Sinpetreanuioan@yahoo.com 331 Cuza Text

WIKIPEDIA Alexandru Ioan Cuza De la Wikipedia, enciclopedia liber’ Acest articol se referă la un domnitor al Moldovei si al Țării Românești. Pentru alte sensuri, vedeți Alexandru Ioan Cuza (dezambiguizare). Nu confundați cu Alexandru C. Cuza. Alexandru loan Cuza (sau Alexandru loan I; n. 20 marte, aprile 1820, Bârlad, Moldova ~ d 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul Germanl*l) a fost primal domnitor al Princpatelor Unite si al statului. national A. participat mișcarea revolutionaré de la 1848 din Moldova si la lupta pentru unirea Principatelor. La ianuarie 1859, Cuza fost ales domn al Mokdove, iar la 24 ianuarie 1859 si al ării Românești, infăptuindu-se astfel unirea celor dows principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o sustinutd activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și ării Românești de către Puterea suzerand și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Romine pe înfaptuirii unității“ constiuționale si administrative care sa relizat în ianuarie 1862, când Moldova gi Tara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial în 1862, numele de România și formând statu român modern, cu capitala 1a București, cu o singură adunare și un singur guvern Al Romănia, activ la Cuza a fost obliga să abdice în anu 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și Monstruoasa Coaliție, din cauza orientărilor police diferte ale membrilor săi, care au reactionat asfel fal de manifestările autoritare ale domnitorului, Cuprins Domnia Alegerea ce dormitor Reformele ui Cuza Sacularizarea avertr mânăstreșt Reforma fiscală Reforma agrară Ae reforme Prima ine de cae ferată din România pein wha ereu Nana Jan CzatRetome Ja Cuza Alexandru loan Cuza Domnitor al Moldovei (până în 1862), Domnitoral Tari Romanest (pana în 1862) Doran al Principatelor Unite ale Moldovei și ‘Tari Românești (după 1862) ‘Alexandru loan Cuza, domnitorul Principatelor Române Date personale Nascut Decedat 35a 1973 (53 de ani) == Heidelberg, Germania Inmormântat Manastrea Sfinți Tri lerahi din log” Căsătorit ou Elena Cuza, n. Roseti Elona Maria Catargu Obrenovt amantă) Copi ‘Alexandru AI. loan Cuza Dimiie Cuza” Cetățenie if Romania Religie Biserica Ortodoxă Româna“ Apartenență nobil Familie niciuna Abdlearea sexu nobilară Nota o ime 1859-25 Numismatics ae Note Prodecesor Cămăcămie, Malorar A Cantacuzino, Biblograte Vasie Suriza și Anasiasie Biblogratesuptientars Panu Tara Romaneasca: oan Legaturi externe Manu, Emanoil Băleanu și vezi loan Ai Pipe Succosor Loclenenia domnească tase Galerie Primii ani de viață ile at matur Născut în Birlad, Cuza a aparținut clasei tradiționale de boier din Moldova, find fiu ispravnicului loan Cuza (care a fost de asemenea és lun proprietar de pământ in județul Faleiu) si al Sultanei (sau Solana), membră a familiei Cozadini de origin’ fanariote. Alexandr Pati primește o. educație europeană, devenind ofifer în armata Wodlic die te pe ro wiped crgn ince ph moldovenească și ajungind la rangul de colonel. S-a căsătorit eu | P7W%e”Nerandei ea Cuzakacton=oaissecton lena Roset în 1844 în aul 1848, Moldova și Țara Românească au fst cuprinse si le de febra revoluțiler europene. Revolta moldovenilor a fost suprimată repede, dar în Țara Românească revoluționarii au preluat puterea si au guvernat în timpul veri. Tânărul Cuza a jucat un rol suficient de important pentru a i se evidenția înclinație liberale, avute în timpul episodului moldovenese, astfel că ese transportat ea prizonier la Viena, de unde a fost eliberat cu ajutor britanie Revenind în Moldova în timpul domniei Prințului Grigore Alexandru Ghica, a devenit ministru de război al Moldovei, în 1858, șia reprezentat orașul Galați in divanul ad-hoc de a Tas. Cuza a fas un proeminent politician ia susținut cu trie uniunea Moldovei si Țării Românești. A fost nominalizat ambele tri de către Partide Națională, are milta pentu in defavoarea unui prinț străin. Profitind de o ambiguitate în textul Tratatului de la Paris, ete ales domn al (24 ianuarie Moldovei pe 17 ianuarie 1859 (5 ianuarie după calendarul iulian) și în Tara Românească pe 5 feruarie 1 după calendarul iulian), Elena Cuza Articol principal: Elena Cuza, lena Cuza se