Sistem de Achizitie de Date Pentru Debit de Apa. Analiza cu Unealta de Informatica Decizionala

PROIECT DE DIPLOMĂ

Sistem de achiziție de date pentru debit de apă; Analiză cu unealtă de informatică decizională

Cuprins:

Capitolul 1 Introducere. Hardware.

Introducere

Principiul de bază. Obiectivul lucrării

A

B

A

B

C

D

F

G

H

I

J

Capitolul 3 Concluzii

3.1 Imagine de ansamblu a lucrării prezentate

3.2 Posibilitați de extindere și imbunătățire

Bibliografie

ANEXE

Capitolul 1: Introducere. Structura sistem . Schema generala

Introducere

Relația natură – om este din ce in ce mai variată si mai complexă. Multe procese sau fenomene fizice din mediul inconjurator influentează viata oamenilor cat si natura. Pentru mentinerea si imbunătatirea acestor procese este nevoie de decizii potrivite care pot fi luate in urma unor informatii care să ajute la acest lucru . Analiza pentru luarea unei decizii trebuie sa ia in calcul informatii atat istorice cat si actuale , pentru a putea prevesti si anticipa cu precizie desfăsurarea si urmările actiunii in viitor sau a vizualiza datele procesului in prezent. Astfel omul a creat tehnologia informatică pentru a putea inmagazina informatii, cu scopul ca efortul uman sa fie minim. Un astfel de concept este un sistem de achizitie de date. După ce acesta este proiectat de catre om , poate functiona autonom cat timp are energie de functionare . Factorul uman il poate controla optional pentru imbunătătirea informatiilor dorite.

Apa este unul din cele mai importante elemente din natură: suprafața Pământului este acoperită în proporție de 70,8% de apă , corpul uman este compus din aproximativ 70% apa iar apa este un element fară care omul nu poate supravietui . Sunt multe si importante motivele pentru care organizarea apei este importantă.

Obiectivul acestei lucrări este de a prezenta crearea unui sistem de achizite pentru informatii referitoare la transportul unei cantităti de apă intr-un punct fix ( debit , volum) si analiza acestor informatii cu o unealtă soft de informatică decizională .

Sistemul prezentat in această lucrare are 3 părti importante :

-Transformarea fenomenului fizic într-o valoare mǎsurabilǎ

-Prelucrarea semnalelor generate de traductori sau senzori în scopul inmagazinării de informații

-Procesarea datelor si convertirea într-o formǎ usor de analizat grafic cat si tabelar

Componentele principale folosite pentru elaborarea lucrării

Hardware:

Senzor debit apă G1/2 – achiziționat de la magazinul online Jola Engineering http://www.jola.ro/

Placă Arduino Uno R3 – achiziționat de la magazinul online Robofun http://www.robofun.ro/arduino_uno_v3

Ethernet Shield POE Ready Rev3 – achiziționat de la magazinul online Robofun http://www.robofun.ro/ethernet_shield

Calculator personal (portabil) – Unde va fi instalat Serverul Mysql

Accesorii

Cablu pentru imprimantă USB – pentru programare / alimentare Arduino

Cablu rețea pentru conectare placă Ethernet – RJ45 mufat incrucisat (crossover)

Fire conexiune senzor-conexiuni-Arduino

Placă cu punți de conexiuni varianta mică (mini BreadBoardoard)

Placă plastic susținere montaj Arduino

Software:

Arduino IDE 1.0.5 – http://arduino.cc/en/main/software

Server mysql – dev.mysql.com/downloads/mysql/ – MySQL open-source sub Licență GPL.

Librărie Conectare MySql – Arduino – https://launchpad.net/mysql-arduino – open-source sub Licență GPL (c) drepturi autor Oracle 2012

Qlikview Personal Edition – http://www.qlikview.com/us/explore/experience/free-download Versiune completă QlikView Desktop pentru programare fără licență comercială , pentru uz personal. Fișierele create nu pot fi deschise de nici un alt utilizator (indiferent de calculator) decât dacă au licență comercială.

Schema generala a sistemului de achizite si analiza

Schema generala a sistemului de achizite si analiza

Funcționalitate, montaj fizic si configurarile software:

Fenomenul fizic care este măsurat în acest sistem de achiziție de date este transportul apei dintr-un loc în altul, calculele fiind bazate într-un punct fix pe unde va trece apa . Acest punct fix îl ve reprezenta senzorul de debit de apă G1/2 . Când apa trece rotorul senzorului se învârte creând efectul Hall care va transmite o anumită frecvență de impulsuri în funcție de câtă apa va trece .

Senzorul G1/2 va fi poziționat vertial astfel încât presiunea va fi accelerația gravitațională. Senzorul va fi conectat la placa Arduino Uno cu pinul negru la GND (masă) , cu firul roșu la 5V (pentru a se alimenta cu o tensiune de 5V de la placa Arduino) iar cu firul galben la pinul 2 digital unde este atribuită întreruperea 1 pentru procesorul plăcii. Acest pin este un pin PWM (Pulse Width Modulation) .

În cazul în care va trebui să mai adăugăm în viitor alte elemente de electricitate vom conecta o placă cu punți de conexiuni (mini BreadBoard) între senzor și placă Arduino . Astfel vom avea 3 fire care vor intră și 3 fire care vor ieși (ca o prelungire) încercând să păstrăm culoarea pentru a știi fiecare fir ce reprezintă.

Pentru ca placa Arduino Uno să stea fixă s-a tăiat o plăcuță din plastic care se va numi placă suport de dimensiuni 20×12 centimetrii și s-au făcut 2 găuri . Placa Arduino Uno s-a fixat de această placă cu 2 șuruburi și 2 piulițe de dimensiunea găurilor (care au fost făcute în funcție de dimensiunea găurilor plăcii Arduino Uno cu care a venit din fabricație).

S-a așezat placa Arduino Uno în marginea plăcii de plastic astfel încât să fie loc pentru a așeza placa cu punți de conexiuni (mini BreadBoard) în cealaltă parte . Această a fost prinsă la rândul ei de placa suport prin dezvelirea unei folii care acoperea partea adezivă (toată suprafața opusă suprafeței cu găuri pentru conexiuni).

