Sistem Informatic AL Creditului Bancar – Acordarea Unui Credit Brd, Ploiesti

SISTEM INFORMATIC AL CREDITULUI BANCAR – ACORDAREA UNUI CREDIT.

STUDIU DE CAZ – BRD, PLOIEȘTI

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1. Noțiuni generale privind activitatea de creditare

1.1. Conceptul și utilitatea creditului în economie

1.2. Caracteristicile activității de creditare

1.2.1. Participanții la raportul de creditare

1.2.2. Costul creditului

1.2.3. Garantarea creditului

1.2.4. Rambursarea creditului

1.2.4. Riscurile activitãþii de creditare

1.2.5. Dincolo de realitatea prezentată

1.3. Categorii de credite

Capitolul 2. Acordarea unui credit

2.1. Principii generale de creditare

2.2. Creditarea persoanelor fizice

2.3. Creditarea persoanelor juridice

Capitolul 3. Studiu de caz

3.1. Prezentarea firmei – BRD Groupe Société Générale

3.1.1. Situația financiară a BRD Groupe Société Générale

3.2. Realizarea aplicației – Simularea de credite

3.3. Prezentarea aplicației

3.3.1. Creditul Expresso

3.3.2. Creditul Auto noi

3.3.3. Creditul Habitat

3.3.4. Creditul pentru studii

3.3.5. Creditul pentru tratamente medicale

Concluzii și propuneri

INTRODUCERE

În condițiile economiei actuale caracterizate prin lipsa resurselor financiare, foarte mulți dintre noi (atât persoane fizice cât și juridice) suntem puși în situația în care ne vedem nevoiți să contractăm un credit. Pentru a putea evita eventualele ”surprize” pe parcursul perioadei de creditare este necesară o bună informare.

Așadar, am ales ca temă a lucrării de licență acordarea de credite bancare datorită avantajelor pe care le oferă o studiere amănunțită a acestei problematici. Tema prezintă o importanță majoră atât din ipostaza unui eventual debitor cât mai ales a unui viitor economist cu specializare financiar – bancară.

Consider că această temă este una de actualitate și, mai mult decât atât, stă la baza desfășurării unei activități economice eficiente. În opinia mea, creditul poate fi privit ca un stimulent al dezvoltării economice, fiind indispensabil economiei.

În etapa imediat următoare finalizării studiilor de licență îmi doresc să mă aflu în postura de salariat în cadrul unei instituții financiar-bancare. În lumina perspectivelor prezentate consider indispensabilă cunoașterea detaliată a problematicii acestui domeniu pentru a putea veni în întâmpinarea nevoilor clienților în mod corespunzător.

Am ales să structurez prezenta lucrare pe trei capitole în cadrul cărora am abordat principalele aspecte ale creditului bancar atât din perspectiva elementelor teoretice cât și a celor practice.

În cadrul Capitolului I am abordat noțiuni și aspecte generale ale creditului și ale raportului de creditare. Am considerat important să aduc în discuție creditul din prisma utilității sale în cadrul economiei – aceea de a face posibilă desfășurarea continuă a activității agenților economici chiar și în condițiile lipsei resurselor financiare. Pe lângă aceste aspecte el este cel care generează ventiuri considerabile instituțiilor bancare, finanțează consumul și deficitul bugetar etc.

În conținutul acestui capitol am acordat o importanță deosebită participanților raportului de creditare, costului creditului sub toate aspectele sale precum și a diferitelor tipuri de garanții care trebuie prezentate în eventualitatea contractării unui credit. Instituțiile financiar-bancare solicită aceste garanții din considerente ce decurg din riscurile ce însoțesc activitatea de creditare.

Rambursarea creditului și evidențierea modalităților de rambursare prin exemplificarea concretă a unui credit contractat de o persoană fizică, pot constitui aspecte importante de luat în considerare. Tot în capitolul I am realizat o prezentare minimalistă a riscurilor care pot surveni în activitatea de creditare.

De-a lungul timpului, în interacțiunile mele directe (pe parcursul derulării stagiului de practică) sau indirecte (credite contractate de părinți și/sau cunoscuți) cu băncile am remarcat existența unor aspecte pe care din varii motive ofițerii de credite nu le prezintă sau le prezintă într-o manieră mai putin accesibilă clienților. Acest fapt m-a determinat să evidențiez câteva dintre acestea în cadrul subcapitolului “Dincolo de realitatea prezentată”.

De asemenea, tot în cadrul acestui capitol am menționat câteva dintre categoriile de credit pentru care o persoană fizică sau juridică poate opta.

În cel de-al doilea capitol am prezentat câteva aspecte teoretice pe care activitatea de creditare le presupune. Creditarea nu este o activitatea întâmplătoare, băncile au în vedere o multitudine de principii pe care eventualul debitor trebuie să le îndeplinească cu strictețe înainte de a putea intra în posesia resurselor financiare aferente creditului contractat.

Aceste criterii diferă în funcție de statutul persoanei care dorește să încheie contractul de creditare. Pornind de la aceste considerente am considerat necesară o abordare distinctă a creditării persoanelor fizice, respectiv a celor juridice.

Se poate afirma că, în general, criteriile de acordare a creditului către persoanele fizice sunt ușor mai relaxate comparativ cu cele pentru personae juridice. Obligațiile împrumutatului trebuie respectate pe întreaga perioadă contractuală până la rambursarea totală a creditului și a elementelor prin care se remunerează creditorul.

În plus, pe parcursul acestui capitol, am prezentat în mod explicit condițiile de acordare a diferitelor credite pentru peroane fizice sau juridice oferite de BRD Groupe Societe Generale.

Stagiul de practică a fost efectuat în cadrul BRD Groupe Societe Generale. Astfel, am ales să exemplific tipuri de credite și liniile generale ale condițiilor în care acestea pot fi oferite, pentru această instituție bancară deoarece am avut posibilitatea să intru în posesia informațiilor cu o mai mare ușurintă decât în cadrul unei alte bănci.

Capitolul III am ales să îl dedic unei aplicații practice având la bază condițiile de creditare pe care BRD Groupe Societe Generale le oferă. O importantă parte a acestui capitol este rezervată prezentării succinte a aplicației realizate cu simulări diversificate pentru diferite tipuri de credite pe care o persoană fizică le poate contracta.

De asemenea, am considerat necesară prezentarea mediului de lucru în care această aplicație rulează. Scopul și utilitatea acestei aplicații constă în faptul că oferă posibilitatea oricărei persoane fizice ce dorește să aibă ulterior statutul de debitor de a vizualiza în mod concret principale aspecte legate de:

rambursarea creditului;

ratele ce urmează a fi rambursate;

valoare rămasă de rambursat instituției bancare la un moment dat;

dobânda pe care acesta urmează să o plătească lunar precum și

costul total al creditului pe care trebuie să îl ofere creditorului în schimbul primirii creditului etc.

Practic, o persoană fizică interesată în contractarea unui credit trebuie să prezinte date precum: venitul lunar, perioada de timp pe care se dorește contractarea creditului și suma ce se dorește a fi contractată. Aplicația va indica (în primul rând) în funcție de gradul de îndatorare cu care lucrează banca și de alte criteriidacă persoana va putea primi sau nu unul dintre creditele din categoria:

credite de consum;

credite imobiliare;

credite auto;

credite pentru tratamente medicale sau

credite pentru studii.

Tot această aplicație va genera și scadențarul aferent creditului pentru care se optează.Trebuie menționat că această aplicație utilizează aceleași date de tipul procentului de dobândă, gradului de îndatorare, valoarea maximă a creditului ce poate fi acordată pe care le utilizează instituția BRD Groupe Societe Generale.

Am definitivat prezenta lucrare prin prezentarea concluziilor ce au fost desprinse pe parcursul efectuării lucrării precum și a contactului cu instuția bancară BRD Groupe Societe Generale.

Tot în cadrul acestui capitol, am încercat să surprind câteva din lipsurile mediului bancar, lipsuri ce au fost identificate cu precădere și în cadrul BRD Groupe Societe Generale. Formularea unor propuneri pertinente ca urmare a celor constatate în vederea îmbunătățirii raportului de creditare constituie în plus parte a acestui capitol. Propunerile exprimate au în mod evident rolul de a genera avantaje pentru ambele părți -atât pentru creditori cât și pentru debitori.

Capitolul 1. Noțiuni generale privind activitatea de creditare

Creditul este o operațiune prin care o persoană fizică sau juridică (debitor) obține fonduri sau bunuri de la altă persoană fizică sau juridică (creditor), asumându-și obligația să le restituie sau să le plătească la termen/scadență. Noțiunea de credit provine din latinescul ,,credero-credrere’’ care înseamnă a crede, a avea încredere că la scadență se va rambursa suma împrumutată. Creditul trebuie să se bazeze pe relația de încredere ce urmează a lua naștere între părțile implicate, însă tocmai din această perspectivă a scăderii încrederii în parteneri de afaceri, creditul comercial s-a redus considerabil în favoarea creditului bancar.

Au fost structurate trei concepții privind fundamentele definirii creditului: creditul ca încredere, creditul ca formă a relațiilor de schimb și creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire. Relația de încredere se concretizează în viața cotidiană în prezentarea unei bonități, a unei garanții reale sau chiar personale de către debitor. Încrederea este prefața oricărei activități de creditare.

Conceptul și utilitatea creditului în economie

Deși rădăcinile creditului se află în economia premonetară când se practica schimbul de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare în vederea susținerii unei afaceri prezente sau a asigurării consumului actual, creditul se conturează sub forma unei relații banești între creditor și debitor. Creditul a apărut ca o consecință a necesității stingerii obligațiilor dintre diferiți agenți economici, moneda în stare lichidă neputând face față acestui proces.

Creditul este o valoare actuală care se transmite de la un creditor(investitor sau împrumutător) unui debitor (împrumutat) care se angajează să-l ramburseze, după un timp, în condițiile specificate în contractul de credit, în cadrul căruia debitorul promite plata dobânzii pentru a remunera pe debitor.

O primă utilitate a creditului în economie o putem evidenția prin prisma faptului că un număr important de agenți economici și persoane fizice nu dispun întotdeauna de suficiente mijloace bănești pentru a-și desfășura în bune condiții activitatea sau pentru a-și procura cele necesare consumului, motiv pentru care se face apel la credite. Însă, emisiunea monetară nu poate fi arbitrară, trebuie să aibă în permanență în vedere realitățile economiei pentru a se evita atât supracreditarea cât și subcreditarea ce au efecte perturbatoare asupra economiei.

Așadar creditul permite asigurarea la momentul oportun a necesităților de finanțare ce nu pot fi acoperite pe seama resurselor proprii.

O altă funcție prin care se evidențiază utilitatea creditului este aceea de creștere a vitezei de rotație și de circulație a banilor. Existența creditului ca și produs bancar înlesnește relizarea finanțării peste nivelul resurselor proprii și permite debitorilor să efectueze cheltuieli superioare veniturilor. Prin această funcție se oferă posibilitatea oricărei societăți, indiferent de statutul juridic de a avea acces la lichidități, ceea ce contribuie la dezvoltarea firmelor mici și mijlocii (IMM-uri) și la intensificarea concurenței.

Creditul nu este doar un seismograf al eficienței economice ci și un instrument de influențare în direcția stimulării unei activități calitativ superioare prin eliminarea resticțiilor la acordarea de credite a agenților economici cu bune performanțe.

Redistribuirea economiilor populației, a depozitelor instituțiilor financiare, a soldurilor creditoare, ale societăților comerciale și respectiv a plasamentelor bancare către domeniile eficiente care au nevoie de mijloace bănești este posibilă prin intermediul funcției de redistribuire a creditului. Priție a banilor. Existența creditului ca și produs bancar înlesnește relizarea finanțării peste nivelul resurselor proprii și permite debitorilor să efectueze cheltuieli superioare veniturilor. Prin această funcție se oferă posibilitatea oricărei societăți, indiferent de statutul juridic de a avea acces la lichidități, ceea ce contribuie la dezvoltarea firmelor mici și mijlocii (IMM-uri) și la intensificarea concurenței.

Creditul nu este doar un seismograf al eficienței economice ci și un instrument de influențare în direcția stimulării unei activități calitativ superioare prin eliminarea resticțiilor la acordarea de credite a agenților economici cu bune performanțe.

Redistribuirea economiilor populației, a depozitelor instituțiilor financiare, a soldurilor creditoare, ale societăților comerciale și respectiv a plasamentelor bancare către domeniile eficiente care au nevoie de mijloace bănești este posibilă prin intermediul funcției de redistribuire a creditului. Prin creditarea consumului ca și a stocurilor se reglează dimensiunea cererii și a ofertei de mărfuri, asigurându-se stabilitatea prețurilor.

Creditul îndeplinește și funcția de generator de venituri pentru bănci, fiind sursă principală de venituri pentru instituții bancare.

Creditul participă la:

reducerea inflației;

sprijinirea comerțului exterior prin promovarea importului și mai ales a exportului pe bază de credite;

finanțarea deficitului bugetar sub forma creditului public, adică a împrumuturilor interne și externe.

Pe calea creditului public se pot mobiliza într-un termen relativ scurt, sumele de bani, de care statul are nevoie pentru acoperirea necesităților salefără a mai fi nevoit sa recurgă la majorarea și instituirea de noi impozite – metodă ce este mai incomodă pentru stat.

Caracteristicile activității de creditare

În cadrul raportului de creditare se disting:agenții economici, populația și statul. Aceștia pot fi: creditori atunci când economisesc și plasează aceste economii sau debitori când dețin economii inferioare propriilor lor cheltuieli.