înrudea cu neamul Sturdzeștlo 41 Balsilor și al Cantacuzinitor [3] gudecână cupă portretal realizat de Srathmary când avea 38 ani, putea fi socotită o femeie foarte mică și subțire, cu o expresie severă, eu ochi negri si foarte timidă. Edueatia ei urmase calea obișnuită în epocă: guvernantă franceză Și gern Iierar al mătușii sale Agripina Sturdza, din Tas pensionul Buralat, anturajul social și în 1844 ca Ia întâlnit s-a îndrăgostit si s-a căsătorit eu Alexandru loan Cuza El era o fire estrovrtită, impulsvă, care se simțea bine printre oameni, se purta foarte galant eu Temele] Ea era o introvertă, cu o mulțime de inhibi, Slabele yanse ca acest mariaj să meargă au fost anulate d a început de incapacitatea Flene de a-i oferi un urmaș soțului i și de aptul că a pus datorile față de mami inaintea celor față de sot. La go aprile 844 seria: Elene Cuza „Crede-mă, mamă, noile sentimente pe care le am față de soțul meu nu mă vor impiedica să pein wha ereu Nana Jan CzatRetome Ja Cuza an te iubese” După ce s-au căsătorit, ei s-au stabilit în modesta casă a părinților Jui Cuza, Ion i Sultana, din Galați 71 Deși soția sa nu a avut copi, ea i-a ereseut ca pe propriii să copii pe ei doi fi avuti de Cuza eu amanta ui, Elena Maria Catangiu-Obrenovie: Aleyandr Toan Cuza (1862 (unele surse menționează anul 1864) – 1889) si Dimitrie Cuza (1865, – 1988), care s-a sinucis] A împărtășit cu stoicism exilul soțului detronat i, după moartea acestuia la 16 mai 1873, i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoțiune, neingăduind să se rosteased un singur cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoștea, le Ingdduise s-0 spunea eu mândrie — e iertase, en singura care pe lume putea să aiba acest drept.491 Înfăptuirea unirii Articol principal: Unirea Principatelor Române, Unirea Principatelor Române a avut lo Ia jumătatea secolul reprezintă unifearea vechilor state Moldova și Tara Rominească. Unirea este al XIX-lea și strâns leată de personalitatea Ii Alexandra loan Cuza side alegerea sa ca domnitor al ambelor principate I ianuarie 1859 în Moldova il 24, 1859 în Tara Românească, Totus, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două tari. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Tara Românească, în timpul domnilor hui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodmântul războiului Crimeii a dus Ia un contest european favorabil nenizării unirii. Votul popular Statuia ui Alexandru loan Cuza din lași Portret oficial Alexandru loan Cuza constituția adoptată în acel an denumit noul tat Româna ol Domnia favorabil uniri în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoe în 1857 a dus la Convenția dela Paris din 1858, 0 înțelegere între Mail Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală intre cele dovă țări, eu verne diferite și cu unele institut comune; principatele trebuiau si se numească Principatele Unite Moldova si Valahia. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Toan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le uniune personală În 1862, cu ajutorul unionistilor din cele două tri, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carl de — Hohenzollern Sigmaringen, iar Palatu familei Cuza. e la Ruginoasa testazi Muzeul Memorial Alexandru loan Cuza Romania în timpul domniei ti Cuza pein hia ereu Aare Jan Cazare Ja Cuza Domnia ui Cuza Vodă a fost caracterizată de o nerâbdătoare dorință de a ajunge din urmă Oeridentul, dar efortul domnului și al sprijinitorilor săi ntâmpină rezistența forțelor conservatoare și a inerților colective. Mai grav, el sti sub semnul provizoratului, căci domnia lui Cuza este percepută ea pasager ara a vru un domn sein, I-a acceptat însă pe eel autohton, dar n-a renunțat la vechea deleanță; în așteptarea contextului prielnic, e îngăduie un provizorat Reședință domnească alui ‘Alexandru loan Cuza (astăzi După Conventia de la Paris din 1858, marile | Muzeul Unei) in lași puteri au sat guvernul iecărui principat român în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacami, până la alegerea domnitorilor. Principla atibuție a comisilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unii cu Tara Româneaseă. Unionișii moldoveni au putut impune cu ușurință candidatura la domnie a colonelului