Placa Ethernet este un circuit imprimat gandit de la bun inceput pentru a fi conectat doar mecanic (fara lipituri electronice) cu un modul Arduino. Astfel se conectează peste placă Arduino Uno pinii tata ai circuitului Ethernet intrând în pinii mamă ai plăcii Arduino Uno. După ce se potrivesc toți pinii pentru a intra , se apăsa ușor până când se mai vede jumătate din lungimea unui pin tată. Vom avea nevoie mai târziu de id-ul unic de indetificare MAC al plăcii Ethernet. Acesta se găsește de obicei pe spatele plăcuței. Este bine sa-l notăm înainte de cuplarea celor două plăci. În cazul nostru acesta este 90-A2-DA-0F-15-BE (fiind în sistem hexazecimal vom folosi 0x90, 0xA2, 0xDA, 0x0F, 0x15, 0xBE în configurările Arduino).

Astfel se face unirea celor două plăci, fără a fi nevoie de alte conexiuni. Cele două plăci vor comunica serial prin pinii 10,11,12,13 (SPI – Interfață Periferică Serială) și 0(TX),1(RX) ai plăcii Arduino Uno. Comunicarea serială va permite ca ceilalți pini să fie folosiți prin Ethernet Shield ca și când am conecta direct la Arduino Uno.

De aceea firul galben conectat la Arduino Uno la pinul 2 în primă fază va fi deconectat când se vor uni cele dua plăci, după aceea acest fir trebuind a fi conectat la pinul 2 al circuitului Ethernet.

Având acest montaj realizat se poate face testul de comunicare cu calculatorul. Pentru a programa montajul Arduino Uno cu circuit ethernet este nevoie de un cablu USB care mai este cunoscut și cu numele de cablu USB "de imprimantă", fiind folosit de majoritatea imprimantelor pentru a fi conectate la un calculator.

Se conectează mufa USB în calculator iar celălalt capăt se introduce în mufa din placa Arduino Uno. Astfel programul va putea fi transferat din calculator și încărcat pe placa Arduino Uno. În acest timp cât cablul este conectat atât placa Arduino Uno cât și circuitul Ethernet vor fi alimentate cu o tensiune de 5V deci cablul USB are și rol de alimentator dacă nu se folosește altă variantă. Această variantă de alimentare ar putea fi un alimentator 9-12 volți, în acest caz putând decupla cablul USB după încărcarea programului.

Pentru a verifica dacă alimentarea are loc cu succes, verificăm ca led-ul PWR să fie aprins.

După ce se instalează softul Arduino IDE 1.0.5 si driverele pentru placă, se va deschide aplicația și se va trce la configurările pentru programarea plăcii Arduino. Se selecteazツArduino Uno” din meniul Tools > Board, apoi se selectează portul de comunicare (exemplu COM3).

Portul de comunicare poate fi depistat în meniul Control- Panel- System- Device manger- Ports dacă introducem / scoatem cablul USB observăm că apare/dispare un port Arduino UNO (COMxx), unde xx este numărul portului. Acum Placă Arduino este conectată la calculator și putem încărca un program. Pentru a verifica dacă totul este în regulă, putem încărca un program simplu si scurt .

care să facă led-ul încorporat pe placă Arduino Uno să stea 3 secunde aprins apoi 3 secunde stins și tot așa.

void setup(){

pinMode(13,OUTPUT);

}

void loop(){

digitalWrite(13,HIGH);

delay(3000);

digitalWrite(13,LOW);

delay(3000);

}

O dată ce conexiunea Arduino Uno- Calculator este în regulă înseamnă că se poate lucra la conexiunea calculator – circuit Ethernet .

Pentru asta este nevoie de cablul de rețea cu mufe RJ45 mufat încrucișat (crossover). Mufele sunt identice ca și tip deci un capăt este introdus în placa de rețea din calculator iar cealaltă mufă în circuitul ethernet de pe montajul Arduino. Aici se urmăresc cele 2 leduri: LINK care aprins indică o conexiune reușită și ledul 100MB care indică o conexiune cu o viteză maximă de 100 megaocteți/secundă.

Partea fizică este acum finalizată.

Pentru a memora înregistrările este nevoie de o bază de date. Pentru aceasa vom instala serverul My Sql (pentru pași vezi 1.xx).

Important după acest proces este să avem un user care să aibe drepturi depline pe server cât și parola de logare a acestuia. În cazul nostru vom avea utilizatorul si parola

După ce serveul MySql a fost instalat cu succes, se crează o bază de date. În cadrul acestei baze de date vom crea un tabel unde vor fi înregistrate datele venite de la senzor achiziționate de placa Arduino Uno și transmise de placa Ethernet.

Pentru a crea baza de date vom folosi comanda:

CREATE DATABASE ARDUINO;

Pentru a crea tabelul DEBITAPA com folosi comanda:

USE ARDUINO

CREATE TABLE `DEBITAPA` (

`ID` int(11) NOT NULL AUTO_INCREMENT,

`APA` FLOAT DEFAULT NULL,

`DATE` DATETIME DEFAULT NULL,

PRIMARY KEY (`ID`)

)

Astfel vom crea un tabel cu 3 coloane : ID care este unic și se va autoincrementa la fiecare nouă înregistrare , APA unde se vor înregistra numărul semnalelor venite de la senzor în ultimul interval de timp stabilit și DATA unde sa va înregistra automat de către server exact marcajul temporal în care s-a înregistrat ultima valoare din APA. Un marcaj temporal înseamnă un tip de data compus care indică data, ora, minutele și secundele.

În continuare vom crea programul care va fi încărcat în placa Arduino Uno. Pentru conexiunea dintre montajul plăcilor Arduino și serverul mysql se va folosi o librărie creată special pentru acest lucru de dezvoltatori open-source. Această librărie aparține Oracle și poate fi folosită gratuit cât timp nu este folosită în scop comercial

(se află sub licență GPL). Vom descărca de la pagina autorilor această librărie și o vom dezarhiva în directorul unde este instalat Arduino IDE în fodlerul Libraries. Noile directoare vor fi sha1,mysql_connector și __MACOSX.

Acum nu rămâne decât să se creeze programul care va fi încarcat in Arduino. Se va folosi // pentru comentarii pentru a explica sintaxele din program.

