Sistem de gestiune a pacienților în cadrul unui centru [618277]
Universitatea Tehnică a Moldovei
Sistem de gestiune a pacienților în cadrul unui centru
de sănătate
Patient management system within a health center
Student: [anonimizat]: Potlog Mihai
Chișinău 2018
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare Informatică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software și Automatică
Admis la susținere
Șef de departament: dr. conf.univ. Ciorbă D.
________________________________ ____
„__”_____________ 2018
Sistem de gestiune a pacien ților în cadrul unui centru de sănătate
Proiect de licență
Student: ____________________ (I. Racu )
Conducător: ________________ (M. Potlog )
Consultanți: _________________ (I. Lisnic )
_______________ (A.Dodu )
Chișinău 2018
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software și Automatică
Programul de studii Tehnologii Informaționale
Aprob
dr.conf.univ. Dumitru Ciorbă
șef de departament
___________________
„__”_____________ 2017
CAIET DE SARCINI
pentru proiectul de licență al student: [anonimizat]
1. Tema proiectului de licență Sistem de gestiune a pacienților în cadrul unui centru de sănătate
confirmată prin hotărârea Consiliului facultății de la „ 3” noiembrie 2017
2. Termenul limită de prezentare a proiectului 25.05.2018
3. Date inițiale pentru elaborarea proiectului Sarcina pentru elaborarea proiectului de diplomă .
4. Conținutul memoriului explicativ
Introducere
1 Analiza domeniului de studiu
2 Proiectarea sistemului
3 Realizarea Sistemului
4 Descrierea Sistemu lui
5 Argumentarea economică
Concluzii
5. Conținutul părții grafice a proiectului
Diagrama Use -Case generală a sistemului, Diagrama USE -CASE, crearea ofertei, Diagrama de stare
generală , Interfața principală a programului .
6. Lista consultanților:
Consultant Capitol Confirmarea realizării activității
Semnătura
consultantului (data) Semnătura
student: [anonimizat], Controlul
calității
7. Data înmânării caietului de sarcini 01.09.2017
Conducător ________________________________
semnătura
Sarcina a fost luată pentru a fi executată
de către student: [anonimizat] 01.09.2017
semnătura, data
PLAN CALENDARISTIC
Nr.
crt. Denumirea etapelor de proiectare Termenul de realizare a
etapelor Nota
1 Elaborarea sarcinii, primirea datelor pentru sarcină 01.09.17 – 30.09.17 10%
2 Studierea literaturii de domeniu 01.10.17 – 30.11.17 20%
3 Alegerea și pregătirea de lucru a softului 01.12.17 – 25.12.17 20%
4 Realizarea programului 16.01.18 – 30.04.18 25%
5 Descrierea programului, diagramele UML 01.05.18 – 15.05.18 10%
6 Testarea aplicației 16.05.18 – 28.05.18 10%
7 Finisarea proiectului 20.05.18 – 25.05.18 5%
Student: [anonimizat] Potlog Mihail ( )
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software și Automatică
Programul de studiu Tehnologii Informaționale
AVIZ
la proiectul de licență
Tema: Sistem de gestiune a pacienților în cadrul unui centru de sănătate . Studentul Racu Ion gr. TI -143
1. Actualitatea temei: Dezvoltarea sistemelor și tehnologiilor informaționale reprezintă un imperativ
pentru toate economiile mondiale care tind să dezvolte rapid și activ societățile sale. Implementarea
tehnologiilor informaționale în sistemul sănătății din Republica Moldova a creat oportunități privind
modernizarea serviciilor medicale de calitate prin rapiditate, eficiență și reinginerie a proceselor informatice
medicale.
2. Caracteristica tezei de licență : Sistemul are ca scop principal centralizarea datelor despre pacienți ,
securizarea datelor cu caracter personal și accesarea rapidă a datelor despre pacienți.
3. Analiza aplicației: Sistemul dat este formată pentru a crea fișe medicale a pacienților ce pot fi
depozitate in memoria serverului, și accesate instantaneu pentr u necesitate.
4. Estimarea rezultatelor obținute: Acest program este creat pentru monitorizarea pacienților. Este un
program usor in utilizare si intuitiv pentru orce posesor a acestuea.
5. Corectitudinea materialului expus: Materialul expus este prezentat prin referințe ale unor surse ce au
fost scrise de persoane ce dețin experiența în domeniul Tehnologiilor Informaționale.
6. Calitatea materialului grafic: . Calitatea materialului grafic: Proiectul este prezentat prin: diagrame,
tabele, interfețe ale aplicației.
7. Valoarea practică a tezei: Acest sistem este destinat pentru utilizatorii care își îndeplinesc o funcție
într-un centru de sănătate mintală și au acces la serverul intern a acestuia.
8. Observații și recomandări: Observații și recomandări: Cerințele față de teza de licență au fost
îndeplinite în totalitate. Observații nu sunt..
9. Caracteristica studentului și titlul conferit : Studentul Racu I on a dat dovadă de profesionalism în
elaborarea lucrării, a respectat cerințele impuse și a manifestat exigență în elaborarea și calitatea tezei de
licență. Din cele relatate, urmează că lucrarea de licență poate fi admisă spre susținere.
Din cele relatat e, urmează că lucrarea de licență poate fi admisă spre susținere, cu nota ______________
Conducătorul tezei de licență lector asistent : Potlog Mihai l
Rezumat
În zilele noastre tehnologiile au avansat a tât de mult încât este prezentă peste tot în viața noastră și
nu există aproape niciun loc de pe glob unde să nu fi pătruns acest trend important al ultimelor două
secole. Internetul a devenit un jucator din ce in ce mai important pe piata afacerilor mondi ale, oferind, de
multi ani, mai mult decat simpla oportunitate de a cauta informatii si de a te distra. Astazi, acest serviciu
joaca un rol major in domeniul bancar, turistic, alimentar, comercial si, desigur, al medicinii.
Lucrarea cu titlul ”Sistem de g estionare a pacientilor intr -un centru de sănătate ” are ca scop
ușurarea si ordonarea lucrului medicilor, dar si informarea pacientilor cu date cu caracter personal. Ideea
acestei aplicații este de a monitoriza starea tuturor pacientii și centralizarea da telor. Sistemul este compus
din mai multe parti precum : partea de administrare, modulul destinat medicilor si receptionistilor si
partea modul destinat operatorilor . Partea de administrare pesupune gestiunea tuturor utilizatorilor de
sistem, atribuirea d e roluri si statuturi. Aceasta parte include si celelate parti ale sistemului.
A doua parte permite vizualizarea, crearea, modificarea, stergerea, actualizarea si distribuirea
pacientilor si informatiilor pacientilor de la un medic la altul. Modulul desti nat pacientilor este pentru
vizualizarea investigatiilor, rezultatelor analizelor, planului de tratament dar la fel si pentru convorbiri cu
medicii prin chat chiar direct de pe platforma. În procesul de dezvoltare a acestui sistem s -au utilizat
ultimile te hnologii web, pentru a crea un sistem informațional ce oferă fiabilitate, rapiditate și stabilitate
utilizatorilor.
Ultimul capitol cuprinde o analiză din punct de vedere economic a proiectului, începînd cu planul
calendaristic pentru programator ce a con tribuit la dezvoltarea acestui sistem. De asemenea, cu ajutorul
formulelor și calculelor economice, s -a determinat eficiența economică a proiectului. În esență, elaborarea
acestui proiect de licență este orientat pentru a rezolva o problemă cotidiană, util izînd în același timp
ultimile tehnologii ce oferă performanță, simplitate în utilizare, cît și posibilitatea de extindere a
funcționalului pe viitor.
.
Abstract
Nowadays the technologies have advanced so much that it is present everywhere in our lives, and
there is almost no place on the globe where this important trend of the last two centuries has not entered.
The Internet has become an increasingly important player on the global business market, offering for
many years more than the simple opportunit y to search for information and have fun. Today, this service
plays a major role in banking, tourism, food, commerce and, of course, medicine.
The work titled "Patient Management System in a Health Center" aims at facilitating and ordering
the work of phys icians, as well as informing patients with personal data. The idea of this application is to
monitor the status of all patients and centralize the data. The system is made up of several parts, such as:
the management part, the module for doctors and rece ptionists and the module for the operators. The
management side pays for managing all system users, assigning roles and statuses. This part also includes
the other parts of the system.
The second part allows viewing, creating, modifying, deleting, updatin g and distributing patients
and patient information from one physician to another. The patient module is for viewing investigations,
analysis results, treatment plan, but also for chatting with chat physicians right on the platform. In the
process of devel oping this system, the latest web technologies have been used to create an informational
system that provides users with reliability, speed and stability.
The last chapter includes an economic analysis of the project, starting with the calendar plan for th e
programmer who contributed to the development of this system. Also, using the formulas and economic
calculations, the economic efficiency of the project was determined. Essentially, the development of this
license project is geared to solving an everyday problem while using the latest technologies that offer
performance, simplicity in use, and the possibility of expanding functionality in the future.
system developed, the description of the current situation and the situation after finishing system.
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 10
1 Analiza domeniului domeniului de studiu ………………………….. ………………………….. ….. 11
1.2 Importanța temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
1.3 Structura proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
1.4 Descrierea sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 13
1.5 Clasele de utilizatori ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
1.6 Analiza altor sisteme existente ………………………….. ………………………….. ………………. 14
1.7 Formularea cerințelor fața de sistemul final ………………………….. …………………………. 15
1.8 Cerințe non -funcționale față de sistemul dat ………………………….. ………………………… 15
1.9 Comportamentul sistemului ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
2 Modelarea și proiectarea sistemul informatic ………………………….. …………………………. 17
2.1 Limbajul de proiectare ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
2.2 IDE folosit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
2.3 Imaginea generală asupra sistemului ………………………….. ………………………….. …….. 20
2.4 Modelarea vizuală a fluxurilor ………………………….. ………………………….. ……………… 21
2.5 Descrierea scenariilor de utilizare a sistemului ………………………….. ……………………. 25
2.6 Fluxurile de mesaje și legăturile dintre componentele sistemului ……………………….. 27
2.7 Descrierea structurii statice a sistemului ………………………….. ………………………….. …. 29
2.8 Relațiile de dependență între componentele sistemului ………………………….. …………. 30
3 Realizarea sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 32
3.1 Selectarea limbajului de programare ………………………….. ………………………….. ……… 33
UTM 526.2. 557 ME
Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat Racu I.
Sistem de gestiune a
pacienților în cadrul unui
centru de sănătate Litera Coala Coli
Conducător Potlog M. 8 57
Consultant Lisnic I. UTM FCIM
TI– 143 Dodu A.
Aprobat Ciorbă D.
