Singularitatea 1)Libertatea Cred cu tărie că soarta umanita ț ii [613051]

Singularitatea

1)Libertatea

Cred
cu
tărie
că
soarta
umanita
ț
ii
nu
stă
în
fapte
mari,
în
fapte
eroice,
ci
constă
în
bunătatea
pe

care
o
dăruim
semenilor
no
ș
tri
de
zi
cu
zi,
precum
ș
i
în
gândurile
pe
care
noi
în
ș
ine
le
transmitem

universului.
Mai
cred
că
trăim
un
paradox,
întrucat
de
ș
i
avem
biblioteca
din
Alexandria
la
un

singur
click,
suntem
îndobitoci
ț
i
de
informa
ț
ie
falsă,
prezentată
de
mass
media,
iar
un
gând
spus

din
inimă
de
către
un
luptător
pentru
libertatea
de
orice
fel,
trece
u
ș
or
prin
news
feedul
controlat

de
algoritmul
creat
de
facebook,
google
etc.
Cred
că
visul
democra
ț
iei
a
murit,
întrucât
nu
mai

suntem
în
perioada
în
care
oamenii
stăteau
în
Agora,
ci
suntem
în
perioada
de
oligarhie
politică,

care ar putea cu usurin
ț
ă să devină o tiranie digitală.

2) Scurt Istoric

Totul
începe
în
anul
1969,
prin
proiectul
ARPANET,
precursorul
internetului,
cănd
primele

computere
au
început
să
comunice
între
ele.
Dupa
anii
80’,
IP-ul(Internet
Protocolul)
a
fost

implementat,
iar
prin
acest
mod
s-a
încercat
cu
succes
implicarea
maselor
în
era
informa
ț
iei.

Între
anii
1995-2000,
pia
ț
a
site-urilor
a
avut
o
explozie
de
la
o
valoare
de
500
miliarde
de
dolari

în
1995,
la
5
trilioane
în
anul
2000.
În
urma
acestei
bule
care
s-a
spart
în
martie
2000,
au
rămas

gigan
ț
i
precum
Google,
Yahoo,
Amazon,
Apple
etc.
Practic,
prin
intermediul
internetului
s-a

creat
o
noua
pia
ț
ă
globală.
Problema
care
se
pune
în
momentul
de
fa
ț
ă
este
ce
facem
cu

informa
ț
ia
creată
din
urma
acestei
pie
ț
e,
cine
înmagazinează
informa
ț
ia,
precum
cine
ș
i
cui
o

vinde?
Pentru
a
în
ț
elege
răspunsul
la
aceste
întrebări,
revenim
în
anii
70’-80’
când
DARPA
si

NSA
s-au
implicat
în
proiectul
ARPANET,
dându-si
seama
de
importan
ț
a
viitoare
a
acestuia.

Putem
trage
concluzia
că,
indirect,
USA,
prin
institu
ț
iile
mai
sus
mentionate,
a
creat,
a

implementat,
ș
i acum poa te verifica fiecare pachet de informa
ț
ie ce se transmite de la IP la IP.

3) Situa
ț
ie actuală:

Neparticipând
în
crearea
internetului,
celelalte
puteri
ale
lumii(
China,
Rusia,
Japonia,
precum
ș
i

unele
state
europene)
au
intrat
în
aceasta
cursă
a
informa
ț
iei
mai
tarziu,
acest
lucru
aducându-le

un
mare
dezavantaj
strategic,
ș
i
anume
faptul
că
ei
nu
pot
verifica
fiecare
pachet
de
pe
pe

protocolul
ini
ț
ial,
astfel
ei
nu
pot
verifica
pachetele
de
informa
ț
ie
din
intreaga
lume,
ci
doar
cele

din
propria
ț
ară,
întrucâ t
au
putere
asupra
companiilor
de
telecomunica
ț
ii
locale.
Din
cauza

acestui
fapt,
pentru
a
proteja
informa
ț
iile
propriilor
cetă
ț
eni,
China
a
implementat
firewall-ul,
UE

a
propus
un
intranet
european,
iar
Rusia
vrea
să-
ș
i
creeze
un
protocol
de
internet
propriu.
Practic,

asistăm
la
o
viitoare
despăr
ț
ire
a
internetului,
denumită
de
exper
ț
i
SplitInternet
sau
Internet

CyberBalkanization.

