Sistem de Monitorizare a Productiei In Timp Real

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP. 1. PROCESUL DE PRODUCȚIE

1.1. Noțiunea de proces de producție

1.2. Tipologia proceselor de producție

1.3. Factorii care influențează modul de organizare a proceselor de producție

CAP. 2. IMPORTANȚA PREGĂTIRII, PLANIFICĂRII, LANSĂRII ȘI URMĂRIRII PROCESULUI DE PRODUCȚIE

2.1. Conducerea operativă a producției

2.2. Subactivitatea pregătirii producției

2.3. Subactivitatea lansării producției

2.4. Subactivitatea urmăririi producției

CAP. 3. PREGĂTIREA, PLANIFICAREA, LANSAREA ȘI URMĂRIREA PRODUCȚIEI ÎN CLARVISION ERP

3.1. Sistemele MRP și ERP

3.2. Scurta prezentare a sistemului informatic Clarvision

3.2.1. Pregătirea producției

3.2.2. Planificarea și lansarea producției

3.2.3. Urmărirea producției

CAP. 4. UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC CLARVISION ÎN PROCESUL DE PRODUCȚIE DIN CADRUL S.C. IMATEX S.A.

4.1. Scurt istoric al S.C. Imatex S.A. – Târgu Mureș

4.2. Prezentarea generală a S.C. Imatex S.A. – Târgu Mureș

4.2.1. Obiectul de activitate al S.C. Imatex S.A.

4.2.2. Atribuțiile S.C. Imatex S.A.

4.2.3. Structura organizatorică

4. 3. Utilizarea actuală a sistemului Clavision în activitatea de pregătire, planificare,lansare și urmărire a producției

4. 4. Optimizarea activității de pregătire, planificare, lansare și urmărire a producției cu ajutorul sistemului Clarvision

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Motivum pentru care am ales această temă pentru lucrarea mea de diplomă, a fost faptul că lucrez în cadrul acestei firme de aproximativ un an și jumatate și în tot acest timp am observat că s-ar putea realiza p îmbunătățire în ceea ce privește monitorizarea producției.

În cadrul lucrării mele de diplomă urmăresc ca monitorizarea producției să se relizeze cu ajutorul unui sistem informatic în timp real.

Principalii pași pe care i-am studian ăn cadrul lucrării sunt:

Studiul procesului de producție a studiului de caz;

Studiul privind importanța pregătirii, planificării, lansării și urmăririi procesului de producție;

Utilizarea sistemului informatic Clarvision în procesul de producție din cadrul S.C. Imatex S.A.;

Concluzii

Beneficiarul acestui studiu este intreprinderea S.C. Imatex S.A. Târgu Mureș.

Scopul final al acestui studiu este rămânerea în continuare în cadrul intreprinderii și încadrarea mea pe postu de inginer.

CAP. 1. PROCESUL DE PRODUCȚIE

1.1. NOȚIUNEA DE PROCES DE PRODUCȚIE

Procesul de producție poate fi definit ca fiind totalitatea acțiunilor conștiente ale angajaților unei întreprinderi, îndreptate asupra materiilor prime, cu ajutorul diferitelor mașini, utilaje sau instalații, materialelor sau a altor componente în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cu anumită valoare de piață.

Producția este cel mai important proces din lanțul valoric al unei companii producătoare, iar calitatea și competitivitatea pe piață a produselor rezultate din procesul de producție este decisivă. Pentru îndeplinirea acestor deziderate este esențială eficiența sistemului informatic de gestiune a activității. Numai implementarea unei soluții informatice perfect modelate pe specificul activităților unei întreprinderi producătoare poate asigura premisele competitivității acesteia.

Conținutul activității de producție are un caracter complex și cuprinde atât activități de fabricație propriu-zise cât și activități de cercetare și asimilare în fabricație a noilor produse.

Fabricația este o activitate de producție care transformă materiile prime în produse finite de un nivel calitativ cât mai ridicat și cu costuri cât mai reduse.

Procesul de producție este format din:

procesul tehnologic

procesul de muncă.

Procesul tehnologic este format din ansamblul operațiilor tehnologice prin care se realizează un produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modifică atât forma și structura cât și compoziția chimică a diverselor materii prime pe care le prelucrează.

Procesele de producție sunt:

elementare

complexe.

Procesele de producție elementare sunt acele procese prin care produsul finit se obține printr-o singură operație tehnologică.

Procesele de producție complexe există atunci când asupra obiectelor muncii se execută mai multe operații tehnologice.

Procesele de muncă sunt acele procese prin care factorul uman acționează asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de muncă.

Pe lângă procesele de muncă și tehnologice în unele ramuri industriale există și procese naturale în cadrul cărora obiectele muncii suferă transformări fizice și chimice sub acțiunea unor factori naturali (industria alimentară-procese de fermentație).

Componentele importante ce stau la baza producției sunt prezentate mai jos în Fig. 1.

Fig. 1. Componentele de bază ale procesului de producție

1.2. TIPOLOGIA PROCESELOR DE PRODUCȚIE

Cele mai utilizate criterii de grupare a proceselor de producție sunt:

după modul de participare la obținerea produsului finit;

după gradul de continuitate;

după modul de obținere a produsului finit;

după gradul de periodicitate;

după natura tehnologica.

În funcție de modul cum participă la realizarea produsului finit procesele de producție sunt:

procese de producție de bază

procese de producție auxiliare

procese de producție de deservire

Procesele de producție de bază transformă materiile prime și materialele în produse finite care constituie obiectul activității de bază al întreprinderii: procese de prelucrare mecanică și montaj în construcții de mașini, țesătorie în industria textilă, etc.

Procesele de producție de bază pot fi la rândul lor:

procese de bază pregătitoare;

procese de bază prelucrătoare;

procese de montaj-finisaj.

Procesele de bază pregătitoare pregătesc materiile prime și materialele pentru prelucrarea propriu-zisă.

Procesele de bază prelucrătoare efectuează operații de prelucrare propriu-zisă a materiilor prime și a materialelor în vederea transformării lor în produse finite.

Procesele de bază de montaj-finisaj sunt acele procese care asigură obținerea formei finale a produsului înainte de livrarea la consumator.

Procesele de producție auxiliare asigură obținerea unor produse sau lucrări care nu constituie obiectul activității de bază al întreprinderii dar care asigură buna funcționare a proceselor de producție de bază – procese de reparare a utilajelor și echipamentelor, de obținere a SDV-urilor necesare în procesele de producție de bază.

Procesele de producție de deservire asigură obținerea unor servicii care nu constituie obiectul activității de bază al întreprinderii, dar ajută la buna desfășurare a proceselor de producție de bază și auxiliare – procese de transport intern, de depozitare.

După gradul de continuitate procesele de producție sunt:

procese de producție continue

procese de producție periodice.

Procesele de producție continue se caracterizează prin aceea că asigură o transformare continuă a materiilor prime în produse finite în instalații, pe tot parcursul fluxului de producție, parametrii tehnologici având aceleași valori.

Procesele de producție periodice se caracterizează prin aceea că produsele sunt elaborate sub formă de șarje la distanțe de timp egale cu timpul necesar pentru elaborarea unei șarje.

Dupa modul de obținere a produselor finite din materia primă procesele de producție sunt:

procese de producție directe

procese de producție sintetice

procese de producție analitice

Procesele de producție directe se caracterizează prin aceea că produsul finit se obține ca urmare a executării unor operații succesive asupra aceleiași materii prime.

Procesele de producție sintetice conduc la obținerea produsului finit după prelucrarea succesivă a mai multor materii prime – procese de producție din construcții de mașini.