3.2 Instrumentele folosite ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 36
4 Documentarea produsului realizat ………………………….. ………………………….. …………….. 37
5 Argumentarea economică ………………………….. ………………………….. ………………………… 44
5.1 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 44
5.2 Planul calendaristic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 46
5.3 Calculul indicatorilor economici ………………………….. ………………………….. ……………. 49
5.4 Consumuri indirecte ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 49
5.5 Uzura mijloacelor fixe ………………………….. ………………………….. ………………………….. 50
5.6 Costul de producție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 51
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 52
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 533
Anexa …………………………………………………………… ……………………………………. …………. ..54
UTM 526.2. 557 ME
Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
10
Introducere
O tehnologie informațională reprezintă un ansamblu de procese, metode și operații, utilizate în scopul
obținerii unui anumit produs informațional.
Dezvoltarea sistemelor și tehnologiilor informaționale reprezintă un imperativ pentru toat e economiile
mondiale care tind să dezvolte rapid și activ societățile sale. Implementarea tehnologiilor informaționale în
sistemul sănătății din Republica Moldova a creat oportunități privind modernizarea serviciilor medicale de
calitate prin rapiditate, eficiență și reinginerie a proceselor informatice medicale.
Medicina nu a apărut ca știință asa cum o cunoaștem astăzi. De la arta vracilor si samanilor care
pretindeau ca alunga duhurile rele, la medicina sacerdotilor care practicau în umbra templelor, până la
medicina modernă este o cale lungă. Daca medicul medieval și renascentist era un erudit, bun cunoscator
atat al textelor clasice, cit si al astrologiei si al chimiei, medicul modern trebuie sa fie atit savant, cit si
cetățean, care să aplice știin ța actuală în scopul modificării pozitive a condițiilor de mediu natural și social.
Activitatea dezvoltării Web este apoi de a proiecta o programare care va prezenta această sau acea
informație în funcție de solicitarea utilizatorului. De la zi la zi, te hnologiile web au permis dezvoltatorilor
să facă Web mai util și mai angajat, iar majoritatea serviciilor care au fost anterior parte din platforma
Desktop au început să migreze în domeniul Web.
Există multe beneficii ale sistemului web:
– Pot fi utilizate de diferite tipuri de gadgeturi (computere, laptopuri, tablete, smartphone -uri)
– Nu mai este necesar să instalați software pe fiecare computer
– este plasat pe un server și utilizatorii accesează acest lucru printr -un browser simplu
– Acces rapid și securizat
– Funcționează pe toate sistemele de operare
Sistemul Web dat este o platformă foarte ușor de utilizat, care vă permite să efectuați diferite acțiuni,
cum ar fi: vizualizarea, crearea, modificarea sau ștergerea diferitelor tipuri de date, de exemplu: informații
utilizator sau pacient. Este încă o evaluare foarte importantă a sistemului și ce să creați un mediu sigur
pentru utilizatorii simpli , administratorii și medicii. Partea centrală se concentrează asupra metodelor,
instrumentelor și tehnicilor de modelare, proiectare și programare a acestui proiect. Abilitățile legate de
tehnologiile UML și VueJS care sunt ținta principală. Restul formării constă în patru module care acoperă
tehnologiile necesare pentru dezvoltarea, implementarea și funcționarea aplicațiilor distribuite.
În general, dezvo ltarea acestui proiect demonstrează încă o dată că tehnologiile informatice vor fi la
vârful lumii, iar prin aplicațiile web putem crea aplicații foarte utile pentru viața de zi cu zi. Obiectivele
acestui proiect au fost finalizate cu succes, iar potențial ii clienți ar putea obține o versiune comercială a
proiectului în viitorul apropiat.
11
1 Analiza domeniului domeniului de studiu
Sistemele informaționale în domeniul sănătății trebuie să acopere mai multe servicii de evidență,
începând cu datele privind man agementul și administrarea ser viciilor medicale până la produsele sistemului
sănătății, precum ar fi calitatea servici ilor, morbiditatea și mortalitatea. Domeniile de aplicare ale sistemelor
informatice în sănătate pot fi clasificate în trei grupuri prin cipale.
– determinantele sănătății : includ factori determinanți sau factori de risc socio -economici, de mediu,
comportamentali și genetici.
Ei caracterizează mediul contextual, în care activează sistemul sănătății.
– sistemul sănătății: include contribuțiile sistemului sănătății și procesele rele vante precum politica,
forma de organizare, resursele umane, resursele financiare, infrastructura în sistemul sănătății,
echipamentul și alte articole; produsele siste mului sănătății, inclusiv accesibilitatea și calitatea
serviciilor medicale, accesibi litatea și calitatea informației; rezultatele imediate ale sistemului
sănătății, inclusiv acoperirea necesităților populației cu servicii de sănătate de bază.
– starea sănătății: include morbiditate a, dizabilitățile. mortalitatea și bună starea. Variabilele stării
sănătății depind de acoperirea și eficacitatea intervențiilor și determinantelor sănătății, care pot
influența rezultatele finale ale sănătății indife rent de acoperirea cu servicii medical e.
Activitatea dezvoltării Web este apoi de a proiecta o programare care va prezenta această sau acea
informație în funcție de solicitarea utilizatorului.
De la zi la zi, tehnologiile web au permis dezvoltatorilor să facă Web mai util și mai angajat, ia r
majoritatea serviciilor care au fost anterior parte din platforma Desktop au început să migreze în domeniul
Web.
Sistemele sunt d estinat e informatizării funcțiilor principale ale personalului medical, administrativ și
de conducere din cadrul unităților sanitare, evidența, controlul și coordonarea automatizată a activității
subdiviziunilor de bază ale instituției medico -sanitare publice din Asistentă medicală primară precum și
acumularea informației necesare pentru luarea deciziilor și prelucrării datelor personale inclusiv a celor
referitoare la starea sănătății a beneficiarilor de servicii medicale.
Una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite ca un proiect să aibă succes este aceea ca cerințele
proiectului să fie definite într -o manieră care să permită o ușoară înțelegere, indiferent de nivelul de
pregătire informatică al celui care este implicat în proiect. De asemenea, modificările ce apar pe parcurs în
cerințe trebuie să fie cu ușurință asimilate de către membrii echipei de dezvoltare.
12
1.2 Importanța temei
Am ales sa realizez un sistem informa țional în cadrul unui centru de sănătate care să ușureze
procesul de lucru al medicilor și asistenților medical din cadrul acestuia. Toate sistemele informaționale
naționale în sănătate definesc un se t de metode de bază în colectarea datelor. Rolul și contribuția fiecărei
metode este diferită, deoarece există o oarecare suprapunere între tipurile de informație colectate prin
intermediul acestora, în multe cazuri, măsurarea unuia și aceluiași indicator cu date din surse multiple
poate contribui la îmbunătățirea calității informației, concomitent asigurând eficiență utilizării ei, în unele
cazuri, însă este mai rațional de a evita dublarea.
Dezvoltarea sistemului informațional în sănătate mintală v izează asigurarea unei combi nări
corespunzătoare a metodelor de colectare a datelor, capabilă de a furniza infor mația relevantă necesară.
Selectarea modelelor de colectare a datelor este bazată pe o evaluare prealabilă a fezabilității,
periodicită ții, cost -eficicnței și durabilității. Periodicitatea măsurării de viteză probabilă a schimbării
indicatorului și a costurilor de generare a acestuia.
Principalele metode de colectare a datelor în sistemul de sănătate sunt :
– Recensământul;
– Statistica vital ă;
– Înregistrările privind starea sănătății, inclusiv eidența maladiilor;
– Statistica privind serviciile de sănătate ;
– Costurile naționale de sănătate ;
1.3 Structura proiectului
Sistemul de gestiune a pacienților constă dintr -un număr de componente care in teracționează între ele
prin intermediul unui software, care împreună face posibil să se efectueze. Ca în alte aplicații bazate pe
web, este important că datele este folosit în mod constant pe tot parcursul componente, că bine este
susținută (sigure) comu nicare folosind standarde Internet și că sistemul este cât de flexibilă și platformă
independentă posibil.
Denumirea completă a sistemului și abrevierea
Denumirea completă a sistemului: Patient management system of a heath center ;
Denumirea prescurtată: SGP .
Denumirea întreprinderii beneficiarului și rechizitele lui
Beneficiarul sistemului este Universitatea Tehnică a Moldovei
Adresa beneficiarului: MD, or. Chișinău, str. Studenților 9/7
Termenii planificați de elaborare și imp lementarea a sistemului SGP
Termenii planificați pentru elaborarea a sistemului SGP – 01 septembrie 2017
Termeni planificați de implementarea a sistemului SGP – 25 mai 2018.
13
Ordinea de predarea – primire a aplicației și a părților componente
Sistemul se va transmite sub formă unui complex funcțional pe baza tehnică a beneficiarului în
conformitate cu termenii și cerințele stipulate în Contract, recepția sistemului se efectuează de o comisie
formată din reprezentanții beneficiarulu i și a executantului ordinea de predare a sistemului de testare și de
recepție finală este stipulară în Caietul de Sarcini. Odată cu transmiterea și implementarea sistemului se
efectuează și predarea documentației tehnice în conformitate cu Caietul de Sarc ini.
1.4 Descrierea sistemului
Sistemul SGP este destinat informatizării funcțiilor principale ale personalului medical,
administrativ și de conducere din cadrul unităților sanitare, evidența, controlul și coordonarea automatizată
a activității subdiviziunilor de bază ale instituției medico -sanitare publice din Asistentă medicală primară
precum și acumularea informației necesare pentru luarea deciziilor și prelucrării datelor personale inclusiv
a celor referitoare la starea sănătății a beneficiar ilor de servicii medicale.
Scopurile principale ale sistemului
Implementarea cunoștințelor teoretice obținute în cadrul studiilor și a executării practicii
tehnologice și în producție pentru elaborarea unui sistem pe platforma Web care va avea o multim e de
avantaje
Sarcina de bază a aplicației
– Centralizarea dateleor într -o bază de date;
– Generarea rapoarteleor trimestriale și anuale;
Descrierea obiectului ce va fi informatizat
– Trebuie să fie informatizate procesele de crearea scopului, planificarea, implementarea precum și
testarea produsului final.
– Aceste procese sunt executate de către:
– Specialiști în domeniul graficii ( crearea resurselor grafice și a bazei de date )
– Specialiști în domeniul testării produsului (testarea sistemuluii pentru a garan ta funcționarea
corectă)
– Specialiști în domeniul de implementarea a sistemului ( scrierea codului, setarea sistemului cu
ajutorul interfeței grafice )
– Cerințe față de sistem
– Cerințe față de structura sistemului și funcționalitatea acestuia;
– Cerințe față de personalul ce va utiliza sistemul dat;
– Cerințe față de posibilitățile cantitative ale sistemului;
– Cerințe față de protecția proprietăților intelectuale, standardizarea și unificarea;
– Cerințe față de confidețialitatea datelor cu caracter personal.
14
Cerințe față de personalul și calificarea lui
Pentru exploatarea sistemului SGP sunt determinate următoarele roluri :
– Administrator
– Registrator
– Medic
– Asistent medical
1.5 Clasele de utilizatori
În continuare vor fi arătate clasele de utilizatori ale sistemului cu toate posibilit ățile în cadrul lui.
