Sistem de Suport Decizional pentru zona turistic a a [600938]

Sistem de Suport Decizional pentru zona turistic ˘a a
jude¸ tului Bra¸ sov
L˘ac˘atu¸ s Florentina
4 iulie 2016

ii

Cuprins
1 Introducere 1
1.1 Problema . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Scop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.3 Motiva¸ tia alegerii temei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.4 Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2 Concepte de baz ˘a 5
2.1 Decizia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.2 Decidentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.3 Situa¸ tia ¸ si problema decizional ˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.4 Procesul decizional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.5 Modelul decizional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.6 Clasificarea deciziilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3 Asistarea deciziilor. Sisteme de Suport Decizional. 15
3.1 Scurt istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
3.2 Defini¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
3.3 Caracteristicile SSD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.4 Clasificarea SSD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
3.5 Componentele Sistemelor de Suport Decizional . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.5.1 Arhitectura SSD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.5.2 Componentele arhitecturii SSD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.6 SSD actuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.7 Avantajele ¸ si dezavantajele SSD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.8 Utilizatorii SSD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
4 SSD în industria turismului 31
4.1 Prezentare general ˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
iii

iv CUPRINS

Capitolul 1
Introducere
1.1 Problema
Înc˘a din cele mai vechi timpuri omul a fost nevoit s ˘a ia decizii, fie singur, fie sf ˘atuit de
alte persoane. Astfel, la curtea fiec ˘arui conduc ˘ator exista cel pu¸ tin un om de încredere, un
sfetnic, care avea rolul de a-l consilia în vederea lu ˘arii deciziilor. Aceste persoane sunt ¸ si ast ˘azi
indispensabile ¸ si poart ˘a denumirea de consilieri . Îns ˘a nu doar marii conduc ˘atori trebuie s ˘a ia
decizii, ci toat ˘a lumea, indiferent de statutul în societate.
În cele ce urmeaz ˘a, voi aborda problema lu ˘arii deciziilor de c ˘atre oameni din ipostaza de
turi¸ sti în vederea planific ˘arii unei c ˘al˘atorii.
1.2 Scop
Pentru crearea unui proiect, unul din pa¸ sii importan¸ ti este reprezentat de stabilirea unui scop.
Acesta poate fi definit ca ceea ce este propus spre a se înf ˘aptui.[1] Dac ˘a luam un exemplu banal,
cum ar fi c˘ aldura exagerat˘ a într-o sal˘ a de a¸ steptare , scopul stabilit pentru proiectul care rezolv ˘a
aceast ˘a problem ˘a este “asigurarea unei ventila¸ tii corespunz˘ atoare în sala de a¸ steptare” .
În cazul problemei prezentate mai sus, scopul final ar putea fi " facilitarea lu ˘arii deciziilor
de c˘atre turi¸ sti prin crearea unui Sistem de Suport Decizional ".
De ce un Sistem de Suport Decizional? Deoarece cercet ˘atorii ¸ si tehnologii au creat ¸ si inves-
tigat aceste sisteme computerizate timp de aproximativ 40 de ani, acestea având aplicabilitate
în orice domeniu de activitate, în urma utiliz ˘arii lor ob¸ tinându-se rezultate foarte bune.[27]
1.3 Motiva¸ tia alegerii temei
În strâns ˘a leg ˘atur˘a cu îndeplinirea scopului unui proiect este motiva¸ tia, definit ˘a ca fiind
totalitatea motivelor (con¸ stiente sau nu) care determin ˘a pe cineva s ˘a efectueze o anumit ˘a ac¸ tiune
sau s ˘a tind ˘a spre anumite scopuri.[1]
Motiva¸ tia alegerii acestei teme este legat ˘a în primul rând de interesul meu pentru domeniul
informatic, de dorin¸ ta de a m ˘a documenta cu privire la Turismul electronic ¸ siSistemele de
1

2 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
Suport Decizional deoarece acestea reprezint ˘a un subiect la mod ˘a în ultimii ani, ¸ si nu în ultimul
rând de dorin¸ ta profund ˘a de a aduce o schimbare în industria turismului românesc ¸ si nu numai,
prin facilitarea planific ˘arii c ˘al˘atoriilor.
Deoarece tehnologia este în continu ˘a evolu¸ tie, iar oamenii devin din ce în ce mai comozi
rezolvându-¸ si majoritatea sarcinilor în mediul on-line, de la plata facturilor ¸ si pân ˘a la achizi-
¸ tionarea de bunuri materiale, de ce nu ¸ si-ar putea planifica pân ˘a la cel mai mic detaliu ¸ si o
eventual ˘a c˘al˘atorie?
Prin urmare, odat ˘a cu evolu¸ tia Internetului, s-a dezvoltat ¸ si Turismul electronic, ca parte a
comer¸ tului electronic unind unele dintre cele mai rapide tehnologii în dezvoltare, cum ar fi cea a
comunica¸ tiilor ¸ si tehnologiei informa¸ tiilor, industria ospitalit ˘a¸ tii ¸ si cea a managementului/mar-
ketingului planific ˘arii strategice.[12] Studiile arat ˘a c˘a începând cu anul 2000 se înregistreaz ˘a
o cre¸ stere rapid ˘a ¸ si continu ˘a a utiliz ˘arii Internetului pentru stabilirea destina¸ tiilor vacan¸ telor/-
concediilor sau pentru rezervarea biletelor de c ˘al˘atorie. Se dezvolt ˘a astfel portaluri1turistice
tematice ¸ si diverse sisteme informatice care vin în favoarea turi¸ stilor reducând timpul pentru in-
formare asupra destina¸ tiilor, facilitând procesele de rezervare în hoteluri sau pe cele de închirieri
ma¸ sini pentru transport, ajutând în final la planificarea c ˘al˘atoriei ¸ si la luarea deciziei.[12]
Într-adevar, în prezent exist ˘a foarte multe astfel de portaluri de prezentare a destina¸ tiilor
turistice, mai mult sau mai pu¸ tin de încredere, iar oamenii au început s ˘a fie deruta¸ ti, s ˘a î¸ si
piard ˘a r˘abdarea mult mai repede, dar mai ales s ˘a fie indeci¸ si din cauza informa¸ tiilor vaste.
Pentru ca o c ˘al˘atorie s ˘a poat ˘a fi planificat ˘a în cel mai scurt timp ¸ si cu minim de efort din
partea turi¸ stilor, m-am gândit c ˘a solu¸ tia ar fi un nou portal turistic diferit de cele existente, bazat
pe un Sistem de Suport Decizional (SSD), prin care utilizatorii s ˘a aib ˘a acces la absolut toate
informa¸ tile necesare, s ˘a fie asista¸ ti în luarea unei decizii cu privire la destina¸ tia dorit ˘a, iar în
final doar s ˘a c˘al˘atoreasc ˘a, f˘ar˘a nicio alt ˘a grij ˘a.
1.4 Obiective
Pentru ca un scop s ˘a fie îndeplinit cu succes, este necesar ˘a stabilirea clar ˘a a a unui set de
obiective care trebuie urm ˘arite ¸ si realizate. Se evit ˘a astfel libera interpretare a îndeplinirii sco-
pului. Ce înseamn ˘a asta? Se poate demonstra ca scopul final poate fi confundat cu o rezolvare
a problemei pe termen scurt. Revenind la exemplul de mai sus unde se punea problema c ˘aldurii
exagerate într-o sal ˘a de a¸ steptare, o rezolvare temporar ˘a ar putea fi deschiderea unei ferestre. În
acest moment mul¸ ti ar putea considera ca scopul a fost atins, îns ˘a nu este deloc a¸ sa.
Obiectivele bine definite poart ˘a denumirea de obiective SMART având urm ˘atoarele carac-
teristici:
•Specifice – ¸ tintesc o arie specific ˘a pentru dezvoltare;
• M˘asurabile – cunatific ˘a sau cel pu¸ tin prezint ˘a un indicator de progres;
1Un portal de turism poate fi v ˘azut ca o infrastructur ˘a a unei comunit ˘a¸ ti de afaceri ce ofer ˘a un mediu transparent
pentru dezvoltarea afacerilor din turism, reunind p ˘ar¸ tile care particip ˘a la activit ˘a¸ tile turistice (funrnizori de servicii
turistice, agen¸ tii de turism ¸ si consumatori de bunuri ¸ si servicii turistice) într-un spa¸ tiu virtual.[12]

