Siria după retragerea S.U.A. [614710]

Siria după retragerea S.U.A.
– analiză de scenarii –
Ion Bogdan-Florentin
Analiza – Resortul deciziilor strategice
Master Studii de Securitate – Anul II
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Context general
Actorul principal:
Siria este un stat situat în Asia de Vest, cu o suprafață de 185,181 km pătrați. Statul are
deschidere la marea Mediterană înspre vest unde se mai învecinează și cu Libanul, Turcia se află în
nord, Irak la est, Iordania în sud și Israel în sud-vest.
În ceea ce privește numărul populației, valorile sunt estimative din cauza conflictului care
macină Siria din anul 2011. Astfel, în 2012 populația este estimată la 22,530,746 pentru ca în
prezent aceasta să fie de aproximativ 18,304,389 de locuitori.
Președintele Siriei în perioada care face obiectul contextual al prezentei lucrări (2011 –
2019) este Bashar al-Assad.1
Relațiile S.U.A. – Siria, scurt istoric:
Relațiile diplomatice între cele două state încep în anul 1944 după ce Siria obține
independența față de administrația franceză. În 1967 Siria îngheață relațiile cu S.U.A. pe fondul
războiului arabo-israelian iar ulterior acestea sunt reluate în anul 1974.
Lista statelor care sponsorizează terorismul și care ia naștere în anul 1979 în S.U.A. menține
încă din acest an Siria ca stat component al acesteia. Din această cauză S.U.A. a pus în aplicare și a
menținut de-alungul timpului o serie de sancțiuni asupra Siriei (printre care asupra exporturilor și în
ceea ce privește eligibilitatea Siriei de a importa armament din S.U.A. etc.). Aceste măsuri au fost
înăsprite și completate cu o altă serie de astfel de măsuri începând cu martie 2011 când începe cel
mai recent conflict în regiune.
1 World population Review, Syria population 2018, http://worldpopulationreview.com/countries/syria-population/
Wikipedia, Siria, https://ro.wikipedia.org/wiki/Siria
1

În martie 2011 așadar, în urma acțiunilor unor studenți care scriu cu grafitti pe niște pereți, în
orașul Dara’a, în sudul Siriei, „jos regimul,” autoritățile siriene, prin răspunsul brutal pe care îl dau
acestui act, declanșează o serie de proteste și demonstrații care escaladează în acte de violență în
toată țara.
Bilanțul actual al acestui conflict este între 350,000 și 500,000 de persoane decedate
( conform unor surse diferite) și peste 12 milioane de oameni care au trebuite să își schimbe
domiciliile, fie prin relocare în alte zone din interiorul Siriei, fie în afara granițelor.
Conform surselor oficiale (U.S. Department os State), S.U.A. alocă cei mai mulți bani, în
perioada 2012 -2018, pentru ajutorarea persoanelor care au de suferit în urma acestui conflict (8,1
bilioane de dolari: alimente, adăpost, medicamente, apă potabilă etc.).
În nord-vestul Siriei, S.U.A. oferă suport ( stabilization assistance ) forțelor opozante
regimului lui Bashar al-Assad pentru a contracara influența grupărilor afiliate al-Qaida. Oferă de
asemenea ajutor neletal ( non-lethal assistance ) grupării FSA (Free Syrian Army) și FSP (Free
Syrian Police) care protejează comunitățile din zonă împotriva influenței al-Qaida. Aceleași grupări
menționate primesc ajutor neletal și în regiunea de sud-vest în vederea menținerii stabilității în
zonă.
În zona de nord-est, alături de partenerii săi, S.U.A. a luptat împotriva ISIS în vederea
reocupării teritoriilor care au fost sub dominația acestei grupări iar în prezent oferă sprijin în
vederea reconstrucției dar și în vederea eradicării ultimelor măsuri de opoziție pe care ISIS le
desfăsoară în zonă, inclusiv curățarea zonei de explozibilii rămași în urmă ( Explosive Remnants of
War removal).
