PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 179 (XXIII) — Nr. 802 bis Luni, 14 noiembrie 2011 SUMAR Pagina Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.741/2011 privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7—2011 ……………………………………………… 3–473 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 802 bis/14.XI.2011 2 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI ORDIN privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7—2011*) În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificări le ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de regle mentare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările șicompletările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbulu i de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății inf ormaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare, având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 3 din 7 septembrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare generală din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și Avizul nr. 2 din 4 noiembrie 2010 al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcți onarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare, ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin. *) Ordinul nr. 2.741/2011 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 noiembrie 2011 și este repro dus și în acest număr bis. **) Nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electriceaferente clădirilor”, indicativ I 7—2011, prevăzută în anexa careface parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuințeinr. 1.055/2002 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativpentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice cu tensiunipână la 1000V c.a. și 1500V c.c.”, indicativ NP I 7—2002**),Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuințeinr. 1606/2001 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativpentru exploatarea instalațiilor electrice cu tensiuni până la1000V c.a. și 1500V c.c.”, indicativ I 7/2—2002**), Ordinulministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 49/N/2000pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid pentru instalațiielectrice cu tensiuni de până la 1000 V c.a. și 1500 V c.c.”,indicativ GP 052—2000**), Ordinul ministrului lucrărilor publiceși amenajării teritoriului nr. 48/N/2000 pentru aprobareareglementării tehnice „Normativ privind protecția construcțiilor împotriva trăsnetului”, indicativ I 20—2000**), precum și oricealte dispoziții contrare își încetează aplicabilitatea. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I, și intră în vigoare la 15 zile de la datapublicării. * Reglementarea tehnică a fost adoptată cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/117/2011 din 14.03.2011,prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și aConsiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentrufurnizarea de informații în domeniul standardelor șireglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial alComunităților Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificată prinDirectiva 98/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al ComunitățilorEuropene L 217 din 5 august 1998. p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului, Gheorghe Nastasia, secretar general București, 1 noiembrie 2011. Nr. 2.741. 1 Anexă la Ordinul MDRT nr. 2741/01.11.2011 NORMATIV privind proiectarea, execu Ġia úi exploatarea instala Ġiilor electrice aferente cl ădirilor Indicativ I 7 – 2011 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 3 2CUPRINS CAP. 1 DOMENIU DE APLICARE CAP. 2 TERMINOLOGIE, ABREVIERI CAP. 3 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALA ğIILOR 3.0. Generalit ăĠi 3.0.1. Condi Ġii generale de baz ă 3.0.2. Condi Ġii generale comune pentru echipamente 3.0.3. Condi Ġii de amplasare úi montare a instala Ġiilor electrice. Distan Ġe minime 3.1. Alimentare 3.1.1. Natura curentului 3.1.2. Tensiunea 3.1.3. Frecven Ġa 3.1.4. Curentul de scurtcircuit prezumat 3.1.5. Bran úamente 3.2. Puterea absorbita (cerut ă) 3.2.1. Generalit ăĠi 3.2.2. Determinarea puterii absorbite 3.3. Tipuri de re Ġele de distribu Ġie 3.3.1. Generalit ăĠi 3.3.2. Legarea la p ământ a reĠelelor de tensiune alternativ ă 3.3.3. Legarea la p ământ a reĠelelor de tensiune continu ă 3.4. Instala Ġii de securitate 3.5. Separarea instala Ġiilor 3.6. Compatibilitate 3.7. Mentenabilitate CAP. 4. PROTEC ğII PENTRU ASIGURAREA SECURIT ĂğII 4.1. Protec Ġia împotriva úocurilor electrice 4.1.1. Generalit ăĠi 4.1.2. M ăsuri tehnice úi organizatorice pentru protec Ġia de bază (protecĠia împotriva atingerilor directe) 4.1.3. M ăsuri tehnice pentru protec Ġia la defect (protec Ġia împotriva atingerilor indirecte) 4.1.4. M ăsuri de protec Ġie 4.1.5. M ăsuri tehnice suplimentare de protec Ġie 4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al úocului electric 4.2. Protec Ġia împotriva efectelor termice 4.2.1. Generalit ăĠi 4.2.2. Protec Ġia împotriva producerii incendiului de c ătre echipamentele electrice 4.2.3. Protec Ġia împotriva incendiului în amplasamentele cu risc mare de incendiu – BE2 4.2.4. Protec Ġia împotriva arsurilor 4.2.5. Protec Ġia împotriva supraînc ălzirilor 4.3. Protec Ġia împotriva supracuren Ġilor 4.3.1. Generalit ăĠi 4.3.2. Protec Ġia împotriva curen Ġilor de suprasarcin ă 4.3.3. Protec Ġia împotriva scurtcircuitelor 4.3.4. Prevederi referitoare la natura circuitelor 4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protec Ġie la scurtcircuit 4.3.6. Coordonarea între protec Ġia de suprasarcina úi protecĠia la scurtcircuit 4.3.7. Selectivitatea protec Ġiei 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 34.4. Protec Ġia împotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate trăsnetului úi transmise prin re Ġele úi supratensiuni de comuta Ġie) 4.4.1. Generalit ăĠi 4.4.2. Protec Ġia instalaĠiilor electrice din cl ădiri împotriva supratensiunilor 4.4.3. Dispozitive de protec Ġie la supratensiuni (SPD) 4.4.4. M ăsuri de protec Ġie fundamentale 4.4.5. Legarea la p ământ úi echipoten Ġializare 4.4.6. Ecrane magnetice úi trasee pentru linii 4.4.7. Protec Ġia împotriva supratensiunilor de frecven Ġă industrial ă CAP. 5. ALEGEREA ùI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE 5.1. Reguli generale 5.1.1. Condi Ġii de func Ġionare conform cu recomand ările din SR HD 60364-5-51 úi SR HD 384.3 S2 5.1.2. Influen Ġe externe úi condiĠii de instalare 5.1.3. Accesibilitatea 5.1.4. Identificarea 5.1.5. Independen Ġa echipamentelor 5.1.6. Montarea instala Ġiilor electrice 5.1.7. Materiale 5.2. Sisteme de pozare, alegerea sec Ġiunii conductoarelor 5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare 5.2.2. Alegerea úi montarea în func Ġie de influen Ġele externe 5.2.3. Curen Ġi admisibili în sisteme de pozare 5.2.4. Alegerea sec Ġiunii conductoarelor izolate úi neizolate rigide 5.2.5. C ăderi de tensiune maxime admisibile 5.2.6. Conexiuni electrice 5.2.7. Alegerea úi montarea pentru limitarea propag ării focului 5.2.8. Apropieri de alte trasee 5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber în exteriorul cl ădirilor 5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare în interiorul cl ădirilor 5.2.11. Pozarea barelor electrice 5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate în sisteme de tuburi, Ġevi, sisteme de jgheaburi, de tuburi profilate pentru instala Ġii electrice úi goluri ale elementelor de construc Ġii 5.2.13. Pozarea cablurilor electrice 5.3. Instala Ġii electrice de putere 5.3.1. Generalit ăĠi 5.3.2. Receptoare electrice 5.3.3. Tablouri electrice 5.3.4. Dispozitive de protec Ġie, separare (sec Ġionare), întrerupere úi comandă 5.4. Instala Ġii electrice pentru prize úi iluminat normal 5.5. Sisteme de legare la p ământ 5.5.1. Generalit ăĠi 5.5.2. Borna/bar ă principal ă de legare la p ământ 5.5.3. Conductoare de protec Ġie 5.5.4. Conductoare PEN 5.5.5. Conductoare de echipoten Ġializare 5.5.6. Conductoare de legare la p ământ 5.5.7. Prize de p ământ 5.5.8. Dimensionarea prizelor de p ământ 5.6. Sisteme de alimentare cu energie electric ă pentru servicii de securitate 5.6.1. Prescrip Ġii generale 5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 5 4 5.6.3. Sisteme de alimentare 5.6.4. Circuite electrice CAP. 6. PROTEC ğIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI 6.1. Generalit ăĠi 6.1.1. Domeniu de aplicare 6.1.2. Termeni úi definiĠii proprii 6.1.3. Parametrii caracteristici ai curentului de tr ăsnet 6.2. Instala Ġii de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (IPT 6.2.1. Stabilirea necesit ăĠii prevederii unei IPT pentru o construc Ġie úi alegerea nivelului de protecĠie împotriva tr ăsnetului. Evaluarea riscului 6.2.2. Cazuri în care IPT este obligatorie 6.2.3. Instala Ġii exterioare de protec Ġie împotriva tr ăsnetului 6.2.4. Instala Ġie interioar ă de protec Ġie împotriva tr ăsnetului 6.2.5. M ăsuri de protec Ġie împotriva v ătămării fiinĠelor vii datorate tensiunilor de atingere úi de pas 6.3. Instala Ġii de protec Ġie împotriva tr ăsnetului cu dispozitive de amorsare (PDA) 6.3.1. Generalit ăĠi 6.3.2. Determinarea zonei de protec Ġie 6.3.3. Conductoare de coborare 6.3.4. Prize de p ământ 6.3.5. Reguli particulare 6.3.6. Turle, clopotni Ġe, foiúoare CAP. 7. INSTALA ğII ELECTRICE SPECIALE 7.1. Instala Ġii electrice în înc ăperi cu cad ă de baie sau du ú 7.2. Instala Ġii electrice pentru piscine úi alte bazine 7.3. Instala Ġii electrice pentru înc ăperi úi cabine prev ăzute cu înc ălzitoare pentru saune 7.4. Instala Ġii electrice pentru úantiere de construc Ġii úi de demolare 7.5. Instala Ġii electrice pentru construc Ġii agroindustriale úi agrozootehnice 7.6. Instala Ġii electrice pentru incinte electroconductoare înguste 7.7. Instala Ġii electrice pentru campinguri 7.8. Instala Ġii electrice pentru porturi mici úi ambarca Ġiuni