1.4. OBIECTIVE 3
• Accesibile – sunt specifice celor care le realizeaz ˘a;
• Realiste – este posibil ˘a atingerea rezultatelor urm ˘arite în cadrul obiectivelor;
• încadrate în Timp – specific ˘a perioada de timp în care vor fi îndeplinite obiectivele.[13]
Pentru îndeplinirea scopului acestui proiect am stabilit urm ˘atoarele obiective pentru înde-
plinirea scopului portalului turistic ce urmeaz ˘a a fi implementat:
1. crearea unei interfe¸ te prietenoase pentru utilizatorii de orice categorie de vârst ˘a;
2. asigurarea unei cantit ˘a¸ ti importante de informa¸ tii corecte pentru poten¸ tialii turi¸ sti;
3. promovarea zonelor turistice ¸ si a evenimentelor mai pu¸ tin cunoscute prin actualiz ˘ari pe-
riodice ale informa¸ tiilor;
4. oferirea posibilit ˘a¸ tii turi¸ stilor de a selecta, pe baza unor filtre, destina¸ tiile/obiectivele/eve-
nimentele turistice dorite;
5. oferirea posibilit ˘a¸ tii unit ˘a¸ tilor de cazare ¸ si alimenta¸ tie de a-¸ si prezenta ofertele în mod
constant prin înregistrarea pe portal;
6. generarea unor trasee turistice pe baza op¸ tiunilor turi¸ stilor;
7. asistarea turi¸ stilor în luarea deciziei asupra unui traseu, prin optimizarea tuturor rezulta-
telor generate anterior, în func¸ tie de datele introduse de ace¸ stia (buget disponibil, durat ˘a,
mijloc de transport etc.);
8. prezentarea traseului final, incluzând unit ˘a¸ tile de cazare ¸ si alimenta¸ tie cu cele mai bune
oferte (dintre cele înregistrate în sistem).
Având în vedere ceea ce trebuie s ˘a ofere acest portal, ¸ si anume informarea, asistarea deciziei
¸ si ¸ sansa de a c ˘al˘atori pe baza unui plan bine stabilit, deviza ¸ si totodat ˘a denumirea la care m-am
gândit este “Inform.Decide.Travel”. Cu obiectivele foarte bine stabilite ¸ si o implementare dup ˘a
cele mai noi tendin¸ te, portalul turistic bazat pe un Sistem de Suport Decizional poate deveni
sursa de informare a oric ˘arui poten¸ tial turist ¸ si nu numai.

4 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

Capitolul 2
Concepte de baz ˘a
Pentru a în¸ telege mai bine cele ce urmeaz ˘a, în acest capitol voi prezenta pe scurt câteva
concepte esen¸ tiale, cum ar fi decizia sau deciden¸ tii . Aceste concepte sunt folosite în articolele
consacrate deciziei asistate de calculator.[22] De asemenea voi face prezenta pe scurt procesul
decizional, modelul decizional ¸ si cum ar putea fi definite deciziile.
2.1 Decizia
De-a lungul timpului s-au propus mai multe defini¸ tii ale deciziei. La modul general, decizia
este definit ˘a ca o hot ˘arâre luat ˘a în urma studierii am ˘anun¸ tite a unei probleme, situa¸ tii sau ca o
solu¸ tie adoptat ˘a dintre mai multe posibile.[1] Una ditre caracteristicile esen¸ tiale ale deciziei este
aceea c ˘a deciziile sunt specifice omului, care urm ˘are¸ ste con¸ stient atingerea anumitor obiective.
Stabilirea ¸ si parcurgerea unei anumite direc¸ tii de ac¸ tiune presupune cel mai des folosirea
unor resurse personale (timp, bani, cuno¸ stin¸ te profesionale etc.), atunci când este vorba de
deciziile care privesc via¸ ta personal ˘a a cuiva, ¸ si resurse manageriale (materiale, financiare,
umane etc.), atunci când ne referim la o organiza¸ tie.[22]
Prin urmare, deciziile nu pot fi luate de computere sau de programe special create, ci doar
sus¸ tinute de acestea.
2.2 Decidentul
Decidentul se refer ˘a la persoana (sau grupul de persoane) care trebuie sa fie împuternicit ˘a
sau autorizat ˘a pentru a lua decizii. Dac ˘a în deciziile ce privesc via¸ ta personal ˘a, aceast ˘a cerin¸ t ˘a
nu este absolut necesar ˘a, într-o organiza¸ tie este nevoie de o împuternicire în acest sens, înso¸ tit ˘a
de stabilirea r ˘aspunderii pentru folosirea eficace a resurselor.[22]
De asemenea un decident îndepline¸ ste diverse roluri (ex. ini¸ tiator, promotor, consilier etc.).
O remarc ˘a este faptul c ˘a un decident poate juca roluri diferite la momente de timp diferite din
cadrul aceluia¸ si proces decizional, sau acela¸ si rol în procese decizionale distincte.[24]
5

6 CAPITOLUL 2. CONCEPTE DE BAZ ˘A
2.3 Situa¸ tia ¸ si problema decizional ˘a
Decizia este necesar ˘a doar în anumite momente, acestea fiind denumite situa¸ tii decizionale ,
ce apar ca rezultatul apari¸ tiei unor stimuli, sau schimb ˘ari, create de evenimente sau de ac¸ tiuni
ale unor factori, care creeaz ˘a condi¸ tii suficient de puternice pentru a determina nevoia de "a
face ceva". Dac ˘a exist ˘a o persoan ˘a care sesizeaz ˘a situa¸ tia ¸ si este dispus sau desemnat ¸ s ˘a aleag ˘a
dintre mai multe c ˘ai de ac¸ tiune posibile pentru a atinge o anumit ˘a stare voit ˘a, se poate vorbi
despre o problem˘ a decizional˘ a .[22]
Se identific ˘a dou ˘a situa¸ tii decizionale de baz ˘a ¸ si anume:
•For¸ tate (sau provocate) – fiind vorba de st ˘ari noi care for¸ teaz˘ a pe cel în cauz ˘a s˘a fac ˘a o
alegere; de exemplu un venit insuficient sau o munc ˘a stresant ˘a vafor¸ ta persoana în cauz ˘a
s˘a caute un nou loc de munc ˘a. Situa¸ tiile decizionale for¸ tate presupun decizii reactive
¸ si corective pentru "rezolvarea unor probleme" care reprezint ˘a surse de îngrijorare sau
nemul¸ tumire.[22] Un exemplu în acest sens ar fi apari¸ tia pe pia¸ ta turistic ˘a a diferitelor
produse informatice pentru prezentarea ofertelor ¸ si folosirea lor de c ˘atre concuren¸ t ˘a, ceea
ce reprezint ˘a o shimbare de mediu fiind necesar ˘a o reac¸ tie.
•Nefor¸ tate (neprovocate) – reprezentând acele situa¸ tii în care se urm ˘are¸ ste din timp luarea
diferitelor m ˘asuri pentru evitarea anumitor nepl ˘aceri posibile în viitor sau pentru cre¸ sterea
prosperit ˘a¸ tii, putând fi determinate ¸ si de schimbarea obiectivelor decidentului.În general,
aceste situa¸ tii sunt asociate cu deciziile proactive , care constituie solu¸ tii pentru proble-
mele de "c ˘autare ¸ si exploatare a oprotunit ˘a¸ tilor" determinate la ini¸ tiativa sau de voin¸ ta
decidentului.[22]
2.4 Procesul decizional
Procesul decizional se constituie din ansamblul tuturor activit ˘a¸ tilor desf ˘a¸ surate de un deci-
dent care este asistat de o echip ˘a decizional ˘a ¸ si/sau un sistem de suport pentru decizii.[24] H.A.
Simon (1916-2001, unul dintre cei mai importan¸ ti cercet ˘atori ai comportamentelor umane în
luarea deciziilor[8]) descrie procesul de luare a deciziilor ca fiind format din mai multe etape ¸ si
anume: determinarea situa¸ tiilor care cer luarea deciziilor; construirea ¸ si analiza evenimentelor
determinate de fiecare ac¸ tiune; selec¸ tia unei ac¸ tiuni dintre cele posibile.[2]
Pe baza unui studiu empiric, Minzberg, Raisinghani ¸ si Theoret(1976), elaboreaz ˘a un model
asem ˘an˘ator cu cel al lui H. A. Simon. Identificarea fazei a lu ˘arii deciziei compromite dou ˘a
rutine: recunoa¸ sterea deciziei , în care oportunit ˘a¸ tile, problemele ¸ si crizele sunt recunoscute ¸ si
evoc ˘a activitatea decizional ˘a, ¸ si diagnosticarea în care conducerea încearc ˘a s˘a în¸ teleag ˘a ¸ si s ˘a
evoce stimulii ¸ si s ˘a determine rela¸ tiile cauz ˘a-efect pentru situa¸ tia deciziei.[3]
Decizia, în sensul desf ˘a¸ sur˘arii sale în mai multe faze, ia forma unui proces decizional pe
parcursul c ˘aruia:
• se culeg ¸ si se analizeaz ˘a o anumit ˘a cantitate de informa¸ tii;

2.4. PROCESUL DECIZIONAL 7
• se stabilesc unul sau mai multe obiective;
• se identific ˘a mai multe variante pentru atingerea obiectivelor;
• se aleg sau se selecteaz ˘a una dintre posibilit ˘a¸ tile de realizare conturate.
De aici rezult ˘a pe baza numeroaselor studii publicate despre procesul decizional, ¸ sase etape
de structurare:
1. Se indentific ˘a ¸ si se define¸ ste problema decizional ˘a;
2. Se precizeaz ˘a obicetivul sau obiectivele stabilite;
3. Se stabilesc alternativele sau variantele decizionale;
4. Se alege varianta optim ˘a, respectiv decizia;
5. Se aplic ˘a decizia;
6. Se evalueaz ˘a rezultatele ob¸ tinute.[23]
O reprezentare grafic ˘a a procesului decizional poate fi reprezentat ˘a de figura de mai jos.
Figura 2.1: Structura procesului decizional [6]