De-alungul anului 2011, se conturează taberele unor coaliții internaționale pro-Assad
respectiv anti-Assad însă totodată, în interiorul Siriei iau naștere mai multe facțiuni anti-regim care
vor fi ulterior sprijinite de diferiți actori externi. Conflictul sirian devine în cele din urmă un conflict
armat de tip proxy.2
Actorii principali ai conflictului: 3
Siria: Principalul obiectiv al președintelui Bashar al-Assad este recuperarea controlului
asupra întregului teritoriu al Siriei. Într-o primă fază este vizat controlul asupra regiunii vestice
pentru ca ulterior să fie preluat controlul și asupra regiunilor din est.
Principalii aliați sunt Rusia respectiv Iran.
2BUREAU OF NEAR EASTERN AFFAIRS, U.S. Relations With Syria, U.S. Department of State, 2018,
https://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3580.htm?fbclid=IwAR0h9eRmRnmz8hWevWLVqXVASP3xr_u0RIcVcsI1qyupPFqbHsJ6hRADvuo
3Julian Borger, Syria: who are the key players in the conflict? , The Guardian, 2018, https://www.theguardian.com/world/2018/apr/14/syria-
conflict-assad-putin-russia-iran-israel
2

Rusia: Intră în conflict cu forțe armate în septembrie 2015 la cererea de ajutor a lui Bashar
al-Assad în vederea luptei împotriva rebelilor și a grupurilor jihadiste din țară. Deține controlul
bazei navale și aeriene din Khmeimim. Conform celor mai multe surse, pe lângă faptul că este un
aliat tradițional al Siriei, Rusia joacă o carte în vederea redobândirii statutului de putere globală.
Este în același timp conștientă de pericolul reprezentat de un conflict deschis cu S.U.A. și
aliați acestora.
Iran: Vede Siria ca pe o zona tampon și ca pe un pod înspre gruparea Hezbollah (miliția lor
clientelară din Lebanon). Îl susțin pe Bashar al-Assad mai ales pentru că se împotrivesc unui
eventual control al sunitilor în Siria. Nu își doresc o confruntare directă cu S.U.A. Reprezintă o
amenințare pentru Israel.
Israel: Orice câștig strategic al Iranului în Siria reprezintă o amenințare pentru Israel.
Aceștia își doresc să elimine orice forme de comunicare, furnizări și control ale Iranului față de
Hezbollah. Probabil că nu vor ezita să protejeze înalțimile ocupate ale Golanului sau să creeze o
zonă tampon extinsă în regiune în cazul unor amenințări mai serioase ale Iranului și Hezbollahului.
Regatul Unit al Marii Britanii : Partener în coaliția internațională anti ISIS. Ca membru
permanent al consiliului de securitate al ONU, nu poate sta deoparte în acest conflict, mai ales după
ce a văzut o slăbire a parteneriatului strategic cu S.U.A. în urma refuzului de a interveni militar în
Siria în 2013, alături de S.U.A. după ce anterior au avut loc atacuri chimice provocate de către
regimul lui Bashar al-Assad, inclusiv împoriva civililor.
Franța: La fel ca și Marea Britanie, are nevoie de a se desfășura ca o mare putere. Menține
un discurs virulet împotriva folosirii de arme chimice. Luptă împotriva ISIS, mai ales pe fondul
unei serii de atacuri teroriste domestice care o vizează.
Turcia: Recep Tayyip Erdogan avea inițial una dintre cele mai severe vociferări împotriva
regimului lui Bashar al-Assad. Ulterior, rezultatele de până în prezent ale conflictului îl fac să caute
căi de acomodare cu președintele siriei și aliații săi în vederea dizolvării teritoriului și puterii
acumulate de către kurzi la granița de nord a Siriei cu Turcia pe care îi vede ca pe o amenințare la
securitatea statului pe care îl conduce (linkuri cu PKK de pe propriul teritoriu). Kurzii (principala
forță din SDF – Syrian Democratic Forces) reprezintă în schimb principalul aliat perceput de către
S.U.A. în lupta împotriva ISIS.