#include "SPI.h"

#include "Ethernet.h"

#include "sha1.h"

#include "mysql.h"

volatile int NbTopsFan; //measuring the rising edges of the signal

//int Calc;

int hallsensor = 2; //The pin location of the sensor

/* Setup for Ethernet Library */

byte mac_addr[] = { 0x90, 0xA2, 0xDA, 0x0F, 0x15, 0xBE };

IPAddress server_addr(169, 254, 45, 221);

IPAddress ard_addr(169,254,45,200);

/* Setup for the Connector/Arduino */

Connector my_conn; // The Connector/Arduino reference

char user[] = "ardui Library */

byte mac_addr[] = { 0x90, 0xA2, 0xDA, 0x0F, 0x15, 0xBE };

IPAddress server_addr(169, 254, 45, 221);

IPAddress ard_addr(169,254,45,200);

/* Setup for the Connector/Arduino */

Connector my_conn; // The Connector/Arduino reference

char user[] = "arduino";

char password[] = "skiller1987";

char INSERT_SQL[70];//="INSERT INTO arduino.arduino VALUES (NULL,40,NOW())";

//|_________________________________________________________________

void setup() {

Ethernet.begin(mac_addr,ard_addr);

pinMode(hallsensor, INPUT); //initializes digital pin 2 as an input

attachInterrupt(0, rpm, RISING); //and the interrupt is attached

Serial.begin(115200);

//delay(1000);

Serial.println("Connecting…");

if (my_conn.mysql_connect(server_addr, 3306, user, password))

{

//delay(500);

/* Write Hello, World to MySQL table test_arduino.hello */

Serial.println("Query Success!");

}

else

Serial.println("Connection failed.");

}

//|_________________________________________________________________

void rpm () //This is the function that the interupt calls

{

NbTopsFan++; //This function measures the rising and falling edge of the hall effect sensors signal

}

//|_________________________________________________________________

void loop() {

NbTopsFan = 0; //Set NbTops to 0 ready for calculations

sei(); //Enables interrupts

delay (10000); //Wait 1 second

cli(); //Disable interrupts

//Calc = (NbTopsFan * 60 / 7.5); //(Pulse frequency x 60) / 7.5Q, = flow rate

sprintf(INSERT_SQL, "INSERT INTO arduino.arduino VALUES (NULL,'%d',NOW())",NbTopsFan);

//Serial.println(NbTopsFan);

my_conn.cmd_query(INSERT_SQL);

}

După ce se va încărca programul în Arduino și toate conexiunile sunt făcute, putem observa cum baza de date se autopopulueaza cu valorile venite de la server.

Pentru asta folosim comanda SQL:

SELECT * FROM arduino.debitapa

LIMIT 0,40000; (limitarea o facem pentru a afișa primele 40 000 valori)

Partea finală a acestui proiect o reprezintă analiza acestor date obținute. Pentru asta se va folosi o unealtă de informatică decizională (Business Intelligence) și anume Qlikview.Aceste rezultate nu necesită neapărat o unealtă atât de complexă dar ne vom propune analiza aceasta ca și concept, în cazul în care vom avea mai multe date de analizat.

După ce se va instala versiunea Qlikview Desktop Personal Edition, adică platforma pentru dezvoltatori și programatori gratuită, dar numai pentru uz personal. Deschiderea fișierelor create nu va fi posibilă de pe alt calulator sau de pe alt user. Pentru aceasta se va contacta compania Qliktech. S-a ales Qlikview în măsura în care este platforma de BI cu cea mai mare creștere de număr de utilizatori și ca și profit, având o mare perspectivă de viitor dar care în România încă nu este foarte cunoscută sau nu există o comunitate dezvoltată.

Etapele creerii unui proiect sunt

-ETL , extragere(Extraction), transformare(Transform), încărcare (Loading)

– Crearea unui depozit de date (Data warehousing)

– Crearea rapoartelor și graficelor

Primele două reprezintă partea din spatele aplicației (Backend) iar a treia reprezintă partea finală care ajunge la utilizator (Frontend). Această aplicație se bazează pe tehnologia cuburilor OLAP .

Astfel se va deschide aplicația și se va crea un nou fișier (File-New) după care se va salva în directorul dorit (File-Save) , în cazul nostru cu numele debitapa.qvw . Observăm că extensia acestor fișiere este ".qvw".

Apoi vom deschide panoul de script (Ctrl+E) și vom scrie scriptul care încarcă datele din serverul mysql și crează depozitul de date.

Limbajul este unul dedicat care îmbină limbajul SQL cu funcții de agregare specifice aplicației. Și aici vom folosi // pentru comentarii pentru a explica sintaxa:

SET ThousandSep='.';

SET DecimalSep=',';

SET MoneyThousandSep=',';

SET MoneyDecimalSep='.';

SET MoneyFormat='$#,##0.00;($#,##0.00)';

SET TimeFormat='h:mm:ss TT';

SET DateFormat='DD/MM/YYYY';

SET TimestampFormat='DD/MM/YYYY h:mm:ss[.fff] TT';

SET MonthNames='Jan;Feb;Mar;Apr;May;Jun;Jul;Aug;Sep;Oct;Nov;Dec';

SET DayNames='Mon;Tue;Wed;Thu;Fri;Sat;Sun';

tab1:

LOAD Data,

Ora,

Apa

FROM

C:\Users\ionutc\Desktop\lic\Book1.xls

(biff, embedded labels, table is Sheet1$);

Calendar:

load

Data,

year(Data) as an,

month(Data) as luna,

day(Data) as zi,

hour(Data)as Ora,

Apa

//,

//if(Apa/(Ora-Previous(Ora)) > 0,Apa/(Ora-Previous(Ora)) ) as Apadif

Resident tab1;

//Drop Table tab1;

Hardware

Senzorul de debit apa G1/2

V. Dolocan Fenomene de tunelare și aplicații, ESE, 1989

Descriere

Acesta este un senzor de debit de apă care constă într-o supapă de plastic, un rotor și un senzor. Când apa curge prin rotor acesta începe să se rotească. Viteza se modifică în funcție de debit. Efectul Hall transmite la ieșire pulsurile de semnal corespunzătoare

Specificații tehnice

Voltajul de lucru: 5V-24V;

Curent maxim: 15 mă(DC 5V);

Greutate: 43 g;

Debit: 1~30 L/min;

Temperatură de lucru: 0A°C~80A°;

Umiditatea de lucru: 35%~90%RH;

Prsiunea de lucru: sub 1.2Mpa;

Temperatură de lucru: -25A°C~+80A°;

Umiditatea de lucru: 35%~90%RH.