8 CAPITOLUL 2. CONCEPTE DE BAZ ˘A
În timpul desf ˘a¸ sur˘arii procesului decizional, în func¸ tie de constatarea necesit ˘a¸ tii unor infor-
ma¸ tii suplimentare, pot ap ˘area reveniri de la activit ˘a¸ tile care compun fazele din aval la cele din
amonte, ordinea lor fiind flexibil ˘a. Pentru fiecare activitate decizional ˘a se vor construi unul sau
mai multe modele decizionale, fiind luate în considerare modalit ˘a¸ tile de desf ˘a¸ surare ale acestor
activit ˘a¸ ti.
2.5 Modelul decizional
Modelul decizional reprezint ˘a simplificat procesul decizional, iar denumirea larg acceptat ˘a
propus ˘a de H.A. Simon (în 1960 ¸ si apoi modificat în 1977) este aceea de model procesual . Se
disting patru faze caracteristice modelului, dup ˘a cum urmeaz ˘a:
1.Informarea ¸ si asimilarea informa¸ tiilor – are loc stabilirea obiectivelor, sesizarea situa-
¸ tiei decizionale, clasificarea ¸ si descompunerea problemei, desemnarea responsabilului;
2.Proiectarea – are loc adoptarea demersului, construirea modelului ¸ si stabolirea alternati-
velor;
3.Alegerea – are loc expreimentarea modelului, evaluarea alternativelor, analiza de sensibi-
litate ¸ si adoptarea solu¸ tiilor;
4.Implementarea deciziei ¸ si evaluarea acesteia .
Prin folosirea modelelor, deciden¸ tii pot recunoa¸ ste variabilele care pot fi controlate pentru
a influen¸ ta performan¸ tele sistemului, costurile relevante ¸ si magnitudinea lor precum ¸ si corela¸ tia
dintre costuri ¸ si variabile, incluziv op¸ tiunile de costuri importante.[23]
De-a lungul anilor au ap ˘arut o serie de modele ale procesului decizional, care nu ¸ tin îns ˘a
cont de corelarea procesului decizional cu decizii trecute (excep¸ tie f ˘acând modelul Hammond,
1998). Exsist ˘a ¸ si o varia¸ tie mare a num ˘arului de faze din procesul decizional, la unele ap ˘arând
tendin¸ ta de a restrânge num ˘arul acestora, iar la altele tendin¸ ta de detaliere exagerat ˘a a procesu-
lui.
Recent, literatura de specialitate a ales s ˘a prezinte modele de luare a deciziilor ce iau în
considerare capitalizarea cuno¸ stin¸ telor, cum ar fi modelul Cauvin, prezentat la Seguy în anul
2008. Acesta poate fi observat în figura de mai jos.[24]

2.5. MODELUL DECIZIONAL 9
Figura 2.2: Modelul Cauvin (adaptat dupa Seguy, 2008)[24]

10 CAPITOLUL 2. CONCEPTE DE BAZ ˘A
Un alt model important, mai ales în ceea ce prive¸ ste modelele de decizie colaborativ ˘a care
reflect ˘a o activitate destul de compelx ˘a, Laboire (2006) propune modelul ce urmeaz ˘a:
Figura 2.3: Modelul procesului de decizie colaborativ ˘a(adaptat dup ˘a Laboire, 2006)[24]

2.6. CLASIFICAREA DECIZIILOR 11
2.6 Clasificarea deciziilor
Dup˘a cum ¸ stim cu to¸ tii, deciziile nu pot fi la fel. Pornind de la numeroasele situa¸ tii deci-
zionale, rezult ˘a un num ˘ar foarte mare de decizii care depind îns ˘a de mai multe criterii. Prin
urmare, de-a lungul timpului au fost elaborate numeroase clasific ˘ari în literatura de specialitate.
Principalele criterii dup ˘a care se realizeaz ˘a clasificarea deciziilor sunt urm ˘atoarele:
•dup˘a modul de abordare :
–aberante, ira¸ tionale;
–la întâmplare;
–bazate pe rutin ˘a (analogii cu situa¸ tii similare întâlnite în trecut);
–bazate pe instruire/înv ˘a¸ tare;
–paradigmatice (prin imitarea unor procese decizionale care au dus la rezultate re-
marcabile);
–bazate pe analiz ˘a ¸ si modelare sistemic ˘a
•dup˘a contextul decizional , v˘azut ca un cadru de împrejur ˘ari care determin ˘a obiectivele
relevante ce conteaz ˘a pentru decident în momentul elabor ˘arii deciziei, se remarc ˘a o serie
de criterii suplimentare (din punctul de vedere al lui Holsapple ¸ si Winston, 1996) precum:
–nivelul decizional (planificarea strategic˘ a , planificarea tactic˘ a ¸ siconducerea opera-
¸ tional˘ a );
–urgen¸ ta deciziei ( situa¸ tii stabile , atunci când exist ˘a cuno¸ stin¸ te suficiente privind de-
cizii similare adoptate anterior ¸ si situa¸ tii de urgen¸ t˘ a , caracterizate fie de cuno¸ stin¸ te
insuficiente, fie de apari¸ tia surprinz ˘atoare a unor informa¸ tii noi);
–complexitatea (se refer ˘a la num ˘arul de decizii care se iau în mod simultan pentru
atingerea obiectivelor).
•dup˘a gradul de structurare (men¸ tionat ˘a în literatura care abordeaz ˘a sistemelor suport
pentru decizii – SSD, care vor fi tratate ulterior):
–programate/structurate (descrise sub forma unui algoritm sau a unor proceduri bine
definite care pot fi realizate automat);
–neprogramabile/nestructurate.
•dup˘a num ˘arul de participan¸ ti ¸ si modul de colaborare :
–decizie adoptat ˘a de o singur ˘a persoan ˘a (fiind vorba de situa¸ tiile decizionale ce pri-
vesc via¸ ta personal ˘a a cuiva);
–decizie adoptat ˘a de mai multe persoane (grup decizional).[22][24]

12 CAPITOLUL 2. CONCEPTE DE BAZ ˘A

Capitolul 3
Asistarea deciziilor. Sisteme de Suport
Decizional.
Fiind stabilite conceptele de baz ˘a, acest capitol se axeaz ˘a în¸ telegerea conceptului de Sistem
de Suport Decizional(SSD). Pornind de la prezentarea necesit ˘a¸ tii asist ˘arii deciziilor ¸ si continu-
ând cu defini¸ tia acestor sisteme prezentând evolu¸ tia lor din ultimii 50 de ani, voi intra treptat în
detalii privind clasificarea, modul de dezvoltare ¸ si func¸ tionare la modul general.
3.1 Scurt istoric
Herbert Simon(1916-2001) a fost unul dintre cei mai importan¸ ti cercet ˘atori ai comportamen-
telor umane în luarea deciziilor, ¸ si într-adev ˘ar toate cercet ˘arile sale au avut ca scop în¸ telegerea
acestui fenomen.[17] El declar ˘a: "(Dac ˘a) nu ar exista limite ale ra¸ tiunii umane, teoria admi-
nistrativ ˘a ar fi stearp ˘a. Aceasta ar consta dintr-un singur percept: Întotdeauna selecteaz ˘a acea
alternativ ˘a dintre cele disponibile, care va conduce la realizarea cea mai complet ˘a a obiectivelor
tale."[29]
Aceste limite ale ra¸ tiunii umane au fost încadrate în trei categorii, dup ˘a cum umreaz ˘a:
•limite cognitive – date de capacitatea creierului uman de a stoca ¸ si prelucra ¸ si care pot fi
atenuate prin luarea deciziilor de grup;
•limite economice – date de costul ridicat al ob¸ tinerii/prelucr ˘arii informa¸ tiilor;
•limite temporale – date de mediul concuren¸ tial care impune ca deciziile s ˘a fie rapide.
Aceste limite fac astfel necesar ˘a asistarea deciziilor prin mijloace informatice specializate,
¸ si anume prin Sisteme de Suport Decizional (SSD).[24]
Odat ˘a cu apari¸ tia unor aplica¸ tii informatice se contureaz ˘a o etap ˘a important ˘a în dezvoltarea
unor sisteme care pot furniza informa¸ tii necesare în vederea lu ˘arii unor decizii mai bune. Îns ˘a
acestea nu ofereau deciden¸ tilor alternative ¸ si nici nu puteau rezolva probleme decizionale. S-
a f˘acut astfel un prim pas c ˘atre Sistemele de Suport Decizional care ofer ˘a asisten¸ t ˘a în luarea
deciziilor.[24]
13