– Clasa Admin
Modulul Administrare conține următoarele meniuri: Administrare, Transfer pacienți, Tip consult
recepție, Adaugă persoană în registru.
– Clasa Medic specialist
În modulul dat se păstrează toate datele pacienților. Modulul Fișa medicală conține 2 meniuri:
Pacienți și Rapoarte.
– Clasa Asistent Medical
În modulul dat se vor afișa 3 meniuri : Triaj , Notificari , Recepție.
– Clasa Operator registrator
În modulul dat exista doar 2 meniuri : Recepție și Notoficări. Aceasta clasa de utilizatori este destinat
strict pentru programări la medic medicului logat în sistem, adică la accesarea acestui meniu va exista
posibilitatea să verificămm graficul și programă rile, plus la asta să programăm pacienții pentru
următoarea vizită.
1.6 Analiza altor sisteme existente
În urma unui studiu am determinat un sistem ce activează după principiul dat SIAAMP
Sistemul informațional automatizat „Sistemul Informațional Automatizat Asistența Medicală
Primară” , denumit în continuare SIA AMP , este un sistem integrat și integrabil în structura informatică
națională și sectorială, destinat utilizării de către medicii de familie, medicii specialiști și personalul
medical, admi nistrativ sau de conducere care își desfășoară activitatea în cadrul unităților medicale din
asistența medicală primară .
SIA AMP este destinat informatizării funcțiilor principale ale personalului medical, administrativ și
de conducere din cadrul unităților sanitare, evidența, controlul și coordonarea automatizată a activității
subdiviziunilor de bază ale instituției medico -sanitare publice din Asistentă medicală primară precum și
acumularea informației necesare pentru luarea deciziilor și prelucră rii datelor personale inclusiv a celor
referitoare la starea sănătății a beneficiarilor de servicii medicale.
15
Ministerul Sănătății a lansat procesul de implementare a Sistemului Informațional de Asistență
Medicală Primară (SIA AMP), parte componentă a Stra tegiei Naționale de e -Sănătate. Aceasta are ca scop
îmbunătățirea calității, a eficienței, transparenței și accesului la servicii de asistență medicală în tot sistemul
de sănătate.
Serviciile de e -Sănătate au sarcina să asigure reducerea timpului de așteptare pentru pacienți, calitatea
actului medical și economisirea unor surse importante de bani. Sistemul informațional a fost implementat
la nivel național și acopera toate posturil e de muncă a medicilor de familie și asistenților medicali.
Figura 1.1 Pagina de logare a s istemului informațional SIA AMP
1.7 Formularea cerințelor fața de sistemul final
În rezultatul analizei se poate sintetiza următoarele funcții și proprietăți a sistemului ce trebuie de
creat. Sistemul trebuie:
să permită logarea diferitor tipuri de utilizatori;
posibilitate de a administra corect fiecare utlizator cu acces specific;
să permită introducerea datelor in baza de date;
posibilitate de a inregistra pa cienții la medicul care au nevoie ;
posibilitate de a genera rapoarte pe trimestre și anuale.
posibilitate de a adauga anunțuri la modulul ”Notificări”
1.8 Cerințe non -funcționale față de sistemul dat
– Sistemul de analiză a optimizării trebuie să ofere dat e cît mai concrete, precise și valide. Toate datele
de caracter personal trebuie păstrate și protejate cu ajutorul celor mai moderne metode oferite de
securitatea informațională.
16
– Trebuie de asigurat replicarea datelor într -un loc sigur unde doar persoane le de încredere vor avea
acces pentru ca ulterior, în caz de pierderi de date acestea să poată fi restabilite pe deplin în starea
anterioară.
– Pentru a păstra integritatea datelor trebuie să fie oferite restricțiile de acces a utilizatorilor. Cerințele
privind baza informațională, program și tehnice specifică că instrumentele de analiză a optimizării vor
fi dezvoltate într -un mod modularizat. Fiecare modul va avea la bază un anumit funcțional bazat pe o
tehnologie ce o facilitează.
1.9 Comportamentul siste mului
Una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite ca un proiect să aibă succes este aceea ca cerințele
proiectului să fie definite într -o manieră care să permită o ușoară înțelegere, indiferent de nivelul de
pregătire informatică al celui care este implicat în proiect. De asemenea, modificările ce apar pe parcurs în
cerințe trebuie să fie cu ușurință asimilate de către membrii echipei de dezvoltare.
Diagramele de cazuri de utilizare au rolul de a reprezenta într -o formă grafică funcționalitățile pe
care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic în faza sa finală. De aceea modelul realizat de
diagramele de cazuri de utilizare alături de documentele de descriere succintă a fiecărui caz de utilizare
determinat, poartă numele de model al cerințelor sistemului.
De asemenea este important de menționat că fața de sistemul planificat se pun cîteva cerințe
nefuncționale, dar necesare:
sistemul va fi ușor de utilizat;
sistemul va arăta bine;
utilizarea anumitor părți a sistemului să fie intuitivă;
aplicația trebuie s ă lucreze repede;
aplicația trebuie să permită ca anumite părți ale ei să poată fi utilizate anonim (un exemplu –
exprimarea unei opinii poate fi anonimă).
Modelarea vizuală în UML poate fi reprezentată ca un oarecare proces de lansare pe niveluri de la c el
mai general și abstract model conceptual al sistemului inițial către model logic și mai apoi fizic, ce
corespunde unui sistem de program. Pentru atingerea acestui scop de la început se creează un model în
formă de diagrama cazurilor de utilizare (use ca se diagram) care descrie destinația funcțională a sistemului
sau cu alte cuvinte descrie ceea ce sistemul va executa în procesul său de funcționare.
Diagrama cazurilor de utilizare reprezintă un model inițial conceptual al unui sistem în procesul de
proiec tare și exploatare.
Funcționalitățile sistemului accesate de utilizatorul simplu sunt la fel ca și în orice sistem
informațional ce prelucrează date și va dispune de bază de date.
17
2 Modelarea și proiectarea sistemul informatic
Fiecare sistem informa tic are un ciclu de viață al său, care reprezintă totalitatea etapelor ce sunt
parcurse în procesul de dezvoltare a aplicației respective . Din punct de vedere al dezvoltatorilor, etapele
cele mai importante sânt cele în care se proiectezi produsul soft. Du rata ciclului de viață al sistemului
informatic depinde de caracteristicele, de calitatea și performanța acestuia precum și de o serie de factori
externi ai sistemului informatic cum sânt:
− stabilitatea funcțională;
− relațiile sale cu mediul înconjurător;
− dinamica metodelor tehnice și conceptuale.
Dezvoltarea sistemului informatic de înaltă calitate necesită procese de producție software utilizate
pentru dezvoltarea acestora, principii de inginerie software pe care să se bazeze aceste procese și care
încor porează practici ale ingineriei software.
Metodele de analiză și proiectare orientată -obiect permit parcurgerea etapelor ciclului de viața a
aplicațiilor într -o maniera iterativă. În acest fel proiectul se împarte în proiecte mai mici, fiecare având
ciclul lui de viața, parcurs de mai multe ori. În rezultat modelul sistemului elaborat crește treptat ceea ce
permite planificare eficientă a lucrărilor și controlul riscurilor. La finisarea acestei iterații vom obține o
versiune primară a acestui sistem .
Proie ctarea sistemului informatic prtactic tot timpul începe cu definirea scopului proiectului.
Misiunea principală oricărui sistem informatic este de a asigura că la momentul inițierii sistemului și în
timpul exploatării, el trebuie să răspundă și să facă față tuturor cerințelor stabilite.
Conform metodologiei moderne, procesul de creare a sistemului informatic este unul de construire
și de conversie secvențială a unui număr de modele în toate etapele ciclului de viață al sistemului informatic.
Pentru orice proiect, sunt prezentate un set de cerințe absolute, de exemplu, timpul maxim de
dezvoltare a proiectului, investițiile monetare maxime în proiect etc. Una dintre complexitățile de proiectare
este aceea că nu este o sarcină atît de structurată ca analiza cerințelor pentru un proiect sau implementarea
unei soluții de proiectare particulare.
În fiecare etapă a ciclului de viață sunt create modele specifice pentru aceasta. Modelele sunt create
de echipele de proiect, sunt salvate și acumulate în repozitoriu l proiectului.
Crearea modelelor, controlul, transformarea și furnizarea acestora se realizează folosind
instrumentele speciale CASE.
Proiectarea unui sistem informatic este una dintre cele mai importante etape ale existenței sale.
Astfel, înainte de a proiecta un sistem, trebuie de stabilit scopul acestuia, ce fel de probleme va rezolva,
unde se va utiliza, ce arhitectură va avea la bază, cine va utiliza și de ce resurse fizice se va avea nevoie.
18
Pe baza analizelor tuturor cerințelor și constrîngeril or puse asupra sistemului informatic, echipa
responsabilă de proiectare trebuie să transforme acestea în modele pe baza cărora în următoarea etapă a
ciclului de viață se va realiza sistemul.
La moment cel mai recunoscut și folosit standard de proiectare este limbajul UML care oferă
diagrame statice și dinamice pentru proiectarea sistemului.
În momentul proiectării sistemelor informatice de volum mic șansa de a admite vre -o greșeală la
fel este minoră. Problema apare la proiectarea sistemelor de volum ma re unde doar sarcina tehnică poate
depăși sute de pagini.
Astfel, o greșeală la începutul proiectării poate pune capăt existenței sistemului informatic sau în
cel mai rău caz o funcționare greșită al acestuia. Business -ul odată cu dezvoltarea software a evoluat,
performanța și calitatea unui sistem informatic nu este o cerință, ci o obligație.
Proiectarea unui sistem informatic de care depinde viața umană se poate comparat cu proiectarea
construcției unui pod ce unește două orașe separate de un canion. În ambele cazuri nu se admit careva
abateri de la cerințe deoarece consecințele pot fi groaznice.
2.1 Limbajul de proiectare
Pentru proiectarea sistemului de analiză a optimizării paginilor web se va folosi limbajul
standardizat UML care este special de stinat pentru modelarea și proiectarea sistemelor orientate pe obiecte.
Limbajele orientate pe obiect domină în lumea programării deoarece aceste limbaje modelează
obiectele reale. UML -ul este o combinație a mai multor notații orientate pe obiect: proiec tarea orientată pe
obiect, tehnica modelării obiectelor și ingineria software orientată pe obiect.
Limbajul UML folosește aceste trei notații puternice de mai sus pentru a prezenta o metodologie
ușor de utilizat.
Deoarece valoarea strategică a softulu i crește pentru majoritatea companiilor, industria permanent
este în căutarea tehnicilor pentru automatizare producției de soft și pentru îmbunătățirea calității și costului
redus de producție. Aceste tehnici includ: tehnologia componentelor, programarea v isuală, framework -uri
și șabloane.
Business -ul mereu este în căutarea tehnicilor și metodelor pentru managementul complexității
sistemelor în timp ce ele se măresc în volum. Limbajul UML este destinat special ca să răspundă la toate
aceste necesități.