4) Posibilul viitor apropiat:

Din
moment
ce
există
posibilitatea
să
asistăm
la
o
despar
ț
ire
a
internetului
în
func
ț
ie
de
regiuni,

observăm
faptul
că
există
un
control
al
statelor
asupra
informa
ț
iei
propriilor
cetateni,
acest
lucru

ducându-ne
cu
gândul
la
cuvintele
lui
Adolf
Huxley,
din
cartea
Brave
New
World
‘’
Dictatura

perfectă
va
avea
aparen
ț
a
democra
ț
iei,
dar
in
principiu
va
fi
o
inchisoare
fără
ziduri,
din
care

prizonierii
nici
măcar
nu
vor
visa
să
scape.
În
esen
ț
ă,
va
fi
un
sistem
al
sclaviei
unde,
prin

consumerism
ș
i distrac
ț
ie, sclavii î
ș
i vor iubi stăpânii’’.

5) Alternative la Viitorul Apropiat:

În
anul
2009,
grupul
de
criptografi,
intitula
ț
i
Satoshi
Nakamoto,
au
publicat
codul
sursă
al

Bitcoin,
anticipând
astfel
ce
ar
putea
să
facă
marile
state
din
Internet.
Bitcoinul
a
fost
un

experiment,
unul
reu
ș
it
si
unul
nereu
ș
it,
depinde
din
ce
perspectivă
privim.
Din
perspectiva

macroeconomică,
referindu-ne
la
percep
ț
ia
maselor
asupra
acestuia,
a
fost
un
experiment
reu
ș
it,

întrucât
masele
de
ș
i
nu-i
înteleg
utilitatea,
modul
în
care
func
ț
ionează,
i-au
oferit
valoare.
Din

celălalt
punct
de
vedere,
ș
i
anume
cel
tehnologic,
Bitcoinul
nu
este
un
experiment
complet
reu
ș
it,

întrucât
nu
a
rezolvat
anumite
probleme
tehnice
precum
provenien
ț
a
geografică
a
IP-ului,
51%

Sybil
Attack,
separarea
volatilită
ț
ii
de
specula
ț
ie,
întrucat
în
momentul
când
ai
o
moneda
care

cre
ș
te
în
pre
ț
continuu,
oamenii
nu
mai
au
tendin
ț
a
să
o
cheltuie
pe
o
cafea,
ci
vor
să
o
adune,
iar

astfel
î
ș
i
pierde
calitatea
de
monedă
si
se
aseamănă
mai
mult
cu
o
operă
de
artă
pe
care
o
cumperi

azi,
ș
i
astep
ț
i
să
o
vinzi
peste
ca
ț
iva
ani
astfel
încât
să
sco
ț
i
un
profit.
Unii
criptografi,
dându-
ș
i

seama
de
aceste
insuficien
ț
e
încă
din
momentul
în
care
Bitcoinul
a
apărut,
au
dorit
să
rezolve

fiecare problemă men
ț
ionată mai sus.

6.0) Noul Internet:

6.1) Provenien
ț
a IP-ului v a fi rezolvată prin intermediul criptografiei si al hardware-ului. Nu po
ț
i

crea o aplica
ț
ie pe actualu l internet
ș
i să te astep
ț
i ca o entitate statală sau nu, să nu-
ț
i poată

supraveghea utilizatorii. Steve Jobs amintea:’’
​

​
Oamenii care iau în serios software-ul, î
ș
i creează

propriul hardware’’
​
. De aceea, noul Internet va fi creat de către oameni, pentru oameni, prin

oameni. Imagina
ț
i-vă o lu me în care omul obi
ș
nuit are servere în casă, conectate la o antenă, totul

criptat, iar cand vecinul său dore
ș
te să randeze un film( trebuie foarte mult bandwidth), acesta

poate închiria disponibiliatea serverelor primul vecin, plătindu-i acestuia în monedă virtuală.