de agrement 7.9. Instala Ġii electrice în amplasamente pentru utiliz ări medicale 7.10. Instala Ġii electrice pentru s ălile pentru expozitii, spectacole úi standuri 7.11. Instala Ġii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie 7.12. Instala Ġii electrice pentru mobilier 7.13. Instala Ġii electrice pentru unit ăĠi mobile sau transportabile 7.14. Instala Ġii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement úi barăci din bâlciuri, parcuri de distrac Ġie úi circuri 7.15. Instala Ġii electrice pentru sisteme de înc ălzire în pardoseal ă sau tavan 7.16. Instala Ġii electrice pentru rulote sau autorulote 7.17. Instala Ġii electrice pentru firme úi reclame luminoase 7.18. Instala Ġii electrice pentru alimentarea cu energie electric ă a echipamentelor ascensoarelor, maúinilor de ridicat úi transportat 7.19. Instala Ġii electrice pentru echipamente informatice 7.20. Instala Ġii electrice în construc Ġii din lemn 7.21. Instala Ġii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru îmbun ătăĠirea factorului de putere 7.22. Instala Ġii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu 7.23. Instala Ġii electrice pentru iluminatul de siguran Ġă. CondiĠii de alimentare úi funcĠionare 7.24 Instala Ġii de balizaj 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 5 CAP. 8. VERIFICAREA ùI ÎNTREğINEREA INSTAL ğIILOR ELECTRICE ùI A SISTEMULUI DE PROTEC ğIE ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI 8.1. Verific ări úi punerea în func Ġiune 8.1.1. Verificarea ini Ġială 8.2. Verific ări periodice 8.2.1. Generalit ăĠi 8.2.2. Frecven Ġa verificărilor periodice 8.2.3. Rapoarte pentru verific ări periodice 8.3. IntreĠinerea úi verificări pentru iluminatul de siguran Ġă 8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joas ă tensiune 8.5. Verificarea úi întreĠinerea sistemului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (SPT) 8.5.1. Scopul verific ărilor 8.5.2. Ordinea verific ărilor 8.5.3. Între Ġinerea CAP. 9. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALA ğIILOR ELECTRICE 9.1. Principii fundamentale 9.1.1. Securitatea în exploatare 9.1.2. Personalul 9.1.3. Organizarea 9.1.4. Comunicarea 9.1.5. Zona de lucru 9.1.6. Unelte, echipamente úi dispozitive 9.1.7. Planuri úi înregistr ări 9.1.8. Semnaliz ări 9.2. Proceduri de exploatare curent ă 9.2.1. Generalit ăĠi 9.2.2. Manevr ări 9.2.3. Verific ări de func Ġionare 9.3. Proceduri de lucru 9.3.1. Generalit ăĠ i 9.3.2. Lucru f ără tensiune 9.3.3. Lucru sub tensiune 9.3.4. Lucru în vecin ătatea pieselor sub tensiune 9.4. Proceduri de între Ġinere 9.4.1. Generalit ăĠi 9.4.2. Personalul 9.4.3. Lucr ări de repara Ġie 9.4.4. Lucr ări de înlocuire CAP. 10. BIBLIOGRAFIE 10.1. Standarde de referin Ġă 10.2. Acte normative CAP. 11. ANEXE 5.1. Lista de abrevieri ale influen Ġelor externe 5.2. Caracteristici ale influen Ġelor externe 5.3. Gradele de protec Ġie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric (cod IP) 5.4. Gradele de protec Ġie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK) 5.5. Moduri de pozare de referin Ġă MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 7 65.6. Moduri de pozare pentru determinarea curen Ġilor admisibili 5.7. Sisteme de tuburi de protec Ġie pentru instala Ġii electrice 5.8. Paturi de cabluri: Sisteme de jgheabri (SJ) si de tuburi profilate (STP) pentru instala Ġiile electrice 5.9. Paturi de cabluri: Sisteme de suporturi tip scar ă 5.10. Curen Ġi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă din anexa 5.5. Conductoare úi cabluri izolate cu PVC, dou ă úi trei conductoare înc ărcate, cupru sau aluminiu 5.11. Curen Ġi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă E, F úi G. din anexa 5.5. Cabluri cu izola Ġie din PVC, cu conductoare din cupru 5.12. Curen Ġi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă E, F úi G. din anexa 5.5. Cabluri cu izola Ġie din PVC, cu conductoare din aluminiu 5.13. Curen Ġi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă din anexa 5.5. Conductoare úi cabluri izolate cu XLPE, dou ă úi trei conductoare înc ărcate, cupru sau aluminiu 5.14. Curen Ġi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă E, F úi G. din anexa 5.5. Cabluri cu izola Ġie din XLPE, cu conductoare din cupru 5.15. Curen Ġi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă E, F úi G. din anexa 5.5. Cabluri cu izola Ġie din XLPE, cu conductoare din aluminiu 5.16. Curen Ġi admisibili, în amperi, modurile de pozare de referin Ġă C din anexa 5.5. Cabluri cu izola Ġie minerală, conductoare úi ecran din cupru, manta din PVC 5.17. Curen Ġi admisibili, în amperi modul de pozare de referin Ġă E, F úi G. din anexa 5.5. Cabluri cu izolaĠie mineral ă, cu conductoare úi ecran din cupru 5.18. Factorii de corec Ġie pentru temperaturi ambiante diferite de 30oC aplicabili valorilor curenilor admisibili pentru cabluri în aer liber (K1) 5.19. Factorii de corec Ġie pentru grup ări de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare aplicabili valorilor curen Ġilor admisibili din anexele 5.10 pân ă la 5.17 5.20. Factorii de corec Ġie ai grup ării pentru mai multe cabluri pozate în aer liber 5.21. Factorii de corec Ġie ai grup ării pentru mai multecabluri monoconductoare pozate în aer liber 5.22. Sarcina admisibil ă pentru cabluri pozate în p ământ, în condi Ġii normale de func Ġionare 5.23. Factorii de corec Ġie f1 5.24. Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu trei conductoare în sisteme monofazate 5.25. Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu trei conductoare trifazate 5.26 Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu un conductor, în sisteme trifazate grupate în trefl ă, la 7 cm distanĠă 5.27. Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate grupate în trefl ă l a 2 5 c m distantă 5.28. Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate, pozate al ăturat 5.29. Exemplu de alegere a sec Ġiunii conductoarelor de faz ă úi neutru în func Ġie de prezen Ġa armonicilor de ordinul 3 úi multiplu de 3 5.30 Exemple de calcul petru determinarea curen Ġilor admisibili ai conductoarelor úi cablurilor în funcĠie de modul de pozare 5.31. Exemple de calcul petru determinarea curen Ġilor admisibili ai conductoarelor úi cablurilor în funcĠie de modul de pozare în p ământ 5.32. Sec Ġiunile minime admise pentru conductoare utilizate în instala Ġiile electrice din interiorul clădirilor 5.33. Clasificarea cablurilor. A. Clasificarea cablurilor electrice privind comportarea la foc B. Clasificarea úi simbolizarea cablurilor 5.34. Determinarea rezisten Ġei de dispersie a diferitelor prize de p ământ 6.1. Evaluarea num ărului anual de evenimente periculoase N 6.2. Evaluarea probabilit ăĠii de avarariere P X a unei structuri 6.3. Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structur ă 6.4. Evaluarea probabilit ăĠii P’X de avariere a unui serviciu 6.5. Evaluarea volumului pierderilor L’X într-un serviciu 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 76.6. Supratensiuni de comuta Ġie 6.7. Evaluarea costurilor pierderilor 6.8. Izola Ġia electric ă a unei ITP exterioare 6.9. Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri I. Cas ă din mediu rural II. Cl ădire de birouri III. Spital IV. Imobil de apartamente 6.10. Informa Ġii suplimentare pentru SPT în cazul unor structuri cu risc de explozie 6.11. Harta keraunic ă 8.1. Metode de m ăsurare a rezisten Ġei/impedan Ġei izolaĠiei pardoselilor úi a pereĠilor în raport cu pământul sau în raport cu conductorul de protec Ġie 8.2. Măsurarea rezisten Ġei prizei de p ământ (electrodului de p ământ). 8.3 Măsurarea impedan Ġei buclei de defect MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 9 8CAPITOLUL 1 . DOMENIUL DE APLICARE 1.1. Prezentul normativ se aplic ă la proiectarea, executarea úi exploatarea instala Ġiilor electrice aferente cl ădirilor, indiferent forma de proprietate, spre exemplu: a. clădirilor civile; b. clădirilor industriale – de produc Ġie úi/sau depozitare; c. clădirilor mixte (civile úi industriale – de produc Ġie úi/sau depozitare, înglobate în acela úi volum construit); d. clădirilor cu fuc Ġiuni agroindustriale úi agrozootehnice; e. clădirilor prefabricate; f. clădirilor aferente porturilor de ambarca Ġiuni; g. instalaĠii electrice pentru iluminatul exterior úi similare aferente cl ădirilor; h. localurilor medicale; i. instalaĠiilor fotoelectrice aferente cl ădirilor; j. grupurilor generatoare de joasa tensiune; k. instalaĠiilor consumatorului situate în exteriorul cl ădirii; l. lucrărilor de reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaĠie sau de reparare; m. echipamentelor electrice amplasate în medii cu risc de explozie, la care se aplic ă obligatoriul úi prevederile din NP-099-04. Prin „instala Ġii electrice aferente construc Ġiilor”, conform prevederilor Legii nr. 50/1991, cu modificările úi complet ările ulterioare, se în Ġeleg toate echipamentele electrice care asigur ă utilităĠile necesare func Ġionării construc Ġiilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la bran úament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dac ă acestea sunt sau nu incorporate în construc Ġie. Termenii “întreprinderi” úi “instituĠii” se refer ă la teren úi la toate dependin Ġele, inclusiv clădirile care le apar Ġin. Tensiunile alternative nominale sunt pân ă la 1000 V inclusiv. Tensiunile continuu nominale sunt pân ă la 1000 V inclusiv. FrecvenĠele care au fost luate în considerare sunt: 50 Hz, 60 Hz úi 400 Hz. Nu este exclus ă utilizarea úi a altor frecven Ġe pentru scopuri speciale. 