Procesele de productie analitice conduc la obtinerea a mai multor produse finite in urma unor prelucrari succesive a unei singure materii prime – procesele de productie din petrochimie, rafinarii.

După gradul de periodicitate procesele de producție sunt:

ciclice

neciclice

Procesele de producție ciclice au caracter repetitiv și sunt specifice tipului de producție de serie mare sau de masă. În cadrul acestor procese prelucrarea produselor se face pe loturi de fabricație sau sub formă de șarje.

Procesele de producție neciclice se repetă la perioade mari de timp și sunt specifice pentru tipul de producție de serie mică sau unicate.

În funcție de natura tehnologică a operațiilor procesele de producție sunt:

procese chimice

procese de schimbare a configurației

procese de asamblare

procese de transport

Procesele chimice se efectuează în instalații capsulate în cadrul cărora materiile prime se transformă în urma unor reacții chimice sau termochimice – procese din industria aluminiului.

Procesele de schimbare a configurației au la bază operații de prelucrare mecanică a materiilor prime cu ajutorul unor mașini sau agregate tehnologice – procese de strunjire, frezare.

Procesele de asamblare asigură sudura, lipirea sau montajul unor subansamble în vederea obținerii produsului finit.

Procesele de transport asigură deplasarea materiilor și materialelor de la un loc de muncă la altul în interiorul întreprinderii.

1.3. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ MODUL DE ORGANIZARE A PROCESELOR DE PRODUCȚIE

Modul de organizare a procesului de producție este influențat de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt:

felul materiilor prime folosite;

caracterul produsului finit;

felul procesului tehnologic utilizat;

volumul producției fabricate, etc.

Felul materiilor prime folosite determină gruparea proceselor de producție în două mari grupe:

grupa proceselor de producție extractive;

grupa proceselor de producție prelucrătoare.

Procesele de producție extractive se caracterizează prin aceea că factorul uman cu ajutorul mijloacelor de muncă acționează în vederea extragerii din natură a unor minereuri, titei, carbune, lemn, etc. fapt ce contribuie la adăugarea de valoare și valoare de întrebuințare transformându-le în materii prime.

Procesele de producție prelucrătoare au ca obiect prelucrarea materiilor prime extractive și a celor din agricultură.

Felul produsului finit prin particularitățile de ordin constructiv sau prin forma și proprietățile sale determină o anumită organizare a procesului de producție.

Produsele finite pot fi grupate în două mari grupe:

produse omogene, care au caracteristici identice în toată masa produsului;

produse eterogene, cu proprietăți diferite în masa produsului.

Produsele omogene pot fi fluide cu livrare continuă în cadrul unor rețele de conducte, sau cu livrare discontinuă – livrare în butelii sau ambalate sub formă de pudră în cutii sau saci; produsele omogene pot fi și sub formă solidă cu una, două sau trei dimensiuni și în acest caz livrarea lor se face sub formă solidă.

Produsele eterogene sunt de uz curent sau de uz excepțional.

Gradul de complexitate a produsului finit precum și dimensiunile acestuia determină un anumit mod de organizare a procesului de producție sau altul. Astfel în funcție de aceste proprietăți se va face o aprovizionare cu materii prime și materiale în cantități mai mari sau mai mici, procesul tehnologic este mai simplu sau mai complex, utilajele sunt mai complexe sau forța de muncă are o calificare mai mare sau mai redusă.

Deci activitățile lanțului de aprovizionare transformă resursele naturale, materiile prime și componentele într-un produs finit, produs care este livrat ulterior clientului final. Lanțul de aprovizionare încorporează procesul de producție alături de cel al achiziționării de materiale prime și cel al distribuției produselor finite, înglobând tot procesul existent responsabil de transformarea materialelor preluate de la furnizor și până la produsele finite livrate clienților.

Lanțul de aprovizionare este un sistem de organizații, oameni, tehnologie, activități, informații și resurse implicate în deplasarea unui produs sau serviciu de la furnizor la client.

În Fig. cu numărul 2. este reprezentată schematic acest lanț.

Fig. 2. Lanțul de aprovizionare

Felul procesului tehnologic utilizat determină un anumit fel de operații tehnologice, executate într-o anumită succesiune, anumite utilaje și forță de muncă de un anumit nivel de calificare. Deoarece un anumit produs poate fi realizat prin două sau mai multe variante de proces tehnologic, se pune problema alegerii acelei variante de proces tehnologic, care să conducă la obținerea unor produse de calitate superioară și cu cheltuieli cât mai reduse.

CAP. 2. IMPORTANȚA PREGĂTIRII, PLANIFICĂRII, LANSĂRII ȘI URMĂRIRII PROCESULUI DE PRODUCȚIE

2.1. CONDUCEREA OPERATIVĂ A PRODUCȚIEI

Sistemul de conducere a activității oricărei întreprinderi poate fi definit ca fiind totalitatea elementelor componente și a relațiilor dintre acestea, structurate într-un anumit cadru organizatoric în care se realizează procesele de conducere, desfășurate în vederea stabilirii și înfăptuirii unor obiective.

Acesta este compus din următoarele subsisteme în funcție de sfera conducerii în timp și spațiu:

subsistemul conducerii de ansamblu

subsistemul conducerii operative

Între aceste două subsisteme există o strânsă legătură, un schimb reciproc de informații, ceea ce presupune că fiecare subsistem prezintă o anumită autonomie și independență.

Conducerea activității întreprinderii cuprinde toate domeniile: producție, aprovizionare, desfacere, personal.

Dintre toate domeniile, ponderea cea mai mare o deține conducerea operativă a producției. Importanța acesteia este dată de caracterul spectaculos al influențelor pe care conducerea operativă a producției le poate genera în activitatea întreprinderii.

Desfășurarea ritmică a fabricației în oricare întreprindere intervine cu o contribuție majoră la obținerea profitului.

Nerealizarea la timp de către o subunitate de producție a unor piese sau subansamble, determină imobilizarea de produse finite.

Conducerea operativă a producției reprezintă ansamblul cunoștințelor necesare, a deciziilor și activităților care au ca scop susținerea planului de producție principal, repartizând sarcini operative de producție pe executanți și pe perioade scurte de timp, corelării și coordonării fabricației oricărui produs în toate fazele procesului tehnologic.

Conducerea operativă a producției este o componentă de sine stătătoare a subsistemului conducerii operative, realizând schimb reciproc de informații cu toate elementele acestui subsistem și urmărește detalierea sarcinilor de producție din programul de producție al agentului economic, pe executanți și pe perioade scurte de timp, coordonarea verigilor de producție executante și controlul permanent al realizării sarcinilor repartizate cu scopul luării deciziilor care să asigure o eficiență economică ridicată.

Ansamblul acțiunilor orientate în direcția realizării obiectivelor care decurg din formularea dată conducerii operative a producției își găsesc concretizarea în funcțiile sale și anume:

funcția de informare

funcția de fundamentare a normativelor necesare repartizării în timp și spațiu a sarcinilor de producție

funcția de elaborare a programelor de producție operative

funcția de urmărire și reglare operativă a producției

Funcția de informare se referă la fluxul de informații ascendent sau descendent ce se stabilește între compartimentul de programare, lansare și urmărire a producției și celelalte compartimente din întreprindere.

Pentru realizarea corespunzătoare a acțiunilor sale, compartimentul de pregătire, lansare și urmărire a producției primește de la compartimentul de pregătire a fabricației informații referitoare la structura articolelor constructive ce trebuie executate; de la verigile de producție primește informații referitoare la mărimea capacităților de producție, starea tehnică a utilajelor și instalațiilor.

Prin prelucrarea informațiilor primite, compartimentul de pregătire, lansare și urmărire a producției elaborează o serie de documente care servesc la declanșarea producției.