Alexandru Toan Cuza, care a fost ales Conogildomnoseivoce po dama ca unanimitate de voturi la 5/7 ianuarie 185 Tea alegeri domnului Sul rapa moldovean si la Bucuresti a fost oficial sugerată muntenilor de către delegația Moldove, care mergea spre Constantinopol pentu a anunța rezultatul alegerii de la Tai. În Tara Românească, adunarea electivă a fost dominată de conservatori, care să scindat. Neputandu-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatori munteni au sfarsit prin ase alia candidatului Partidei Nationale care a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie 1859, domn al Țării Românești. Asta, românii au realizat de facto unirea, punând la 24 ianuarie 1859, bazele statului național madera român. Sprijinul lui Napoleon al II-lea fost decisiv pentru dezarmarea opoziției Turciei și a Austrie ață de dubla alegere, aste ela 1/13 aprilie 1859 Conferința de la Paris a puterilor garante dădea recunoașterea oficială a faptului împlinit de la 24 ianuarie 1859 [rureia -a reeunoseut pe Alexandru Ioan Cuza ea domnitor al Principatelor în 18611 Alegerea ca domnitor Conform deciziei Convenției de la Paris, Ia 15 mal 1859 ete înfințată Comisia Centrală la Focșani, ce avea ca scop. redactarea primului proiect de Constituie din istoria modernă a României și realizarea altor proiecte de unificare legislatva a Principatelor. Proiectul de Constituție nu a fost aprobat însă de dermnitorul Cuza, Comisia Centrală din oșani fina desfinat în februarie 1862143] Reformele lui Cuza După relizarea unirii, domnitorul Alexandru loan Cuza i colaboratorul său eel mai apropiat, Mihail Kogălnieeanu (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1964), reforma învățământului (1864) reforma justiției (1864) a. care au iat un cadru modern de dezvoltarea țării 4 întâmpinând reistență din partea guvernului și a Adunării Legiuiroare, aleătuite din reprezentanți i boierimii și ai marii burghezi, precum șia biserii, n infăptuirea unor reforme, Cuza formează în 1863, un guvern sub conducerea li Mihail, Kogălniceanu, care ăstirești (decembrie 1863) și dizoltă Adunarea Legiuitoare (vita de stat de la 2 mai 1964), În același an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebei, o nouă constituție și 0 nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, și decretează (14 august 1864) legea rurală concepută de Kogălniceanu. în timpul domnii ui Cuza a fost conceput codul civil si Codul penal de inspirație franceză, legea pentru obligativitatea invățămintului primar și au fos infintate primele universități din tar, respecti cea de la ași (0860), care ai Îi poartă numele, și cea de la București (1864). Tot în această perioadă a fost organizată si armata alizează salarizarea averilor pein hia ereu Aare Jan Cazare Ja Cuza ast naționala 5) Secularizarea averilor mănăstirești Legea seclarizării averilor mănăstirești a fost dată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza eu stopul de a Tua toate proprietățile și averile anumitor Biserici și mănăstiri sale trece în proprietatea statului, pente „a spori avutia țări” Tot în timpul Ii Cuza unele manăstri și schituri au fost desființate total sau transformate în biserici de mir. Domnitorul Ioan Cuza a instituit un imporit de 10% asupra veniturilor nete ale ministclor, biseielr, anumitor seminarii, centre de asistență socială ee. În fata acestor măsuri mitropolitul Sofronie Milescu al Moldovei a fut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la înlăturarea sa din Scaun, această sare provocând, mai târziu, însăși căderea guvernului Kogălniceanu. Legea seculrizăii a fost adeptată în 1869 si, pe lângă cele enumerate mai sus, poate fi menfionat și confiscarea anumitor averi pe care le aveau unele mănăstiri din Sfântul Munte Athos și pe care l-au primit ew mult timp e de la alti domnitori (Stefan cel Mare, Mihai Viteaz et.) pentru ca monahii din Sfăntul Munte să se roage pentru bunăstarea domnilor lor {mn total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25% din Suprafața agricolă și forestieră a Tari Românești și a Moldovei. Reforma fiscală Reforma (scală a fost materializată prin însituirea impozitului personal Și a contribuției pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaților majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului fancar Și ate măsuri care au făcut ca ln sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ- palitice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea i adăugată pe plan cultural, „importanta inițiativă a guvernului moldovean al lui Mihail Kogălniceanu, care a institut, în toamna anului 1860, prima universitatea țări, cea ieșean 7) Reforma agrară A. Cuza în anii 1860 LUtogratie de August Stner ioLbova 1,201] Imaginea ui Alexandra loan Cuza pe o marcă postal gin Republica Moldova = Cidirea principală a Universități n București Dezbaterile invergunate care au avut le în vara anului 1862 în privința proiectului de reform’ agrară propus de conservatori și adoptat de majoritate, dar nesancționat de domnitor, au dovedi că maleabilitates de care dadeau dovadă o bund parte dintre conservator, în privința adoptării unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de etre e a unei reforme agrare în sensul programelor revoluționare de Ja 1848418] De aceea, In ani imediat următori nificant administrative, mu s-a putut trece bruse la reforma agrară, ci s-a continuat, pentru o perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia organizări moderne a statului, deoarece acestea nu intimpinau opoziția conservatorilor, încă stăpâni pe majoritatea mandatelor din adunare datorita sistemului electoral restrctv, Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea căilor ferate, pein hia ereu Aare Jan Cazare Ja Cuza sm constituirea Consiiului superior al instrucțiunii publiee, un regulament de navigate, organizarea corpului inginerilor civ, reorganizarea Școli de silvicultură și o serie de măsuri premergătoare unei seularzări a averilor manistirest au reprezentat, in această perioadă, conertizărle planului de reforme 9] Din momentul în care conducerea guvernului a fost preluată de Mihail Kogălniceanu, aducerea din nou in dezbatere a reformei agrare a dus a izbuenirea unu violent conflict între puvera și majoritatea adunări. A urmat lovitura de stat dela 2 mai 1864 când deputați au fest evacuati din slă de un detașament milita și Adunarea Leguitoare dizolvată. Această Tovitur.asporit puterea domnitorului Cuza, și totodată a alăturat monopolul politie al eonservatrilor asupra majorității în adunare: Sanetiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea nol tări de lucruri de ere puterea suzerană i puterile arante a creat posibilitatea decntării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desfinându-se relațiile feudale în agricultură și procedăndu-se e O improprictrire a țărănimii lcașe. Prin Legea rural din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de țrani au fot împroprietărite eu loturi de teren saricol, iar aproape ați 60.000 de săteni au primit locuri de casă si de grădină. Țăranii impropretiriti au devenit contribuabili la bugetul d stat, rezultând aste orgie a bazei de impozitare. Fragmenlarea terenurilor i lipsa utilajelor agricole moderne au dus a scăderea produetie agricole în urmatorii ami, dar repartizarea e a fst mai echitabilă. Reforma agrară din 1864, cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865, satisfăcut în parte dorința de pământ a ăranilr, a desfințatseritție și relație feudale, dând un impul însemnat dezvoltării capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai insemnate evenimente ae istoriei României din secolul al XIX-lea, (29) După desființarea Adunării Legivitoare (2 mai 1864) Cuza pierde sprijinul tuturor partidelor politice și, pentru a putea verna se inconjoar de o camarilă formată din funcționari corupți care primesc funcții i contracte cu statul; coruptia și sifonarea banului publie mai ses în lucrări de infrastructur ating cote ridicate. Alte reforme {In timpul guvernului condus de Mihail Kogălniceanu, sa trecut la etapa hotărâtoare a înfăptuirii reformelor. Atel, primul demers făcut, într-o direcție în care guvernul știa că nu avea să intimpine opoziție pe plan intern, a fost acela al seeularizării. La 19/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat Seealarizarea averilor mănăstire cu 93 de voturi contra 3 Er o măsură de insemnătate majoră, datorită creta era recuperat peste un sfert din teritoriul national. Apo au fost elaborat