S.U.A. : Principalele motive sunt legate de lupta împotriva ISIS și o politică de izolare
(containment) a Iranului (care amenință partenerul strategic în regiune, Israel). Folosirea armelor
chimice în regiune sunt un alt factor important precum și menținerea statu-quo-ului de unică mare
putere militară globală.
3

Kurzii: Liderii kurzilor din Siria declar ă la nivel oficial faptul că își doresc autonomie în
cadrul statului sirian, spre deosebire, în special, de liderii kurzilor din Irak care și-au exprimat
dorința creării statului Kurdistan în zona geografică și culturală pe care kurzii o ocupă în regiune
(Irak, Turcia, Siria, Iran etc.).4
„We have won against ISIS”
Pe 19 decembrie 2018 președintele american Donald Trump anunță faptul că trupele
americane din Siria (aproximativ 2000 de soldați) se vor întoarce acasă în urma înfrângerii ISIS,
lucru care stârnește rumoare în rândul aliaților S.U.A. și surpriză în aproape întreaga lume.5
În urma anunțului oficial din decembrie, oficiali ai S.U.A. au încercat să tempereze
declarația președintelui Donald Trump, fiind imediat întrevăzute consecințele unei astfel de acțiuni.
Astfel, secretarul de stat Mike Pompeo spune că nu vor exista ajutoare de reconstrucție din
partea S.U.A. pentru teritoriile aflate sub conducerea lui Bashar al-Assad atât timp cât aici se vor
afla forțe iraniene sau forțe sprijinite de către acestea.6
Consilierul pe teme de securitate de la Casa Albă, John Bolton, declară pe 6 ianuarie 2019
faptul că revenirea trupelor americane din Siria va fi condiționată de un acord cu Turcia astfel încât
să fie evitat un atac din partea celor din urmă împotriva aliaților S.U.A. împotriva ISIS.7
Scenarii
Lucrarea de față își propune să producă patru dintre scenariile posibile care vor urma acestei
decizii folosind metoda analizelor de scenarii:
1. Turcia va ataca gruparea kurd ă situată la est de râul Eufrat în vederea eliminării amenințării pe
care aceștia o reprezintă în concepția sa în vederea creării unei zone tampon la granița sa cu Siria.
Teritoriul sub influența YPG (kurzi) va scădea considerabil. Siria va accepta situația creată până
când va recăpăta influența asupra restului teritoriului său iar ulterior va negocia preluarea
controlului și asupra zonei tampon creată de Turcia cu condiția probabilă ca zona să fie repopulată
de alte populații decât cea formată din kurzi.
4Zeynep Kaya & Matthew Whiting, Sowing Division: Kurds in the Syrian War , Middle East Policy Council, 2017,
https://www.mepc.org/journal/sowing-division-kurds-syrian-war
5Mark Landler, Helene Cooper & Eric Schmitt, Trump to Withdraw U.S. Forces From Syria, Declaring ‘We Have Won Against ISIS’, The New
York Times, 2018, https://www.nytimes.com/2018/12/19/us/politics/trump-syria-turkey-troop-withdrawal.html
6Barbara Plett Usher, US to expel every last Iranian boot from Syria – Pompeo , BBC News, 2019, https://www.bbc.com/news/world-middle-east-
46828810
7Natasha Turak, A US withdrawal from Syria won't happen without a deal to protect the Kurds, White House's John Bolton says , CNBC, 2019,
https://www.cnbc.com/2019/01/06/us-syria-withdrawal-wont-happen-without-deal-to-protect-kurds-bolton.html
4

Semnale și indicatori favorabili:
– Siria, alături de aliații săi (Rusia, Iran) poate accepta o poziție pasivă, fără a consuma resurse în
vederea reocupării zonei controlate de către kurzi.(6 puncte)
– Turcia vede absolut necesară eliminarea amenințării kurde de la granița sa cu Siria.(8 puncte)
– Rusia nu intervine împotriva intereselor turce, sperând astfel ca cei din urmă să accepte ca și
câștigătoare o alianță cu Rusia în detrimentul S.U.A., mai ales că Turcia, astfel, nu ar respecta
ceințele S.U.A. ca forțele kurde să nu fie atacate.(5 puncte)
Semnale și indicatori defavorabili:
– Condiția S.U.A. ca retragerea sa din zonă să nu dea undă verde Turciei unui atac al celor din urmă
împotriva forțelor kurde. (3 puncte)
– Siria își dorește acces la resursele teritoriului controlat în prezent de către forțele kurde iar în cazul
unei invazii turce, aceste resurse, în continuare, nu vor fi la îndemână în vederea reconstrucției țării.