Totodată, compartimentul de pregătire, lansare si urmărire a producției constituie o sursă de informare a altor compartimente, inclusiv cele aparținând sistemului conducerii de ansamblu.

Cea mai mare parte a informațiilor transmise de compartimentul de pregătire, lansare si urmărire a producției se referă la evoluția și rezultatele fabricației.

Funcția de fundamentare a normativelor necesare repartizării în timp și spațiu a sarcinilor de producție are un continut complex și include probleme de stabilire a ritmurilor de fabricație, a mărimii loturilor de fabricație, de calcul a duratelor ciclurilor de fabricație.

Prin aceste normative se pun bazele repartizării în timp și pe executanți a sarcinilor de producție. Această funcție asigură premisele creșterii eficienței economice.

Funcția de elaborare a programelor de producție operative cuprinde probleme referitoare la desfășurarea sarcinilor de producție din programul de producție anual al intreprinderii pe perioade scurte de timp și pe verigi de producție.

Conținutul acestei funcții se referă la o categorie de probleme complexe cum ar fi: stabilirea sarcinilor fizice, ordonanțarea fabricației, determinarea termenelor de începere a execuției operațiilor tehnologice, repartizarea operațiilor pe locuri de muncă.

Unele probleme particulare de repartizare sunt cele de 'afectare', “încarcare', 'alocare' și 'uniformizare' a resurselor.

În procesul de elaborare a programelor de producție operative se asigură echilibrul între verigile de producție care concura la executarea sarcinilor programate, ceea ce înseamnă că prin aceasta funcție se pun bazele unei activități ritmice, neîntrerupte.

Funcția de urmărire și reglare operativă a producției are un caracter preventiv și constă în aceea că pe baza unui control sistematic, descoperă la timp cauzele care generează abateri de la desfășurarea normală a procesului de producție.

Uneori, datorită influenței factorilor subiectivi, abaterile nu mai pot fi preîntâmpinate, iar dereglările în realizarea programelor de producție operative sunt inevitabile.

În acest caz, printr-o activitate de reglare, programele de producție operative sunt reactualizate sub aspectul volumelor, termenelor și ordinii de execuție.

Totodată, se stabilesc măsuri pentru recuperarea întârzierilor în realizarea programelor de producție operative.

Analiza detaliată a activității de conducere operativă a producției evidențiază că aceasta cuprinde un ansamblu de subactivități care se referă la programare, lansare, și urmărire. Între aceste subactivități, fiecare având obiective distincte, există, atât din punct de vedere al sistemului informațional cât și a celui decizional o strânsă interdependentă, un schimb reciproc de informații care se generează în cadrul programării, se transmit subactivității de lansare, pentru ca apoi, prin urmărire, să se închidă circuitul din nou la programare.

Relația de feed-back, specifică conducerii operative a producției este prezentată mai jos.

Fig. 3. Conducerea operativă a producției

2.2. SUBACTIVITATEA PREGĂTIRII PRODUCȚIEI

Pregătirea producției – verificarea stocului curent pentru a determina necesarul de aprovizionare, lansarea și urmărirea comenzilor de aprovizionare (cu încadrarea în prețurile din ofertă, precum și cu indicarea termenelor de aprovizionare), rezervarea materialelor aflate pe stoc, planificarea bonurilor de consum, realizarea de operații de pregătire a materialelor ce intră în componența proiectului.

Pregătirea producției presupune determinarea cu ușurință a operațiilor și rețetelor necesare a fi aplicate asupra unui semifabricat ale cărui caracteristici se cunosc și care se află într-o anumită etapă a procesului productiv.

Fluxul productiv se împarte în faze de lucru, în funcție de tipurile de materie primă, categoriile de operații ce se execută asupra acestora, materialele auxiliare ce se folosesc și tipurile de produse semifinite obținute. O fază poate fi împărțită la randul ei în una sau mai multe etape de lucru.

Fig.4. Fluxul realizării unui produs

Atât din faza de pregătire a producției, cât și de-a lungul întregului proces se poate urmări pentru articole sau operații orice caracteristică de natură tehnologică (și nu numai), numită parametru (de exemplu: rezistența la întindere, temperatura, etc.). Parametrilor li se pot atașa cel puțin două valori: normată si realizată. Valorile normate se atașează rețetelor și planurilor de operații, iar valorile realizate vor fi inregistrate la urmărirea pe flux a producției

Rețeta este documentul tehnologic prin care se precizează materiile prime și materialele auxiliare, precum și proporția de combinare a acestora, necesare pentru realizarea unui anumit produs; atașarea rețetei se poate face atât unui produs aferent fazei, cât și unui produs finit aferent procesului.

Planurile de operații sunt grupări de operații care trebuie executate la nivel de fază pentru realizarea unui anumit produs/ semifabricat.

Pentru stabilirea necesarului de materii prime, materiale auxiliare și operații necesare pentru realizarea unui anumit produs se definesc șabloane de necesar; scopul lor constă în înregistrarea datelor pentru listarea lunară a necesarului de aprovizionat (cumulat la nivelul comenzilor selectate), stocarea datelor pentru determinarea numărului de angajați necesar, a gradului de incărcare a locurilor de muncă (indirect); șablonul de necesar reprezintă documentația care va sta la baza antecalculației.

Fig. 5. Pregătirea producției

2.3. SUBACTIVITATEA LANSĂRII PRODUCȚIEI

Antrenarea, ca funcție a conducerii operative a activității de producție, constă în transmiterea subiectului condus, a sarcinilor ce urmează a fi îndeplinite pentru realizarea obiectivelor stabilite.

Transmiterea sarcinilor de producție, ca etapă următoare fundamentării deciziilor de concretizare a sarcinilor de producție în timp și spațiu, se realizează în cea mai mare măsură prin intermediul lansării în fabricație.

Lansarea în fabricație desemnează ansamblul lucrărilor cu privire la elaborarea, multiplicarea și difuzarea documentelor economice în vederea declanșării execuției sarcinilor de producție, la nivelul locurilor de muncă.

Ca element component al conducerii operative a producției, lansarea se situează în avalul programării ca operaționalizare a planificării și previziunii și în amontele controlului produselor în producție.

Aceasta poziționare arată că lansarea este fundamentată de programarea sarcinilor de producție.

Lansarea în fabricație constituie un prim punct de control preventiv al cheltuielilor cu materia prima și salariile executanților direcți, astfel că acesta să urmeze o destinație rațională.

Pe baza acestui cadru se atribuie lansării în fabricație următoarele obiective:

stabilirea cheltuielilor normate cu materia primă și manopera pe unitatea de produs și total produse cuprinse în programele de fabricație;

asigurarea eșalonată, în funcție de cerințele subactivității de programare, a tuturor informațiilor necesare locurilor de muncă pentru execuția produselor;

raționalizarea documentației economice care circulă la executanții direcți;

reducerea deplasărilor executanților direcți pentru prelucrarea și restituirea documentației;

utilizarea unor sisteme moderne de lansare a produselor în fabricație care să asigure reducerea costului de producție și creșterea operativității în asigurarea informațiilor necesare execuției și dimensionării cheltuielilor de producție.

Documentele economice de lansare în fabricație a produselor se elaborează pe baza informațiilor din subactivitatea de programare a producției și din activitatea de pregătire tehnică a producției.

Pe baza informațiilor cuprinse în programele operative și documentația constructivă și tehnologică, în cadrul subactivitătții de lansare se elaborează în principal următoarele documente: bonurile de consum, notele de predare a pieselor, fișele de însoțire, borderoul documentelor de lansare.