Participanții la raportul de creditare

Dintre participanții la raportul de creditare statul, ca și unitate excedentară, are cea mai scăzută prezență – însă, își afirmă calitatea de debitor prin contractarea creditului public. Activitatea de creditare presupune două abordări distincte: relația cu clienții persoane fizice sau juridice iar pe de altă parte, gestionarea plasamentelor și resurselor la nivel de bancă.

Oferta de resurse de împrumut este alcătuită din capitalurile agenților economici ce sunt temporar disponibile, capitalurile și rezervele libere ale băncilor și ale altor instituții financiare, economiile micilor producători și alte categorii sociale.

Având în vedere că un credit public are aceleași surse de formare ca și creditul privat intră în competiție cu acesta. Vor beneficia de capitalul de împrumut acei solicitanți care vor accepta condițiile de acordare a creditului. Destinațiile pe care sumele împrumutate le au pot fi productive, dobânda fiind suportată din valoarea ce s-a creat ca urmare a utilizării împrumutului sau cheltuite în scopuri de consum.

Statului, în calitatea sa de debitor, i se alătură și populația atunci când resursele deținute nu pot face față nevoilor în vederea realizării unor investiții imobiliare, a procurării bunurilor de consum sau a unor bunuri de folosință îndelungată, a plății anumitor servicii. Populația are însă și capacitatea de prevedere și de economisire, ceea ce o plasează uneori și în ipostaza debitorului.

Cel de-al treilea participant la raportul de creditare reprezentat de agenții economici, poate avea, ca și celelalte categorii de participanți, atât calitatea de debitor (prin creditele temporare necesare desfășurării activității proprii și pentru asigurarea dezvoltării) cât și calitate de creditori. Având în vedere și faptul că mijloacele proprii de finanțare sunt limitate, putem afirma că la noi, necesitatea creditelor bancare este mai maredecât în țările dezvoltate. Această situație este determinată de:

ciclul mai lung de fabricație comparativ cu cel al dezvoltării;

stocurile mari de produse finite care ca urmare a unui marketing neadecvat nu se vând;

nivelul încasărilor restante aflat în contiunuă creștere.

Costul creditului

Dobânda reprezintă “prețul” plătit de către stat creditorilor săi pentru sumele care i-au fost acordate cu titlul de împrumut. Luând în considerare faptul că diferența dintre dobânzile primite și cele plătite reprezintă profitul respectiv câștigul băncii este necesară stabilirea unei relații optime între cele două dobânzi. Dobânzile percepute de bănci pentru creditele acordate reprezintă dobânzi active.

Nivelul dobânzii pe relația cerere-ofertă exprimă punctul de echilibru dintre capitalul disponibil ca ofertă și nevoia de împrumuturi ca cerere.

Dobânda percepută respectiv cea pe care băncile o încasează de la clienții lor în calitate de debitori, corespunzător creditelor acordate se stabilește pornind de la nivelul dobânzii bonificate (reprezintă remunerarea disponibilităților bănești ale titularului de conturi constituite ca depozite la bancă) și tine cont de nivelul marjei dobânzii și de rezerva minimă obligatorie care s-a depus la Banca Centrală.

Pe de altă parte, ratele dobânzii la diverse tipuri de credite trebuie să fie suficiente pentru a acoperi costurile fondurilor, supervizarea creditului, administrarea (inclusiv costurile fixe generale) și pierderile probabile. În același timp, trebuie să aducă o marjă rezonabilă de profit. Ratele trebuie revizuite periodic și ajustate pentru a reflecta modificarea costurilor. .

Există două tipuri de dobânzi: dobânda fixă ce apare ca o sumă stabilă pe toată durata împrumutului și dobânda variabilă, care a apărut datorită presiunilor inflaționiste și semnifică dobânda care se modifică periodic sau în funcție de volumul ratei inflației.

Cuantificarea dobânzii este posibilă doar prin intermediul ratei dobânzii, aceasta influențând în mod direct cererea și oferta de credite. Nivelul redus al ratei dobânzii determină o cerere ridicată de credite ceea ce imprimă efecte favorabile asupra producției și implicit a economiei, după cum o situație inversă respectiv o rată a dobânzii ridicată generează scăderea cererii de credite.

Rata dobânzii este costul plătit pentru o anumită cantitate de capital și o anumită unitate de timp.

Rata dobânzii este stabilită de fiecare bancă în parte, ținându-se cont de anumite elemente cum ar fi: evoluția costului resurselor pe piață financiară […], politica de creditare a băncii, destinația creditului, riscurile pe care le implică debitorii, perioada de creditare.

Întotdeauna clienți sunt interesați de aflarea costului efectiv al împrumutului solicitat, drept urmare acordă o importantă deosebită ratei dobânzii. Luând în considerare faptul că depozitele de la persoanele fizice și agenții economici sunt cea mai importantă resursă de creditare, băncile își manifestă interesul de a atrage depozite într-un număr cât mai mare.

Nivelul dobânzii practicate de fiecare instituție bancară este influențat de numeroși factori printre care putem aminti inflația. Dacă se realizează comparația între rata inflației și rata dobânzii ce a fost stabilită în contractul de credit se constată că, pentru debitori în perioadele cu inflație sporită, creditele constituie o modalitate perfectă de finanțare.

Pe de altă parte, dacă dobânda practicată este una situată sub nivelul rentabilității economice, constituie un stimulent pentru întreprinzător în a angaja un volum sporit de credite

Rata dobânzii este în continuă creștere – nu poate ține pasul cu rata inflației ceea ce face ca băncile să înregistreze pierdere. Raportul dintre cererea și oferta de credite este un alt factor hotărâtor în ceea ce privește dimensiunea dobânzii.

În perioadele de criză caracterizate prin lipsa generală de fonduri, de resurse financiare, cererea de credite este foarte mare, fapt ce impune o refinanțare a băncilor comerciale, deci apelarea de împrumuturi de la Banca Națională ce se vor concretiza în practicarea unei dobânzi foarte mari de către băncile comerciale. Pe de altă parte, în cazul unei economii consolidate dobânda va scădea ca urmare a ofertei mari de capital și lipsa cererii.

Alți factori ce au un efect direct asupra mărimii dobânzii sunt reprezentați de mărimea creditului, durata de creditare și riscul de nerambursabilitate, între care putem stabili o relație direct proporțională cu dobânda.

Riscul de nerambursabilitate se explică prin prisma faptului că băncile sunt nevoite să-și ia măsuri de siguranță, drept urmare un credit ce prezintă risc mare de nerambursabilitate va fi însoțit de o dobândă majorată.

Prin mărimea ei, dobânda influențează dinamica activității economice, are rol regulator al pieței de capital, al vieții economice în ansamblu.

Garantarea creditului

Necesitatea existenței garanțiilor bancare decurge din riscurile ce însoțesc activitatea de creditare, așadar garanția este percepută ca o modalitate de diminuare a riscului, respectiv a aceluia de nerambursare a creditului. În general, valoarea garanției solicitate de bancă este superioară valorii creditului, însă atunci când se depășește considerabil valoarea creditului, clienții renunță la a mai contracta credite, așadar instituția bancară își diminuează capacitatea de împrumut.

Pe de altă parte dacă activitatea finanțată cu resurse obținute prin contractarea creditului este una profitabilă ce prezintă riscuri scăzute, valoarea garanției ar putea fi una scăzută sau chiar s-ar opta pentru nesolicitarea unei garanții. Prin solicitarea garanției banca are certitudinea că împrumutații dispun de posibilități de restituire a creditului atât în situația desfășurării în condiții normale a activității cât și în aceea în care debitorii din diverse cauze ce nu au putut fi prevăzute la acordarea creditului nu-și exercită obligațiile.

În practica internațională și românească există trei tipuri principale de garanții pentru credite și anume: garanții reale, garanții personale și alte garanții. Garanțiile reale sunt preferate de bănci, încrederea personală nefiind suficientă și reprezentate sub forma ipotecii și a gajului, precum și a privilegiului.

Ipoteca este o garanție imobiliară care nu comportă deposedarea celui ce o constituie de bunul adus […].Obiectul ipotecii îl constituie numai bunurile imobile actuale, și nu cele viitoare, aflate în proprietatea constitutorilor și în circuitul civil. Este necesar ca pe lângă aceste două criterii bunurile mobile ce fac obiectul ipotecii să îndeplinească și următoarele condiții: să nu fie afectate de sarcini, să fie asigurate la o societate de asigurări pentru a se evita pierderile generate de producerea unor evenimente neașteptate (precum cutremurele).

Modificarea consistentă și frecventă a prețurilor influențează valoarea reală a garanțiilor într-un sens nedorit, de aceea se impune să existe o piață sigură pentru bunurile ce fac obiectul ipotecii iar bunurile respective să fie amplasate într-o zonă de interes pentru o categorie largă de potențiali cumpărători.

Utilizarea ipotecii ca și modalitate de garanție bancară prezintă avantaje pentru instituția bancară având în vedere faptul că proprietatea supusă ipotecii nu poate fi vândută, însă prezintă și dezavantajul vânzării și încasării banilor cu întârziere, iar pe de altă parte repunerea în posesia proprietății poate genera noi costuri pentru instituțiile bancare.

Gajul–gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun (bun mobil corporal sau incorporal) în garanția creditului. Gajarea poate avea loc cu sau fără deposedare.

Contractul de gaj este pe lângă un contract accesoriu și unul unilateral, prin perspectiva faptului că obligațiile revin numai creditorului gajist, acestea fac referire la păstrarea și restituirea bunului respectiv, după ce acesta a fost plătit.

Dacă se optează pentru gajul cu deposedare bunul mobil al constitutorului se depune sub titulatura de amanet. În general bunurile ce fac obiectul gajului cu deposedare sunt reprezentate de acele bunuri mobile ce au un volum mic dar prezintă o valoare ridicată precum pietre prețioase, bijuterii, tablouri etc.

În cel de-al doilea caz, a gajului fară deposedare, bunurile rămân în posesia debitorului, acestea fiind reprezentate conform Codului Comercial actualizat al României (2015), art. 480, alin. 4 de produsele solului pendinte încă prin rădăcini sau deja culese precum și asupra materiilor industriale prime, în stare de fabricațiune sau deja fabricate și aflate în fabrici sau depozite.

Pentru ca un produs să poată fi luat drept gaj este necesar ca posibilitățile de obținere a acestuia să fie reale, să existe o piață sigură ce poate asigura valorificarea respectivelor produse și, în cazul unui bun material, este indispensabil ca acesta să fie asigurat la o societate de asigurare. În plus, se impune ca împrumutatul să fie proprietarul bunului utilizat drept gaj, având deplină capacitate de exercițiu aupra acestuia.

Privilegiul reprezintă dreptul dat de lege unor creditori de a avea prioritate în a fi plătiți când dispun de o garanție asupra patrimoniului debitorului, parțială sau totală.

Garanția personală reprezintă anagajamentul luat de o terță persoană de a plăti creditul și dobânda aferentă în cazul în care debitorul este în incapacitate de plată. Garanția personala este cunoscută în literatura de specialitate și sub denumirea de cauțiune sau fidejusiune.

Cauțiunea presupune existența unui contract distinct, altul decât cel prin care s-a contractat creditul din care decurge răspunderea unei persoane fizice sau juridice de a garanta cu întregul său patrimoniu obligațiile debitorului.

Este absolut necesar ca patrimoniul acestuia să fie îndestulător pentru bancă iar garantul trebuie să fie o persoană cu deplina capacitate, respectiv să aiba 18 ani împliniți.

Pe lângă acestea, practica bancară evidențiază existența a încă altor două forme de garantare, reprezentate prin gajul general și depozitele constituite atât în lei cât și în valută.

Gajul general este un gaj comun la dispoziția tuturor creditorilor, care au cu toții o poziție egală față de bunurile debitorului împotriva căruia s-a pornit executarea silită.

De asemenea, pentru garantarea împrumuturilor se pot constitui depozite, acestea putând fi constituite atât de către debitor cât și de către o terță persoană, ce îl garantează pe împrumutat cu condiția existenței unui contract de garanție în care sa fie menționat în mod clar scopul conceperii depozitului.

1.2.4.Rambursarea creditului

În practica bancară termenul de rambursare cunoscut și sub denumirea de scadență are o varietate foarte mare și reprezintă momentul sau momentele anticipat stabilite pentru rambursarea creditului și implicit a dobânzilor aferente acestuia.

Potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului publicată în Monitorul Oficial, Partea I, intrat în vigoare la 1 ian. 2007 creditele care nu depasesc 12 luni sunt credite pe termen scurt, creditele pe termen mediu sunt rambursate intre 1-5 ani,iar creditele care depasesc durata de 5 ani sunt considerate credite pe termen luni. Așadar, rambursabilitatea creditului presupune stabilirea scadențelor.

Cu ajutorul unui exemplu practic putem evidenția metodele de rambursare a creditelor.

Rambursare în amortismente constante – rate descrescătoare

Se întocmește scadențarul (planul de rambursare) pentru un credit de 8.000 de RON, rambursabil în 12 rate lunare cu amortismente constante, știind ca rata dobânzii este egală cu 11% și este constantă pe perioada rambursării.

Tabelul 1. Plan de rambursare cu amortismente egale – rate descrescătoare

Amortisment – Partea din capitalul împrumutat care se rambursează în fiecare perioadă.

Rată – suma de bani rambursată în fiecare perioadă. Această sumă conține atât amortismentul cât și dobânda aferentă perioadei.