Tabel iesiri:

Frecventa pulsului (Hz) in test orizontal= 7.5Q , Q este debitul in L/min. (eroare +/-3%)

Efectul Hall este un efect galvanomagnetic observat pentru prima dată de Edwin Herbert Hall în 1880. Acest efect constă în apariția unui câmp electric transversal (denumit câmp electric Hall EH) și a unei diferențe de potențial într-un metal sau semiconductor parcurse de un curent electric, atunci când ele sunt introduse într-un câmp magnetic, perpendicular pe direcția curentului.

Efectul Hall apare întotdeauna când un conductor sau un semiconductor, traversat de un curent electric, este supus acțiunii unui cîmp magnetic perpendicular pe direcția curentului și se manifestă prin apariția unei tensiuni, denumită tensiune Hall.

Fie o lamelă străbătută de curentul I, care are o concentrație n în purtătorii de sarcină. Sub acțiunea cîmpului magnetic, asupra fiecărui purtător de sarcină q va acționa forța F=q*v*B datorită căreia aceștia vor fi deviați după o direcție perpendiculară pe planul format de v și B. Între aceste fețe va apărea o tensiune Hall UH, care va crea un câmp EH=UH/b. Acest câmp dă naștere unei forțe FH=q*EH, care se opune deplasării purtătorilor, iar la echilibru cele două forțe fiind egale ca mărime, rezultă: qvB=qEH=qUh/b.

Exprimând pe I în funcție de concentrația în purtători de sarcină și de viteză acestora, adică: I=nqvab, se poate exprima valoarea lui v, care da: UH=BI/nqa.

Notând 1/nq=RH și denumind-o constanta Hall, se obține în final UH=RHBI/a.

După semnul constantei Hall se poate determina natura purtătorilor de sarcină din conductori și semiconductori. Astfel, în cazul conductorilor și semiconductorilor de tip n, R<subH<o, în timp ce pentru semiconductori p, RH>0.

Daca se cunosc valorile lui B , I si a atunci se poate afla valoarea constantei Hall, cu care se poate determina concentratia ca si purtatori de sarcina pentru anumiti semiconductori sau conductori.

În cazul metalelor, purtătorii de sarcină fiind electronii liberi, constanta Hall ar trebui să fie negativă. Determinările experimentale dau însă în cazul unor metale valori negative pentru RH, în timp ce la alte metale dă valori pozitive pentru RH. Aceste rezultate nu trebuie înțelese în sensul că există metale la care purtătorii de sarcină sunt pozitivi, ci în cazul metalelor ce prezintă o constantă Hall pozitivă trebuie să se ia în considerare atât influența rețelei cristaline asupra mișcării electronilor liberi, cât și a deficitului de electroni din unele benzi energetice permise (cadmiu, cobalt, fier, zinc).

Un calcul mai riguros al constantei Hall, ținând cont de influența retelei cristaline, dă o valoare puțin diferită în comparație cu cea dedusă mai sus: RH=A/nq, unde A este o constantă a cărei mărime depinde de structura cristalului și valoarea ei este cuprinsă între 1 și 2. În cazul unui semiconductor cu două tipuri de purtători de sarcină, se poate arăta că valoarea constantei Hall este dată de formula:

RH=pμ2p – nμ2n/e(pμp+nμn)2,

unde p și n sunt concentrațiile purtătorilor de sarcină pozitivă, respectiv negativă, iar μp și μn sunt mobilitățile purtătorilor.

1.2.1 Montajul cu Placa Arduino , Placa Ethernet

o rezistență externă pullup (nu internal pullup) se folosește ca atunci când pinul e în aer, să aibă o valoare stabilă de 1 (deparazitare, într-un fel). astfel, un buton (de exemplu) care face/taie un circuit, va outputa două stări, masa (dacă e legat la masă într-o parte) și V+ prin pullup când e deschis.

1.2.3 Placa ARDUINO Uno

Arduino Uno R3

Pentru a inregistra datele provenite de la senzorul de debit s-a folosit placa de achizite ARDUINO Uno versiunea R3 dezvoltata sub licență opensource.

Placa Arduino Uno este o placa de bazată pe microcontroller-ul Atmega328. Conține 14 pini digitali input / output ( dintre care 6 pot fi folosiți ca ieșire PWM), 6 intrări analogice, un oscilator de 16 Mhz, un conector USB (Universal Side Bus), o intrare de alimentare, un header ICSP si un buton e reset. Conține toate componentele pentru a exploata microcontreller-ul prezent la maximum; pur și simplu se conectează la un calculator cu un cablu USB sau se alimentează cu un adaptor AC la DC sau o baterie pentru a fi pornit.

Uno difera de plăcile precedente pentru ca nu folosește chip-ul FTDI USB la serial. IN schimb prezintă Atmega16U2 (Atmega8U2 pană la versiunea R2) programată ca un convertor USB la serial.

Revizia 2: Placa Uno are un rezistor care leagă 8U2 HWB la pământ, făcând mai ușoară intrarea in modul DFU.

Revizia 3: are urmatoarele funcții:

S- a adăugat pinu-urile SDA și SCL care sunt apropiate de pinii AREF și încă doi pini noi plasați lângă pin-ul RESET, IOREF care permite adaptarea shield-urilor la voltajul dat de către placă. Pe viitor shield-urile vor fi compatibile atât cu placa care folosește AVR-ul, care operează la 5V și cu ARDUINO DUE care operează cu 3,3 V. Al doilea pin nu este conectat, fiind rezervat pentru viitoare scopuri.

Circuit de RESET mai puternic

Atmega 16U2 înlocuiește 8U2.

„Uno” înseamnă „unu” în italiană și este numit astfel pentru a marca noua versiune Arduino 1.0 . Uno și versiunea 1.0 va fi referința versiunii de Arduino. Uno este ultima din seria de plăci USB Arduino și modelul de referință pentru platforma Arduino.

Caracteristici generale:

Arduino Uno poate fi alimentată prin conexiunea USB sau cu o sursă externă. Sursa de putere este selectata automat.

Alimentarea externa se poate face, fie de la un adaptor Ac la DC sau cu o baterie. Adaptorul poate fi conectat printr-un conector centru pozitiv în jack-ul de alimentare al plăcii. Capetele bateriei pot fi conectate la GND și Vin ale conectorului de alimentare.

Placa poate opera cu o alinetare externa de la 6 la 20 volti, Dacă însă este alimentat cu mai putin de 7V, pin-ul de 5V poate furniza mai puțin de 5V și placa poate deveni instabilă. Dacă se folosește mai mult de 12 V, regulatorul voltajului se poate supraîncălzi si placa se poate deteriora. Intervalul recomandat este cel de 7 V pâna la 12 V.

