Sistem de Administrare Conturi de Servicii Cloud

Sistem de administrare conturi de servicii cloud

Rezumat: Prin lucrarea de licență cu tema „Sistem de administrare conturi de servicii cloud

” s-a urmărit realizarea unei aplicații Web ce are ca scop să ofere o soluție facila pentru a hosta si sharui fisiere intre utilizatori, acestea putând fi accesate mult mai usor.

Cuvinte cheie:

Cloud

HTML

CSS

PHP

1. Introducere

Am ales acest subiect ca temă de licența deoarece am considerat că este o aplicație de viitor . Am creat un cloud unde se pot uploada foldere/imagini da share , salva date pentru anumiți utilizatori, deoarece trăind in epoca tehnologiei oamenii au nevoie să își acceseze datele din orice colț al lumii, dar să își si salveze date.

În această eră totul trebuie sa fie efectuat și utilizat mult mai usor, să nu trebuiască să umbli cu laptop-ul, stick-ul după tine cu frică, că poate o să îl pierzi sau nu ai unde să îl lași. Totul în timp se va dezvolta și oamenii nu o să mai aibă nevoie de unități de stocare ce să le care după ei, ci la un simplu click pe un cloud să aibă datele dorite la îndemână.

2. Tehnologii utilizate

2.1 Servicii cloud

Cloud computing  este un concept modern în domeniul computerelor și informaticii, reprezentând un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicații, acces la informații și stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii. Pentru cloud computing încă nu există un nume românesc încetățenit.

Expresia cloud computing derivă dintr-o reprezentare grafică simbolică a Internetului des întâlnită în formă de nor („the cloud”), folosită atunci când detaliile tehnice ale Internetului pot fi ignorate, ca în imaginea din dreapta. Conceptul și termenul englez au apărut în practică prin anii 2006-2007.

Clasificare

După livrare:

Software as a service – Software ca serviciu

Platform as a service – Platformă ca serviciu

Infrastructure as a service – Infrastructură ca serviciu

După implementare:

Cloud public

Cloud privat

Cloud hibrid

Cloud pentru o comunitate (community cloud)

Avantaje și dezavantaje

Avantaje:

Sincronizarea datelor utilizatorului care foloșește mai multe dispozitive legate la cloud (de ex. un smartphone, o tabletă, un notebook, dar și un PC) este simplificată

Documentele online din cloud se pot prelucra cu ajutorul unor aplicații web

Viteză de calcul și capacitate de stocare sporite, dar fără investiții în propria configurație

Datele nu pot fi furate, purtătorul de date nu se poate defecta etc.

Dezavantaje:

E necesară o legătură la Internet rapidă și stabilă

Securitatea necesară a datelor din cloud poate prezenta probleme și poate produce neîncrederea utilizatorilor

Situația legală este de obicei complexă, deoarece utilizatorul nu află nici măcar în ce țară sau în ce țări (!) se află serverele care îi găzduiesc datele sale.

2.2 HTML

2.2.1 Ce este limbajul HTML?

HTML este prescurtarea la HyperText Markup Language.HTML este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afișate într-unbrowser (sau navigator). Scopul HTML este mai degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi, tabele ș.a.m.d. – decât descrierea semanticii documentului.

2.2.2 Introducere

HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o singura pagină, utilizând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizează mijloacele prin care conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații de redare. Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului că un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă, până la scripturi sofisticate, hărți de imagini și formulare.

Metadatele pot include informații despre titlul și autorul documentului, informații structurale despre cum este împărțit documentul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. și informații cruciale care permit ca documentul să poată fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).

HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit și editat de oameni utilizând un editor de text simplu. Totuși scrierea și modificarea paginilor în acest fel solicită cunoștințe solide de HTML și este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asemănător cu documetele Word, dar cu observația că aceste programe generează un cod HTML care este de multe ori de proastă calitate.

HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicații casistemele de gestionare a conținutului, wiki-uri și forumuri web generează pagini HTML.