Unul din avantajele UML este oferirea utilizatorilor unui limbaj vizual de modelare care la rîndul
său este unul expresiv și clar. Acest avantaj permite o proiectare rapidă și semnificativă a modelelor.
Limbajul UML este independent de limbajele de prog ramare și procesul de dezvoltare.
Programatorii oricărui limbaj pot folosi UML pentru proiectarea și modelarea sistemelor informatice. UML
19
susține conceptele de dezvoltare de nivel înalt așa ca șabloanele de proiectare, framework -urile,
componentele și col aborările.
Pentru a proiecta și modela sistemele informatice, UML pune la dispoziție o serie de diagrame
special destinate pentru specialiștii domeniului dezvoltării software. În acest limbaj comportamentul
sistemelor informatice se proiectează cu ajutor ul diagramelor comportamentale pe unde structura sistemului
este proiectată și modelată prin intermediul diagramelor structurale UML.
Limbajul de poriectare UML este suportul care face legătura dintre ideie și realizare. Proiectarea
este un proces compli cat unde greșelile trebuie duse la minimum. Trebuie de menționat că anume proiectării
i se acordă cel mai mult timp în procesul de elaborare a unui produs software.
Calitatea și costul produsului depinde de această fază. UML a fost la bază creat pentru r eprezentarea
programelor orientate pe obiect, al căror fundament este structurarea programelor pe clase și instanțele
acestora.
2.2 IDE folosit
Enterprise Architect este un IDE pe larg folosit de către dezvoltatorii software. Scopul Enterprise
Architec t este de a oferi posibilitatea de modelare și proiectare a sistemelor cu ajutorul limbajului vizual de
proiectare UML.
Limbajul de proiectare UML este un standard care oferă dezvoltatorilor de sisteme informatice o
gamă de diagrame pentru modelarea dife ritelor situații în cadrul unui proiect de dezvoltare software.
Toate aceste diagrame sunt pe larg puse la dispoziția dezvoltatorului în instrumentrul Enterprise
Architect.
Enterprise Architect oferă o soluție desktop pentru calculatoarele cu sistemele de operare Linux,
Windows și macOS. Acest IDE este unul cross -platform și suportă pe deplin proiectarea și construcția
sistemelor software.
IDE-ul este folosit de afaceri și organizații nu numai pentru modelarea arhitecturii sistemelor dar
și pentru pr ocesarea implementării acestor modele pe parcursul ciclului de viață al dezvoltării sistemelor
informatice.
Enterprise Architect este folosit de multe organizații mondiale, în peste 170 de state. Soluția s -a
dezvoltat in continuu de 15 ani, cu scopul de a satisface nevoile arhitecților, șefilor de proiecte, analiștilor,
programatorilor, dezvoltatorilor etc.
Instrumentul este bazat pe standarde deschise și și -a dovedit eficiența în nenumărate cazuri.
Enterprise Architect se poate scala foarte usor în fun cție de mediu.
De exemplu, soluția se poate scala de la un model cu un singur utilizator, la un model destinat
echipelor mari de utilizatori sau chiar funcționării în cloud.
20
Enterprise Architect are capabilități integrate pentru gestionare cu scopul de a urmări diverse stagii
ale unui proiect precum: analiza, dezvoltarea, implementarea, testarea si maintenanța.
Un avantaj deosebit de mare al instrumentului este suportarea generării si ingineriei inverse a
codului sursă în mai multe limbaje de programa re orientate pe obiect ca C++, C#, Java, PHP, Python și
altele.
Există multe abordări cînd vine vorba de modelarea procesului de business, folosind UML drept
limbajul pentru modelare.
Diagramele de activități, diagramele pentru obiecte si profilele cus tomizate furnizează abordări
puternice pentru analiștii de afaceri.
2.3 Imaginea generală asupra sistemului
Unul din aspectele cele mai importante referitor la definirea și înțelegerea unui sistem este prin
determinarea intercațiunii utilizatorilor cu c omponentele din care acesta este format. Pentru o relatare
succintă a acestei relații ce definesc funcționalitățile generale a instrumentelor de analiză, se utilizează
diagramele caz de utilizare avînd ca entitate principală actorii: vizitator, user, manag er de content și
administrator.
Figura 2.1 – Funcțiile generale pe care le ofera sistemul pentru toate clasele de utilizatori
Sistemul permite:
de a citi anunțurile din Notificari;
de a decarca documente incarcate de administrator de ex (ghid de utilizare, sau modificare majore
în sistem;
21
de a programa pacienți de catre operatori registratori;
posibilitate de a introduce datele despre pacienti în meniul triaj;
posibilitate de a crea de catre administrator utilizatori noi;
posibilitate de a transfe ra pacienți de la un medic la altul;
de a activa sau inactiva utilizatori;
În limbajul UML colaborarea între elemente se cercetează în aspectul informativ al comunicațiilor
lor, adică obiectele care interacționează fac schimb de informație anumită. Pentru modelarea colaborării
între obiecte în limbajul UML se utilizează diagramele de secvență. Vorbind despre aceste diagrame se iau
în considerație două aspecte.
Diagrama de stare redă cele 3 stări esențiale ale utilizatorului, care sunt:
– deschiderea documentu lui;
– completarea intervalelor de timp;
– primirea rezultatelor in urma prelucrării.
O diagramă de stări modelează viața unui obiect prin stările sale și schimbările de stare care au loc
pe parcursul vieții. Schimbările de stare sunt determinate de evenimente .
O diagrama de stări reprezintă un automat cu stări finite.
Diagramele de interacțiune modelează interacțiunile dintre obiecte. Diagramele de stări modelează
efectul acestor interacțiuni asupra stării interne a fiecărui obiect.
Mesajele din diagramele d e interacțiune sunt evenimente care schimbă starea internă a obiectelor.
Examinând diagramele de interacțiune putem descoperi care sunt obiectele care ar trebui modelate prin
diagrame de stări. Multe obiecte sunt create, referite și apoi distruse. Ele au o singură stare intermediară și
deci nu are sens modelarea lor printr -o digramă de stări. Alte obiecte însă, care răspund la mesaje în mod
diferit pe parcursul vieții se pot prezenta la modelare prin diagrame de stări .
Ca o generalizare, analiza și model area sistemului este o problemă destul de minuțioasă și trebuie
de acordat un timp sporit pentru studierea cerințelor și prototipurilor.
Din considerentul că un sistem complex reprezintă o structură, care la rândul ei poate fi divizată în
alte subsisteme -structuri, am ales anume această ordine de elaborare a modelelor.
Subsistemele la nivel logic sânt materializate de clase caracterizate prin proprietăți și operații ce -i
pot descrie comportamentul, astfel atenția sporită trebuie atrasă la modelarea domeniului.
2.4 Modelarea vizuală a fluxurilor
Un obiect interacționează pentru a implementa un comportament. Această interacțiune poate fi descrisă
în două moduri complementare: una este centrată pe obiectele individuale (diagrama statechart), iar cealaltă
pe o colecție de obiecte care cooperează (diagrame interacțiune).
22
Clasele descoperite la momentul analizei nu sunt uneori suficient de det aliate pentru a fi implementate
de către dezvoltatori. UML propune pornirea de la registrele de lucru descoperite în momentul analizei și
descompunerea lor în elemente suficient de fine pentru a permite implementarea acestora. Cartile de lucru
defalcate as tfel sunt numite registre de lucru structurate.
Un registru de lucru structurat este, prin urmare, descrierea structurii interne de implementare a unei
clase. Din punct de vedere grafic, un registru de lucru structurat este reprezentat de un dreptunghi sol id cu
două compartimente. Compartimentul superior conține numele dosarului, iar compartimentul inferior
prezintă părțile interne conectate prin conectori.
Figura 2.2 – Diagrama de secven ță ”Inregristrare”
Pacientul alege opțiunea de înregistrare. Si stemul atenționează Operator -Receptorul , el la randul său
accesează Recepție. Sistemul afișează programul medicilor și receptorul anunță orele libere ale medicului,
pacientul găsește un moment potrivit și solicită înregistrarea. Sistemul adaugă o înreg istrare în baza de date.
23
Figura 2.3 – Diagrama de secven ță ”Anulare Inregistrare”
Pacientul , medicul sau receptorul poate accesa opțiunea de anulare a înregistrării. Oricare din acești
utilizatori pot să anuleze inregistrarea. Sistemul face un apel l a clasă și cere anularea inregistrării . Se
confirmă ștergerea înregistrării, după care sistemul elimină și înregistrarea de la programul medicului.
Figura 2.4 – Diagrama de secven ță ”Consultație Pacient”
24
Pacientul face o cerere de consultare. Medicul cere simptomele, în funcție de acuzele bolii pe care le
propune investigațiile. Dacă pacientul acceptă investigațiile propuse, medicul le introduce în sistem. În
final, sistemul imprimă rezultatul, iar informațiile devin accesibile pentru pacient și pentr u medic.
Figura 2.5 – Diagrama de secven ță ”Tratament”
Pacientul merge la medic care face apel la sistem pentru a -i oferi lista pacienților. Sistemul îi oferă
lista. Medicul după efectuarea investigațiilor introduce descrierea investigațiilor din siste m. Sistemul
modifică automat datele din instanța MedicalHistory. Istoria medicală devine accesibilă tuturor. Pacientul
selectează o opțiune de tratament care a fost propusă de medic. Medicul înregistrează și aceste date și în
sistem apoi efectuează tratame ntul și îl înregistrează. Odată salvate în sistem, rezultatele sunt, de asemenea,
accesibile pacientului.
Figura 3.6 prezintă schema de secvență pentru cazul de utilizare "Adăugați informații pacienților". Se poate
vedea modul în care pacientul solicită ac cesul la sistem. Recepționerul solicită datele personale verificând
starea pacientului în sistem. Dacă nu există pacient, atunci medicul face o nouă cartelă medicală, sistemul
creează pacient nou prin deschiderea noului formular . Prin introducerea și conf irmarea datelor, acestea
sunt salvate în sistem.
25
2.5 Descrierea scenariilor de utilizare a sistemului
Diagrama de activitate este o diagramă comportamentală a UML, făcând posibila reprezentarea
declanșării evenimentelor în funcție de stările sistemului ș i modelarea comportamentelor paralelizabile
O diagramă de activitate poate fi utilizată pentru a modela un proces interactiv, global sau parțial, pentru
un anumit sistem (software, sistem informatic). Este recomandabil să exprimați o dimensiune temporală pe
o parte a modelului, de exemplu din diagrame de clasă sau din cazuri de utilizare.
Diagrama de activități reprezintă o reprezentare apropiată de organigrama; descrierea unui caz de
utilizare de către o diagramă de activitate corespunde traducerii sale algoritmice. O activitate este
executarea unei părți a cazului de utilizare, este reprezentată de un dreptunghi cu muchii rotunjite.