Soldul final – Partea de capital rămasă de rambursat. Este egală cu diferența dintre valoarea rămasă de rambursat (soldul inițial) în perioada precedentă și amortisment.

Dobânda calculată a creditului este determinată după formula:

2. Rambursare în amortismente crescătoare – rate egale

Se întocmește scadențarul (planul de rambursare) pentru un credit de 8.000 de RON, rambursabil în 12 rate lunare constante, știind ca rata dobânzii este egală cu 11% și este constantă pe perioada rambursării.

p=11% – procent de dobândă anuală, deci i=0,11dobânda unitară

Formule:

unde:

D – dobânda;

S – reprezintă suma creditată;

p – procentul de dobândă;

t – perioada de creditare.

Tabelul 2. Plan de rambursare cu amortismente crescătoare – rate constante

În plus, dacă se percepe un comision la credit, formula de calcul este:

1 an (12 luni).

După studierea simulărilor realizate se poate evidenția o diferență între costul creditului pentru situația rambursării în rate egale și rambursării în rate descrescătoare. Se vizualizează o ușoară creștere a costurilor în cazul creditelor rambursate în rate egale. Este esențial să subliniez că perioada de creditare este relativ mică, aspect ce atrage de la sine diferența mică a costurilor dintre cele două simulări. În cazul în care perioada de creditare este mai mare de 4 – 5 ani, diferența este remarcată mult mai ușor – cea obținută în cazul creditelor cu rambursare în rate constante este mai mare decât a creditelor în rate descrescătoare.

Riscurile activitãþii de creditare

În activitatea de creditare, băncile se confruntă cu o serie de riscuri, riscul presupune expunerea directă sau indirectă a instituției financiar-bancare la pierdere. Printre acestea putem evidenția riscul de credit, acesta este definit ca probabilitatea ca debitorul sau emitentul instrumentului financiar să nu poată să plătească dobânda sau să ramburseze capitalul în baza condițiilor specificate în contractul de credit […] înseamnă că plățile s-ar putea să fie întârziate sau să nu fie efectuate deloc în ultimă instanță. Băncile se confruntă cu riscul de credit atunci când efectuează operațiuni bancare în cadrul cărora performanțele împrumutatului au tendință de deteriorare.

Conform studiilor trecerea de la un venit ridicat la unul coborât reduce riscul de neplată a ratelor. Riscul de neplată a creditelor este determinat și de alte caracteristici personale, astfel acesta este asociat negativ cu numărul de copii, mai mult se observă că persoanele necăsătorite au un risc de neplată a datoriilor mai mare.

Așadar subliniem rolul ofițerului de credite în evaluarea aplicației de credit. Pe de altă parte, băncile au introdus criterii suplimentare în activitatea de creditare, respectiv fidelitatea clientului față de bancă, importanța clientului care arată o eventuală favorizare a clienților care sunt angajați și cei care sunt în alte relații economice cu banca.

Conform statisticilor persoanele care lucrează în sectorul privat prezintă un risc mai ridicat de neplată comparativ cu cei din mediul de stat.

Pe de altă parte, activitatea de creditare implică asumarea de către instituția financiar-bancară și a riscurilor de nerambursare și a celor de imobilizare. Primul risc se datorează întârzierii plății generate de dificultăți, deficiențe sau o anume conjunctură pe care debitorul le tranversează. Prevenirea acestui risc este legată de procedura de garantare a împrumutului.

Riscul de imobilizare poate surveni atât la bancă cât și la deținătorul de depozite, care nu este capabil să facă față cererilor titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni neadecvate a creditelor ce au fost acordate. De cele mai multe ori, creditele care s-au acordat prin intermediul unei bănci nu angajează numai fonduri care aparțin băncii respective. Astfel, pentru asigurarea unei gestiuni optime a fondurilor proprii, banca trebuie să se asigure împotriva eventualelor riscuri prin intermediul garanțiilor. Însă, indiferent de natura garanțiilor oferite, acestea nu trebuie văzute altfel decât ca un surplus de precauție și nu ca un suport al unui risc ce este mai mult decat probabil .

Pe de altă parte, dacă instituția bancară se confruntă cu riscuri la oferirea creditelor, nici primirea unui credit nu este o operațiune exceptată de riscuri. De exemplu primirea unui credit cu dobândă fixă poate genera pierderi pentru creditor în condițiile scăderii ratei dobânzii la nivelul pieței interbancare.

Astfel că, printre modalitățile de acoperire a riscurilor aferente creditelor bancare putem menționa operațiunile de:

swap;

cap;

collar;

forward rate agreement;

forward-forward.

Contractele de swap sunt considerate instrumente financiare prin care se pot schimba condițiile de plată ale unor obligații financiare. Această operațiune oferă posibilitatea a doi agenți economici care au contractat un credit să schimbe între ei împrumutul contractat, cei doi catalogând ca fiind mai avantajoase condițiile de creditare pentru care celălalt a optat.

Opțiunile “cap” sunt cumpărate în situația în care împrumutul contractat prezintă o dobândă variabilă iar prin cumpărarea acestui tip de operațiune firma cumpărătoare fixează o rată maximă, protejându-se împotriva riscului de creștere al dobânzii.

În situația în care un client intenționează să apeleze la un împrumut și întrevede o evoluție nefavorabilă respectiv că rata dobânzii va crește, are posibilitatea prin intermediul operațiunii “forward- forward” să prestabilească condițiile tranzacției viitoare prin fixarea ratei dobânzii. În această situație banca se obligă ca în perioada viitoare să acorde un împrumut în condițiile prestabilite.

Un contract “forward rate agreement” apare ca un accord prin care cele două părți încearcă să se înarmeze împotriva variației ratei dobânzii: debitorul […] caută să se protejeze împotriva creșterii ratei dobânzii, creditorul […] caută să se protejeze împotriva scăderii acesteia. Așadar FRA oferă posibilitatea firmei împrumutate de a-și acoperi poziția viitoare a ratelor dobânzii prin intermediul instituției bancare.

Dincolo de ’’realitatea’’ prezentată

Lipsa fondurilor ne poate aduce în situația contractării unui credit. Deși principiul libertății contractuale este deplin aplicabil și în ceea ce privește încheierea contractelor de credit adesea întâlnim situația în care cei aflați sub presiunea nevoilor de capital să accepte orice contract, iar cei care dețin capitalul să aibă posibilitatea de a se impune.

Acest lucru stă la baza inserării în contractul de credit a unor clauze dezavantajoase pentru debitor, acceptate însă de către acesta o dată cu semnarea contractului de credit, fie sub imperiul necesității fondurilor, fie din ignoranță.

Desi legea nu califică aceste contracte ca fiind unele de adeziune, în practică s-a demonstrat faptul că toate băncile pun la dispoziția solicitantului de credit un formular tipizat de contract ale cărui clauze nu pot fi negociate direct cu clientul.

Prin urmare, deși nu exista nicio dispoziție legală în acest sens, profitând de absența parțială a unor reglementări în domeniu, ca de altfel de existența pe piață a unei cereri considerabile, băncile au transformat în mod tacit contractul de credit într-un contract de adeziune, ale cărui clauze nu pot fi negociate de către viitorul debitor cu banca.

Ofertele băncilor sunt multiple, însă de cele mai multe ori ne confruntăm cu dificultați în identificarea celei mai avantajoase oferte.

Pe de altă parte este indispensabil să știm că nu trebuie să ne lăsăm influențați doar de nivelul dobânzilor scăzute prezentate în oferta bancară de creditare, deoarece costul creditului nu este este dat doar de dobândă.

Cel mai avantajos credit nu se poate distinge doar prin simpla comparare a ratelor dobânzii.Compararea creditelor din realitate este mult mai dificilă având în vedere multitudinea de comisioane percepute de către instituțiile bancare în activitatea de creditare. Așadar la semnarea contractului de creditare este necesar să avem în vedere costul total, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de DAE (Dobândă Anuală Efectivă).

DAE are un rol deosebit de important, respectiv acela de a aduce toate costurile aferente unui credit la același numitor, ceea ce face posibilă compararea a două credite.

Prin urmare, DAE nu trebuie confundată cu rata dobânzii, prima înglobând comisioanele lunare anuale inițiale precum și primele de asigurare de viață. Fiecare instituție bancară este obligată conform legii să calculeze DAE.

Nivelul dobânzii anuale efective este influențat invers proporțional de perioada de rambursare, astfel băncile calculează valoarea DAE pentru o perioadă cât mai îndelungată de timp, pentru a face creditul aferent să fie cât mai atrăgător.

În compararea ofertelor de creditare trebuie să luăm în considerare ca perioadă de creditare să fie identică, la fel și suma ce urmează a fi împrumutată.

Un alt aspect care nu trebuie neglijat constă în îndreptarea atenției către rata dobânzii, respectiv dacă aceasta este una fixă sau variabilă, creditele cu dobândă variabilă prezintă un risc mult mai ridicat, evoluția acesteia fiind de cele mai multe ori în defavoarea creditorului.

Pe de altă parte, este important să acordăm atenție și unui alt aspect și anume dacă rata dobânzii se calculează la soldul creditului sau la valoarea creditului. Începând cu anul 2010 băncile au fost obligate printr-o hotărâre de Guvern privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 389 din 11 iunie 2010 să înmâneze la solicitare clienților pentru creditele cu dobândă fixă scadențarul, astfel încât clientul să poată lua la cunoștință cuantumul lunar și total al sumei datorate ulterior instituției bancare. Având în vedere aceste aspecte este foarte important și deosebit de util să solicităm acest document.

După ce toate aceste aspecte au fost studiate și analizate, trebuie să ne înreptăm atenția către clauzele contractuale, clauze ce pot fi considerate, de multe ori abuzive sau defavorabile împrumutatului.

Clauzele abuzive sunt acele clauze contractuale care nu au fost negociate direct cu împrumutatul și care, prin ele însele sau împreuna cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul acestuia și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.

Astfel că pe parcursul perioadei de creditare ne putem confrunta cu numeroase tipuri de clauze, una dintre acestea o poate constitui posibilitatea băncii de a modifica, în mod unilateral, rata dobânzi. Reglementările legale în vigoare stipulează obligația băncilor ca la încheierea contractului de credit să stabilească rata dobânzii percepută de la debitorii săi.

Totuși, nu există niciun fel de prevederi în ceea ce privește posibilitatea băncii creditoare de a interveni în sensul modificării ratei dobânzii, precum și a eventualelor schimbări care intervin în economie și care pot conduce la creșterea ratei dobânzii.

Per ansamblu, băncile își rezervă dreptul de a-și proteja propriile interese, făcând abstracție de la principiul “bunei credințe” care trebuie să guverneze întotdeauna raporturile juridice existente între cele două părți implicate în contract.

Prin urmare, băncile pot insera în contracte clauze de genul: “În cazul în care intervine orice eveniment care face ca rata dobânzii de referință să nu mai fie disponibilă sau folosită de bancă, rata dobânzii va fi înlocuită cu o rată stabilită de bancă la unica sa discreție" sau “Banca are dreptul de a modifica rata dobânzii în funcție de costurile resurselor de finanțare proprii".

Un alt aspect deosebit de important și care se poate converti într-o clauză abuzivă constă în faptul că unele banci practică odobândă penalizatoare în cuantum foarte ridicat (care poate merge până la 20%), pentru dobânda neachitată la termen.

Profitând de cadrul legislativ permisiv, dar și de “libertatea contractuală", băncile stabilesc o rată a dobânzii penalizatoare care depășește, de regulă, rata dobânzii stabilite pentru rambursarea capitalului.

O altă problemă delicată o ridică și obligația asumată sau, mai corect, impusă împrumutatului de a încheia o poliță de asigurare de viață, valabilă pe durata de derulare a contractului de credit, la o valoare egală cu valoarea creditului și care este cesionata în favoarea băncii.

Un alt aspect este acela că pentru toate creditele acordate începând cu anul 2010 , băncile au obligația de a nu percepe mai mult de cinci comisioane, respectiv:

comisionul referitor la analiza dosarului;

comisionul aferent administrării creditului;

comision de penalizare pentru întarzierea la plată;

comisionul de rambursare anticipată, în situația în care dobanda practicată este fixă;

comision unic pentru servicii prestate la cererea clientului.

Evident, legea nu prevede și o limită maximă a acestor comisioane. Astfel că, în unele cazuri, comisionul de analiză a dosarului poate ajunge la valori semnifiative. Totodată, bancherii au libertate și în privința stabilirii comisionului de administrare. Ei îl pot percepe o dată la începutul perioadei de creditare, dar pot să prevadă în contract să perceapă un astfel de comision și în fiecare lună sau în fiecare an.

Categorii de credite

În funcție de complexitatea și varietatea raportului de creditare în literatura de specialitate au fost delimitate cinci forme principale de credit, respectiv: creditul comercial, creditul obligatar, creditul ipotecar, creditul de consum și creditul bancar.

Creditul comercial presupune acordarea unui credit sub forma mărfurilor. El satisface atât interesul producătorului (deci agentul economic producător) de a vinde mai repede marfa, cât și pe cel al comerciantului care nu are fonduri să le elibereze direct la primirea mărfii. Prezintă un volum limitat (volumul mărfii) dependent de frecvența cu care sumele împrumutate sunt restituite. Datorită creditului comercial întreprinzătorii își pot desface producția fără să mai aștepte până când cumpărătorii vor dispune de bani.

Obiectul creditului bancar îl constituie capitalul în formă bănească ce este cedat de către instituția bancară unei persone fizice sau juridice ce are calitatea de împrumutat.Acest tip de credit presupune într-o primă etapă mobilizarea la nivelul băncii a resurselor disponibile pe piață și ulterior distribuirea acestora către debitori.

