ɻNR a fost reorganiz ɻɻată și își realizează ɻ astfel sarcinile s ɻale firești d ɻe Bancă ɻCentrală cu
ur ɻmătoarele funcții: emisi ɻune monetară, ɻ asigurarea stabil ɻității monetare, administ ɻrarea
re ɻzervelor valutare ale ță ɻrii, urmărirea exe ɻcutării balanței de p ɻlăți externe, sup ɻraveghere a
activităț ɻilor banc ɻare.
– pentru acti ɻvitățile comercial ɻe ale Băncii ɻNaționale a Româ ɻniei a fost cre ɻață Bancă
Co ɻmercială Română S.A. ɻPentru menținer ɻea circulației ɻbănești la ɻnivel corespun ɻzător, Bancă
Națion ɻală a României ɻasigur de ɻasemenea legăt ɻură dintre dim ɻensiunile creditulu ɻi și
volumul masei ɻmonetare în ɻcirculație;

– băn ɻcile (Bancă R ɻomână de Comerț ɻ Exterior , Banc ɻă Agricolă, Bancă d ɻe Investiții) pe ɻbaza
Hotărâ ɻrii Guvern ɻului au fost tran ɻsformate în bănci c ɻomerciale, cu capita ɻl de stat și autohto ɻn
privat, ap ɻrobându -li-se și noi sta ɻtute de organiza ɻre și funcți ɻonare.
Perioa ɻdă 1996 – ɻ2000
Pr ɻin emiterea unui n ɻou pachet de legi, resp ɻectiv legea nr. 83/ ɻ1997 (privatiza ɻrea băncilor)
ɻlegea ɻnr. 58/1998 (l ɻegea funcțio ɻnării băncilor comer ɻciale), Lege ɻa nr. 83/1998 (lichidarea și
reorganizarea băncilo ɻr) s-a continu ɻat refor ɻma siste ɻmului bancar, cu următoa ɻrele consecințe
p ɻozitive:
– au ɻfost înființate bănci c ɻu capital privat ɻauto ɻhton și străin prec ɻum și sucursa ɻle ale unor bănci
s ɻtrăine. Băncile co ɻnstituite av ɻeau oblig ɻația de a desc ɻhide conturi de cor ɻespondent la Bancă
Națio ɻnală și crearea de re ɻzerve minime po ɻtrivit reglement ɻărilor date de Bancă Națio ɻnală a
României și ɻ alte conturi pr ɻecum și să se r ɻefinanteze de la ace ɻastă, în condiț ɻiile stabilit ɻe;
– Ba ɻnca Națională a ɻRomâniei a st ɻɻabilit prin reg ɻulamentele sale , at ɻât nivelul ɻ minim de
li ɻchiditate , mod ɻul de calcul al gradu ɻlui de lichidit ɻate al unei bănc i co ɻmerciale, sistemul ɻde
provizion ɻare;
– BNR ɻ a stabilit no ɻrmele de credit ɻare ale persoan ɻelor fizice la începu ɻtul anului 2000 ɻceea cea ɻ
permis o ɻ dezvoltare acc ɻelerată a credit ɻării perso ɻanelor fizice, ac ɻtivitate aproape inexistent ɻă
până în an ɻul 2000.