14 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
Sistemele de Suport Decizional computerizate au devenit practice odat ˘a cu dezvoltarea mi-
crocomputerelor, a sistemelor de operare cu durat ˘a limitat ˘a ¸ si calcul distribuit. Istoria imple-
ment ˘arii a astfel de sisteme începe în mijlocul anilor ’60 ¸ si evolueaz ˘a continuu pân ˘a în zilele
noastre, fiind dezvoltate ¸ si studiate noi sisteme.[27]
Un precursor al curentului SSD poate fi considerat Licklider (1960, citat de Alter, 1997). El
propunea o viziunea idealist ˘a a sistemelor om-ma¸ sin˘ a "precognitive". Acestea aveau ca menire
s˘a "asigure decidentului accesul la un stoc de cuno¸ stin¸ te ¸ si instrumente analitice cu scopul de
a-i conferi capacit ˘a¸ ti imense de rezolvare a problemelor."[27]
Conform lui Keen ¸ si Scott Morton (1978), se preconizeaz ˘a c˘a originile SSD au dou ˘a surse
principale. Prima surs ˘a consnt ˘a în studiile teoretice care vizau în¸ telegerea proceselor decizio-
nale în organiza¸ tii elaborate la sfâr¸ situl anilor ’50 începutul anilor ’60 la Carnegie Insitute of
Technology, ale c ˘aror rezultate au fost publicate în lucr ˘ari celebre (Simon, 1995; march, Simon,
1958; Newell, Simon, 1963). A doua surs ˘a o reprezint ˘a proiectele care priveau sisteme cu timp
partajat ("time sharing"), desf ˘a¸ surate ¸ sa începututl anilor ’60 în universit ˘a¸ ti americane (proiec-
tulMAC la Solan School ¸ si Darmouth Time Sharing System la Tuck School) ¸ si, mai apoi, în
institu¸ tiile de înv ˘a¸ t˘amânt superior din Fran¸ ta (proiectul Scarabee la HEC).
În timpul anilor ’70 s-au consemnat câteva aplica¸ tii de pionierat1, ¸ si s-au publicat lucr ˘ari
care au preg ˘atit terenul din punct de vedere conceptual. Primele sisteme prefigurau SSD orien-
tate c ˘atre modele de ast ˘azi. Cele mai multe foloseau calculatoare de tip mainframe2¸ si terminale
conversa¸ tionale pentru implementarea metodelor cercet ˘arii opera¸ tionale (în special cele de op-
timizare) sau analize de tipul "Ce s-ar întâmpla dac ˘a…?" ("What if…?" – Dahr, Stein, 1997).[20]
La mijlocul ¸ si spre sfâr¸ situl anilor ’80 apar Sistemele Informatice Executive, Sistemele Su-
port pentru Decizii de Grup ¸ si Sistemele Suport pentru Decizii Organiza¸ tionale, care au evoluat
din Sistemele Suport pentru Decizii monoutilizator orientate pe model.Începând cu anii ’90
apar depozitele de date ¸ si procesarea analitic ˘a online care au extins domeniul Sistemelor Suport
pentru Decizii, mai apoi fiind introduse noi aplica¸ tii analitice bazate pe web.
Dezvoltarea World Wide Web a reprezentat, de asemenea, un nou pas în evolu¸ tia SSD, prin
intuirea de c ˘atre produc ˘atorii de software ¸ si cercet ˘atori a avantajelor Internetului. o serie de
articole care propuneau diverse modalit ˘a¸ ti de utilizare ale Web-ului ¸ si Internetului în asistarea
deciziilor, au fost prezentate în 1995 la A 3-a Conferin¸ t˘ a Interna¸ tional˘ a a Societ˘ a¸ tii pentru
Sisteme Suport pentru Decizii (Bhargava, Power, 2001)[18]
În anul 2000, considerat anul portalurilor, au fost dezvoltate, de c ˘atre firme specializate,
mai multe portaluri de cuno¸ stin¸ te de întreprindere (enteprise knowledge portals) care combinau
portaluri de informa¸ tii, gestiunea cuno¸ stin¸ telor, inteligen¸ ta afacerilor (business intelligence) ¸ si
SSD bazate pe comunica¸ tii într-un mediu integrat Web (Bhargava, Power, 2001).[18]
În Romania, activitatea din domeniul SSD s-a diversificat, prin sus¸ tinerea tezelor de doctorat
a lui Donciulescu (1998) ¸ si a lui Neagu (1998), prin apari¸ tia c ˘ar¸ tilor lui Filip (I nformatic˘ a
1deschiz ˘atoare de drumuri noi în ¸ stiin¸ t ˘a, în tehnic ˘a etc.[1]
2Mainframe-urile sunt computere mari ¸ si scumpe folosite de institu¸ tii guvernamentale ¸ si companii mari pen-
tru procesarea de date importante; prin mainframe se în¸ telege în primul rând un calculator mare compatibil cu
modelele de tip IBM System/360, care au ap ˘arut pe pia¸ t ˘a în anul 1965.[5]

3.2. DEFINI ¸ TII 15
industrial˘ a: Noi paradigme ¸ si aplica¸ tii , 1999, Decizie Asistat˘ a de Calculator , 2002, 2005,
Sisteme suport pentru decizii , 2004), prin crearea unor sisteme care foloseau logica vag ˘a în
alocarea resurselor, SSD spa¸ tiale, aplica¸ tii din comer¸ tul electronic, din gestiunea spa¸ tiilor de
urgen¸ t ˘a. În figura de mai jos se poate observa mai clar evolu¸ tia SSD.
Figura 3.1: Evolu¸ tia Sistemelor de Suport Decizional[18]
3.2 Defini¸ tii
În literatura specialitate apar mai multe defini¸ tii ale Sistemelor de Suport Decizional, iar
prezentarea celor mai semnificative dintre ele ne ofer ˘a posibilitatea de a ne forma o imagine
asupra acestui concept pentru care nu s-a ajuns înc ˘a la o defini¸ tie unanim acceptat ˘a ¸ si scoate în
eviden¸ t ˘a faptul ca ele trebuie incluse în sistemul informatic integrat al organiza¸ tiei.
Prima dat ˘a, Sistemele de Suport Decizional au fost definite de Little la începutul anilor ’70
ca fiind "un model bazat pe un set de proceduri pentru procesarea datelor ¸ si pentru asistarea
unui manager în procesul decizional. Un SSD trebuie s ˘a fie simplu, robust, u¸ sor de între¸ tinut,
adaptiv, u¸ sor de comunicat cu el etc." Aceste caracteristici, date de Little, sunt valabile ¸ si ast ˘azi.
Pentru Scott Morton ¸ si Keen (1978), un SSD const ˘a în îmbinarea resurselor intelectuale ale
omului cu posibilit ˘a¸ tile calculatorului de a îmbun ˘at˘a¸ ti calitatea deciziei, iar Moore ¸ si Chang,
la un interval scurt de timp (1980), definesc SSD ca "un sistem extensibil, capabil s ˘a suporte
analize ad-hoc3¸ si modelarea deciziei, orientat pentru planific ˘ari viitoare ¸ si folosit la intervale
neplanificate ¸ si neregulate".
3Pentru aceasta, pentru un anumit scop[1]

16 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
Al¸ ti cercet ˘atori, precum Bonczek ¸ si Holsapple în lucrearea "Foundation of Decision Support
Systems" (1981), cita¸ ti de Muntean (2003) ¸ si Filip (2004) au definit SSD ca fiind un "sistem
informatic format din trei componente ce interac¸ tioneaz ˘a: interfa¸ ta cu utilizatorul (Dialog ma-
nagement), componenta de gestiune a datelor (Data management), componenta de gestiune a
modelelor (Model Management)." A¸ sadar, în 1994, Finlay ¸ si al¸ tii definesc SSD ca fiind, în linii
mari, un sistem informa¸ tional bazat pe un calculator ¸ si care este interactiv, flexibil ¸ si adaptabil,
dezvoltat special pentru a sus¸ tine o problem ˘a de management în vederea îmnbun ˘at˘a¸ tirii lu ˘a-
rii deciziei. Acesta trebuie s ˘a utilizeze date, s ˘a aib ˘a o interfa¸ t ˘a u¸ sor de utilizat ¸ si s ˘a permit ˘a
decidentului s ˘a î¸ si foloseasc ˘a perspicacitatea.[18]
Academicianul român Florin Gheorghe Filip a analizat mai multe defini¸ tii, adoptând în final
o defini¸ tie complex ˘a pentru SSD: " Sistem informatic integrat special conceput pentru procesul
decizional, care este destinat managerilor. Este parte integrant˘ a a unui sistem de gestionare a
informa¸ tiilor dar difer˘ a de sistemul de informa¸ tii pentru manageri, deoarece func¸ tia sa prin-
cipal˘ a nu se limiteaz˘ a dar la a oferi informa¸ tii, ci ¸ si de a furniza instrumentele de analiz˘ a
necesare lu˘ arii deciziilor. Este format dintr-un pachet de programe, una sau mai multe baze de
date, interne sau externe, precum ¸ si o baz˘ a de cuno¸ stin¸ te. Lucreaz˘ a cu un limbaj ¸ si un program
de modelare care permite managerilor de a explora diferite ipoteze ¸ si de a evalua consecin-
¸ tele."[8]
Prin urmare, SSD poate fi considerat un ansamblu de elemente care interac¸ tioneaz ˘a între
ele, precum date, software, hardware ¸ si auxiliare în scopul asist ˘arii procesului decizional (rapid,
u¸ sor, interactiv). Conceptul de SSD este considerat un concept dinamic, deoarece defini¸ tia sa
se modific ˘a în timp odat ˘a cu noile tehnologii informatice.[7][24]
3.3 Caracteristicile SSD
Deoarece s-a stabilit ca nu exist ˘a totu¸ si o defini¸ tie exact ˘a a Sistemelor de Suport Decizional,
pe baza celor enumerate mai sus s-a identificat mai multe caracteristici care ar trebui îndeplinite
de acestea.
Alter (1980) a identificat trei caracteristici principale ale Sistemelor de Suport Decizional:
1. SSD sunt special proiectate pentru a facilita procesele decizionale;
2. SSD trebuie mai degrab ˘a s˘a su¸ tin ˘a decât s ˘a automatizeze luarea deciziei;
3. SSD trebuie s ˘a fie capabile s ˘a r˘aspund ˘a rapid la schimbarea nevoilor deciden¸ tilor.
Analizând caracteristicile descoperite de al¸ ti cercet ˘atori precum Clyde Holsapple ¸ si Andrew
Whinston (1996), care identificau o list ˘a de patru caracteristici esen¸ tiale ale SSD (corp de cu-
no¸ stin¸ te, capacitate de înregistrare, capacitate de selectare, interac¸ tiune direct ˘a cu decidentul)
sau Turban ¸ si Aronson (1995) care defineau SSD ca fiind "interactiv, flexibil ¸ si adaptabil" ¸ si
care au definit o list ˘a de 13 caracteristici ¸ si capacit ˘a¸ ti, Daniel Power creeaz ˘a ¸ si el o list ˘a de 7
caracteristici:

3.4. CLASIFICAREA SSD 17
1.Facilitate – SSD faciliteaz ˘a ¸ si sus¸ tine activit ˘a¸ tile specifice de luare a deciziilor ¸ si/sau
procesul decizional;
2.Interac¸ tiune – SSD sunt sisteme bazate pe calculator proiectate pentru utilizare interac-
tiva de c ˘atre deciden¸ ti;
3.Subordonare – SSD pot sus¸ tine deciden¸ tii de orice nivel al organiza¸ tiei. Nu sunt destinate
înlocuirii deciden¸ tilor;
4.Utilizare repetat ˘a- SSD sunt destinate utiliz ˘arii repetate. Un SSD specific poate fi utili-
zat zi de zi, sau doar la nevoie;
5.Orientare spre sarcini – SSD asigur ˘a sus¸ tinerea uneia sau mai multor sarcini legate de
luarea deciziei, incluzând: inteligen¸ t ˘a ¸ si analizarea datelor, identificarea ¸ si proiectarea
alternativelor, alegerea între alternative, implementarea deciziei;
6.Identificabilitate – SSD pot fi sisteme independente care colecteaz ˘a sau replic ˘a date de la
alte sisteme informa¸ tionale sau subsisteme ale unui sistem informa¸ tional mai mare, mai
bine integrat;
7.Impact decizional – SSD sunt destinate îmbun ˘at˘a¸ tirii preciziei, durata, calitatea ¸ si efi-
cien¸ ta general ˘a a unei decizii specifice sau a unui set de decizii.[26]
3.4 Clasificarea SSD
Doarece exist ˘a un num ˘ar mare de termeni utiliza¸ ti în domeniul de cercetare al Sistemelor de
Suport Decizional, s-au propus mai multe criterii pentru realizarea unei clasific ˘ari a acestora.
Cercet ˘atori ca Donovan ¸ si Madnik (1977) cita¸ ti de Turban (1998), clasificau SSD dup ˘a
natura problemei decizionale, în dou ˘a categorii:
• SSD-uri institu¸ tionale care sus¸ tinau rezolvarea problemelor structurate dintr-o organiza-
¸ tie;
• SSD-uri ad-hoc care sus¸ tineau rezolvarea problemelor sei-structurate, care nu puteau fi
anticipate.
Muntean (2003) îl citeaz ˘a pe Steven Alter (1980) care propunea atunci o clasificare a Siste-
melor de Suport Decizional dup ˘a "gradul în care rezultatele furnizate de sistem pot determina
în mod direct decizia", independent de tipul problemei, aria func¸ tional ˘a sau perspectiva deci-
zional ˘a. Sunt propuse de Alter ¸ sapte categorii de SSD, grupate în dou ˘a superclase:
1.SSD orientate pe date:
• sisteme tip "sertare de fi¸ siere", cu scopul de a automatiza unele procese manuale ¸ si
de a oferi accesul la date;

18 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
• sisteme pentru analiza datelor, cu scopul de a oferi suport anali¸ stilor în activitatea
de analiz ˘a a datelor curente ¸ si istorice, producând rapoarte pentru manageri;
• sisteme informatice pentru analiz ˘a, cu scopul de a asigura accesul la baze de date
suport suport pentru procesul decizional, precum ¸ si la o serie de modele simple,
pentru a furniza informa¸ tiile necesare rezolv ˘arii unor situa¸ tii decizionale particulare.
2.SSD orientate pe modele:
• sisteme orientate pe modele contabile ¸ si financiare, utilizate în activit ˘a¸ ti de tipul
estim ˘arii profitabilit ˘a¸ tii unui nou produs, gener ˘arii balan¸ telor estimative etc.
• sisteme reprezentate pe modele de reprezentare, care estimeaz ˘a consecin¸ tele ac¸ tiu-
nilor pe baza unor modele de simulare, utilizate în analiza riscului, în simularea
produc¸ tiei etc.;
• sisteme orientate pe modele de optimizare, care permit realizarea unor solu¸ tii optime
pentru diferite activit ˘a¸ ti;
• sisteme orientate pe modedele de sugestie, care realizeaz ˘a procesul logic ce conduce
la o decizie sugerat ˘a pentru activit ˘a¸ ti, cu un anumit grad de structurare.
Mai târziu, Keen ¸ si Hacathorn (1981) cita¸ ti tot de Turban (1998) au identificat trei categorii
de SSD-uri precum:
• SSD-uri monoutilizator;
• SSD-uri de grup (sisteme GDSS – în englez ˘a,Group Decision Support Systems );
• SSD-uri la nivel organiza¸ tional.[18]
Având în vedere aceste clasific ˘ari care s-au modificat de-a lungul anilor, academicianul
român Florin Gh. Filip, în lucrarea sa "Sisteme suport pentru decizii", a clasificat SSD astfel:
1. în func¸ tie de tipul decidentului:
(a) SSD individual (personal) – SSDI, utilizat de un individ pentru realizarea propriilor
sarcini legate de alborarea ¸ si adoptarea deciziei;
(b) SSD de grup – SSDG, proiectat pentru asistarea mai multor indivizi cu pozi¸ tii auto-
ritare similare, care au de luat în anumite momente decizii colective;
(c) SSD de organiza¸ tie – SSDO, proiectat pentru facilitarea adopt ˘arii acelor decizii care
antreneaz ˘a participan¸ tii afla¸ ti pe niveluri ierarhice diferite.

3.4. CLASIFICAREA SSD 19
2. dup ˘a tipul de suport:
(a) SSD pentru asistare pasiv ˘a, folosit de utilizator doar ca "instrument de cre¸ stere a
productivit ˘a¸ tii", prin automatizarea opera¸ tiunilor care în mod normal erau efectuate
manual sau cu ajutorul altor produse informatice;
(b) SSD pentru asistare tardi¸ tional ˘a, fiind proiectat pentru a ac¸ tiona ca un asistent deci-
zional care evalueaz ˘a efecttul alternativelor propuse de decident;
(c) SSD de suport normativ, care se comport ˘a ca un "consilier informatizat", care fur-
nizeaz ˘a solu¸ tii prin aplicarea unor modele matematice de optimizare computerizat ˘a
sau a tehnicilor deinteligen¸ t ˘a artificial ˘a asupra problemei;
(d) SSD pentru cooperare (cooperarea se poate realiza între om ¸ si sistem sau între mai
mul¸ ti participan¸ ti la elaborarea unei decizii);
(e) SSD de suport extins, care joac ˘a rolul unui "consultant proactiv" încercând s ˘a sti-
muleze noi abord ˘ari ¸ si s ˘a delege func¸ tiuni suplimentare c ˘atre sistem, p ˘astrând îns ˘a
prioritatea judec ˘a¸ tii umane.
3. dup ˘a orientarea sistemului:
(a) SSD orientate c ˘atre date, componenta tehnologic ˘a fiind cea a gestion ˘arii unui mare
volum de date structurate;
(b) SSD orientate c ˘atre modele, în care se folosesc modele matematice de simulare ¸ si
optimizare;
(c) SSD orientate c ˘atre cuno¸ stin¸ te, care mai poart ˘a ¸ si denumirea de SSD expert sau
inteligente, utilizând la baz ˘a tehnologiile de inteligen¸ t ˘a artificial ˘a.
(d) SSD orientate c ˘atre comunica¸ tii, care au drept component ˘a tehnologic ˘a principal ˘a
subsistemul de comunica¸ tii bazate pe calculator tip intranet ¸ si extranet;
(e) SSD orientate c ˘atre documente, care urm ˘are¸ ste colectarea, gestionarea ¸ si reg ˘asirea
resurselor informa¸ tionale de tipul documentelor nestructurate (inclusiv pagini web,
imagini, video, audio etc.).[18]