Conținutul, formatul și frecvența acestor documente depind de condițiile de fabricație precum și de metodele de programare și mijloacele tehnice de prelucrare a datelor utilizate.

Problema evidenței documentelor de lansare este importantă având în vedere că aceasta trebuie să asigure condițiile de control pentru orice organ de verificare postoperativ.

Evidența se realizează prin exemplare 'martor' din borderourile de materiale și manopera, care se păstrează în lansare, al căror conținut trebuie verificat pentru a se stabili înscrierea tuturor documentelor elaborate.

Difuzarea documentelor de lansare trebuie precedată de operația de grupare a documentelor de lansare pe destinații, care sunt atelierele sau secțiile de producție.

La unele intreprinderi difuzarea documentelor de lansare se sincronizează cu difuzarea documentelor tehnice și anume : desene și fișe tehnologice.

Difuzarea se încheie cu predarea documentelor de lansare la lucrătorii din secții, care, după verificarea acestora, semnează și datează borderourile 'martor' ca o confirmare a primirii.

Operația de arhivare se face prin clasarea tuturor borderourilor 'martor' în bibliorafturi sau alte tipuri de dosare, pe comenzi, în cadrul comenzilor grupându-se pe secțiile primitoare.

2.4. SUBACTIVITATEA URMĂRIRII PRODUCȚIEI

Este reprezentată de un ansamblu de acțiuni orientate spre trei direcții:

urmărirea pregătirii fabricației

urmărirea funcționării utilajelor și instalațiilor

urmărirea îndeplinirii sarcinilor de producție programate

Urmărirea pregătirii fabricației se referă la acele acțiuni prin care se constată dacă sunt asigurate condițiile organizatorice și materiale necesare începerii execuției produselor.

Dacă aceste condiții sunt asigurate se ordonează în șirul de așteptare întreaga documentație de lansare.

Pe masură ce locurile de munca devin disponibile, documentația de lansare se transmite executanților pentru realizarea produselor prioritare.

Dacă în șirul de așteptare există produse pentru care nu sunt asigurate condițiile organizatorice și materiale necesare începerii execuției la data calendaristică stabilită, se adoptă măsurile de urgență astfel încât începerea execuției să fie amânată cât mai puțin.

Urmărirea funcționării utilajelor și instalațiilor furnizează informații cu privire la folosirea acestora pe schimburi, zile și pe întreaga lună, evidențiindu-se orele de funcționare și nefuncționare.

Orele de nefuncționare sunt consemnate pe cauze: avarii, lipsă energie, lipsă materii prime, lipsă comenzi, lipsă forță de muncă.

Lunar, pe grupe de utilaje și instalații, la nivelul atelierelor și secțiilor de producție și centralizat, pe întreprindere, se urmărește funcționarea și nefuncționarea utilajelor și instalațiilor.

Urmărirea îndeplinirii sarcinilor de producție programate are un conținut deosebit de complex și conține o sinteză a întregului mod de desfășurare a procesului de producție.

Cu această ocazie se evidențiază, printr-o urmărire a mișcării produselor în diferitele stadii de fabricație, gradul de indeplinire a sarcinilor programate.

În cadrul acestei direcții a urmăririi producției iși găsesc rezolvarea probleme cum sunt: predarea produselor la depozit, predarea-primirea produselor între subunitățile de producție și formațiile de lucru, predarea la magazie a materialelor neutilizate în procesul de producție.

Informațiile rezultate din subactivitatea de urmărire, redate în diferite rapoarte, au o deosebită importanță pentru subactivitatea de programare.

Aceste informații servesc la calculele de actualizare a capacităților de producție, la corectarea programelor de producție inițiale sau la elaborarea unor noi programe de producție.

CAP. 3. PREGĂTIREA, PLANIFICAREA, LANSAREA ȘI URMĂRIREA PRODUCȚIEI ÎN CLARVISION ERP

3.1. SISTEMELE MRP ȘI ERP

MRP (“Material Requirements Planning”) reprezintă un sistem de control al producției și al inventarului utilizat pentru gestionarea proceselor de fabricație. Majoritatea sistemelor MRP sunt bazate pe aplicații software, deși este posibilă și o implementare pe hârtie. Menirea lui este să îndeplinească simultan urmatoarele trei cerințe:

asigurarea disponibilității materialelor prime pentru producție și respectiv a produselor pentru expedierea către client;

asigurarea menținerii unui nivel minim al inventarului;

schimbările tot mai rapide din mediul de afaceri și creșterea în complexitate a activităților din cadrul unei companii necesită o adaptare permanentă, într-un ritm alert, care adeseori pune la încercare capacitățile de efort și analiză ale factorului uman.

ERP (“Enterprise Resource Planning”) este un sistem software complex multi-modular care integrează procesele economice ale întreprinderii cu scopul optimizării și creșterii eficienței acestora. Din punctul de vedere al funcționalitătilor, un software ERP acoperă următoarele domenii de interes ale unei afaceri:

planificarea producției;

gestiunea achizițiilor;

gestiunea stocurilor;

interacțiunea cu furnizorii;

gestiunea relațiilor cu clienții;

urmărirea comenzilor;

gestiunea fianciară;

gestiunea resurselor umane.

Pornind de la premisa că întregul este mai mult decât suma părților, un ERP realizează integrarea și sincronizarea funcțiunilor întreprinderii. Reprezintă un mijloc eficace de integrare si ordonare a informației, fluidizând schimbul de date între departamente.

3.2. SCURTA PREZENTARE A SISTEMULUI INFORMATIC CLARVISION

Fig.6. Sigla sistemului Clarvision

Sistemul Clarvision produs de compania românească EBS România SRL este un sistem informatic integrat conceput pentru gestiunea firmelor cu activități de producție de tip industrial cu un numar de angajați între 50 si 1000. Sistemul este o soluție viabilă pentru integrarea, automatizarea și optimizarea proceselor din intreprindere:

Are o abordare bazată pe procese, modulele fiind concepute unitar;

Este un sistem multicompanie (poate ține evidența pentru un număr nelimitat de sucursale, filiale, puncte de lucru și firme);

Este un sistem multilingv (permite configurarea limbii în care vor fi afișate toate meniurile in sistem, pe fiecare stație de lucru în parte);

Permite lucrul cu mai multe valute, cu conversia automată a valorii dintr-o valută în alta;

Permite conversia automata în unități de masură alternative;

Este un sistem multi-utilizator, permițând adaugarea ulterioară de utilizatori suplimentari;

Este conceput cu o ergonomie ridicată (sistem ușor de configurat și parametrizat, posibilitatea memorării setărilor fiecarui utilizator, precum și personalizarea rapoartelor generate de sistem);

Dă dovadă de ușurință în utilizare, fiind accesibil chiar și utilizatorilor cu cunoștințe minime de operare pe calculator; meniurile și funcționalitățile pot fi accesate cu ajutorul mouse-ului sau prin combinații de taste;

Fig. 7. Interfața de logare a sistemului clarvision

Este un sistem scalabil (se poate porni de la o configurație minimă, ulterior putându-se adăuga module suplimentare);

Permite preluarea datelor din aplicațiile existente și exportul datelor in diferite formate (Excel, PDF, XML, text, etc.);

Se adaptează perfect necesităților de schimbare ale întreprinderii, impuse de dinamica mediului concurențial în care evoluează aceasta. Modificările legislative survenite ulterior sunt ușor de înglobat în sistem, precum și extinderea ulterioară a funcționalităților la cererea expresa a utilizatorilor;

Este bazat pe cele mai moderne principii arhitecturale: sistem deschis, arhitectură client-server pe trei nivele, având la bază MS SQL Server 2000 ca și server de baze de date și utilizarea tehnologiilor de ultimă ora .NET (ADO.NET, remoting, reection) si a limbajului C#;

Sistemul dispune de un număr mare de rapoarte standard; de asemenea se pot modifica foarte ușor rapoartele existente datorită unui instrument special conceput în acest scop, și anume editorul de rapoarte;

Fig. 8. Aplicația de realizare a structurii reperelor

Modulul de producție discretă al sistemului integrat Clarvision ERP este dedicat asistării întregului ciclu de producție (având ca date de intrare comenzile clienților sau planificările de producție pe stoc) și oferă multiple facilități cu privire la fazele de  pregătire, planificare/lansare și urmărire a producției.