Pinii de alimentare a plăcii sunt următorii:

VIN. Voltajul de intrare a plăcii Arduino când sursa de putere externă (spre deosebire de 5 V de la conectorul USB sau alte surse de alimentare). Se poate alimenta prin acest pin sau daca se accesează jack-ul de alimentare, acces prin acest pin.

5 V Acest pin scoate 5V de la regulatorul plăcii. Placa poate fi alimentată cu curent fie de la jack-ul de alimentare DC (7 – 12 V), conectorul USB (5 V) sau pin-ul de placă VIN (7-12 V). Alimentarea cu 5 V sau 3,3 V ocolește apelarea regulatorului și poate strica placa. Nu este recomandata această metodă.

3V3 O alimentare cu 3,3 V generată de regulatorul de pe placa. Maximum de curent absorbit este de 50 mA.

GND. Pinii de ground.

Memorie

Atmega328 are 32 KB (cu 0,5 KB folosiți pentru bootloader). De asemenea are 2 KB de SRAM și 1 KB de EEPROM (care poate fi scris sau citit de la bibleoteca EEPROM).

Intrări și ieșiri

Fiecare din cei 14 pini digitali de pe Uno pot fi folosiți ca intrare sau ieșire, folosind funcțiile pinMode(), digitalWrite() și digitalRead(). Operează la 5 volți. Fiecare pin poate facilita sau primi un maxim de 40 mA și are un rezistor intern de (deconectat in mod normal) de 20 – 50 kOhmi. In plus, unii pini au funcții specializate:

Serial: o (RX) și 1 (TX). Folosiți pentru a primi sau a transmite (TX) date seriale TTL. Acești pini sunt conectați cu pinii corespunzători pinilor chip-ului serial USB la TTL.

Interrupt-urile externe: 2 și 3. Acești pini pot fi configurați să declanșeze o intrerupere pe o valoare scăzută, o margine crescătoare sau descrescatoare sau o schimbare a valorilor. A se vedea funcțiile attachInterrupt() pentru detalii.

PWM: 3, 5, 6, 9, 10 și 11. Se faciliteaza ieșirea PWM pe 8 biți cu funcția analogWrite().

SPI: 10 (SS), 11 (MOSI), 12 (MISO), 13 (SCK). Acești pini suporta comunicarea SPI folosind bibleoteca SPI.

LED: 13. Exista un LED atașat pe placa, care este conectat in mod direct la pin-ul 13. Când pin-ul are valoarea HIGH, LED-ul este aprins, cănd pin-ul este LOW, este oprit.

Uno are 6 intrari analogice, numerotate A0 pănâ la A5, fiecare avand 10 biți de rezoluție (1024 de valori diferite). Prin convenție se masoara de la ground la 5 volți, deși este posibil să se schimbelimita superioara al intervalului folosind pin-ul AREF și funcția analogReference(). In plus unii pini au funcționalitate specială:

TWI: A4 sau pin-ul SDA și A5 sau pin-ul SCL. Suportul pentru comunicarea TWI folosind bibleoteca Wire.

Mai exista pe placă si alți pini:

AREF. Voltajul de referință pentru intrările analogice. Folosite cu analogReference().

Reset. Se aduce linia la LOW pentru resetarea microcontroller-ului. In mod curent folosit pentru a adauga un buton reset la shield-uri care blochează pe cel de pe placă.

Comunicarea:

Arduino Uno are un numar de facilitați pentru comunicare cu un computer, alt ARDUINO sau alte microcontroller-e. Atmega328 facilitează comunicarea serială UART TTL (5V), care este disponibilă pe pinii digitali 0 (RX) și 1 (TX). Pe o placă Atmega16U2, comunicarea serială pe USB apare ca un port com virtual software-ului de pe computer. Firmware-ul 16U2 folosit pentru driver-ele standard USB COM și fara driver-e externe este necesar. Însă, pe Windows, un fișier .inf este necesar. Software-ul Arduino include o monitorizare serială ce permite trimiterea unor date simple de la placa Arduino. LED-urile RX și TX de pe placă vor face un flash când datele sunt transmise prin intermediul chip-ului USB la serial și a conexiunilor către computer (dar nu și pentru comunicările seriale pe pinii 0 și 1).

Atmega328 suporta de asemenea I2C (TWI) și comunicare SPI. Software-ul Arduino include și bibliotecile Wire pentru a simplifica folosirea magistralei I2C.

Programarea:

Arduino Uno poate fi programat cu software-ul Arduino IDE. Se selectează „Arduino Uno” din meniul Tools > Board (conform microcontroller-ului de pe placa dumneavoastră).

Atmega328 de pe Arduino Uno vine gata scris cu un bootloader care permite upload-ul codului nou către acesta fără a se utiliza un programator hardware extern. Comunică folosind protocolul original STK500.

De asemena se poate evita bootloader-ul și astfel se poate face o programare directa pe microcontroller prin header-ul ICSP (In Circuit Serial Programming)

Codul sursă al firmware-ului pentru Atmega16U2 (sau 8U2 pe plăcile rev1 și rev2) este disponibil. Atmega16U2 este încărcat cu bootloader-ul DFU, care poate fi activat prin:

Pe plăcile Rev1: conectarea jumper-ului de pe spatele plăcii și resetarea 8U2.

Pe Rev2 sau mai noi: există un tranzistor care trage 8U2 / 16U2 HWB linie catre pământ, fiind mai ușor sa intre în modul DFU.

Se poate folosi în acest sens, fie Atmel’s FLIP software (Windows) sau programatorul DFU (Mac OS, Linux) pentru a încărca noul firmware. Sau se poate folosi header-ul ISP cu un programator extern ( suprascriind bootloader-ul DFU).

Automatic (Software) Reset:

În loc de apăsarea fizică a butonului de reset înainte de upload, Arduino Uno este proiectat astfel încât să permită resetarea software în timp ce rulează pe un computer. Unul din firele de control hardware (DTR) a lui Atmega8U2 / 16U2 este conectat la linia de reset a lui Atmega328 printr-un condensatot de 100 nanofarazi. Când această linie este evaluată, linia de reset scade indeajuns încât să reseteze chip-ul. Software-ul arduino folosește această capabilitate pentru a permite upload-area codului prin simpla apăsare a butonului în mediul Arduino. Acest lucru înseamnă ca bootloader-ul poate avea un timeout mai scurt, întrucât scăderea DTR-ului poate fi bine controlată cu startul upload-ului.

