Sistem de securitate pentru un imobil cu P4 niveluri [616644]
Universitatea Tehnic ă de Construc ții Bucure ști
Facultatea Hidrotehnica
Domeniul: Ingineria Sistemelor
Specializarea: Automatic ă si Informatic ă Aplicat ă
LUCRARE DE LICENȚĂ
Sistem de securitate pentru un imobil cu P+4 niveluri
Profesor coordonator : Absolvent: [anonimizat], 2017
Cuprins
1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
2. CONCEPTE LEGATE DE SISTEMELE DE SECURIZARE ALE CLĂDIRILOR ………………………….. . 5
Sistemul integrat de securitate (SIS) ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
2.2.1 Implementa rea securității. ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
2.2.3 Funțiile specifice ale subsistemelor de securitate ………………………….. …………………….. 7
2.3 Elemente de teoria focului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
2.3.1 FUMUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
2.3.2 Formele de propagare ale unui incendiu [5] ………………………….. ………………………….. . 14
2.3.3 Fenomene fiz ice și chimice prezente în detecția incendiilor ………………………….. …….. 17
2.4 Sisteme automate de detectare și alarmare la incendii [1] ………………………….. …………….. 19
2.4.1 Schema b loc a sistemelor automate de detectare și alarmare la incendii ………………. 20
2.4.2 Componentele sistemului de detectare și semnalizare incendiu ………………………….. . 21
2.4.3 Transmisia datelor către centrala de semnalizare [1] ………………………….. ……………… 29
2.5. Sisteme automate de detectare și alarmare la efracție ………………………….. ………………… 33
2.5.1 Concepte și terminologie [1] ………………………….. ………………………….. ……………………. 33
2.5.2 Tipuri de detectoare folosite în sistemele antiefracție [1] [2] ………………………….. …… 36
2.5.3 Arhitectura s istemelor de detectare și de alarmare la efracție [1] ………………………… 39
2.6 Sisteme automate pentru controlul accesului în clădiri ………………………….. …………………. 43
2.6.1 Carac teristici generale [2] ………………………….. ………………………….. ……………………….. 43
2.6.2 Elemente componente [1] [2] ………………………….. ………………………….. ………………….. 44
2.6.3 Principii de identificare. Metode de identificare [1] [2] ………………………….. …………… 47
2.7 Sisteme automate pentru supraveghere video ………………………….. ………………………….. … 48
2.7.1 Caracteristici generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 48
2.7.2 Camera video ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 49
2.7.3 Sisteme video IP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 51
3. SISTEME SOFTWARE UTILIZATE ÎN PROIECTUL DE SECURITATE ………………………….. ……. 53
3.1. Programarea centralei împotriva efracției cu ajutorul ATS 8500 ………………………….. ……. 53
3.1.1 Prezentare program ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 53
3.2.2 Prezentare programare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 58
3.2. Monitorizarea sistemlui integrat de securitate cu ajutorul ATS 8600 …………………………. 63
3.2.1 Prezentare generală program ………………………….. ………………………….. ………………….. 63
3.2.2. Interață monitorizare sistem ………………………….. ………………………….. ………………….. 65
3.2.3 Funcții automate speciale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 66
3.3. AutoCAD A utodesk ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 67
4. PROIECTAREA SISTEMULUI DE SECURITATE PENTRU UN IMOBIL CU P+4 NIVELURI i …………. 68
4.1. Prezentarea stand -ului experimental ………………………….. ………………………….. …………….. 68
4.2. Documentație tehnică pentru sistem ul de detecție și semnalizare la incendiu …………….. 71
4.2.1 Obiectul Proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 71
4.2.2 Baza de proiect are ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 71
4.2.3 Descrierea generală a lucrării ………………………….. ………………………….. ………………….. 71
4.2.4 Sistemul de detecție și semnalizare la incendiu ………………………….. ……………………… 72
4.2.5 Structura sistemului tehnic de securitate ………………………….. ………………………….. ….. 75
4.2.6 Descrierea zonelor de detecție și semnalizare la început de incendiu ……………………. 77
4.2.7 Calculul energetic al sistemului ………………………….. ………………………….. ……………….. 80
4.2.8 Jurnal de cabluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 81
4.3 Documentație tehnică pentru sistem ul de detecție și semnalizare la efracție ………………. 82
4.3.1 Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 82
4.3.2 Descrierea sistemului de detecție și semnal izare la efracție ………………………….. …….. 82
4.3.3 Zone protejate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 84
4.3.4 Amplasarea componentelor ………………………….. ………………………….. ……………………. 84
4.3.5 Date tehnice de catalog ………………………….. ………………………….. ………………………….. 86
4.3.7 Cablarea sistemului de detecție la efracție ………………………….. ………………………….. … 89
4.4 Documentație tehnică pentru siste mul de control acces ………………………….. ……………….. 91
4.4.1 Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 91
4.4.2 Componența sistemului de control acces ………………………….. ………………………….. ….. 92
4.4.3 Date tehnice catalog ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 92
4.4.4 Cablarea sistemului de control acces ………………………….. ………………………….. ………… 94
4.5. Documentație tehn ică pentru sistemului de supraveghere și înregistrare video ………….. 95
4.5.1 Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 95
4.5.2 Componența sistemului de supravegher e și înregistrare video ………………………….. … 96
4.5.3 Descrierea zonelor protejate prin sistemul TVCI (de supraveghere și de
înregistrare video) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 97
4.5.4 Date tehnice de catalog ………………………….. ………………………….. ………………………….. 99
4.5.5 Cablarea sistemului de supraveghere video ………………………….. …………………………. 101
5. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………… 103
5.1 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 103
5.2 Contribuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 104
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 105
Anexe ……………………………………………………………………………………………1 05
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
4
1. INTRODUCERE
Lucrarea „ Sistem de securitate pentru un imobil cu P+4 niveluri” are ca scop proiectarea
unui sistem de securitate complet pentru o clădire de birouri, numită „Triu mph Building”. Atât
clădirea, cât și împrejurimile sunt fictive, ele sunt date pentru a exemplifica și proiecta un sistem
de securitate pentru un imobil. Soluția tehnică abordată: echipamentele, aparatele, schemel e de
montaj, amplasarea acestora și soluția software aplicată, au caracter real și se supun normelor și
normativelor legale în vigoare.
Subiectul lucrării de față tratează în mod detaliat cerințele de securitate întâlnite în
domeniul securității clădirilor. Acest sistem a fost divizat în patru subsi steme distincte: subsistemul
de detectare și semnalizare incendiu, subsistemul de detectare și semnalizare efracție, subsistemul
de control al accesului și subsistemul de înregistrare și supraveghere video, ce împreună cu
aplicația software de programare a sistemului ATS 8500 și cu aplicația software de monitorizare
a sistemului ATS 8600 alcătuiesc sistemul integrat de securitate .
De asemenea, a fost realizat un montaj experimental, ce cuprinde câteva componente cheie
ale sistemului integrat de securitate ș i a fost realizat un scurt material video, în care sunt prezentate
câteva din tre facilitățiile și funcțiile sistemului.
Acest proiect mai cuprinde și etapa de proiectare tehnică a întregului sistem integrat de
securitate, realizată în mediul de proiectare asistată pe calculator AutoCAD Autodesk. Precum și,
documentațiile tehnice corespunzătoare fiecărui sub sistem.
Motivația alegerii acestei teme pentru realizarea acestui proiect este în primul rând
aprofundarea cunoștinț elor și deprinderilor practice acum ulate la locul de muncă actual din
domeniul securității clădirilor.
Implementarea unui sistem de securitate într -un imobil este de o importanță capitală,
deoarece neprotejarea corespunzătoare a acestuia poate duce la pierderi materiale semnificative și
chiar de vieți omenești. De asemenea, consider că orice clădire din România are nevoie de
întocmire a anumitor măsuri minime de securitate.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
5
2. CONCEPTE LEGATE DE SISTEMELE DE SECURIZARE
ALE CLĂDIRILOR
2.1 Sistemul integrat de securitate (SIS)
2.2.1 Implementarea se curității .
Pentru a -și îndeplini misiunile, obiectivului trebuie să îi se asigure funcționalitatea
continuă, în siguranță și stabilitate atât pentru elemente intrinseci, cât și pentru interconectările
operative, ceea ce im pune:
protecție fizică complexă și operativă;
protecție la acces neautorizat;
protecție la incendiu;
securitatea informațiilor ;
protecție la supraveghere si radiație electromagnetică;
supravegherea permanentă a căilor de acces.
Sistemul de securitate va f i conceput având în vedere următoarele obiective principale:
prevenirea accesului persoanelor neautorizate în perimetrul obiectivului și în zone
stabilite în interiorul acestuia;
detecția și evaluarea incercărilor de pătrundere în forță sau pe ascuns la ni velul
perimetrului exterior, precum și în zonele stabilite din interiorul acestuia;
evaluarea gradului de amenințare în cazul unui atac;
detecția și semnalizarea începuturilor de incendiu;
detecția și semnalizarea inundațiilor.
Mediul de securitate este un concept multidimensional, având ca principale componente:
fizică , capabilă să asigure contracararea vulnerabilităților și amenințărilor fizice;
funcțională , destinată înfruntării amenințărilor și pericolelor de destabilizare sau
nefuncționalitate;
informa țională , destinată luptei împotriva scurgerii de informații sau de blocări
informaționale;
de personal , pentru a contracara amenințările provocate, atât de persoanele din
interiorul sistemului, cât și de cele din afara acestuia, concomitent cu protecția
propriului personal. [1]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
6
2.2.2 Sistemul integrat de secruitate (SIS)
Referința bibliografică utilizată pentru acest paragraf este: [1]
Sistemul integrat de securitate, reprezintă un ansamblu de echipamente tehnice, resurse
umane și proceduri operaționale destinat prevenirii, detecției și ave rtizării încercărilor de
intruziune în zonele cu acces limitat, precum și supravegherii accesului în acestea.
Componența unui sistem de securitate, integrat, care răspunde cerințelor de securitate și
obiectivelor propuse poate fi următoarea:
Subsistem de s ecuritate perimetrală;
Subsistem de control al accesului;
Subsistem de detecție și alarmare la efracție;
Subsistem de supraveghere prin TVCI (televiziune cu circuit închis);
Subsistem de detecție și semnalizare la incendii, inundații, CO2,CH4, substa nțe
toxice, explozive, droguri;
Subsistem dispecerat;
Subsistem de electroalimentare.
Din punct de vedere al specificului componentelor, SIS conține două părți fundamentale:
partea hardware (echipamente, dispozitive, instalații, cabluri, etc.);
partea software ( programe intern e încorporate în dispozitive, echipamente și
aplicații software dedicate).
În funcție de apartenența la diverse categorii de obiective, se pot identific a cerințe de
securitate specifice:
la obiectivele din sectorul bancar:
o necesitatea protej ării în mod deosebit a tezaurului băncii;
o efactuarea transferului de valori în condiții de siguranță;
o funcționarea permanentă a automatelor bancare, prin accesul liber al
cleințiilor, în condiții de securitate a banilor.
la centre comerciale:
o separarea zon elor administrative față de spațiile publice, dedicate
vânzărilor;
o supravegherea video a operațiilor de la casele de marcat;
o supravegherea video a raioanelor cu mărfuri;
o dotarea cu subsisteme de detecție și stigere incendii;
o asigurarea cu echipamente de so norizare și adresare publică;
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
7
o alarmarea publicului în caz de urgență (incendiu, cutremur), deblocarea
căilor de acces și a ieșirilor de siguranță.
la obiective aeroportuale:
o asigurarea fluxurilor de circulație ale publicului;
o cooperare cu forțele antitero;
o păstrarea în siguranță a bunurilor de valoare;
o supravegherea video a fluxurilor de circulație;
o supravegherea mijloacelor de transport specifice (aeronave, nave fluviale și
maritime);
o cooperarea cu serviciile vamale.
la depozite:
o detecția timpurie a încerc ărilor de intruziune în perimetru;
o asigurarea dispozitivelor de blocare a accesului neautorizat cu mjiloace
adecvate posibilelor încercări de forțare (turnicheți, contacte magnetice,
zăvoare, etc.);
o implementarea de subsisteme de detecție și alarmare la ef racție, pentru
spațiile de depozitare
la penintenciare:
o dotarea cu dispozitive de blocare a accesului neautorizat, corespunzător cu
rezistența elementelor de construcție existente;
o dotarea cu echipamente de control al persoanelor și bagajelor în scopul
detectării de arme, sub stanțe periculoase, droguri, etc.;
o proiectarea fluxului de circulație a persoanelor în locație, în acord cu
procedurile interne și pentru asigurarea evacuării controlate a deținuților, în
situații de urgență;
o alegerea dispozitivelor pla sate în obiectiv (cititoare de cartele, camere
video, etc.) din categoria „antivandal”.
2.2.3 Funcțiile specifice ale subsistemelor de securitate
Subsistemul de securitate perimetrală
Funcțiile subsistemului de detecție p erimetrală sunt:
detecția încercărilor de pătrundere sau ieșire frauduloasă în/din perimetru;
asigurarea continuității protecției perimetrului, inclusiv a punctelor de control din
perimetru;
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
8
anunțarea operatorilor cu privire la tentativele de efracție la n ivel perimetral, cu
indicarea zonei în care au loc acestea;
alarmarea sistemului de televiziune în scopul atenționării operatorilor, identificării
elementelor specifice intruziunii și comutării la afișare pe monitoare a camerelor
video de pe zona de perime tru în care s -a produs evenimentul de securitate;
transmiterea de semanle de alarmă sau sab otaj, pe zone, către dispecerat;
transmiterea către aplicația software de management al securității a semnalelor de
alarmă sau sabotaj, oferind acestuia controlul ac tivării și dezactivării zonelor de
perimetru și posibilitatea confimării primirii semnalelor de alarmă;
dezactivarea individuală a zonelor de detecție perimetrală pentru permiterea
accesului autorizat în perimteru, cu comandă locală de la punctul de contro l sau din
dispecerat.
dezactivarea automată a zonelor de detecție perimtrală în cazu în care este necesară
efectuarea de lucrări care ar duce la generarea de alarme false. [1]
Subsistemul de control al accesului
Funcțiile specifice ale subsistemului de contr ol acces sunt:
implementarea drepturilor de acces, stabilite pe baza Fișei postului și cu respectarea
principiului „necesității de a cunoaște”;
interzicerea accesului neautorizat al persoanelor și vehiculelor în zonele de
securitate ale obiectivului;
imple mentarea funcției „Anti -passback”, la obiectivele cu un nivel ridicat al
protecției ;
anunțarea operatorilor cu privire la tentativele de pătrundere neautorizată la nivelul
inelelor de securitate, cu indicarea filtrului (punctului de acces) unde au loc aces tea;
alarmarea subsistemului de televiziune în scopul atenționării operatorilor și afișarea
pe monitoare a camerelor video care supraveghează filtrul violat;
tranmisterea de semnale de alarmă sau sabotaj, provenite de la filtre, către sistemul
de dispecera t;
transmiterea către aplicația software de management al securității a datelor privind
accesele valide și invalide, a semnalelor de alarmă sau sabotaj;
obținerea de situații și rapoarte privind prezența, circulația și răspândirea
personalului în zonele de securitate ale obiectivului;
dezactivarea automată a filtrelor de control acces la apariția unei situații de urgență,
confirmate în sistemul de detecție a incendiilor;
dezactivarea manuală a filtrelor de control acces în situații de urgență. [1]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
9
Subsistemul de detecție și alarmare la efracție
Funcțiile subsistemului de detecție și alarmare la efracție sunt:
detecția încercărilor de intruziune în zonele de securitate, sau în incintele protejate;
semnalizarea operatorilor cu privire la tentativele de efracție la nivelul zonelor de
securitate, cu indicarea zonei în care au loc acestea;
alarmarea sistemului de televiziune închisă în scopul atenționării operatorilor și
afișarea pe monitoare a camerelor video din zona de securitate în care se produce
evenimentul;
transmiterea către aplicația software de management al securității a semnalelor de
alarmă sau sabotaj, pentru a comanda activarea sau dezactivarea zonelor de
securitate și posibilitatea confirmării semnalului de alarmă;
dezactivarea individuală a zonelor d e securitate pentru permiterea accesului
autorizat în zona, cu comanda locală de armare/dezarmare sau din dispecerat;
posibilitatea de programare/reprogramare din dispecerat a codurilor de acces în
vederea armării/dezarmării locale, de la unitățile locale plasate lângă incintele
protejate;
dezactivarea individuală a zonelor de securitate în cazul în care este necesară
efectuare de lucrări care ar duce la generarea de alarme false. [1]
Subsistemul de supraveghere prin TVCI
Funcțiile subsistemului de televiziun e cu circuit închis sunt:
supravegherea perim etrului obiectivului;
detecția încercărilor de intruziune la nivelul p erimetrului obiectivului;
supravegherea zonelor interioare perimetrului (curtea);
supravegherea punctelor de control acces;
supravegherea zon elor (intrărilor) de securitate;
urmărirea intrușilor în interiorul perimetrului;
supravegherea unor zone importante din interiorul clădirii (spații cu risc crescut de
producere a incendiilor sau alte evenimente deosebite);
evaluarea alarmelor date de sist emul de efracție, alertelor de control acces sau a
evenimentelor critice;
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
10
înregistrarea de imagini video pentru analiza post -eveniment;
redarea, la cerere, a imaginiilor înregistrate;
îndeplinirea altor funcții specifice (de exemplu, recunoașterea numerelo r de
înmatriculare ale vehiculelor, etc.). [1]
Subsistemul de detecție și semnalizare la incendii, inundații, CO2, CH4, etc.
Conceptul general de protecție la foc pentru orice clădire are ca scop următoarele obiective:
protecția vieții oamenilor;
protecția b unurilor materiale;
prevenirea întreruperii activității,
Fiecare incintă trebuie protejată prin măsuri adecvate, astfel încat nici -un foc incipient să
nu se dezvolte într -un incendiu serios.
Măsurile de protecție la foc se împart în două grupe:
măsuri de s tingere pasive (de natură constructivă);
măsuri protecție active (monitorizarea spațiilor de risc, detectarea incipientă,
semnalizarea, stingerea).
Pentru semnalele de detecție incendiu, gradul de supraveghere se definește ca fiind aria
supra vegheată de un echipament automat, raportat la aria totală, utilă a clădirii. Există mai multe
concepte:
supraveghere parțială, selectivă, numai pentru anumite compartimente sau zone,
menționate la construcție prin așa -numitul scenariu de foc;
supraveghere totală, care include toate spațiile circulate, incintele, casa scărilor,
zone pentru canale cabluri, etc.
Funcțiile sistemului de detecție și semnalizare incendiu, inundații sunt:
detectarea incipientă a incendiilor prin identificarea unuia sau mai multor fenomene
tipice focului, cum ar fi produșii de combustie, fum, flăcări sau căldură;
anunțarea operatorilor cu privire la apariția unui incendiu sau a unei alarme tehnice,
cu indicarea zonei în care s -a produs acesta;
alarmarea sistemului de televiziune în scopul verifi carii alarmei și evaluării
evenimentului;
interconectarea hardware a subsistemului de detecție cu subsistemele control acces
și supraveghere prin TVCI;
transmiterea către aplicația software de management al securității, a semnalelor de
alarmă de incendiu s au tehnice, oferind acesteia controlul activității și dezactivării
zonelor de detecție incendiu;
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
11
dezactivarea individuală a zonelor de detecție incendiu, în cazul în care este
necesară efectuarea de lucrări care ar duce la alarme false;
testarea integrală sau pe zone a sistemului de detecție la incendiu;
semnalizarea apariției unui incendiu prin dispozitivele de alarmare locale (lămpi,
sirene, etc);
comandarea echipamentelor de stingere (pompe de incendiu, rezervoare de agenți
de stingere, etc.) și a altor componente: instalația de ventilație, instalația de
evacuare mecanică a fumului, uși antifoc, etc.
alertarea automată a forțelor de intervenție, conform algoritmului prevăzut în
Planul de apărare a obiectivului împotriva incendiilor;
detectarea apariției i nundațiilor și alertarea echipelor de intervenție;
detectarea existenței radiațiilor periculoase și/sau substanțe toxice;
detectarea gazelor toxice și semnalizarea acesteia. [1]
Subsistemul de comunicații
Soluția propusă pentru subsistemul de comunicații de securitate este o configurație
complexă, menită să contribuie la creșterea nivelului de securitate informațional, să fie eficient și
flexibil. În elaborarea soluției s -au avut în vedere următoarele elemente importante:
securitatea transmisiilor de voce, p entru asigurarea protecției acestora, între utilizatorii
sistemului (factorii de conducere, personalul de supraveghere, forța de intervenție
locală și forța de intervenție externă);
securitatea transmisiilor radio (de regulă, în interiorul obiectivlui);
securitatea rețelelor de calculatoare care transmit date.