Diagrama de activitate se apropie semantic de diagramele de comunicare (denumite diagrama de
colaborare UML) sau de tranziț iile de stare, acestea din urmă oferind o vedere microscopică a obiectelor
sistemului.
Diagrama de activitate prezintă o viziune macroscopică și temporală a sistemului modelat:
– Acțiune;
– Structura de acțiune;
– Istoric;
– Concentrările economice;
– Deci zie;
– Îmbinare
O diagramă de tranziții de stare este o schemă folosită în ingineria software pentru a reprezenta
automate deterministe. Este parte a modelului UML și este inspirat în principal de formalismul schemelor
de stat și reamintește grafturile aut omatelor. Dacă acestea nu permit înțelegerea globală a funcționării
sistemului, ele pot fi transferate direct în algoritm. Toate automatele unui sistem rulează în paralel și, prin
urmare , pot schimba stat independent.
26
Figura 2.6 – Diagrama de activitate pentru înregistrarea pacientului
Sistemul afișează programul medicului, după care recetorul informează pacientul cu privire la
program. Dacă există un timp potrivit pentru el, el este de acord să se facă înregistrarea introducând datele
personal e în sistem și selectând momentul și ziua corectă pentru pacient, altfel putem vedea programul
altuia medic
Figura 2.7 Diagrama de activitate pentru constultarea pacienților
27
Medicul incepînd consultația pacientului , introduce în baza de date toate acuzele pacientului pînă
stabilește Diagnosticul Final al pacientului și sfarșește consultația.
Figura 2.8 Diagrama de activitate pentru efectuare a tratamentului
Procesul de tr atament începe cu investigațiile efectuate de medic solicitând pacientului simptomele
și alte informații. Toate răspunsurile sunt introduse în sistem și devin accesibile tuturor.
2.6 Fluxurile de mesaje și legăturile dintre componentele sistemului
Pentru definirea procesului de modificare a stărilor obiectelor din cadrul sistemului se utilizează
diagrama de stări.
Diagrama mașinilor de stare numită și diagrama de stare modelează comportamentul dinamic al
unei entități pe baza modului în care aceasta r ăspunde la evenimente.
Diagramele mașinilor de stare sunt utilizate pentru descrierea comportamentului complex al
sistemelor, actorilor, subsistemelor și obiectelor.
Diagramele de stare UML descriu comportamentul intern al unui obiect folosind o mașină de stat
finită. Acestea prezintă posibilele secvențe de stări și acțiuni pe care o instanță de clasă le poate procesa în
timpul ciclului lor de viață ca răspuns la evenimentele discrete (de tip semnal, invocări de metode) ca
diagrame de activitate. face po sibilă concentrarea asupra tratamentelor. Acestea sunt, prin urmare,
28
potrivite în special pentru modelarea fluxului fluxurilor de control și a fluxurilor de date. Acestea fac
astfel posibilă reprezentarea grafică a comportamentului unei metode sau a modulu i de utilizare a unui
caz de utilizare.
Figura 2.9 Diagrama de stare pentru obiectul clasei Înregistrare
În această diagramă sunt reprezentate stările posibile pentru instanța de înregistrare a unui pacient.
Stările posibile sunt: realizare, anulare, nerealizate și disponibile. Starea inițială este, desigur, disponibilă
pentru a face înregistrarea pentru pacient. Dacă există un medic disponibil cu un program pentru pacient
atunci starile devin reale, dacă nu atunci starea nu este realizat. Dacă se ef ectuează, după o perioadă în care
pacientul poate decide că nu are nevoie de acest lucru și anulează înregistrarea care a fost făcută, a tunci
mergem la starea anulată.
Figura 2.10 Diagrama de stare pentru clasa Pacient
29
În această diagramă sunt reprezentate stările posibile pentru obiectul clasei Pacient. Stările posibile
sunt: consultatie, investigație și procesate. Stările inițiale sunt: consultație și investigație. Din statul
consultat se ajunge la statul investigat. Medicul efectuează investi gațiile necesare și tratează pacientul,
astfel încât starea investigată se transformă într -o stare tratată.
2.7 Descrierea structurii statice a sistemului
Pentru definirea structurii și comportamentului comun unui set de obiecte ce vor fi utilizate pentru a
asigura funcționalitatea sistemului se utilizează diagramele de clase.
Diagrama de clase descrie din punct de vedere structural sistemului evidențiind clasele acestuia,
atributele, metodele și relațiile dintre clase.
Diagramele de clase pot fi folosi te în diferite stadii ale procesului de dezvoltare a aplicației pentru:
definirea modelului conceptual și prezentarea entităților principale ale sistemului, definirea arhitecturii
sistemului la nivel detaliat.
Diagrama de clasă reprezintă o reprezentare vi zuală a unei clase sau obiecte în situațiile reale ale unui
anumit domeniu.
Un sistem conceptual este realizat fără artefacte, responsabilități sau metode ale sistemului.
Clasele conceptuale ale modelelor de domenii conțin:
– Simboluri (cuvinte, poze)
– Intensitatea (definiția)
– Extensie (un set de exemple)
Pentru a crea o diagram de clasă, este necesar să utilizam liste cu categorii sau scenariul de bază.
Există, de asemenea, proiectarea unor clase descriptive care conține informații generale care n u se referă
la exemplul concret al rezultatului.
Arhitectura logică a sistemului este o organizare de clase în pachete, subsisteme, straturi (clase de
grupare).
Diagrama de clasă (fig.2.12) pentru sistemul dat constă din clasele de concepte descrise mai jos:
– Pe scurt conține informațiile de înregistrare. O înregistrare poate fi ajutor, ștergere sau editare.
Înregistrările sunt distribuite în programele diferitelor medici. Lista de înregistrări se află în clasa
Programare care reprezintă programul medicului. Istoricul medical descrie starea de sănătate și
istoricul pacientului.
– Clasa Persoana este clasa de bază pentru clasele Angajat și pacient. Angajatul generalizează clasele
OperatorReceptor, Administrator și Medic. Aceste clase conțin informații pentru toți angajatorii și
pacienții.
Pacientul are consultații și tratament. Aceste clase conțin descrierea tratamentului, simptomele și
investigațiile propuse și rezultatele acestora.
30
Figura 2.11 Diagrama de clasă
2.8 Relațiile de dependență între com ponentele sistemului
Pentru vizualizarea unei reprezentări conceptuale a unei structuri comune a întregului sistem se
utilizează diagrama de componente unde se stabilesc relațiile de dependență din tre componentele sistemului.
Figura 2.12 Diagrama de componente a sistemului
31
Diagramele componente și diagramele de implementare reprezintă ultimele două tipuri de vederi
statice în UML. Prima descrie sistemul modelat ca componente reutilizabile și evidențiază relațiile lor de
dependență. A doua a fost chiar mai aproape de realitatea fizică, deoarece acestea identifică hardware (PC,
Modem, statie de lucru, Server, etc), aspectul lor fizic (conexiuni) și dispunerea executabilele (reprezentat
de componente) pe aceste elemente materiale.
O componentă trebuie să furnizeze un serviciu specific. Funcționalitățile pe care le încapsulează
trebuie să fie coerente între ele și generice (spre deosebire de cele specializate), deoarece vocația sa este
reutilizabilă.
O componentă este o unitate autonomă reprezentată de un registru de lucru structurat, stereotip "
Componentă", care cuprinde una sau mai multe interfețe necesare sau oferite. Comportamentul său intern,
de obicei efectuat de un set de clase, este complet ascuns: doar interfețele sale sunt vizibil e.
Singura constrângere care poate înlocui o componentă cu alta este respectarea interfețelor necesare și
oferite.
Figura 2.13 Diagrama de implimentare
Diagrama de implementare include dispozitivele cu care putem accesa sistemul nostru: PC,
dispozitivele de conectare: Router, Firewall și software -ul cu care funcționează sistemul: Application
Server și Server pentru baza de date.
32
3 Realizarea sistemului
Odată cu finalizarea fazei de proiectare a sistemului, în ciclul de viață a dezvoltării sistemului
informatic urmează realizarea acesuia la nivel de cod. Bazînduse pe toată experiența anterioară de realizare
a sistemelor, analiza cerințelor și modelelor pr oiectate în cadrul sistemului, programul trebuie realizat.
Această fază urmează după înțelegerea deplină a cerințelor și specificațiilor sistemului. Acesta este
de fapt procesul de dezvoltare a sistemului, atunci cînd proiectarea sistemului este deja com pletă și clară.
În ciclul de viață al realizării sistemului se scrie codul și dacă sistemul include o parte hardware, faza
de realizare va include configurarea hardware -ului pentru anumite cerințe și funcții. Faza de realizare poate
fi foarte lungă – depinde de complexitatea sistemului.
Reducerea complexității la etapa de implementare software se realizează prin acordarea unei atenții
deosebite creării unui cod simplu și ușor de citit, chiar dacă acesta este departe de idealul său.
În această fază adm inistratorii de sistem configurează mediul software, programatorii front -end
dezvoltă interfața utilizator a programuui și logica interacțiunii acestuia cu serverul. Programatorii backend
dezvoltă arhitectura și business logica programului.
În plus la ac easta, programatorii scriu unit testele[4] pentru a verifica funcționarea corectă a codului
pentru fiecare componentă în cadrul sistemului. Acest ciclu se repetă și se termină atunci cînd toate cerințele
sunt implementate.
Etapa de realizare a sistemului are la bază următoarele stadii: dezvoltarea algoritmilor (crearea logicii
de lucru a programului), scrierea codului sursă, compilarea (transformarea în limbaj înțeles de mașină) și
testarea.
Realizarea sistemului reprezintă o parte importantă a procesul ui de dezvoltare a software -ului. În
funcție de dimensiunea și complexitatea proiectului, de obicei 30 -80% din timpul total de lucru este cheltuit
pentru realizare.
Cerințele aplicației și arhitectura sunt dezvoltate înainte de faza de realizare pentru a asigura
eficacitatea acesteia. Testarea sistemului se realizează după realizare și servește pentru a verifica
corectitudinea funcționării programului.
Rezultatul realizării sistemului este codul sursă care este adesea singura descriere reală și actuală a
programului.
Trebuie de menționat faptul că implementarea sistemului este singurul proces care este realizat în
toate cazurile.
33
3.1 Selectarea limbajului de programare
Sistemul informațional propus reprezintă aplicație web. Una dintre cele mai noi și incitante tendințe
în dezvoltarea web actuală o reprezintă Aplicațiile pe o singură pagină (Single Page Application, SPA).
Diferența dintre o SPA și o aplicație web standard (PHP, MySQL, CSS, HTML și ceva Javascript) o
constituie faptul că în cadrul cel ei din urmă fiecare navigare la altă pagină necesită o generare completă a
paginii, adică fiecare pagină este complet (re)încărcată (ca atunci când dai refresh în browser la o pagină)
de pe serverul web. În cadrul unei SPA întreg site -ul este încărcat o si ngură dată – atunci când intri prima
oară pe el – și apoi (oricât ai naviga pe respectivul sait) nu mai este niciodată încărcată complet vreo pagină
de pe server (adică nu va mai avea loc niciun refresh). Evident că site -ul va avea mai multe pagini (de ex.