Această setare are și alte implicări. Când un arduino este conectat fie la un computer ce rulează Mac OS, Linux; se resetează de fiecare data o conexiune este realizată de la el către software (via USB). Pentru următoarea jumătate de secundă, bootloader-ul rulează uno. În timp ce este programat sa ignore date redundante (orice altceva in afara de upload-ul noului cod), va intercepta primii bytes de date trimise către placă după ce o conexiune este deschisă. Dacă o schiță ce rulează pe placă primește configurații temporare sau date când pornește pentru prima dată, este bine sa se asigure că software-ul cu care se face comunicarea, așteapta o secundă după ce se deschide conexiunea înainte de a trimite datele.

Protecția la supracurent a USB-ului:

Arduino Uno are o siguranță fuzibila resetabilă care protejează porturile USB ale computerului de scurt circuite și supracurenți. Deși majoritatea computerelor au protecția lor internă, fuzibilul faciliteaza o extra protecție in cazul unei functionari defectuase. Daca mai mult de 500 ma sunt aplicati pe portul USB, fuzibilul automat va opri conexiunea pâna când este înlaturata funcționarea periculoasă.

Caracteristici fizice:

Lungimea și lățimea maximă a PCB-ului Uno sunt 2,7 respectiv 2,1 inchi, cu conectorul USB și jack-ul de alimentare extinzându-se dincolo de dimensiunile precizate. Patru găuri permit ca placa să fie atașată pe o suprafață sau într-o carcasă. De notat este faptul că distanța între pinii digitali 7 și 8 este de 160 milimetrii, nu un multiplu par a celor 100 milimetrii a celorlalti pini.

Arduino Ethernet

Arduino Ethernet Shield

Placa Ethernet este un circuit imprimat gândit de la bun început pentru a fi conectat doar mecanic (fără lipituri electronice) cu un modul Arduino

Shield-ul Ethernet se alimenteaza de pe Arduino si se conecteaza la pinii Serial TX si RX.

Poate functiona in regim de client (accesand alte site-uri web

din Internet, asa cum faci tu cand navighezi pe Internet) sau poate functiona in

regim de server web (si atunci tu – sau oricine altcineva – il poate accesa de

oriunde din Internet folosind un browser obisnuit).

Cu ajutorul acestei placi Arduino se poate conecta la Internet ca un calculator PC dar de asemenea se poate conecta ca si client la un server exact cum va fi folosit in sistemul de achiztie prezentat .

Arduino Ethernet Shield permite utilizatorilor platformelor Arduino sa se conecteze la internet. Placa ofera o conexiunea la internet prin intermediul IP si este capabila de TCP si UDP.

Ultimele variante de Ethernet shield-uri au integrat si un slod de microSD. Acest port microSD poate fi accesat cu microSD library din meniul Arduino. De asemenea, ultimele revezii ale acestei platforme includ si un buton de reset

De asemenea shield-ul contine si o serie de LED-uri informationale:

PWR: indica ca placa este alimentata

LINK: indica prezenta unei retele de internet si palpaie atunci cand comunica

FULLD: indica faptul ca reteaua este full duplex

100M: indica prezenta unei conexiuni cu latimea de banda de 100Mbps

RX: palpaie atunci cand primeste date

TX: palpaie atunci cand trimite date

COLL: palpaie atunci cand mai multe retele interfereaza

Serverul Mysql

Se va instala versiunea Community Server, o versiune oferită gratuit.

http://dev.mysql.com/downloads/mysql/ este adresa de unde se poate descarca programul de instalare. Pentru acest proiect am optat pentru versiunea 5.1 pentru Windows .

MySQL Community Edition este o versiune gratuita iar dezvoltarea acesteia se face de catre programatori entuziasti.

Instalarea serverului se face in urmatorii pasi:

Pasul 1 se deschide aplicatia descarcata (dublu click)

Pasul 2 –Optiunea tipul instalării , vom alege Typical pentru o instalare de baza , pentru că se vor alege toate setările implicite și generale. Se va instala ce trebuie instalat pentru un server de baze de date funcțional .

Pasul 3 – In timp ce instalarea are loc, putem urmari progresul pe o bara , culoarea verde insemnand partea instalata

Pasul 4 – Finalizarea instalării

Acum instalarea s-a finalizat cu succes . Acum urmeaza opțiuni pe care le poți urma:

configurarea serverului

Pentru aceasta se va apasa Finish.

Pasul 5 – începerea configurării , se apasa Next

Pasul 6– alegerea tipului configurării

Din cele două opțiuni o vom alege pe a doua:

setari detaliate – varianta complex, in pentru utilizatori experimentati si configurari mai detaliate

setari standard – se alege această variantă doar dacă este pentru prima oară când instalezi MySQL în calculator, ceea ce vom allege in cazul nostru

Pasul 7 – opțiunile pentru sistemul de operare

Se vor alege amandoua:

Install As Windows Service – va instala MySQL ca un serviciu de Windows

Service name – cum se va numi serviciul, se poate lasa cel implicit – MySQL

Launch the MySQL Server automatically –va premite serverului să pornească automat atunci când pornește și sistemul de operare

Include Bin Directory in Windows PATH – pentru a putea folosi serviciul din Command Prompt (comandă linie)

Pasul 8 – Securitatea

Aici se poate crea o parolă pentru userul care ruleaza serviciul. Este foarte important retinerea acestei parole deoarece ulterior va fi nevoie de ea pentru conectare.

-Optiunea Enable root access from remote machines – Aceasta optiune nu afecteaza acest proiect deci o vom lasa nebifata (conectare de la alt calculator)

Tot aici avem si creerea unui cont anonim, de asemenea nu afecteaza acest proiect deci o vom lasa nebifata.

Pasul 9 –Instalarea opțiunilor alese pana acum

Se apasa Finish pentru finalizare.

Acum în calculator ete instalat un server de baze de date funcțional. Pentru a verifica:

1. Se deschide o instanță de linie de comandă (Start – Run – cmd )

2. Se introduce comanda mysql -u root -p

Se va cere parola configurata mai devreme .