(6 puncte)
– Rusia, în urma retragerii S.U.A. care a comunicat la nivel oficial prin John Bolton că „ We learned
that when America retreats, chaos often follows ”8 poate interpreta acest lucru (conflict imediat între
Turcia și forțele kurde) ca o slăbiciune a sa de a menține un status-quo relativ non-conflictual în
zonă imediat după retragerea S.U.A. care prin prezența sa a reușit acest lucru până acum. Astfel,
poate înclina mai degrabă înspre negoicieri de deescaladare a conflictelor în zonă astfel încât să
demonstreze vestului că plecarea S.U.A. din zonă și gestionarea rusă a situației a condus în fapt la
mai puțină violență, poate chiar la consens general între actorii regionali.(7 puncte)
2. Forțele kurde vor negocia cu Bashar al-Assad autonomia teritorială în cadrul Siriei. În fața
retragerii S.U.A. din regiune însă, negocirile vor fi purtate de pe poziții slabe, lucru care poate
conduce către un eventual consens în legătură cu un teritoriu mult restrâns față de cel ocupat în
prezent precum și alte condiții privind împărțirea resurselor din regiune.
În cazul unui astfel de acord Turcia nu mai poate ataca forțele kurde fără riscul ridicat al unui
conflict cu Siria și aliații săi.
8Barbara Plett Usher, US to expel every last Iranian boot from Syria – Pompeo , BBC News, 2019, https://www.bbc.com/news/world-middle-east-
46828810
5

Semnale și indicatori favorabili:
– Rusia dorește să arate vestului că în lipsa S.U.A. poate aduce pacea într-o zonă cu o situație foarte
complicată (lucru nereușit de S.U.A. de la începutul conflictului din Siria).(7 puncte)
– Siria recapătă acces la resursele atât de necesare în vederea reconstrucției țării și evită o nouă
incursiune militară pe teritoriul său (Turcia). (9 puncte)
– S.U.A. poate spune că și-a respectat angajamentul declarativ față de forțele kurde (să nu fie expuși
în fața invaziei turce).(8 puncte)
– Forțele kurde pot asigura în regiune alungarea reminiscențelor ISIS și implicit stopa reorganizarea
acestora pe teritoriul Siriei de nord nord-est. (7 puncte)
Semnale și indicatori defavorabili:
– Turcia este foarte acid ă în ceea ce privește prezența forțelor kurde la granița sa de sud cu Siria.(9
puncte)
– Siria își dorește controlul total asupra regiunilor ocupate în prezent de kurzi și refuză acordarea
autonomiei în orice zonă acestora. (7 puncte)
3. Indiferent de concretizarea situației în nord, Israelul decide să își extindă zona tampon din jurul
înălțimilor Golan atacând forțele iraniene și aliații săi pe teritoriul Siriei. S.U.A. este în alertă și
poate reveni cu forțe în regiune dacă răspunsul Iranului și aliaților săi este acela de contra-atac.