"Home", "About", "Contact" etc. , dar acestea sunt încărcate (împreună cu diverse date) ca fragmente
HTML, fără a se reîncărca complet o pagină.
Primul beneficiu care sare imediat în ochi este faptul că o SPA este mult mai rapidă decât o aplicație
standar d: nu trebuie mereu să aștepți ca o pagină să fie încărcată complet când o accesezi. Prin aceasta, o
SPA se aseamănă mai mult cu o aplicație desktop: paginile curg mai ușor una după alta fără a trebui să
aștepți de fiecare dată ca serverul web să reîncarce toate resursele unei pagini înainte de a o reda.
Un alt beneficiu – mai puțin vizibil la prima vedere – este faptul că mare parte din funcționalitatea site
-ului este executată pe partea de client (adică în browser) – și nu pe partea de server (cum este î ntr-o aplicație
web standard) și deci aștepți mai puțin după server. Cum este realizată pe partea de client? Cu ajutorul
JavaScript -ului pur sau a unor Softuri -cadru (frameworks) în Javascript.
Al treilea beneficiu (mai ales pentru designerii web care cuno sc JavaScript) este faptul că pot coda si
partea de client și partea de server (de când există node.js ) și partea de server într -un singur limbaj, cunoscut
lor: JavaScript.
Cele mai folosite (și cunoscute) softuri -cadru in JavaScript sunt:
Angular – un framework cu sursă deschisă (open source) dezvoltat și menținut de Google. În ultimul
timp a devenit probabil cel mai folosit. Trăsătura lui caracteristică o constituie faptul că extinde HTML -ul
cu etichete și proprietăți noi. Cu ajutorul directivelor poți chiar tu crea elemente HTML noi.
Pentru a vede o SPA în acțiune pun mai jos un link către o aplicație demo făcută în Angular.js (a se
observa cum paginile se încarcă fără a se da refresh).
Hypertext Preprocessor, mai bine cunoscut sub acronimul PHP (acron im recursiv), PHP este un
limbaj de programare gratuit, în principal utilizate pentru a produce pagini web dinamice prin intermediul
unui server HTTP, dar, de asemenea, poate funcționa ca orice limbaj interpretat la nivel local. PHP este un
limbaj imperati v orientat pe obiecte. PHP a făcut posibilă crearea unui număr mare de site -uri celebre, cum
ar fi Facebook și Wikipedia. Este considerată una dintre bazele creării de așa -numite site -uri dinamice, dar
și aplicații web.
34
PHP aparține marea familie de descen denți C, a cărei sintaxă este foarte apropiată. În special, sintaxa
și construcția acesteia seamănă cu cele ale limbajelor Java și Perl, cu excepția faptului că codul PHP poate
fi ușor amestecat cu codul HTML într -un fișier PHP.
Într-o utilizare destinată Internetului, executarea codului PHP are loc după cum urmează: atunci când
un vizitator cere să consulte o pagină a unui site web, browserul său trimite o cerere către serverul HTTP
corespunzător. Dacă pagina este identificată ca un script PHP (de obicei d atorită extensiei .php), serverul
solicită interpretul PHP care va procesa și genera codul final al paginii (de obicei HTML sau XHTML, dar
și foi de stil în cascadă și JS). Acest conținut este trimis înapoi la serverul HTTP, care în final îl trimite
client ului.
Figura 3.1 Cum scripturile PHP funcționează ca răspuns la o interogare interpretată de client
(browserul)
Se adaugă adesea un pas suplimentar: cel al dialogului dintre PHP și baza de date. De obicei, PHP
deschide o conexiune la serverul DBMS 34ostr, trimite interogări la el și preluă rezultatul, înainte de a
închide conexiunea.
Utilizarea PHP ca constructor de pagini web dinamice este cea mai obișnuită, însă poate fi folosită și
ca limbaj de programare sau scripting fără a utiliza un server HTTP sau un browser. Apoi, este posibil să
se folosească multe funcții ale limbajului C și ale altora, fără a fi necesară compilarea cu fiecare schimbare
a codului sursă.
PHP are un număr mare de funcții care permit operații pe sistemul de fișiere, 34ostrum com enzi în
terminale, gestionarea bazelor de date, funcții de sortare și hashing, procesarea șirurilor, generarea și
modificarea fișierelor. Imagini, algoritmi de compresie.
JavaScript (JS) este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul proto tipurilor. Este
folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile web, codul JavaScript din aceste pagini
fiind rulat de către browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa în construirea siturilor web, dar
este folosit și pen tru accesul la obiecte încastrate (embedded objects) în alte aplicații. A fost dezvoltat
34ostrum de către Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi
LiveScript, și denumit în final JavaScript.
35
În ciuda numelui și a uno r similarități în sintaxă, între JavaScript și limbajul Java nu există nicio
legătură. Ca și Java, JavaScript are o sintaxă apropiată de cea a limbajului C, dar are mai multe în comun
cu limbajul Self decât cu Java. Schimbarea numelui din LiveScript în Jav aScript s -a făcut cam în același
timp în care Netscape încorpora 35ostrum pentru tehnologia Java în browserul web Netscape Navigator.
Microsoft a implementat limbajul JavaScript sub numele de Jscript, cu o serie de modificări și extensii
față de implementar ea Netscape. Pe platforma Windows, Jscript este unul din limbajele executabile de
către Windows Script și, deci, poate fi folosit pentru scriptarea aplicațiilor ce suportă Windows Script, de
exemplu Internet Explorer, sau chiar sistemul de operare Windows. Asociația ECMA a standardizat
limbajul JavaScript/Jscript sub numele ECMAScript (standardul ECMA -262)
Cea mai des întâlnită utilizare a JavaScript este în scriptarea paginilor web. Programatorii web pot
îngloba în paginile HTML script -uri pentru diverse a ctivități cum ar fi verificarea datelor 35ostrum 35e de
utilizatori sau crearea de meniuri și alte efecte animate.
Browserele rețin în memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma unui arbore de obiecte și
pun la dispoziție aceste obiecte script -urilor JavaScript, care le pot citi și manipula. Arborele de obiecte
poartă numele de Document Object Model sau DOM. Există un standard W3C pentru DOM -ul pe care
trebuie să îl pună la dispoziție un browser, 35ostrum oferă premiza scrierii de script -uri portabile, care să
funcționeze pe toate browserele. În practică, însă, standardul W3C pentru DOM este 35ostrum 35e35
implementat. Deși tendința browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele din acestea încă prezintă
incompatibilități majore, cum este cazul Internet Explorer.
O tehnică de construire a paginilor web tot mai întâlnită în ultimul timp este AJAX, abreviere de la
„Asynchronous JavaScript and XML”. Această tehnică constă în executarea de cereri HTTP în fundal, fără
a reîncărca toată pagina web, și actualizarea numai anumitor porțiuni ale paginii prin manipularea DOM –
ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfețe web cu timp de răspuns mic, întrucît operația
(costisitoare ca timp) de încărcare a unei pagini HTML complete este în mare parte 35ostrum 35e.
Bootstrap
Boostrap este un instrument utilizat pentru a gestiona cat mai bine faza initiala a
proiectului dat deoarece putem conta pe o serie de componente care pot fi reutilizate si
personalizate oferindu -ne o baza solida de pornire a proiectelor noastre pen tru a nu fi nevoiti
sa incepem de la zero.
Acesta functie este sugerata si de numele framework -ului, termenul “bootstrap” insumand
procesele necesare pentru pornirea computerelor la fel cum framework -ul Bootstrap ne pune la
dispozitie instrumentele pentru pornirea proiectului 35ostrum web.
36
3.2 Instrumentele folosite
XAMPP îl utilizăm numai ca utilitar de dezvoltare, pentru a permite designerilor și programatorilor
web să își testeze munca pe calculatoarele proprii, fără a avea nevoie de acces la Internet. Pentru a face
posibil acest lucru, multe caracteristici de securitate importante sunt dezactivate în mod implicit. In
practică, totuși, XAMPP este uneori utilizat pentru a servi pagini web în World Wide Web . Un utilitar
special este asigurat pentru a proteja pr in parolă cele mai importante părți ale pachetului.
XAMPP deasemeni asigură suport pentru crearea și manipularea bazelor de date
în MySQL și SQLite între utilizatori.
Odată ce XAMPP este instalat, poți trata adresa de localhost a serverului XAMPP ca pe un server la
distanță, prin connectarea utilizând protocolul client FTP. Putem deasemeni a ne conecta la o gazdă
locală prin FTP utilizând editorul HTML propriu.
Pentru utilizatorul FTP implicit „newuser”, parola FTP implicită e ste „wampp”.
Utilizatorul MySQL implicit este „root”, iar acesta nu are o parolă MySQL implicită. Cu programul
batch resetroot.bat din subdirectorul mysql al directorului unde este instalat XAMPP, puteți reseta acest
utilizator încât să aibă parola vidă.
Figura 3.2 Control Panel XAMPP
37
4 Documentarea produsului realizat
Sistemul dezvoltat are o interfață grafică foarte ușor de folosit și cu un nucleu complex funcțional
care este prezent pe următoarele browsere: Chrome, Mozilla Firefox, Internet Explorer și Safari.
Am creat o interfață grafică simplă și utilă, care permite gestionarea eficientă a datelor.
Figura 4.1 Pagina de logare în sistemul SGP
Pentru a intra în sistem folosind login -ul și parola oferită de administratorul local se vor completa
cele două casete corespunzător textului din stânga acestora: adică l ogin-ul utilizatorului și parola, după care
se va apăsa butonul „Login”.
În cazul că se introduce login sau parolă incorect logarea este eșuată și sitemul afișează o eroare
precum în figura 4.2 .
38
Figura 4.2 Logare eșuată
După logare se deschide pagina ce conține un meniu în partea stângă și în față, în dependență de
specializarea utilizatorului meniul este diferit. După efectuarea unui număr de operațiuni în pagina necesară
ordonat apar un set de informații. În cele ce urmează se vor prezenta ele mentele de bază figura 4.4 .
Figura 4.3 Fragment de cod pentru ”Logare”
39
Figura 4.4 Elementele de bază ale utilizatorului Admin
După logare pentru administrator apare meniul dat care are drept obiective ”Crearea utilizatorului
noi” , ”Căutare și creare pacient” , ”Toti utilizatorii” afișarea tutror utilizatorilor care au acces la sistemul
SGP și butonul ”Recepție” care inregistrează pacienții la medicul de familie ales din baza de date.
La fel orice clasă de utiliztori are meniu de aces tip dar și în partea stanga apare un meniu care
ușureaza navigarea rapidă în sistem și accesarea tuturor serviciilor oferite de el, figura 4.4 .