Daca parola este buna , un mesaj de intampinare cu succes se va afisa iar ultima linie va avea prefixul mysql>

O sesiune se termina cand se tastează exit

Serverul mysql si baza de date MySql

Crearea tabelului in care se vor inregistra valorile in baza de date

CREATE TABLE `your_database`.`tempmoi` (

`id` INT( 255 ) NOT NULL AUTO_INCREMENT ,

`temp1` VARCHAR( 255 ) NOT NULL ,

`moi1` VARCHAR( 255 ) NOT NULL ,

PRIMARY KEY ( `id` )

) ENGINE = MYISAM ;

Unde fiecare ce inseamna

Libraria de conectare Arduino Mysql de la Oracle

Libraria este creata de Launchpad care apartine de compania Canonical Ltd (Limited) .

Versiunea folosita a fost data in folosinta comunitatii online in 23 octombrie 2013. O noua versiune a aparut in 4 februarie 2014.

th this connector, you can connect your Arduino project directly to a MySQL server without using an intermediate computer or a web-based service. Having direct access to a database server means you can store data acquired from your project as well as check values stored in tables on the server.

The motivation for this project is to demonstrate the versatility of the MySQL client protocol for adaptation to embedded hardware and to bring MySQL to the Ardiuno community.

Capitolul 2. Analiza Qlikview

Prezentare generală a OLAP (Online Analytical Processing)

OLAP (On-Line Analytical Processing) este o tehnologie utilizată pentru organizarea bazelor de date foarte mari ale firmelor și de a oferi suport decizional pentru afaceri. Bazele de date OLAP sunt împărțilte în mai multe cuburi, iar fiecare cub este proiectat de un administrator de cub pentru a se potrivi cu modul în care regăsiți și analizați date, astfel încât să fie ușor să se utilizeze rapoartele PivotTable și PivotChart necesare.

Un analist dorește deseori să obțină o imagine de ansamblu a procesului, să vadă tendințele generale pe baza datelor agregate și să vadă acele tendințe în funcție de orice număr de variabile. Informatica decizională de afaceri (Business Intelligence sau inteligența de afaceri) reprezintă procesul de extragere a datelor dintr-o bază de date OLAP și analizarea lor pentru a găsi informații care pot fi utilizate pentru a lua decizii in cunoștință de cauză. De exemplu, OLAP și informatica decizională oferă răspunsuri la diferite tipuri de întrebări despre datele din cub .

Bazele de date OLAP facilitează interogările de informatică decizională. OLAP este o tehnologie de baze de date care a fost optimizată pentru interogare și raportare în loc de procesare a tranzacțiilor. Datele sursă pentru OLAP sunt bazele de date OLTP (Online Transactional Processing) care se stochează de obicei în depozite de date. Datele OLAP sunt derivate din aceste date de istoric și sunt agregate în structuri care permit analize sofisticate. Datele OLAP sunt, de asemenea, organizate ierarhic și stocate în cuburi în loc de tabele. Aceasta este o tehnologie complexă, care utilizează structuri multidimensionale pentru a furniza acces rapid la date pentru analize. Această organizare permite afișarea cu ușurință a sintezelor de nivel superior în rapoartele PivotTable și PivotChart, cum ar fi totalurile de vânzări pe o țară sau o regiune, și permite de asemenea afișarea detaliilor pentru locații în care vânzările sunt foarte bune sau foarte slabe.

Bazele de date OLAP sunt proiectate să mărească viteza de acces la regăsirea datelor. Deoarece serverul OLAP și nu Microsoft Excel calculează valorile sintetizate, atunci când creați sau modificați un raport se transmit mai puține date către Excel. Această abordare vă permite să lucrați cu cantități mai mari de date sursă decât dacă acestea ar fi organizate într-o bază de date tradițională, caz în care Excel trebuie să regăsească toate înregistrările individuale și să calculeze valorile sintetizate.

Bazele de date OLAP conțin două tipuri de bază de date: măsuri, care sunt date numerice, cantitățile și mediile pe care le utilizați pentru a lua decizii de afaceri și dimensiuni, care sunt categoriile pe care le utilizați pentru a organiza aceste măsuri. Bazele de date OLAP permit organizarea datelor după mai multe niveluri de detalii, utilizând aceleași categorii cu care sunteți obișnuit pentru a analiza datele.

Următoarele secțiuni descriu în detaliu fiecare dintre aceste componente:

Cub O structură de date care efectuează agregarea măsurilor după nivelurile și ierarhiile fiecărei dimensiuni pe care doriți să o analizați. Cuburile combină mai multe dimensiuni, cum ar fi timpul, geografia și linia de produse cu date sintetizate, cum ar fi cifrele de vânzări sau de inventar. Cuburile nu sunt "cuburi" în sensul strict matematic, deoarece ele nu au în mod necesar laturile egale. Ele reprezintă însă un mod bun de a descrie un concept complex.

Măsură Un set de valori dintr-un cub care se bazează pe o coloană din tabelul de date și sunt de obicei valori numerice. Măsurile sunt valorile centrale din cub care sunt procesate, agregate și analizate.

Membru Un element dintr-o ierarhie reprezentând una sau mai multe apariții ale datelor. Un membru poate să fie sau să nu fie unic. De exemplu, 2007 și 2008 reprezintă membri unici în nivelul de an al unei dimensiuni de timp, în timp de ianuarie reprezintă membri care nu sunt unici în nivelul de lună, deoarece pot exista mai multe luni ianuarie în dimensiunea de timp, dacă aceasta conține date pentru mai mulți ani.

Membru calculat Un membru al unei dimensiuni a cărui valoare este calculată la lansarea în execuție utilizând o expresie. Valorile membrilor calculați poate fi derivată din alte valori de membri. De exemplu, un membru calculat, Profit, poate fi determinat scăzând valoarea membrului Costuri din valoarea membrului Vânzări.

Dimensiune Un set care conține o ierarhie sau mai multe ierarhii de niveluri organizate dintr-un cub, pe care utilizatorul le utilizează ca bază pentru analizarea datelor. De exemplu, o dimensiune geografică poate include niveluri pentru țară/regiune, județ și oraș. O altă dimensiune poate include o ierarhie cu niveluri în funcție de an, trimestru, lună și zi. Într-un raport PivotTable sau PivotChart, fiecare ierarhie devine un set de câmpuri care poate fi extins sau restrâns pentru a afișa niveluri superioare sau inferioare.