Perioadă 2000 -2006
Pri ɻn legea nr.200 ɻ/2002 (organ ɻizarea și func ɻționarea cooperativ ɻelor de credit),
amend ɻamentele aduse legilo ɻr 101/19998; ɻ83/1998; 58/ ɻ1998, nouă ɻlege bancară emisă în 2003 și
alte ɻ reglement ări B ɻNR s -a realizat ɻo evoluție rema ɻrcabilă a siste ɻmului bancar române ɻsc astfel:
– al ɻinierea sistem ɻului banca ɻr româ ɻnesc la directi ɻvele Uniunii Eur o ɻpene (asigur ɻarea unui sistem ɻ
de raportare tra ɻnsparent intern și int ɻernațional;
– adoptare ɻa reg lementăr ɻilor Basel II;
– creșterea ɻautorității B ɻNR că o ɻrgan de suprave ɻghere al activi ɻtății bancare;
– stabilirea clară a m ɻodului în care o ɻ bancă poate fi d ɻeclarată în fali ɻment;
– emitere ɻa noii legii bancare în 2003 ɻ (asigurar ɻe ɻa unui reg ɻim unita r pentru toate instituțiile ɻ de
credit; r ɻeglementarea banilor electron ɻici și a activi ɻtății legate d ɻe creditul electroni ɻc, etc.);
– reglemen ɻtarea transfe ɻrurilor de fonduri în af ɻară țării și ɻ invers;
– consfi ɻnțirea independ ɻenței BNR că in ɻstituție de reglement ɻare în domeniu ɻl bancar;

– stabi ɻlirea obiectivului p ɻrincipal al BN ɻR: stabilita ɻtea prețurilor;
– sta ɻbilirea sistemului de cr ɻedit overdraft ɻ pentru băncile ɻcomerciale;
– realizar ɻea raportărilor co ɻntabile și în sist ɻemul IAS;
– creșterea ce ri ɻnțelor privin ɻd indicatorul de ade ɻcvare a capitalului de la ɻ 8 la 12 procente din
activele ɻponderate cu ri ɻscul;
– revizu ɻirea sistemului ɻde provizionare și ɻclasificare a credit ɻului în funcție de perfo ɻrmanță
financiară, ser ɻviciul datoriei și in ɻițierea de proced ɻɻuri ju ɻdiciare ;
– stabi ɻlirea unui cap ɻital social mini ɻm de 32 milio ɻane RON;
– înființarea Bi ɻroului de ɻCredit pentr ɻu ɻmonitorizarea riscului ɻși rambursării cre ɻditelor
persoane ɻlor fizice ɻ. ɻ
Prin realiz ɻarea acestui siste ɻm de organiz ɻare bancară ɻ s-a creat un pote ɻnțial considera ɻbil de
creștere și ɻ dezvoltare a ɻ activității ban ɻcare, atât în dom ɻeniul clienților persoane juri ɻdice, cât și, pe
terme ɻn mediu și lung, în ɻ domeniul clienților perso ɻane fizice.
Dezvoltarea ɻoperațiunilor, serviciilor ɻ și instrumentel ɻor specific ɻe va perm ɻite, în timp,
d ɻiversificarea acti ɻvității bancare. ɻ Această va conduc ɻe la acce ɻntuarea concurenței, vechea
secto ɻrizare fiind în ɻlocuită de o reală ɻspecializare bancar ɻă car e va d ɻepinde de natu ɻra și mă ɻɻrimea
operațiu ɻnilor derulate, de categ ɻoria de clienți căr ɻora fiecare ɻbancă li se adresează și ɻ , nu în
ultimul ɻrând, de calitatea s ɻerviciilor oferite c ɻlienților. Băn ɻcile noi au posibilitatea ɻderulării, inga
de la î nce ɻput, a unei activitat ɻea bancare m ɻoderne, informatizate și atra ɻgerii celor mai profi ɻtabile
compa ɻnii nou înfiin ɻțate, în calitate de cli ɻenți.
Perio ɻada 2007 -2016
20 ɻ07 – intrarea B ɻNR în Sistem ɻul European al Bă ɻncilor Cent rale; p ɻarticiparea
Guvernatorului B ɻNR în Consiliul ɻ General al B ɻCE și a repre ɻzentanților BNR în Comitetele și
Gr ɻupurile de lucru a ɻle BCE.
2008 ɻ – crearea ROBID/R ɻOBOR, care înlocuie ɻște BUBID/ ɻBUBOR și creează premisele
emit ɻerii un ɻor indecși releva ɻnți ai pieței mone ɻtare determi ɻnați pe baze competiti ɻve.
2 ɻ009 – trecerea B ɻNR în poziția de ɻ credi ɻtor net al sistemu ɻlui bancar; în ɻtărirea eficienței
internaț ɻionale ale BNR – 30. ɻ8 miliarde euro.
Odat ɻă cu venirea crizei ɻeconomice, nivel ɻul ridicat al cred ɻitelor neperfor mante (NPL) a
ɻlovit puternic profi ta ɻbilitatea sistem ɻului bancar, care a acu m ɻulat patru ani de ɻpierderi.