3.2.1. Pregătirea producției

Pregătirea producției începe cu descrierea tehnologică a produselor finite, subansamblelor, reperelor, etc., sub forma unei structuri arborescente, pe nivele. Fiecărei componente procesate (reper, subansamblu, produs finit, etc.) îi este asociată o Fișă tehnologică (pe baza cataloagelor predefinite de locuri de muncă, operații, categorii de tarife, caracteristici tehnologice, catalogul de materii prime, materiale, etc.) în care se precizează:

Nomenclatorul de produs = lista de materii prime, materiale, componente procesate (semifabricate/ repere/ subansamble), împreună cu normele de consum și lista de componente alternative

Tehnologia de fabricație = lista de operații, în ordine tehnologică, pentru fiecare operație precizându-se:

Normele de timp pe operații (timpi de pregătire om, respectiv mașină și timpi execuție om, respectiv mașină)

Categoria de tarifare a operației respective, categorie care în Catalogul de tarife pe categorii de operații are prevăzut un tarif pe unitatea de timp (minute, ore, etc.) în care se face normarea operațiilor

Locul de muncă (utilaj, echipa, secția, atelierul sau sectorul)

Necesarul de SDV-uri

Setul de caracteristici tehnologice

Posibilitatea stabilirii unor derogări permanente sau temporare în ce privește materialele sau normele de consum din fișa tehnologică a unui articol (componente echivalente). Aceste derogări pot fi stabilite la modul general sau restrictive pe o anumită comandă client sau pentru un anumit produs.

Orice componentă (semifabricat/ reper/ produs finit) poate avea mai multe variante tehnologice sau constructive gestionate automat de sistem.

Documentația tehnologică conține o serie de rapoarte dintre care:

Nomenclator produs

Fișa tehnologică centralizatoare

Lista SDV

Extras de manoperă

Lista de materiale

Grafic de prelucrări

Fișa de urmărire

Specificație componente pe clasa de operații

Specificație componente pe clasa de locuri de muncă

3.2.2. Planificarea și lansarea producției

Instrumentul pentru programarea producției (denumit Program de fabricație) permite planificarea/ lansarea în producție a fiecărei comenzi client sau a comenzilor pe stoc.

Comenzile client pe un același produs finit se pot cumula într-o singură comandă dacă nu interesează urmărirea în producție distinct pe fiecare comandă client în parte.

La fiecare comandă din Programul de fabricație se poate asocia o secție (atelier/ sector) răspunzătoare de predarea produsului finit (chiar dacă produsul finit și componentele acestuia pe parcursul fluxului de fabricație trec prin mai multe secții, ateliere sau sectoare); comenzii i se mai atașează o dată de start și o dată de final, date ce sunt preluate din datele comenzii client și se pot ajusta și înaintea lansării efective în producție (activarea comenzii de producție)

Toate documentele din cadrul Documentației de lansare pot fi generate (în cazul când în structura organizatorică avem definite secții/ ateliere/ sectoare) la nivelul secțiilor (atelierelor/ sectoarelor) locurilor de muncă (utilaje) pentru care au fost definite operațiile în fișa tehnologică.

Se poate opta, în urma unor setări, pentru o urmărire pe flux atât la nivel de componente (semifabricate, repere, subansamble) prin evidențierea notelor de predare a componentelor pe flux la trecerea de la un atelier/ sector la altul, cât și la nivel de produs finit, având în acest caz nota de predare doar pentru produsul finit.

Se poate opta pentru evidențierea stadiului producției pe flux și prin raportarea realizărilor la nivelul operațiilor din cadrul fișei tehnologice, lucru care permite și transmiterea spre modulul de salarizare a realizărilor în cazul formațiilor de lucru în acord individual sau colectiv.

Pentru a permite urmărirea (realizări, consumuri, manoperă) și la nivel de componente (semifabricate/ repere) ale produsului finit, sistemul generează un set de subcomenzi (numite comenzi interne) pentru fiecare componentă, subcomenzi atașate de comanda de producție (numită comandă de secție).

Pe măsură ce sunt încărcate comenzile de secție se pot urmări o serie de indicatori ai programului de producție din perioada curentă, cum sunt: valoarea producției lansate, gradul de încărcare a capacităților de producție pe grupe de utilaje, indicatori care pot ajuta la stabilirea structurii programului de producție din perioada curentă.

Setul de rapoarte legat de comenzile din programul de fabricație ale sistemului integrat Clarvision ERP sunt:

Program de pregătire

Program de fabricație

Program de producție cantitativ/ valoric

Producția contractată

Centralizator timpi și manoperă/ operații

Centralizator timpi și manoperă/ comandă

Centralizator manopera lansată/ clase de locuri de muncă

Centralizator manopera lansată/ ateliere

Program de producție la nivel de secție

Raportare timpi și manoperă la nivel de secție

În funcție de specificul de producție se poate opta pentru setul de documente de lansare a producției care se potrivesc cu acest specific, documentația de lansare a sistemului integrat Clarvision ERP cuprinzând:

Bon de consum

Bonuri de consum generate din comenzile de secție

Fișa limită detaliată pe componente

Fișa limită de consum centralizată pe produs

Fișa limită de consum colectivă centralizată pe comenzi

Bon de lucru

Dispoziție de lucru

Centralizator dispoziții lucru/ categorii tarife

Necesar materii prime și materiale

Necesar SDV-uri

Necesar utilaje

Necesar colaborări

Fișa de însoțire a producției

3.2.3. Urmărirea producției

Urmărirea producției cu ajutorul acestui modul permite controlul și îmbunătățirea calității produsului finit, contribuind la eliminarea timpilor morți și la reducerea rebuturilor.

Pe măsura înregistrării producției realizate, a consumurilor aferente și a realizărilor de manoperă se poate urmări stadiul pe  flux al producției.

Se poate opta pentru o urmărire detaliată la nivel de repere/ subansamble/ produs finit sau strict doar la nivel de produs finit.

Urmărirea detaliată poate fi realizată în două moduri in sistemul integrat Clarvision ERP:

prin operarea de documente de predare (nota de predare) a componentelor respective

prin operarea realizărilor pe operațiile din fluxul tehnologic la nivelul acestor componente.

Pe parcursul procesului de producție se pot evidenția atât realizările conforme cât și cele neconforme (cazul rebuturilor), putându-se suplimenta comenzile din punctul în care a rezultat rebutul.

Înregistrarea unui consum se poate face fie pe materia primă/ materialul specificat în fișa tehnologică, fie pe materialul specificat în derogarea aferentă materiei prime/ materialului prevăzut în fișa tehnologică.

În funcție de setările de aplicație alese se poate controla operarea realizărilor și a consumurilor prin permiterea sau nu a depășirii la predare a cantităților lansate pe comandă, respectiv a cantităților de materii prime, materiale prevăzute conform fișei tehnologice

Statusurile pe care o comandă le poate lua sunt: inactivă, activă, suspendată, anulată și terminată și pe măsură ce se raportează realizările, respectiv consumurile, o comandă ajunge în statusul terminată

Sistemul integrat Clarvision ERP permite stabilirea la nivelul fișei tehnologice a restituirilor obligatorii de materii prime, materiale; prin stabilirea acestor restituiri sistemul nu permite trecerea în statusul terminat a comenzii până ce aceste cantități nu au fost restituite.