HTML este de asemenea utilizat în e-mail. Majoritatea aplicațiilor de e-mail folosesc un editor HTML încorporat pentru compunerea e-mail-urilor și un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat și multeliste de mail le blochează intenționat.

HTML este prescurtarea de la Hyper Text Mark-up Language si este codul care sta la baza paginilor web.

Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri și au extensia „.html” sau „.htm”. În marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> și alta de închidere </eticheta>, mai există și cazuri în care nu se închid, atunci se folosește <eticheta />. Navigatorul web interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran. HTML-ul este un limbaj care nu face deosebire între litere majuscule și minuscule.

Pagina principala a unui domeniu este fisierul „index.html” respectiv „index.htm”. Această pagină este setată a fi afișată automat la vizitarea unui domeniu.

De exemplu la vizitarea domeniului www.nume.ro este afișată pagina www.nume.ro/index.html.

2.3 HTML5

HTML5 este un limbaj pentru structurarea și prezentarea conținutului pentru World Wide Web, o tehnologie nucleu pentru Internet propusă inițial pentru software-ul Opera.

Este a cincea revizuire a standardului HTML (creat în 1990 și standardizat ca HTML4 din 1997) și din octombrie 2011 este în curs de dezvoltare. Obiectivele sale principale au fost acelea de a îmbunătăți limbajul cu un suport pentru cele mai recente apariții multimedia în același timp menținându-l ușor de citit de oameni și bine înțeles de computere și device-uri (browsere web,parsere, etc.). HTML5 își propune să însumeze nu numai HTML4, dar și XHTML1 și DOM2HTML (îndeosebi JavaScript).
Urmărind predecesorii săi imediați HTML 4.01 și XHTML 1.1, HTML5 este un răspuns la observația că HTML și XHTML utilizate în comun pe World Wide Web sunt un amestec de caracteristici introduse de specificații diferite, împreuna cu acestea mai sunt și caracteristicile diferite aduse de software, de browsere, și multe erori de sintaxă în documnentele web existente. Astfel, HTML5 devine o încercare de a defini un singur limbaj de marcare care poate fi scris în oricare dintre sintaxele HTML sau/și XHTML. Acesta include modele detaliate de prelucrare pentru a încuraja mai multe implementări interoperabile; extinde, îmbunătățește și raționalizează disponibilitățile pentru documentele web și introduce marcarea și aplicații API (application programming interfaces) pentru aplicații web complexe. Din aceste motive, HTML5 este un posibil candidat pentru aplicațiile de platforme mobile. Multe caracteristici ale HTML5 au fost create din considerarea că va trebui să devină capabil să ruleze pe dispozitive cum ar fi smart-phonurile sau tabletele.

În special, HTML5 aduce multe noi caracteristici sintactice. Acestea cuprind elemente ca <video>, <audio>, <header> și<canvas> elemente HTML, precum și integrarea conținutului SVG care a înlocuiește utilizarea tag-ului generic <object>. Aceste noutăți sunt proiectate pentru a facilita includerea și manipularea în web a conținuturilor multimedia și grafice fără a fi nevoie să se recurgă la proprietățile de plugin și API. Alte noi elemente ca <section>, <article>, <header>, și <nav> sunt proiectate să îmbunătățească conținutul semantic al documentelor. Noi atribute au fost introduse în același scop, în același timp unele elemente și atribute au fost îndepărtate.

Unele elemente ca <a>, <cite> și <menu> au fost schimbate, redefinite și standardizate. API-urile și DOM-urile (document object model) sunt certitudini și sunt părți fundamentale în specificațiile HTML5. HTML5, de asemenea, definește in câteva detalii prelucrările necesare pentru documentele invalide, astfel încât sintaxa erorilor va fi tratată uniform de toate browserele cunoscute.

2.4 CSS

CSS (Cascading Style Sheets) este un standard pentru formatarea elementelor unui document HTML. Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe sau în cadrul documentului, prin elementul <style> și/sau atributulstyle. CSS se poate utiliza și pentru formatarea elementelor XHTML, XML și SVGL.