și promulgate Legea contabilității Legea consililor județene, Codul Penal si Legea instrucțiunii publice, precum și crearea Consul de Stat. Tot acum se înființează Scoala Națională de Arte Frumoase, Ia Bucuresti, Ia conducerea căreia este desemnat Theodor Aman și este inaugurată, în premieră o Șeoală de Medicină Veterinară Mihail Kogălniceanu Analiind suita de evenimente, uncle eu caracter realmente revolutions, se poate spunecă (gore ce Misa Popo) sub domnia lui Alexandru loan Cuza au fost puse bazele statului unitar român modern 21 Practic, nu există domeniu de activitate economies, social-politică, culturală, administrativă sau militară din țară, în care Cuza să nu f adus îmbunătățiri gi noir organizatorice pe baza noilor cerinte ale epocii moderne. Prima inie de cale ferată din România. în septembrie 1865, Alexandru Toan Cuza a acordat companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate ret-Giurgiul:2] (ind calea cea mai seurtă care lega capitala țări eu Dunărea și astfel eu restul lumii) Lungimea linet avea 70 km, a un preț de eonstructe de 196.500 franci pe kilometru. La 19/31 octombrie 1869 regele pein hia ereu Aare Jan Cazare Ja Cuza am Carol al Rominie ace inaugurarea acestei primei lini de cae ferată, care avea să fie prelungită în 1870 cu încă 2,6 km până la Smârda, Abdicarea și exilul Regiml personal institut de Cuza după 2 mai 1864 8 provocat. nemulțumirea liberalilor radicali, care ‘ulterior au făeut cartel cu conservatorii acest fapt a abit pozțile domnitorului si a animat activitatea monstruoase coaliții (denumire promorată in epocă de presa favorabilă lui Cuza), Boărâtă să înlăture Compltiti au reușit srși realizeze. planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul €. Haralambie, maiorul D. Lecca șa), și baw constrâns pe domnitor si abdice în noaptea de 10/22~11/23 februarie 1866. La aceasta a contribui însuși AL 1. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reaeționari, ci într-un diseurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea ‘unui principe străin precum prevedea una din dorințele divaneler ad-hoe din 1857 (apt susținut și deo sersoare adresată unui diplomat străin) Februarie 1866 ‘Aexandru loan Cuza. (portret de Mișu Pope) Pe actl ist de Cuza sera: „No, Alexandru Toan I, conform dorinței mațiumii întregi si angajamentulu ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi februarie 1866, cârma guvernului in mâna unei Locotenente Domnești și a Ministrului ales de popor. oul zile mai târziu, Cuza -impreund eu soția amanta și cei doi fi a părăsit Bucurestol spre Brasov. A fst instituită o locotenență domnease aleătută din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu si colonel Nicolae Haralambie din parea armatei. Conducerea guvernului revenit ui Ton Ghica; apoi Senatul si Comisia au proclamat ca domnitor pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgiană, dar acesta nu a acceptat coroana 24 Provizoratullocotenentel domnești a luat sfârși abia dupa ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat să devină principe al României, la 10 mai 1866. Proclamarea domnitorului Carol 1 si aprobarea Consitțici din 1866 s-au făcut printrun plebiscit cu rezutate asemănătoare (peste 99% voturi pentru) cu cel din mai 1864, Această abdicare sită putea avea consecințe grave pentru România, pentru că: 1. dupa inlaturarea lu Cuza, satele au fost inspăimântate că reforma agrară nu va mal avea oc. 2 Ia aprile 1886 la Iași a avut loc o demonstrație (orchestrată de Rusia) a Misc Separatiste care a cerut anularea, uniri Molsove cu Tara Românească șa promova un canciéat obscur la tonul Moloovat Roseti Roznovanu, 3, Poarta Otomană a mobilzat armata la Dunăre penru a interveni în România, unirea find recunoscută doar pe timpul omni ul Cuza ‘Tara a trent prin căteva luni de primejdie, căci unele Puteri europene se gândea ta o intervenție și chiar la distrugerea. Unirii Prineipatelor. Rusa atte chiar tulburări la Tas, în vederea acestei destaceri 23 Sub lozinca „Jos unirea”, tânărul boicr rusoil Nicolae Roseti-Romovanu, devenit exponentul celor frustrați de pierderea suveranității moldovenesti, a încereat săi domnia, printr-o mișcare reprimată repede de locoteneni (3/15 aprile) 29 Restul vieți sale și-a