Având ca și criteriu perioada de acordare a creditului bancar putem evidenția, trei scadențe: termen scurt (2 ani) ce acoperă nevoile curente ale agenților economici determinate de decalajele cheltuieli-venituri, nevoi de aprovizioanare, producție, desfacere., termen mediu (2-7 ani), termen lung (>7 ani).

Pe de altă parte, modalitatea de formare a ratei dobânzii delimitează credite cu rata a dobânzii formată pe piață (în mod liber) și credite bancare cu rata dobânzii privilegiată. Conform beneficiarilor contractelor de creditare, se disting trei tipuri de credite: acordate particularilor, acordate întreprinderilor, acordate statului.

Modalitățile de creditare a activității curente a agenților economici sunt numeroase, putem menționa creditele de trezorerie ce sunt utilizate pentru acoperirea unor goluri de casă, linia de credit simplă ce stabilește linia maximă de creditare, linia de credit revolving ce pune în evidență un mecanism de creditare cu auto-încărcare pe măsură ce creditele anterioare au fost rambursate.

De asemenea există și credite cu destinație specială contractate de obicei pentru constituirea de stocuri sezoniere și linia de credit confirmată ce beneficiază de consemnări scrise convenite de bancă.

Creditul obligator. Această formă de credit exprimă relatii între instituții de stat și agenții economici ce au calitatea de debitori care emit obligațiuni, pe de o parte și creditori, pe de altă parte,aceștia din urmă fiind deținătorii obligațiunilor. Obligațiunile, ca titluri de credit, contribuie la formarea capitalului fix și a celui circulant (ca bonuri, certificate de depozit).

Dintre condițiile indispensabile pe care o întreprindere trebuie să le îndeplinească pentru a participa pe piața obligatară amintim: să aibă statut de societate pe acțiuni, activitatea desfășurată și evidențiată în cadrul unui bilanț să fie aprobată de acționari, emiterea de obligațiuni să se realizeze prin subscripție publică.

Creditul ipotecar este destinat activității imobiliare și are la bază o convenție între împrumutant și împrumutat, în care sunt prevăzute: proprietatea – aceasta fiind o formă de garanție a rambursării împrumutului; scadențele de rambursare și condițiile în care acesta se va executa; efectele nerespectării condițiilor de împrumut de către debitor și maniera în care aceste efecte se resfrâng asupra proprietății.Creditul ipotecar comportă de regulă o suma de rambursat și o rată fixă.

Creditul de consum se acordă numai ca urmare a unei convenții stabilite între părti, se acordă peroanelor în maniera individuală și au ca scop acoperirea valorii mărfurilor și serviciilor procurate din comerț sau pentru recreditarea creanțelor contractate în acest scop

Această formă de credit reprezintă un credit pe termen mijlociu sau scurt, acordat persoanelor individuale și destinat acoperirii costului bunurilor și serviciilor de care beneficiază, prin rețeaua de comercializare și de servicii sau pentru recreditarea creanțelor contractate în acest scop.Creditul de consum a influențat economia contribuind direct la creșterea în ritmuri rapide a nivelului de trai al populației.

Capitolul 2.Acordarea unui credit

2.1. Principii generale de creditare

În condițiile actuale, un număr considerabil de persoane fizice și agenți economici nu se pot baza pe resursele bănești proprii pentru a-și procura cele necesare consumului sau pentru a-și desfășura activitatea în condiții normale. Toate acestea îi determină să apeleze la resursele puse la dispoziție de instituțiile financiar-bancare sub forma creditelor.

Adesea relația cu clienții se începe pornind de la o discuție ce are caracter informativ pentru ambele părți. Însă, rămâne în sarcina băncii realizarea investigațiilor astfel încât să se ia o decizie pentru inițierea, continuarea sau sistarea relației de creditare.

Activitatea de creditare se adresează atât persoanelor juridice pentru care nivelul creditului solicitat este mai ridicat și implicit riscul aferent (ceea ce impune o investigare mult mai amplă, riguroasă și amănunțită din partea băncilor), cât și persoanelor fizice pentru care împrumuturile sunt mai mici, la fel și riscurile.

Creditele sunt acordate conform condițiilor specificate de normele interne ale fiecărei bănci în parte.

Acordarea creditelor […] se realizează pe baza unei analize de bonitate a clientului, iar clientul se obligă să utilizeze creditele acordate de bancă numai pentru destinațiile stabilite prin contractele de credit încheiate cu aceasta, indiferent de valoarea și durata lor.

Pot beneficia de credite doar persoanele juridice și fizice care au deschise conturi la unitățile băncii. Clienții pot contracta credite de la sucursalele, filialele și agențiile situate în județul în care își au domiciliul sau în alte localități apropiate județelor limitrofe.

Volumul total al angajamentelor băncii (credite și scrisori de garanție) față de un singur client nu poate depăși 20% din fondurile proprii ale băncii.

Un credit aprobat nu poate fi redus sau anulat de către bancă decât în cazuri cert justificate care ar putea consta în faptul că debitorul a furnizat date false sau nereale. Banca va putea diminua cuantumul creditului sau îl va putea anula doar după comunicarea unui aviz scris clientului și expirarea unui termen de 5 zile, ulterior transmiterii avizului.

Banca poate întrerupe imediat, fără preaviz, utilizarea de către client a unui credit aprobat, în cazul în care acesta a încălcat condițiile contractului de credit sau în cazul în care situația economică și financiară a acestuia nu mai asigură condiții de garanție și rambursare.

Creditarea persoanelor fizice

În cazul în care cel care se adresează băncii în vederea contractării unui credit este o persoană fizică, banca va fi interesată cu precădere de starea materială a acestuia, de destinația creditului precum și de comportamentul anterior al potențialului client în relația cu băncile.

După ce banca își va forma o imagine de ansamblu asupra clientului și se va dovedi că acesta îndeplinește condițiile minimale de creditare impuse se va trece la realizarea documentației necesare – documentația are rolul de a face dovada legalității operațiunii pe de o parte, iar pe de altă parte evidențiază necesitatea, oportunitatea și eficiența contractării creditului.

Pesoanele fizice care doresc să beneficieze de un împrumut bancar trebuie să prezinte principalele documente:

cererea de credite semnată;

adeverința de venit a titularului, a soțului sau soția acestuia, precum și a giranților

actele de proprietate;

situația garanțiilor propuse în cadrul acestui contract.

În funcție de obiectul creditului putem distinge numeroase tipuri de credite: creditul nenominalizat, imobiliar, ipotecar, auto, cardul de credit, creditul pentru bunuri cu folosință îndelungată, pentru tratamente medicale, pentru studii, overdraft.

Conform regulamentului BNR nr.24 2011 privind creditele destinate persoanelor fizice, publicat în Monitorul Oficial nr. 767 din 31.10.2011, creditul imobiliar este acel credit garantat cu ipotecă imobiliară și acordat în scopul dobândirii ori menținerii drepturilor de proprietate asupra unui teren și/sau unei construcții, realizate ori care urmează să se realizeze, sau în scopul reabilitării, modernizării, consolidării ori extinderii unei construcții sau pentru viabilizarea unui teren. Creditele de consum sunt altele decât cele menționate anterior.

În luarea deciziei de acordare a creditului, decizională pentru instituția bancară este fișa scoring. Un rol important în constituirea fișei scoring îl are bugetul de familie, ca un instrument de lucru utilizat pentru măsurarea capacității de rambursare a creditului.

Dacă se optează pentru un credit nenominalizat, clientul nu trebuie să facă dovada modului în care au fost cheltuiți banii. Există așadar libertate totală în ceea ce privește destinația sumei creditate. Acest credit se acordă pentru acoperirea necesităților curente ale solicitantului și a familiei sale. Alături de creditele nenominalizate există și credite nominalizate pentru vacanțe, diverse tratamente medicale precum și pentru finalizarea studiilor. Cele două categorii de credite (nominalizate și nenominalizate) formează creditele pentru nevoi personale. Creditele de consum pot fi acordate pe o durată de maxim 5 ani.(existau instituții care acordau credite și pe perioade de 10-15 ani).

La acordarea creditelor de consum denominate […] solicitantul trebuie să dispună de garanții reale și/sau personale la un nivel minim de 133% din valoarea creditului. Din această situație sunt exceptate creditele ce fac obiectul cardului de credit și a căror valoare este mai mică decât cuantumul veniturilor lunare ale debitorului pe trei luni.

Un exemplu în acest sens oferit în cadrul BRD Groupe Societe Generale îl constituie Creditul Expresso, pentru care se solicită o documentație simplificată, respectiv actul de identitate și adeverință de venit, se poate opta pentru o perioadă de grație de până la 6 luni, creditul se acordă rapid și nu este necasară precizarea destinației banilor.

BRD Groupe Societe Generale vine în sprijinul efortului financiar pentru cei care intenționează achiziționarea, construcția sau modernizarea unei locuințe cu servicii de calitate reflectate prin creditul Habitat Plus. Se poate opta pentru finanțare în lei, euro sau usd pe o perioadă de maxim 30 de ani. Dobânda este avantajoasă și rambursarea poate fi în rate constante sau descrescătoare iar avansul minim solicitat este de 5%.Se acceptă o gamă largă de venituri:

venituri din salarii;

pensii;

dividende;

drepturi de autor;

chirii;

venituri din activități independente.

Principalele documente solicitate pentru contractarea acestui tip de credit constau în documente care să ateste veniturile realizate, dovada constituirii avansului solicitat, precontract vânzare-cumpărare pentru imobilul cumpărat sau autorizație de construcție a acestuia, acte de proprietate aupra imobilului cu care se garantează creditul.

Se poate alege între ipotecă de rang I asupra bunului ce face obiectul creditului sau un altul aflat în proprietatea clientului sau a unui terț. Valoarea unui credit pentru investiții imobiliare nu poate depăși 85% din valoarea garanției ipotecare în cazul creditelor acordate în lei și 70% în cazul creditelor denominate în euro.

Se consideră în general că prin credit imobiliar se pot finanța și construcțiile de imobile, în timp ce prin credit ipotecar acest lucru nu este posibil, deoarece este imposibil să fie ipotecat un imobil inexistent.

Creditul auto se poate exemplifica prin intermediul creditului oferit de BRD Groupe Societe Generale prin care putem optine o finanțare de 100% din valoarea automobilului, putem opta pentru un autoturism nou sau nu, perioada de creditare fiind de maxim 5 ani, iar gama de venituri acceptată fiind una amplă: venituri din salarii, pensii, dividende, drepturi de autor, chirii până la venituri din activități independente.

Cardul de credit Punct Card oferă cumpărături pe credit și puncte de fidelitate la fiecare plată realizată utilizând cardul și o linie de credit de până la 22.000 LEI, o rezervă de bani oricând la îndemână.

Creditul pntru bunuri cu folosință îndelungată se acordă clienților de către bancă pentru

a-i finanța în vederea achiziționării de electronice, electrocasnice, mobilier sau component IT de la comercianții cu care bancă a încheiat în prealabil contracte în vederea acceptării unei variante de încasare a contravalorii bunurilor în rate.

Creditul pentru tratamente medicale se poate acorda atât în euro cât și în lei ce poate atinge valoarea de 100.000 euro, însă în acest caz se solicită garanții sau fără garanții în valoare de 20.000 euro. Durata creditului fiind de până la 20 de ani. Destinația acestui credit fiind reprezentată de acoperirea costurilor tratamentului sau intervenției medicale a debitorului sau a familiei sale, a cheltuielilor cu spitalizarea sau a celorlalte cheltuieli care se impun.

Creditul pentru studii. BRD oferă șansa ca proiectele noastre de educație sau ale celor dragi să devină realitate, oferind o finanțare de 15.000 EUR- fără garanții sau de până la 100.000 EUR cu garanție imobiliară,pe o periodă de până la 10 ani sau 20 de ani cu garanție.

Overdraft-ul cunoscut și sub denumirea de descoperitul de cont permite beneficiarului acestui credit să efectueze cheltuieli superioare veniturilor sale lunare, prețul plătit (dobânda) fiind unul destul de mare dacă ne raportăm la celelalte tipuri de credite. Astfel, posesorul are acces la un împrumut care se reînnoiește permanent, în limita unui plafon stabilit de bancă. Pentru a beneficia de un descoperit de cont, este însă nevoie de acceptul angajatorului.Angajatorul trebuie să fie dispus să semneze în prealabil un contract cu banca prin care se obligă să vireze salariul angajatului său pe cardurile de debit.

Creditarea persoanelor juridice

Pentru majoritatea agenților economici autofinanțarea este insuficientă, motiv pentru care aceștia fac apel la credite. În vederea completării fondurilor proprii prin intermediul creditelor, agenții economici sunt supuși unor analize amănunțite. Principalele criterii ce trebuie îndeplinite de către o persoană juridică constau în inexistența datoriilor acesteia față de stat precum și a datoriilor restante față de alte instituții bancare. De asemenea este indispensabil să se îndeplinească criteriile de bonitate impuse de banca de la care se solicită creditul.

O altă condiție ca o întreprindere să aibă acces la credite este să funcționeze de cel puțin un an, de cele mai multe ori acesta reprezentând un criteriu eliminatoriu. Pe de altă parte băncile preferă să acorde credite agenților economici în aceeași monedă în care aceștia obțin veniturile.