20 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
3.5 Componentele Sistemelor de Suport Decizional
3.5.1 Arhitectura SSD-urilor
La nivel general, arhitectura unui sistem informatic ne arat˘ a felul în care pa¸ tile sale compo-
nente (hardware ¸ si sofware) sunt conectate, ce sarcini sunt alocate fiec˘ arei componente ¸ si cum
interac¸ tioneaz˘ a componentele atât între ele, cât ¸ si cu mediul extern .[19]
3.5.2 Componentele arhitecturii SSD-urilor
Unii cercet ˘atori, precum Ralph Sprague ¸ si Eric Carlson (1982), considerau c ˘a elementele de
baz˘a ale unui SSD sunt:
• componenta de gestiune a datelor;
• componenta de gestiune a modelelor;
• componenta de gestiune a dialogului cu utilizatorul – se referea la hardware-ul ¸ si software-
ul ce creau interfa¸ ta unui SSD (figura 3.2), indentificându-se la acel moment mai multe
tipuri de dialog:
–interfa¸ ta tip linie de comand ˘a;
–interfa¸ ta meniu;
–interfa¸ ta tip întrebare-r ˘aspuns;
–interfa¸ ta bazat ˘a pe forme.
• arhitectura SSD.[18]
Figura 3.2: Arhitectura SSD dup ˘a Sprague[18]

3.6. SSD ACTUALE 21
Dac˘a lu˘am în considerare abordarea lui Turban ¸ si Aronson, atunci un Sistem de Suport
Decizional include:
• un subsitem de management al datelor (SMD), care include o baz ˘a de date ce con¸ tine date
relevante pentru situa¸ tia decizional ˘a ¸ si este gestionat ˘a de un software numit sistemul de
gestiune a bazelor de date (SGBD);
• un subsitem de management al modelelor (SMM), care include un pachet de programe
cu modele financiare, statistice sau alte modele cantitative ce ofer ˘a sistemului capabilit ˘a¸ ti
analitice, dar ¸ si limbaje de modelare care permit construirea unor modele particulare;
• un subsistem de interfa¸ t ˘a cu utilizatorul, prin intermediul c ˘aruia utilizatorul poate comu-
nica ¸ si comanda SSD-ul, devenind parte a sistemului.[19]
Arhitectura Sistemelor de Suport Decizional a fost influen¸ tat ˘a de tehnologia serviciilor ba-
zate pe Web. Au ap ˘arut astfel SSD inteligente, care integreaz ˘a la un nivel ridicat tehnologiile
de comunicare orientate c ˘atre Web ¸ si tehnologiile inteligen¸ tei artificiale.
Puterea ¸ si capacit ˘a¸ tile re¸ telei World Wide Web au avut un impact dramatic asupra SSD-urilor
¸ si asupra hardware-ului dedicat lor. Acest fapt a fost reflectat de:
• hadware dedicat proceselor de comunicare ¸ si colaborare;
• hardware dedicat pentru securitatea re¸ telei;
• hardware specializat pentru stocarea datelor ¸ si partajarea acestora în re¸ tea;
• surse de alimentare inteligente cu monitorizarea prin re¸ tea.
În practic ˘a s-a ar ˘atat c ˘a hardware-ul pentru SSD cuprinde o larg ˘a palet ˘a de op¸ tiuni, cum ar
fi: servere de organiza¸ tie, spa¸ tii de lucru, sisteme client/server, periferice dedicate, solu¸ tii pentru
restaurarea ¸ si salvarea datelor de capacit ˘a¸ ti mari.[8]
3.6 SSD actuale
Sistemele de Suport Decizional actuale includ tehnologiile momentului în ceea ce prive¸ ste
organizarea datelor ¸ si a cuno¸ stin¸ telor, tehnologiile de comunicare bazate pe Web, utilizarea
datelor spa¸ tiale (integrarea sistemelor GIS4în SSD), utilizarea inteligen¸ tei artificiale.
Datorit ˘a folosirii GIS în SSD au luat na¸ stere Sistemele de Suport Decizional Spa¸ tiale (SSDS)
care permit definirea ¸ si utilizarea h ˘ar¸ tilor tematice. Prin SSDS decidentul poate vizualiza loca-
¸ tiile aplic ˘arii deciziei ¸ si impactul acesteia prin furnizarea informa¸ tiilor spa¸ tiale.[8] Prin SSDS
decidentul poate vizualiza loca¸ tiile aplic ˘arii deciziei ¸ si impactul acesteia prin furnizarea de in-
forma¸ tii spa¸ tiale.
4Geographic Information System (Sistem Informa¸ tional Geografic), este un sistem utilizat petrnu a crea, sctoca,
analiza ¸ si prelucra informa¸ tii distribuite spa¸ tial printr-un proces computerizat, reflectând lumea real ˘a.[9]

22 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
Prin urmare, sistemelor GIS le revine un rol important în arhitectura Sistemelor de Suport
Decizional Spa¸ tiale cum ar fi: organizarea, prezentarea ¸ si compararea datelor ¸ si informa¸ tiilor
spa¸ tiale.
GIS, dup ˘a cum considera Joerin F. (2006), pot interveni în faza de diagnostic din procesul
decizional declan¸ sând ac¸ tiunile, ¸ si în faza de ac¸ tiune construind decizia.
Reprezentarea cartografic ˘a prin intermediul instrumentelor GIS poate s ˘a contribuie în a con-
vinge diferi¸ ti actori implica¸ ti în procesul decizional de necesitatea de ac¸ tionare. Ea joac ˘a un rol
important ¸ si în elaborarea scenariilor ¸ si a variantelor de ac¸ tiune. Astfel, sistemele GIS pot in-
terveni în diferitele faze ale procesului decizional ac¸ tionând asupra datelor cu care lucreaz ˘a
SSD-ul, dup ˘a cum urmeaz ˘a:
• în faza de observare – colectarea datelor;
• în faza de evaluare – tratarea datelor;
• în faza de adaptare – gestiunea datelor.[24]
Utilizarea Sistemelor de Suport Decizional în mediul Web a dus la îmbun ˘at˘a¸ trea acestora, în
special a celor colaborative, întrucât mediul Web constituie un cadru flexibil pentru instrumen-
tele de prelucrare ¸ si analizare a deciziilor, în special pentru cele multicriteriale. Prin intermediul
re¸ telei Internet sau Intranet, tehnologia serviciilor Web ¸ si browsere, SSD-urile bazate pe Web
furnizeaz ˘a suport decizional.[8]
Integrarea tehnologiilor moderne în construc¸ tia SSD-urilor a determinat apati¸ tia unei clase
noi de sisteme numite Sisteme de Suport Decizional Hibride (SSDH), care au constituit fun-
damentul a ceea ce numim ast ˘azi Business Intelligence (BI). Sistemele pentru BI sunt sisteme
ce pot interpreta datele complexe, permi¸ tând astfel managerilor s ˘a ia decizii. Datele sunt anali-
zate dup ˘a mai multe dimensiuni, de exemplu dup ˘a tipul de produs, regiune ¸ si sezon.
Din ce în ce mai mult, informatica decizional ˘a se apropie de inteligen¸ ta afacerilor. Un sistem
informatic permite cercetarea activ ˘a ¸ si exploatarea ansamblului de informa¸ tii ¸ si cuno¸ stin¸ te stra-
tegice esen¸ tiale pe care orice întreprindere ar trebui s ˘a le posede pentru a face fa¸ t ˘a concuren¸ tei
¸ si s˘a ocupe primul loc în sectorul s ˘au de activitate.
Sistemele Business Inteligence cuprind cele mai noi ¸ si performante tehnologii suport pentru
procesul decizional ¸ si acoper ˘a toate resursele informa¸ tionale necesare fundament ˘arii deciziilor,
nu numai cele con¸ tinute în cadrul depozitelor de date.[24]
Datorit ˘a evolu¸ tiei Web au fost create noi deschideri ¸ si oprotunit ˘a¸ ti pentru domeniul Sisteme-
lor de Suport Decizional. Web 2.0, ca etap ˘a în dezvoltarea Worl Wide Web, a creat posibilitatea
trecerii la platforme web participative ¸ si complet interactive. A¸ sadar, noile SSD-uri bazate pe
web au beneficiat de comunicarea bidirec¸ tional ˘a oferit ˘a de Web 2.0 prin faptul c ˘a utilizatorii nu
erau numai beneficiarii informa¸ tiilor oferite prin intermediul paginilor web, ci puteau s ˘a modi-
fice, în mod interactiv, con¸ tinut web informa¸ tional. Web 2.0 a permis ¸ si schimbul de cuno¸ stin¸ te,
interpretrea ¸ si partajarea acestora între deciden¸ ti.
Odat ˘a cu apari¸ tia Web 3.0, termen inventat de de John Markoff (ziarist la New York Times)
în anul 2006, aceste lucruri devin ¸ si mai evidente. Punând accentul pe inteligen¸ ta colectiv ˘a a