CSS3 reprezintă un upgrade ce aduce câteva atribute noi și ajută la dezvoltarea noilor concepte in webdesign.

Unele dintre cele mai importante segmente (module) noi adăugate acestui standard pentru formatarea elementelor HTML aduc un plus considerabil in dezvoltarea activități webdesign.

Mai jos sunt prezente in listă cele mai importante modulele adăugate in CSS3:

Selectors

Box Model

Backgrounds and Borders

Image Values and Replaced Content

Text Effects

2D/3D Transformations

Animations

Multiple Column Layout

User Interface

Deși au apărut unele deficiente de compatibilitate intre browsere, majoritatea proprietăților CSS3 au fost implementate cu succes in variantele browserelor noi.

CSS3 – Borduri

Acum CSS3 oferă posibilitatea de a crea borduri cu colțurile rotunjite fară a folosi elemente grafice de fundal așa cum se folosea anterior acestui upgrade.

Proprietatea CSS3 border-radius definește prin valorile exprimate in pixeli cat de rotunjite vor fi colțurile unui element HTML sau unei imagini. Fiecare colț poate avea o alta valoare exprimată in pixeli diferită de un alt colț al aceluiași element. Prin urmare putem folosi pana la 4 valori diferite atribuite unui element HTML sau imagine.

Exemplu:

border-radius: 5px ;

– definește valoarea de 5px radius pentru toate cele 4 colțuri ale elementului.

border-radius: 5px 7px 12px 4px;

– aceste valori multiple definesc cat de mult vor fi rotunjite colțurile elementului HTML, iar pentru fiecare colt este specificata valorarea. Colțul stanga-sus are valoarea border-radius de 5px, colțul dreapta-sus are valoarea border-radius de 7px, colțul dreapta-jos al elementului HTML are valoarea de 12px iar colțul din stanga-jos are valoarea de 4px.

2.5 Sistemul de baze de date MySQL

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relațional, produs de compania suedeza MySQL AB și distribuit sub Licența Publică Generală GNU.

2.5.1 Despre MySQL

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale, produs de compania suedeza MySQL AB și distribuit subLicența Publică Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală[6], fiind o componentă cheie a stiveiLAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP).

Deși este folosit foarte des împreună cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicații în orice limbaj major. Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicațiilor în numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip specific API. O interfață de tip ODBC denumită MyODBC permite altor limbaje de programare ce folosesc această interfață, să interacționeze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic.

În sprijinul acestor limbaje de programare, unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru Windows) prin intermediul cărora respectivele limbaje să poată folosi acest SGBD mult mai ușor decât prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale.

LAMP cuprinde și MySQL

Licența GNU GPL nu permite încorporarea MySQL în softuri comerciale; cei care doresc să facă acest lucru pot achiziționa, contra cost, o licență comercială de la compania producătoare, MySQL AB.

MySQL este componentă integrată a platformelor LAMP sau WAMP (Linux/Windows-Apache-MySQL-PHP/Perl/Python). Popularitatea sa ca aplicație web este strâns legată de cea a PHP-ului care este adesea combinat cu MySQL și denumit Duo-ul Dinamic. În multe cărți de specialitate este precizat faptul ca MySQL este mult mai ușor de invățat și folosit decât multe din aplicațiile de gestiune a bazelor de date, ca exemplu comanda de ieșire fiind una simplă și evidentă: „exit” sau „quit”.

Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comandă sau, prin descărcare de pe internet, o interfață grafică: MySQL Administrator și MySQL Query Browser. Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicația gratuită, scrisă în PHP, phpMyAdmin.

MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente: AIX, FreeBSD, GNU/Linux, Mac OS X, NetBSD, Solaris, SunOS, Windows 9x/NT/2000/XP/Vista.

2.6 Limbajul PHP

PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba engleză și este un acronim recursiv : Php: HypertextPreprocessor. Folosit inițial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scară largă în dezvoltarea paginilor și aplicațiilor web. Se folosește în principal înglobat în codul HTML, dar începând de la versiunea 4.3.0 se poate folosi și în mod „linie de comandă” (CLI), permițând crearea de aplicații independente.