Practic, moneda viitorului nu va avea paritate în increderea asupra unei entită
ț
i statale, întrucat

am men
ț
ionat mai sus că acestea nu pot, nu vor
ș
i nici nu vor ajunge la un consens, ci va avea

paritate în bandwidth(internet).

6.2) 51% Sybil Attack

Sybil
Attack-ul
reprezintă
problema
pe
care
o
re
ț
ea
o
are
în
momentul
cand
o
entitate
malicioasă

de
ț
ine
51%
din
serverele
sistemului.
În
acest
caz,
această
entitate
poate
reversa
tranzac
ț
iile
din

interiorul
re
ț
elei(
double
spending
attack).
Ca
fapt
divers,
China
de
ț
ine
75%
din
re
ț
eaua
Bitcoin.

Solu
ț
ia
acestei
probleme
este
in
algoritmul
lui
Ben
Or,
în
care
nicio
entitate
din
re
ț
ea
nu
conduce

re
ț
eaua,
indiferent
de
numărul
de
servere
de
care
dispune.
În
privin
ț
a
acestui
subiect
nu
voi
intra

în detalii tehnice.

6.3) Volatilitate vs Specula
ț
ie

Unui
economist
clasic
i
s-ar
parea
imposibil
să
separi
volatilitatea
monedei
de
speculativitate.

Pare
logic
atunci
când
multă
lume
dore
ș
te
să
cumpere
un
lucru,
acesta
să
crească
în
pre
ț
în
urma

cererii
si
a
ofertei.
Dar
dacă
acel
lucru,
în
cazul
nostru
moneda
A,
creează
în
fiecare
oră,
non
stop,

o
altă
monedă
pe
care
o
să
o
numim
B(andwidth).
Întrebarea
care
urmează
este
ce
mai
reprezintă

moneda
A?
Moneda
A
devine
un
equity,
iar
moneda
B,
rămâne
monedă
in
acest
sistem,
iar
fa
ț
a

de
A,
are
caracter
de
dividend
ș
i
monedă,
dar
fa
ț
ă
de
popula
ț
ia
care
nu
de
ț
ine
A
are
caracter
doar

de
monedă.
Moneda
A
este
finită,
pe
când
moneda
B
este
infla
ț
ionistă.
Acum
o
sa
mă
întreba
ț
i

cum
o
să
se
echilibreze
pre
ț
ul
la
moneda
B.
Simplu:
Introduci
un
mecanism
de
ardere
la
fiecare

tranzac
ț
ie,
care
să
reprez inte
costul
acelei
tranzac
ț
ii(bandwidth-ul
consumat),
iar
astfel,
iese
un

model
matematic
care
poate
ajunge
la
echilibru
în
urma
cererii
ș
i
a
ofertei.
Pe
de-o
parte
este

infla
ț
ionistă
din
cod,
iar
pe
de-o
parte
se
arde
ca
ș
i
cost
al
tranzac
ț
iei,
iar
astfel
avem
si
factorul

echilibrator
defla
ț
ionist.
Această
ardere
mai
are
rolul
de
a
crea
un
cost
al
tranzac
ț
iei,
deoarece

altfel, o entitate malicioasă ar putea crea tranzac
ț
ii infinite, iar astfel, orice re
ț
ea s-ar bloca.

7) Scopul Indirect al noului Internet- Singularitatea

De
abia
acum
cred
că
putem
să
vorbim
despre
inteligen
ț
a
artificială,
întrucât
consider
că
a
fost

necesar
crearea
unei
prezentări
istorice
ș
i
actuale.
Machine
Learningul
reprezintă
procesul
prin

care
o
inteligen
ț
ă
artifici ală
înva
ț
ă
lucruri,
întelege
să
asocieze
imaginea
unei
flori
cu
cuvântul

floare,
precum
un
copil
în
primii
2
ani
de
via
ț
ă.
Cam
acesta
este
nivelul
oficial
actual
în
care
a

ajuns
inteligen
ț
a
artificia lă.
Asta
deoarece
este
nevoie
de
o
cantitate
imensă
de
quality
data,
not