Trimestrial unitățile bancare efectuează analiza agenților economici catalogându-i după performanța economico-financiară ca aparținând uneia din cele 5 categorii:

categoria A cuprinde împrumutații care desfășoară o activitate economico-financiară rentabilăși își permit implicit să ramburseze la termen împrumutul și costurile aferente,

categoria B reunește debitorii cu o situație bună în prezent dar nesigură pe viitor.

În categoria C sunt incluși agenții economici cu o situație satisfăcătoare în prezent dar cu tendință de înrăutățire. Acordarea de credite celor din categoria D și E reprezintă asumarea de către bancă a unui risc major.

Cererile de credite pe care agenții economici le înaintează băncilor se evidențiază într-un registru special, după care se repartizează spre analiză compartimentelor de creditare. În linii generale cererile de credite cuprind pe lângă datele despre cuantumul sumei solicitate și informații referitoare la societate, capacitatea de producție, precum și destinația acesteia, proveniența veniturilor și destinația cheltuielilor, profitul înregistrat, garanțiile propuse precum și desținația creditului ce se solicită (pentru activitatea curentă sau pentru investiții).

Propunerile estimative de restituire și perioada de rambursare se vor evidenția diferit în funcție de destinația creditului.

Dacă în urma studierii cererii de credite și a documentelor aferente prezentate de către agentul economic se constată că planul de afaceri al solicitantului este unul bun (prezintă suficiente garanții asiguratorii) se trece la întocmirea dosarului de credit.

Este indispensabil ca dosarul de credite să conțină informații despre bugetul de venituri și cheltuieli, situația patrimonială, lista garanțiilor oferite, prognozarea încasărilor și plăților aferente perioadei în care se solicită împrumutul.

Analiza situației patrimoniale se realizează pornind de la bilanțul contabil prelucrat și de la contul de profit și pierdere prelucrat, ofițierii de credite vor analiza situația bonității clienților pe baza unui sistem de indicatori de structură și performanță.

Pentru ca decizia de creditare să fie una favorabilă este necesar ca: evoluția cifrei de afaceri să fie una ascendentă, orice declin constituind un semnal serios pentru bancă, fondul de rulment (FRN = pasive pe termen lung-active imobilizate) trebuie să fie pozitiv, însă fără a se exagera, fapt prin care se evidențiază echilibrul firmei pe termen lung și faptul că în eventualitatea apariției unor deficite, acestea se vor acoperi din FRN.

Pe de altă parte necesarul de fond de rulment (active realizabile-datorii curente) evidențiază echilibrul sau dezechilibrul financiar pe termen scurt. Mărimea pozitivă a NFR poate fi consecința unei creșteri economice sănătoase, dar și efectul unei încetiniri a rotației stocurilor și creanțelor.

Banca nu va accepta o relație cu un client care nu-și poate recupera cheltuielile din veniturile realizate sau cu un agent economic cu o trezorerie negativă (FRN-NFR) deoarece acest lucru indică insuficiența resurselor permanente și ciclice.

De asemenea este indicat ca firma să prezinte o capacitate înaltă de a-și transforma rapid activele circulante în disponibilități (capacitate cunoscută sub denumirea de lichiditate) sau în cash (solvabilitate) pentru a face astfel față datoriilor pe termen scurt, la fel și rentabilitatea trebuie să fie cât mai înaltă (capacitatea de a obține profit din activitatea proprie)

Un alt indicator decizonal pentru instituția bancară este gradul de îndatorare (exprimă raportul între datorii și capitaluri proprii), în privința acestui indicator se va lua în calcul faptul că banca devine partener cu proprietarii firmei finanțate, împărțindu-și riscurile cu aceștia din urmă.

În altă ordine de idei, politica de dividente joacă și ea un rol important în luarea deciziei de acordare a creditului, cunoscut fiind faptul că băncile agreează reinvestirea profitului într-o proporție cât mai înaltă.

Următoarea etapă după analiza bonității clientului o constituie corelarea situației patrimoniale cu aspectele nefinanciare, luându-se în considerare atât factorii externi precum domeniul de activitate, cadrul legislativ ce se răsfrânge asupra activității firmei, dependența de sursele de aprovizionare, desfacere precum și factorii interni reflectați prin management, strategia abordată de firmă.

Se va stabili apartenența agentului economic la una din 5 categorii de rating de credit, nivelul cel mai bun fiind A, creditele acceptate fiind A, B și C, celelalte putând fi aprobate numai la propunerea sucursalelor județene, numai de către centrala băncii.

Pentru a putea beneficia de credite, asociațiile de proprietari vor prezenta băncii o listă de garanții între care să existe: depozit colateral pe o parte din fondul de rulment, care să reprezinte cel puțin 25% din valoarea creditului solicitat, și ipoteca pe una sau mai multe locuințe aparținând membrilor asociației de proprietari.

Înaintea acordării creditului șeful compartimentului de credite întocmește referatul ce conține condițiile de creditare și îl prezintă comitetului director al unității bancare urmând ca în următoarele 7 zile cererea să fie soluționată. În cazul în care răspunsul este unul negativ se vor prezenta motivele de respingere.

Dacă răspunsul este unul favorabil se va semna contractul de către ambele părți și va fi întocmit în trei exemplare.

BRD vine în întâmpinarea nevoilor persoanelor juridice cu următoarele tipuri de credite:

Linia de credit reprezintă soluția ideală dacă nu îți poți susține activitatea cotidiană a firmei din încasări, deoarece acestea vin prea târziu. Cu acest tip de credit de la BRD poți plăti facturile, iar încasările pe cont acoperă creditul, pe care apoi îl poți folosi din nou. În plus, pe durata creditului, plătești lunar doar dobânda și comisionele.

Prin Cardul de credit Business, BRD pune la dispoziție o sursă de fonduri pentru a acoperi nevoile curente timp de 2 ani, existând însă și posibilitatea prelungirii acestei perioade. 

Creditul pe contract finanțează 80% din chletuielile contractului commercial cu rambursare corelată cu încasarea contractului finanțat. În cadrul acestui tip de credit garanțiile ce trebuie prezentate sunt constituite din creanțele aferente contractului commercial care se finanțează.

Descoperit autorizat de cont finanțează achizițiile de la diverși comercianți, nu implică garanții ipotecare, oferă acces permanent la finanțare prin cardul atașat. Fără rambursare de capital pe durata valabilității creditului, lunar se plătesc doar dobânzi și comisioane.

Cu ajutorul scrisorilor de garantie emise de BRD, partenerilor aferenți afacerii finanțate li se oferă încredere și li se garantează o bună îndeplinire a obligațiilor contractuale, constituie soluția ideală în situația în care societatea deținută efectuează lucrări care impun o garantarea a calității execuției.

Capitolul 3. Studiu de caz

3.1. Prezentarea firmei – BRD Groupe Société Générale

BRD – banca cu o tradiție de peste 92 de ani în România. Istoria BRD – Groupe Société Générale a început în anul 1923, cunoscută sub denumirea de Societatea Națională de Credit Industrial, devenită după război Banca de Investiții și mai apoi Banca Româna pentru Dezvoltare.

Société Générale este prezentă în România din anul 1979, atunci activitatea acesteia se limita la finanțarea sectorului de petrol și gaze, însă a deținut suficiente mijloacele pentru a-și dezvolta ulterior activitățile pe trei axe de competență:

banca comercială;

piețe de capital și

banca de investiții.

În decembrie 1998, Société Générale a cumpărat un pachet de acțiuni ce a convertit-o în proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.

În 2003 a avut loc o campanie în urma căreia, Banca Română pentru Dezvoltare a devenit BRD – Groupe Société Générale. Noua identitate a băncii avea drept scop consolidarea poziției sale și sensibilizarea publicului la identitatea companiei-mamă. În 2004, Société Générale a cumpărat pachetul de acțiuni deținut de statul român astfel, participația sa a crescut de la 51% la 58,32%.

Société Générale este unul dintre cele mai importante grupuri europene de servicii financiare […], îmbină soliditatea sa financiară și strategia de creștere durabilă cu ambiția de a fi banca de referință pentru calitatea relațiilor cu clienții.

Activitatea BRD Groupe Societe Generale se axează pe trei activități:

Banca de Retail (satisface nevoile persoanelor fizice);

Corporate&Investment Banking (dedicată persoanelor juridice);

Servicii Specializate (leasing, asigurări, pensii).

BRD – Groupe Société Générale:

răspunde nevoilor clientelei prin cei 8.800 de angajați în 915 unități din toată țara;

este unul din liderii pieței bancare de retail și din marii finanțatori ai IMM –urilor;

se află în topul băncilor care acționează pe piața creditelor pentru persoane fizice precum și a cardurilor bancare.

3.1.1. Situația financiară a BRD Groupe Société Générale

Tabelul 3. Date după Situații financiare preliminare – BRD Groupe Societe Generale(mii lei)

Sursa:Situațiile financiare preliminare

Începând cu anul 1998 (momentul preluării BRD de către Societe Generale) și până în 2012, BRD a fost în istoria Societe Generale cea mai profitabilă achiziție. Din 2000 încoace BRD a avut o creștere exponențială, înregistrând un profit cumulat de 6,4 mld. lei (în perioada 2000-2011). Vârful câștigului la BRD a fost în 2008, când banca a raportat un profit net de 1,3 mld. lei. În 2009-2010-2011 banca a avut un profit cumulat de 1,7 mld. lei, în condițiile în care în România era criză și sistemul bancar intrase pe pierdere.

Așadar BRD părea că este o bancă ce reușește să traverseze cu ușurință criza și, mai mult marca profituri de invidiat în sistemul bancar. Nimeni nu prevedea la acel moment pierderea imensă din anul 2012. Însă haosul creat în management, arestarea unor importanți funcționari ai băncii și dezvăluirea unor fraude petrecute în cadrul acesteia au creat contextual pierderii finale de aproximativ 332 mil.lei.

Philippe Lhote (președinte al Consiliului de Administrație până în anul 2015, acesta a fost urmat la conducere de Giovanni Luca Soma, actualul președinte), instalat în toamna lui 2012 la cârma BRD […] spunea că pierderea de 332 mil. lei raportată pe 2012 a fost un ”accident” singular și că BRD avea să revină pe profit în 2013.

Deși ținta era una precisă (aceea de a obține profit), nu s-a putut atinge. Anul 2013 a fost al doilea an în care BRD Groupe Societe Genarale înregistra pierdere, nivelul pierderii situându-se de această data la 339 mil. lei cu 7 mil. mai mult față de anul anterior (2012).

Banca a făcut pași înapoi în ceea ce privește creditarea, creditele brute reducându-se cu 1.893.252 mii lei (conform datelor prezentate în tabelul 3), ceea ce implică și o reducere a nivelului veniturilor din dobânzi și respectiv din comisioane.

Evoluția negativă a afacerilor BRD a fost de asemenea alimentată și de retragerea băncii din spațiul public, BRD încearcă totuși să nu se lase complet uitată și revine la finalul anului 2013 cu o campanie de imagine.

Deși creditele brute acordate în anul 2014 față de 2013 continuă să înregistreze o ușoară scădere, banca mizează pe un plan de acțiune potrivit căruia:

a împiedicat reducerea numărului de clienți;

și-a consolidat poziția pe piața economiilor;

a promovat creditele imobiliare;

a promovat oferta de banca la distanță.

Toate acestea conducând la înregistrarea unui profit de aproximativ 50.000 mii lei și respectiv 43.000 mii lei după aplicarea impozitului pe profit, în ciuda unei activități de creditare încă reduse.

Pentru studiul situației financiare propun în cele ce urmează calculul evoluției indicatorilor economico – financiari exprimați în tabelul 3.

Formule după care se calculează evoluția diferiților indicatori sunt următoarele:

Pentru bază fixă:(adică un nivel de referință neschimbat pentru întreaga perioadă analizată)

Pentru bază în lanț:(ceea ce presupune ca nivelul de referință să fie mobil, avansând în timp simultan cu perioada la care se referă indicatorul)

Tabelul 4. Situația financiară preliminară a creditelor brute- BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Conform datelor și formulelor mai sus exprimate, în tabelul 4.1. este prezentată evoluția indicatorului credite brute.

Tabelul nr. 4.1. Evoluția indicatorului credite brute – BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Conform datelor obținute în tabelul 4.1. se poate sublinia că:

Modificările creditelor brute:

În bază fixă: au o evoluție fluctuantă, anul 2012 fiind singurul în care se înregistrează creștere, iar cea mai semnificativă scădere se poate observa în anul 2014.

În bază mobilă: în perioada 2011-2014, exceptând anul 2012 au o evoluție descendentă.

Indicatorii dinamici ai creditelor brute:

În bază fixă și în bază mobilă: evoluează descendent, (cu excepția anului 2012), cea mai pronunțată scădere remarcându-se în anul 2014. În ciuda acestui fapt, BRD reușește să revină pe profit, datorită faptului că, între timp a reușit să își regleze problemele administrative interne.

Ritmul creditelor brute:

În bază fixă: Anul 2012 este singurul din perioada 2011-2014 în care se poate observa o creștere de 0,043.

În bază mobilă: În anii 2013 și 2014 involuează, una din cauze fiind și lipsa de preocupare pentru publicitate a băncii.

Tabelul 5. Situația financiară preliminară a veniturilor nete din dobânzi – BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Tabelul nr.5.1. Evoluția indicatorului credite brute – BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Conform datelor obținute în tabelul 5.1. se poate sublinia că:

Modificările veniturilor nete din dobânzi:

În bază fixă: În perioada luată în calcul (2011-2014) înregistrează o continuă involuție, cea mai mare descreștere (prin raportare la anul 2011) se înregistrează în anul 2014.