petrecut-o în ei, locuind majoritatea timpului a Paris, Viena si Wiesbaden, A încercat să revină în țară a persoana privată, dar nu a reușit. Domnitorul Caro 1 a transmis cererile Consiliului de Miniștri, carea refuzat să acorde permis de intrare în țară, pein hia ereu Aare Jan Cazare Ja Cuza mm A fost înmormântat initial la Biserica Domnească de lângă Palatul domnese de la Ruginoasa, conform dorinței sale. La. înmormântarea de la Ruginoasa au participa cel puțin 30.000 țărani, discursurile funebre fină rostite de liberali Petre Grădișteanu, Andrei Vizanti, Nicolae Ionescu, Mihail Kogălniceanu [27] După cel de-al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din lași 25) Hotelul Europa cin Strada de centură Cuza Placa memonală de pe Adenauerpatz Gin Heidelberg, claire hotelului Europa Heidelberg. În acest dn Adenaverpatz, hotel Cuza șa tat Heidelberg utimee zi, Notafilie După ce în august 1965, satul român a primit denumirea de Republica Socialistă România în anul 1966, Banca Națională a Republic Socialiste România a sos 0 nouă ediție de bancnote, iar pe aversul banenote eu valoare nominala de 50 de lei fost reprezentată efigia lui Alexandra toan Cuza. Bancnota cu vacarea nominala. Numismatică e 50 de ei, emisă în 1966 punand pe avers ehgja ll… + ‘Ine 1991-1996 Banca Națonală a Romine! a emis © monedă de circulație, cu Mera loan Cuza valoarea nominal de 50 de lei (ROL), pe reversul căreia a lot gravată chila ui Alexandru loan Cuza, spre stânga. Moneda ese de oe placa cu alama 29) + La 12noiembrie 2009 Banca Națională a României a emis, în ten colectonarioy, un set de ei monede una sin fombac cuprat alta de arg și o ata de aur). pentru sârbatrrea a ‘70 de an de ninaroa Status Major General al Amatei Romane’, pe aversul fecaroa in le find ravată hga li Aexanan loan Cuza spre stânga 9) + La Zune 2014 Banca Națenala a României a pus in creulațe, în atena colecionarir, unset e vei monede (cn aur, in argint și di trnbsc cupra) precum și o monedă din rent cu ocazia pln s 10 de ani seta filarea Senatului României? Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de i, au tul de 900%, diametrul de za mm, o greutate de 6,452 grame sicantulzimgat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală d 10 le ul de 999%, diametrul de 37 mm, o greutate de 31109 grame, iar cant este zimfat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominala de leu, diametrul de 37 mm, Ereutatea de 23, grame și cant zimțt. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitate proof! Reversul, care este comun tuturor monedelor din emisiune (dn aur, din argint și din tombac cuprat) prezintă portretul domnitorului Alexandra Toan Cuza șia mitropolitului Nifon, cae afost primul președinte al Senatului, numele acestora, insriptia în ar de cere yo DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI Și 64, anul evenimentului aniversat”Fiecare moneda, ambaltă într-o capsulă de metacilat transparent, este însoțită de un certat de autenticitate și de o prezentare succintă în limbile română, englez și franceză a vieți și acivitățiatistulu Il pein hia ereu Aare Jan Cazare Ja Cuza am Note 1. AAloxaneru loan Cuza” (hp l-ab itolena/ 1186480 12) Gemeinsame Normdatel, accesat în 33 decembrie. 2014 2.* Horia C. Matei on Nicolae, Shiu Negut, Caterina Radu, Enciclopedia statelor lumi, eda a VI-a București Eat Meronia, 2001 ISBN 973:96451-56, 3.* Mircea Maciu, Nicolae C. Nicolescu, Valeriu Șuteu Me dietonar eniclepoale, Bucureșt, Edtura Stings i Enciclopedică. 1986 4. Magazin store, nr.4, 1994 5, Magazin istorie, nr, 1112, 1982; 46, 1983 6. A.Unrea.. dn ata perspectivă” Mara Prechipiuc- peeze.o htp: Avww, poezie rorindex phplaricie 6130, 21). accesat pe ianuarie 2008 7. „Elena Cuza – dincolo de legend (hip: mmwu.tenetr ofistery/rchiue/mi1998/curenut/mi7 bn)”. Rad R. Florescu, profesor Emerius, Boston College USA. accesat 0401-09, 8. * Marja Obrenovié(htp:idic-academic rul ntienwik 14575643) -accesat pe 2 ianuarie 2009 9.1 N. Iorga, Sfaturi pe intuneric Antologe, edie Inga, nove și comentan de Valeriu Râpeanu și Sanda Rapeanu, Bucureș, Eatura Matară, 1977 10.4 Dumitru Ivănescu, Unirea Principatele Momento, Tape, protagonist as, 2005. 