În funcție de complexitatea obiectivului și de importanța bunurilor și informațiilor de
protejat se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea confidențialității și integrității comunicațiilor.
În aces t sens se poate avea în vedere aplicarea unor tehnici de protecție, prin implementarea de
aplicații criptografice. [1]
Subsistemul de monitorizare și comandă -control (Dispecerat)
Precum a fost evidențiat până acum, există o varietate de subsisteme tehnice ca re au
componente diferite și îndeplinesc funcții specifice de asigurare a securității obiectivului. În cazul
obiectivelor mari, asociate cu personal numeros, se pune problema comenzii unice și a controlului
complet, ceea ce se poate obține doar prin concen trarea într -un punct anume și corelarea
funcționării tuturor echipamentelor instalate. Se impune ca necesitate integrarea fizică (hardware)
și inteligentă (software) a subsistemelor de securitate componente.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
12
Acest lucru se poate realiza prin implementarea subsistemului denumit „centru de
monitorizare și comandă -control” sau Dispecerat.
Funcțiile de bază ale Dispeceratului sunt:
concentrarea tututor semnalelor de la senzori, a informațiilor de stare și a
comunicațiilor de securitate către unitățile centrale de procesare;
monitorizarea permanentă a stării de securitate a obiectivului;
generarea și distribuția dintr -un punct central (camera de comandă -control sau
Dispecerat) a comenzilor către elementele de execuție (dispozitivele de blocare ale
punctelor de co ntrol acces, camere video mobile, sirene de alarmare, etc).
Integrarea la nivel software are rolul de a asigura ,pe de o parte, conexiuni logice
redundante față de conexiunile fizice și ,rolul cel mai important, acela de a permite factorului uman
comanda ș i controlul complet al sistemului. Prin această funcție se pot realiza interacțiuni între
diverse subsisteme și componente, cum ar fi:
asocierea unei alarme provenite de la subsistemul de control acces, de detecție la
efracție sau de detecție perimetrală c u afișarea pe monitoare a zonei unde s -a
semnalat evenimentul, precum și afișare video a zonei (dacă avem instalate camare
video);
asocierea unei alarme provenite de la subsistemul de detecție incendiu cu afișarea
imaginiilor video a zonei unde s -a semnala t fum;
asociera unei alarme provenite de la subsistemul de detecție perimetrală cu
comanda urmăririi persoanelor intruse în obiectiv prin camerele video specializate
(tracking);
transmiterea de comunicări sonore în vederea evacuării controlate a personalul ui
din zonele afectate de incendiu;
dezactivarea selectivă a dispozitivelor de blocare aparținând susbsistemului de
conrol acces în cazul situațiilor de urgență;
realizarea eficientă a personalului operativ, rin simulări de evenimente de
securitate. [1]
Subsi stemul de electroalimentare
În funcție de complexitatea și importanța obiectivului se poate avea în vedere construirea
unui subsistem separat pentru alimentarea cu energie electrică. De cele mai multe ori
echipamentele specifice și organizarea tehnică afe rentă sunt incluse în subsistemul de monitorizare
și control.
Subsistemul are ca misiune principală asigurarea unor condiții de electroalimentare
specifice pentru echipamentele de securitate:
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
13
continuitatea furnizării de energie electrică pentru toate echip amentele
componente;
protecția tablourilor și circuitelor față de deconectările întâmplătoare sau
răuvoitoare;
alimentarea cu energie electrică a unor subsisteme (control acces, antiefracție,
detecție la incendiu) din surse proprii (acumulatori), pe durate nedeterminate de
timp, în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică de la rețeaua de energie
electrică;
alimentarea cu energie electrică, în mod deosebit, a componentelor vitale ale
sistemului de securitate (echipamentele de TVCI, serverul de da te, centralele din
Dispecerat, etc). [1]
2.3 Elemente de teoria focului
Teoria focului este o formă concisă care încearcă prin modele, formule și aplicații grafice să
descrie cât mai exact diverse aspecte ale focului rezultate din observații în condiții reale sau experimentale.
Complexitatea fenomenului nu permite aceeași modelare pentru toate domeniile de interes, din
acest motiv singura generalizare acceptă unanim în literatura de specialitate este cea grafică în baza căreia
pot fi abordate aproape toate asp ectele acestuia. Din punct de vedere istoric primul model a fost triunghiul
focului .
Fig1. Triunghiul focului Fig2. Tetraedrul focului
Dacă această reprezentare explică apariția majorității incendiilor uzuale, nu oferă nici un fel de
explicatie incendiilor cauzate din metale alcaline sau celor provocate de reacții nucleare.
Daca luăm în calcul un al patrulea element, reacția în lanț rezultă tetraetrul focului . Acest model
poate explica logic toate incendiile, în care reacțiile în lanț indiferent de natura lor sunt relevante.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
14
Modelele descrise pot explica fragmente din evoluția unui incendiu, dar nu rezolvă o ecuație
deterministă și anume trecerea de la starea inițială la cea finală produce compuși și efecte diferite în funcție
de viteza de desfăș urare a procesului. Cele mai multe evoluții ale modelului grafic încearcă să integreze în
modelele prezentate o nouă coordonată și anume timpul. [1]
2.3.1 Fumul
Definiția fumului este: „O suspensie de particule solide și lichi de mixate într -un volum de aer în
aer și produși gazoși pusă în mișcare de curenți termali”.
Particulele lichide (aerosolii) la care facem referire, pot fi vapori de apă, substanțe volatile (uleiuri,
fracțiuni ale hidrocarburilor sau compuși de ardere rez ultați din descompunerea unor materiale
combustibile), dar de regulă au proprietățile unui lichid combustibil.
[Gazele de fum pot fi extrem de diferite din punct de vedere chimic în funcție de materialul
combustibil și condițiile de ardere. Caracteristica c omună constă în gradul de inflamabilitate care rămâne
ridicat de cele mai multe ori.
Fumul nu trebuie privit exclusiv ca un element pasiv ci mai degraba ca o parte componentă
a unui incendiu putând trasnfera căldura și material combustibil între două zone neizolate. [1]
2.3.2 Formele de propagare ale unui incendiu
Referința bibliografică utilizată pentru acest paragraf este: [7] [8]
Formele de propagare ale unui incendiu sunt extrem de utile pentru înțelegerea fenomenelor fizice
implic ate.
Propagarea căldurii prin conducție
Conducția este transferul căldurii dintre două materiale care intră în contact unul cu celălalt.
Energia cinetică a unui material (zone dintr -un material) se transferă unui alt material (zone din acesta) cu
energi e cinetică mai mică prin intermediul coliziunii particulelor constituente. Această modalitate este cel
mai important tip de transfer de căldură pentru corpurile solide.
În figura 3 este prezentă o țeavă de cupru (bun conductor termic) și aceasta prin cond ucție
provoacă incendiul în compartimentul de incendiu 2. Pompierul încearcă să stinga incendiul tot prin
conducție, prin introducerea de lichid de răcire în conducta de cupru, în compartimentul de incendiu 1,
pentru a stinge focul din compartimentul de in cendiu 2.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
15
.
Propagarea căldurii prin convecție
Convecția căldurii reprezintă transferul de căldură provocat de deplasarea unei porțiuni calde a
substanței în interiorul acesteia, având ca efect formarea unor noi curenți; acest tip de transfer se aplică
gazelor sau fluidelor. Spre deosebire de conducție, corpurile nu intră în contact.
Exemplu: la încălzirea apei într -un ibric
convecția este cea care coordoneaza mișcarea
fluidului. În timp ce flacăra aragazului acționează
asupra fundului ibricul ui, fluidul intră intr -un
ciclu cinetic, apa mai rece și mai densă de la
suprafață coboară, iar apă mai caldă se ridică. [5]
Fig.4 – Propagarea căldurii prin convecție (lichid)
Fig.4 – Propagarea căldurii prin convecție (lichid)
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
16
În figura 6 căldura este propagată prin
intermediul convecției în gaz. Incediul este
declanșat la parterul clădirii, fumul declanș at de
acesta este mai cald decât aerul prezent în jurul său
și prin urmare se ridică. Etajele superioare încep să
acumuleze căldură, prin intermediul fumului cald,
și după o perioadă de timp se aprind, sporiind
incendiul. [6]
Transmiterea căldurii prin rad iație
Transferul de căldură prin intermediul radiației electromagnetice are loc atunci când căldura se
transmite de la un corp la altul fără ca cele două corpuri să intre in contact direct. Radiația este calea de
transmitere a căldurii ce nu face apel la existența unui mediu solid, lichid sau gazos. Toate corpurile radiază
continuu energie, sub formă de unde electromagnetice.
Fig. 7 Propagarea căldurii prin radiație
Fig. 6 Propagarea căldurii prin convecție
(gaz)
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
17
În figura 7 incediul începe într -un puct și este transmis prin intermediul radiației punctelor din
apropiere.
Firește, clasificarea transferului de căldură indicată
mai sus nu înseamnă că în natură vom găsi transfer prin
conducție, ori prin convecție, ori prin radiație. Așa cum este
prezentat în figura alăturată cele trei moduri de prop agare a
căldurii pot coexista. [5]
Fig. 8 Tipurile transferului de căldură [6]
2.3.3 Fenomene fizice și chimice prezente în detecția incendiilor
Detecția automată implică măsurarea unor parametrii, compararea acestora cu o stare anterioară
sau cu un nivel p restabilit și semnalizarea adecvată a stării în care se află senzorul respectiv. Măsurarea
trebuie să fie precisă, iar procesul să ofere rezultate repetitiv identice în condiții de măsurare identice.
Cel mai performant detector multicriterial este chiar om ul. Orice om obișnuit poate detecta
fumul, temperatură, flăcările sau mirosul. Omul poate fi și un mijloc de alarmare eficient pentru spațiile
reduse dimensional (catre se incadrează în aria sa vizuală și de activitate). Pe de altă parte factorul uman
este cel mai puțin fiabil într -un sistem de detecție și din acet motiv sunt preferate detectoarele automate,
poate mai puțin performante, dar în mod cert mai fiabile.
Considerând cele prezentate anterior, orice sistem automat de detecție a incendiilor trebuie să fie
prevăzut cu boatoane de alarmare manuale cu ajuotorul cărora orice persoană care poate observa un
incendiu să apoată activa sistemul.
Din punct de vedere istoric primul detector automat de temperatură a fost inventat între anii 1892 –
1900 în Anglia ș i consta într -un circuit electric întrerupt de două discuri metalice între care se afla o bucată
de unt de dimensiuni constante. La creșterea temperaturii ambientale peste temperatura de topire a untului,
cele două discuri metalice introu în contact electr ic activând o sirenă.
Sesizarea în fază incipientă a unui incendiu este scopul principal al oricărui sistem de detecție
automată, marea majoritate a detectoarelor se concentrează pe fenomenele fizice și chimice specifice
acestui stadiu.
Detectoarele automa te cel mai des folosite sunt cele de fum și cele de temperatură. [1]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
18
Dacă analizăm un incendiu tipic dezvoltarea incendiului are loc conform graficului din figura
următoare:
Fig. 9 Etapele de dezvoltare ale unui incendiu
În prima etapă concentrația de fum nu este foar mare, iar creșterea temperaturii, mai ales pe ntru
volume mari, este redusă. După o perioadă de timp determinată de tipul materialului în ardere, este degajată
o cantitate de fum, după această focul arde sub flac ără deschisă, și în cele din urmă se ajunge la creșterea
considerabilă a temperaturii. În cazul unui incendiu, detectoarele de fum sunt cele care semnalizeaza
primele prezența acestuia, apoi cele în infraroșu și cele termice; există deasemenea detectoare c u dublă sau
triplă tehnologie, care combină acești parametrii de detecție.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
19
2.4 Sisteme automate de detectare și alarmare la incendii
Instalația de detectare a incendiilor, în funcție de modul în care se detectează incendiul, pot fi
manuale, automate și mixte.
La instalațiile manuale , semnalizarea incendiului se realizeză de către om, prin acționarea
butoanelor (declanșatoarele ) manuale de alarmă amplasate corespunzător în obiectivul supravegheat.
La instalațiile automate, semnalizarea incendiului se realizează de către detectoarele automate de
incendiu conectate la echipamentul de control și semnalizare (centrala de semnalizare).
Instalațiile mixte, folosesc atât declanșatoare manuale de alarmă cât li detetctoarele automate de
incendiu.
Sistemele de detectare și alarmare la incendii folosesc, de cele mai multe ori, alături de detectoarele
automate de incendiu și butoanele manuale de alarmă. Ele se încadreză în categoria instalațiilor mixte, cu
toate că denumirea fol osită uzual este aceea de sistem automat de detectare și alarmare incendii.
Rolul unui sistem automat de detectare și alarmare la incendii constă în supravegherea permanentă
a spațiului protejat, în detectarea incendiului în cel mai scurt timp posibil și î n declanșarea sistemelor de
alarmare și/sau de protecție pentru o intervenție rapidă și eficientă.
La apariția unui semnal de incendiu, instalația transmite alarma locală de incendiu prin activarea
activarea sistemelor de căutare a personalului a personalu lui de intervenție și a dispozitivelor de alarmare
internă.
În cazul în care nu are loc o intervenție umană, după expirarea unei anumite temporizări, centrala
declanșează alarma generală. Aceasta include alarma externă (acustică și optică) pentru avertizar ea și
mobilizarea personalului din obiectiv și anunțarea unităților de pompieri.
Concomitent cu alarma externă, se pot activa comenzile specifice în caz de incendiu (exemplu:
închiderea ușilor rezistente la foc, deschiderea găurilor de evacuare a fumului, întreruperea alimentării cu
energie electrică) și se pot declanța instalațiile de stingere a incendiului. [1] [2]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
20
2.4.1 Schema bloc a sistemelor automate de detectare și alarmare la incendii
Fig.10 Schema bloc sistem automat de detectare și semnalizare incendiu [2]
Fig.11 Interconectare sistem de detectare și semnalizare incendiu [2]
În figura 10 este prezentată o schemă bloc a sistemelor automate de detectare și alarmare la incendii.
Echipamentul de control și semnalizare (ECS) este reprezentat de centrala de det ecție și semnalizare
incendiu. Intrările în centrală sunt reprezentate de către detectorii de incendiu și butoanele manuale de
alarmă, iar ieșirile sunt reprezentate de către dispozitivele de alarmare la incendiu.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
21
În figura 11 este prezentată conectarea c entralei de incendiu într -o rețea locală LAN, sau globală
WAN. Centrala poate forma o rețea cu alte centrale sau repetoare de incendiu. De asemenea, centrala poate
fi programată atât on -board, prin utilizarea tastaturii centralei, cât și prin intermediul u nui PC.
Alimentarea cu energie electrică a instalației, se face astfel încât sistemul să rămână în stare
funcțională permanent. Astfel dispunem de două surse de alimentare diferite: O sursă de bază (rețeaua de
230V c.a.) și o sursă de rezervă, baterii sau acumulatoare de 24 V c.c. Lipsa tensiunii, sau scăderea tensiunii
a sursei de bază sub valoarea minimă de funcționare, centrala trebuie să comute automat la cuplarea sursei
de rezervă.
În cele ce urmează vor fi prezentate secvențial toate componentele si stemului de semnalizare și
detectare incendiu.
2.4.2 Componentele sistemului de detectare și semnalizare incendiu
Echipamentul de control și semnalizare (ECS)
Echipamentul de control și semnalizare (centrala de incendiu) reprezintă cel mai important și ma i
complex element component al sistemului. Funcția de bază a ECS constă în supravegherea permanentă a
stărilor detectoarelor de incendiu și a butoanelor manuale de incendiu. Atunci când unul sau mai multe
dintre aceste elemente ajung într -o stare corespunz ătoare producerii incendiului, ECS declanșează
procedura de semnalizare și alarmare , astfel:
Dacă alarma a fost declanșată de către un detector, alarma este una neconfirmată. Centrala
va declanșa o alarmă locală temporizată în așteptarea personalui de inte rvenție;
Dacă alarma a fost declanșată de către un buton de declanșare manuală, alarma este una
confirmată și alarma de incendiu este declanșată instant.
Dacă temporizarea a expirat și alarma nu a fost anulată, este declanșată alarma generală de
incendiu; semnalizarea se face acustic și optic și începe procedura de evacuare a
personalului din obiectiv;
Concomitent cu alarma generală centrala anunță unitățile de pompieri prin intermediul
canalului de comunicație al centralei.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
22
Dacă este cazul, centrala poate acționa și anumite ieșiri de comandă dedicate pentru
închiderea ușilor rezistente la foc, deschiderea trapelor pentru evacuarea fumului,
întreruperea cu energie electrică, declanșarea instalațiilor pentru stingerea incendiului.
De asemenea, centralele de i ncendiu dispun de posibilitatea înregistrării și afișării evenimentelor.
Prin intermediul unui sistem de afișare cu cristale lichide (LCD), se pot obține date referitoare la natura
semnalizării (incendiu, defect sau condiție), elementul aflat în acea stare , data apariției evenimentului, ora
și minutul. [2]
Fig.12 Centrală de detecție și semnalizare incendiu
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
23
Detectoarele automate de incendiu
Detectoarele de incendiu sunt echipamente periferice ale centralelor a inced iilor, care
supraveghează continuu sau la anumite intervale de timp un parametru fizic și/sau chimic asociat
incendiului.
Detectoarele de incendiu sunt traductoare sensibile la anumite mărimi care apar în prezența
incendiului. Detectoarele trebuie să depis teze și să semnalizeze cât mai rapid incendiul printr -un semnal
corespunzător transmis centralei de semnalizare. Calea de transmisie a detectorului către centrală poate fi
prin cabluri electrice, prin cabluri cu fibră optică sau prin unde radio. [1]
Funcționar ea detectoarelor automate de incendiu
Detectorul punctual optic de fum – funcționează pe baza fenomenelor de reflexie, refracție,
difracție sau atenuare a unei radiații optice. În general se folosește spectrul infraroșu, dar uneori se folosesc
și fasci cule din spectrul vizibil, ultraviolet sau laser.
Fig.13 Semnal optic detector – stare normală Fig.14 Semnal optic detector – stare alarmă
Fenomenul ce stă la baza funcționării detectorului este reflexia luminii din (de către) particulele de
fum sau impuri tăți.
Acest tip de detectoare este recomandat pentru incendiile cu particule mari și degajări de fum.
Dezavantajul principal al acestui tip de detector este uzura sa prin contaminare cu praf, fapt ce in
timp conduce la un semnal de alarmă și la valori gre șite de măsurare. Acest lucru poate fi combătut prin
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
24
compensarea electronică (Un algoritm prin care centrala de incendiu crește pragul de declanșare incendiu
al detectorului) sau prin curățarea sau schimbarea camerei sale optice.
Detectorul punctual cu cam eră de ionizare – precum și detectorul optic, parametrul măsurat este
fumul, însă modul de funcționare este diferit. În locul unui fenomen optic, acesta folosește un fenomen
electric indus de o folie radioactivă de Americium 241.
Funcționarea se bazează pe modificarea curentului electric apărut între ecran și plăcile (discurile)
metalice, ca urmare a apariției particulelor de fum ionizate în interiorul camerei. Particulele Alfa facilitează
apariția unui curent între două discuri metalice, însă atunci când p articulele de fum ionizate pătrund în
camera optică, acestea întrerup curentul prin combinarea cu electroni liberi. În acel moment se declanșează
alarma de incendiu.
Detectoarele de aceasta natură sunt recomandate pentru incendii cu evoluție rapidă și cu p articule
mici. [1]
Fig. 15 Detector cu cameră de ionizare
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
25
Detectorul punctual de temperatură – monitorizează modificarea temperaturilor ambientale.
Detectoarele de temperatură pot fi:
Detectoare statice;
Detecotare velocimetrice (iau în consid erare rata de creștere a temperaturii măsurate).