3.7. A V ANTAJELE ¸ SI DEZA V ANTAJELE SSD-URILOR 23
web-ului prin oferirea de servicii bazate pe internet ce fac apel ¸ si la tehnologiile inteligen¸ tei
artificiale, Web 3.0 încearc ˘a s˘a ofere utilizatorului o experien¸ t ˘a de utilizare mai productiv ˘a ¸ si
mai intuitiv ˘a.
În noua sa form ˘a de web semnatic, aplica¸ tiile dezvoltate se centreaz ˘a în jurul ontologiilor5
ce furnizeaz ˘a un cadru formal de structurare a cuno¸ stin¸ t¸ telor. În acela¸ si timp, prin intermediul
ontologiilor este posibil ˘a transmiterea cuno¸ stin¸ telor dintr-un domeniu între exper¸ ti, iar în cadzul
SSD-urilor, între deciden¸ ti. Ontologiile au fost incluse în arhitectura Sistemelor de Suport De-
cizional colaborative prin dezvoltarea limbajelor ontologice, prcum Ontology Web Language
(OWL) propus de c ˘atre Worl Wide Web Consortium6(W3C).
Rela¸ tiile ¸ si conceptele semantice ale unui domeniu decizional pot fi reprezentate în limbaj
prin intermediul unor clase ¸ si propriet ˘a¸ ti specifice. În figura de mai jos se poate observa o
reprezentare a arhitecturii unui SSD colaborativ bazat pe Web 3.0, dup ˘a cum au v ˘azut Jelokhani-
Niaraki ¸ si Malczewski.[8]
3.7 Avantajele ¸ si dezavantajele SSD-urilor
Ca orice produs nou, Sistemele de Suport Decizional prezint ˘a ¸ si ele, pe lâng ˘a multitudinea
de avantaje, ¸ si o serie de dezavantaje. Cercet ˘atorii în acest domeniu, precum Power (2006),
Guimares (1994) sau Filip (2007) au identificat o serie de avantaje ¸ si dezavantaje, ce urmeaz ˘a a
fi prezentate în continuare.
•Avantaje:
–economisirea timpului în procesul decizional;
–îmbun ˘at˘a¸ tirea capacit ˘a¸ tii de luare a deciziilor;
–îmbun ˘at˘a¸ tirea calit ˘a¸ tii deciziilor;
–reducerea costurilor;
–cre¸ sterea satisfac¸ tiei decidentului;
–îmbun ˘at˘a¸ tirea comunic ˘arii interpesonale;
–promovarea înv ˘a¸ t˘arii continue;
–cre¸ sterea controlului organiza¸ tional.
•Dezavantaje:
–supraînc ˘arcarea cu informa¸ tii a decidentului;
–diminuarea statutului managerului;
–convingeri false;
–transferul de putere ¸ si ascunderea responsabilit ˘a¸ tilor;
5catalog al conceptelor existente într-un domeniu[10]
6comunitate interna¸ tional ˘a în cadrul c ˘areia organiza¸ tiile membre dezvolt ˘a standarde Web[11]

24 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
–proiectare doar pentru un anumit scop;
–probleme de incompatibilitate la integrarea sistemului informatic global al organiza¸ tiei.[8]
–
3.8 Utilizatorii SSD-urilor
Datorit ˘a utiliz ˘arii pe scar ˘a larg ˘a a Sistemelor de Suport Decizional în ultimii ani, s-au
dezvoltat ¸ si diverse categorii de utilizatori în func¸ tie de categoriile de probleme decizionale.
SSD-urile pot fi îns ˘a utilizate de toate persoanele, indiferent de nivelul ierarhic de autoritate în
cadrul organiza¸ tiei, care au împuternicirea de a rezolva probleme decizionale.
Astfel, utilizatori ai SSD-urilor nu sunt considerate doar acele persoane care lucreaz ˘a direct
cu un calculator, ci ¸ si cele care solicit ˘a ¸ si analizeaz ˘a alternativele furnizate de personalul cu rol
mijlocitor în folosrea sistemului. În acest caz, se deosebesc deciden¸ tii ¸ siasisten¸ tii acestora ca
fiind utilizatori direc¸ ti ai sistemului, f ˘acându-se totu¸ si diferen¸ t ˘a între ace¸ stia chiar dac ˘a ambele
categorii particip ˘a la elaborarea unei decizii. Doar persoanele împuternicite (care sunt autorizate
¸ si legitimate) pot s ˘a valideze ¸ si s ˘a lanseze spre execu¸ tie o anumit ˘a solu¸ tie (decizia), purtând
responsabilitatea pentru aceasta.
Trebuie s ˘a ¸ stim îns ˘a ca elaborarea deciziei (decizion-making) ¸ si adoptarea deciziei (decision-
taking) sunt termeni diferi¸ ti, dup ˘a cum afirm ˘a Pettigrew (1973), citat de Turton (1991).
A¸ sadar nu trebuie s ˘a existe neap ˘arat dou ˘a categorii distincte de utlizatori pe parcursul pro-
cesului decizional, deoarece acela¸ si utilizator poate fi, în momente de timp diferite, utilizator
care elaboreaz˘ a decizia ¸ si/sau utilizator care adopt˘ a decizia .
Figura 3.3: Utilizatori ai Sistemelor de Suport Decizional[24]

Capitolul 4
SSD în industria turismului
Acest capitol este dedicat Sistemelor de Suport Decizional utilizate în industria turismului.
Cum sunt ele implementate, care este rolul lor în turism, avantajele ¸ si dezavantajele utiliz ˘arii
lor, precum ¸ si cele mai bune solu¸ tii existente vor fi prezentate în cele ce urmeaz ˘a.
4.1 Prezentare general ˘a
Turismul a devenit, începând cu cea de-a doua jum ˘atate a secolului trecut, ceea ce este con-
siderat a fi cea mai important ˘a activitate economic ˘a din lume. Conform Organiza¸ tei Mondiale
de Turism ( World Tourism Organization – WTO ) ¸ si Consiliului Mondial al Turismului ¸ si C ˘al˘a-
toriilor ( World Travel and Tourism Council – WTTC ), aproximativ 11% din PIB-ul mondial este
generat de sectorul turismului ¸ si de o parte consistent ˘a (mai mult de 200 milioane de oameni) a
for¸ tei de munc ˘a mondiale.
Mai mult de atât, se prezice c ˘a este una din pu¸ tinele industrii care vor continua s ˘a creasc ˘a
cu o rat ˘a considerabil ˘a (în jur de 5% pe an) ¸ si s ˘a genereze locuri de munc ˘a în viitor. În zilele
noastre, turismul reprezint ˘a un mijloc important de dezvoltare regional ˘a ¸ si na¸ tional ˘a, iar pentru
multe ¸ t ˘ari ¸ si regiuni reprezint ˘a contribu¸ tia major ˘a (dac ˘a nu singura) la economia local ˘a.
În ultimul deceniu turismul a devenit un sistem extrem de dinamic. Introducerea structu-
rilor flexibile, schimbarea rapid ˘a a comportamentului comsumatorilor ¸ si impactul puternic al
dezvolt ˘arii tehnologiilor de transport au exercitat o presiune puternic ˘a asupra sectorului. În
acest scenariu, singurul element comun este informa¸ tia.
Din partea cererii (turistul), experien¸ ta turismului const ˘a în mai multe etape: fazele de de-
cizie dinaintea c ˘al˘atoriei, timpul petrecut în alegerea destina¸ tiei, evaluarea post-c ˘al˘atorie. La
fiecare etap ˘a, turistul utilizeaz ˘a insctinctiv diferite surse de informa¸ tie pentru a-¸ si revizui cu-
no¸ stin¸ tele exsistente ¸ si pentru a se preg ˘ati pentru experien¸ tele ulterioare.
Din partea ofertei (industria turismului), planificarea, dezvoltarea ¸ si organizarea produselor,
serviciilor ¸ si managementului infrastructurilor necesare a fi livrate cererii fac aproape un uz
exclusiv a unei largi cantit ˘a¸ ti de informa¸ tii adunate din diferite surse: turi¸ sti, mediul local,
economia general ˘a etc.
Intangibilitatea unui produs turistic subliniaz ˘a componenta de informare astfel încât este
25