Este unul din cele mai importante limbaje de programare web open-source și server-side, existând versiuni disponibile pentru majoritatea web serverelor și pentru toate sistemele de operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de site-uri web și pe 1 milion de servere web. Este disponibil sub Licenṭa PHP ṣi Free Software Foundation îl consideră a fi un software liber.

Inițial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul său, Rasmus Lerdorf. Odată cu creșterea numărului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluată de o nouă entitate, numită The PHP Group (Grupul PHP).

2.6.1 Istoric

PHP însemna inițial Personal Home Page. PHP a fost început în 1994 ca o extensie a limbajului server-side Perl, și apoi ca o serie de CGI-uri compilate de către Rasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae și pentru a urmări numărul de vizitatori ai unui site. Apoi a evoluat în PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a început să ia amploare după ce Zeev Suraski și Andi Gutmans, de la Technion au lansat o nouă versiune a interpretorului PHP în vara anului 1998, această versiune primind numele de PHP 3.0.

Tot ei au schimbat și numele în acronimul recursiv de acum, până atunci PHP fiind cunoscut ca Personal Home Page Tools. Apoi Suraski și Gutmans au rescris baza limbajului, producând astfel și Zend Engine în 1999. În mai 2000 a fost lansat PHP 4.0, având la bază Zend Engine 1.0.

2.7 Suita XAMPP

XAMPP este un pachet de programe free software, open source și cross-platform web server, care constă în Apache HTTP Server, MySQL database și interpretoare pentru scripturile scrise în limbajele de programare PHP și Perl.

2.7.1 Despre XAMPP

In mod oficial, designerii XAMPP au avut intenția de a îl utiliza numai ca utilitar de dezvoltare, pentru a permite designerilor și programatorilor web să își testeze munca pe calculatoarele proprii, fără a avea nevoie de acces la Internet. Pentru a face posibil acest lucru, multe caracteristici de securitate importante sunt dezactivate în mod implicit. In practică, totuși, XAMPP este uneori utilizat pentru a servi pagini web în World Wide Web. Un utilitar special este asigurat pentru a proteja prin parolă cele mai importante părți ale pachetului.

XAMPP deasemeni asigură suport pentru crearea și manipularea bazelor de date în MySQL și SQLite între utilizatori.

Odată ce XAMPP este instalat, poți trata adresa de localhost a serverului XAMPP ca pe un server la distanță, prin connectarea utilizând protocolul client FTP. Utilizarea unui program ca FileZilla are multe avantaje atunci când instalezi un [CMS[content management system]] (CMS) ca Joomla. Te poți deasemeni conecta la o gazdă locală prin FTP utilizând editorul HTML propriu.

Pentru utilizatorul FTP implicit "newuser", parola FTP implicită este "wampp".

Utilizatorul MySQL implicit este "root", iar acesta nu are o parolă MySQL implicită. Cu programul batch resetroot.bat din subdirectorul mysql al directorului unde este instalat XAMPP, puteți reseta acest utiliyator încât să aibă parola vidă.

3. Detalii de implementare

3.1 Generalități

Aplicația FShare are scopul de a oferi o facilitate simplă de a partaja fișiere între utilizatori fară a complica procesul de încărcare sau partajare a fișierelor.

Pentru realizarea aplicației am folosit ca și editor Adobe Dreamweaver, iar ca tehnologii:

HTML

CSS

jQuery

Bootstrap

MySQL

PHP

Fiecare utilizator are dreptul de a încărca fișiere, pe care apoi le poate partaja ușor cu alți utilizatori.

Module:

Modul de autentificare

Modul de încărcare fișiere

Modul de partajare și gestionare fișiere

Modulul de autentificare este bazat pe crearea unei sesiuni ce conține date legate de cel autentificat când aceasta are loc cu succes cât și actualizarea modelului din AngularJS.Astfel interfața se actualizează asincron pe baza modelului.