În perio ɻad ɻa 2010 -2 ɻ014, pierderi ɻle cumulate î ɻn sec torul banca ɻr au depășit 8 mld. lei. BNR
a reco ɻmandat băncil ɻor să -și curețe p ɻortofoliile, ceea ce ɻa însemnat pro vizioane de risc
supli ɻmentare, care în ɻ multe cazuri au er ɻodat profiturile ope ɻraționale. Efor ɻtul de scoatere în afa ɻra
bilanțului a cr ɻeditelor neperfor ɻm ɻante și celelalte măsur ɻi de provizio nare legate de cu ɻrățenia
generală din siste ɻmul bancar au f ɻăcut ca ultimii ɻ ani să fie dificili pen ɻtru bănci. ɻ
Pierd ɻerile din anii 2010, ɻ 2011 și 201 ɻ2 au totaliza ɻt 3,6 mld. l ei, în timp ɻ ce anul 2014 s -a
detaș ɻat cu pierderi re ɻcord de 4,7 mld. lei. ɻAnul trecut si ɻstemul bancar a reu ɻșit să revină în
ter ɻitoriu poz ɻitiv, cu un profit de ɻ 4,5 mld. lei, iar în p ɻrimul semestru d ɻin 2016 câștigul a fost de
circa 2,4 mld. lei.
Băn ɻcile au fost presa ɻte în anii de criză să ɻse restructu ɻreze începând de la m ɻodelul
operațional până la ɻ portofoliile de cre ɻdite pentru a încerca să rev ɻină pe profit sau ɻ măcar să n ɻu
mai ceară bani de la ɻacționari pentru acoperire ɻa pier deri ɻlor.
În ultimii ani, ins ɻtituțiile de credit au r ɻeușit să iasă din ɻ “mocirla ɻ “ credit ɻelor
neperformante. ɻ Și tot în ɻultimii ani, bă ɻncile au constatat c ɻă și cererea de ɻ credite dă sem ɻne de
redresar ɻe.(www.nocash.ro )
20 ɻ15 a adus creditar ɻea totală în te ɻritoriu pozitiv pentru pr ɻima dată din febru ɻarie 2013,
susțin ɻută de avântul ɻ împrumuturil ɻor în lei, care ating ma ɻxim istoric după ɻ maxim istoric. To ɻtuși,
ritmul de ɻ creșt ɻere a cre ditării tot ɻale a rămas a ɻnemic. La fi ɻnalul anului ɻ2015 creditarea totală
înreg ɻistra o creștere ɻ de 3%, în timp ce l ɻa jumătatea a ɻnului 2016 avansul s – ɻa înjumătățit, soldul
ɻajungând în jurul ɻa 220 mld. lei. (sub 50 ml ɻd. euro).
În tim ɻp ce c ɻreditele în lei ɻsunt "pe val“, grați ɻe scăderii dobânz ɻilor, împrumutu ɻrile în
valută ɻ și-au continuat declinul. P ɻortofoliile de îm ɻprumuturi în va ɻlută au fost af ɻectate nu ɻdoar de
rambursări ɻ, ci și de procesul ɻde curățare a bilan ɻțurilor de c redite n ɻeperformante. Tot ɻodată,
banch ɻerii au rămas făr ɻă fonduri în v ɻalută importa ɻnte în ultima perio ɻadă, liniile de finanț ɻare de la
bănc ɻile-mamă reducâ ɻndu-se sem ɻnificativ. De asem ɻenea, BNR a re ɻstricționat vânz ɻarea de credite
în v ɻalută cătr ɻe populație și cătr ɻe firmele care nu a ɻu venituri în v ɻalută.
An ɻul trecut patru ɻ băn ɻci au dispărut din sta ɻtisticile BNR ɻ. Pe lângă Vo ɻlksbank, preluată d ɻe
Banca Transil ɻvania, au mai ieș ɻit din piață RB ɻS – unde portofoli ɻile de retail și corporate ɻau fost
preluate ɻde UniCredit Ban ɻk, Millenni ɻum – c ɻumpărată de O ɻTP Bank și Monte ɻpio (exit).