Suportul pentru calculul costurilor directe la nivelul fiecărei comenzi interne de producție, defalcat pe elemente de cost configurabile de utilizator reprezintă un instrument oferit de sistem în scopul îmbunătățirii performanțelor economice

Rapoartele care permit urmărirea realizării producției sunt:

Urmărire comenzi secție

Urmărire comenzi interne

Consumuri efective pe comandă

Realizări efective pe comandă

Manopera pe comandă

Producția marfă realizată

Centralizator timpi și manoperă/ operații

Centralizator timpi și manoperă/ comandă

Program de producție la nivel de secție

Raport timpi și manoperă la nivel de secție

Urmărire comenzi de prelucrare la terți

Producția neterminată

CAP. 4. UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC CLARVISION ÎN PROCESUL DE PRODUCȚIE DIN CADRUL S.C. IMATEX S.A.

4.1. SCURT ISTORIC AL S.C. IMATEX S.A. – TÂRGU MUREȘ

Societatea comercială IMATEX SA este persoană juridică de naționalitate română și funcționează potrivit reglementărilor legale privind societățile comerciale, respectiv Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 297/2004 privind piața de capital.

Înființată in 1948 ca atelier și ulterior ajuns la rang de fabrică, produsele principale realizate au fost mașini pentru industria textilă. Cu peste 3000 de angajați din a doua parte a anilor '70 până la sfarșitul anilor '80, a fost princpala unitate din țară specializată în fabricarea războaielor de țesut automate destinate țesătoriilor din țară și din fostele țări din blocul comunist .

Războaiele de țesut realizate împreună cu firma OFICINE GALILEO din Italia au fost realizate într-o calitate apreciată, ceea ce a permis să fie exportate și în afara Europei. Peste 1000 de bucăți au fost exportate în China, unde au fost foarte apreciate. Până în anii '90 pe lângă diferite tipuri de războaie de țesut s-au mai fabricat mașini automate de bobinat, mașini de cusut-surfilat, mașini de injectat mase plastice și o gamă variată de bunuri de larg consum din metal.

După schimbările din 1989 piața de mașini textile a căzut și IMATEX a fost nevoită să se reorienteze pentru a rămâne pe piață.

În anul 1990 întreprinderea IMATEX a fost reorganizată în societate comercială pe acțiuni potrivit Legii nr. 15/1990 prin preluarea în întregime a patrimoniului fostei întreprinderi IMATEX.

Cunoscută drept unul din simbolurile economice ale județului Mureș, SC Imatex SA a depășit perioada grea de la începutul anilor 90, când foarte multe fabrici și uzine au fost nevoite să își sisteze și chiar să își oprească definitiv activitatea. Depășirea acelei perioade dificile a necesitat însă sacrificii mari. S-au făcut reduceri masive de personal prin disponibilizări respectiv prin plecarea în pensie. S-au făcut cercetări intense de piață pentru a se găsi de lucru. O perioadă s-a trăit din producția de piese de schimb și din realizarea unor proiecte mărunte . După alternanța unor perioade mai grele și mai puțin grele se ajunge în anul 2003 când are loc privatizarea. La privatizare numărul de angajați preluați era de peste 350. S-a trecut la căutarea de piețe externe și s-a intrat în colaborare cu firme din vest pentru care IMATEX a devenit furnizoare de piese și ulterior pe lângă piese să realizeze ansamble și mașini complete după proiectele și temele date de clienți, exportul ajungându-se la o pondere de cca. 95%.

În 2008 acționarii profitând de un moment favorabil au decis vânzarea vechii locații și cumpărarea unui teren în Sântana de Mureș pentru costruirea unei fabrici noi. Noua fabrică s-a construit pe ,,câmp verde”, realizând toată infrastructura pornind de la zero. Suprafața totală a halei de producție este împărțită în zone de ateliere de producție, parțial separate și însumează 7400 m² iar suprafata totală a birourilor 600 m². Toată construcția și infrastructura este modernă, dotată cu toate cele necesare desfășurării proceselor de producție la nivelul cerințelor și exigențelor actuale a normelor europene. Mutarea în fabrica nouă s-a finalizat in 2009.

Procesul de relocare și reorganizare a fabricii a cuprins și înnoirea parcului de echipamente și utilaje. Astfel la noua locație au fost mutate doar utilajele și echipamentele funcționale și eficiente. Restul utilajelor care nu mai funcționau la parametrii optimi au fost valorificate.

După relocare fabrica a fost dotată cu o serie de utilaje și echipamente noi, moderne, performante. Pe partea de prelucrări, mașinile și echipamentele convenționale de veche generație au fost înlocuite cu echipamente noi, performante, cu comandă numerică și s-au făcut dotări importante pentru asigurarea calității. Pe lânga prelucrările mecanice s-au făcut dotări importante și în zona de sudură și în zona de montaj mecanic.

Ca urmare a acestor investiții materiale și a eforturilor depuse de angajați și de acționări la sfârșitul anului 2010 a fost obținută certificarea SR EN ISO 9001 : 2008. Această certificare conferă societății posibilități extinse de colaborare cu noi clienți cu pretenții ridicate și conferă o siguranță în găsirea de pieți.

4.2. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. IMATEX S.A. – TÂRGU MUREȘ

Fig. 9. Intreprinderea S.C. IMATEX S.A.

Compania industrială S.C. IMATEX S.A. Târgu Mureș are ca și activitate de bază, confecționarea de piese, ansamble, construcții sudate in serii mici și mijlocii, realizate din fontă, oțel și neferoase, toate fiind executate în propriile ateliere de uzinare, sudare, tratamente termice, protecția suprafețelor și de montaj.

Produsele și serviciile oferite de compania industrială S.C. IMATEX S.A. sunt:

Ferăstraie de debitat metale

Fig. 10. Ferăstraie pentru debitare

Sudură

Fig. 10. Sectorul întreprinderii unde se realizează sudura

Prelucrări prin așchiere

Fig. 12. Sectorul cu mașini CNC al întreprinderii

Fig. 13. Prelucrări prin așchiere

Protecție de suprafață

Fig. 14. Vopsire

Montaj

Fig. 15. Hala de montaj a întreprinderii

Fig. 16. Hala de montaj a întreprinderii

S.C IMATEX S.A. dispune de următoarele tipuri de centre de prelucrare cu următoarele caracteristici:

4.2.1. Obiectul de activitate al S.C. IMATEX S.A.

S.C. IMATEX S.A. Târgu Mureș are ca și obiect de activitate:

Extinderea atât pe piața din România, cât și pe cea externă.

Executarea tuturor pieselor de schimb și a dispozitivelor în atelierele proprii.

Execuția diverselor activități industriale necesare îndeplinirii propriilor obiective.

4.2.2. Atribuțiile S.C. IMATEX S.A.

Societatea are următoarele atribuții principale, necesare realizării obiectivelor propuse:

Asigură pregătirea, programarea, lansarea și urmărirea producției.

Pregătește elementele negocierii cu partenerii.

Urmărește activitatea de aprovizionare și desfacere.

Stabilește relații de asociere cu alți parteneri.

Asigura documentațiile tehnico-econimice.

Controlează respectarea tehnologiilor de fabricație, siguranța angajaților si a instalațiilor, dar și utilizarea acestora cu eficiență.

Exercită controlul pentru respectarea normelor de protecția muncii.