În bază mobilă: Descreșterea cea mai mare, se înregistrează în anul 2012, urmată de anul 2013 și respectiv, 2014.

Indicatorii dinamici ai veniturilor nete din dobânzi:

În bază fixă: Sunt cronologic descendenți pe toată perioada 2011-2014.

În bază mobilă: Cea mai semnificativă scădere se înregistrează în anul 2014, putând fi explicată și prin prisma înregistrării celui mai scăzut nivel al creditelor contractate la această bancă în anul 2014.

Ritmul veniturilor nete din dobânzi :

În bază fixă: Prezintă o continuă descreștere.

În bază mobilă: Cea mai pronunțată scădere este atinsă în anul 2013, acest fapt poate fi explicat din perspectiva problemelor administrative interne cu care s-a confruntat banca în această perioadă.

Tabelul 6. Situația financiară preliminară aveniturilor nete din comisioane – BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Tabelul nr.6.1. Evoluția indicatorului credite brute – BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Conform datelor obținute în tabelul 6.1. se poate sublinia că:

Modificările veniturilor nete din comisioane:

În bază fixă: Urmează aceeași evoluție descendentă ca și veniturile din dobânzi.

În bază mobilă: Cea mai accentuată scădere se poate observa (tabelul nr.6.1.) în anul 2013.

Indicatorii dinamici ai veniturilor nete din comisioane:

În bază fixă: Se află într-o continuă descreștere în perioada 2011-2014.

În bază mobilă: Tendința de scădere a veniturilor din comisioane este deformată de valoarea din anul 2014, în cadrul căruia se evidențiază o ușoară creștere.

Ritmul veniturilor nete din comisioane:

În bază fixă: Se află într-o descreștere ușoară în perioada 2011-2014.

În bază mobilă: Cea mai pronunțată evoluție negativă se poate observa în anul 2013, explicația fiind aceeași ca și în cazul veniturilor nete din dobânzi, iar în anul 2014 ca urmare a redresării tuturor acestor probleme, banca revine pe profit.

Tabelul 7. Situația financiară preliminară a rezultatului brut – BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Tabelul nr.7.1. Evoluția indicatorului credite brute – BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Conform datelor obținute în tabelul 7.1. se poate sublinia că:

Modificările rezultatului brut (înainte de impozitul pe profit):

În bază fixă: Prezintă o evoluție fluctuantă în perioada 2011-2014, cea mai mare scădere se constată în anul 2014.

În bază mobilă: Singura valoare pozitivă se poate observa în anul 2013, în restul anilor tendința a fost de scădere.

Indicatorii dinamici ai rezultatului brut (înainte de impozitul pe profit) :

În bază fixă:se remarcă printr-o singură creștere în anul 2013

În bază mobilă: așa cum se distinge și în cazul indicatorilor dinamici în bază fixă, discutăm și aici despre o aceeași descreștere în primii doi ani și o ușoară creștere în 2013.

Ritmul rezultatului brut (înainte de impozitul pe profit):

În bază fixă și în bază mobilă: Prezintă o evoluție fluctuantă, remarcându-se printr-o singură creștere în această perioadă, aceea din anul 2013. Cea mai accentuată scădere este evidențiată în anul 2014.

Tabelul 8. Situația financiară preliminară a rezultatului exercițiului financiar – BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Tabelul nr. 8.1. Evoluția indicatorului credite brute – BRD Groupe Societe Generale (mii lei)

Conform datelor obținute în tabelul 8.1. se poate sublinia că:

Modificările rezultatului exercițiului financiar:

În bază fixă: Evoluția este una descendentă cu excepția anului 2014 când situația se redresează ușor, însă chiar și în aceste condiții rezultatul continuă să fie unul negativ.

În bază mobilă: Evoluția se situează pe o axă ascendentă cu creșteri destul de timide.

Indicatorii dinamici ai rezultatului exercițiului financiar:

În bază fixă: Cea mai pronunțată scădere este înregistrată în anul 2013, după aceasta urmând un an cu un rezultat pozitiv ca urmare a revenirii băncii pe profit.

În bază mobilă: Prezintă în această perioadă (2011-2014) o evoluție negativă flucutuantă.

Ritmul rezultatului exercițiului financiar :

În bază fixă: Are o evoluție negativă, în anul 2013 fiind înregistrată cea mai pronunțată scădere.

În bază mobilă: În anul 2012 se înregistrează cea mai scăzută valoare, în anul următor, aceasta este înlocuită de o evoluție pozitivă.

3.2. Realizarea aplicației – Simularea de credite

Aplicația practică ce urmează a fi prezentată are la bază condițiile de creditare pe care BRD Groupe Societe Generale le oferă. Scopul și utilitatea acestei aplicații constă în faptul că oferă oricărei persoane fizice ce dorește să aibă ulterior statutul de debitor posibilitatea de a vizualiza în mod concret principale aspecte legate de:

rambursarea creditului;

ratele ce urmează a fi rambursate;

valoare rămasă de rambursat instituției bancare la un moment dat;

dobânda pe care acesta urmează sa o plătească lunar precum și

costul total al creditului.

Persoana fizică interesată în contractarea unui credit are posibilitatea de a alege din categoria:

credite de consum;

credite imobiliare;

credite auto;

credite pentru tratamente medicale sau

credite pentru studii.

Pentru a vizualiza condițiile și practic, obligațiile ce le implică respectivul credit (evidențiate cu ajutorul scadențarului), persoana fizică trebuie să prezinte date de tipul venitului lunar, perioada de timp pe care dorește contractarea creditului, valoarea creditului (aceasta trebuie să se încadreze în limitele stabilite de BRD Groupe Societe Generale).

După introducerea datelor enumerate anterior aplicația va indica în primul rând, în funcție de gradul de îndatorare și de nivelul veniturilor dacă persoana va putea primi sau nu creditul. În aceeași ordine de idei, această aplicație va genera și scadențarul aferent creditului pentru care se optează. Trebuie să menționez că această aplicație utilizează aceleași date (precum procentul de dobândă, gradul de îndatorare, valoarea maximă a creditului ce poate fi acordată) pe care le utilizează instituția BRD Groupe Societe Generale.

Gradul de îndatorare acceptat de BRD Groupe Societe Generale, diferă de la o persoană la alta, în funcție de veniturile pe care aceasta urmează a le încasa. Însă pot menționa că limitele de referință admise de această instituție bancară sunt situate între 50% și respectiv 65%.

Cu ajutorul gradului maxim de îndatorare se stabilește nivelul ratei maxime admise pe care o persoană o poate acoperi. Un prim pas îl constituie stabilirea venitului net al persoanei care poate îngloba și alte venituri în afara celor salariale precum cele din chirii. Din aceste venituri se scad cheltuielile de subzistență calculate în funcție de numărul de personae aflate în întreținere. Fiecare instituție bancară consideră un anumit nivel al cheltuielilor de subzistență, acestea situându-se în jurul valorii de 250-300 lei/persoană.

De asemenea, un alt aspect luat în considerare îl constituie trecutul financiar al persoanei analizate, respectiv dacă aceasta a mai contractat în trecut un credit și dacă acesta a fost sau nu rambursat. Acest lucru este posibil prin intermediul unei împuterniciri dată de persoana solicitatoare a creditului băncii, care ia la cunoștință situația solicitantului prin intermediul Biroului de Credite.

Dacă respectivul credit nu a fost rambursat, se vor scădea din venitul persoanei și ratele lunare aferente creditului în cauză. În altă ordine de idei, dacă acel credit contractat anterior a fost rambursat integral și corespunzător (la timp), persoana capătă postura de client de încredere.

Astfel, că după scăderea eventualelor rate pentru credite preexistente, se aplică procentul considerat (între 50% și respectiv 65%) și rezultă suma maximă pe care clientul o poate aloca ratelor lunare.

Pentru a face posibilă simularea propusă într-o manieră facilă, am optat pentru o dobândă fixă în cadrul creditelor luate în considerare și pentru moneda națională. Avem însă și posibilitatea convertirii ratelor în moneda euro la finalul evidențierii scadențarului la un curs de referință.

În tabelul următor vor fi evidențiate date ce fac referire la: procentul de dobândă, termenul pe care se poate contracta creditul și suma maximă specifică creditului ce se dorește a fi contractat.

Tabelul 9. Date prelucrate după BRD Groupe Societe Generale

Sursa: Prelucrare proprie după documente furnizate de BRD și site-ul oficial

Ratele care vor fi evidențiate prin intermediul scadențarului vor fi rate egale, procentul de dobândă luat în calcul pe toată perioada contractată va fi fix și se va aplica la soldul contului și nu la valoarea creditului.

Simularea aplicată pentru cele 5 tipuri de credite nu va lua în calcul comisioanele individuale aplicate, acest lucru ar îngreuna foarte mult realizarea aplicației, însă le vom determina și aplica prin scăderea din DAE a procentului annual de dobândă.

DAE, așa cum am afirmat anterior este influențat de suma contractată și de perioada aferentă creditului, aflându-se într-o relație invers proporțională cu acestea. În acest caz se va lua în considerare că suma contractată este cea maximă pe care banca o poate acorda, la fel și perioada.

De obicei și băncile preferă afișarea acestui nivel al DAE (pentru suma maximă pe care banca o poate acorda și perioada cea mai lungă de timp) pentru a face creditul mai atractiv. Însă este evident că nivelul DAE va crește concomitent cu micșorarea sumei contractate și a periodei pe care se contractează creditul.

Tabelul 10. Date prelucrate după BRD Groupe Societe Generale

Sursa: Prelucrare proprie după documente furnizate de BRD și site-ul oficial

Deoarece periodele aferente creditelor sunt foarte mari, aplicația va genera scadențarul doar pentru primele 12 luni aferente creditului. Nu consider utilă o evidențiere pe o perioadă mai mare din considerentul că procentul de dobândă este unul fix pe toată perioada de creditare, la fel și ratele ce urmează a fi rambursate. Astfel, pentru luna n rata va fi aceeași ca și în luna unu sau oricare alta. Dacă se dorește consultarea soldului contului în oricare dintre lunile corespunzătoare perioadei de creditare se poate vizualiza cu o foarte mare ușurință.

3.3. Prezentarea aplicației

Aplicația are în vedere următoarele cinci tipuri de credite :

Creditul Expresso;

Creditul Auto noi;

Creditul Habitat;

Creditul pentru studii;

Creditul pentru tratamente medicale.

Am pus în discuție aceste tipuri de credite pentru a mă asigura că, prin intermediul lor sunt satisfăcute în linii mari toate necesitățile ce pot apărea la un moment dat în viața oricărei persoane fizice.

3.3.1. Creditul Expresso

Este soluția pentru concretizarea oricărui proiect personal (fie că vrei să-ți renovezi casa, să-ți oferi o vacanță sau pur și simplu ai cheltuieli neprevăzute), atunci când resursele deținute sunt insuficiente.

Exemplul meu, în acest sens este constituit dintr-o persoană fizică cu următoarea situație:

are un salariu net de 3200 de lei

zero persoane în întreținere.

Figura nr. 1. Situația clientului – date de identificare

Pornind de la aceste date, persoana își poate permite conform gradului maxim de îndatorare acceptat de BRD o rată lunară de 14.500 RON.

Rata lunară a fost stabilită prin aplicarea procentului de 50% asupra diferenței dintre salariul net și cheltuielile de subzistență. Nivelul cheltuielilor de subzistență se situează în jurul valorii de 300 RON pe lună, luându-se în considerare faptul că debitorul pus în discuție nu are în întreținere alte persoane.

Se impune să menționez faptul că persoana fizică rambursează creditul în rate lunare egale, iar procentul de dobândă a fost aplicat la soldul contului și nu la valoarea creditului (situație avantajoasă pentru debitor).

Conform Biroului de Credite această persoană nu mai are în prezent alte credite, însă are postura de client de încredere având în vedere faptul că anterior toate creditele contractate au fost rambursate la termenele și în condițiile stabilite. Persoana contractează creditul cu procentul DAE aferent de 10,32% pe o perioadă de 60 de luni la o valoare maximă a creditului de 65.000 RON.

La un curs de schimb RON-EURO de 4,47 valoarea echivalentă în EURO a creditului contractat este de 14.531,63.

Figura nr.2. Situația clientului – date financiare

Cu ajutorul aplicației realizate se poate pune în relief faptul că rata lunară datorată băncii este de 1.391,31 RON (se află sub nivelul ratei maxime admise) pe tot parcursul perioadei.

Din suma amintită (1.391,31 RON) în luna 1 se poate observa faptul că 832,31 RON reprezintă suma din credit ce se rambursează, iar 559,00 RON o constituie remunerarea băncii în schimbul creditului acordat.

Figura nr.3. Scadențarul aferent creditului solicitat (în RON)

Aplicația oferă posibilitatea vizualizării ratelor aferente creditului atât în monedă națională (RON – Figura 3) cât și în Euro (Figura 4).

Figura nr.4. Scadențarul aferent creditului solicitat (în EURO)

Costul total al acestui credit este de 83.478,60 RON. Așadar pentru cei 65.000 RON primiți persona fizică va mai plăti în plus 18.478,96 RON. (așa cum se evidențiază în Figura 5.)

Figura nr. 5. Costurile creditului conform scadențarul realizat în RON/EURO

3.3.2. Creditul Auto noi

Creditului auto noi ne oferă oportunitatea de a face față permanent schimbărilor în materie auto și de a ne satisface dorințele aferente acestui domeniu.