1.2. Prevederile prezentului normativ nu se aplic ă: a. instalaĠiilor tehnologice, ca instala Ġii electrice pe utilaj; b. instalaĠiilor electrice din mine úi cariere; c. echipamentelor electrice de pe mijloacele de transport (autovehicule, aeronave, tramvaie); d. depozitelor de materiale pirotehnice úi/sau explozive; e. sistemelor de producere úi transport a energiei electrice (de medie úi înaltă tensiune); f. împrejmuirilor electrice; g. echipamentelor de reducere a interferen Ġelor radio, cu excep Ġia celor ce afecteaz ă securitatea instala Ġiilor; h. echipamentelor electrice de trac Ġiune (inclusiv echipamentul rulant úi de semnalizare); i. instalaĠiilor electrice de la bordul navelor úi al platformelor marine, fixe úi mobile. 1.3. La proiectarea/verificarea úi execuĠia instala Ġiilor electrice trebuie s ă se respecte prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construc Ġii, cu modific ările ulterioare, referitoare la cerin Ġele esenĠiale de calitate: a – rezisten Ġă mecanică úi stabilitate; b – securitate la incendiu; c – igienă sănătate úi mediu; d – siguran Ġă în exploatare; e – protec Ġia împotriva zgomotului; f – economie de energie úi izolaĠie termică 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 9 1.4 La proiectarea, execu Ġia úi exploatarea instala Ġiilor electrice trebuie s ă se respecte prevederile Legii securit ăĠii úi sănătăĠii în munc ă nr. 319/2006 úi ale Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006, astfel încât echipamentele electrice de munc ă care se procur ă úi / sau se utilizează, trebuie s ă îndeplineasc ă: a) prevederile tuturor reglement ărilor tehnice române care transpun legisla Ġia comunitar ă aplicabilă sau b) cerinĠele minime prev ăzute în anexa 1 (pct. 3.3), în cazurile în care nu se aplică sau se aplic ă parĠial reglement ări tehnice române care transpun legislaĠia comunitar ă. Prin echipamentul electric de munc ă, în sensul Hot ărârii Guvernului nr. 1146/2006, se în Ġelege orice maúină, aparat, unealt ă sau instala Ġie folosite la locul de munc ă Echipamentele electrice sunt înso Ġite de declara Ġia de conformitate úi au aplicat marcajul de conformitate CE potrivit dispozi Ġiilor Hot ărârii Guvernului nr. 457/2003 cu modific ările úi completările ulterioare sau posed ă performan Ġe echivalente cu cele men Ġionate úi sunt comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA, parte la acordul privind Spa Ġiul Economic European, corespunz ător proiectului. De asemeni, trebuie s ă se respecte instruc Ġiunile produc ătorilor pentru alegerea úi montarea echipamentelor utilizate. 1.5 Reglementarea tehnic ă se refer ă numai la alegerea úi condiĠiile de instalare a echipamentelor electrice. 1.6 Reglementarea tehnic ă conĠine reguli de proiectare úi montare a instala Ġiilor electrice astfel încât să se asigure securitatea úi funcĠionarea corect ă în scopul pentru care sunt prev ăzute. 1.7 În cazul în care exist ă úi alte reglement ări tehnice în vigoare se vor aplica prescrip Ġiile cele mai severe. 1.8 În capitolul 10 sunt prezentate actele normative, standardele úi reglement ările tehnice conexe, men Ġionate în prezenta reglementare tehnic ă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 11 10 CAPITOLUL 2 . TERMINOLOGIE ùI ABREVIERI A. alimentare normal ă cu energie electric ă – alimentare cu energie electric ă dintr-o surs ă de energie electrică (transformator, generator) prev ăzută pentru a se asigura func Ġionarea receptoarelor electrice ale unui consumator, în regim normal. De regul ă aceasta este re Ġeaua public ă de distribu Ġie. alimentare de rezerv ă – alimentare prev ăzută pentru a men Ġine, pentru alte scopuri decât cele de securitate, func Ġionarea unei instala Ġii electrice sau a unor p ărĠi ale acesteia, în cazul întreruperii alimentării normale (UPS, generator). alimentare de securitate – alimentare prev ăzută pentru men Ġinerea în func Ġiune a echipamentelor úi instalaĠiilor electrice importante pentru: – s ănătatea úi securitatea persoanelor úi animalelor domestice si/sau – pentru evitarea degrad ării mediului înconjur ător úi a altor echipamente, dac ă aceasta este cerută prin reglement ări naĠionale. Aceasta poate fi UPS, generator, baterie de acumulatoare etc. aparataj – echipament electric destinat s ă fie conectat la un circuit electric pentru a asigura una sau mai multe din urm ă toarele func Ġii: protecĠie, comand ă, secĠionare, conexiune. arsuri electrice – arsura pielii sau a unui organ, provocat ă prin trecerea de-a lungul suprafe Ġei sau în profunzime a curentului electric. atingere direct ă – contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu p ărĠi active. atingere indirect ă – contact electric al persoanelor sau al animalelor cu p ărĠile conductoare accesibile puse sub tensiune ca urmare a unui defect. B. barieră – element care asigur ă protecĠia împotriva atingerilor directe din toate direc Ġiile obiúnuite de acces. barieră de protec Ġie – parte care asigur ă protecĠia împotriva atingerilor directe în toate direc Ġiile de acces obiúnuite. bară de echipoten Ġializare – bară metalică colectoare care face parte dintr-o re Ġea echipoten Ġială úi care asigur ă legătura electric ă a unui num ăr de conductoare electrice pentru scopuri de echipoten Ġializare. bornă de echipoten Ġializare – bornă prevă zută la un echipament sau dispozitiv destinat s ă fie conectat cu un sistem de leg ătură de echipoten Ġializare. bornă principal ă de legare la p ământ – bornă sau bară care face parte dintr-o instala Ġie de legare la pământ a unei instala Ġii úi care asigur ă conectarea electric ă a unui anumit num ăr de conductoare pentru scopuri de legare la p ământ. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 11 C. canal de cabluri – element de pozare situat pe sau în sol sau plan úeu, ventilat sau închis, având dimensiuni care nu permit persoanelor s ă circule, dar în care conductoarele úi cablurile sunt accesibile pe toată lungimea lor, în timpul úi după instalare. circuit electric – ansamblu de echipamente electrice al unei instala Ġii electrice protejate prin acela úi dispozitiv de protec Ġie. circuit electric de securitate – circuit electric prev ăzut pentru a fi utilizat ca parte într-un sistem de alimentare electric pentru servicii de securitate . circuit terminal – circuit electric destinat s ă alimenteze direct receptorul (aparat de utilizare) sau prize de curent. coloană electrică – circuit electric care alimenteaz ă unul sau mai multe tablouri de distribu Ġie. comandă funcĠională – acĠiune destinat ă să asigure închiderea, deschiderea sau schimbarea alimentării cu energie electric ă a unei instala Ġii electrice sau a unei p ărĠi a acesteia pentru o func Ġionare normală. conductor – parte conductoare destinat ă să conducă un curent electric specificat. conductor de echipoten Ġializare – conductor de protec Ġie prevăzut pentru realizarea unei leg ături de echipoten Ġializare de protec Ġie. conductor de legare la p ă mânt – conductor care asigur ă o cale conductore sau o parte a unei c ăi conductoare, între un punct dat al unei re Ġele, al unei instala Ġii sau al unui echipament úi o priză de pământ sau o re Ġea de prize de p ământ. conductor de legare la p ământ de protec Ġie – conductor de protec Ġie prevăzut pentru a realiza legarea la p ământ de protec Ġie. conductor de linie – conductor sub tensiune în func Ġionarea normal ă úi capabil s ă participe la transportul sau la distribu Ġia energiei electrice, dar care nu este nici conductor neutru nici conductor de punct median. conductor neutru (N) – conductor conectat electric la punctul neutru al sursei úi care poate contribui la distribu Ġia energiei electrice. conductor PEN – conductor care asigur ă atât func Ġiile de conductor de protec Ġie cât úi de conductor neutru. conductor PEM – conductor care asigur ă atât funcĠiile de conductor de protec Ġie cât úi de conductor de punct median. conductor PEL – conductor care asigur ă atât func Ġiile de conductor de protec Ġie cât úi de conductor de linie. conductor de protec Ġie (PE) – conductor prev ăzut în scopuri de securitate, de exemplu protec Ġia împotriva úocurilor electrice. conductor de punct median (PEM) – conductor electric conectat la punctul median úi capabil s ă participe la distribu Ġia energiei electrice. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 13 12 contact electric – stare a dou ă sau mai multe p ărĠi conductoare care se ating accidental sau inten Ġionat formând o cale conductoare unic ă úi continuă. curent admisibil (Iz)– valoarea maxim ă a curentului electric care poate parcurge în permanen Ġă un conductor, un dispozitiv sau un aparat, f ără ca temperatura sa în regim permanent, în condi Ġii date, să fie superioar ă valorii specificate. curent de atingere – curent electric care trece prin corpul uman sau al unui animal atunci când acesta este în atingere cu una sau mai multe p ărĠi accesibile ale unei instala Ġii electrice sau cu echipamente electrice aflate sub tensiune. curent în conductorul de protec Ġie – curent electric care apare într-un conductor de protec Ġie, cum sunt curentul de fug ă sau curentul electric rezultat dintr-un defect de izola Ġie. curent conven Ġional de func Ġionare – valoare specific ă a curentului electric care este prev ăzută pentru a provoca func Ġionarea dispozitivului de protec Ġie într-un timp specificat. curent de defect – curent electric care circul ă ca urmare a unui defect de izola Ġie. curent diferen Ġial rezidual – suma fazorial ă a valorilor curen Ġilor electrici în toate conductoarele active, la acela úi timp, într-un punct dat al unui circuit electric, într-o instala Ġie electric ă. curent de fug ă – curent electric care, în condi Ġ ii normale de func Ġionare, parcurge o cale electric ă nedorită. curent nominal – curent electric destinat a fi transportat de un circuit în func Ġionarea normal ă pe timp nelimitat curent de scurtcircuit – curent electric într-un scurtcircuit determinat. curent de serviciu – curent electric destinat s ă fie transportat într-un circuit electric în func Ġionare normală. curent de suprasarcin ă – supracurent care se produce într-un circuit electric, care nu se datoreaz ă curentului de scurtcircuit sau unui defect de punere la p ământ. curent vagabond – curent electric de fug ă în pământ sau în structurile metalice îngropate în p ământ úi care rezult ă din legarea lor la p ământ, inten Ġionată sau neinten Ġionată. D. defect de punere la p ământ – apariĠia unei c ăi conductoare accidental ă între un conductor sub tensiune úi pământ. disjunctor (întreruptor automat) – aparat de comuta Ġie apt de a stabili, de a suporta úi de a întrerupe curenĠii în condi Ġii normale ale circuitului, precum úi de a stabili, de a suporta pe o perioad ă specificat ă úi de a întrerupe curen Ġii în condi Ġii anormale ale circuitului (cum ar fi cele de scurtcircuit etc.). dispozitiv de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor – dispozitiv destinat s ă întrerupă un circuit electric în cazul în care curentul în conductorul sau conductoarele circuitului electric dep ăúeúte o valoare predeterminat ă în timpul unei durate prev ăzute. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 13E. echipament electric – echipament utilizat pentru producerea, transportul, transformarea sau utilizarea energiei electrice, cum sunt ma úini, transformatoare, aparataj, aparate de m ăsurare, dispozitive de protecĠie, sisteme de pozare electrice, echipament de utilizare curent ă. echipament fix – echipament electric fixat pe un suport sau fixat într-un alt mod într-un loc precizat. echipament mobil – echipament electric care este deplasat în timpul func Ġionării sau poate fi u úor deplasat r ămânând conectat la circuitul electric de alimentare. echipament portabil – echipament electric prev ăzut pentru a fi Ġinut în mân ă în utilizare normal ă. echipament sta Ġionar – echipament instalat într-un loc stabilit sau echipament electric care nu este prevăzut cu un mâner pentru a fi transportat úi care are o astfel de mas ă încât nu poate fi deplasat u úor în timpul func Ġionării. echipament de utilizare curent ă – echipament electric destinat transform ării energiei electrice în alt ă formă de energie, de exemplu luminoas ă, termică, mecanic ă. echipoten Ġialitate – stare a p ărĠilor conductoare având un poten Ġial electric sensibil egal. ecran de protec Ġie – ecran conductor utilizat pentru a separa un circuit electric úi/sau conductoarele de părĠile active periculoase. electrocutare – úoc electric mortal. exploatare – toate activit ăĠile care cuprind lucr ările necesare pentru a permite func Ġionarea instala Ġiei electrice. Aceste activit ăĠi cuprind domenii cum sunt: manevrare, comand ă, control úi întreĠinere atât pentru o lucrare electric ă cât úi neelectric ă. F. fibrilaĠie – contracĠii repetate úi necoordonate ale fibrelor musculare individuale. fibrilaĠie ventricular ă – fibrila Ġie cardiac ă limitată la ventricule úi care provoac ă o deficien Ġă circulatorie úi apoi oprirea inimii. G. galerie – culoar cu dimensiuni care permit ca persoanele s ă circule liber pe toat ă lungimea, prev ăzut cu suporturi pentru cabluri úi joncĠiunile lor cu alte elemente ale sistemului de pozare electric ă. I. impedanĠă de legare la p ământ – impedanĠă la o frecven Ġă dată între un punct specificat al unei re Ġele, al unei instala Ġii sau al unui echipament úi pămâtul de referin Ġă. inspecĠie – examinarea unei instala Ġii electrice utilizând toate aptitudinile pentru a constata dac ă alegerea echipamentului electric este corect ă úi montarea acestuia este adecvat ă; instalaĠie electric ă – ansamblu de echipamente electrice asociate care au caracteristicile coordonate pentru a îndeplini un scop dat. instalaĠie de legare la p ământ – ansamblu de leg ături electrice úi dispozitive care fac parte din legarea la p ământ a unei re Ġele, a unei instala Ġii sau a unui echipament. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 15 14 izolaĠie de bază – izolaĠia părĠilor active periculoase care asigur ă protecĠia de bază izolaĠie dublă – izolaĠie realizat ă prin utilizarea împreun ă a unei izola Ġii de bază úi a unei izola Ġii suplimentare. izolaĠie întărită – izolaĠia părĠilor active periculoase care asigur ă un grad de protec Ġie împotriva úocurilor electrice, echivalent celui unei izola Ġii duble. izolaĠie suplimentar ă – izolaĠie independent ă prevăzută suplimentar fa Ġă de izolaĠia de baz ă, pentru protecĠie în caz de defect. încercare – aplicarea de solicit ări specificate într-o instala Ġie electric ă prin intermediul c ărora este probată funcĠionalitatea acesteia. întrerupere automat ă a aliment ării – întrerupere automat ă a unei linii conductoare prin func Ġionarea automată a unui dispozitiv de protec Ġie în caz de defect. întrerupere de scurt ă durată a funcĠionării – întrerupere de scurt ă durată în timpul func Ġionării pentru scopuri, cum sunt: conexiune, comand ă, reglare sau observarea echipamentelor electrice. întrerupere de scurt ă durată pentru între Ġinere – întrerupere de scurt ă durată utilizată pentru acces la echipamentele electrice pentru între Ġinere. întrerupere de urgen Ġă – deschiderea unui dispozitiv de întrerupere destinat întreruperii aliment ării electrice a unei instala Ġii electrice pentru evitarea sau reducerea unui pericol. întreruptor automat – vezi disjunctor întreruptor – simplu – dispozitiv destinat s ă închidă sau întrerup ă curentul într-unul sau mai multe circuite întreruptor – separator – întreruptor conceput s ă asigure úi separarea instala Ġiei sau a unei p ărĠi a acesteia de alimentare . L legătură de echipoten Ġializare – realizare a unei leg ături electrice între p ărĠile conductoare pentru a realiza echipoten Ġializarea. legătură de echipoten Ġializare de protec Ġie – legătură de echipoten Ġializare realizat ă pentru scopuri de securitate. legătură de echipoten Ġializare func Ġională – legătură de echipoten Ġializare realizat ă în scopuri funcĠionale altele, decât cele de securitate. legare la p ământ – realizarea unei leg ături electrice între un punct dat al unei re Ġele, al unei instala Ġii electrice sau al unui echipament úi un pământ local. legare la p ământ func Ġională – legare la p ământ a unuia sau mai multor puncte ale unei re Ġele, ale unei instala Ġii sau ale unui echipament pentru alte scopuri decât cele de securitate. legare la p ământ de protec Ġie – acĠiune de legare la p ământ a unui punct sau a mai multor puncte dintr-o reĠea, a unei instala Ġii sau a unui echipament, în scopuri de securitate. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 15 legare la p ământ a unei re Ġele – acĠiune de legare la p ământ a unuia sau a mai multor puncte ale unei reĠele electrice, pentru asigurarea func Ġiilor de legare la p ământ func Ġională úi de legare la p ământ de protecĠie. lucrare sub tensiune – orice lucrare în cursul c ăreia lucrătorul intră deliberat în atingere cu p ărĠile active sau p ătrunde deliberat în zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului s ău, fie cu unelte, echipamente sau dispozitive pe care le manevreaz ă. M. masă – parte conductoare accesibil ă a unui echipament, care poate fi atins ă úi care în mod normal nu se află sub tensiune, dar care poate fi pus ă sub tensiune în urma unui defect a zola Ġiei de baz ă. mediu pu Ġin periculos – spaĠiu în care, în condi Ġii normale, este caracterizat simultan prin urm ătoarele condiĠii: x umiditatea relativ ă a aerului, maxim 75%, la temperatura aerului cuprins ă între 15 oC úi 30oC; x pardoseala (amplasamentul) izolant ă. Este sinonim cu loc de munc ă puĠin periculos (sau normal). mediu periculos – spaĠiu caracterizat prin cel pu Ġin una din urm ătoarele condi Ġii: x umiditatea relativ ă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30oC dar cel mult 35oC; x pardoseal ă cu propriet ăĠi conductoare (de exemplu beton, p ământ); x parte conductoare în leg ătură electrică cu pământul care ocup ă cel mult 60% din zona de manipulare; x prezenĠă de pulberi conductoare (de exemplu pilitur ă de metal, grafit etc.); x prezenĠă de fluide care mic úorează impedanĠa corpului uman. Este sinonim cu loc de munc ă periculos. mediu foarte periculos – spaĠiu caracterizat prin cel pu Ġin una din urm ătoarele condi Ġii: x umiditatea relativ ă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35oC; x părĠi conductoare în leg ătură electrică cu pământul care ocup ă peste 60% din zona de manipulare; x prezenĠă de agenĠi corozivi. Este sinonim cu loc de munca foarte periculos. mediu neconductor – spaĠiu în care o persoan ă sau un animal care atinge o parte conductoare accesibilă care a devenit o parte activ ă periculoas ă, este protejat ă printr-o impedan Ġă ridicată a mediului s ău (de exemplu pere Ġi sau pardoseli electroizolante): – 50 :k dacă tensiunea nominal ă a reĠelei este sub 500V în tensiune alternativ ă úi tensiune continuă. – 100 :kdacă tensiunea nominala a re Ġelei este mai mare de 500 V în tensiune alternativ ă úi tensiune continu ă úi mai mic ă de 1000 V în tensiune alternativ ă sau 1500V în tensiune continu ă úi prin absen Ġa părĠilor conductoare legate la p ământ (pân ă la frecven Ġa 100 Hz în tensiune alternativ ă). mentenan Ġă – combina Ġia tuturor ac Ġiunilor tehnice úi administrative, inclusiv ac Ġiunilor de supraveghere cu scopul de a men Ġine un element într-o stare sau a readuce un element la o stare în care acesta poate s ă realizeze o func Ġie cerută. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 17 16O. obstacol de protec Ġie – element care împiedic ă o atingere direct ă întâmplătoare, dar care nu previne o atingere direct ă printr-o ac Ġiune deliberat ă. oprire de urgen Ġă – acĠiune destinat ă să oprească pe cât de repede posibil o func Ġionare devenit ă periculoas ă. originea instala Ġiei electrice – punctul în care este livrat ă energia electric ă a unei instala Ġii electrice. P . parte activ ă – conductor sau parte conductoare destinat ă să fie pusă sub tensiune în func Ġionare normală, inclusiv conductorul neutru (N), dar prin conven Ġie exceptând conductorul PEN, conductorul PEM sau conductorul PEL. parte conductoare accesibil ă – parte conductoare a unui echipament, care poate fi atins ă, úi care nu este în mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune în cazul unui defect al izola Ġiei de bază. pat de cabluri – suport de cabluri constituit dintr-o baz ă continuă cu margini, dar care nu este acoperit cu un capac. pământ – parte a Pământului în contact electric cu o priz ă de pământ úi al cărui potenĠ ial electric nu este în mod necesar egal cu zero. pământ de referin Ġă – parte a P ământului considerat ă conductoare, a c ărei potenĠial electric prin convenĠie este considerat egal cu zero, care este în afara zonei de influen Ġă a oricărei instala Ġii de legare la p ământ. părĠi simultan accesibile – conductoare sau p ărĠi conductoare care pot fi atinse simultan de c ătre o persoană sau un animal. pericol electric – risc de afectare corporal ă datorat unei instala Ġii electrice. persoană calificată – persoană care are o preg ătire úi o experien Ġă corespunz ătoare care s ă îi permit ă să prevadă riscurile úi să evite pericolele pe care le poate produce energia electric ă. persoană instruită – persoană suficient de informat ă, sau supravegheat ă de persoane calificate în domeniul electric, pentru a fi capabil ă să prevadă riscurile úi să evite pericolele pe care le poate provoca energia electric ă. persoană (obiúnuită) – persoană care nu este nici persoan ă calificată, nici persoan ă instruită. prag de nedesprindere – valoare maximal ă a curentului electric care trece prin corpul unui om, la care acea persoan ă încă poate să se elibereze singur ă. prag de percep Ġie a curentului – valoare minim ă a curentului electric prin corpul unui om sau al unui animal care provoac ă o senzaĠie specific ă pentru acel om sau acel animal. prelată electroizolant ă – prelată rigidă sau flexibil ă realizată din material electroizolant, care serve úte la acoperirea elementelor care sunt sau nu sunt sub tensiune úi sau a p ărĠilor adiacente pentru prevenirea unei atingeri întâmpl ătoare. priză de pământ – parte conductoare care poate fi încorporat ă în pământ sau într-un mediu conductor specific, de exemplu beton sau c ărbune, în contact cu p ământul. 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 17priză de pământ independent ă – priză de pământ suficient de îndep ărtată de alte prize de p ământ pentru care poten Ġialul său electric s ă nu fie sensibil afectat de curen Ġii electrici între p ământ úi alte prize de p ământ. priză de pământ în funda Ġie – priză de pământ încorporat ă în pământ sub funda Ġia unei clădiri, sau de preferinĠă, în betonul funda Ġiei unei cl ădiri, în general în form ă de buclă. priză de pământ de protec Ġie – priză de pământ a unei instala Ġii sau a unui echipament pentru scopuri de securitate. protecĠie de baz ă – protecĠia împotriva úocurilor electrice în absen Ġa defectului. Protec Ġia de baz ă corespunde protec Ġiei împotriva atingerilor directe. protecĠie în caz de defect – protecĠie împotriva úocurilor electrice în condi Ġii de defect simplu. ProtecĠia în caz de defect corespunde protec Ġiei împotriva atingerilor indirecte. protecĠie împotriva úocului electric – ansamblu de m ăsuri care reduc riscul de úoc electric protecĠie suplimentar ă – măsură de protec Ġie suplimentar ă faĠă de protec Ġia de bază úi/sau protec Ġia în caz de defect. punct median – punct comun între dou ă elemente simetrice ale unui circuit, ale c ărui extremit ăĠi sunt conectate electric la conductoarele de linie diferite ale aceluia úi circuit. punct neutru – punct comun al unei re Ġele polifazate conectat ă în stea sau la punctul median legat la pământ al unei re Ġele monofazate. R. reĠea echipoten Ġială funcĠională – reĠea echipoten Ġială care asigur ă o legătură de echipoten Ġializare func Ġională. reĠea de echipoten Ġializare – interconectarea p ărĠilor conductoare, care permite asigurarea unei legături de echipoten Ġializare între aceste p ărĠi. reĠea de echipoten Ġializare de protec Ġie – reĠea de echipoten Ġializare care asigur ă o legătură de protec Ġie. rezistenĠă de legare la p ământ – parte real ă a impedan Ġei de legare la p ământ. reĠea de prize de p ământ – parte a unei instala Ġii de legare la p ământ care cuprinde numai prizele de pământ úi interconexiunile lor. risc – o combinare a probabilit ăĠii de apari Ġie úi a gravităĠii de rănire sau de afectare posibil ă a sănătăĠii unei persoane expuse la unul sau mai multe pericole. S. reĠea TFJP – reĠea electric ă a cărei tensiune nu dep ăúeúte valoarea tensiunii foarte joase: – în condiĠii normale úi – în condiĠii de defect, exceptând defectele de punere la p ământ în alte circuite electrice reĠea TFJS – reĠea electric ă a cărei tensiune nu dep ăúeúte valoarea tensiunii foarte joase: – în condiĠii normale úi – în condiĠii de defect, inclusiv defectul de punere la p ământ în alte circuite electrice MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 19 18scurtcircuit – cale conductoare accidental ă sau inten Ġionată între dou ă sau mai multe p ărĠi conductoare astfel încât diferen Ġa de poten Ġial electric între aceste p ărĠi conductoare s ă fie zero sau aproximativ zero. secĠionare – funcĠie destinat ă să asigure scoatarea de sub tensiune a unei instala Ġii electrice sau a unei p ărĠi a acesteia, separând instala Ġia electrică faĠă de orice surs ă de energie electric ă pentru scopuri de securitate. separare – măsură de protec Ġie în care p ărĠile active periculoase sunt izolate de toate celelalte circuite electrice, de p ământul local úi de orice atingere. separare de protec Ġie – separare între dou ă circuite electrice prin intermediul: – unei izola Ġii duble – unei izola Ġii de bază úi a unei protec Ġii electrice printr-un ecran, sau – unei izola Ġii întărite separare simpl ă – separare între circuitele electrice sau între un circuit electric úi pământul local printr-o izola Ġie de bază. separator – aparat de comuta Ġie care satisface în pozi Ġia deschis prescrip Ġiile specifice pentru func Ġia de separare . sistem de alimentare electric ă pentru instala Ġii de securitate – sistem de alimentare electric ă pentru menĠinerea în func Ġiune a echipamentelor úi instalaĠiilor electrice importante: – pentru sănătatea úi securitatea persoanelor úi animalelor domestice, úi/sau – pentru evitarea degrad ării mediului înconjur ător úi a altor echipamente, dac ă aceasta este cerut ă prin reglement ări naĠionale. sistem de tuburi – ansamblu de protec Ġie închis, cu sec Ġiunea circular ă sau nu, pentru conductoare izolate, cabluri úi cordoane, permi Ġând ca acestea s ă fie instalate úi înlocuite prin tragere, utilizat în instalaĠii electrice. sistem de jgheaburi de cabluri – sistem de protec Ġie închis, prev ăzut cu o baz ă úi cu un capac deplasabil, destinat protec Ġiei complete a conductoarelor izolate úi a cablurilor úi/sau pentru amplasarea altor echipamente electrice inclusiv echipamente de prelucrare a informa Ġiilor. sistem de pozare – ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri sau bare colectoare úi elementele care asigur ă fixarea lor úi, dacă este necesar, protec Ġia lor mecanic ă. úoc electric – efect fiziologic care rezult ă din trecerea unui curent electric prin corpul unui om sau al unui animal. T. tablou de distribu Ġie – ansamblu care cuprinde diferite tipuri de aparataj asociate cu unul sau mai multe circuite electrice de plecare, alimentate de unul sau mai multe circuite de intrare, ca úi borne pentru conductoarele neutre úi de protec Ġie. tensiune de atingere – tensiune între p ărĠi conductoare atinse simultan de o persoan ă sau de un animal. tensiune de atingere prezumat ă – tensiune care apare între p ărĠile conductoare simultan accesibile, când aceste p ărĠi conductoare nu sunt atinse de un om sau un animal. tensiune de defect – tensiune între un punct de defect úi pământul de referin Ġă, ca urmare a unui defect de izolaĠie. 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 19tensiune foarte joas ă – tensiune care nu dep ăúeúte limitele specificate în domeniul I prezentat în SR CEI 60449. tensiune nominal ă – valoare nominal ă a tensiunii prin care instala Ġia electric ă sau o parte a instala Ġiei electrice este numit ă úi identificat ă. tensiune de pas – tensiune între dou ă puncte de pe suprafa Ġa Pământului situate la distan Ġa de 1 m unul faĠă de altul, considerat ă a fi lungimea pasului unei persoane. V. verificare – toate m ăsurile cu ajutorul c ărora este verificat ă conformitatea instala Ġiilor electrice cu prescripĠiile în uz. Z. zonă de acces limitat – zonă accesibil ă numai persoanelor calificate (în domeniul electric) úi persoanelor instruite (în domeniul electric). zonă de accesibilitate la atingere – spaĠiu cuprins între orice punct al unei suprafe Ġe unde stau sau circulă în mod obi únuit persoane úi limita pe care o persoan ă o poate atinge cu mâna, în toate direc Ġiile, fără mijloace auxiliare . zonă lucru – loc (locuri), amplasament (amplasamente) sau suprafa Ġă (suprafeĠe) unde vor fi, sunt sau au fost realizate lucr ările. zonă de lucru sub tensiune – spaĠiu în jurul pieselor sub tensiune la care nivelul izola Ġiei pentru prevenirea úocului electric nu este asigurat când se p ătrunde acolo f ără măsuri de protec Ġie. zonă învecinat ă – spaĠiu delimitat care înconjoar ă zona de lucru sub tensiune. ABREVIERI AAR – anclan úarea automat ă a rezervei; DDR – dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual ; IPT – instala Ġie de protec Ġie împotriva tr ăsnetului ; IT – re Ġea cu punctul neutru al transformatorului izolat fa Ġă de pământ (sau printr-o impendan Ġă de valoare foate mare) úi masele legate la p ământ ; N – conductor neutru ; PDA – protec Ġie împotriva tr ăsnetului cu dispozitiv de amorsare ; PE – conductor de protec Ġie ; PEN – conductor comun de protec Ġie úi neutru; SPD – dispozitiv de protec Ġie la supratensiuni úi/sau de deviere a curentului de tr ăsnet ; SPT – sistem de protec Ġie la trăsnet; TFJP – tensiune foarte joas ă de protec Ġ ie ; TFJS – tensiune foarte joas ă de securitate ; TN-C – re Ġea cu punctul neutru al transformatorului legat la p ământ úi conductor cu func Ġii comune: de protecĠie úi neutru; TN-S – re Ġea cu punctul neutru al transformatorului legat la p ământ úi conductoare distincte pentru funcĠiile de protec Ġie úi neutru; TN – C – S – re Ġea în care func Ġiile pentru conductorul de protec Ġie úi neutru sunt combinate într-un singur conductor pe prima parte a re Ġelei. TT – reĠea cu punctul neutru al transformatorului legat la p ământ úi masele legate la prize de p ământ independente. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 21 20 CAPITOLUL 3. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALA ğIILOR 3.0. Generalit ăĠi 3.0.1.Condi Ġii generale de baz ă 3.0.1.1. La proiectarea úi execuĠia instalaĠiilor electrice aferente construc Ġiilor trebuie s ă se respecte prevederile din Legea nr. 50/1991, republicat ă, cu modific ările úi complet ările ulterioare úi a actelor normative subsecvente acesteia. 3.0.1.2. Proiectele de instala Ġii electrice se verific ă de către verificatori de proiecte atesta Ġi conform Legii nr. 10/1995, cu modific ările ulterioare. 3.0.1.3. Începerea execu Ġiei instala Ġiilor electrice este permis ă numai dup ă ce investitorul a ob Ġinut avizul tehnic de racordare. Punerea în func Ġiune se face numai dup ă controlul execu Ġiei instala Ġiilor electrice de c ătre unităĠi autorizate. 3.0.1.4. Este interzis ă începerea lucr ărilor de instala Ġii electrice f ără proiecte verificate în condi Ġiile art. 3.0.1.2. 3.0.1.5. InstalaĠiile electrice se execut ă de către unităĠi atestate. 3.0.1.6 . InstalaĠiile electrice la consumator trebuie astfel realizate încât s ă nu afecteze siguran Ġa utilizatorilor, a bunurilor úi a mediului. Utilizatorul are obliga Ġia să nu efectueze modific ări faĠă de proiect în timpul exploat ării, întreĠinerii sau repunerii în func Ġiune fară acordul scris al proiectantului ini Ġial al instala Ġiei electrice sau a unui expert tehnic atestat, potrivit legisla Ġiei în vigoare. 3.0.1.7. InstalaĠiile electrice trebuie realizate astfel încât s ă se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorit ă temperaturilor ridicate sau a ar curilor electrice, iar utilizatorii s ă nu fie în pericol de a suferi arsuri. 3.0.1.8. Separarea în vederea întreruperii, verific ării, localiz ării defectelor úi efectuării repara Ġiilor la instalaĠiile electrice trebuie asigurat ă prin prevederea de dispozitive de separare (siguran Ġe fuzibile, cleme cu intrare ie úire, întreruptoare cu ac Ġionare manual ă sau automat ă cu funcĠie úi de separatoare). 3.0.1.9. Toate echipamentele electrice trebuie s ă aibă, prin construc Ġie, caracteristicile cerute pentru influenĠele externe din înc ăperea sau spa Ġiul respectiv. Caracteristicile generale ale echipamentelor electrice úi modul lor de instalare trebuie alese astfel încât să fie asigurat ă funcĠionarea în bune condi Ġii a instala Ġiei electrice úi protecĠia utilizatorilor, bunurilor úi a mediului în condi Ġiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) úi Ġinându-se seama de influenĠele externe. 3.0.2. Condi Ġii generale comune pentru echipamente 3.0.2.1. Echipamentele utilizate în instala Ġiile electrice trebuie s ă aibă aplicat marcajul CE ori s ă fie agrementate tehnic sau s ă fie comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA parte la acordul privind Spa Ġiul Economic European, corespunz ător proiectului. 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 213.0.2.2. Toate echipamentele folosite pentru protec Ġie, izolare, mascare, suporturi, trebuie s ă fie în concordanta cu clasa de influente externe în care se monteaz ă. Încadrarea în clasele de reac Ġie la foc úi rezisten Ġă la foc a materialelor se face în conformitate cu prevederile reglement ărilor specifice. 3.0.2.3. Echipamentele electrice se aleg Ġinându-se seama de tensiune, curent, frecven Ġă, curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum úi alte caracteristici particulare, care trebuie luate în considera Ġie la alegerea echipamentelor electrice, conform indica Ġiilor producătorilor. 3.0.2.4. Echipamentele electrice se aleg respectând clasele de protec Ġie minime necesare în func Ġie de categoria înc ăperilor, clasificate dup ă influentele externe. 3.0.2.5. Dacă într-un amplasament se exercit ă mai multe influen Ġe externe, caracteristicile echipamentelor electrice se aleg astfel încât s ă fie satisfăcute condi Ġiile cele mai dezavantajoase. 3.0.2.6. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie s ă provoace efecte d ăunătoare altor echipamente electrice sau s ă afecteze buna func Ġionare a re Ġelei de alimentare. 3.0.3. Condi Ġii de amplasare úi montare a instala Ġiilor electrice. Distante minime 3.0.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protec Ġie úi barele, se amplaseaz ă faĠă de conductele altor instalaĠii úi faĠă de elementele de construc Ġie, respectându-se distan Ġele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distan Ġele prevăzute în normativul NTE 007/08/00 – a se vedea tabelul 3.2. 3.0.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instala Ġii cu condiĠia ca instala Ġia electric ă să fie dispus ă: x deasupra conductelor de ap ă, de canalizare úi de gaze petroliere lichefiate; x sub conducte de gaze naturale úi sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C). 3.0.3.3 . Pe toate por Ġiunile de traseu pe care nu pot fi respectate condi Ġiile de la art. 3.0.3.2. úi distanĠele minime din tabelele 3.1. úi 3.2, se vor lua m ăsuri constructive de protec Ġie prin prevederea de separări, izolaĠii termice, Ġevi metalice etc. ce vor dep ăúi cu minim 0,50 m de o parte úi de alta, porĠiunea de traseu protejat ă. Tabelul 3.1. DistanĠele minime admise pentru protec Ġie úi răcire între conductoare, bare, tuburi úi accesorii úi pana la elementele de instala Ġii úi construc Ġii Elementul de la care se măsoară distanĠa Distante minime 1) 2) (cm) Conductoare, bare, tuburi (acela úi circuit sau circuite diferite) Conducte sau instala Ġii cu fluide incombustibile Conducte sau instala Ġii cu fluide combustibile Elemente de construc Ġie 3) Trasee paralele Inter- secĠii Reci T +40oC Calde T > +40oC Trasee paralele Inter-secĠii Incom- bustibile Combu- stibile Trasee paralele Inter-secĠii Trasee paralele Inter- secĠii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Conductoare neizolate4) montate pe izolatoare, pe pereĠi, la interior 10 10 10 10 10 10 100 100 10 20 Conductoare izolate4) montate pe izolatoare, pe pereĠi, la interior 5 5 5 5 200 150 50 50 5 10 Bare electrice montate pe izolatoare 5 5 5 5 5 5 50 50 5 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 23 22Tuburi úi Ġevi de protec Ġie montate: – aparent, în ghene; 0 0 5 3 100 50 10 5 0 tub met. 0 – sub tencuial ă înglobate 0 0 5 3 20 5 10 5 0 tub PVC 3 Conductoare cu izola Ġie úi manta montate sub tencuial ă (înglobate) 0 0 5 3 20 5 10 5 0 3 1) DistanĠele minime se m ăsoară de la suprafe Ġele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor. 2) DistanĠele faĠă de conductoarele electrice úi alte elemente ale protec Ġiei la trăsnet se stabilesc conform cap.6. 3) Pentru construc Ġii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distan Ġele se stabilesc conform prevederilor din NP 099-04. 4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pere Ġi, la exterior, distan Ġele faĠă de elementele din coloanele 2…7 ale tabelului sunt de minim 15 cm, iar fa Ġă de alte elementele de pe traseu, distan Ġele sunt de minim 30 cm. Tabelul 3.2 Distante minime permise pentru cablurile electrice fa Ġă de instala Ġiile tehnologice (conform NTE 007/08/00) Nr. crt. Denumirea instala Ġiei tehnologice DistanĠa minimă, cm ObservaĠii IntersecĠii Apropieri 1 Conducte sau rezervoare cu fluide reci (t d 40oC) incombustibile 3 5 DistanĠele se pot reduce pân ă la montarea pe conduct ă sau rezervor, când cablul este armat sau protejat în Ġeavă metalică combustibile 50 100 2 Conducte sau instala Ġii cu suprafe Ġe calde (tizolaĠie > + 40oC) 50 100 DistanĠele se pot reduce în condi Ġiile în care cablurile sunt rezistente la temperatura respectiv ă sau sunt protejate termic (paravane termice, etc.). 3 Conducte de aer comprimat 20 20 DistanĠele nu se normeaz ă în cazul conductelor cu presiunea aerului sub 12daN/cm2 care deservesc instala Ġiile electrice 4 InstalaĠii care prelucreaz ă materiale combustibile solide, inclusiv depozitarea materialelor respective 100 100 În funcĠie de condi Ġiile locale distan Ġele se majoreaz ă conform prevederilor din normele specifice tehnologiei sau mediului respectiv. DistanĠele indicate la pct. 4 nu se aplic ă pe porĠiunea de intrare a cablurilor pentru alimentarea instalaĠiilor respective. 3.0.3.4. Trebuie evitat ă amplasarea instala Ġiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instala Ġii care ar putea s ă le pericliteze în func Ġionare normal ă sau în caz de avarie. 3.0.3.5. Nu se admite amplasarea instala Ġiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate s ă apară condens. Fac excep Ġie instala Ġiile electrice în execu Ġie închisă cu grad de protec Ġie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condi Ġii. 3.0.3.6. Se interzice amplasarea instala Ġiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare (cu excep Ġia instalaĠiilor aferente instala Ġiilor de ventila Ġie executate din materiale f ără degajare de fum úi gaze toxice). 3.0.3.7. Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente la foc úi cu întârziere la propagarea fl ăcării (definite conform NTE 007/08/00), tuburi úi plinte metalice sau din materiale plastice (omologate pentru montare pe materiale combustibile) úi echipamente electrice cu grad de protec Ġie minim IP 54. Se vor respecta úi condiĠiile prevăzute la subcap. 