Un detector punctual de temperatură folosește doi senzori de temperatură. Un senzor este expus
acțiunii căldurii din spațiul supravegheat și, celălalt senzor este izolat termic pentru a fi utilizat drept
referință.
Criteriul de declanșare al alarmei este:
pentru detectoarele statice, la depășirea unei valori a temperaturii configurate în detector;
pentru detectoarele volumetrice, atunci când rata de creștere a temperaturii depășește
valorile prestabilite (Val orile uzuale sunt de 3 -7 °C/min). [1]
Fig.16 Mod funcționare detector punctual de temperatură
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
26
Detectorul de flacără – Flacăra este acea regiune a unui incendiu unde arderea produce emisii de
radiații în spectrul vizibil, infraroșu și violet.
Detectorul i nclude unul sau mai mulți senzori optici sensibili la anumite lungimi de undă (vizibil,
infraroșu, ultraviolet). Cei mai utilizați senzori sunt pentru unde în spectru ultraviolet și infraroșu sau pentru
infraroșu + ultraviolet.
Atunci când se utilizeză un singur tip de senzor optic, se vor monitoriza aproximativ trei lungimi
de undă din gama respectivă pentru a asigura certitudinea detecției prezenței flăcării.
Acest tip de detector se folosește la detectarea punctelor fierbinți, a emanărilor de gaze fierbi nți,
etc. Au un timp de răspuns rapid, ele detectează incendiile și exploziile în numai câteva milisecunde din
momentul în care flacăra a fost declanșată.
Combinația infraroșu + ultraviolet este cea mai eficientă pentru detectarea flăcării.
Fig. 17 – Amplasare detector flacără Fig. 18 – Diagramă detecție optică
La amplasarea detectorului de flacără se ia în
considerare înălțimea la care asta este amplasat, ea trebuie să
fie sufiecient de mare pentru a permite vizualizarea obiectelor
supervizate fără o bstrucționare, și nu mai mare decât înălțimea
maximă admisă de montare a detectorului, definită în funcție
de clasa sa de funcționare, de regulă 20 metri. [1]
Fig. 19 – Detectoare flacără
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
27
Detectorul de monoxid de carbon (CO) – Detectează monoxidul de carbon ( CO) rezultat din
arderile incomplete în incendiile mocnite. Orice combustibil poate genera monoxid de carbon în condiții
speciale atunci când nu există suficient oxigen pentru a forma dioxidul de carbon (CO2).
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodo r, insipid, extrem de toxic. Intoxicarea cu monoxid
de carbon, apare imediat ce omul începe să inhaleze monoxid, întrucât acesta înlocuiește oxigenul
transportat de sânge, deoarece moleculele de monoxide de carbon se atașează de celulele roșii de 250 de
ori mai puternic decât cele de oxigen. [16]
Conentrațile de CO și efectul lor asupra omului:
0,1% – omul moare într -o oră;
1% – omul moare în 15 minute;
10% – omul moare instant. [1]
Fig.20 Efect CO asupra o mului [1]
Fig.21 – Detectori de monoxid [1]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
28
Dispozitivele de alarmă sonoră
Dispozitivele de alarmare sonoră trebuie să asigure un semnal auditibil distinct față de oricare altă
semnalizare cu o intensitate cuprinsă între 65 dBA și 120 dBA. Cerința impusă la testarea acestui tip de
dispozitiv este de a funcționa minim 100 de ore într -un regim de exploatare ciclic 1 oră funcționare – 1 oră
repaos.
Fig. 22 – Dispozitive de alarmare
Constructiv dispozitivele de alarmare p ot fi mecanice, pneumatice, hidraulice, electromagnetice
sau electronice. Pot include în aceeași carcasă și dispozitive de alarmare optice.
Normativele în vigoare impun condiții suplimentare pentru mediile cu zgomot ambiant ridicat, caz
în care semnalele s onore trebuie să aibă cel puțin cu 5 dBA peste nivelul ambiant (spații în care pot apărea
zgomote de fond mai lungi de 30 de secunde și intensitate egală sau mai mare cu 65 dBA) sau cu cel puțin
10 dBA peste nivelul ambiental + semnalizare optică pentru s pații foarte zgomotoase. Pentru spațiile de
cazare intensitatea sonoră a dispozitivelor de alarmare acustice trebuie să fie de minim 75 dBA.
La clădirile cu săli aglomerate din considerente de siguranță pentru fiecare compartiment
antiiincendiu sau zona d e incendiu trebuie instalate cel puțin două dispozitive de alarmare. Într -o clădire
toate dispozitivele de alarmare acustică trebuie să producă sunete de același fel (frecvență și modulație). [1]
[2]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
29
Fig. 23 – Tabel valori presiuni acustice [1]
2.4.3 Transmisia datelor către centrala de semnalizare
Comunicația dintre centrala de semnalizare și detectoarele de incendiu se poate efectua prin cabluri
electrice, cabluri cu fibră optică sau prin unde radio.
Transmisia prin cabluri e lectrice utilizează ca suport fizic pentru comunicație conductoarele
electrice. Este metoda cea mai larg utilizată.
Transmisia prin unde radio se utilizează în acele locuri unde siguranța cablurilor sau cu fibră optică
ale liniilor de semnalizare nu este c orespunzătoare, sau la protecția temporară a unor spații precum:
expoziții, depozite în care se păstreză pe perioade scurte de timp valori deosebit de importante, etc. Necesită
un timp de instalare mult mai redus decât al sistemelor cu transmisie prin cabl u.
Clădirile și toate spațiile supravegheate cu ajutorul sistemelor de securitate, prin elementele lor
componente, reprezintă obstacole pentru trecerea undelor radio și le atenuează. Nivelurile de atenuare ale
undelor radio la trecerea prin diferite obstac ole sunt prezetate în continuare:
Transmisia datelor în sistemele adresabile [1]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
30
Caracteristica principală a unui sistem adresabil este faptul că se poate identifica detectorul de
incendiu care a produs semnalul de alarmă .
Tehnica folosită în sistemele adresabile pentru conexiunile electrice dintre centrala de semnalizare
și detectoarele de incendiu este multiplexarea în timp, care permite vehicularea de informații (date) multiple
pe un singur canal de comunicație.
Exemplu de sistem adresabil
Pentru lucrarea de față am ales o centrală adresabilă de detecție și semnalizarea incendiu, din seria
2X-F, produsă de Aritech, mai exact modelul 2X -F2-FB2-45. Centrala conține o singură buclă de detecție
a incendiului cu conexiune ti p clasă A (bucla de detecție nu are ramificații).
Fig.25 – Privire generală asupra conexiunilor sistemului de detecție incendiu [3]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
31
Conectarea dispozitivelor buclei [4]
Bucla de detecție incendiu este conectata fizic pe terminalele A (+, -) și B (+, -) și asigură
comunicarea tuturor elementelor conectate în aceasta (detectoare de fum, temperatură, duale, sirene de
avertizare sonoră și luminoasă, butoane de semnalizare manu ală incendiu). Semnalul este transmis și primit
prin ambele capete ale buclei (capetele A și B), iar în cazul tăierii cablului de conexiune într -un punct
arbitrar de pe buclă semnalul ar fi încă prelucrat de către toate elementele. Din acest motiv bucla de clasă
A este recomandată în sistemele de detecție și semnalizare incendiu. Bucla este monitorizata pentru
detectarea circuitelor deschise și a scurtcircuilui. Fiecare buclă poate lucra cu până la 128 dispozitive.
Conectarea intrărilor
Fiecare centrală ar e două intrări monitorizate, marcate INPUT1 și INPUT2. Pentru monitorizarea
intrărilor (la circuit deschis și scurtcircuit), instalați un rezistor de 15 k Ω în paralel cu elementul conectat la
intrare.
Dacă o intare nu are nici un element conectat, rezisto rul de capăt de linie de 15 k Ω trebuie instalat
la terminalele nefolosite pentru a evita defectul de circuit deschis la intrare.
Caracteristicile de activare a intrărilor sunt în tabelul de mai jos.
Fig. 26 – Tabel caracteristici de activare a intrărilor Invalid source specified.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
32
Conectarea ieșirilor
Ieșirile centralei sunt indicate în tabelul de mai jos.
Fig. 27 – Tabel ieșirile centralei
Toate ieșirile cu excepția ieșirii 24V AUX trebuie închise cu un rezistor de 4,7 k Ω pentru buclă de
clasă A și de 15 k Ω pentru o buclă de clasă B.
Dacă nu se folosește o ieșire, rezistorul de capăt de linie de 15 kΩ trebuie instalat la terminalele
nefolosite pentru a evita defectul de circuit deschis la ieșire. Ieșirile nefolosite trebuie configurate drept
clasă B.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
33
2.5. Sisteme automate de detectare și alarmare la efracție
2.5.1 Concepte și terminologie [1]
Securitatea este o necesitate primară a individului extinsă la diferite niveluri organiziționale.
Un sistem de securitate poate fi definit ca un ansamblu de dispozitive care detectează și
semnalizează o intruziune sau o stare de pericol, ascociată intrării neatorizate într -un spațiu neprotejat.
Asigurarea securității nu este sarcina exclusivă a sistemel or de securitate electronică; pentru
realizarea acestui lucru este necesară îmbinarea următoarelor elemente:
realizarea detecției;
evaluarea alarmei;
întârzierea acțiunii intrusului prin măsuri de securitate mecanice;
asigurarea intervenției (răspuns).
Elementele componente ale unui sistem de securitate sunt: senzorii, centrala de semnalizare
efracție, echipamentele periferice ale centralei, dispozitivele de avertizare locală și dispozitivele de
comunicare la distanță.
Senzorii sunt dispozitive care preiau informații despre starea de veghe sau despre starea de alarmă
din spațiul protejat.
Centrala de semnalizare la efracție procesează informațiile preluate de la senzori în funcție de
starea sistemului de securitate. Rolul centralei de efracție este acela de a semnaliza intruziunea în spațiul
protejat . Semnalizarea se face optic, acustic și/sau la distanță.
Centrala este un automat programabil specializat pentru detectarea efracției. Conform programului
pe baza căruia funcționează centrala, stările ieșirilor centralei deinde de stările intrărilor centralei și de
starea curentă a sistemului antiefracție.
Echipamentele periferice ale centralei sunt module de expandare (mărire) și interfețele de comandă.
Modulele de expandare au rolul de a extinde numărul de int rări și de ieșiri disponibile centralei.
Interfețele de comandă (interfețele om – mașină) au rolul de a permite utilizatorilor intervenția
directă în sistemul antiefracție. Aceste interfețe pot fi tastaturi sau cititoare cu coduri de acces, cititoare
biome trice, contacte cu cheie specială de securitate.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
34
Dispozitivele de avertizare locală pot fi optice, acustice sau mixte și au rolul de a semnaliza o stare
de alarmă.
Dispozitivele de avertizare la distanță sunt cunoscute și sub numele de comunicatoare. Dispu n de
diferite tipuri de porturi de comunicație pentru a semnaliza alarma la un dispecerat de monitorizare și
intervenție:
– port de comunicație pe linia telefonică;
– port de comunicație radio;
– port TCP/IP pentru transmisia prin internet.
Conceptul de zonă [1]Invalid source specified.
Din punct de vedere electric, zona reprezintă ceea ce se conectează la o intrare a centralei de
alarmare la efracție .
Din punct de vedere al spațiului din clădire, zo na reprezintă un spațiu protejat bine delimitat.
Comportamentul sistemului automat de detectare și de alarmare la efracție este diferit în funcție de
intararea electrică a centralei la care se detectează efracția. Centrala de efracție dispune de diferite z one
predifinite care permit configurarea prin programare. Câteva tipuri de zone predefinite sunt următoarele:
Zonă de alarmă sau zona de 12 ore – generează alarmă doar cand partiția din care face parte
este armată, nu generează alarmă dacă partiția este dez armată. Aceste zone sunt
recomandate pentru configurarea ușilor interne și a PIR -ilor (detectorilor de prezență);
Zonă de 24 ore – generează alarmă de efracție indiferent dacă partiția din care face parte
este armată sau nu;
Zona de intrare/ieșire – Este o zonă temporizată. N u generează o alarmă atunci când partiția
din care face parte este dezarmată. Atunci când partiția este în curs de armare o temporizare
(un timp) de ieșire începe și nu se declanșează o alarmă dacă zona este activată. Dacă zona
este act ivată după ce timpul de ieșire expiră , incepe temporizarea de intrare . Doar când
temporizarea de intrare expiră, este generată o alarmă. Acest tip de zonă este recomandat
pentru configurarea ușilor de acces în obiectiv.
Zonă de Acces – Nu genereză alarme c ând partiția este dezarmată. Generează o alarmă
atunci când partiția de care aparține este armată și nici o temporizare de intrare sau de ieșire
este în desfășurare. Acest tip de zonă se recomandă pentru configurarea unui PIR la o
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
35
cameră de intare în obiec tiv, împreună cu un contact magnetic montat la ușa de intrare,
configurat ca zonă de tip intrare/ieșire.
Zonă de panică – Generează o alarmă (silențioasă) de panică indiferent de starea partiției.
Semnalul de alarmă nu declanșează activarea disp ozitvelor de avertizare acustico -vizuale,
și nici un semn vizibil în sistemul de securitate. Dar, un semnal este transmis la o echipă
de intervenție și/sau la dispecerat.
Zonă de Tamper (Sabotaj) – Genereză o alarmă de tip tamper, indiferent daca sistemul este
arma t sau dezarmat, la o încercare de sabotaj a sistemului:la deschiderea cutiilor
echipamentelor, la tăierea cablurilor de conexiune, la mascarea detectorilor de mișcare,etc.
Conceptul de partiție (arie) [1]
Partiția reprezin tă o mulțime de zone care sunt activate sau dezactivate simultan.
Din punct de vedere electric, o partiție reprezintă o mulțime de zone fizice conectate electric la
anumite intrări ale centralei de efracție și care sunt operate simultan de către utilizator .
Din punct de vedere al spațiului din clădire, o partiție este un spațiu mai mare protejat, care are
caracteristici comune pentru toate zonele.
Codurile
Codurile pot fi privite ca niște chei ale sistemului de detectare și de alarmare la efracție, care pe rmit
identificarea utilizatorului de sistem și efectuarea de către acesta a unor acțiuni cum ar fi:
activarea sau dezactivarea partițiilor;
omiterea unor zone (bypass -area unor zone) în mod excepțional;
recunoașterea și resetarea alarmelor;
programarea cod urilor utilizator de către personalul care exploatează sistemul de securitate.
Un sistem de detectare și alarmare la efracție dispune de mai multe coduri.
Cod instalator permite accesul la funcțiile de programare ale sistemului și la jurnalul de evenimente
din memoria centralei de efracție.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
36
Cod master permite activarea sau dezactivarea partițiilor, programarea codurilor utilizator,
omiterea zonelor, etc.
Cod u tilizator permite activarea sau dez activarea zonelor, eventual omiterea unor zone.
2.5.2 Tipuri de detectoare folosite în sistemele antiefracție [1] [2]
Contactul magnetic
Cel mai „vechi” senzor utilizat de la începutul sistemelor de securitate este contactul mecanic.
Acesta a fost utilizat pe ntru sesizarea poziției elementelor de acces în spațiile protejate: uși și ferestre.
Conform definiției, contactul magnetic este un senzor pasiv, starea sa fiind dictată de elementele din mediu
supravegheate. Ca dispozitiv de securitate, contactul magnetic este ușor sabotabil, iar montarea și reglajul
acestuia sunt dificile în cele mai multe cazuri. El este utilizat în continuare în dispozitivele electromagnetice
de control al accesului, fiind încorporat în dispozitiv în faza de producție a acestuia.
Cont actul mecanic a fost înlocuit de contactul magnetic, un ansamblu format dintr -un releu reed și
un magnet
Fig.28 – Contacte magnetice
Principiul de funcționare al contactului magnetic este următorul: prin modificarea poziției
magnetului, scade intensitatea câmpului magnetic care acționează releul reed și care menține închis
contactul releului. Scăderea intensității câmpului magnetic sub un anumit prag, produce deschiderea
contactului releului și semnalizeză alarma.
Contactul magnetic poate fi sabotat relativ ușor, prin utilizarea unui magnet exterior puternic în
cazul în care este cunoscută poziția în care acesta este instalat. Există tipuri constructive care au o imunitate
ridicată la sabotarea cu magnet extern, la care poziționarea magnetului prea aproape s au prea departe de
contact generează alarmă).
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
37
Senzorul pasiv în infra -roșu (PIR)
Senzorul pasiv în IR este un dispozitiv destinat detecției deplasării cu minim 10 -15 cm/s a unui
corp cu diferență de temperatură față de mediu de minim 3 -5°C
Fig.29 – Schem a principiu de funcționare a unui senzor pasiv în infraroșu
Senzorul PIR utilizează un dispozitiv sensibil la radiația infraroșie din spectrul termin (8 -14 μm)
numit pirolelement.
Pentru concentrarea radiației infraroșii receptate de către senzor se utili zeză un ansamblu special
de lentile Fresnell. Modul de amplasare și dimensiunea acestora determină caracteristica de detecție a
senzorului. Există senzori volumetrici, senzori cortină, senzori cu spot lung, senzori de tavan.
Fig.30 – Senzori PIR
Senzorul de vibrații
Detectoarele de vibrații sau șocuri sunt destinate în general unor aplicații speciale, precum
protejarea pereților tezaurelor dar și a unor suprafețe vitrate. Detectoarele de șocuri conțin un traductor care
transformă semnale de tip acustic în semnale electrice. În general, traductorul este de tip piezoelectric, dar
există și alte tipuri de traductoare.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
38
Raza de detecție este variabilă, depinde de natura materialului din
care este construit peretele protejat. Majoritatea producătorilor asigură o rază
de acoperire de aproximativ 6m pentru pereții din beton. Aceste detectoare au
o sensibilitate crescută la alarme false precum ciocanitul în pereți, ceea ce
face utilizarea lor limitată de acești factori.
La instalarea acestor detectoare trebuie lua tă în vedere structura
pereților protejați; atât materialul de bază (beton, cărămidă, lemn, etc.) cât și materilaul de acoperire sau
izolație. Spre exemplu, instalarea unui senzor de vibrații pe un perete de beton armat acoperit cu un strat
izolator de pol istiren expandat trebuie realizată prin aplicarea senzorului de vibrații pe structura de bază a
peretelui, înainte de acoperirea acestuia cu polistiren.
Senzorul de geam spart
Detectorul de geam spart funcționează pe principiul analizei spectrale a sunet ului produs de
spargerea unei suprafețe vitrate (spectrul se află între 1 și 5 Khz). Acest sunet are în componența sa armonici
superioare la o anumită intensitate sonoră ceea ce face ca sunetul să poată fi distins de alte zgomote din
mediu. Acest tip de se nzor este mult mai indicat pentru protejarea suprafețelor vitrate decât senzorii de
vibrații întrucât nu sunt sensibili la zgomotele exterioare (de regulă de joasă frecvență). Senzorul se
montează la o distanță de până la 5 metri de suprafața vitrată și ar e aria de acoperire de aproximativ 6 metri.
Pricipala limitare provine de la faptul că un geam poate fi tăiat fără a genera
zgomot specific frecvențelor de spargere. Se recomandă ca atât detectoarele de
vibrații cât și detectoarele de geam spart să fie ut ilizate împreună cu
elementele de detecție volumetrică.
Fig.32 – Detector geam spart
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
39
2.5.3 Arhitectura sistemelor de detectare și de alarmare la efracție [1]
Un sistem de detectare și de alarmare la efracție în clădiri este compus din următoarele părți
componente:
Centrala de semnalizare la efracție;
Detectoarele de efracție;
Modulele expandoare;
Interfețele de comandă (interfețele om -mașină);
Magistrala de comunicație a sistemului automat.
Arhitectura sistemului este prezent ată în figura următoare:
Comunicația între centrala de efracție și modulele expandoare sau interfețele de comandă se
realizează prin intermediul magistralei de date (BUS). Comunicația asigură transmiterea unei cantități mari
de informație. Centrala in teroghează ciclic dispozitive aflate pe magistrală printr -un protocol de
comunicație serială. Fig.33 – Arhitectura sistemului de efracție
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
40
Există mai multe tipuri de comunicație folosite în în sistemele de securitate. Protocolul RS 485 este
foarte utilizat în sistemele de securitate din clădiri. Prot ocolul RS 484 impune următoarele cerințe:
Utilizarea unui mediu de comunicație uniform asigurat de un cablu pentru comunicații de
date, cum ar fi o pereche torsadată din cablul UTP;
Topologia rețelei de coumunicație trebuie să fie de tipul „pipe -line” (c onductă), în care
dispozitivele care comunică sunt conectate pe magistrala de date precum mărgelele pe
ață;
Topologia stelară nu este permisă deoarece apar neadaptări de impedanță pe canalul de
comunicație;
Sistemele de detectare și de alarmare la efra cție dispun și de porturi de comunicație cu exteriorul.