Organizează activitatea de revizii și reparații a utilajelor proprii.

Constituie fondurile de dezvoltare, negociază, contractează și garantează creditele pentru dezvoltare.

Analizează posibilitatea unor importuri de utilaje și tehnologii și cooperări cu firme straine.

Analizează și fundamentează politica de credite și a altor surse de finanțare ale societății.

Urmărește și asigură condițiile sociale pentru angajați.

Este titularul de sarcini penru intreaga activitate având relații cu bugetul statului.

Asigură cadrul organizatoric pentru pregătirea profesională a personalului necesar, precum și ridicarea nivelului de pregătire profesională a personalului existent.

Prospectează piața internă și externă în vederea contractării producției la nivelul capacităților proiectate existente.

4.2.3. Structura organizatorică

În îndeplinirea atribuțiilor sale S.C. IMATEX S.A. TÂRGU MUREȘ are în subordine compartimente funcționale de lucru, subunități de producție.

Activitatea societății se desfășoară conform următoarei structuri organizatorice:

Directorul general care coordonează direct:

Directorul de producție:

Director adjunct producție:

Debitare

Secția Mecanică I

Atelier Prelucrări Mecanice CNC

Atelier Lăcătușerie

Atelier Vopsitorie

Atelier Tratament Termic

Magazia SDV

Secția Mecanică II

Atelier Prelucrări Mecanice Convenționale

Atelier Montaj

Atelier Sudură

Serviciul Asigurarea Calității

CTC

Metrologie

Magazia AMC

Aprovizionare Colaborare

Transport

Magazia Materiale

Serviciul Tehnic și Prețuri

Serviciul Dezvoltare-Proiectare

Serviciul Programare Lansare Urmărire Producție

Serviciul Întreținere Mecano-Energetic

Resurse Umane

Serviciul Informațional

Financiar Contabil

Contabilitate

Casierie

Departamentul Comercial

Serviciul Desfacere

Magazia Produse Finite

Serviciul Marketing

Sindicat

4. 3. UTILIZAREA ACTUALĂ A SISTEMULUI CLARVISION ÎN ACTIVITATEA DE PREGĂTIRE, PLANIFICARE, LANSARE ȘI URMĂRIRE A PRODUCȚIEI

În momentul de față intreprinderea S.C. IMATEX S.A. nu se folosește de întreg potențialul sistemului informațional clarvision în ceea ce privește pregătirea, programarea, lansarea și urmărirea producției, acest lucru fiind în defavoarea firmei, deoarece întregul proces de pregătire planificare/lansare și urmărire necesită mai mult timp și atenție pentru a fi dus la bun sfârșit.

În cadrul societății S.C. IMATEX S.A. în momentul de față sistemul informațional clarvision este utilizat doar pentru înregistrarea în calculator a reperelor și a produselor realizate și pentru obținerea documentației după care se face în momentul de față urmărirea producției, urmărire care se relizează cu pixul de către personalul intreprinderii pe documentația listată din sistemul clarvision de către serviciul de programare, lansare și urmărire a producției.

Pașii parcurși în ceea ce privește pregătirea, planificarea/lansarea, urmărirea producției, sunt următorii:

PASUL NR. 1. Beneficiarul(clientul) va trimite întrega documentație a proiectului dorit, către firmă S.C. IMATEX S.A., urmând ca proiectul să fie listat de către asistent managerul proiectului. Proiectul urmează a fi analizat de către managerul proiectului, care va stabilii conform desenelor de ansamblu dacă proiectul se încadrează în posibilitățile de execuție a firmei.

În cazul în care se ajunge la concluzia că proiectul poate fi executat de către firmă se continuă analiza acestuia, iar în cazul în care se stabilește că proiectul nu se poate realiza în cadrul firmei, urmează ca beneficiarului să i se comunice că proiectul solicitat nu poate fi executat de către S.C. IMATEX S.A., comunicândui-se și motivul pentru care sa ajuns la această decizie, caz în care colaborarea cu beneficiarul în ceea ce privește proiectul respectiv ia sfârșit.

În cazul în care proiectul este realizabil analiza proiectului începe prin punerea în ordine a desenelor, de către managerul de proiect, care se va realiza după nomenclatorul proiectului. Tot în cadrul acestei etape se va stabili și numărul de bucăți din fiecare reper care intră în componența proiectului.

PASUL NR. 2. Acest pas are loc doar în cazul în care răspunsul firmei este unul pozitiv și presupune:

Documentația va ajunge la serviciul tehnic, unde tehnologii vor reanaliza întrega documentație, vor trece pe desene toate datele necesare legate de tipul de material, dimensiunile semifabricatului, greutate,suprafețe, tratamente (daca este cazul).

Tot în cadrul biroului de organizare a producției are loc și normarea proiectului fiind folosită pentru stabilirea prețului manoperei și nu numai. Normarea proiectului nu are loc pe fiecare reper în parte, ea realizându-se pe întreg proiectul folosindu-se ca reper calitatea și cantitatea de material care este de prelucrat, mergându-se cu un anumit număr de minute pe kilogram în funcție de calitatea materialului.

După ce toate aceste date au fost trecute pe fiecare desen în parte se vor centraliza,pregătindu-se pentru preț.

PASUL NR. 3. După efectuarea pasului 2, documentația va ajunge la departamentul pentru preț, unde intregului proiect i se va face un preț, în funcție de kilogramele de material necesare, tipurile materialelor necesare, tipuri de acoperiri, suprafețe necesare de acoperit și nu în ultimu rând în funcție de complexitatea proiectului de unde rezultă si necesarul de timp pentru manoperă. O dată prețul făcut va fi transmis beneficiarului(oferta de pret).După transmiterea prețului de către departamentul de marketing, către beneficiar, se asteaptă răspunsul beneficiarului.

PASUL NR. 4. Pasul cu numărul 4 va avea loc doar in cazul în care beneficiarului îi va convenii prețul transmis sau în urma unor ușoare negocieri se va ajunge la o înțelegere și beneficiarul urmând să trimită firmei executante comanda.

După intrarea comenzii, pasul acesta presupune realizarea structurii proiectului. Realizarea structurii, presupune analizarea legăturilor din documentație, stabilirea necesarului de bucăți, echivalarea elementelor de ansamblare,mai pe scurt introducerea tuturor datelor de pe documentația primită în sistemul CLARVISION.

În tot acest timp în care se realizează structura proiectului, managerul de proiect se asigură că poate aproviziona toate furniturile, normalizatele, piesele care trebuie cumpărate de la diferite firme din țară sau străinătate, chiar comandându-le pentru ca acestea să ajungă în timp.

PASUL NR. 5. În urma terminării structurii, în sistem se va introduce de către tehnologi, tehnologia pe fiecare ansamblu(sumară sau detaliată), și se va bifa funcțional.Tot după terminarea structurii,urmează ca managerul de proiect să multiplice documentația originală în doua examplare , unul urmând să ajungă la șeful de secție, iar unul pentru serviciul de programare, lansare, urmărire a producției.

PASUL NR. 6. În cadrul pasului cu numărul 6 prima dată departamentul de marketing activează comanda clientului, după care exemplarul documentației original va fi pus intr-un dosar și va rămâne în biroul serviciului tehnic, în timp ce exemplarul multiplicat care conține desenele de ansamblu va fi dus de către managerul de proiect șefului de secție serviciului de programare, lansare, urmărire a producției, iar celălalt exemplar va fi dus tot de către managerul de proiect serviciului de programare, lansare, urmărire a producției.