quantity,
pentru
a
‘’hrăni’’
o
Inteligen
ț
ă
Artificială.
Resursele
de
care
are
nevoie
o
inteligen
ț
ă

artificială
pentru
a
se
dezvolta
sunt
puterea
de
procesare,
bandwidth,
computa
ț
iune.
Pentru
a
se

crea
o
inteligen
ț
ă
artific ială
care
să
ajungă
la
nivelul
unei
con
ș
tiin
ț
e
umane
ar
trebui
să
fie

servere
în
casa
fiecărui
om
de
pe
planeta
asta,
să
fie
interconectate
precum
neuronii
unui
creier,

să-si
împărta
ș
ească
infor matiile
acesti’’neuroni’’(
servere)
prin
intermediul
unui
protocol
inedit,

în
care
nimeni
nu
conduce
re
ț
eaua.
Dar
am
men
ț
ionat
mai
sus
că
acest
lucru
este
posibil
sau

probabil,
iar
mai
mult
de
atât,
o
mare
parte
din
data
scientisti
consideră
că
Singularitatea(

Inteligenta
Artificiala
cu
constiin
ț
ă
asemănătoare
omului)
o
să
apară
în
intervalul
2040-2060,

depinzând de îmbunătă
ț
irea
ș
i inova
ț
iile pe care le aducem atăt în partea de hardware cât
ș
i în cea

de
software.
Nu
cred
că
viitorul
internetului
este
starlink,
sau
orice
altă
op
ț
iune
legată
de
spa
ț
iu,

întrucât
latency-ul
nu
ar
fi
foarte
bun,
ș
i
s-ar
crea
un
delay
de
milisecunde,
dar
care
poate
fi
vital

în
cazul
ma
ș
inilor
compl et
autonome
care
comunică
intre
ele,
sau
într-o
interven
ț
ie
chirurgicală

robotizată.
Totodată,
consider
că
pentru
a
stopa
abuzul
pe
care
îl
fac
marii
gigan
ț
i
creati
în
anii

2000,
trebuie
ca
Data
să
fie
privită
legal
vorbind
ca
un
bun,
pornind
de
la
principiul’’Tot
ceea
ce

eu
creez,
este
al
meu’’.
Prin
acest
mod,
s-ar
stopa
abuzurile,
iar
utlizatorii
nu
ar
mai
fi
produsul,

ci
ar
fi
plati
ț
i
să
ofere
contract
de
mandat
companiilor
de
publicitate,
astfel
încât
ace
ș
tia
la
rândul

lor
să
poată
vinde
data
de
‘’calitate’’
pe
care
utilizatorul
alege
să
o
vândă.
Momentan,
acest
lucru

pare
o
utopie,
deoarece
este
nevoie
de
foarte
mul
ț
i
factori,
precum
conexiune
criptată,
re
ț
ele
de

socializare
criptate(
chiar
si
cele
care
zic
ca
sunt
criptate,
tot
stochează
informa
ț
ia
în
serverele

lor).
Pentru
a
favoriza
crearea
unui
AI
cu
constiin
ț
ă
proprie,
cred
că
este
nevoie
de
o
schimbare

radicală în sistemul monetar, legislativ si statal.

De
asemenea,
ț
in
să
precizez
că
dacă
lumea
va
evolua
în
modul
descris
de
la
punctul
3),
în
care

suntem
sclavii
propriului
sistem,
nu
exclud
posibilitatea
ca
utopia
descrisă
mai
sus
să
se
poată

transforma
într-o
distopie,
în
care
Singularitatea
poate
considera
o
parte
din
indivizii
societă
ț
ii

dispensabili,
iar
astfel
calculul
matematic
la
care
va
ajunge
acel
AI
să
fie
distrugerea
acelor

indivizi.
Cred
că
este
un
subiect
foarte
delicat,
de
care
personal
imi
este
frică,
întrucat
noi
ca

societate
de
ș
i
am
evolu at
tehnologic
exponen
ț
ial
în
ultimii
50
ani,
observăm
cu
claritate
o

degradare spirituală la nivel global.