Acestea pot fi porturi de transmisie serială locală sau porturi de transmisie la dinstanță.
Porturile de transmisie locală sunt de tipul RS232 pentru distanțe cuprinse între 15m și 30m, sau
de tipul RS 485 pentru distanțe de maxim 1200m fără repetor.
Porturile de transmisie la distanță pot fi porturile telefonice, sau mai nou porturile TCP/IP utilizate
în monitorizarea centrală care utilizează rețele de tip LAN (Local Area Network) sau WAN (Wide Area
Network).
Pentru porturile telefonice au fost dezvolate protocoale de comunicație care permit transmiterea de
mesaje de alarmă ce includ codul de abonat, partiția, zona și tipul de alarmă.
Fig.34 – Port RS 232 Fig.35 – Port RS 485
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
41
Conexiuni centrală de efracție și control acces [4]
Pentru proiectul meu am ales o centrală de detectare și semnalizare efracție și control acces de la
ATS, mai exact modelul ATS3500A -IP. În cele urmează sunt prezentate succind conexiunile acesteia cu
celelalte echipamente ale sistemului, precum și modul de funcționare ale acestora.
În figura 35 este prezentată o privire de ansamblu asupra sistemului de efracție și control acces.
Alimentarea centralei se poate face de la o sursă de curent alternativ 230 V p rin terminalele AC
(+ și -) sau prin intermediul unui acumulator cu tensiunea de 12V curent continuu, conectat la terminalele
BATT (+, -).
Intrările (zonele) centralei pot fi concectate la anumiți senzori de detecție a prezenței, precum PIR
sau la anumi te contacte magnetice. Aceste elemente sunt conectate la terminalele dedicate zonelor, notate
Fig.35 – Conexiuni cen trala efracție și control acces
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
42
cu 1,C,2 3,C,4 etc., în plus senzorii de prezență necesită și alimentare și prin urmare este necesară
conectarea lor la terminalele AUX (+, -), terminal de unde ce ntrala transmite o tensiune de 12V c.c.
Aceste intrări sunt supervizate prin intermediul unor rezistoare de capăt de
linie (EOL – End of line), în cazul nostru de 4,7 k Ω. Există mai multe moduri de
supervizare, dar pentru aplicația mea am ales modelul pr ezentat în figura 36.
Dispozitivul de detectare al unui eveniment de efracție (senzorul) este cablat
în modul normal închis, în stare normală este citită doar o rezistență RT, în stare de
alarmă contactul A se deschide și prin urmare sunt ci tite cele două rezistențe RA,RT.
Dacă există un punct unde cablul este dezafectat (fie printr -o încercare de
sabotaj sau nu), centrala va citi o valoare a rezistenței foarte mare, practic
infinită și prin urmare va transmite un semanl de sabotaj (tamper).
Dacă av em scurtcircuit rezistența devine apropiată de 0 și centrala va raporta un eveniment de
scurtcircuit.
Prin urmare, în cazul utilizării a doua rezistoare de 4,7 k Ω, valorile citite de către centrală sunt
următoarele:
0 kΩ – stare de scurtcircuit;
4,7 k Ω – stare normală;
9,4 kΩ – stare de alarmă;
∞ – stare de circuit deschis.
Ieșirile centralei pot fi conectate la elemente de
semnalizare optico -acustică la evenimente de efracție, precum
sirene, lămpi de semnalizare, etc.
Ieșirile centralei trebuiesc supe rvizate cu un rezistor
de 1 kΩ, dacă sirenele conectate la acestea nu vin cu un
rezistor incorporat. Supervizarea este necesară pentru
detectarea unei tentative de sabotaj.
Alte echipamente precum tastaturile sau alte expandoare sunt conectate prin inter mediul BUS -ului
de comunicație, reprezentat de către terminalele 0V, 12V, D+, D -.
Fig.36 –Supervizare dublu EOL
Fig.37 –Supervizare EOL ieșiri
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
43
2.6 Sisteme automate pentru controlul accesului în clădiri
2.6.1 Caracteristici generale [2]
Sistemele electronice de control acces sunt sisteme complexe formate din componente mecanice,
electromecanice, electronice (hardware) și software, interconectate astfel încât să asigure funcțiile de
protecție și control impuse anumitor tipuri de spații. Practic sistemele de control acces asigură necesarul de
siguranță și securitate ce trebuie avut în vedere indiferent dacă vorbim de aplicații de pază perimetrală,
acces în parcări, spații de birouri, aplicații militare, clădiri de birouri sau zone de înaltă securitate.
Sistemele electronice de control au de venit o componentă de bază a oricărui sistem de securitate
integrat atât la nivel fizic, hardware, cât și la nivel logic, software.
Principalele funcții ale unui sistem de control acces constau în:
Supunerea personalului la identificare/autentificare;
Restricționarea accesului;
Blocarea accesului folosind elemente electromecanice;
Aplicarea politicilor de securitate într -un anumit spațiu;
Monitorizarea elementelor din sistem și a utilizatorilor;
Detecția și înregistrarea evenimentelor precum și luarea deciz iilor aferente.
Spre deosebire de un sistem de detecție a efracției, care are ca scop protejarea întregului spațiu
securizat, un sistem de control acces se concentrează pe căile de intrare/ieșire din spațiul securizat. Modelul
de securitate aplicat este un ul bazat pe nivele de securitate fizică și logică. Spațiul securizat este, în general,
ierarhizat pe diferite niveluri de securitate, pentru fiecare nivel aplicându -se metode specifice acelui tip de
spațiu, care îndeplinesc cel mai bine cerințele de securi tate impuse.
În practică, orice sistem trebuie să aibă o combinație echilibrată între permisiune și restricție. O
serie de reguli se aplică oricărui sistem de control acces:cu cât spațiul este mai slab securizat cu atât este
mai susceptibil de a fi accesat de persoane neautorizate și, invers, cu cât un spațiu este mai bine securizat
cu atât va fi mai susceptibil de a interzice accesul unei persoane neatorizate.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
44
2.6.2 Elemente componente [1] [2]
Din punct de vedere al structurii unui sistem de control acces se desting următoarele nivele pe care
sunt distribuite elementele componente ce au roluri distincte în funcționarea sa:
Nivelul echipamentelor de câmp;
Nivelul echipamentelor hardware de achiziț ie și control;
Nivelul de programare/gestionare software.
În tabelul de mai jos sunt exemplificate câteva din tipurile de echipamente existente într -un sistem
de control acces și nivelurile la care sunt întâlnite acestea.
Nivel Tipuri de echipamente Tip re surse
Echipamente de câmp Bariere auto, uși de control acces, turnicheți,
porți de acces, încuietori electrice
/electromagnectice, contacte magnetice,
butoane de comandă, fotocelule, surse de
alimentare etc. Mecanice, electromecanice,
electrice sau electr onice.
Echipamente de achiziție
și control Cititoare diverse tehnologii, tastaturi, unități
de control acces, controllere de lift, interfețe
intrări/ieșiri, interfețe de comunicație,
terminale de pontaj etc. Electronice ,hardware,
firmware
Nivel de aplic ație Calculatoarele de gestiune, software de
management, rețele de comunicații, etc. Hardware software,
netoworking.
Nivelul echipamentelor de câmp
La acest nivel se află elemente mecanice și electromecanice care asigură funcțiile de blocare sau
de restr icționare a accesului în spațiul securizat. Gama de echipamente utilizate pentru blocarea accesului
conține echipamente de exterios și de interior, pentru persoane și pentru autovehicule. Din această gamă de
echipamente se pot enumera: uși cu acces control at care folosesc încuietori electrice și electromagnetice,
uși de evacuare în caz de urgență, porți de acces, bariere de acces auto, sisteme cu turnicheți, etc.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
45
Uși cu acces controlat
Spațiile securizate sunt protejate în general de una sau mai multe u și, prevăzute cu diferite tipuri de
încuietori care asigură protecția căii de acces din spațiul securizat.
Sistemele automate pentru controlul accesului în clădiri monitorizează permanent starea ușilor de
acces, adică se cunosc informații precum ar fi:
Daca ușa este inchisă sau deschisă;
Dacă ușa a fost deschisă în mod normal prin acționarea butonului de ieșire sau prin
utilizarea cititorului de identificare;
Dacă ușa a fost deschisă în mod normal sau a fost lăsată deschisă;
Dacă ușa a fost deschisă altfel decât în mod normal (prin forțare);
Numărarea persoanelor care au accesat ușa.
Monitorizarea stării ușii de acces este posibilă dacă este prevăzută cu un contact magnetic. În
funcție de starea ușii se pot lua decizii potrivite pentru fiecare tip de evenime nt. Unitățile de control acces
dispun de intrări dedicate pentru contactele care monitorizează starea ieșirilor.
Încuietori electrice și electromagnetice
Ușile cu accesul controlat sunt prevăzute cu încuietori electrice și electromagnetice care, spre
deosebire de încuietorile mecanice, folosesc un element de execuție electric pentru acționarea elementului
de blocare / deblocare al sistemului de închidere al ușii.
Încuietorile electrice sau electromagnetice pot fi de două tipuri:
fail-safe (în caz de avari e), (fail = a nu face o acțiune, a nu izbuti, a lipsi; safe = în siguranță,
precaut) – încuietoarea trebuie alimentată electric pentru a bloca ușa și în cazuș în care
aimentarea electrică se întrerupe atunci încuietoarea electrică se deblochează și ușa se
deschide;
fail-secure (în deplină siguranță), (fail = a nu face o acțiune, a nu izbuti, a lipsi; sacure =
în deplină siguranță) – încuietoarea nealimentată electric este blocată și pentru deschidere
trebuie alimentată electric.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
46
Încuietorile electromagn etice sunt încuietori de tipul fail -safe care
folosesc electromagneți de tipul Maglock. Electromagneții produc câmpul
electromagnetic numai atunci când bobinele lor sunt alimentate cu energie
electrică.
Ușile de evacuare în situații de urgență
Un sistem de control al accesului în clădiri trebuie să asigure restricționarea accesului într -un spațiu
securizat; totuși există situații de urgență în care siguranța este mai importantă decât securitatea. În situații
de urgență precum un incendiu, cutremur, dezastru natural, panică generată de echipamente defecte, etc.,
se impune evacuarea cât mai rapidă a persoanelor aflate în spațiul protejat. Pentru acest lucru, trebuiesc
luate în vedere chiar din faza de proiectare mijloacele tehnice care vor asigura deschiderea ușilor desemnate
ca uși de urgență.
Ușile de evacuare în caz de urgență trebuie să poată fi deschise cât mai
simplu în caz de urgență. O metodă simplă prin care se asigură cerința de deschidere
manuală în caz de urgență constă în instalarea unui buton de evacuare pe calea de
evacuare din spațiul protejat. Butonul permite întreruperea alimentării încuietorilor
electrice sau electromagnectice de tipul fail -safe, sau alimentarea încuietorilor de
tipul fail -secure. Butonul conține un contact normal deschis ND sau
normal închis NÎ care se intercalează între sursa de alimentare cu en ergie
electrică și încuietoar (Conectarea butonului în modul NC – deschide circuitul electric în urma acționării
butonului, și este recomandată pentru încuietoarele de tipul fail -safe; Conectarea butonului în modul NC –
închide circuitul electric în urma acționării butonului și este recomandată pentru conectarea încuietoarelor
de tipul fail secure).
Butonul de urgență trebuie să fie de culoare albă sau verde, dar nu roșu, pentru a nu fi confundat
cu butonul de avertizare manuală în caz de incendiu.
Echipamentele de la nivelul achiziție și control
La acest nivel se realizeză identificare utilizatorului și controlul asupra nivelului inferior al
echipamentelor de câmp. Echipamentele de la nivelul de achiziție și control se împart în cititoare și unități
de control acces , dar există și echipamente în care ambele funcții sunt înglobate în același echipament
(unități stand -alone). (to stand alone = a se susține sigur).
Cititoarele sunt echi pamente de identificare care preiau informația de la un dispozitiv, cum ar fi
cartela, tag, cod PIN, caracteristică biometrică, etc. și o transferă la unitatea de control care va decide dacă
acea persoană este autorizată sau nu.
Fig.38 –Încuietoare electromagnetică [5]
Fig.39 –Buton evacuare [5]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
47
2.6.3 Principii de identifi care. Metode de identificare [1] [2]
Una dintre principalele probleme ale unui sistem de control acces constă în definirea identității și
recunoașterea acesteia (autentificare / verificare) pentr u luarea deciziilor. Există diverse metode și tehnici
de identificare. În control acces ne bazăm pe trei tipuri de identificare:
Cunoștința: Ce știi? Se bazeză pe informația știută de persoana care cere autentificare (ex:
codul PIN folosit la o tastatură d e acces)
Posesia: Ce ai? Se bazează pe prezentarea unui card/tag la cititor;
Caracteristici fizice personale: Cine ești? Se bazeză pe caracteristicile biometrice ale unei
peroane.
Tehnologiile de identificare mai pot fi clasificate în tehnologii bazate pe contact – tehnologii care
presupun un contact fizic între cititor și cartelă, și tehnologii contactless (fără contact) – în care nu există
vreun contact fizic între cititor și cartelă.
Sistemele de control acces bazate pe cunoaștere
Sistemele de control al accesului persoanelor bazate pe cunoașterea unui cod PIN (Personal
Identification Number). Utilizatorul trebuie să introducă de la tastatură codul PIN corect, după care accesul
este permis.
Sisteme de control acces bazate pe posesia unui card
Sistemele d e acest tip se bazează pe prezentarea card –
ului sau tag -ului (etichetei) unui citito r. Se mai numesc ID
credentials .
Card -urile prevăzute cu bandă magnetică sunt cele mai
utilizate deoarece sunt ieftine, ușor de produs și de codat și pot
conține date de tip alfa -numeric.
Card -urile magnetice sunt realizate dintr -un suport PVC pe
care se suprapune o bandă de plastic care conține particule metalice cu proprietăți magnetice. Codificarea
binară se obține prin magnetizarea acestor particule metalice. Pentru ci tire, banda magnetică trebuie trecută
printr -un cititor de card -uri, astfel încât să existe un contact și cititor.
În aplicațiile de control al accesului, card -ul magnetic reprezintă o tehnologie de securitate medie,
deoarece datele de pe card pot fi citite relativ ușor. [1]
Fig.40 –Validare card magnetic [9]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
48
Card -urile care pot fi citite fără contact cu cititorul
Tehnolo gia fără contact între card și cititor este cea mai folosită în prezent pentru sistemele de
control al accesului. Card -urile trebuie numai apropaiate de cititor pentru a se face transferul informației.
Tehnologia fără contact se bazează pe transmisia radi o și se numește RFID (Radio Frequency
Identification). [1]
Cititorul este alcătuit dintr -o antenă și o unitate electronică de control. Antena primește semnalele
radio de la card și le transmite unităților electronice de con trol al accesului, care le convertește conform
protocoalelor Wiegand, RS -232, RS -485, etc. [1]
Un card de proximitate este realizat din material plastic în care se
încapsulează un circuit integral (chip), conectat la o mic ă antenă. Atunci
când această antenă intră în câmpul de radiofrecvență al cititorului, în
antenă se va induce un curent care alimentează circuitul integral al card –
ului de proximitate. Circuitul integral va transmite codul programat, ca
un semnal modulat. [1]
2.7 Sisteme automate pentru supraveghere video în clădiri
2.7.1 Caracteristici generale
Procesele principale care au loc într -un sistem de supraveghere video pot fi descrise ca fiind:
Procesul de achiziție a imaginii și de producere a semnalului video;
Transmisia semnalului video, folosind diverse medii de transmitere;
Procesul de afișare, înregistrare, conversie, distribuție a semnalului video.
Într-un sistem de supraveghere video se pot distinge următoarele echipamen te componente:
elementul de achiziție a imaginii – obiectiv (lentilă) și camera video
mediul de transmisie a semnalului video: cablu coaxial, pereche torsadată, fibră optică, etc.
elemente de achiziție, prelucrare și afișare a semnalelor video. [1]
Fig.41 –Card utilizat fără contact [5]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
49
2.7.2 Camera video
Principiul de bază de funcționare al unei camere video constă în transformarea luminii reflectate
de către locul supravegheat în semnal electric. La baza acestui proces se află senzorul de imagine. Senzorul
de ima gine este un circuit integrat specializat care are rolul de a transforma informația luminoasă în semnal
electric. Acest semnal electric este apoi prelucrat de circuitele de procesare digitală a semnalului (DSP –
Digital Signal Processor). Semnalul video re zultat la ieșirea camerei este așa numitul semnal video
compozit. [2]
Senzorul de imagine este format dintr -o „matrice” de elemente fotosensibile numite elemente de
imagine sau pixeli. Pixel -ul este elementul de bază al imagini i, care transformă lumina căzută pe el în
semnal electric, intensitatea acestui semnal este direct proporțională cu cantitatea de lumină care cade pe
elementul de imagine. [2]
Caracteristici generale ale camerelor video
Rezol uția: Rezoluția unei reflectă capacitatea unei camere de a reda detaliile unei scene. Această
marime se exprimă uzual în termeni de linii TV orizontale. În specificații unei camere, valoarea rezoluției
se bazează pe numărul de elemente distincte, dintr -o linie orizontală, care pot fi capturate de către cameră.
Numărul de linii verticale se obțin din rezoluția orizontală înmulțită cu valoarea de proporție a ecranului,
de ex 4/3, 16/9. Cu cât rezoluția este mai ridicată cu atât imaginea este mai clară.
Obser vație: Rezoluția întregului sistem este dată de cea mai mică rezoluție a elementelor
componente (a unei camere video, monitor, DVR, etc.).
Sensibilitate : Sensibilitatea unei camere este o măsură a performanței camerei în condiții slabe de
iluminat, se mai întâlnește în specificații ca fiind iluminarea minimă. Sensibilitatea mai poate fi descrisă ca
fiind iluminarea minimă necesară, la o deschidere dată a lentilei, pentru ca la ieșirea din cameră să existe
un semnal video util.
Raportul Semnal Zgomot (Signal Noise Raport – SNR): Este un parametru care descrie, din punct
de vedere dinamic, comportamentul camerei și capacitatea ei de a compensa inluența peturbatoare a
„zgomotului”, a semnalului parazit, care se suprapune peste semnalul util. Nici o cameră nu po ate rejecta
acest „zgomot”, influența acestuia putând fi doar redusă. Măsura acestui parametru este dată în decibeli
(dB). [2]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
50
Compensarea Luminii din Spate (Back Light Compensation – BLC): Această funcție se aplică
atunci cân d obiectivul supravegheat se află pe un fundal luminos, ori când cea mai mare parte a luminii
provine din spatele obiectivului supravegheat. Sistemul de expunere al camerei este setat automat pentru
o cantitate medie de lumină recepționată. Dacă camera de tectează o cantitate mai mare de lumină, atunci
sistemul de expunere reacționează prin închiderea irisului.
Automatic Gain Control : Funcția este realizată de către un circuit ce are rolul de a amplifica
semnalul video în urma scăderii luminii din scena urmărită. De remarcat faptul că odată cu semnalul video
este amplificat și zgomotul.
Shutter Speed: Shutter -ul are rolul de a controla timpul de expunere al senzorului de lumină. Un
shutter cu viteză mare (adică cu timp redus de expunere) este recoma ndat pentru redarea imaginiilor în care
avm obiecte în mișcare rapidă. Un shutter mai rapid înseamnă un timp de expunere mai mic, adică mai
puțină lumină ajunge pe senzor și va rezulta o imagine mai întunecată.