11.13 b Florin Constantiniu, O store sinceră a poporului român, Bucuresti, Editura Univers Enciclopeci, 1997 – ISBN 973-9243.07-x 12.1 Michel Moure, Diclonnare encyclopédque histoire. Vol. G. Aniclul: Cuza Alexandre Jean Ip. 1281 18. * Unrea Focșanr făcută cu fra – zaruldevrancearo 14, * Marcel D. Popa, Horia C. Matei, Miza enciclopedie de ‘store universala, Bucuresti, Edtira Pots, 1988 16. * Alexandr loan Cuza – Institutul National de Cercetare (ip: rolromaniaroistriipla1 him) – accesat pe 4 ianuarie 2008 16. A „De ce finanțează stau Biserica?” Pentru “seculzârie lu Cuza și opera socială (Mtp/inww.ev rolele de-ce-sa fnenteze-stalu biserica pentru Bibliografie “secularizarletu-cuza-s-opera-socala-902160.him), 02 August 2010, evz ro, accesat la 8 august 2010 17. * Aurel Loghin, Maria și Gh, Platon, Universitatea AL. Cuza” d ași București. 1972. p. 143 18. L. Bolezan, Problema agrară în deztatenie pariamentars din Romanian anul 1862, în „Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Historia’, 1981, fr. 1, p. 107 19, Istoria Românie, vol. 1V, București, 1964, p, 348, 20, A Nichita Adénioaie, Cuza Vodă si problema agrară, în Cuza Voda. In memoriam, lași, 1973. 21. Dumitru Wăneseu, Alexandru loan Cuza in conștința stoi lași, Ediura Junimea, 2001 22.1 Dan Popescu – Jesbergul, Secvente din epopeea dezvotă, Ed. Abatros, 1990, pag, 83-84 28. A Regele Carol inaugurat primu tren care avea să arcul în România, pe distanta București (Flare) Glurgu,aintea deschideri ofcile traficului, l data de 18 octombrie 1869 (hip istoria rolexcusiv weblea iencarjaricolregele-caro inaugurat pimul-ren-tare-au a-sa-ccule-romania ian), Historia, Accesal 24 ianuarie 2012 24, * Unirea Principatelor Romane (hitp/Imedia i rohistor istă7_03 him) accesat pe 4 ianuarie 2009 25. A N orga, storia românitr pentru poporul românesc După eat: storia Romaner de N. lrga, Valeni-se- Munte, 1908] Chișinau, Uniunea Seritolar, 1992, p. 203 26. A Florin Constantiniu, O istoria sinceră a peponuui român. Ed. Univers Enciclopedic, București 1997, p, 236 27. A Constantin Bacalbasa, București de antădată. vol! (1871-1877), Bucurest, Editura Eminescu, 1987, p. 126, 28, * Obiect tutte: Manastirea Sfnti Trei lerarh-asio (hpsnviasicomiobiecive_tunstce/Manastea Stn Ui Tei leraehi)-accesat pe ianuarie 2008 29. A Romanian coin, 50 ei 1991 – 1996 (npromaniane ns orgrosoieii8ă1.htmi) 30. Romanian coins, ser- 150 de ai dela ininarea. Statului Major General al Armatoi Romane (hpiroman lancoins.orgioSli09_statul_ major nim) 31.8886 Emisiune numismatică deaicată aniversări a 150 de ani de a Ifinerea Senatului Romariel htp vmbnrrolpage aspx?prid=3016) + Valor Stan. Alexandra Ian Cuza, Bucuresti Edtura Ștințică si Enciclopedică. 1984, + Dan Bogdan, Viorel Sirbu, Pe urmele li Alexandra loan Cuza, București Edtura Spor-Tursm, 1985, + Dumitru wănescu, Alexandru loan Cuza în constinta poster, lași, EGtura Junimea, 2001 Bibliografie suplimentară = Vata șiopera ui Cuza Vodă, Constantin C. Glurescu, Edtura Stintics, 1966 pein hia ereu Aare Jan Cazare Ja Cuza = Anecdote din viata ui Cuza:Vodă, Dumiru Tleor Edltura “Lumen’- 1] (htp. cacheprat cub rolwebopacFUlIBBBO ycsp?SearehMelhod=Find_tăProfle=Defaulă OpacLanguage=rumRequestid=804740_18RecordNumber=08 av ‘sSerptDisabled=1&CSPCHD=00010000000735yweXXj003013751221) Legaturi externe = Alexandru loan Cuza (htp:iworpediarlalexandsioan-cuza-£24/) + Muzeul Memoral AL loan Cuza (it/Imuseum.icroimoldovafasitomenian/muzeul_memoral_cuza him) + [an] Cuza, Alexandru loan (1620-1870) (hip wwwohiou edul-Chastainiaccuza him), de Geral J. Bobango și Paul Michelson, in Encyclopedia of 1848 Revolutions + Cuza și Napoleon al ea (htp. zlruluina rolculturalcuza-si-napoleon-abi-es), 24 ianuarie 2012, Dan Stanca, Zari Lumina Articole biografice = Cuza, erou sau dictator? (itp: Mm historia olexclusv_weblacueliatearicolcuze-erou-dicato), 26 lanuari 2011, Fionn Marin, Mihai Voinea, Historia + ALL. Cuza: tentaile unei domni autortare (ip. storia olesclusv_ meblgeneralarico/ai-cuzartentatte-unei onni-auoriare). Decombre 2008, Livu Bratescu, Historia = fost Alexandru loan Cuza un dictator? () (np: Am historia ofexclusiv_weblgeneralaricolfost-alexandnsioan-cu zavun-dictator), 13 Aprile 2010, Paul E. Michelson, Historia +A fost Alexandru loan Cuza un dctler? (1) (tg: historia