Semnale și indicatori favorabili:
– In cazul în care retragerea S.U.A. din regiune permite în continuare prezența trupelor iraniene pe
teritoriul Siriei și implicit cooperarea și mai directă a acestora în principal cu gruparea Hezbollah,
Israel poate proceda la atacul consistent asupra forțelor iraniene din Siria.(4 puncte)
– S.U.A. rămâne garantul de securitate al Israelului chiar dacă decide să își retragă trupele din Siria.
(8 puncte)
– Scopul urmărit al Iranului este menținerea de trupe și intelligence în regiune precum și strângerea
legăturilor cu Hezbollah. Israel reprezintă inamicul numărul unu în regiune. (8 puncte)
Semnale și inidcatori defavorabili:
– Iranul poate limita acțiunile care să îi aducă prea aproape de un conflict cu Israel. Menținerea
zonei în tensiune poate fi un lucru dezirabil pentru aceștia deoarece pacea în Siria ar conduce către
atragerea atenției asupra culoarului pe care aceștia încearcă să îl consolideze între Iran și
Mediterană, culoar care servește și unei importante piețe negre profitabile pentru regim (arme,
6

muniții etc.). Cel mai probabil însă, menținerea regiunii în tensiune nu se vrea să îi implice în mod
direct, cel puțin nu împotriva Israel și S.U.A. (9 puncte)
– Israel menține statu-quo-ul și nu încearcă expansiunea zonei tampon dincilo de înălțimile Golan.
(9 puncte)
– S.U.A. prin Donald Trump, poate pune presiune pe Israel în vederea evitării unui conflict întrucât
nu vrea să revină cu trupe în regiune tocmai după ce decide să părăsească zona, acest lucru fiind
văzut ca o mutare strategică profund greșită de către celelalte state și publicul S.U.A. (adversarii
politici ai lui Trump în schimb s-ar putea bucura de un astfel de eșec).(8 puncte)
4. Cel mai negru și puțin probabil scenariu este acela în care Rusia decide, după retragerea S.U.A.
să satisfacă pe deplin atât Turcia cât și Iranul. Astfel, kurzii vor fi îndepărtați complet din zona
graniței de sud cu Siria, Iranul va ataca înălțimile Golan provocând Israelul iar Siria va rămâne
ulterior cu aceste regiuni sub suveranitate în condițiile unui culoar iranian înspre Mediterană și forțe
turcești în nord până la repopularea zonei cu o populație agreată. Rusia își menține și consolidează
baza/bazele militare de pe teritoriul Siriei, câștigă aliați care nu mai pot da înapoi de la
reprcursiunile vestului în cazul unui astfel de scenariu.
Semnale și indicatori favorabili:
– Rusia dorește să își concretizeze poziția de mare jucător în plan internațional. (8 puncte)
– China poate fi cooptată ca partener strategic în reconstrucția zonei dar și în dezvoltarea ulterioară a
statelor acestei posibile alianțe din zonă.(4 puncte)
– Turcia ar elimina amenințarea kurdă și după ce ar veni în mod decisiv alături de Rusia,
(destabilizând totodată alianța N.A.T.O.) ar putea renunța la corectitudinea politică astfel încât să
elimine decisiv această amenințare și pe propriul teritoriu. (3 puncte)
– Iranul s-ar putea baza pe noua alianță creată în regiune (Rusia, Turcia, China) pentru a-și consolida
rolul de putere regională. (6 puncte)
Semnale și indicatori defavorabili:
– Un astfel de scenariu ar aduce în prim plan coalizarea S.U.A. cu toți partenerii săi și un răspuns
ferm. (10 puncte)
– Coaliția S.U.A. este percepută ca fiind superioară celei care s-ar concretiza în regiune. (9 puncte)
– Nimeni nu își dorește un război total. (10 puncte)
7

Analiza punctajelor:
Scenariul 1 (Turcia atacă forțele armate kurde din Siria)
Media indicatorilor favorabili: 6,33
Media indicatorilor defavorabili: 5,33
1+
Scenariul 2 (Kurzii vor negocia cu Bashar al-Assad autonomia într-o regiune restrânsă)
Media indicatorilor favorabili:7,75
Media indicatorilor defavorabili: 8
0,25 –
Scenariul 3 (Israel escaladează conflictul cu Iran și aliații săi; S.U.A. poate reveni în regiune)
Media indicatorilor favorabili: 6,66
Media indicatorilor defavorabili: 8,66
2 –
Scenariul 4 (Rusia escaladează conflictul în alianță cu Iran, Turcia, Siria și posibil China)
Media indicatorilor favorabili: 5,25
Media indicatorilor defavorabili: 9,66
4,41 –
Deși primul scenariu pare cel mai plauzibil, din prisma singurei diferențe de ordin pozitiv
între indicatorii favorabili și nefavorabili, scenariul 2 ne arată valori mai ridicate ale mediilor
obtinute pentru indicatori sugerând o posibilitate mai ridicată a scenariului.