4.2 úi 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 237.20. 3.0.3.8. Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protec Ġie inferior IP 54 se face interpunând materiale incombustibile între acestea úi materialul combustibil sau elementele de distanĠare care pot fi: – straturi de tencuial ă de min. 1 cm grosime sau pl ăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o l ăĠime care dep ăúeúte cu cel pu Ġin 3 cm pe toate laturile elementul de instala Ġie electric ă; – elemente de sus Ġinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distan Ġează elementele de instala Ġie electric ă cu cel pu Ġin 3 cm pe toate laturile fa Ġă de elementul combustibil; – sau cele men Ġionate în art 4.2.3.4.2. Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplic ă atât la montarea aparentă cât úi la montarea sub tencuial ă a elementelor de instala Ġii electrice. 3.1. Alimentare 3.1.1. Natura curentului 3.1.1.1 Pentru alegerea solu Ġiei de alimentare trebuiesc luate în considerare urm ătoarele: – natura curentului electric (alternativ sau continuu.) úi frecvenĠa; – valoarea tensiunii nominale; – valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instala Ġiilor. 3.1.1.2 D a că este necesar ă o alimentare la tensiune continu ă úi sursa disponibil ă este numai de tensiune alternativ ă, trebuie prev ăzută o sursa de conversie (redresor) úi locul ei de amplasare. Acela úi lucru trebuie prev ăzut când este necesar ă o sursă de tensiune alternativ ă de frecven Ġă diferită. Pentru determinarea puterii necesare a sursei se va tine seama de randamentul sursei de conversie. 3.1.2. Tensiunea 3.1.2.1 In România tensiunea nominala de joas ă tensiune asigurata de re Ġeaua de distribu Ġie publică este monofazata 230 V úi trifazata 400/230V în sistem TN-C. Aceasta valoare de tensiune este armonizata interna Ġional (SR HD 472S1). 3.1.2.2 Limitele de varia Ġie admise tensiunii de alimentare, daca nu se stabile úte altfel prin contractul de furnizare, vor fi (SR EN 50160): – pentru 95% din s ăptămână , ± 10%; – pentru restul din s ăptămână , +10% / – 15%; 3.1.2.3 Daca instala Ġiile sunt alimentate dintr-un post de transformare sau dintr-o surs ă autonom ă proprie tensiunile pot fi în sistem trifazat : – 400/230 V; – 400/690 V; – 690/1000 V. Ultimele 2 valori sunt în general folosite în instala Ġiile industriale din considerente tehnologice. 3.1.3. Frecven Ġa 3.1.3.1 FrecvenĠa nominala în re Ġeaua de distribu Ġie publica din România este de 50 Hz. 3.1.3.2 Limitele admisibile de varia Ġie ale frecven Ġei, daca nu se stabile úte altfel prin contractul de furnizare, vor fi: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 25 24 – pentru 99.5% din an ± 1%; – pentru restul din an +4% /- 6%. 3.1.4. Curentul de scurt-circuit prezumat 3.1.4.1 Valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instala Ġiilor luat în considerare la alegerea echipamentului din instala Ġiile de distribu Ġie úi utilizare trebuie determinat în conformitate cu normativul NTE 006/06/00. 3.1.5. Bran úamente 3.1.5.1 Branúamentele electrice se proiecteaz ă úi se execut ă respectându-se condi Ġiile prevăzute în SR 234, normativul PE 106, pentru bran úamentele electrice aeriene úi pentru bran úamentele electrice subterane respectându-se úi condiĠiile prevăzute în normativul NTE 007/08/00. 3.1.5.2 SoluĠia de racordare la re Ġeaua de distribu Ġie publică se stabile úte de către furnizorul de energie electrică sau de alĠi consultan Ġi de specialitate atestati în condi Ġiile legii. 3.1.5.3 Consumatorii alimenta Ġi direct din re Ġeaua furnizorului de energie electric ă, pot fi (dac ă nu se stabileúte altfel prin contractul de furnizare): – cu branúament monofazat pentru puteri de pân ă la 11 kVA sau – cu branúament trifazat pentru puteri peste 11 kVA úi sub 30 kVA 3.1.5.4 Coloanele electrice alimentate din bran úamentele cl ădirilor de locuit, comerciale, social- culturale úi administrative se proiecteaz ă úi se execut ă respectându-se pe lâng ă condiĠiile din prezentul normativ úi condiĠiile din SR 234. 3.1.5.5 P e n t r u i n s t a l a Ġiile electrice de iluminat úi putere (for Ġă) se prevede tablou electric de distribuĠie comun, cu urm ătoarele excep Ġii: – dacă se aplică tarife diferen Ġiate pentru consumul de energie electric ă; – dacă funcĠionarea receptoarelor de putere (for Ġă) provoac ă fenomene sup ărătoare în instalaĠiile de lumin ă (de ex. pâlpâiri, sc ăderea fluxului luminos); – dacă este necesar ă separarea instala Ġiilor tehnologice din considerente de siguran Ġă sau din considerente economice. 3.1.5.6 La proiectarea úi executarea instala Ġiilor electrice trebuie respectate condi Ġiile din HG nr. 90/2008 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de înregistrare a energiei consumate úi a aplicării, atunci când este cazul, a m ăsurilor pentru îmbun ătăĠirea factorului de putere úi pentru limitarea regimului deformant, conform prevederilor reglement ărilor tehnice specifice. 3.1.5.7 Amplasarea contoarelor de energie electric ă la blocurile de locuin Ġe trebuie s ă permită înregistrarea úi citirea consumului, f ără ca acestea s ă fie condi Ġionate de prezen Ġa sau acceptul abonatului. 3.1.5.8 Repartizarea pe faze úi respectiv pe circuitele de alimentare, a receptoarelor electrice, trebuie să se facă astfel, încât s ă se asigure o înc ărcare cât mai echilibrat ă a fazelor. 3.2. Puterea absorbit ă (cerută) 3.2.1 Generalit ăĠi 3.2.1.1 Determinarea puterii absorbite (cerut ă) este esen Ġială pentru o solu Ġie economic ă úi sigură în funcĠionare a instala Ġiilor electrice, în limitele corecte de înc ălzire úi cădere de tensiune. 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 25 3.2.1.2 Pentru determinarea puterii absorbite, pentru o instala Ġie sau o parte a acesteia trebuie Ġinut cont de factorul de simultaneitate (ks) úi de factorul de utilizare (ku) . ks – este valoarea raportului dintre puterea în func Ġiune simultan ă úi puterea instalat ă (consumator, tablou electric) ku – este valoarea raportului dintre puterea real ă úi puterea instalat ă a unui consumator. Factorii de simultaneitate úi de utilizare sunt necesari pentru calculul curentului absorbit de receptoare (tabloului) necesar în alegerea sec Ġiunii conductoarelor, cablurilor, canaliza Ġiilor în bare úi a aparatajului. Ace útia se determin ă de către proiectant pe baza cunoa úterii în detaliu a condi Ġiilor de funcĠionare úi exploatare. In lipsa acestor informa Ġii valori aproximative pot fi luate din tabelele 3.3, 3.4 úi 3.5. 3.2.2 Determinarea puterii absorbite 3.2.2.1 Pentru consumatorii casnici puterea absorbit ă se determin ă cu relaĠia s ukkPi Pa unde: Pi- este puterea instalat ă iar aunci când ukúi sk nu se cunosc se pot lua orientativ din tabelele 3.3 úi 3.4. 3.2.2.2 P e n t r u c l ădirile comerciale, social – culturale úi administrative, puterea absorbita se detemină cu relaĠia: ukPi Pa unde: Piúi ukse dau orientativ în tabelul 3.5. Tabelul 3.3 Valorile factorului de utilizare uk funcĠie de varianta de dotare Varianta de dotare Componen Ġa apartamentului Puterea instalată Pi [kW] uk Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hran ă, audiovizual, activit ăĠi gospod ăreúti úi asigurarea apei calde, a înc ălzirii úi al gătitului fără utilizarea energiei electrice. Garsonier ă cu 1 camer ă + dependin Ġe 8 0,650 Apartament cu 2 – 3 camere + dependinĠe 12 0,500 Apartament cu 4 – 5 camere + dependinĠe cu suprafa Ġă locuită <100 m2 20 0,300 Apartament cu 4 – 5 camere + dependinĠe cu suprafa Ġă locuită >100 m2 20 0,500 Vilă d 5 camere + dependin Ġe 20 0,600 Vilă > 5 camere + dependin Ġe 25 0,600 Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hran ă, audiovizual, activit ăĠi gospod ăreúti úi asigurarea înc ălzirii úi al gătitului fără utilizarea energiei electrice. Garsonier ă cu 1 camer ă + dependin Ġe 10 0,650 Apartament cu 2 – 3 camere + dependinĠe 15 0,430 Apartament cu 4 – 5 camere + dependinĠe 23 0,390 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 27 26Asigurarea electric ă a apei calde . Vilă d 5 camere + dependin Ġe 23 0,600 Vilă > 5 camere + dependin Ġe 28 0,600 Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hran ă, audiovizual, activit ăĠi gospod ăreúti úi asigurarea înc ălzirii fără utilizarea energiei electrice. Asigurarea electrică a apei calde úi a gătitului. Garsonier ă cu 1 camer ă + dependin Ġe 13 0,650 Apartament cu 2 – 3 camere + dependinĠe 18 0,550 Apartament cu 4 – 5 camere + dependinĠe 26 0,500 Vilă d 5 camere + dependin Ġe 26 0,650 Vilă > 5 camere + dependin Ġe 30 0,650 Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hran ă, audiovizual, activit ăĠi gospod ăreúti. Asigurarea apei calde, a înc ălzirii úi al gătitului cu utilizarea energiei electrice. Garsonier ă cu 1 camer ă + dependin Ġe 18 0,550 Apartament cu 2 – 3 camere + dependinĠe 23 0,600 Apartament cu 4 – 5 camere + dependinĠe 32 0,600 Vilă d 5 camere + dependin Ġe 32 0,650 Vilă > 5 camere + dependin Ġe 35 0,650 3.2.2.3 Racordurile úi coloanele electrice se dimensioneaz ă astfel încât s ă fie satisfăcute condi Ġiile de stabilitate termic ă în regim permanent, verificarea dimension ării făcându-se în condi Ġiile de cădere de tensiune. Tabelul 3.4. Valorile factorilor de simultaneitate sk Nr. de apartamente Apartamente cu o cameră kW Apartamente cu 2 – 3 camere kW Apartamente cu 4 – 5 camere kW kS 1 8 12 20 1 2 16 24 40 0,90 3 24 36 60 0,90 4 32 48 80 0,83 5 40 60 100 0,83 6 48 72 120 0,83 7 56 84 140 0,72 8 64 96 160 0,72 9 72 108 180 0,72 10 80 120 200 0,66 11 88 132 220 0,62 12 96 144 240 0,62 13 104 156 260 0,55 14 112 168 280 0,55 15 120 180 300 0,55 16 128 192 320 0,52 17 136 204 340 0,50 18 144 216 360 0,50 19 152 228 380 0,48 20 160 240 400 0,48 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 27Tabelul 3.5. Valorile puterii instalate úi a factorului de utilizare pentru consumatori edilitari Nr. crt. DestinaĠia consumatorului Puterea instalat ă (orientativ ă) ku Specifică Totală U.M. Valoare kW 1 Magazine, spa Ġii comerciale, servicii (inclusiv reclame) W/m2 75 … 100 – 0,80 2 Hoteluri – cameră kW/cam 1 – 0,70 – restaurant – – 15 … 100 0,90 3 Sedii administrative, politice, economice etc. W/m2 120 … 200 – 0,90 4 Policlinici – – 20 … 140 0,65 5 Spitale, clinici, sanatorii W/pat 500… 1000 – 0,70 6 Cre úe, grădiniĠe, cămine W/m2 20 … 50 – 0,75 7 ùcoli generale licee W/m2 20 … 50 – 0,75 8 Facult ăĠi, institute de înv ăĠământ superior W/m2 50 … 75 – 0,80 9 Teatre, filarmonici, muzee, s ăli de expozi Ġie, etc W/m2 50 … 75 – 0,60 y 0,75 10 Cinematografe – – 50 … 70 0,70 11 Puncte termice – – 80 … 120 0,85 3.3. Tipuri de re Ġele de distribu Ġie 3.3.1 Generalit ăĠi 3.3.1.1 Tipurile de re Ġele se clasific ă în funcĠie de : – numărul conductoarelor active úi – moduri de legare la p ământ. 