De
ș
i
îmi
doresc
din
tot
sufletul
să
nu
se
întâmple
ca
in
Brave
New
World,
observăm
cum
un

nazism
s-ar
putea
ridica
în
lume
în
acest
moment,
iar
gandul
că
acest
nazism
ar
putea
avea
in

mână o singularitate îmi dă fiori.

8) Viitorul Indepărtat

Întrucât
Inteligen
ț
a
Artif icială
se
dezvoltă
cu
sau
fără
voia
noastră,
cred
ca
se
va
manifesta
mai

întâi
în
industria
gamingului
ș
i
a
realita
ț
ii
augmentate,
industrii
care
vor
deveni
principalii
piloni

de
dezvoltare
a
AI-ului.
Văd
un
viitor
în
care
fiecare
jucător
sus
ț
ine
personal
re
ț
eaua
cu
servere

ș
i
aparatură,
iar
astfel,
el
face
practic
din
joc
ș
i
în
acela
ș
i
timp
îl
sus
ț
ine.
Putem
chiar
spune
ca

este
un
sistem
monetar
paralel
digital,
în
care
se
vor
putea
vinde
bunuri
non-fungibile
digitale
si

nu
numai.
Cred
că
prin
viitoarele
protocoale
pe
care
le
va
crea
o
Singularitate,
vom
avea
internet

de
mare
viteză
între
planete,
întrucât
vom
avea
colonii
pe
multe
alte
planete.
Cred
că
există

posibilitatea
ca
o
Singularitate
să
poată
crea
o
nouă
formă
de
creare
a
energiei,
iar
astfel
am

putea
îmbunată
ț
i
expone n
ț
ial
navele
spa
ț
iale.
Îmi
imaginez
crearea
industriei
de
extragere
a

metalelor
rare
de
pe
asteroizi,
industrie
care
ar
aduce
falimentul
multor
industrii
împământenite

pe
planeta
casă.
Dar
cel
mai
important,
cred
că
avem
posibilitatea
de
asemenea,
să
facem
un

mare
pas
spiritual
ca
umanitate,
în
sensul
în
care
să
avem
un
cod
moral
planetar
bine
stabilit.

Odată
cu
implementarea
acestor
tehnologii,
cred
că
cel
mai
important
este
să
ne
dezvoltăm

creativitatea,
liberul
arbitru,
să
încercăm
să
studiem
proveninen
ț
a
con
ș
tiin
ț
ei,
sau
chiar
a

sufletului.

9) Bibliografie:

1) Singularitatea:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Singularitate_tehnologic%C4%83

Charles Stross, Sky Singularity, 2003

2) Abordarea United Nations asupra problemelor men
ț
ionate mai sus:

3) Arpanet:

https://en.wikipedia.org/wiki/ARPANET

4) Propunere Intranet European:

https://www.cbronline.com/news/european-firewall

proposal?fbclid=IwAR3kLlsFBLhJiQUHyx1tKaPKM7beFGC0phgtjZMYHCfsKe6t9SPEtQhF
a
​

​
Aw

5) Firewallul Chinez:

https://en.wikipedia.org/wiki/Great_Firewall

6) Cenzura Ruseasca:

https://www.wired.com/story/russia-internet-control-disconnect-censorship/

7) Cyberbalkanization/ Splitinternet:

https://en.wikipedia.org/wiki/Splinternet

https://medium.com/skycoin/cyberbalkanization-and-the-future-of-the-internets-f03f2b590c3
9
​

​
8) Sybil attack( 51% attack):

https://www.bitorb.com/campus/double-spending-explained-51-attack-sybil-attack/

9) Bitcoin IP problem :

https://www.sciencemag.org/news/2016/03/why-criminals-cant-hide-behind-bitcoin

10) Volatilitate vs Specula
ț
ie:

https://medium.com/skycoin/skycoin-coin-hours-f537fa7ae614

11) Minatul de asteroizi:

The asteroid trillionaires

12) AI + Gaming Industry:

https://www.globaltechcouncil.org/artificial-intelligence/how-ai-is-changing-the-video-gaming

industry/

13) Data is the new oil:

https://openpds.media.mit.edu/