Pentru a exemplifica condițiile pe care acest credit le confer, aplicația realizată a avut în vedere o persoană fizică cu următoarea situație:

are un salariu net de 2.500 de lei

două persoane în întreținere

Figura nr. 6 Situația clientului – date de identificare

Având ca punct de pornire datele menționate anterior, persoana își poate permite potrivit gradului maxim de îndatorare acceptat de BRD o rată lunară de 800 RON.

Rata lunară a fost stabilită și de această dată prin aplicarea procentului de 50% (procentul cu care BRD lucrează) asupra diferenței dintre salariul net și cheltuielile de subzistență. Nivelul cheltuielilor de subzistență se situează în jurul valorii de 900 RON pe lună. Această valoare a fost stabilită, luându-se în considerare faptul că debitorul pus în discuție are în întreținere alte 2 persoane.

Se impune să menționez faptul că persoana fizică beneficiază de o situație avantajoasă,deoarece rambursează creditul în rate lunare egale, iar procentul de dobândă a fost aplicat la soldul contului și nu la valoarea creditului.

Conform Biroului de Credite această persoană nu mai are în prezent alte credite contractate. Persoana contractează creditul cu procentul DAE aferent de 12,46% pe o perioadă de 60 de luni la o valoare maximă a creditului de 22.000 RON.

La un curs de schimb RON-EURO de 4,47 valoarea echivalentă în EURO a creditului contractat este de 4.918,40.

Figura nr.7 Situația clientului – date financiare

Cu ajutorul aplicației realizate se poate pune în relief faptul că rata lunară datorată băncii este de 494,51RON (se află sub nivelul ratei maxime admise, în caz contrar acordarea creditului nu ar fi fost posibiă) pe tot parcursul perioadei.

Din suma amintită (494,51 RON) în luna 1 se poate observa faptul că 266,07 RON reprezintă suma din credit ce se rambursează, iar 228,43 RON o constituie remunerarea băncii în schimbul creditului acordat.

Figura nr.8Scadențarul aferent creditului solicitat (în RON)

Aplicația oferă posibilitatea vizualizării ratelor aferente creditului atât în monedă națională (RON – Figura 8) cât și în Euro (Figura 9).

Figura nr.9Scadențarul aferent creditului solicitat (în EURO)

Costul total al acestui credit este de 2.967,60 RON. Așadar pentru cei 22.000,00 RON primiți persona fizică va mai plăti în plus 7.670,37 RON. (așa cum se evidențiază în Figura 5.)

Figura nr.10. Costurile creditului conform scadențarul realizat în RON/EURO

3.3.3. Creditul Habitat

Dorințele imobiliare pot fi satisfăcute prin oportunitățile implicate de acest credit. Creditul imobiliar Habitat este destinat unor proiecte diverse: achiziție, construcție, terminare, extindere, modernizare, reabilitare, consolidare.

În cazul creditului imobiliar, exemplul meu este constituit dintr-o persoană fizică cu următoarea situație:

are un salariu net de 3.500 de lei

o persoană în întreținere.

Figura nr. 11 Situația clientului – date de identificare

Potivit datelor furnizate de viitorul debitor precum și a celor cu care BRD lucrează (conform gradului maxim de îndatorare acceptat), persoana își poate permite o rată lunară de 1.450 RON.

După efectuarea diferenței dintre salariul net și cheltuielile de subzistență, a fost aplicat asupra acestei diferențe procentului de 50% și astfel s-a stabilit rata lunară pe care clientul va trebui să o plătească băncii, ca urmare a contractării creditului. Nivelul cheltuielilor de subzistență se situează în jurul valorii de 600 RON pe lună, valoare explicată prin prisma faptului că debitorul pus în discuție are în întreținere o singură persoană.

Este indispensabil să menționez faptul că persoana fizică rambursează creditul în rate lunare egale, procentul de dobândă fiind aplicat la soldul contului. Aplicarea procentului de dobândă la valoarea creditului ar fi implicat un cost mult mai mare pentru debitor.

Persoana contractează creditul cu procentul DAE aferent de 7,72% pe o perioadă de 360 de luni la o valoare maximă a creditului de 200.000 RON.

La un curs de schimb RON-EURO de 4,47 valoarea echivalentă în EURO a creditului contractat este de 44.712,72.

Figura nr.12 Situația clientului – date financiare

Aplicația realizată permite evidențierea faptului că rata lunară datorată băncii de către acest debitor este de 1.428,68 RON (se află sub nivelul ratei maxime admise, în caz contrar acordarea creditului nu ar fi fost posibiă) pe tot parcursul perioadei.

Din suma amintită (1.428,68RON) în luna 1 se poate observa faptul că 142,01 RON reprezintă suma din credit ce se rambursează, iar 1286,67 RON o constituie remunerarea băncii în schimbul creditului acordat.

!!!!!! ????este imposibil ca dob sa fie mai mare decat amortiymentul!!!!! Mai exista sit asta si la alte credite

Figura nr.13Scadențarul aferent creditului solicitat (în RON)

Aplicația permite vizualizarea ratelor aferente creditului atât în monedă națională (RON – Figura 13) cât și în Euro (Figura 14).

Figura nr.14Scadențarul aferent creditului solicitat (în EURO)

Costul total al acestui credit este de 514.324,80RON. Așadar pentru cei 20.000,00 RON primiți persona fizică va mai plăti în plus 314.325,52 RON (așa cum se evidențiază în Figura 15.). Nivelul dobânzii este unul destul de ridicat, însă creditorul îl explică prin prisma perioadei îndelungate pe parcursul căreia creditul este rambursat și a faptului că actualizarea dobânzii încasate cu rata inflației va diminua considerabil această valoare.

este imposibil sa avem dob mai mare ca amortiymentul????Mai Avem sit asta

Figura nr.15. Costurile creditului conform scadențarul realizat în RON/EURO

3.3.4. Creditul pentru studii

Creditul de studii oferit de BRD are rolul de a te ajuta să transformi în realitate proiectele de educație de orice nivel, pentru tine sau pentru cei dragi ție.

Exemplul meu, în cazul creditului pentru studii îl constitue o persoană fizică cu următoarea situație:

are un salariu net de 2.300,00 de lei

zero persoane în întreținere.

Figura nr. 16 Situația clientului – date de identificare

Potivit datelor furnizate de viitorul debitor precum și a celor cu care BRD lucrează, persoana își poate permite conform gradului maxim de îndatorare acceptat de BRD o rată lunară de 1.000 RON.

După efectuarea diferenței dintre salariul net și cheltuielile de subzistență, a fost aplicat asupra acestei diferențe procentului de 50% și astfel s-a stabilit rata lunară pe care clientul va trebui să o plătească băncii, ca urmare a contractării creditului. Aceasta este de 889,50 RON.

Debitorul nu mai are în derulare alte credite. Toate creditele care au fost contractate anterior au fost rambursate integral cât și la termen, conform datelor furnizate de Biroul de Credite.Clientul beneficiază în acest moment de postura unui client de încredere, cu atât mai mult cu cât creditele au fost contractate în cadrul aceleiași instituții bancare-BRD.

Nivelul cheltuielilor de subzistență se situează în jurul valorii de 300 RON pe lună, fapt explicat prin prisma situației debitorului pus în discuție, respectiv prin faptul că acesta nu are în întreținere alte persoane.

Persoana fizică rambursează creditul în rate lunare egale, procentul de dobândă fiind aplicat la soldul contului și nu la valoarea creditului (debitorul se află într-o situație avantajoasă) și contractează creditul cu procentul DAE aferent de 10,84% pe o perioadă de 120 de luni la o valoare maximă a creditului de 65.000,00 RON.

La un curs de schimb RON-EURO de 4,47 valoarea echivalentă în EURO a creditului contractat este de 14.531,63.

Figura nr.17 Situația clientului – date financiare

Cu ajutorul aplicației realizate se poate pune în relief faptul că rata lunară datorată băncii este de 889,50 RON (se află sub nivelul ratei maxime admise) pe tot parcursul perioadei.

Din suma amintită (889,50 RON) în luna 1 se poate observa faptul că 302,33 RON reprezintă suma din credit ce se rambursează, iar 587,17 RON o constituie remunerarea acordată băncii pentru creditul acordat.

Figura nr.18Scadențarul aferent creditului solicitat (în RON)

Aplicația oferă posibilitatea vizualizării ratelor aferente creditului atât în monedă națională (RON – Figura 18) precum și în Euro (Figura 19).

Figura nr.19Scadențarul aferent creditului solicitat (în EURO)

Costul total al acestui credit este de 106.740,00 RON. Așadar pentru cei 65.000,00 RON primiți persona fizică va mai plăti în plus 41.739,62 RON. (așa cum se evidențiază în Figura 20.)

Creditorul nu consideră nivelul dobânzii ca fiind unul foarte ridicat, argumentând acest lucru prin faptul că instituția bancară se confruntă cu numeroase riscuri și, în plus, actualizarea dobânzii încasate peste 120 de luni cu rata inflației va diminua considerabil această valoare.

Figura nr.20 Costurile creditului conform scadențarul realizat în RON/EURO

3.3.5. Creditul pentru tratamente medicale

Rolul acestu credit este acela de a oferi finanțare ce poate acoperi costul tratamentului sau al intervenției medicale, a cheltuielilor cu spitalizarea, precum și al cheltuielilor adiacente. În plus, creditul poate fi contractat și de un alt membru al familiei.

În cazul creditului imobiliar, aplicația s-a realizat luând în considerare o persoană fizică cu următoarea situație:

are un salariu net de 2.850,00 de lei

o persoană în întreținere.

Figura nr. 21 Situația clientului – date de identificare

Potivit datelor furnizate de viitorul debitor precum și a celor cu care BRD lucrează, persoana își poate permite conform gradului maxim de îndatorare acceptat de BRD o rată lunară de 1.125,00 RON.

După efectuarea diferenței dintre salariul net și cheltuielile de subzistență, a fost aplicat asupra acestei diferențe procentul de 50% și astfel s-a stabilit rata lunară (în valoare de 1.094,84) pe care clientul va trebui să o plătească băncii, ca urmare a contractării creditului.

Nivelul cheltuielilor de subzistență se situează în jurul valorii de 600 RON pe lună, luându-se în considerare faptul că debitorul pus în discuție are în întreținere o singură persoană.(potrivit BRD nivelul cheltuielilor de subzistență per persoană este de 300 RON)

Este indispensabil să menționez faptul că persoana fizică rambursează creditul în rate lunare egale, procentul de dobândă fiind aplicat la soldul contului și nu la valoarea creditului (situație avantajoasă pentru debitor).

Persoana contractează creditul cu procentul DAE aferent de 8,58% pe o perioadă de 120 de luni la o valoare maximă a creditului de 88.000,00 RON.

La un curs de schimb RON-EURO de 4,47 valoarea echivalentă în EURO a creditului contractat este de 19.673,60.

Figura nr.22 Situația clientului – date financiare

Aplicația realizată face posibilă punerea în relief a faptului că rata lunară datorată băncii este de 1094,84 RON (se află sub nivelul ratei maxime admise, în caz contrar contractarea creditului nu ar fi fost posibilă) pe tot parcursul perioadei.

Din suma amintită (1.094,84 RON) în luna 1 se poate observa faptul că 465,64 RON reprezintă suma din credit ce se rambursează, iar 629,20 RON o constituie remunerarea băncii în schimbul creditului acordat.

Nivelul dobânzii din ipostaza debitorului este unul destul de ridicat, însă creditorul justifică acest nivel prin perspectiva situației financiare anterioare a debitorului furnizată de Biroul de Credite.

Potrvit Biroului de Credite această persoană a mai contractat anterior credite ce au fost în final rambursate integral, însă au înregistrat de-a lungul perioadei de rambursare întârzieri semnificative și astfel instituția bancară consideră pornind de la aceste informații că riscul de nerambursare este unul destul de pronunțat.

Figura nr.23Scadențarul aferent creditului solicitat (în RON)

Aplicația oferă posibilitatea vizualizării ratelor aferente creditului atât în monedă națională (RON – Figura 23) cât și în Euro (Figura 24).

Figura nr.24Scadențarul aferent creditului solicitat (în EURO)

Costul total al acestui credit este de 131.380,80 RON. Așadar pentru cei 88.000,00 RON primiți persona fizică va mai plăti în plus 43.381,00 RON. (așa cum se evidențiază în Figura 25.)

Nivelul dobânzii este unul destul de ridicat, însă creditorul îl explică prin prisma perioadei îndelungate pe parcursul căreia creditul este rambursat și a faptului că actualizarea dobânzii încasate cu rata inflației va diminua considerabil această valoare.

Figura nr.25 Costurile creditului conform scadențarul realizat în RON/EURO

Concluzii și propuneri

Realizarea prezentei lucrări și în mod special abordarea acestei teme o consider ca fiind de o importanță majoră atât din ipostaza unui eventual debitor cât mai ales a unui viitor economist cu specializare financiar – bancară.

În lumina perspectivelor ce vor urma – ipostaza unui viitor economist, consider indispensabilă cunoașterea detaliată a problematicii acestui domeniu pentru a putea veni în întâmpinarea nevoilor clienților în mod corespunzător.

Pe parcursul realizării lucrării am întâlnit atât în cadrul studiului teoretic dar și a contactului practic cu instituția bancară BRD numeroase aspecte care necesită îmbunătățiri. Pe de altă parte, am remarcat anumite lipsuri în cadrul procesului de creditare care au un impact negativ asupra clienților și potențialilor clienți ai BRD-ului, în final acestea se resfrâng negativ asupra instituției bancare prin reducerea numărului de cereri de credite și implicit, reducerea profitului.