Tipuri de camere video
Există o mare diversit ate de tipuri și modele de camere video, o clasificare a acestora se poate face
după mai multe criterii:
După mobilitatea acetora: camere fixe și ca mere mobile;
După modul de utilizare:
o Camere de zi/noapte, camerele de noapte sau pentru iluminat slab deți n și
infraroșu;
o Camere de interior – utilizate în interiorul unei clădiri și camere de exterior
(rezistente la umezeală, temperatură scăzută, vânt);
După rezoluția imaginii (claritatea imaginii);
După tipul de semnal electric obținut de la camera video:
Fig.42 –Back Light Compensation [2]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
51
o Camere video analogice;
o Camere video digitale;
După modul de conectare al camerei la sistemul de supraveghere TVCI:
o Conectare prin cablu;
o Conectare wireless. Conectarea camerei se face fără fir, prin unde radio.
2.7.3 Sisteme video IP
Sistemele video digita le (IP) au o flexibilitate sporită în stocarea, transferul, monitorizarea și
analiza conținutului video comparativ cu sistemele clasice analogice. În plus sistemele video digitale sunt
mai sigure din punct de vedere al transferului datelor.
Tehnologii de r ețea
Conceptul de sistem video IP are la bază structura de rețea și suita de protocoale TCP/IP. Informația
este transmisă între nodurile rețelei (server, router, computere, etc.) sub formă de pachete IP. Aceste pachete
conțin toată informația necesară tran smiterii și prelucrării informației (semnalului) video la nivelul rețelei.
Există mai multe tipuri de rețele: rețele locale (LAN – Local Area Network), rețele metropolitante
(MAN – Metropolitan Area Network), rețele larg distribuite (WAN – Wide Area Networ k). Cel mai des
utilizat tip de rețea în sistemele video IP este LAN –ul.
Stocarea informației video
Înregistrarea informației video se poate face în:
DAS – Direct Attached Server – Hard -disk-urile instalate în același sistem pe care rulează
software -ul de management al sistemului video. Este o soluție acceptabilă pentru sistemele mici
și medii.
Network Video Recorder (NVR) – este un echipament de
calcul – în general o structură de tip server – pe care
rulează software -ul de înregistrare video. Acest
echipament este folosit pentru sistemele medii -mari. [2]
Fig.43 – Network Video Recorder [15]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
52
Fig.44 –Conexi une sistem video IP [14]
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
53
3. SISTEME SOFTWARE UTILIZATE ÎN PROIECTUL DE
SECURITATE
3.1. ATS 8500
3.1.1 Prezentare program
Centrala ATS3500AIP utilizată în acest proiect inclu de atât funcții pentru detectarea și
semnalizarea evenimentelor de efracție, cât și pentru controlul accesului. Ace st dispozitiv reprezintă un
automat programabil și poate fi programata prin anumite limbaje de programare specifice, precum ATS
8500.
În cel e ce urmează va fi prezentată o descriere pe scurt a acestui program.
După inițializarea progamului, programul este afișat ca în figura următoare:
Fig.45 – Prezentare generală program ATS8500
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
54
Modul de conexiune al centralei cu PC -ul este rețeaua IP. Prin urmare, atât centrala, cât și
calculatorul trebuiesc configurate pentru a aparține aceleiași rețele LAN.
Pentru a configura programul ATS8500 să comunice cu centrala, trebuie urmați următorii pași.
1. Click pe iconița „New”, aflată în partea stânga a ecranului, în caseta „Working Panels
View”.
2. După efectuarea comenzii, apare următoarea fereastră.
În aceasă fereastră puteți configura numele centralei ce va fi afișat în program , în câmpul
„Panel descri ption”. Trebuie selectat tipul centralei, din lista „Panel type”, în cazul nostru
tipul centralei este ATSx500. Optional pot fi completate și celelatle câmpuri. Se selectează
Ok și se trece la etapa următoare.
Fig.46 – Adaugare centrala 1
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
55
3. După efectuarea comenzii, apare următoarea fereastră:
În această fereastră trebuie
selectat modul de securitate al centralei, fiecare m od are anumite normative tehnice ce
trebuiesc respectate. Pentru simplitate am ales un mod nesecurizat , Non EN50131.
4. Centrala este acum adaugată în caseta „Working Panels View”, urmează acum setarea
conexiunii IP. Pentru a seta detaliile conexiunii IP, c lick dreapta pe noua centrală adaugată
și apoi click pe „Connection”.
Fig.47 – Adăugare centrală 2
Fig.48 – Adăugare centrală 3
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
56
5. În următoarea fereastră, da -ți click pe „Add” pentru adăugare conexiune nouă.
6. În fereastră următoare trebuie să introduceți adresa IP a centralei ce urmează a fii
imperecheate și portul de comunicație al acesteia. De asemnea puteți adauga și o
descriere.
Fig.49 – Adăugare centrală 4
Fig.50 – Adăugare centrală 5
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
57
7. După apăsarea butonului „Ok”, apare următoarea fereastră.
După selectarea centralei din lista afișată în figura de mai sus, se apasă butonul „Connect”.
Dacă toate setă rile au fost efectuate corect, centrala se va conecta și va comunica cu PC -ul.
Interfața utilizator
Programul ATS8500 are trei secțiuni (coloane) dedicate configurării dispozitivelor. Prima coloană
am denumit -o „Categorie dispozitiv/eveniment centrală”, d e aici putem selecta un anumit tip de dispozitiv,
de exemplu modul expandor, tastatură, zonă de alarmă, sau anumite evenimente precum condiții de
declanșare a unor acțiuni, precum alarme sau structuri logice.
În cea de a doua secțiune, „ Dispozitiv/evenimen t specific ” se pot declara dispozitivele și
evenimentele pentru configurarea ulterioară sau se pot selecta unele deja existente în programare pentru a
putea fi configurate ulterior.
În cea de a treia secțiune, „Configurare dispozitiv/eveniment” sunt prezen te opțiuni de configurare
specifice fiecărui dispozitiv sau eveniment în parte.
În partea superioară a interfeței se află secțiunea „Încărcare descărcare date”. De aici se fac citirile
și scrierile de date în și din centrala conectată la PC. Tot de aici s e poate citi Jurnalul de Evenimente, se pot
controla anumite dispozitive (exemplu: activarea unei sirene, deschiderea unei uși, etc.) și se pot obține date
de diagnostic ale centralei, pentru depanare.
Toate aceste meniuri și secțiunile acestora vor fi pre zentate în capitolele următoare din lucrare.
Fig.51 – Adăugare centrală 6
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
58
3.1.2 Prezentare programare
Declarare dispozitiv
Pentru a declara un dispozitiv în programare trebuie selectat tipul dispozitivului din coloana
„Categorie dispozitiv/element centrală”. Pentru exemplul afișat în figura de mai jos am ales adăugarea une i
tastaturi („Keypad devices”). După acest lucru, în coloana „Dispozitiv/eveniment specific” trebuie efectuată
un „click” dreapta și apoi selectat „New”. Categorie
dispozitiv/
eveniment
centrală Dispozitiv/
eveniment
specific Configurare
dispozitiv Incarcare/
descarcare date
Fig.52 – Prezentare generală meniuri
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
59
După acest lucru apare fereastra din f igura următoare.
Fiecare cititor trebuie configurat în prealabil cu c âte o adresă. Adresa poate fi aleasă într -un anumit
interval depinzând de elementul la care este conectat fizic cititorul (cablat). Dacă cititorul este conectat
direct la centrală, acest a poate avea adresa cuprinsă între 1 și 8, dacă acesta este conectat la un expandor
plug-in (conectat direct în centrală), adresa sa poate fi între 9 -16, dacă tastatura/cititorul este conectat la un
modul Expandor cu adresa 1, adresa acestuia poate fi intervalul 16 -32.
După selectarea adresei tastaturii / cititorului respectiv se apasă butonul „Ok” și dispozitivul este
declarat în programare.
Fig.53 – Declarare dispozitiv 1
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
60
Configurare dispozitiv
Setările dispozitivelor sau evenimentelor se fac in caseta din partea dreaptă, numită „Configurare
dispozitiv/eveniment”. Setările ce pot fi stabilite în acest loc sunt variate și sunt caracteristice fiecărui tip
de dispozitiv în parte.
De exemplu pentru configurarea unei zone, putem introduce numele acesteia, o descriere, putem
alege tipu l zonei, o putem aloca unei anumite partiții. De asemenea îi putem definii comportamentul în
anumite situații precum excluderea dintr -o armare parțiala, o putem izola sau inhiba sau o putem ține in
modul soak test (mod de testare), în acest mod zona transm ite un semnal de alarmă dispozitivului de
comandă și control, dar nu și o alarmă generală.
De asemenea se pot definii anumite temporizări precum:
Temporizarea de intrare/ieșire (Entry /Exit Time) – reprezintă cantitatea de timp (în
secunde) în care un utili zator care armează o partitiție poate intra/ieșii din acea zonă fără a
genera un semnal de alarmă.
Fig.54 – Declarare dispozitiv 2
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
61
Temporizarea DOTL (Door Open Too Long) – reprezintă cantitatea de timp pentru care o
ușă poate rămâne deschisă fără a genera un semnal de alarmă.
Filtre de condiție
Filtrele reprezintă anumite structuri logice programate, ce pot fi utilizate pentru declanșarea
anumitor ieșiri (ex: sirene, lămpi) sau evenimente în sistem (ex: aprinderea unui anumit LED al centralei,
producerea unui anumit sunet, etc.).
Aces t meniu „Filters” conține o cantitate de filtre predefinite, ce servesc pentru funcționarea
implicită a sistemului. De exemplu în timpul armării/dezarmării centrala să producă un sunet specific. Dar
pot fi definite filtre personalizate. Aceste filtre pot c onține până la patru condiții logice de tipul și, sau, not.
Fig.55 – Configurare zona
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
62
De exemplu în figura 57, am creat o condiție pentru care intrarea a două zone în alarmă vor declanșa
un anumit dispozitiv. Selectarea dispozitivului / evenimentului specific se face din ca seta „Configurare
eveniment / dispozitiv”. De acolo se selectează filtrul dorit și structura logică va fi încărcata în dispozitiv.
Fig.56 – Configurare filtre
Fig.57 – Configurare condiție logică
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
63
3.2. Monitorizarea sistemlui integrat de securitate cu ajutorul
ATS 8600
3.2.1 Prezentare generală program
ATS 8600 rep rezintă un software utilizat în special pentru monitorizarea și supervizarea sistemului
de efracție ATS 3500 AIP, dar conține și facilități de programare a acestuia. Acest soft este utilizat în special
de către personalul avizat pentru supravegherea sistemu lui, precum echipa de dispecerat.
ATS 8600 este un soft de integrare complet, el poate îngloba atât sistemul de detecție și semnalizare
la efracție, cât și cel de detecție și semnalizare la incendiu, și cel video.
Prima imagine în momentul executării programului este cea de mai sus, în care ni se cere să
introducem numele utilizatorului și parola pentru autentificare. Fiecare utilizator poate avea drepturi
diferite.
După autentificare utilizatorul poate naviga printre meniurile afișate în poza de mai jos. Meniul
este divizat în următoarele categorii:
„Administration” – este submeniul de unde se po t administra și co nfigura persoanele din
sistem, dispozitivele sistemului, regiunile sistemului, vizitatorii și cardurile;
Fig.58 Autentificare ATS 8600
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
64
„Security” – este un pot submeniu d e unde se configura drepturile de acces ale
utilizatorilor, precum zonele în care pot intra aceștia, rolurile utilizatorilor (anumite
drepturi specifice, de ex: rolul de administrator înseamnă acces total și drepturi de armare
totală) și se poate vizualiza Log-ul (Jurnalul) de alarme;
„Vizualization” – este submeniul care cuprinde partea grafică de monitorizare a sistemului.
Are două componente „Monitor”, unde se poate monitoriza grafic activitatea întregului
sistem și „Designer”, unde se poate „desena” ace a interfață grafică utilizată în „Monitor”;
„Visitors” – este un submeniu destinat evenimentelor produse de către vizitatori;
„Settings” – este un submeniu ce cuprinde: acțiuni automate (anumite evenimente logice
de sistem), extensiile programului, „Holida ys” (zilele de vacanță, în care sistemul are un
comportament diferit făță de zilele normale), Driverele programului, licențierea acestuia;
„Help” – este un submeniu unde se pot găsii informații ajutătoare și de de diagnostic ale
programului.
Fig.59 Meniuri ATS 8600
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
65
3.2.2. Interață monitorizare sistem
Principala utilizare a acestui soft este interfața sa de monitorizare a sistemului. În figura de mai jos
au fost deja „desenate” elementele sistemului, partițiile și zonele acestuia. De asemenea au fost implentate
și două butoa ne pentru armarea sau dezarmarea sistemului.
În momentul activării unei zone (unui element), acesta își schimbă culoare în roșu, odată ce alarma
a fost declanșată partiția (aria) din care aparține, capătă o semnalizare roșie intermitentă și evenimentul es te
afișat în jurnalul de evenimente.
Pentru a opri starea de alarmă este nevoie ca alarma să fie confirmată, și apoi ca partiția respectivă
să fie dezarmată.
Fig.60 – Interfațp monitorizare ATS 8600
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
66
3.2.3 Acțiuni automate
În acest program pot fi definite anumite acțiuni automate. Acțiu nile automate sunt configurate prin
intermediul unor instrucțiuni macro logice, de tipul „when” – „then” („când” – „atunci”).
În lucrare de față am definit două astfel de acțiuni:
„Evacuare” – la declanșarea butonului de semnalizare manuală incendiu, se de schid
automat toate ușile, pentru a permite evacuarea în siguranță a personalului aflat în clădire;
„Ușă intrare” – Ușa de la intrarea în clădire este deschisă în orarul de lucru al clădirii,
definit de mine de luni până vineri de la orele 09:00 la orele 1 6:00.
Fig.61 – Acțiuni automate
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
67
3.3. AutoCAD Autodesk
Pentru etapa de proiectare am utilizat programul AutoCAD Autodesk. Având în vedere
popularitatea acestuia, voi trece în revistă doar câteva caracteristici generale.
AutoCAD este în acest moment cel mai popular și mai de s folosit program folosit în proiectarea
asistată de calculator. Cu ajutorul AutoCAD -ului se pot reda atât obiecte în spațiu 3D cât și desene în plan
2D. AutoCAD asigură posibilitatea transpunerii pe hârtie a rezultatului, însoțit de cote, texte și alte
simboluri specifice. După realizarea unui desen în AutoCAD, acesta poate fi salvat sub forma unui fișier,
cu extensia .dwg (drawing) sau .dxf (Drawing Exchange Format), permitând editarea sa ulterioră. Invalid
source specified.
Avantajele utilizăriii AutoCAD
Utilizarea acestui program pentru proiectare înlocuiește în totalitate utilizarea instrumentelor de
desen tradiționale și prezintă următoarele avantaje:
Desenele pot fi realizate la orice scară, chiar și 1:1 sau subunitară;
Precizie de execuție extrem de mare, mult sub nivelul vizibil;
Calitatea desenului foarte bună, desenul este proiectat fără cusur (fără șters ături, fără cote
greșite, etc.), datorită preciziei calculatorului;
Programul poate realiza și o sumedenie de funcț ii matematice, precum calculul suprafețelor
și volumelor.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
68
4. Studiu de caz: Proiectarea și implementarea unui sistem
complet de securitate pentru un imobil cu P+4 niveluri
4.1. Prezentarea stand -ului experimental
Lucrarea de față prezintă un scenari u de proiectare, implementare și monitorizare a unui sistem
integrat de securitate pentru clădiri.
Sistemul integrat de securitate reprezintă un ansamblu de echipamente tehnice, resurse umane și
proceduri operaționale destinate prevenirii, detecției și ave rtizării evenimentelor ce pot pune în pericol
integritatea clădirii, a bunurilor și a oamenilor
Pentru realizarea studiului de caz am avut în vedere trei elemente principale:
Proiectarea arhitecturală a obiectivului (clădirii) „Triumph Building” , împreună cu
proiectarea subsis temelor de securitate specifice, realizată în mediul de lucru AutoCAD
Autodesk;
Realizarea memoriilor tehnice ale fiecărui subistem în parte:
o Memoriul tehnic al subsistemului de detecție și semnalizare la incendiu;
o Memoriul tehnic al subsistemelor de efracție și control acces;
o Memoriu tehnic al subsistemului de monitorizare și supraveghere video.
Programarea sistemului prin soluțiile softwar e prezentate anterior: programul ATS 8500,
utilizat în special pentru programarea sistemului și programul ATS 8600, utilizat în special
pentru supervizarea și monitorizarea sistemului.
De asemenea, pentru exemplificarea funcționării sistemelor prezentate am r ealizat un „pa nou
experimental”. Panoul reprezintă patru camere ale parterului imobilului „T riumph Building”, și este
prezentat în figura de mai jos.
Panoul experimental conține:
un sistem de detectare și semnalizare la incendiu , reprezentat de către centrala de detectare
și semnalizarea la incendiu Aritech 2X -F1, doi detectori de fum DP2061N ș i doi detectori
cu dublă tehnologie DP2061T, un buton de semnalizare manuală DM2010 și o lampă cu
xenon galbenă FA340Y;
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
69
un sistem de detectare și semnalizare la efracție, reprezentat de către centrala ATS
3500AIP, împreună cu detectorii de mișcare și detec torii de geam spart, reprezentați prin
butoanele de culoare albastră;
un sistem de control al accesului, reprezentat de către centrala ATS 3500AIP, împreună
cu cititoarele de cartele ATS1190, cu tastatura cu cititor inclus ATS1135 , cu butonul de
cerere ie șire ACA001 , cu electromagneții de închidere a ușilor, reprezentați prin butoanele
roșii și cu cardurile de acces.
Fig.62 – Panou experimental
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
70
Panoul experimental reprezintă patru camere din imobilul „Triumph Building” : camera „Recepție”,
camera „Birouri”, camera „Dispecerat” și camera „Restaurant”.
Partițiile reprezintă o grupare logică a mai multor zone ce sunt armate și dezarmate simultan și pot
avea anumite caracteristici comune. Cu toate că în figura de mai jos, pentru exemplificare am ales alocarea
fiecărei partiții unei cam ere din imobil, aceasta nu este o practică bună, și nu reprezintă o regulă generală
de gestionare logică a sistemului.
Pentru o exemplificare corespunzătoare a acestui sistem expermental, am realizat și un material
video de aproximativ 5 minute, denumi t „Video Panou.mp4_2” și este atașat în CD -ul corespunzător acestei
lucrări.
Fig.63 – Partiții panou experimental
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
71
4.2. Documentație tehnică pentru sistemul de detecție și
semnalizare la incendiu
4.2.1 Obiectul Proiectului
Prezentul proiect curpind documentația tehnico -economică pentru clădirea d e birouri
TriumphBuilding cu P+4 niveluri. Documentație conține detaliile de execuție pentru sistemele de: detectare
și alarmare la incendiu, detectare și alarmare la efracție, control acces și supraveghere video.
Solicitarea beneficiarului constă în proi ectarea unei infrastructuri pentru sistemele de: detectare și
alarmare la incendiu, detectare și alarmare la efracție, control acces și supraveghere video care să acopere
toată clădirea și să corespundă standardelor în vigoare.
4.2.2 Baza de proiectare
Prezenta documentație este în acord cu reglementările prevăzute de Monitorul Oficial – M.O
P118/3 – 2015 : „Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor, partea a III -a – Instalații de
detectare, semnalizare și avertizare incendiu” și M.O. Nr. 335/17.05.2012 – „Hotărâre – pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și
protecția persoanelor.”
4.2.3 Descrierea generală a lucrării
Amplasamentul și împrejurimile
S.C. Triumph Building S.A. este amplasat pe strada Dimitrie Pompeiu nr.5 sector 1, București.
Clădirea are o suprafață totală de 1005 mp.
S.C. TriumphBuilding se învecinează:
• La nord cu Str.Dimitrie Popeiu;
• La est cu Str.Lanurilor;
• La sud cu Str.Regilor;
• La ves t cu Str.Dreptății;
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
72
Elemente privind construcția
S.C. TriumphBuilding S.A. este o construcție realizată în anul 2015 alcătuită din:
• stâlpi, grinzi din beton armat;
• fundație de beton;
• pereți exteriori din cărămidă;
• pereți interiori din cărămidă;
• zona vitrală – tâmplărie metalică cu ochiuri fixe și mobile, geamuri tip termopan;
Sunt prevăzute instalații de P.S.I cu stingătoare portabile cu pulberi P6.