Modulul de încărcare fișier este simplu, creat pe baza unui request de tip POST ce stochează fișierele pe server pentru respectivul utilizator.

Modulul de partajare și gestionare fișiere oferă acces la fișierele încărcate, fiecare din ele putând fi partajate cu alți utilizatori apasând butonul “Share” și selectând un utilizator.

Fișierele pot fi șterse apăsând butonul “Delete”.

Modulul de gestionare utilizatori oferă acces la utilizatorii aplicației. Accesul la acest modul este oferit doar utilizatorilor cu drepturi de Admin, ei putând șterge sau adăuga utilizatori noi.

Pagina de logare

Pagina de logare ce conține user și parolă

Succes Log In

Start page ce conține:

Pagina de upload fișiere

Pagina de vizualizare fișiere: din această pagina puteti vizualiza fișierul uploadat și da share catre un alt user

Pagina de share: se găsesc fișierele care au fost date share da un alt user către userul curent

Pagina de upload

Pentru a uploada un folder sau o imagine este folosit butonul Choose File ce deschide o fereastră de unde trebuie selectat folderul/imaginea dorită.

Uploadare reușită

În această imagine este regăsită pagina unde se poate vedea tot ce s-a uploadat și de unde se poate da share oricărui folder/imagine către un alt utilizator.

Aceasta este pagina în care vedem dacă un utilizator a distribuit fișiere către acest utilizator.

Pentru a distribui un fișier in pagina View files exista un buton Share la fiecare fișier care în momentul apăsarii deschide o pagină pentru a selecta către ce utilizor sa fie distribuit fișierul ales.

File shared succes

Fișierele ce au fost distribuite se pot vedea în pagina Shared with me, de unde acestea pot fi și downloadate.

Aceasta este o imagine ce este dată share de pe un alt account și este vizualizată pentru a putea fi downloadată.

Pagina de start phpMyAdmin este creată cu ajutorul http://www.wampserver.com ,serverul este localhost pe portul 81 pentru a putea rula , am folosit browserul chrome.

În phpMyAdmin am creat un nou database cu numele de Fshare.

În c://wamp/www am copiat folderul cu fișierele după care in localhost/phpmyadmin am dat import la acestea pentru a putea fi rulate.

Pagina din phpMyAdmin unde pot si regăsite fișierele ce au fost distribuite, de aici administratorul poate să le șteargă.

Pagina din phpMyAdmin cu userii și parolele sub format md5

3.2 Cod PHP

Codul PHP și XML care permite implementarea acestei secțiuni este distribuit în mai multe fișiere și anume:

/com_catalog/tables/forma_nota.php

/com_catalog/controllers/forma_nota.php

/com_catalog/controllers/lista_note.php

/com_catalog/models/forma_nota.php

/com_catalog/models/lista_note.php

/com_catalog/models/forms/forma_nota.xml

/com_catalog/views/forma_nota/view.html.php

/com_catalog/views/lista_note/view.html.php

4. Concluzii și dezvoltări ulterioare

4.1 Concluzii

4.2 Posibile extensii ulterioare

În varianta ideală mă gandesc să implementez:

ca orice utilizator să își poată crea singuri accounturi

administratorul să poată modifica fiecărui user in parte spațiul de stocare, acesta în general sa fie de maxim 4GB la crearea contului

utilizatorii să poata șterge fișierele ce le-au uploadat să nu mai trebuiască sa anunte administratorul

pe contul administratorului să se poată vedea persoanele ce sunt online și offline

să se poata da share și pe o adresă de mail

5. Bibliografie

[CLOUD]CLOUD – https://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing

[HTML5]HTML – https://ro.wikipedia.org/wiki/HTML5

[CSS]CSS – https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets

[HTML] HTML – http://ro.wikipedia.org/wiki/HyperText_Markup_Language

[MSQL] MySQL – http://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL

[DPHP] – Despre PHP – http://ro.wikipedia.org/wiki/PHP

[XAMPP] – https://ro.wikipedia.org/wiki/XAMPP