Ierarhie O structură logică de tip arbore care organizează membrii unei dimensiuni astfel încât fiecare membru să aibă un membru părinte și niciun descendent sau mai mulți descendenți. Un descendent este un membru nivelul inferior următor într-o ierarhie care este asociată direct membrului curent. De exemplu, într-o ierarhie Timp care conține nivelurile Trimestru, Lună și Zi, ianuarie este descendentul lui Trim1. Un părinte este un membru în următorul nivel superior într-o ierarhie care este asociată direct membrului curent. Valoarea părinte este de obicei o centralizare a valorilor tuturor descendenților. De exemplu, într-o ierarhie Timp care conține nivelurile Trimestru, Lună și Zi, Trim1 este părintele lui ianuarie.

Nivel În cadrul unei ierarhii, datele pot fi organizate în niveluri de detaliu superioare și inferioare, cum ar fi nivelurile An, Trimestru, Lună și Zi într-o ierarhie Timp.

Qlikview – platforma sistem informatic pentru asistarea deciziei

Qlikview accesează și analizează date operaționale în timp real pentru a oferi răspunsuri relevante. Aplicațiile de analiză și optimizare a procesului se adresează companiilor pentru care timpul de adoptare a deciziei reprezintă un factor esențial în funcționarea optimă a companiei. Spre deosebire de sistemele operaționale, precum ERP (Energy Resource Planning) sau CRM (Customor Relations Management), care se limitează la automatizarea proceselor și gestionarea intrărilor și ieșirilor unei firme, sistemele concepute pentru analiza și optimizarea afacerii (Business Intelligence) au un rol instrumental în eficientizarea proceselor decizionale.

Qlikview aduce raspunsuri concrete, facilitand analize de management rapide si complexe folosind un mod de interactiune simplu, ce se poate invata rapid. Este platforma de business intelligence ce a inregistrat in mod constant, in ultimii 4 ani, cea mai mare rata de crestere anuala pepiata mondiala, in conformitate cu rapoartele analistilor. Simplitatea in utilizare ce ascunde de utilizatorul obisnuit complexitatea si puterea de procesare integrate in platforma bazata pe tehnologii disruptive amplifica calitatea deciziilor printr-un suport informatic in timp real.

Analizele dinamice oferite de QlkView schimba vechile paradigme de management, ancorate in rapoartele statice, lipsite de eficienta si uneori chiar de relevanta. QlikView ofera timpul minim de implementare, alaturi de o scalabilitate inegalabila, adresand orice nivel de nevoie de analiza, de la utilizatorii singulari si uzul personal la corporatii.

QlikView a fost singura companie catalogata drept "Campion" in ultimul studiu Axis al Aberdeen Group pentru piata solutiilor de BI si Peformance Management. In cadrul studiului au fost incluse 12 platforme, inclusiv QlikView, Business Objects (SAP), Cognos (IBM), Hyperion (Oracle) si Microsoft.

1 Ce este Data Mining?

Inițial “data mining” (extragerea de cunostințe din date) a fost un termen din statistică însemnând

suprautilizarea datelor

Când data mining a fost recunoscută ca o unealtă puternică diferite comunitați au clamat prioritate asupra subiectului:

Statistica

Inteligența artificială(IA) unde este denumită“machine learning”.

Cercetătorii din domeniul algoritmilor de grupare (“clustering algorithms”)

Cercetătorii din domeniul vizualizării datelor (“data visualization”)

Baze de date. Vom continua bineînțeles cu aceastăabordare, concentrându-ne asupra provocărilor care apar atunci când cantitatea de date este mare iar alculele sunt complexe. Într-un anumit sens data mining poate fi văzutăca mulțimea algoritmilor pentru execuția unor cereri foarte complexe asupra unor date care nu sunt în memoria central a calculatorului.

Capitolul 3. Concluzii

3.1 Imagine de ansamblu a lucrării prezentate

3.2 Posibilitați de extindere și îmbunătățirea lucrării

Acest sistem de achizitie de date este un model conceptual dar unul care poate fi imbunatatit, in functie de performantele dorite:

pentru rezultate mai eficiente , cu erori mai mici (o rezistenta pull up pentru reducerea zgomotului de fundal , cand firul senzorului care transmite semnalul este “in aer”)

mobilitate mai buna (alimentare externa prin acumulatori/baterii/alimentator 9-12 V la o prize externa + modul fara fir (Wireless) in loc de circuitul Ethernet care transmite datele prin unde de la distanta)

Cost proiect

Bibliografie:

V. Dolocan Fenomene de tunelare și aplicații, ESE, 1989

http://www.tutorialeonline.net/ro/article/instalare-mysql-pe-windows

http://office.microsoft.com/ro-ro/excel-help/prezentare-generala-a-olap-online-analytical-processing-HP010177437.aspx

Declarația autorului,

Subsemnatul declar prin prezență că ideile, partea de proiectare și experimentare, rezultatele, analizele și concluziile cuprinse în această lucrare de diplomă/licență constituie efortul meu propriu, mai puțin acele elemente ce nu-mi aparțin, pe care le indic în bibliografie și le recunosc ca atare.

Declar de asemenea, că după știința mea, lucrarea în această formă este originală și nu a mai fost niciodată prezentată sau depusă în alte locuri sau altor instituții decât cele indicate în mod expres de mine.

În calitate de autor, cedez toate drepturile de utilizare și modificare a lucrării de diplomă către Universitatea Transilvania din Brașov.

ABSOLVENT,

Brașov,

Bibliografie:

V. Dolocan Fenomene de tunelare și aplicații, ESE, 1989

http://www.tutorialeonline.net/ro/article/instalare-mysql-pe-windows

http://office.microsoft.com/ro-ro/excel-help/prezentare-generala-a-olap-online-analytical-processing-HP010177437.aspx

=== anexa ===

Declarația autorului,

Subsemnatul declar prin prezență că ideile, partea de proiectare și experimentare, rezultatele, analizele și concluziile cuprinse în această lucrare de diplomă/licență constituie efortul meu propriu, mai puțin acele elemente ce nu-mi aparțin, pe care le indic în bibliografie și le recunosc ca atare.

Declar de asemenea, că după știința mea, lucrarea în această formă este originală și nu a mai fost niciodată prezentată sau depusă în alte locuri sau altor instituții decât cele indicate în mod expres de mine.

În calitate de autor, cedez toate drepturile de utilizare și modificare a lucrării de diplomă către Universitatea Transilvania din Brașov.

ABSOLVENT,

Brașov,