În caz de incendiu sau eveniment de efracție accesul mașinii de poliție și/sau pompieri se face p e
latura nordică și/sau sudică a imobilului.
Conform normativului P118/1999 clădirea se încadrează în:
• Categoria D – pericol de incendiu;
• Gradul II – de rezistență la foc.
4.2.4 Sistemul de detecție și semnalizare la incendiu
Generalități
Rolul sistem ului automat de detectare și de alarmare la incendii constă în supravegherea
permanentă a spațiului protejat, în detectarea incendiului în cel mai scurt timp posibil și în declanșarea
sistemului de alarmare, pentru o intervenție rapidă și eficientă.
La ela borarea proiectului s -a ținut cont de destinația și structura obiectivului. Gradul de acoperire
cu instalații de detectare și semnalizare – acoperire totală.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
73
Descriere generală
Sistemul este unul adresabil. Fiecare element din buclă are o adresă propr ie. Se poate identifica
detectorul de incendiu care a produs semnalul de alarmă.
Centrala interoghează detectoarele prin semnale digitale, iar acestea răspund printr -un semnal
analogic de o anumită valoare caracteristică stării de veghe sau de alarmă la in cendiu.
Decizia de alarmare este luată de către detector, dar centrala este cea care confirmă sau anulează
starea de alarmare.
Apăsarea butoanelor manuale de avertizare incendiu, transmit o alarmă confirmată centralei, și
declanșează starea de alarmă a ce ntralei. Stare ce nu poate fi oprită decât prin resetarea centralei.
Toate alarmele sunt semnalizate optic și acustic de către sirene.
Toate elementele sistemului adresabil sunt conectate pe 2 bucle.
Echipamentul de semnalizare și control (ECS) este ampla sat în camera „Dispecerat”, camera este
protejată împotriva efracției și are prevăzut un sistem de control acces.
ECS reprezintă componenta de bază a sistemului prin care alte componente pot fi alimentate cu
energie și care este uilizată pentru:
• a recep ționa semnalele de la detectoarele conectate și a determina dacă semnalele
corespund unei condiții de alarmă, a indica optic și acustic o condiție de alarmă, a indica locul pericolului
și a înregistra toate aceste informații;
• monitorizarea funcționării c orecte a sistemului și avertizare în caz contrar;
• transmisia semnalului de alarmă la serviciul de pompieri.
Centrala se va amplasa la aproximativ cota 1.3m față de nivelul pardoselii și va fi solid ancorată pe
perete.
Butoanele manuale de avertizare ince ndiu se vor amplasa în locuri vizibile, ușor accesibile, de
preferință lângă uși, la intrarea în casa scărilor sau în casa scărilor și, în general, în puncte de circulație
obligatorie în caz de evacuare.
Butoanele se vor amplasa astfel încât distanța maxim ă care trebuie parcursă din orice punct al
clădirii până la cel mai apropiat buton de semnalizare nu va depăși 30m.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
74
Butoanele de semnalizare se vor amplasa la o înălțime de circa 1,2 – 1,5 m față de nivelul pardoselii.
Atunci când este necesar, locul de am plasare a acestora va fi iluminat corespunzător pentru a fi ușor
observate
Amplasarea detectoarelor se face astfel încât produsele de ardere degajate în indendiu din suprafața
supravegheată să ajungă la detectoare fără diluție, fără atenuare sau fără întâr ziere.
Detectoarele de fum și de temperatură se montează pe tavan în soclu, la o distanță mai mică de 5%
din inălțimea încăperii față de tavan.
Fiecare încăpere antiincendiu va fi prevăzută cu minim un detector.
Regula amplasării detectoarelor este următ oarea:
• Dispecerat – Detector dublă -tehnologie;
• Cameră Server – Detector dublă – tehnologie;
• Recepție – Detector dublă -tehnologie;
• Bucătărie – Detector de temperatură și detector de gaz metan (CH4);
• Restaurant – Detector optic de temperatură;
• Birouri – Detector optic de temperatură.
Amplasarea sirenelor se face astfel încât în orice punct al imobilului intensitatea sonoră să fie de
minimum 65 dB.
Sirenele se montează pe pereții verticali la o înălțime de aproximativ 10 cm sub nivelul tavanului
încăperii.
Sirenele se montează pe principalele căi de acces, pe casa scării, în recepție și restaurant.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
75
4.2.5 Structura sistemului tehnic de securitate
Sistemul este alcătuit din următoarele componente:
Centrală adresabilă de alarmare la incendiu 2X -F2-FB2-45:
o 2 bucle cu 128 adrese;
o Avizată CPD, EN54 și Vds;
o Afișaj LCD 8×40 caractere;
o 64 Indicatoare zone
o Conector LON2000
o Interfață RS232
o Opțional conectare în rețea
o Suportă două tipuri de senzori și module I/O analog adresabile: Aritech 2000 și Aritech
900.
Detector analog adresabil optic de fum, cu ieșire LED – DP2061N:
o Două terminale adiționale pentru indicator la distanță;
o Se folosește împreună cu soclurile DB2002.
Detector analog adresabil de temperatură, cu ieșire LED – DT2063:
o Două terminale adiți onale pentru indicator la distanță;
o Se folosește împreună cu soclurile DB2002.
Detector analog adresabil dual, fum și temperatură, ieșire LED – DP2061T:
o Cinci moduri de operare: funcționează fie ca senzor individual de temperatură (alarmă
la 60° C sau grad ient de temperatură), fie ca senzor optic, fie ca senzor optic înbunătățit
cu senzor de temperatură, fie ca senzor de temperatură înbunătățit cu senzor optic, fie
ca senzor dual de fum.
o Două terminale adiționale pentru indicator la distanță;
o Se folosește î mpreună cu soclurile DB2002.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
76
Soclu detector adresabil, seria 2000, 4 terminale – DB2002:
o Soclu pentru detectoarele DP2061/71 și DT2063/73.
Soclu detector adresabil, seria 2000 cu izolator inclus – DB2016:
o Soclu pentru detectoarele DP2061/71 și DT2063/73 cu izolator inclus.
Buton adresabil de avertizare manuală incendiu – DM2010:
o Indicator LED;
o Butonul este livrat cu doză, geam și cheie de test;
o Geamul se poate înlocui cu geamul resetabil DMN800.
Buton adresabil de avertizare manuală evacuare – DM2010G:
o Indicator LED;
o Butonul este livrat cu doză, geam și cheie de test;
o Geamul se poate înlocui cu geamul resetabil DMN800.
Geam buton neresetabil – DM711.
Element resetabil înlocuitor de geam pentru seria DMN – DMN800.
Sirenă adresabilă cu flash alimentată din buc lă – ASW2366:
o Alimentată din buclă sau alimentare externă;
o Multi -ton, cu selectare de volum și frecvență;
o Sincronizare automată pentru flash și sirenă;
o Montare pe perete;
o Avizată EN54:3 și EN54:23.
Detector de gaz metan (CH4) – S2014ME:
o Buzer;
o Releu inclu s;
o Alimentare la 12 -24 volți curent continuu.
Acumulator 12V – 7.2 Ah – BS127N:
o Autonomie de până la 20 ore.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
77
o Se montează două bucăți conectate in serie pentru a obține o tensiune de 24 V necesară
funcționării centralei.
Modul adresabil 1 intrare – IU2050C:
o Modulul monitorizează starea releelor NC sau NO.
o Intrare supervizată 4 stări (alarmă, veghe, scurt circuit, circuit deschis).
o EOL 150kOhm;
Sirenă exterior cu flash, pentru exterior – AS610:
o loc pentru acumulator de 7.2Ah;
o carcasă dublă: metalică + policar bonat;
o Intesitate sonoră 120 db la distanță de 1 metru.
Cablu incendiu rigid 1x2x0.8, rezistent la foc – SIF9795 -SH-PH30.
4.2.6 Descrierea zonelor de detecție și semnalizare la început de incendiu
Pentru simplitate am optat pentru descrierea zonelor de d etecție și semnalizare incendiu aflate doar
la parterul clădirii. Simbolul (…) din tabel semnifică ca mai există și alte zone intermediare (cele aflate pe
etajele I -IV).
De asemenea, centrala este echipată cu 2 bucle: Parterul și etajele I -II aparțin bucle i 1, iar etajele
III-IV aparțin buclei 2.
Semnificația abrevierilor din tabel este următoarea:
• OPT – Detector optic de fum;
• TEMP – Detector de temperatură;
• MUL – Detector dual, fum și temperatură;
• I/O – Modul de intrări/ieșiri;
• MCP – Buton de a vertizare manuală (Manual Call Point);
• SND – Sirenă (Sounder).
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
78
BUCLĂ
ADRESĂ DETECTOR
DENUMIRE
ELEMENT DE
DETECȚIE ELEMENT DE
DETECȚIE LOCALIZARE
ZONĂ
1 1 MUL 1/1 DT2061T Parter – Dispecerat
1 2 MUL 1/2 DT2061T Parter – Vestiar Angajați
1 3 OPT 1/3 DP2061N Parter – Restaurant
1 4 OPT 1/4 DP2061N Parter – Restaurant
1 5 OPT 1/5 DP2061N Parter – Restaurant
1 6 OPT 1/6 DP2061N Parter – Spălătorie Vase
1 7 I/O 1/7 IU2050C Parter – Bucătărie
Restaurant
1 8 TEMP 1/8 DT2063 Parter – Bucătărie
Restaurant
1 9 OPT 1/9 DP2061N Parter – Restaurant
1 10 OPT 1/10 DP2061N Parter – Restaurant
1 11 TEMP 1/11 DT2063 Parter – Bucătărie 1P
1 12 I/O 1/12 IU2050C Parter – Bucătărie 1P
1 13 OPT 1/13 DP2061N Parter – Rela xare
1 14 OPT 1/14 DP2061N Parter – Birou 1.1
1 15 OPT 1/15 DP2061N Parter – Birou 1.1
1 16 OPT 1/16 DP2061N Parter – Birou 2.1
1 17 OPT 1/17 DP2061N Parter – Birou 2.1
1 18 OPT 1/18 DP2061N Parter – Birou 2.3
1 19 OPT 1/19 DP2061N Parter – Birou 2.2
1 20 OPT 1/20 DP2061N Parter – Birou 1.3
1 21 OPT 1/21 DP2061N Parter – Birou 1.2
1 22 OPT 1/22 DP2061N Parter – Recepție
1 23 OPT 1/23 DP2061N Parter – Recepție
1 ………….. ……………………… ………. ……………….. ………………………………… ………….
1 90 MCP 1/90 DM2010 Parter – Scări
1 91 MCP 1/91 DM2010 Parter – Restaurant
1 92 MCP 1/92 DM2010 Parter – Recepție
1 93 MCP 1/93 DM2010 Parter – Hol acces
1 ……… ……………………. ……………………….. ……………………………….. ………….
1 100 SND 1/100 ASW2366 Parter – Scări
1 101 SND 1/101 ASW2366 Parter – Restaurant
1 102 SND 1/102 ASW2366 Parter – Hol acces
1 103 SND 1/103 ASW2366 Parter – Birou 1.1
1 104 SND 1/104 ASW2366 Parter – Birou 2.1
1 105 SND 1/105 ASW2366 Parter – Recepție
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
79
Lista cu cantități de echipamente și materiale
Nr.Crt. Denumire produse/servicii
U.M. Cant. Cod produs Descriere produs
1 2X-F2-FB2-45 Centrală adresabilă de detecție și semnalizare
la incendiu Buc. 1
2 DP2061N Detector analog adresabil optic de fum Buc.
3 DT2063 Detector analog adresabil de temperatură Buc.
4 DP2061T Detector analog adresabil dual, fum și
temperatură Buc.
5 S2014ME Detector de gaz metan (CH4) Buc.
6 IU2050C Modul adresabil 1 intrare Buc.
5 DB2002 Soclu detector adresabil Buc.
6 DB2016 Soclu detector adresabil cu izolator Buc.
7 DM2010 Buton adresabil de avertizare manual ă incendiu Buc.
8 DM2010G Buton adresabil de avertizare manuală
evacuare Buc.
9 DM711 Geam buton neresetabil Buc.
10 DMN800 Element resetabil înlocuitor de geam Buc.
11 ASW2366 Sirenă cu flash alimentată din buclă Buc.
12 AS610 Sirenă de exterior cu flash Buc.
13 BS127N Acumulator 12V – 7.2 Ah Buc.
14 SIF97950 -SH-
PH30 Cablu incendiu 1x2x0.8 Buc.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
80
4.2.7 Calculul energetic al sistemului
Nr.Crt. Tipul de echipament Tensiune de
alimentare (V) Consum / buc
(mA) Nr.
Buc. Consum total
(mA)
Veghe Alarmă Veghe Alarmă
1 Centrală incendiu
adressabilă 2X -F2-
FB2-45 24 600 900 1 600 900
2 Detector analog adresabil
optic de fum – DP2061N 24 0.35 4 100 35 400
3 Detector analog adresabil
de tempera tură – DT2063 24 0.15 2 10 1.5 20
4 Detector analog adresabil
dual, fum și temperatură
– DP2061T 24 0.35 4 16 5.6 64
5 Detector de gaz metan
(CH4) – S2014ME 24 0.04 0.15 10 0.4 1.5
6 Modul adresabil cu o
intrare – IU2050C 24 0.25 0.27 10 2.5 2.7
7 Sirenă cu flash alimentată
din buclă – ASW2366 24 0.31 5.1 42 13.02 214.2
8 Buton avertizare manuală
incendiu – DM2010 24 0.25 2.5 17 4.25 42.5
Consum total 662.27 1644.9
M.O. P.118/ 3 din 2015 impun o capacitate a acumulatorilor suficientă pentru a menține sistemul in
stare funcțională 48 ore în stare de veghe și 30 minute în stare de alarmă.
Considerând factorul de pierdere de 1,1 (10%) rezultă ecuația:
1,1 ∙(662 .27𝑚𝐴 ∙48ℎ +1645 𝑚𝐴∗0.5ℎ) = 1,1∙(31.788,96+822,5) = 36.092,6 mA
= 35,872 A
Tensiunea de alimentare de rezervă a centralei de avertizare și semnalizare la incendiu este de U =
24V.
Pentru a asigura capacitatea minimă a acumulatorilor este necesară folosirea a 2 acumulato ri de
12Vcc/18Ah. Capacitate totală 36Ah/24Vcc.
Conform diagramelor de descărcare pentru capacitatea electrică calculată:
autonomie sistem veghe (h) la un consum de 663 mAh = 78,43 h
autonomie sistem alarmă (h) la un consum de 2045 mAh = 25,42 h
Consumuril e de curent ale componentelor sistemului sunt confirmate cu date tehnice de catalog.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
81
4.2.8 Jurnal de cabluri
NR.
CRT. COD CABLU DE LA PÂNĂ LA TIP CABLU OBS.
1 CI1 2X-F2-FB2-45 MUL 1/1 J-Y(ST)Y2X0.8
2 CI2 MUL 1/1 MUL 1/2 J-Y(ST)Y2X0.8
3 CI3 MUL 1/2 OPT 1/3 J-Y(ST)Y2X0.8
4 CI4 OPT 1/3 OPT 1/4 J-Y(ST)Y2X0.8
5 CI5 OPT 1/4 OPT 1/5 J-Y(ST)Y2X0.8
6 CI6 OPT 1/5 OPT 1/6 J-Y(ST)Y2X0.8
7 CI7 OPT 1/6 I/O 1/7 J-Y(ST)Y2X0.8
8 CI8 I/O 1/7 TEMP 1/8 J-Y(ST)Y2X0.8
9 CI9 TEMP 1/8 OPT 1/9 J-Y(ST)Y2X0.8
10 CI10 OPT 1/9 OPT 1/10 J-Y(ST)Y2X0.8
11 CI11 OPT 1/10 TEMP 1/11 J-Y(ST)Y2X0.8
12 CI12 TEMP 1/11 I/O 1/12 J-Y(ST)Y2X0.8
13 CI13 I/O 1/12 OPT 1 /13 J-Y(ST)Y2X0.8
14 CI14 OPT 1/13 OPT 1/14 J-Y(ST)Y2X0.8
15 CI15 OPT 1/15 OPT 1/16 J-Y(ST)Y2X0.8
16 CI16 OPT 1/16 OPT 1/17 J-Y(ST)Y2X0.8
17 CI17 OPT 1/17 OPT 1/18 J-Y(ST)Y2X0.8
18 CI18 OPT 1/18 OPT 1/19 J-Y(ST)Y2X0.8
19 CI19 OPT 1/19 OPT 1/20 J-Y(ST)Y2X0.8
20 CI20 OPT 1/20 OPT 1/21 J-Y(ST)Y2X0.8
21 CI21 OPT 1/21 OPT 1/2 2 J-Y(ST)Y2X0.8
22 CI22 OPT 1/22 OPT 1/23 J-Y(ST)Y2X0.8
….. ………. ………… ………… …………….
90 CI90 MCP 1/90 MCP 1/91 J-Y(ST)Y2X0.8
91 CI91 MCP 1/91 MCP 1/92 J-Y(ST)Y2X0.8
92 CI92 MCP 1/92 MCP 1/93 J-Y(ST)Y2X0.8
93 CI93 MCP 1/93 MCP 1/94 J-Y(ST)Y2X0.8
….. ……… …………. …………. …………….
100 C100 SND 1/100 SND 1/101 J-Y(ST)Y2X0.8
101 C101 SND 1/101 SND 1/102 J-Y(ST)Y2X0.8
102 C102 SND 1/102 SND 1/103 J-Y(ST)Y2X0.8
103 C103 SND 1/103 SND 1/104 J-Y(ST)Y2X0.8
104 C104 SND 1/104 SND 1/105 J-Y(ST)Y2X0.8
105 C105 SND 1/105 SND 1/106 J-Y(ST)Y2X0.8
….. …. …….. …………. …………..
123 C123 SND 1/123 SND 1/124 J-Y(ST)Y2X0.8
124 C124 SND 1/124 2X-F2-FB2-45 J-Y(ST)Y2X0.8
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
82
Centrala prezintă două bucle de clasă A, pe bucla 1 sunt conectate elementele de la parter și etajele
I-II, iar pe cea de a doua etajele III -IV. Bucla începe din centrală, se continuă secvențial din element în
element (detector, modul, sir enă, buton) și se termină tot în centrală (2x -f2-fb2-45).
Sistemul este conectat cu un cablu din cupru cu întârziere la propagarea flăcării de 30 minute.
Pentru protecție la șocuri mecanice, cablurile vor fi montate în tuburi metalice de tip PEL 16.
Se va respecta distanța minimă de siguranță între circuitele instalației de supraveghere și avertizare
la incendiu și celelalte tipuri de instalații (25 cm).
Alimentarea de la rețea cu 230Vca a centralei de supraveghere și avertizare incendiu se va face
printr -un circuit separat pe care nu există alți consumatori. Alimenatarea de rezervă se realizează automat
în cazul întreruperii alimentări cu 230Vca a centralei prin acumulatori de 24Vcc.
În spațiul unde se amplasează centrala trebuie prevăzut iluminat de sigur anță pentru continuarea
lucrului (de tip 2 – alimentat prin grup electrogen, baterie centrala de acumulatori, UPS), conform I7/2002.
Proiectul a fost realizat repectându -se în totalitate tema beneficiarului.
4.3 Docu mentație tehnică pentru sistemul de detecție și
semnalizare la efracție
4.3.1 Generalități
Sistemul de detecție și semnalizare efracție are ca scop realizarea protecției contra efracțiilor a
tuturor spațiilor din centrul comercial.
Proiectarea sistemului s -a efectuat cu respectarea normelor din domen iu și a celor proprii
obiectivului, ținând seama de gradul de protecție cerut, de valorile ce trebuie protejate, existența și situarea
zonelor vitale, căile de acces, circulația personalului propriu și al clienților, circulația personalului propriu
și al c lienților, amenanjările mecano -fizice realizate, tipul pazei.
4.3.2 Descrierea sistemului de detecție și semnalizare la efracție
Se va asigura protejarea căilor de acces în locație, reprezentate de uși, geamuri sau acoperiș, cât și
protecția perimetrală a spațiului de vânzare.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
83
Pentru realizarea acestui obiectiv sunt prevăzute următoarele:
• Contacte magnetice pentru ușile de la intrarea în obiectiv, precum și cele ce servesc căilor
principale de acces, camera serverelor,dispeceratul, restaurantul și vestiar ul angajaților;
• Detectori de mișcare (PIR – Pasiv Infrared, senzor infraroșu pasiv) montați în toate
încăperile clădirii pentru detectarea unei eventuale tentative de pătrundere neautorizată;
• Detectori de geam spart, montați în toate încăperile cu fere stre;
• Detectori de vibrație,utilizați pentru detectarea tentativei de spargere/găurire a peretelui,
montați pe pereții și tavanul din camera serverelor;
• Sirenă de exterior pentru semnalizare efracție.