Figura 4.4 Afișarea tuturor serviciilor oferite de sistem pentru clasa de utlizatori ”administrator”
40
Figura 4.5 Fragment de cod pentru afișarea meniului secundar
Figura 4.6 Inserare utilizator nou în tabelul user
Doar administratorul are drept de a adăuga utilizatori noi în sistem , de exemplu in figura 4.6 este
adăugarea în sistem a unui utilizator de tip medic care are rol aparte în sistemul SGP.
41
Figura 4.7 Afișarea tuturor utilizatorilor sistemului SGP
Figura 4.8 Fragment de cod SQL care afișeazaă tabelul ”User”
O altă pagină importantă a aplicației mele este crearea unei noi înregistrări pentru pacient. Toate
tipurile de utilizatori pot crea înregistrări la medic. Pentru a crea o înregistrare, trebuie să accesăm
butonul ”Recepție” figura 4.4 care ne perminte sa alegem din listă medicul la care vrem sa efectuăm
programarea figura 4.8 . Alegînd medicul apare la ecran graficul de lucru cu orele la care se poate
efectua programarea figura 4.9 .
42
Figura 4.8 Lista medicilor la care putem efectua programarea
Alegînd medicul de care avem nevoie apare la ecran graficul de lucru cu orele la care se poate
efectua programarea figura 4.9 .
Figura 4.9 Graficul de lucru al medicului ”Idricean Denis”
43
Accesînd buntonul ”Selectează ” avem opțiunea de a căuta în baza de date pacientul după IDNP și al
programa la medicul selectat la ora convenită cu pacientul , figura 4.10 .
Figura 4.10 Selectarea pacientului și finalizare programare la medic
44
5 Argumentarea economică
Un pas foarte important în procesul de dezvoltare a unui proiect informatic este analiza economică a
unui proiect. Acest tip de analiză se concentrează asupra capacității unei societăți, a unei tehnici, a unui
capital sau a unei strategii de a produce mai multă valoare decât investiția în re surse financiare, timp și
muncă. Analiza unui proiect informatic este un punct de plecare pentru identificarea celei mai eficiente rute
și realizarea unui obiectiv.
Ideea puternică a acestui sistem este organizarea și gestionarea acțiunilor angajaților une i centru de
sănătate și crearea unei platforme sigure și personalizate pentru fiecare tip de utilizator. Sistemul permite
un control asupra tuturor angajatorilor sau pacienților, pentru a optimiza activitatea medicului pentru a
avea un număr mare de cons ultații cum ar fi: să creezi, să ștergi, să publici pacienții, informațiile,
tratamentele, cu înregistrările, pentru a se putea urmari activitatea sistemului in totalmente. Acest sistem va
ajuta foarte mult administratorii.
Pentru dezvoltarea aplicației a m ales Symfony Framework, care astăzi este bine folosit în dezvoltarea
software -ului web. Aplicația mea este un proiect comercial care a fost dezvoltat folosind limbi de
programare precum PHP și JavaScript , limbaj de markup precum HTML5, limbaj de stil c a CSS3. Pentru
a dezvolta acest proiect avem nevoie de un server.
5.1 Analiza SWOT
SWOT este un acronim pentru Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities
(oportunități) și Threats (amenințări). Aceasta reprezintă nu numai o metodă folosită în controlul
planificării și riscului efectu ării unei activități, ci și o modalitate de a scoate în evidență zone ale proiectului
care pot fi maximizate în beneficiul întregului proiect sau zone specifice de unde se pot obține avantaje
competiționale.
Acest tip de analiză este utilizat atît pentru a evalua anumite activități din cadrul proiectului,
optimizîndu -le potențialul, cît și riscurile, pentru a decide care este cea mai potrivită modalitate de
minimizare a acelor riscuri.
Analiza SWOT se realizează, în general, în prima fază a proiectului, astfel încît elementele de
analiză pot alcătui baza planului de proiect și pot fi folosite ulterior în cadrul proiectului, dacă acesta
întîmpină dificultăți în ceea ce privește planificarea, res ursele sau bugetul alocat și necesităsăfie readus la
nivelurile economice preconizate inițial. De exemplu, aplicabil în cazul proiectului de față, dacă o anumită
activitate cheie din cadrul proiectului necesită utilizarea unui software nou, o analiză SWOT poate fi
folosită pentru a evalua riscurile și oportunitățile achiziționării software -ului și instruirii personalului,
pentru a ajută la planificarea resurselor.
– Puncte forte – puncte interne pozitive ale companiei care îi conferă un avantaj durabil.
45
– Puncte slabe – puncte negative interne ale companiei, cu o marjă de îmbunătățire substanțială.
– Oportunități – factori externi sau situații pe care compania le poate profita. Ca exemplu: deschiderea unei
noi piețe în străinătate.
– Amenințări – probleme e xterne, obstacole sau obstacole care pot împiedica dezvoltarea proiectului.
În tabelul 1 va fi prezentată analiza SWOT al sistemului unde vor fi indicate punctele tari, punctele
slabe, opurtunitațile și amenintările acesteia.
Tabelul 1 – Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
– Simplu de utilizat
– Simplu de administrat
– Acces rapid
– Securitate și performanță – Costul ridicat al dezvoltării sistemului
– Sistemul nu funcționează fără Internet.
Oportunități Amenințări
– Dezvoltarea tehnologică ce va duce
la îmbunătățirea sistemului ;
– Utilizarea ca o platformă universală
pentru alte centre de sănătate
– Concurență cu alte sisteme în domeniul
medicinei.
– Nu avem experiență în acest domeniu
și putem face greșeli.
– Nerespectarea legislației Republicii
Moldova privind accesul persoanelor
neautorizate la date cu caracter personal
– Probleme cu hosting sau web
server.
Pentru a reduce riscurile, facem următoarele acțiuni:
– ar trebui folosite persoane cu experiență în domeniul medicinei;
– ar trebui create formulare conform standartelor CNAM ;
– am avea nevoie de creat acte de predare primire a sistemului pentru utilizatorii acestuia ,
privind nedivulgarea sau folosirea în scopuri proprii a datelor cu caracter personal a pacienților.
– efectuarea revizuirii codului pentru a reduce erorile de cod, performanța ;
46
5.2 Planul calendaristic
Planificarea este un pas foarte important în dezvoltarea unui proiect IT. În primul rând, trebuie să
împărțițm sistemul în mai multe sarcini pentru a -l face mai u șor de înțeles și mai ușor de dezvoltat. Trebuie
să programăm sarcinile proiectului, să facem o estimare generală a fiecăruia. Pentru a reuși planificarea
inițială a proiectului, este important să înțelegem obiectivele proiectului, să definim în mod clar d omeniul
de aplicare al proiectului și să definim în mod clar sarcinile. Primul pas este planificarea, ceea ce simplifică
calculele costurilor. Tabelul următor prezintă programul de activități care urmează a fi desfășurate în timpul
desfășurării acestui pro iect.
Pentru a atinge obiectivele pe care le avem pentru a vedea toți pașii pentru fiecare parte a proiectului, care
ne va conduce la obținerea unor rezultate remarcabile.
Tabelul 2 – Fondul de timp necesar elaborării proiectului
Numarul
de
activități Etapa Activitatea Numarul
de zile Persoane
responsabile
1
Inițiere Studierea specificațiilor cerințelor 5 Developer
Web
2 Descompunerea specificațiilor în
sarcini 4 Developer
Web
3 Studierea Framework Symfony,
JavaScript , Bootstrap 5 Developer
Web
4
Elaborarea
Elaborarea diagramelor UML
pentru sistemul dat 15 Developer
Web
5 Instalarea și configurarea software –
ului pentru proiectul web 3 Developer
Web
6
Construirea Crearea bazei de date 4 Developer
Web
7 Dezvoltarea și implementarea back –
end-ului 30 Developer
Web
8 Dezvoltarea și implementarea
Front -end-ului 17 Developer
Web
9
Implimentare Implimentarea codului 2 Developer
Web
47
10 Verificarea si corectarea bag -urilor 5 Developer
Web
Developer Web 90
Total 90
În tabelul 2 sunt afișate toate datele active și pentru fiecare moment folosit (în fiecare zi lucrăm
aproximativ 8 ore și excludem sâmbăta și duminica). După acest tabel, putem observa că proiectul va
avea loc în 90 de zile.
5.3 Calculul indicatorilor economici
În această parte vom prezenta calculele economice ale proiectului. Faza de determinare a
cheltuielilor este foarte importantă deoarece presupune calculele argumentului care stau la baza
rentabilității proiectului. Deci, at unci când avem o viziune bună asupra proiectului, pe cheltuiala sa, când
știm bugetul proiectului, putem începe să implicăm dezvoltatorii în lucrare.
Următorul tabel conține obiecte materiale lungi, cantitatea utilizată și prețurile pentru fiecare
Tabelul 3 – Active materiale pe termen lung
Nr.
Numele
Costul unei unități
(MDL)
Cantintatea
(Unități)
Total
(MDL)
1 Notebook
Lenovo
ThinkPad
23000
1
23000
2 Imprimanta 1800 1 1800
Total – – 24800
Tabelul 4 – Active nemateriale pe termen lung
Nr Denumire Unitate de
măsură Preț, (MDL) Cantitatea Suma, (MDL)
1 Docker Cloud Buc. 1000 1 1000
2 PHP Storm Buc. gratuit 1 0
3 Symfony Buc. gratuit 1 0
48
4 Private Bitbucket
Repository Buc. gratuit 1 0
5 Enterprise
Architect. Buc. 13500 1 13500
6 MySQL Buc. gratuit 1 0
Total 14500
Produsele software utilizate pentru programare au costat 14500 de lei. Cele mai multe produse de
program folosite sunt open -source.
Următorul pas este calculul rechizitelor necesare la birou în timpul dezvoltării proiectului.
4 Consumuri directe privind retribuirea muncii
Tabelul 5 – Consumul direct de materiale
Nr. Nume Unitatea de măsură Preț unitate,
(MDL) Cantitatea Suma ,
(MDL)
1 Caiet Buc. 10 1 10
2 Stilou Buc. 5 2 10
3 Cafea Cutie 70 1 70
4 Ceai Cutie 40 2 80
5 Hârtie A4 Cutie 30 1 30
Total 200
Prețul total al materialelor directe consumate în timpul desfășurării proiectului a costat 200 de lei.
Bunurile materiale pe termen lung și, de asemenea, consumul direct sunt esențiale pentru orice proiect,
adică am asigurat personalul angajat.
Pentru realizarea proiectului vom utiliza resurse umane atrase din exterior. Astfel fiecare din angajați
va fi nevoit sa posede de careva cunoștinte pentru a fi angajat și a participa la elaborarea proiectului dat.
Astfel mai jos vor fi indicate resursel e umane cu cerințele față de acesteia:
Tabelul 6 Consumuri directe privind retribuirea muncii
Nr. Funcția Zile lucrate Salariu pe zi ,
(MDL) Salariu total ,
(MDL)
1 Developper Web 90 500 45.000
Total 45.000
Pentru anul 2018 valoarea fondului de asigurări sociale constituie 23%, iar valoarea asigurărilor
medicale constituie 4,5%. În tabelul următor este reprezentat calculul acestor fonduri pentru fiecare
membru al echipei.