26 CAPITOLUL 4. SSD ÎN INDUSTRIA TURISMULUI
mereu descris ˘a ca o "informare intensiv ˘a". Prin urmare: "În câteva alte domenii de activi-
tate se afl˘ a producerea, adunarea, procesarea, aplicarea ¸ si comunicarea informa¸ tiilor la fel de
importante pentru opera¸ tiile de zi cu zi cum ele sunt pentru industria turismului." (Poon, 1993)
Apoi, o consecin¸ t ˘a direct ˘a este aceea c ˘a orice tehnologie care este capabil ˘a s˘a gestioneze
informa¸ tia într-un mod eficient este vital ˘a pentru sectorul turismului. Rela¸ tia dintre Tehnologia
Informa¸ tiei ¸ si turism este una foarte strict ˘a, încât nu ne permite s ˘a ne gândim la un fel de
egalitate genetic ˘a. Companiile de turism au fost primele care au f ˘acut utiliz ˘ari sofisticate a
posibilit ˘a¸ tilor ¸ si capacit ˘a¸ tilor aplica¸ tiilor din tehnologia electronic ˘a la procesarea ¸ si gestionarea
datelor ¸ si informa¸ tiilor. Industria este, în special, sensibil ˘a la cre¸ sterea presiunii competitivit ˘a¸ tii
¸ si la cre¸ sterea nevoii de instrumente mai eficiente cu privire la func¸ tionalitate ¸ si control. Acest
ajutor care poate fi dat de tehnologiile informa¸ tiei ¸ si comunic ˘arii este, prin urmare, mult mai
c˘autat ¸ si este v ˘azut ca fiind capabil s ˘a asigure noi oportunit ˘a¸ ti pentru dezvoltarea afacerilor.
Organiza¸ tiile moderne sunt presate din ce în ce mai tare în g ˘asirea de noi metode de a con-
cura eficient într-o pia¸ t ˘a global ˘a dinamic ˘a. Multe dintre acestea se îndreapt ˘a c˘atre comer¸ tul
electronic (e-commerce) ¸ si structuri virtuale, precum organiza¸ tii virtuale ¸ si echipe structurale
virtuale, pentru a îmbun ˘at˘a¸ ti agilitatea organiza¸ tional ˘a ¸ si a se extinde în pia¸ ta global ˘a. În zilele
noastre, utilizarea Tehnologiilor Informa¸ tiei ¸ si Comunica¸ tiei ( Information and Communication
Technology – ICT) nu mai reprezint ˘a neap ˘arat o caracteristic ˘a distinctiv ˘a, ci doar o utilizare
eficient ˘a ¸ si ra¸ tional ˘a poate ajuta în ob¸ tinerea unui avantaj competitiv. Aceste solu¸ tii cresc im-
portan¸ ta fluxului de informa¸ tii în cadrul organiza¸ tiilor ¸ si între partenerii acestora. Prin urmare,
o strategie eficient ˘a ¸ si ra¸ tional ˘a este considerat ˘a elementul cheie în dobândirea unui avantaj
competitiv pe pia¸ t ˘a.
Actuala Tehnologie a Informa¸ tiei ¸ si Comunica¸ tiei permite reconfigurarea întregii afaceri.
Aceasta reprezint ˘a un posibil instrument capabil s ˘a creasc ˘a eficien¸ ta, s ˘a jute la reducerea cos-
turilor ¸ si s ˘a îmbun ˘at˘a¸ teasc ˘a grija pentru client (Buhalis, 2003). Noile posibilit ˘a¸ ti de ac¸ tionare
¸ si abordare sunt continuu f ˘acute disponibile de ICT, ¸ si unul din motivele principale a utiliz ˘arii
lor pe scar ˘a larg ˘a este pentru a schimba atitudinile ¸ si comportamentele atât ale clien¸ tilor, cât ¸ si
a produc ˘atorilor.
Pe de alt ˘a parte, turismul a devenit un sistem extrem de dinamic (Farrell ¸ si Twining-Ward,
2004). În ultimii ani, globalizarea, activat ˘a prin dezvoltarea tehnologiei ¸ si prin reducerea costu-
rilor de c ˘al˘atorie, a crescut foarte mult concuren¸ ta. Eforturile intense de marketing ale tuturor
organiza¸ tiilor de turism au dus la o abordare mai eficient ˘a, ¸ si anume abordarea de management
al destina¸ tiei turistice (Ritchie ¸ si Church, 2003).[28]

Bibliografie
[1]Dic¸ tionarul Explicativ al limbii române . Institutul ’Iorgu Iordan’, 1994.
[2] Curs managementul organiza¸ tiilor. "http://portal.feaa.uaic.ro/
balti/Documents/Managementul_organizatiilor_Suport_de_curs%
20master%20zi.pdf" . Accesat: 2016-02-22.
[3] The structure of ’unstructured’ decision processes. "http://media.corporate-
ir.net/media_files/irol/97/97664/reports/Mintzberg.pdf" . Ac-
cesat: 2016-02-24.
[4]Essential Quantitative Methods for Business Management and Finance . MacMillan Busi-
ness Ltd., 1998.
[5] Mainframe. "https://ro.wikipedia.org/wiki/Mainframe" . Accesat:
2016-03-13.
[6] Contribu¸ tia la utilizarea sistemelor de asistare a deciziilor bazate pe tehnologii ’ma-
chine learning’ în probleme de afaceri. http://doctorat.ubbcluj.ro/
sustinerea_publica/rezumate/2010/cibernetica_si_statistica/
Sofran%20Stanciu%20Cristina_ro.pdf . Accesat: 2016-03-13.
[7] Studiul ¸ si analiza realiz ˘arii unui sistem supot de decizie. http://revistaie.ase.
ro/content/16/velicanu.pdf . Accesat: 2016-03-16.
[8]Tendin¸ te moderne în domeniul sistemelor suport pentru decizii . Revista Român ˘a de Infor-
matic ˘a ¸ si Automatic ˘a, vol. 23, nr. 1, 2013.
[9] Gis. https://ro.wikipedia.org/wiki/GIS . Accesat: 2016-03-21.
[10] Semantic web. rdf, owl, protege. http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/
f-sym/4ioc/labs/RDF_OWL.pdf . Accesat: 2016-03-21.
[11] About w3c. https://www.w3.org/Consortium/ . Accesat: 2016-03-21.
[12] Turism electronic. "https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism_
electronic" . Accesat: 2016-02-18.
27

28 BIBLIOGRAFIE
[13] Obiective smart. "https://ro.wikipedia.org/wiki/Obiective_SMART" .
Accesat: 2016-02-18.
[14] Software release life cycle. "https://en.wikipedia.org/wiki/Software_
release_life_cycle#Beta" . Accesat: 2016-02-18.
[15] Software testing. "https://en.wikipedia.org/wiki/Software_testing#
Beta_testing" . Accesat: 2016-02-18.
[16] Decision support system. "https://en.wikipedia.org/wiki/Decision_
support_system#History" . Accesat: 2016-02-19.
[17] Herbert simon’s decision-making approach: Investigation of cognitive processes in ex-
perts. "http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.
1.1.426.4962&rep=rep1&type=pdf" . Accesat: 2016-02-19.
[18] Mihai Bîzoi. Sisteme suport pentru decizii. utilizare. tehnologie. construire. "http:
//www.racai.ro/media/referat_1_Bizoi_web" , 2007. Accesat: 2016-02-
24.
[19] Ovidiu Alin Dobrican. Contribu¸ tii la conceperea, proiectarea ¸ si realizarea unor sisteme su-
port de decizie destinate gestiunii stocurilor. 193.231.20.119/doctorat/teza/
fisier/1219 , 2013. Accesat: 2016-03-20.
[20] Florin Gh. Filip. Sisteme de suport pentru decizii: o încercare de istorie. "http://
revistaie.ase.ro/content/29/filip.pdf" , 2004. Accesat: 2016-03-13.
[21] Florin Gh. Filip. Sisteme Suport pentru Decizii . Editura Tehnic ˘a, Bucure¸ sti, 2004.
[22] Florin Gheorghe FILIP. Decizie asistat ˘a de calculator. decizie, deciden¸ ti – o încercare
de sistematizare. "http://revistaie.ase.ro/content/17/filip1.pdf" .
Accesat: 2016-02-22.
[23] Prof.univ.dr. Laura Gavril ˘a.Sisteme interactive de asistare a deciziei . Editura Revers,
Craiova, 2015.
[24] Ion Isturdor. Sisteme suport ale deciziei; istoric, rezultate actuale, tradi¸ tie ¸ si dezvoltare.
"http://www.racai.ro/media/referat1_istudor.pdf" , 2009. Accesat:
2016-02-22.
[25] Daniel Power. What are characteristics of a decision support system? http:
//dssresources.com/faq/index.php?action=artikel&id=13 . Accesat:
2016-03-17.
[26] Daniel J. Power. Decision Support Systems: Concepts and Resources for Managers . Qu-
orum Books, 2002.

BIBLIOGRAFIE 29
[27] Daniel J. Power. A Brief History of Decision Support Systems . DSSResources.COM,
2007.
[28] Leonardo Caporarello Rodolfo Baggio. Decision support system in a tourism destination:
Literature survey and model building. "http://www.iby.it/turismo/papers/
baggio-dss-tourism.pdf" , 2005. Accesat: 2016-03-23.
[29] Jesper Simonsen. Herbert a. simon: Administrative behavior – how organizations can be
understood in terms of decision processes, 1994. Accesat: 2016-02-19.