Armarea și dezarmarea sistemului se realizează de c ătre personalul administrativ de la cititorul
amplasat la intrarea în clădire la terminarea/începerea programului de muncă. Identificarea acestora se face
prin alocarea de cartele de acces separate fiecărui utilizator, cu drepturi de acces specifice.
După dezarmare toți detectorii devin inactivi (nu mai transmit semnal de alarmă), cu excepția celor
amplasați în camera serverelor și vestiarul angajaților. Pentru a accesa aceste camere persoanele avizate
trebuie să dezarmeze detectorii respectivi cu cartele c u drepturi de acces în incintele respective.
În cazul vizitei unui personal tehnic străin, acesta se adresează mai întâi recepției și apoi
dispecerelui pentru a primi cartele cu drepturi de acces specifice operațiunii ce urmează a fi desfășurată.
Sistemul este prevăzut cu contacte antisabotaj (tamper), orice atentat împotriva sistemului (tăierea
cablurilor, deschiderea unui detector, a tastaturii, a centralei sau a extensiilor) este transmis către compania
de pază și este semnalizat pe tastaturile/cititoare le din sistem precum și în softul de management al
sistemului.
La terminarea programului, după părăsirea clădirii de către personalul administrativ, armarea
sistemului se realizează prin utilizarea codului numeric de armare (ales de către beneficiar) și pr in utilizarea
cartelei de acces sau utilizarea telecomenzii de armare/dezarmare.
Centrala de alarmare la efracție este amplasată în camera „Dispecerat” și este protejată, sabotarea
acesteia atunci când sistemul este dezarmat este semnalizată pe tamperul si tuat în cutie.
Detectorii de prezență se vor monta atât pe tavan, cât și pe pereți cu ajutorul suporților de prindere.
Pentru creșterea nivelului de protecție al clădirii s -a prevăzut în completare o instalație de
televiziune cu circuit închis care să supr avegheze 24h pe zi punctele de maxim interes: intrarea în obiectiv
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
84
și supravegherea perimetrală a clădirii. În aceste locuri s -au amplasat camere de luat vederi fixe, care
trasnmit imagini la înregistratorul video de rețea (NVR – Network Video Recorder).
Pentru limitarea accesului persoanelor neautorizate s -a prevăzut un sistem de control al accesului
pentru spațiile de birouri.
4.3.3 Zone protejate
Nr.Spațiu Spațiu protejat Partiție alocată
1 Recepție 1
2 Dispecerat 2
3 Toaletă 2 -P 1
4 Scări P 4
5 Vestiar Angajați 5
6 Restaurant 3
7 Toaletă Barbați
Restaurant 3
8 Bucătărie Restaurant 3
9 Spălătorie Vase 3
10 Relaxare 1 -P 4
11 Server P 6
12 Bucătărie 1 -P 4
13 Toaletă 1 -P 4
14 Birou 1.1 -P 4
15 Birou 1.2 -P 4
16 Birou 1.3 -P 4
17 Birou 2.1 -P 4
18 Birou 2.2 -P 4
19 Birou 2.3 -P 4
4.3.4 Amplasarea componentelor
PARTIȚIA ZONA Denumire zonă Element de detecție Localizare Tip zonă
P1 Z017 Recepție – PIR360 Detector mișcare
360 Parter
Z042 Recepție – GS Detector geam spart Parter
Z043 Recepție – EM Electromagnet ușă Parter
Z002 Toaletă2 – PIR Detector mișcare Parter
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
85
Z003 Toaletă2 – GS Detector geam spart Parter
Z004 Scări – PIR Detector mișcare Parter
Z005 Scări – GS Detector geam spart Parter
P2 Z048 Dispecerat – EM Electromagnet ușă Parter
Z001 Dispecerat – PIR Detector mișcare Parter
P3 Z047 Vestiar – EM Electromagnet ușă Parter
Z006 Vestiar – PIR Detector mișcare Parter
Z007 Vestiar – GS Detector geam spart Parter
P4 Z044 Restaurant – EM Electromagnet ușă Parter
Z008 ToaletăBărbați –
GS Detector geam spart Parter
Z009 Restaurant – GS Detector geam spart Parter
Z010 Restaurant –
PIR360 Detector mișcare
360 Parter
Z011 Restaurant – GS Detector geam spart Parter
Z012 Restaurant – GS Detector geam spart Parter
Z013 BucătărieRest – GS Detector geam spart Parter
Z014 BucătărieRest – PIR Detector mișcare Parter
Z015 SpălătorieVase –
PIR Detector mișcare Parter
Z016 SpălătorieVase –
GS Detector geam spart Parter
P5 Z018 Toaletă 1 -P – PIR Detector mișcare Parter
Z019 Toaletă 1 -P – GS Detector geam spart Parter
Z020 Bucătărie 1 -P – PIR Detector mișcare Parter
Z021 Bucătărie 1 -P – GS Detector geam spart Parter
Z028 Relaxare – PIR Detector mișcare Parter
Z029 Relaxare – GS Detector geam spart Parter
Z030 Birou1.1 -P – PIR Detector mișcare Parter
Z031 Birou1.1 -P – GS Detector geam spart Parter
Z032 Birou1.2 -P – GS Detector gea m spart Parter
Z033 Birou1.2 -P – PIR Detector mișcare Parter
Z034 Birou1.3 -P – GS Detector geam spart Parter
Z035 Birou1.3 -P – PIR Detector mișcare Parter
Z036 Birou 2.2 -P – GS Detector geam spart Parter
Z037 Birou2.2 -P – PIR Detector mișcare Parter
Z038 Birou2.3 -P – PIR Detector mișcare Parter
Z039 Birou 2.3 – GS Detector geam spart Parter
Z040 Birou 2.1 -P – PIR Detector mișcare Parter
Z041 Birou 2.1 -P – GS Detector geam spart Parter
P6 Z022 Server – SOC Detector vib rații Parter
Z023 Server – SOC Detector vibrații Parter
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
86
Z024 Server – SOC Detector vibrații Parter
Z025 Server – PIR Detector mișcare Parter
Z026 Server – SOC Detector vibrații Parter
Z027 Server – SOC Detector vibrații Parter
4.3.5 Date tehnice de catalog
Sistemul de alarmare la efracție este realizat cu următoarele componente principale:
Centrală de semnalizare efracție – ATS3500A -IP-MM:
o Centrală cu interfață IP;
o 8-128 zone;
o 8 partiții;
o 200 utilizatori;
o Control acces 8 uși standard, 48 uși inteligente;
o 16 tastaturi/cititoare, cu posibilitate de control acces;
o port USB pentru configurație locală;
o module opționale de voce, GSM și ISDN.
Controler pentru 4 uși dublu sens – ATS1251:
o Controler inteligent pentru 4 uși;
o Maxim 16 cititoare, c âte 2 pe sens pe fiecare ușă;
o 8 zone extensibile cu module ATS1202;
o 11.466 cartele, extensibile la 65.535 folosind module inteligente de memorie;
o funcții extinse de control acces: antipassback, contolul regiunilor, numărător
pesoane in/out;
o ieșire pentru s irenă.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
87
Modul 8 ieșiri relee – ATS1811:
o Relee de 1A/30Vcc.
o Conexiuni: comun (C), normal deschic (NO) și normal închis (NC);
o Indicator LED.
Detector de prezență PIR de tavan, 360 grade – 6530CM
o Desinat aplicațiilor rezidențiale și comerciale;
o Procesare d igitală a semnalului;
o Contact NC de alarmă și de tamper, are inclusă facilitatea de rezistență dublu EOL
de 3k3;
o alimentare 9 -15 Vcc, consum 8.7 mA.
Detector de prezență PIR – EV435AM -AD:
o Adresabil;
o Cu opțiune antimasking;
o Se conectează în centrală sau în module expandoare;
Detector acustic de geam spart adresabil:
o Imunitate față de alarmă falsă excelentă;
Detector de vibrații – VIBRO:
o Senzor de vibrații;
o Montare pe perete sau tavan;
o Reglare automată sensibilitate.
BS127N – Sursă de alimentare de rezervă 12 V, 7.2Ah
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
88
Lista cu cantități de echipamente și materiale
Nr.Crt. Denumire produse/servicii
U.M. Cant. Cod produs Descriere produs
1 ATS3500A -IP-MM Centrală efracție și control acces Buc. 1
2 ATS1251 Controler pentru 4 uși dublu sens Buc. 1
3 ATS1811 Modul 8 ieșiri relee Buc. 1
4 6530CM PIR 360 grade montat pe tavan Buc. 2
5 EV435AM -AD Detector de prezență PIR adresabil Buc. 105
6 5845 -ID Detector acustic de geam spart
adresabil Buc. 106
7 VIBRO Detector de vibrații Buc. 25
8 BS127N Acumul ator 12V, 7.2 Ah Buc. 2
4.3.6 Calcul energetic
Se va efectua un calcul energetic separat pentru fiecare sursă. Pentru un calcul estimativ al
numărului de acumulatori, se alege un acumulator energetic de anumită capacitate și se calculează număr ul
de acumulatoare necesare impuse de M.O. P118/3 din 2015.
Capacitatea acumulatorilor trebuie sa fie suficientă pentru a menține sistemul în stare de veghe 48
ore și 30 minute în stare de alarmă.
O centrală ATS3400A -IP-MM poate suporta 8 zone pe placa de bază, am adaugat un expandor de
8 zone ATS1811 atașabil direct în cutia centralei și alimentat direct de la centrală. Zonele de efracție sunt:
detectorii de prezență (PIR), detectorii acustici de geam spart, PIR 360 grade și detectorii de vibrații.
Contac tele electromagnetice (zăvoarele) pentru uși sunt controlate prin intermediul releelor.
Contactele sunt legate pe terminalele NC (normal close) și C (comun). Acestea sunt conectate la modulul
de 8 ieșiri ATS1811.
Controlerele de 4 uși dublu sens ATS 1251 s unt situate într -o cutie metalică separată față de cutia
în care este situată centrala și au sursă de alimentare de rezervă proprie.
Am introdus două alte expandoare de 8 zone atașabil în cutia controlerului de 4 uși p entru a cumula
în total 24 zone.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
89
Nr.Crt. Tipul de echipament Tensiune de
alimentare
(V) Consum
/ buc
(mA) Nr. Buc. Consum
total
(mA)
1 Centrală efracție și
control acces
ATS3500A -IP-MM 12 100 1 100
3 Modul 8 ieșiri relee
ATS1811 12 250 2 500
2 Expandor plug -in 8
zone atașabil direct în
centrală 12 10 2 20
4 Cititor de cartele
ATS1190 12 80 2 160
5 Tastatură LCD cu
cititor inclus
ATS1135 12 155 3 465
6 PIR 360 grade
6530CM 12 8.7 2 17.4
7 Detector de prezență
PIR EV435AM -AD 12 2.5 10 25
8 Detector acustic de
geam spart 5845 -ID 12 5 9 45
9 Detector vibrații
VIBRO 12 2.5 5 12.5
Consum total 1344.9
4.3.6 Cablarea sistemului de detecție la efracție
La alegerea traseelor conductoarelor circuitelor de semnalizare se vor evita trecerile prin spații cu
pericol de incendiu, cu medii corozive, etc. și se vor folosi spațiile tehnice sau alte spații fără pe ricole și
posibilități de acumulare a gazelor fierbinți produse în timpul incendiului.
Traseele cablurilor de semnalizare vor fi separate de alte circuite de instalații electrice. Cablarea și
conductoarele folosite în circuitele de semnalizare nu se vor mo nta neprotejate în tub sau canal de cablu.
Pe verticală cablurile vor trece prin ghenele de curenți slabi special alocate, iar pe orizontală vor fi montate
pe pat de cablu sau țeavă PVC.
Se va evita instalarea cablurilor prin canale tehnice în care se găse sc cabluri electrice cu tensiuni
mai mari de 1000V.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
90
Semnalizarea se va face prin intermediul sirenei de exterior (amplasată pe fațada clădirii) și a mai
multor sirene de interior, amplasate astfel încât acestea să poată fi auzite clar și puternic în toată clădirea,
precum și din exterior.
Sirenele din exterior sunt prevăzute cu acumulatori tampon și semnalizare optică.
Beneficiarul va trebui să aibă grija sa nu mascheze detectorii de prezență.
Pe timpul nopții sistemul se va arma în totalitate, iar în caz d e alarmă, acesta se va transmite la
dispecerat și va fi trimis un echipaj de intervenție operativă.
Centrala de alarmare este conectată în permanență la un PC cu soft de management, în care se
descarcă în timp real evenimente de pe centrală (armări, dezarm ări, reveniri, alarme, erori de comunicare,
etc.).
Toate conexiunile sunt realizate în echipamente, fără a se folosi doze de legătură intermediare.
Jurnal de cabluri
NR.
CRT. COD CABLU DE LA PÂNĂ
LA TIP CABLU OBS.
1 CE1 CSE Z017 6×0.22
2 CE2 CSE Z042 6×0.22
3 CE3 CSE Z002 6×0.22
4 CE4 CSE Z003 6×0.22
5 CE5 CSE Z004 6×0.22
6 CE6 CSE Z005 6×0.22
7 CE7 CSE Z001 6×0.22
8 CE8 CSE Z006 6×0.22
9 CE9 CSE-EXP1 Z007 6×0.22
10 CE10 CSE-EXP1 Z009 6×0.22
11 CE11 CSE-EXP1 Z008 6×0. 22
12 CE12 CSE-EXP1 Z010 6×0.22
13 CE13 CSE-EXP1 Z011 6×0.22
14 CE14 CSE-EXP1 Z012 6×0.22
15 CE15 CSE-EXP1 Z013 6×0.22
16 CE16 CSE-EXP1 Z014 6×0.22
17 CE17 DGP Z015 6×0.22
18 CE18 DGP Z016 6×0.22
19 CE19 DGP Z018 6×0.22
20 CE20 DGP Z019 6×0.22
21 CE21 DGP Z020 6×0.22
22 CE22 DGP Z021 6×0.22
23 CE23 DGP Z028 6×0.22
24 CE24 DGP Z029 6×0.22
25 CE25 DGP -EXP1 Z030 6×0.22
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
91
26 CE26 DGP -EXP1 Z031 6×0.22
27 CE27 DGP -EXP1 Z032 6×0.22
28 CE28 DGP -EXP1 Z033 6×0.22
29 CE29 DGP -EXP1 Z034 6×0.22
30 CE30 DGP -EXP1 Z035 6×0.22
31 CE31 DGP -EXP1 Z036 6×0.22
32 CE32 DGP -EXP1 Z037 6×0.22
33 CE33 DGP -EXP2 Z038 6×0.22
34 CE34 DGP -EXP2 Z039 6×0.22
35 CE35 DGP -EXP2 Z040 6×0.22
36 CE36 DGP -EXP2 Z041 6×0.22
37 CE37 DGP -EXP2 Z022 6×0.22
38 CE38 DGP -EXP2 Z023 6×0.22
39 CE39 DGP -EXP2 Z024 6×0.22
40 CE40 DGP -EXP2 Z025 6×0.22
4.4 Documentație tehnică pentru sistemul de control acces
4.4.1 Generalități
Subsistemul de control acces limitează pătrunderea persoan elor neautorizate în spațiul protejat.
Sistemul de control acces este alcătuit din centrala de efracție și control acces ATS3500AIP,
cititoare de cartele Smart Card, cititoare de cartele Smart Card cu tastatură, zăvoare reținere ușă 600 Kgf și
surse de ali mentare pentru alimentarea electromagneților.
Principiul de funcționare
Ușile de acces în interiorul clădirii, se încuie automat cu dispozitivul de închidere electromagnetică
(zăvorul electromagnetic și/sau bolt electromagnetic). Pentru deschiderea zăvorul ui electromagnetic care
blochează deschiderea ușii, dinspre interior sau exterior, se prezintă de către utilizator tag -ul/card -ul de
acces la cititorul de cartele sau/și se poate introduce un cod de dezarmare. După accesul în clădire ușa se
închide și se b lochează automat. Ieșirea din exterior către exterior se face apăsând butonul de cerere/ieșire,
montat lângă ușă sau după caz se folosește cardul de acces.
Centrala de efracție și control acces preia orice semnale de cerere acces de la cititorul de proxim itate
și le memorează.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
92
4.4.2 Componența sistemului de control acces
Nr.Crt. Denumire produse/servicii
U.M. Cant. Cod produs Descriere produs
1 ATS1190 Cititor de cartele Buc. 8
2 ATS1135 Tastatură LCD cu cititor inclus Buc. 4
3 ATS1475 Cartelă ATS Smart Card Buc. 50
4 FE160MS Electromagnet ușă Buc. 6
5 FE160ZL Set suporți Z & L pentru zăvor 600 Kgf Buc. 6
6 SA-5044 Amortizor închidere ușă Buc. 6
7 ACA001 Buton de cerere ieșire Buc. 2
8 BS127N Acumulator 12V, 7.2 Ah Buc. 2
În tabelul de mai jos poate fi urmărită lista ușilor controlate prin sistemul de control acces .
Lista ușilor controlate prin sistemul de control acces
Nr.
Crt. Descriere ușă de acces Denumire zonă Element de
deschidere
1 Ușă intrare principală Ușă intare
principală Zăvor
electromagnetic
2 Ușă intare secundară Ușă intare
secundară Zăvor
electromagnetic
3 Ușă vestiar angajați Ușă vestiar angajaț i Zăvor
electromagnetic
4 Ușă dispecerat Ușă dispecerat Zăvor
electromagnetic
5 Ușă restaurant Ușă restaurant Zăvor
electromagnetic
6 Ușă acces angajați Ușă acces angajați Zăvor
electromagnetic
4.4.3 Date tehnice catalog
Sistemul de control acces es te realizat cu următoarele componente principale:
Centrală de semnalizare efracție – ATS3500A -IP-MM:
o Centrală cu interfață IP;
o 8-128 zone;
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
93
o 8 partiții;
o 200 utilizatori;
o Control acces 8 uși standard, 48 uși inteligente;
o 16 tastaturi/cititoare, cu posibilitat e de control acces;
o port USB pentru configurație locală;
o module opționale de voce, GSM și ISDN.
Cititor de cartele – ATS 1190:
o Cititor de cartele inteligente;
o Conectat direct pe busul RS485 al centralei sau al controlerului de 4 uși;
o Poate fi configurat pe ntru a fi adresat de pe o tastatură LCD;
o Intrări pentru buton de cerere ieșire;
o Tamper optic.
Tastatură LCD cu cititor inclus – ATS1135:
o LCD 2×16 caractere mari;
o Contrast LCD și buzzer reglabil;
o 3 taste pentru funcții programabile;
o Compatibilă cu toate cen tralele ATS.
Zăvor ușă – FE160MS:
o Zăvor standard 600 Kgf;
o Cu monitorizare;
o Tensiune alimentare 12/24 V;
o Curent Consumat 450 mA@13.5V ;
o Dimensiune: 266x73x40mm;
o Senzor câmp magnetic;
o LED Bi -color;
o Monitorizare suprasarcină.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
94
ACA001 – Buton cerere ieșire, montare pe suprafață.
BS127N – Sursă de alimentare de rezervă 12V, 7.2Ah
4.4.4 Cablarea sistemului de control acces
La alegerea traseelor conductoarelor circuitelor de semnalizare se vor evita trecerile prin spațiile
cu pericol de incendiu, medii corozive, etc. și se vor folosi spațiile tehnice sau alte spații fără pericole și
posibilități de acumulare a gazelor fierbinți produse în timpul incendiului.
Traseele cablurilor de semnalizare vor fi separate de alte circuite de instal ații electrice. Cablurile și
conductoarele folosite în circuitele de semnalizare nu se vor monta neprotejate în tub sau canal de cablu.
Pe verticală cablurile vor trece prin ghenele de curenți slabi special alocate, iar pe orizontală vor fi montate
pe pat de cablu sau țeavă PVC.