49
Tabelul 7 Fondul de asigurări sociale și medicale
Funcția Salariu,
(MDL) Fondul de
asigurare sociala
FAS 23 %
(MDL) Fondul de
asigurare
medicală
FAM 4,5 %
(MDL) Fondul de
retribuire a
muncii
FRM (MDL)
Developper Web 45.000 10.350 2025 57375
Total 45.000 10.350 2025 57375
Fondurile asigurării sociale și medicale tot au fost incluse în tabelul consumurilor directe privind
retribuirea muncii. Astfel cheltuielile pentru FAS au fost calculate după formula:
FAS = FRM * CFS(%)
FRM prezintă fondul de retribuire a muncii, FAS prezintă contribuția la fondul de asigurări sociale iar
CFS(%) prezintă cota contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligator ii.
Cheltuielile pentru FAM au fost calculate după formula:
FAM = FRM * Cam(%) ,
FA prezintă contribuția la fondul de asistență medicală iar Cam(%) prezintă cota contribuțiilor de asigurări
medicale de stat obligatorii.
5.4 Consumuri indirecte
Consumurile indirecte reprezintă consumurile care nu depind de volumul de producție. În acest
tip de consum intră cheltuilele pentru energia electrică, pentru internet, pentru chirie, etc.
În tabelul 8 vor fi prezentate consumurile indirecte antrenate în d ezvoltarea proiectului ,,SGP,,
Tabelul 8 – Consumuri indirecte
Nume Tarif
(MDL) Cantitate Unitatea de
măsură Suma
(MDL)
Energie electrică 1,99 86,4 kWh 172
Internet 170 4 Abonament
lunar 680
Serivicii de chirie 3500 4 Abonament
lunar 14000
Total x x 14852
Cheltuielile pentru energia electrică au fost calculate în considerație că mașina de lucru folosește 120
W/h. Pentru a elabora proiectul dat au fost folosite 90 zile a câte 8 ore pe zi astfel numărul de ore fiind egal
50
cu 720. Și pentru a determina consumul total de energie electrică vom folosi formula : (120W/h * 720) /
1000 = 86,4 kWh . Pentru restul cheltuielilor calculele au fost efectuate in dependența de prețurile acestora
incluse în abonament lunar, ai traficului de internet pentru mașinile de lucru fiind 170 lei * 4 luni = 680 lei,
iar al serviciilor de chirie a câte 3500 lei * 4 luni = 14000 lei.
5.5 Uzura mijloacelor fixe
Partea importantă a cheltuielilor indirecte constituie calcularea fondului de uzură. Uzura mijloacelor
fixe reprezintă r epartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe pe parcursul duratei de
funcționare utilă. Norma uzurii se calculează în funcție de durata utilizării activului. Formula de calcul a
fondului de amortizare este:
1iMFFA TDFU
Unde FA prezintă fondul amortizării în lei, MF i este valoarea de intrare, T 1 este durata proiectului
și DFU este durata de funcționare utilă. Astfel rezultatele obținute vor fi incluse în tabelul 9 , iar in
tabelul 10 va fi inclusă amortizarea ANTL.
Tabelu l 9 – Uzura mijloacelor fixe
Nr. Numele materialului Prețul inițial
(MDL) Timpul de funcționare
utilă (luni) Fondul de amortizare
(MDL)
1 Notebook Lenovo 23000 36 2555,30
2 PC 1800 36 199,98
Total x x 2755,28
Tabelul 10 – Amortizarea ANTL
Nr. Numele materialului Prețul inițial
(MDL) Timpul de funcționare
utilă (luni) Fondul de amortizare
(MDL)
1 Enterprise Architect. 13500 12 4496,85
2 Docker Cloud 1000 12 333,1
Total x x 4829,95
51
5.6 Costul de producție
Costul de producție reprezintă totalitatea cheltuielilor corespunzătoare consumului de factori de
producție, care au fost efectuate pentru producerea și elaborarea sistemului dat. Astfel în tabelul 11 vor fi
prezentate toate cheltuielile pentru elaborarea sistemului ,,SGP,,
Tabelul 11 – Costul de producție
Articole de calculație
Valoarea (MDL)
Ponderea (%)
Cheltuieli pentru salariu
45000
56,24
Consumări material directe 200 0,25
Fondul social de stat (FAS)
10350
12,94
Asigurarea medicală obligatorie
(FAM)
2025
2.53
Uzura mijloacelor fixe
2755,28
3,44
Amortizarea ANTL
4829,95
6,04
Cheltuieli indirecte
14852
18,56
Total
80012,23
100
52
Concluzi i
În realizarea practicii de documentare , sa concluzionat că procesul de modelare vizează obținerea
unei soluții acceptabile pentru sistemul informatic. Trebuie să mergem mai mulți pași; acești pași succesivi
fac posibilă rafinarea nivelului de detaliere a sistemului care trebuie realizat. Primii pași dau o viziune foarte
granulată și permit să avanseze în în țelegerea problemei.
Prin analogie cu un arhitect care trage mai multe planuri de a proiecta o casă, designul unui sistem
informatic este organizat într -o arhitectură de modelare care oferă mai multe viziuni ale aceleiași probleme
pentru a găsi o soluție acceptabilă.
Când o echipă colaborează la dezvoltarea unui sistem informatic implicit), prea multe detalii ne
împiedică să avem o viziune inteligibilă de către toți participanții (în limba engleză, părțile interesate) la
proiectul IT, și prea puține inform ații conduc interpretări diferite și contradictorii
Prin urmare, modelul permite specificarea sistemului care trebuie realizat, validarea modelului în
raport cu modelul clienții, pentru a oferi un ghid pentru construirea sistemului de a organiza structuril e de
comportamentul datelor și al sistemului și documentarea sistemului.
Utilizarea instrumentelor de optimizare sunt pe larg folosite pentru a preveni furtul de date care este
elementul primordial al afacerii. O pagină web slab securizată duce la scurgere a bazei de date unde de
suferit are nu numai afacerea dar și clienții. Rolul instrumentelor în acest context este de a analiza dacă
pagina web conține vre -un virus sau vre -o aplicație malițioasă.
Pentru cei noi instrumentele oferă o oportunitate pentru a depista punctele tari ale concurenților de
pe piață. Datorită acestor analize ale concurenților, orice sistem nou își crează strategiile într -un mod mai
precis și mult mai rapid.
În ciclul de viață a sistemului informatic produsul final depinde de cali tatea proiectării acestuia pe
cînd pentru o pagină web în mediul online totul depinde de optimizare.
53
Bibliografie
1. Unkown author, PHP Notes for Professionals book , 2017. Sursă electronică :
https://books.goalkicker.com/PHPBook/ consulațiele 01.17.2018.
2. Documentație « About Docker ». Resursă electronică https://www.docker.com/what -docker
consulațiele 12.01.2018.
3. Documentație « VueJS ». Resursă electronică https://vuejs.org/v2/guide/ consulațiele
17.02.2018.
4. Documentație « About MySQL ». Resursă electronică https://dev.mysql.com/doc/ consultée
le 2018.02.08.
5. Site educational www.w3schools.com Informație . Sursă electronică:
http://www.w3schools.com/js/default.asp , consulație la 21.04.2018.
6. Site educational www.w3schools.com Informație JavaScript. Sursă electronică:
http://www.w3schools.com/bootstrap/default.asp , consulație l la 23.04.2018.
7. “Instrucțiune cu privire la modul de calculare și achitare a impozitului pe venit de către
persoanele ce practică activi tate de antreprenoriat” (Guvernul R. Moldova, Instrucțiune Nr.
3 din 29.01.2001). Sursă electronică: http://lex.justice.md/index.php?id=310744 consulație la
24.02.2018
8. Resursă electronica ”M odificăr i taxe și scutiri salarii 2018 ” http://salarii.md/modificari -taxe -si-
scutiri -salarii -2018/ , consulație la 24.03.2018.
9. Resursă electronica ”The Unified Modeling Language Reference Manual”
https://www.utdallas.edu/~chung/Fujitsu/UML_2.0/Rumbaugh –UML_2.0_Reference.pdf
54
Anexa A
Codul sursă
<?php
session_start();
include '../../connect.php';
$sql = "SELECT * FROM User WHERE login ='".$_SESSION['lo gin']."'";
$result = $conn ->query($sql);
if ($result ->num_rows == 1) {
while($row = $result ->fetch_assoc()) {
if($row['id_profile']==1 || $row['id_profile']==2){
$sqlInsert = "INSERT INTO consultatie
(id_pacient,id_user,acuze,istoricul_bolii,examenul _obiectiv) VALUE
('".$_POST['id']."','".$row['id_user']."','".$_POST["acuze"]."','".$_POST['istoricul_bolii']."','".$_POST['ex
amenul_obiectiv']."')";
if ($conn ->query($sqlInsert) === TRUE) {
echo "New record created successfully";
} else {
echo "Error";
}
}
}
}
?>
Secvența de cod A1 – Înregistrarea unei noi consultații în baza de date
<?php
$host = "localhost";
$name = "root";
$pass = "";
$dbname = "SGP";
$conn = new mysqli($host, $name, $pass, $dbname);
// Check connection
if ($conn ->connect_error) {
echo "Error";
}
else
{
/*echo "Succes";*/
}
?>
Secvența de cod A2 – Conexiune la baza de date
55
<?php
session_start();
include '../../connect.php';
$sql = "SELECT * FROM User WHERE login ='".$_SESSION['login']."'";
$result = $conn ->query($sql);
if ($result ->num_rows == 1) {
while($row = $result ->fetch_assoc()) {
$sql ="SELECT * FROM Pacient WHERE idnp LIKE '".$_POST['idnp']."'";
if($row['id_profile']==4){
$button = false;
}
else{
$button = true;
}
//<button value=".$row['id']." onclick='consulatie_noua_form()' id='consultatie'>Creare
consultatie noua</button>
$result = $conn ->query($sql);
if ($result ->num_rows > 0) {
$sex = "";
echo "<table id='example' class='t able table -striped table -bordered'
style='width:100%' border='1px'>
<thead>
<tr><th>Nume</th><th>Prenume</th><th>IDNP</th><th>Sexul</th><th>Actiune</th><tbody>";
while($row = $result ->fetch_assoc()) {
if($row['sex']=="f"){
$sex ="Femenin";
}
else if($row['sex']=="m"){
$sex= "Masculin";
}
echo
"<tr><td>".$row['Nume']."<td>".$row['Prenume']."<td>".$row['idnp']."<td>".$sex."<td>";
if($button == true){
echo "<button value=".$row['id']." onclick='consula tie_noua_form()'
id='consultatie'>Creare consultatie noua</button>";
}
}
echo "</tbody></table>";
}
else{
echo "Error";
}
}
}
?>
Secvența de cod A2 – Căutare pacient și crearea unei noi consultații
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistem de gestiune a pacienților în cadrul unui centru [618277] (ID: 618277)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.