Prezentul studiu conține o serie largă de limitări având în vedere perioada de timp scurtă
avută la dispoziție pentru înțelegerea unei situații foarte complexe din Siria și din regiune în
general, precum și a intereselor actorilor implicați.
Punctele acordate fiecărui indicator au survenit în mod mai degrabă intuitiv în urma
parcurgerii surselor listate la capitolul bibliografie dar și a altora citite în trecut pe subiect.
Opinia personală este aceea că nu vor exista escaladări serioase ale conflictelor din interiorul
Siriei și că negocierile, după retragerea S.U.A. din regiune, vor fi mai degrabă pașnice sau cel puțin
doar de natura celor existente în ultimele 6 luni.
8

Dacă S.U.A. pune în practică retragerea trupelor din Siria, Rusia va fi în poziția de a
administra o situație foarte complexă și, cel mai probabil, își va dori să-i reușească ceea ce nu le-a
reușit americanilor, anume pacea în regiune (coroborată cu propriile interese).
Bibliografie:
Barbara Plett Usher, US to expel every last Iranian boot from Syria – Pompeo, BBC News, 2019,
https://www.bbc.com/news/world-middle-east-46828810
BUREAU OF NEAR EASTERN AFFAIRS, U.S. Relations With Syria, U.S. Department of State, 2018,
https://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3580.htm?
fbclid=IwAR0h9eRmRnmz8hWevWLVqXV ASP3xr_u0RIcVcsI1qyupPFqbHsJ6hRADvuo
Julian Borger, Syria: who are the key players in the conflict?, The Guardian, 2018,
https://www.theguardian.com/world/2018/apr/14/syria-conflict-assad-putin-russia-iran-israel
Mark Landler, Helene Cooper & Eric Schmitt, Trump to Withdraw U.S. Forces From Syria, Declaring ‘We
Have Won Against ISIS’, The New York Times, 2018, https://www.nytimes.com/2018/12/19/us/politics/trump-
syria-turkey-troop-withdrawal.html
Natasha Turak, A US withdrawal from Syria won't happen without a deal to protect the Kurds, White House's
John Bolton says, CNBC, 2019, https://www.cnbc.com/2019/01/06/us-syria-withdrawal-wont-happen-without-
deal-to-protect-kurds-bolton.html
World population Review, Syria population 2018, http://worldpopulationreview.com/countries/syria-
population/
Wikipedia, Siria, https://ro.wikipedia.org/wiki/Siria
Zeynep Kaya & Matthew Whiting, Sowing Division: Kurds in the Syrian War, Middle East Policy Council,
2017, https://www.mepc.org/journal/sowing-division-kurds-syrian-war
Sursele au fost accesate în perioada 02.01.2019 – 16.01.2019

9