Se va evita instalarea cablurilor prin canalele tehnice în care se găsesc cabluri electrice cu tensiuni
mai mari de 1000V.
Jurnal de cabluri
NR.
CRT. COD CABLU DE LA PÂNĂ LA TIP CABLU OBS.
1 BUS CA1 CSE RAS1 6×0.22
2 BUS CA2 CSE RAS2 6×0.22
3 BUS CA3 CSE RAS3 6×0.22
4 BUS CA4 CSE RAS4 6×0.22
5 BUS CA5 CSE RAS5 6×0.22
6 BUS CA6 CSE RAS6 6×0.22
7 BUS CA7 CSE RAS7 6×0.22
8 BUS CA8 CSE RAS8 6×0.22
9 BUS CA9 CSE RAS9 6×0.22
10 BUS CA10 CSE RAS10 6×0.22
11 RTE1 RAS9 RTE1 2×0.75
12 RTE2 RAS10 RTE2 2×0.75
13 CA1 DGP1 Ușă intare
principală 2×0.75
14 CA2 DGP1 Ușă intare
secundară 2×0.75
15 CA3 DGP1 Ușă vestiar
angajați 2×0.75
16 CA4 DGP1 Ușă dispecerat 2×0.75
17 CA5 DGP2 Ușă restaurant 2×0.75
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
95
4.5. Documentație tehnică pentru sistemului de supraveghere și
înregistrare video
4.5.1 Generalități
Scopul
Supravegherea zonelor de interes din perimetru și înregistrarea informației pentru o perioadă de
minim 20 zile în vederea observării/recunoașterii/identific ării persoanelor în cazul analizei ulterioare post
eveniment.
Arhivarea imaginilor înregistratoare se păstrează minim 20 zile, conform precizărilor din normele
metodologice de aplicare a Legi 333/2003, actualizată.
Alcătuirea
Sistemul de supraveghere și în registrarea video este alcătuit dintr -un înregistrator video pe rețea
NVR (Network Video Recorder) cu 32 canale, camere video de interior de tip bullet și dome, camere video
de exterior de tip bullet, switch cu 32 porturi și had disk de stocare.
Functionar ea
Semnalul video complex provenit de la camerele video este transmis la NVR, unde este înregistrat
local pe hard disk. Cu ajutorul butoanelor de comandă ale NVR -ului, pot fi efectuate setări de calitate a
imaginii și alte setări de conectivitate și acces la imagini.
Semnalele video pot fi urmărite remote ori de câte ori este nevoie de către personalul responsabil
prin intermediul rețelei IP și software -ului de monitorizare.
În caz de semnal de defect al NVR -ului sau al camerelor video este anunțată pe loc echipa tehnică
autorizată, iar în caz de imagini video care surprind un acces neautorizat sau eveniment neprevăzut este
anunțat pe loc cel mai apropiat echipaj de intervenție rapidă.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
96
4.5.2 Componența sistemului de supraveghere și înregistrare video
În tabelul următor este prezentată lista echipamentelor incluse în sitemul de înregistrare și
supraveghere video.
Nr. Crt. Cod
produs Descriere produs U.M. Cantitate
1 NVR 21P NVR TruVision 21P, 32
canale, compresie
H.264/MPEG -4, protocol
ONVIF, banda 200 Mbps,
ieșiri HDMI/VGA/BNC buc 1
2 TVN -1016S NVR TruVision 10, 16 canale,
compresie H.264/MPEG -4,
protoc ol ONVIF, banda 80
Mbps, ieșiri HDMI/VGA buc 4
3 TVB-5401 Cameră IP de interior tip
Bullet, compresie
H.265/H.264, 2.0 MPx,
obiectiv 2.8 -12mm, WDR,
True D/N, 50m IR,
POE/12Vcc, IP66 buc 17
4 TVD-1102 Camer ă IP de interior tip
Dome, compresie H.264, 3.0
MPx, protocl ONVIF, obiectiv
2.8 mm, PoE buc 25
5 TVB-5302 Cameră IP de exterior tip
Bullet, compresie H.264, 4.0
MPx, protocol ONVIF,
obiectiv 4 mm, 25mIR, PoE buc 12
6 HDD2T HDD 2000GB buc 10
7 SF116 Switch 16 porturi, pentru
camerele IP buc 6
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
97
4.5.3 Descrierea zonelor protejate prin sistemul TVCI
(de supraveghere și de înregistrar e video)
În tabelul următor sunt prezentate zonele supravegheate de către fiecare cameră video.
Nr. Crt. Denumire c ameră
video Zonă supravegheată
1 Cameră video CI 1.P Intrare recepție
2 Cameră video CI 2.P Acces lifturi
3 Cameră video CI 3.P Acces hol parter
4 Cameră video CI 4.P Acces restaurant
5 Cameră video CI 5.P Hol parter angajati
6 Cameră video CI 6 .P Cameră tehnică parter
7 Cameră video CE 7.P Acces clădire din exterior
8 Cameră video CE 8.P Acces clădire din exterior
9 Cameră video CE 9.P Strada Dimitrie Pompeiu
10 Cameră video CE 10.P Strada Dreptății
11 Cameră video CE 11.P Strada Dreptății
12 Cameră video CE 12.P Strada Regilor
13 Cameră video CE 13.P Acces secundar clădire
14 Cameră video CE 14.P Acces secundar clădire
15 Cameră video CE 15.P Strada Regilor
16 Cameră video CE 16.P Strada Lanurilor
17 Cameră video CE 17.P Strada Lanuri lor
18 Cameră video CE 18.P Strada Dimitrie Pompeiu
19 Cameră video CI 19.I Cameră lift etaj I
20 Cameră video CI 20.I Cameră lift etaj I
21 Cameră video CI 21.I Hol centru etaj I
22 Cameră video CI 22.I Hol centru etaj I
23 Cameră video CI 23.I Hol vest etaj I
24 Cameră video CI 24.I Hol vest etaj I
25 Cameră video CI 25.I Cameră tehnica etaj I
26 Cameră video CI 26.I Hol est etaj I
27 Cameră video CI 27.I Hol est etaj I
28 Cameră video CI 28.II Cameră lift etaj II
29 Cameră video CI 29.II Came ră lift etaj II
30 Cameră video CI 30.II Hol centru etaj II
31 Cameră video CI 31.II Hol centru etaj II
32 Cameră video CI 32.II Hol vest etaj II
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
98
33 Cameră video CI 33.II Hol vest etaj II
34 Cameră video CI 34.II Cameră tehnica etaj II
35 Cameră vide o CI 35.II Hol est etaj II
36 Cameră video CI 36.II Hol est etaj II
37 Cameră video CI 37.III Cameră lift etaj III
38 Cameră video CI 38.III Cameră lift etaj III
39 Cameră video CI 39.III Hol centru etaj III
40 Cameră video CI 40.III Hol centru etaj I II
41 Cameră video CI 41.III Hol vest etaj III
42 Cameră video CI 42.III Hol vest etaj III
43 Cameră video CI 43.III Cameră tehnica etaj III
44 Cameră video CI 44.III Hol est etaj III
45 Cameră video CI 45.III Hol est etaj III
46 Cameră video CI 46.I V Cameră lift etaj IV
47 Cameră video CI 47.IV Cameră lift etaj IV
48 Cameră video CI 48.IV Hol centru etaj IV
49 Cameră video CI 49.IV Hol centru etaj IV
50 Cameră video CI 50.IV Hol vest etaj IV
51 Cameră video CI 51.IV Hol vest etaj IV
52 Cameră v ideo CI 52.IV Cameră tehnica etaj IV
53 Cameră video CI 53.IV Hol est etaj IV
54 Cameră video CI 54.IV Hol est etaj IV
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
99
4.5.4 Date tehnice de catalog
Sistemul de supraveghere și de înregistrare video este realizat din următoarele componente
princip ale:Invalid source specified.
NVR video cu 32 de canale TVN -2132P:
o porturi cu alimentare prin PoE;
o rezoluție de până la 5 MPx;
o compresie H.264 și MPEG -4 dual streaming;
o lărgime de bandă de 200 Mbps intrare / 160 Mbs ieșire;
o comp atibil cu tastatura KTD -405U (pentru comanda speed dome -uri);
o configurare și vizualizare prin interfața web browser inclusă sau prin aplicația
TruVision Navigator.
NVR video cu 16 canale TVN -1016P:
o porturi cu alimentare prin PoE;
o suportă rezoluții de până la 5 MPx;
o lărgime de bandă de 80 Mbps intrare / 40 Mbps ieșire;
o configurare și vizualizare prin interfața web browser inclusă sau prin aplicația
TruVision Navigator.
Cameră video IP de interior tip Bullet TVB -5401:
o Rezoluție Full HD 1980 x 1080;
o Senzor de imagine 1/1.8 CMOS;
o Obiectiv varifocal de 2.8 – 12.0 mm Motorizat;
o Infra roșu 50 m;
o Compresie H.264/H.265;
o Protocol PSIA / ONVIF;
o Slot card MicroSD, de până la 128 GB SDHC;
o Wide Dynamic Range 120 dB;
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
100
o Funcții inteligente: Detectare față, Detectare excepții audio, Detectare intruziune,
Defog, Advaced Motion Detection, Object Counting;
o Alimentare 12 Vcc/24 Vcc / PoE;
o Carcasă IP66, Heater.
Cameră video IP de interior de tip Dome TVD -1102 :
o Rezoluție 1280×960 ;
o Senzor de imagine 1/3 " CMOS Progresive scan ;
o Obiectiv fix de 2.8 mm;
o Compresie de H.264;
o Protocol ONVIF/PSIA/CGI;
o Alimentare PoE.
Cameră video IP de exterior de tip Bullet TVB -5302:
o Rezoluție 2688 x 1520 4 MPx;
o Senzor de imagine 1/3 " CMOS Progressive Scan ;
o Compresie H.264;
o Wide Dynamic Range (120dB);
o Infrar oșu 25m;
o Obiectiv de 4 mm;
o Protocol ONVIF;
o Alimentare 12 V / PoE;
o Carcasă IP66.
Switch 16 porturi SF116
o 16 porturi cu PoE;
o Viteză de transfer 100 Mbps;
o 2 porturi UPLINK 10/100/1000 GB.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
101
4.5.5 Cablarea sistemului de supraveghere video
La alegerea traseelor conductoarelor circuitelor de semnalizare se vor evita trecerile prin spațiile
cu pericol de incendiu, medii corozive, etc. și se vor folosi spațiile tehnice sau alte spații fără pericole și
posibilități de acumulare a gazelor fierbinți produse în timpul i ncendiului.
Traseele cablurilor de semnalizare vor fi separate de alte circuite de instalații electrice. Cablurile și
conductoarele folosite în circuitele de semnalizare nu se vor monta aparent neprotejate în tub sau în canal
de cablu. Pe verticală cabluri le vor trece prin ghenele de curenți slabi special alocate, iar pe orizontală vor
fi montate pe pat de cablu sau țeavă PVC. Invalid source specified.
Se va evita instalarea cablurilor prin canale tehnice în care se găsesc tensiun i mai mari de 1000V.
Pentru semnalul video și alimentarea camerelor video se va folosii cablu de tip UTP.
Jurnal de cabluri sistem de supraveghere video
Nr. De la Până la Tip cablu
1 NVR P Cameră video CI 1.P UTP CAT 5E
2 NVR P Cameră video CI 2.P UTP CAT 5E
3 NVR P Cameră video CI 3.P UTP CAT 5E
4 NVR P Cameră video CI 4.P UTP CAT 5E
5 NVR P Cameră video CI 5.P UTP CAT 5E
6 NVR P Cameră video CI 6.P UTP CAT 5E
7 NVR P Cameră video CE 7.P UTP CAT 5E
8 NVR P Cameră video CE 8.P UTP CAT 5E
9 NVR P Cameră video CE 9.P UTP CAT 5E
10 NVR P Cameră video CE 10.P UTP CAT 5E
11 NVR P Cameră video CE 11.P UTP CAT 5E
12 NVR P Cameră video CE 12.P UTP CAT 5E
13 NVR P Cameră video CE 13.P UTP CAT 5E
14 NVR P Cameră video CE 14.P UTP CAT 5E
15 NVR P Cameră video CE 15.P UTP CAT 5E
16 NVR P Cameră video CE 16.P UTP CAT 5E
17 NVR P Cameră video CE 17.P UTP CAT 5E
18 NVR P Cameră video CE 18.P UTP CAT 5E
19 NVR I Cameră video CI 19.I UTP CAT 5E
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
102
20 NVR I Cameră video CI 20.I UTP CAT 5E
21 NVR I Cameră video CI 21.I UTP CAT 5E
22 NVR I Cameră video CI 22.I UTP CAT 5E
23 NVR I Cameră video CI 23.I UTP CAT 5E
24 NVR I Cameră vid eo CI 24.I UTP CAT 5E
25 NVR I Cameră video CI 25.I UTP CAT 5E
26 NVR I Cameră video CI 26.I UTP CAT 5E
27 NVR I Cameră video CI 27.I UTP CAT 5E
28 NVR II Cameră video CI 28.II UTP CAT 5E
29 NVR II Cameră video CI 29.II UTP CAT 5E
30 NVR II Cameră vi deo CI 30.II UTP CAT 5E
31 NVR II Cameră video CI 31.II UTP CAT 5E
32 NVR II Cameră video CI 32.II UTP CAT 5E
33 NVR II Cameră video CI 33.II UTP CAT 5E
34 NVR II Cameră video CI 34.II UTP CAT 5E
35 NVR II Cameră video CI 35.II UTP CAT 5E
36 NVR II Cameră video CI 36.II UTP CAT 5E
37 NVR III Cameră video CI 37.III UTP CAT 5E
38 NVR III Cameră video CI 38.III UTP CAT 5E
39 NVR III Cameră video CI 39.III UTP CAT 5E
40 NVR III Cameră video CI 40.III UTP CAT 5E
41 NVR III Cameră video CI 41.III UTP C AT 5E
42 NVR III Cameră video CI 42.III UTP CAT 5E
43 NVR III Cameră video CI 43.III UTP CAT 5E
44 NVR III Cameră video CI 44.III UTP CAT 5E
45 NVR III Cameră video CI 45.III UTP CAT 5E
46 NVR IV Cameră video CI 46.IV UTP CAT 5E
47 NVR IV Cameră vide o CI 47.IV UTP CAT 5E
48 NVR IV Cameră video CI 48.IV UTP CAT 5E
49 NVR IV Cameră video CI 49.IV UTP CAT 5E
50 NVR IV Cameră video CI 50.IV UTP CAT 5E
51 NVR IV Cameră video CI 51.IV UTP CAT 5E
52 NVR IV Cameră video CI 52.IV UTP CAT 5E
53 NVR IV Cam eră video CI 53.IV UTP CAT 5E
54 NVR IV Cameră video CI 54.IV UTP CAT 5E
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
103
5. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII
5.1 Concluzii
Nevoia de securitate a apărut odată cu formarea naturii și a mediului înconjurător. Orice ființă simte
nevoia de securitate și prin urmare de -a lungul timpul și -a dezvoltat diferite mecanisme de apărare. Cu atât
mai mult, omul, odată cu apariția sa, când trebuia să supraviețuiască pericolelor din natură (animale
sălbatice, incendii, pericolele reprezentate de către alți oameni, precum furtul, cr ima, etc.), și până în prezent
a dezvoltat în mod continuu diverse metode de securite, de la cele mai primitive până la cele evoluate din
zilele de astăzi.
În trecut ideea de implementare a unui sistem integrat de securitate într -o clădire părea o idee, un
ideal, greu de atins și costisitor, și de cele mai multe ori nu era foarte performat. În zilele de astăzi,
echipamentele și dispozitivele de securitate devin tot mai accesible și precise. Astfel încât, orice obiectiv
(clădire, spațiul adiacent clădirii , gospodărie, etc.) poate fi supervizat prin intermediul unui sistem de
securitate proiectat și implementat conform cerințelor beneficiarului.
Cu ajutorul sistemelor inteligente, informatice, sistemele de securitate devin tot mai exacte și
rapide. Se remarcă influența și importanța sistemelor informatice în programarea și gestionarea sistemelor
de securitate, prin apariția continuă a unor produse software destinate pentru acest domeniu.
Prezenta documentație este în acord cu reglementările prevăzute de Monitor ul Oficial – M.O
P118/3 – 2015 : „Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor, partea a III -a – Instalații de
detectare, semnalizare și avertizare incendiu” și M.O. Nr. 335/17.05.2012 – „Hotărâre – pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și
protecția persoanelor.”
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
104
5.2 Contribuții
Contribuțiile personale aduse prin intermediul acestei lucrări sunt:
Proiectarea unei clădiri cu P + 4 niveluri fictive, denumită Triump Building, împreună cu
proiectarea sistemelor de securitate ce urmează a fi instalate în aceasta;
Realizarea a patru documentații tehnice pentru fiecare subsistem de securiate, respectiv pentru:
subsistemul de detectare și semnalizare incendiu, subs istemul de detectare și semnalizare
efracție, subsistemul de control al accesului și subsistemul de înregistrare și supraveghere
video;
Realizarea unui panou experimental ce cuprinde anumite componente cheie ale sistemului
integrat de securitate, împreună cu un material video, denumit Video Panou.mp4, ce prezintă
facilități de utilizare ale sistemului integrat de securitate, precum:
o Executarea acțiunilor automate programate în sistem: evacuarea personalului din
interiorul clădirii în caz de incendiu prin de blocarea tuturor ușilor de acces și
deblocarea automată a ușii de la accesul principal în clădire în intervalul orar de lucru
al clădirii, pentru fluidizarea traficului;
o Realizarea unei interfețe utilizator ce permite urmărirea tuturor evenimentelor apărut e
în sistem, precum și realizarea a două butoane distincte utilizate pentru armarea și
dezarmarea sistemului;
o Configurarea anumitor drepturi de acces ale utilizatorilor și exemplificarea practică a
accestora prin utilizarea cardurilor de acces în diferite scenarii de validare.
Realizarea programării sistemului prin software -ul ATS 8500. Înrolarea în sistem a tuturor
dispozitivelor și configurarea parametrilor de funcționare optimi ai acestora.
Gheorghe Mihai -Daniel – „Sistem de securitate pentru un imobil cu P + 4 niveluri”
105
Bibliografie
[1] D. Popescu, Sisteme de securizare a clădirilor – Noțiuni privind protecția clădirii și a bunurilor
materiale, 2015.
[2] Asociația română pentru tehnici de securitate, Manual de curs – Proiectat sisteme de
securitate, București: ARTS, 2012.
[3] Interlogix, Advisor Advanced ATSx500A( -IP) Installation and Programming Manual, 2016.
[4] Aritech, Manual de instalare seria 2X, 2015.
[5] www.etas.ro. [ Accesat la data de 03.06. 2017].
[6] http://www.scientia.ro/fizica/termodinamica/74 -transfer -caldura.html.
[Accesat la dat a de 23.05. 2017].
[7] http://documents.tips/documents/conductia -si-convectia.html.
[Accesat la data de 23.05. 2017].
[8] http://www.ssc.ro/alarma -incendiu/adresabil/sisteme -alarma -incendiu -instalare. [Accesat la
data de 18.05. 2017].
[9] http://www.e valuareariscurilor.ro/psi -oferta -detaliata/. [Accesat la data de 07.05. 2017].
[10] https://danmihalake.files.wordpress.com/2009/02/normativ -de-siguranta -la-foc-a-
constructiilor -ind_p_118_1999.pdf. [Accesat la data de 12.05. 2017].
[11] http://www.tirgumu res.ro/attachments/article/5726/Instalatie%20detectare%20semnalizare
%20si%20avertizare%20incendiu.pdf. [Accesat la data de 27.04. 2017].
[12] http://www.tdsi.co.uk/magnetic_card_readers.html. [ Accesat la data de 13.06. 2017].
[13] https://teach -ing.ro/ce -este -si-la-ce-foloseste -autocad -ul/. [ Accesat la data de 17.6. 2017].
[14] http://www.holisnvr.com. [ Accesat la data de 17.6. 2017].
[15] : http://www.supraveghere24.ro/nvr. [ Accesat la data de 17.6. 2017].
[16] http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_ medicala/efectele -monoxidului -de-carbon.
[Accesat la data de 01.06. 2017].
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistem de securitate pentru un imobil cu P4 niveluri [616644] (ID: 616644)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.