Exemplarul dus șefului de secție va fi folosit de către acesta pentru a se informa asupra proiectului ce urmează să se execute și pentru o mai bună urmărire a producției, în timp ce exemplarul dus serviciului de programare, lansare, urmărire a producției va fi foosit pentru a putea elabora fișa de însoțire, necesarul de materiale și programe de fabricație.

Întreaga documentație primită de către serviciul de programare, lansare și urmărire a producției, se va distribui către serviciul de aprovizionare, iar desenle de ansamblu vor fi distribuite secțiilor implicate împreună cu programul de fabricație și raportul comenzilor.

Tot de la serviciul de programare lansare și urmărire a producției va ajunge la șeful de secșie comanda internă după care șeful de secție urmărește pentru care dintre reperele componente produsului final a primit materialul de la magazie și piesele se află deja în execuție și pentru care dintre piese va urma să il primească.

PASUL NR. 7. După ce desenele au ajuns la serviciul de aprovizionare, urmează ca acestea sa fie sortate pe categorii. Ele sunt analizate o dată pentru a face aprovizionarea cu materiale, bineînteles că se va consulta și magazia când se va realiza aprovizionarea cu materiale, mai apoi ele fiind sortate dupa tipul de acoperiri care va fi nevoie să fie executate în colaborare, urmând ca desenele reperelor respective care au nevoie de anumite tratamente sau acoperiri de suprafețe, să se întoarcă la serviciul de aprovizionare pentru a fi trimise în colaborare pentru efectuarea tratamentelor sau acoperirea suprafețelor.

PASUL NR. 8. După efectuarea pasului cu numaru 7 urmează ca în cadrul pasului cu număru 8 pentru reperele la care există deja materiale în magazie se și eliberează materialul pentru a se putea începe execuția pieselor, materialul fiind trimis la debitare, iar pentru celelalte serviciul de aprovizionare începând aprovizionarea materialelor necesare.

După eliberarea materialului personalul de la magazie au obligația să opereze în calculator materialele eliberate, mai exact să se scadă din stoc.

După ce materialele au fost debitate ele urmează ca șefii de secție să le împartă pe mașini pentru a începe execuția lor.

PASUL NR. 9. Presupune analizarea reperelor de către șefii de secție după ce a ajuns exemplarul proiectului multiplicat la ei, pentru a se stabilii care repere necesită programe CNC, după care se ia legătura cu programatorii pentru a se realiza programele.

PASUL NR. 10. Se face controlul final al produsului fie el ansamblu sau piese de schimb.

PASUL NR. 11. Este ultimul pas în cadrul caruia produsul este gata pentru livrare, și se ambalează.

În momentul de față urmărirea producției se realizează după rapoartele de la lansare cu ajutorul următoarelor documente listate:

Necesar de materiale pe comenzi → magazia de materiale;

Necesar de materiale pe comenzi → aprovizionare;

Comenzi interne care conțin totalitatea componentelor unui produs mai complex sau ansamblu → secție;

Program de fabricație → secție.

În figura ce urmează va fi prezentat un exemplar de necasar de materiale pe comenzi care ajunge la magazie, acesta conținând:

Denumirea semifabricatului din care se va executa piesa;

Dimensiunile semifabricatului necesar pentru a se putea executa piesa;

Calitatea materialului prevăzută de către proiectant;

Greutatea semifabricatului;

Numărul de comandă internă;

Numărul de bucăți al produselor;

Stocul curent din magazie;

Numărul comenzii clientului;

Denumirea produsului;

Denumirea fiecărui reper în parte care prin ansamblare realizează produsul final.

Fig.17. Necesar materii prime și materiale detaliat pe comenzi

În figura de mai jos este prezentat un exemplar de necesar de materiale pe comenzi care ajunge la aprovizionare, acesta conținând;

Denumirea semifabricatului din care se va executa piesa;

Dimensiunile semifabricatului necesar pentru a se putea executa piesa;

Calitatea materialului prevăzută de către proiectant;

Greutatea semifabricatului;

Numărul de comandă internă.

Datorită faptului că seviciul de aprovizionare a ajuns la concluzia că necesarul materiilor prime și materiale detaliat pe comenzi, care ajunge la magazie este un exemplar mult prea amplu, un exemplar care conține prea multe informații, folosindu-se de posibilitatea sistemului clarvision de a exporta date, cu ajutorul unui program Fox pro s-a întocmit un necesar de materiale pe comenzi pentru aprovizionare care să conțină strict informațiile necesare.

Fig. 18. Necesar de materiale pe comenzi pentru aprovizionare

Comenzile interne care ajung la secție sunt prezentate în figura ce urmează. Aceste comenzi interne cuprind toate componentele unui produs mai complex (ansamblu, mașină).

După aceste documente care reprezintă comenzile interne, șefii de secție urmăresc pentru care dintre reperele componente au primit materialul și s-a debitat urmând ca acesta să fie dus la mașina pentru prelucrare, bifându-le pe foaie. În momentul în care toată lista este bifată se știe că sa primit material pentru totalitatea reperelor de unde rezultă ca toate piesele se află în execuție.

Comenzile interne conțin:

Numărul comenzii clientului;

Numele clientului pentru care se execută produsul;

Numărul comenzilor interne

Totalitatea reperelor care compun produsul final(ansamblu, mașină)

Numărul de bucăți necesar din fiecare reper care intră în componența produsului final;

Numărul de bucăți lansat din fiecare reper

Statusul comenzii

Fig.19. Comenzi interne

Exemplarul documentului numit program fabricație este prezentat în figura care urmează. Acest program de fabricație ajunge în secție la șefii de secție.

Aceste programe de fabricașie conțin:

Numărul comenzii;

Data lansării comenzii;

Termenul de execuție al comenzii;

Denumirea produsului;

Numărul de bucăți al produsului;

Valoarea în euro a produsului;

Numărul de bucăți lansate din produsul respectiv;

Fig.20. Program fabricație

4. 4. OPTIMIZAREA ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE, PLANIFICARE, LANSARE ȘI URMĂRIRE A PRODUCȚIEI CU AJUTORUL SISTEMULUI CLARVISION

O primă condiție pentru a se putea realiza urmărirea producției în sistemul clarvision este ca tehnologia reperelor să fie realizată pe fiecare reper în parte și nu o tehnologie sumară care să se facă pe întreg ansamblu, și o normare cât mai corectă pentru fiecare reper, pentru ca fișele de însoțire să fie prevăzute cu operațiile principale și cu timpi pentru fiecare operație.

Astfel se va putea realiza decontarea manoperei în timp real, manoperă prevazută pentru operațiile executate.

După relizarea acestor lucruri se poate scoate din sistem un centralizator de manoperă lansată-realizată/comandă, din care se poate compara raportul manoperă alocată/manoperă decontată și se poate evalua stadiul de realizare a produsului.

Toată această variantă de optimizare a urmăririi producției prin sistemul clarvision necesită ca jos în secție să se pună calculatoare și să se angajeze personal de operare.

O altă variantă de urmărire a producției ar fi ca în cazul produselor complexe(cu număr mare de componente), să se relizeze predarea intermediară.

Această predare intermediară presupune înființarea unei magazii intermediare în cadrul căreia se predau componentele produsului complex cu operarea informațiilor de pe fișa de însoțire.

Pentru ca această soluție de urmărire a producției să funcționeze este nevoie ca comanda de producție să primească un număr, iar de acel număr să fie legate toate piesele care aparțin produsului final.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Platforme informatice pentru producție și servicii – Producție și aprovizionare http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs-03.pdf

http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs-01.pdf

Fundamentele managementului organizației

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2

Proiect producție – Rolul și importanța lansării și urmăririi producției http://www.rasfoiesc.com/hobby/diverse/PROIECT-PRODUCTIE44.php

ANEXE