SIMPOZION INTERNATIONAL TRADIȚII ALE POPOARELOR [311167]

SECȚIUNEA 1

SIMPOZION INTERNATIONAL "TRADIȚII ALE POPOARELOR"

TEMA

DANSUL CĂLUȘARULUI IN SATUL VAIDEI

PROF. [anonimizat] – ELISABETA

COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,,ALEXANDRU BORZA”

GEOAGIU – JUDEȚUL HUNEDOARA

DANSUL CALUȘARULUI IN SATUL VAIDEI

PROF. [anonimizat] – ELISABETA

COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,,ALEXANDRU BORZA”

GEOAGIU – JUDETUL HUNEDOARA

,, [anonimizat],

[anonimizat];

este chiar viață ”,

( [anonimizat])

[anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] s-a practicat ,, obiceiul călușarului”, un dans tradițional executat de anumite persoane adunate într-o formație cu reguli foarte stricte de organizare. Originile acestui dans străvechi provin din ,,Saturnaliile Romane”, tradiții care au influențat populația autohtonă în timpul ocupației romane.

Dansul călușarului din Vaidei are o [anonimizat]. În anul 1599, 112 [anonimizat] a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. [anonimizat] s-au petrecut în această parte a Transilvaniei.

[anonimizat] a devenit un obicei popular care are loc în timpul sărbătorilor de iarnă. Începe în ajunul Crăciunului și ține până în 2 ianuarie. [anonimizat]. [anonimizat] o gazdă. De obicei gazda este cel mai influent om din sat. El trebuie să-i primească pe călușari în gospodăria lui pe toată perioada desfășurării obiceiului. [anonimizat].

[anonimizat], continuate cu diferite colinzi. Formația de călușari are o structură foarte strictă. Șeful formației, ,,vătaful”, este mai în vârstă decât ceilalți feciori și se distinge prin autoritatea față de ceilalți călușari. El trebuie să fie un bun orator și să aibă o gândire spontană. Vătavul are un secund care trebuie să-l înlocuiască, dacă este cazul. Ceilalți membri ai formație sunt dansatori care execută mișcările vătafului. Pe lângă călușarii dansatori mai sunt și ,,jupânii”, [anonimizat]. Jupânii umblă mascați și îmbrăcați în mod bizar. [anonimizat]. Jupânii dau alimentele în grija ,,ceparului”, [anonimizat]. [anonimizat].

Alte personaje din formația de călușari sunt ,,țurcașii”. Țurcașii sunt doi tineri voinici care poartă ,, țurca”, o reprezentare frumos împodobită a unei capre. [anonimizat], [anonimizat] (zdrăncane) pamblici, având o [anonimizat] o mânuiește, când un cetățean îl cinstește cu bani. Țurca o [anonimizat] cu motive florale.

Pe lângă aceasta mai sunt doua persoane deghizate. Unul are un bici în mână, al doilea este îmbrăcat ca femeie, acesta poartă în mâna o mătură, după obicei aceștia se numesc ,,mătăhule”, care de asemenea fac parte din rezerva echipei de călușari. Rolul mătăhulelor, în cadrul cetei de călușari, era de a apăra grupul de călușari în timpul executarii jocului de persoanele ce asistau la jocul acestora, precum și de a produce și alte gesturi comice, hazlii.

Ceata îmbrăcată în portul național cu diagonale în trei culori, zdrăncane la picioare, cu ciucuri, cu țurca, mătăhulele , primarul lor și lăutarii, pleacă în ziua de Crăciun pe ulițele satului strigând:

Călușar de pe Târnavă, măi

Cu opinci de scroafă neagră, măi

Călușar de pe câmpie. Măi

Cu opinci, cu pălărie, măi

Călușer din câmpul pâinii, măi

Nu jucați ca bătrânii, măi

Ci jucați călușerește, măi

Să le placă la neveste, măi.

Primarul, ca avangardă a călușarilor, caută câte o familie unde să-și desfășoare jocul.

La terminarea jocului el primește de la familia onorată cinstea cuvenită care poate fi un colac, mușchi de porc, bani sau vin. După terminarea cinstei călușarii se așează într-o roată și caută să mulțumească familiei prin diferite colinzi specifice: colinda primarului, a notarului, a fetei, a boierului, a luncilor soarelui, etc.

După terminarea colinzii ceata de călușari mulțumește gazdei, precum mulțumeau și colindătorii. Jocul călușarilor durează de la data de 25 decembrie până la 1 ianuarie, când se încheie cu un adevărat fast ceremonial.

În această perioadă are loc organizarea serbării: se tăia vițelul și purcelul, iar mătăhulele colectează ouăle , fetele aduc colacul, iar feciorii băutura (țuica, vinul).

Ceremonia se petrece în modul următor: în ziua ultimă a jocului, îmbrăcată în vesmintele ei, țurca fuge de la gazdă, pe străzile satului. Ceata de călușari și mătăhula speriați de absența țurcii dintre ei încep să o caute. Un călușar frumos îmbrăcat , ornat de jur împrejur cu toate zdrăncanele de la călușarul mascat sub formă de urs, legat cu un lanț și reținut de o persoană împreună cu mătăhulele și un lăutăraș, pleacă prin sat în căutarea țurcii. Între timp țurca este împușcată de un vânător pe stradă. Mătăhulele și ursul auzind împușcătura se îndreaptă spre locul respectiv unde observă că țurca este moartă. Un călușar deghizat în preot începe să-i citească din carte pentru odihna sufletului. În acest sens un tablou aflat la Muzeul de Artă Populară din Orăștie, adus din satul Vaidei, ilustrează aceste scene ritualice. Țurca se încarcă într-un car cu boi împodobiți cu crengi de brad și împreună cu mătăhulele este dusă la gazdă. Aici se încep botezele hazlii și deodată învie țurca. La început aceasta îi sperie, dar apoi cu totii se bucură, manifestându-se prin strigături și cântece.

La această serbare se invită părinții, frații, surorile și rudele călușarilor, prieteni și prietene, fete și feciori din întreg satul. Serbarea durează toată ziua până în amurgul zilei următoare. La această serbare sunt angajați lăutari de seamă, nelipsind gurduna (contrabasul)și țambalma (țambalul). Întreaga serbare e încununată de o participare a tinerilor la dansuri populare specifice locului: învârtite, hațegane și fecioreasca cu figuri.

Acest dans se mai joacă și acum de către elevii din COLEGIUL TEHNIC AGRICOL ,,ALEXANDRU BORZA”- GEOAGIU, județul Hunedoara care au participat la diferite festivaluri, concursuri, spectacole, organizate de Consilul Județean, Centrul Județean pentru Conservare și Promovarea Culturii Tradiționale.

BIBLIOGRAFIE

Basarab T., Petica I. – ,, Monografia satului Vaidei de Orăștie”, Editura Călăuza v. b., Deva