rolescusi, mebigenera/arieolfost-lexanaru-oan-u zeundiciatori), 13 Aprile 2010, Historia + Alexandru loan Cuza – Enciclopedia României hitpenciclopediaromanirolwikiAlexandru_loan_Cuza) + Alexandr loan | Cuza, domn al Maldovel, Muntenie si Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei (1820 – 1873) (tt piisora mdlarico\38) Anica 38, ltoria = Alexandru loan Cuza: un om curaj, dr singur (tip ww eve rodetliftrialesan-ioan-cuza-un-om-curajo-sar “singur-636851.himi, 24 lanuane 2008, Andreea Dogar, Evenimentul ze! = 24 lanvarie 1859 – Realtatea se naște din vise (htp/iwfr.10/24-anvarle-1859-realtatea-se-naste-din-vise-62644, pro), 12 decembrie 2011, Camala Pop, FoaiaTransivana 195 de anide la moartea lui Alexandru loan | Cuza (htp N juralul.olspecial/135-de-anide-a-moarea-l-alevan onioan–cuza-125232 tm), 23 mai 2008, Prof. Dr. Stoian Neagoe, Jumalul Național + Gala -un reper in bografia ui Cuza (htp: zlaulumina.roldocumentarigatiu-un-reper:blogrataul-cuza), 24 ianuarie 2008, Pr. Gabrial lan Pelin. Zaru Lumina Referate = Alexandru loan Cuza și Unirea (hip:teferate orasultauroindex phplpgreterate_unulcatisoriehiulretormele-u-alex ananvoan-cuza-sknrea-principalelo.romanel/717 him), referate orasutau ră = Alexandru loan Cuza (htp: roeraL.oteferate_desprealexanru_loan._cuza referat Ito him) referat.ro Dezbateri = Voinea, Ma; Marin, Florin (2 ianuarie 2011). „Cuza, erou sau dictator? (htp: wm adevaru rolsocietate/Cuza-erou „sau dator 0_415159058 mi. Adevărul itp adevarul rolsocietateCuza- Btou-sau diefalăr_ 415159056 him = fost Cuza-Vods franemason? (htp/vmnjumalulralspecialla-fst-cuza-vodarancmason-633590.him), 24 ianuarie 2010, Lavinia Belea, Jurnalul Național Reforme + Reforma A la AL. Cuza (hip:jumalulrlvechiu-sitelld-sitelsuplimenteledte-do-colectioroforma-195-a-al-cuza-12 760 him) 11 septembre 2006, Mihai Stu, Jurnalul Național Revolta din August 1865 = Mineriada” ui Cuza (htp: www historia rolexcuslv webigeneraVaticoUmineriade-u-cuza), 21 Februarie 2011, Alex Lapedatu, Historia = Mineriada” ui Cuza: Preludiul unei abeicăi anuntate (htp:ivwu historia olexclush_ webigeneralaricolmineriada-y Fcuza-preludiu-une-abticar-anuntate) 9 Marie 2011, Historia pene wha ereu Arne Jan Cazarma Ja Cuza sous = Serie secrete și mineriada» li Cuza(htp:/hw historia olexclusiv_ web/actualitatearicolseriile-secrete-min eiada-lu-cuza). 17 Marte 2011, Tberiu Tanase, Historia + August 1866 ve. 13-15 iune 1990: Diferene și asemănări (teava historia rolexcusiv_ webgeneralatcolaugust- 1865-vs-13-15-unie-1990-diferente-asemanar), 14 Marie 2011, Adnan Cioroianu, Historia Abdicarea + Lucruri necunoscute dn culisele abcd ui Cuza (pm historia rolexclushy_weblgeneralatcoblucrur-necunos ute-culsele-2bcicariru-cuza), 9 Februarie 2011, inna Gafla, Historia = Abdice ui A. Cuza și Mihai: semana și deosebiri (htp/iwmwhistoriarofexcusiv webigeneraViaticoVabdicarie “u-aicuza-mihai-vasenanarideosebii) 5 le 2071, Historia + Cuza si Basescu (htp:lvww.evzroldtalistibichir-cuza-s-basescu-439340 him), 20 Aprile 2007, Florian Bichi, Evenimentul zit + 10/11 FEBRUARIE, NOAPTEA ABDICARIISILITE/143 de ani de a detronarea lui Cuza Voda (htp jurnalul olspecia lumalui19-11-feoruare-noaptea-abcicari-sie-143-de-ani, de la-Getronarea-vi-cuza.voda-144106 hi), 1 februarie 2009, Stoian Neagoe, Jurnalul Național = Misterele absicari li AI. Cuza (htp hu descopera roldescopers-istria-romanior5166805-misterele-abdicarivul- a-cuza), 12 decembrie 2008, Nicu Parog, Descopera Vezi și + Ustageflor de stat ai României Căimacamia ete: loan| | Domnitoral ării Românești Suceano Manu, Emanoll Băleanu ‘ales n 24 lenvarie 1659 ‘loan Al lipide Predecesor. Cimăcămia de tre: Stefan Catargiu (se retrage in 1858, Domnitor al Moldovei Succesor ureaza A. ales in lanuare 1859 Cantacuzino), Vasile Sturdza gi Anastasio Banu Predecesor Domnitor al Principatelor Unite |Succesor i ai Principat Locotonenta Domnească Adus de a histo wikipedia oegindex. prp?ite= Alexandru Ultima editare a paginii a fost efectuată la 22 Ianuarie 2018, ora 17:43. Acest text este disponibi sub Icenla Creative Commons cu atribuire și distribuire In condi identice po exista și cauze: suplimentare. Vede) detali la Termeni se utlizare, pein hia ereu Aare Jan Cazare Ja Cuza m