Înainte de a aduce în discuție aceste aspecte, doresc să subliniez faptul că, noi, în calitate de debitori putem suplini aceste lipsuri ale instituțiilor bancare prin efectuarea unei cercetări amănunțite atunci când intenționăm contractarea unui credit și astfel, putem evita confruntarea cu situațiile nedorite.

În primul rând, atunci când se dorește contractarea unui credit trebuie să acordăm o atenție deosebită clauzelor contractuale inserate în contractul ce urmează a fi semnat, pentrua a avea certitudinea că acestea nu sunt unele abuzive.

Trebuie să avem în vedere și costul creditului ce urmează a se contracta, acesta nefiind dat doar de dobândă, costul total fiind cunoscut sub denumirea de DAE, ce aduce toate costurile aferente unui credit la același numitor, ceea ce face posibilă compararea a două credite.În compararea ofertelor de creditare trebuie să luăm în considerare ca perioadă de creditare să fie identică, la fel și suma ce urmează a fi împrumutată.

Un alt aspect care nu trebuie neglijat constă în îndreptarea atenției către rata dobânzii, respectiv dacă aceasta este una fixă sau variabilă, creditele cu dobândă variabilă prezintă un risc mult mai ridicat, evoluția acesteia fiind de cele mai multe ori în defavoarea creditorului.

Pe de altă parte, este important să acordăm atenție și unui alt aspect și anume dacă rata dobânzii se calculează la soldul creditului sau la valoarea creditului.

Dacă toate aceste aspecte enunțate anterior ar fi indicat să se regăsească în acțiunile întreprinse de viitorul debitor și instituțiile bancare, așa cum am afirmat și anterior mai pot aduce numeroase îmbunătățiri procesului de creditare de care sunt responsabile.

Țin să menționez că principale dezavantaje ale creditelor bancare constau în non-transparența condițiilor de creditare și a costurilor reale. Revenind la aspectele asupra cărora instituțiile bancare ar putea face modificări, pot sugera o îmbunătățire a sistemului informatic pe care îl utilizează, ceea ce ar oferi clienților o imagine mult mai clară asupra condițiilor de creditare și a costurilor implicate de contractarea unui anumit tip de credit.

Oferirea scadențarelor generate de o aplicație asemănatoare cu cea propusă în cadrul acestei lucrări înainte de semnarea contractului de creditare ar putea oferi clienților un plus de încredere, de siguranță și eventual, chiar i-ar putea incita pe cei nehotărâți să contracteze creditul, fiind totuși în cunoștință de cauză.

Lipsa fondurilor ne poate aduce în situația contractării unui credit, instituțiile bancare nu ar trebui să facă o oportunitate de a se impune și să transforme contractul în unul de adeziune, așa cum s-a întâmplat în numeroase situații de-a lungul timpului, profitând de absența parțială a unor reglementări în domeniu, ca de altfel de existența pe piață a unei cereri considerabile.

Toate băncile pun la dispoziția solicitantului de credit un formular tipizat de contract ale cărui clauze nu pot fi negociate direct cu clientul, așadar principiul libertății contractuale există doar la nivel teoretic.

O propunere în acest sens recomandabilă instituțiilor bancare ar fi promovarea principiul libertății contractuale în plan practic, astfel încât clauzele conractuale să poată fi negociate direct cu clientul, respectivul conract să se plieze pe nevoile debitorului și să vină în sprijinul său.

O altă problemă delicată o ridică și obligația asumată sau, mai corect, impusă împrumutatului de a încheia o poliță de asigurare de viață, valabilă pe durata de derulare a contractului de credit, la o valoare egală cu valoarea creditului și care este cesionata în favoarea băncii, aceasta implică deseori costuri mult prea mari pentru debitor.

Consider că obligația încheierii acestei asigurări ar putea reveni doar acelor persoane care au depășit un anumit prag de vârstă sau care prezintă riscuri destul de mari în ceea ce privește nesupraviețuirea pe întreaga perioadă a derulării contractului. Pentru celelalte categorii de persoane încheierea acestei asigurări ar putea rămâne la latitudinea clientului. Doresc să subliniez prin prisma cele afirmate anterior faptul că dacă băncile ar opta pentru relaxarea cerințelor de creditare, numărul cererilor ar fi unul superior față de cererile prezente.

Prezentarea informațiilor de către agentul de credit într-o manieră accesibilă debitorilor, asigurarea asupra faptului că informațiile prezentate au fost pe deplin înțelese și debitorii au reușit să conștientizeze implicațiile contractului pe care urmează a-l semna ar constitui alte sugestii exprimate către instituțiile bancare, cu alte cuvinte sugerez o ’’traducere’’ a contractelor de credit în ajutorul și sprijinul debitorilor.

Propunerile exprimate au scopul de a genera avantaje pentru ambele părți, debitorii contractează creditele în cunoștință de cauză, iar instituțiile bancare, adoptând un astfel de comportament își sporesc numărul clienților.

Bibliografie

1.Alexandru Constancioara-Managementul Riscurilor, Editura Universitatii din Oradea, 2012

2.Angela Boariu, Dan Chirlesan, Ovidiu Stoica, Vasile Turliuc,Vasile Cocris,ValeriuDornescu-Moneda si credit, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi,2007

3.Carmen Hatulari, Mihai Păun, Ramona-Mihaela Păun, Analiza,diagnoza și modelarea sistemelor financiar-bancare, Editura ASE, București,2005

4.Cornel Lazăr, Mirela Matei, Jean Andrei-Finanțe, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești 2007

5.Cornelia Gaber, Statistică, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2012

6.Hennie Van Greuning, Sonja Brajovic Bratanovic (Traducere după ediția a doua de Cristina Ionescu, Mihaela Matei, Marius Solomon)-Analiza și Managementul Riscului Bancar, Editura Irecson, București 2003

7.Gheorghe Matei-Finanțe Publice, Editura Universitaria, Craiova 1998,

8.Mihail Vicențiu Ivan, Dumitru Tudorache-Instituții de credit. Produse și operațiuni, Editura Universitară, București 2008

9.Moldovan I. Teodor-Monedă, Editura Omnia Uni S.A.S.T.,Brașov 2006,

10.Niță Dobrotă,Dicționar de economie, Editura Economică-București,2001

11.Ștefan Gheorghe,Vol. II, Fundamente Economice, Editura Didactică și pedagogică R.A., București 1999

12.Vasile Cocriș, Dan Chirleșan-Economie Bancară.Repere teoretice și studiu monografic, Editura Univarsității ,,Alexandru Ioan Cuza’’-Iași-2009

1http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Creditare_bancara_1.pdf

2. https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=codul+comercial+2015

3.http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actid=2

4.http://www.mobiasbanca.md/files/ro/docs/Conditii%20Generale%20Bancare% 5.http://www.bnro.ro/apage-Mobile.aspx?pid=404&actId=324693

6.http://ro.scribd.com/doc/180012689/Suport-Econ-Aplicata-XIV-Seral#scribd 7.http://ro.scribd.com/doc/225739853/Creditul-Bancar-Pe-Termen-Scurt-Sursă-Externă-de-Finanțare#scribd

8.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite

9.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/credit-expresso-instant

10.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-locuinta/habitat 11.www.bnr.ro/files/d/Legislatie/Proiecte/R_credite_pf.pdf

12.http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107_filesdownloads/Economie %20aplicata/01.4%20Economie%20aplicata%20-20Creditul%20pentru%20persoane%20fizice.pdf

13.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/creditul-auto

14.http://www.efin.ro/carduri/carduri_de_credit/cardulde_credit_punct_card_in_ron_de_la_brd_groupe_societe_generale-2242.html

15.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/creditul-pentru-tratamente-medicale

16.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/creditul-pentru-studii

17.https://www.brd.ro/mici-intreprinzatori/ finantare /linie-de-credit

18.https://www.brd.ro/imm-sub-3m-euro/finantare/finantare-activitate-curenta/credit-pe-contract#avantaje

19.http://ro.scribd.com/doc/249779893/Proiect-Botis-Brd-11#scribd20PF_in%20vigoare%20din%2008%20iulie%202013.pdf

20. http://ro.wikipedia.org/wiki/BRD

21.https://www.brd.ro/despre-brd/investitori-si-actionari/comunicare-financiara/rezultate-financiarev

22.http://www.zf.ro/zf-24/obiectiv-ratat-brd-nu-a-revenit-pe-profit-in-2013-francezii-au-avut-pierderi-de-385-mil-lei-12067429

23. : https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/creditul-expresso

de modif in loc de creditor + debitor.

Bibliografie

De verificat plagiat

De revazut cuprinsul si de rearanjat, de redenumit cap3 sa apara gen asa:

Capitolul 3. Simularea acordării de credite -Studiu de caz BRD Groupe Societe Generale 31

3.1. Prezentarea firmei – BRD Groupe Société Générale 31

3.2.Situația financiară a BRD Groupe Société Générale 32

3.3. Realizarea aplicației -Mediul de lucru 38

3.4. Prezentarea aplicației- Simularea de credite 41

3.4.1. Creditul Expresso 42

3.4.2. Creditul Auto noi 44

3.4.3. Creditul Habitat 46

3.4.4. Creditul pentru studii 47

3.4.5. Creditul pentru tratamente medicale 49

Bibliografie

1.Alexandru Constancioara-Managementul Riscurilor, Editura Universitatii din Oradea, 2012

2.Angela Boariu, Dan Chirlesan, Ovidiu Stoica, Vasile Turliuc,Vasile Cocris,ValeriuDornescu-Moneda si credit, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi,2007

3.Carmen Hatulari, Mihai Păun, Ramona-Mihaela Păun, Analiza,diagnoza și modelarea sistemelor financiar-bancare, Editura ASE, București,2005

4.Cornel Lazăr, Mirela Matei, Jean Andrei-Finanțe, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești 2007

5.Cornelia Gaber, Statistică, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2012

6.Hennie Van Greuning, Sonja Brajovic Bratanovic (Traducere după ediția a doua de Cristina Ionescu, Mihaela Matei, Marius Solomon)-Analiza și Managementul Riscului Bancar, Editura Irecson, București 2003

7.Gheorghe Matei-Finanțe Publice, Editura Universitaria, Craiova 1998,

8.Mihail Vicențiu Ivan, Dumitru Tudorache-Instituții de credit. Produse și operațiuni, Editura Universitară, București 2008

9.Moldovan I. Teodor-Monedă, Editura Omnia Uni S.A.S.T.,Brașov 2006,

10.Niță Dobrotă,Dicționar de economie, Editura Economică-București,2001

11.Ștefan Gheorghe,Vol. II, Fundamente Economice, Editura Didactică și pedagogică R.A., București 1999

12.Vasile Cocriș, Dan Chirleșan-Economie Bancară.Repere teoretice și studiu monografic, Editura Univarsității ,,Alexandru Ioan Cuza’’-Iași-2009

1http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Creditare_bancara_1.pdf

2. https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=codul+comercial+2015

3.http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actid=2

4.http://www.mobiasbanca.md/files/ro/docs/Conditii%20Generale%20Bancare% 5.http://www.bnro.ro/apage-Mobile.aspx?pid=404&actId=324693

6.http://ro.scribd.com/doc/180012689/Suport-Econ-Aplicata-XIV-Seral#scribd 7.http://ro.scribd.com/doc/225739853/Creditul-Bancar-Pe-Termen-Scurt-Sursă-Externă-de-Finanțare#scribd

8.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite

9.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/credit-expresso-instant

10.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-locuinta/habitat 11.www.bnr.ro/files/d/Legislatie/Proiecte/R_credite_pf.pdf

12.http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107_filesdownloads/Economie %20aplicata/01.4%20Economie%20aplicata%20-20Creditul%20pentru%20persoane%20fizice.pdf

13.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/creditul-auto

14.http://www.efin.ro/carduri/carduri_de_credit/cardulde_credit_punct_card_in_ron_de_la_brd_groupe_societe_generale-2242.html

15.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/creditul-pentru-tratamente-medicale

16.https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/creditul-pentru-studii

17.https://www.brd.ro/mici-intreprinzatori/ finantare /linie-de-credit

18.https://www.brd.ro/imm-sub-3m-euro/finantare/finantare-activitate-curenta/credit-pe-contract#avantaje

19.http://ro.scribd.com/doc/249779893/Proiect-Botis-Brd-11#scribd20PF_in%20vigoare%20din%2008%20iulie%202013.pdf

20. http://ro.wikipedia.org/wiki/BRD

21.https://www.brd.ro/despre-brd/investitori-si-actionari/comunicare-financiara/rezultate-financiarev

22.http://www.zf.ro/zf-24/obiectiv-ratat-brd-nu-a-revenit-pe-profit-in-2013-francezii-au-avut-pierderi-de-385-mil-lei-12067429

23. : https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/creditul-expresso

de modif in loc de creditor + debitor.

Bibliografie

De verificat plagiat

De revazut cuprinsul si de rearanjat, de redenumit cap3 sa apara gen asa:

Capitolul 3. Simularea acordării de credite -Studiu de caz BRD Groupe Societe Generale 31

3.1. Prezentarea firmei – BRD Groupe Société Générale 31

3.2.Situația financiară a BRD Groupe Société Générale 32

3.3. Realizarea aplicației -Mediul de lucru 38

3.4. Prezentarea aplicației- Simularea de credite 41

3.4.1. Creditul Expresso 42

3.4.2. Creditul Auto noi 44

3.4.3. Creditul Habitat 46

3.4.4. Creditul pentru studii 47

3.4.5. Creditul pentru tratamente medicale 49