3.3.1.2 Tipurile de re Ġele în func Ġie de conductorul activ sunt pentru: Tensiune alternativ ă – monofazat cu 2 conductoare; – monofazat cu 3 conductoare; – trifazat cu 3 conductoare ; – trifazat cu 4 conductoare; – trifazat cu 5 conductoare. Tensiune continu ă – cu 2 conductoare; – cu 3 conductoare. 3.3.1.3. Tipurile de re Ġele în func Ġie de modul de legare la p ământ pentru tensiune alternativ ă úi tensiune continu ă sunt: TN, TT úi IT. 3.3.2. Legarea la p ământ a re Ġelelor de tenisune alternativ ă. 3.3.2.1 Legarea la p ământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT úi IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având urm ătoarele semnifica Ġii: – prima liter ă, se referă la situaĠia reĠelei de alimentare în raport cu p ă mântul: T – legarea direct ă la pământ a unui punct activ – punctul neutru, în cazul în care acesta este accesibil sau a unui conductor de faz ă, în cazul în care punctul neutru nu este accesibil; I – izolarea tuturor p ărĠilor active fa Ġă de pământ, sau legarea la p ământ a unui punct printr-o impedanĠă de valoare foarte mare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 29 28- a doua liter ă, se referă la situaĠia maselor electrice în raport cu p ământul: T – legarea direct la p ământ a maselor instala Ġiei, independent de eventuala legare la p ământ a unui punct al aliment ării; N – indică modul de tratare a func Ġiilor conductoarelor neutru úi de protec Ġie; poate fi N-C sau N-S; Alte litere, se refer ă la dispunerea conductorului neutru úi a conductorului de protec Ġie în reĠeaua TN: C – în reĠeaua TN arat ă că funcĠiile pentru conductorul neutru úi pentru conductorul de protec Ġie pot fi combinate într-un singur conductor (PEN). S – în re Ġeaua TN arat ă că funcĠia de protec Ġie este asigurat ă printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la p ământ (în curent alternativ). 3.3.2.2 Simbolurile grafice care se utilizeaz ă în schemele de legare la p ământ sunt conform celor indicate în tabel 3.6. Tabelul 3.6. Simbolurile utilizate în schemele de legare la p ământ. &RQGXFWRUQHXWUX 1 &RQGXFWRUGHSURWHFĥ LH 3( &RQGXFWRU FRPXQ GH SURWHFĥ LH ġ L QHXWUX 3(1 3.3.2.3 ReĠeaua TN are un punct al aliment ării legat direct la p ământ, masele instala Ġiei fiind legate la acest punct prin conductoare de protec Ġie. În acest tip de re Ġea, curentul de defect între faz ă úi masă este un curent de scurtcircuit. Se disting trei tipuri de re Ġele TN în func Ġie de dispunerea conductorului neutru úi a conductorului de protec Ġie. 3.3.2.4 ReĠeaua TN-S , în care un conductor de protec Ġie distinct este folosit pentru întreaga re Ġea (fig. 3.1.). Se utilizeaz ă: – când trebuie separate PE úi N pentru asigurarea func Ġionării protecĠiei; – de la ultimul tablou legat la p ământ spre receptor. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 29 Fig.3.1. Sistem TN-S ,trifazat cu 5 conductoare,cu conductorul de protec Ġie (PE) separat de conductorul neutru (N). 3.3.2.5 Re Ġeaua TN-C , în care func Ġiile pentru conductorul neutru úi conductorul de protec Ġie sunt combinate într-un singur conductor pentru întreaga re Ġea (fig. 3.2. ). Se menĠionează că în această reĠea de la ultimul tablou spre receptor alimentarea se realizeaz ă întotdeauna în sistem TN-S, adic ă cu conductoare separate PE úi N sau numai PE , dup ă necesităĠile receptorului. Fig.3.2. Schema re Ġelei TN-C trifazat cu 4 conductoare, cu conductor comun de protec Ġie (PE) úi neutru (N). InstalaĠie Sursă DistribuĠie (dacă există) L1 L2 L3 PE N Mase Priza de p ământ a instalaĠiei consumatorului Priza de p ământ a sursei InstalaĠie Sursă DistribuĠie (dacă există) L1 L2 L3 Mase Priza de p ământ a instalaĠiei consumatorului Priza de p ământ a sursei PEN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 31 303.3.2.6 ReĠeaua TN-C-S , în care func Ġiile pentru conductorul de neutru úi conductorul de protec Ġie sunt combinate într-un singur conductor pe o por Ġiune a reĠelei (fig. 3.3). Sistemul TN-C este întotdeauna înaintea celui TN-S. Este interzis ă, în aceiaúi reĠea, realizarea unui conductor PEN (TN-C) dup ă ce acesta a fost separat în PE úi N (TN-S), într-un punct în amonte. Fig.3.3. Schema re Ġelei TN-C-S trifazat ,în care conductorul de protec Ġie (PE) este separat de conductorul neutru(N). 3.3.2.7 In toate re Ġelele TN, atunci când exist ă un conductor PE sau PEN acestea trebuiesc legate la pământ cât mai des posibil úi obligatoriu când acestea fac parte din componen Ġa tablourilor de distribuĠie. 3.3.2.8 ReĠeaua TT (fig. 3.4 úi fig. 3.5) are un punct al aliment ării legat direct la p ământ, masele instalaĠiei electrice fiind legate la prize de p ământ independente fa Ġă de priza de p ământ a aliment ării. În această reĠea curenĠii de defect faz ă – masă, pentru intensit ăĠi chiar mai mici decât ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apari Ġia unei tensiuni de atingere periculoas ă. PEN InstalaĠie Sursă DistribuĠie (dacă există) L1 L2 L3 PE N Mase Priza de p ământ a instalaĠiei consumatorului Priza de p ământ a sursei PEN32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 31 Fig.3.4. Schema re Ġelei TT trifazat cu 5 conductoare, cu conductorul neutru distribuit, cu PE úi N. Fig.3.5. Schema re Ġelei TT trifazat cu 4 conductoare, cu conductorul neutru nedistribuit. 3.3.2.9 Î n reĠeaua IT (fig. 3.5 úi fig. 3.6) toate p ărĠile active ale aliment ării sunt izolate fa Ġă de pământ sau legate la p ământ prin intermediul unei impedan Ġe Z de valoare mare, masele instala Ġiei electrice fiind legate la p ământ. În aceast ă reĠea, un curent rezultat dintr-un prim defect faz ă-masă are o intensitate suficient de mic ă încât nu poate provoca o tensiune de atingere periculoas ă. Se utilizeaz ă InstalaĠie Sursă DistribuĠie (dacă există) L1 L2 L3 PE Mase Priza de p ământ a sursei Legarea la p ământ de protecĠie a instala Ġiei InstalaĠie Sursă DistribuĠie (dacă există) L1 L2 L3 PE N Mase Priza de p ământ a sursei Legare la p ământ de protecĠie a instala Ġiei MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 33 32numai cu dispozitiv de control permanent al izola Ġiei conductorului neutru fa Ġă de pământ úi/sau declanúarea automat ă în caz de defect. Se recomand ă ca în acest sistem conductorul neutru s ă nu fie distribuit. 3.3.2.10 În reĠeaua IT limitarea curentului rezultat în cazul unui singur defect se ob Ġine fie prin absenĠa legăturii la p ământ a aliment ării, fie prin intercalarea unei impedan Ġe între un punct al alimentării (în general neutrul re Ġelei) úi pământ suficient de mari care s ă limiteze curentul de defect la valori cuprinse între 150…230 mA pentru a permite semnalizarea defectului. 1 – impedan Ġa foarte mare sau lipsa leg ăturii. 2 – conductorul neutru poate fi distribuit sau nedistribuit. Varianta nedistribuit este recomandat ă. Fig.3.6. Schema re Ġelei IT, trifazat, cu 4 conductoare. 3.3.2.11. Condi Ġii pentru conductoarele PEN,PE în re Ġelele TN,TT úi IT. 3.3.2.11.1 Se admite în re Ġelele TN, în instala Ġiile fixe, ca func Ġiunile de conductor de protec Ġie úi de conductor neutru s ă fie îndeplinite de un singur conductor (PEN), cu condi Ġia ca secĠiunea lui s ă fie cel puĠin egală cu 10 mm2 Cu sau 16 mm2 Al úi porĠiunea comun ă să nu se găsească în aval de un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual. Conductorul PEN exista numai în re Ġeaua TN-C. 3.3.2.11.2 Conductoarele de protec Ġie trebuie s ă aibă secĠiunile cel pu Ġin egale cu acelea prev ăzute în tabelul 5.17 . 3.3.2.12. Recomand ări pentru utilizarea re Ġelelor TN,TT úi IT Pentru alegerea tipului de re Ġea pentru alimentarea diver úilor consumatori se pot utiliza recomand ările din tabelul 3.7. Legarea la p ământ de protec Ġie în instala Ġie poate s ă fie asigurată fie ca o alternativ ă la legarea la p ământ de protec Ġie a reĠelei fie ca o m ăsură de protec Ġie complementar ă. Această legare la p ământ în instala Ġie nu trebuie s ă fie realizat ă la originea instala Ġiei. ImpedanĠă 1) Legare la p ământ de protecĠie a reĠelei InstalaĠie Sursă DistribuĠie (dacă există) L1 L2 L3 PEN 2) Masă Priza de p ământ a sursei Masă 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 33Tabelul 3.7. Recomand ări pentru utilizarea diferitelor tipuri de re Ġea Tipul de re Ġea Recomandate Posibile Nerecomandate ReĠea cu fider de alimentare, cu lungime foarte mare úi rezistenĠă redusă a prizei de pământ (mai mic ă de 10 ȍ) – TT TN IT – ReĠea cu fider de alimentare, cu lungime foarte mare úi rezistenĠă mare a prizei de pământ (peste 30 ȍ) TN TT IT ReĠea cu perturba Ġii electromagnetice frecvente (exemplu: emiterea de unde radio úi televiziune) TN TT IT ReĠea exterioar ă cu conductoare aeriene TT TN IT Sarcini sensibile la curen Ġi de defect importanĠi (exemplu: motoare electrice) IT TT TN ReĠea cu nivel redus de izola Ġie (cuptoare electrice, instala Ġii de sudare, elemente de încălzire, echipamente din buc ătărie) TN TT IT ReĠea cu sarcini cuprinzând receptoare cu risc în serviciu úi cu defec Ġiuni frecvente (poduri rulante, macarale, convertoare) TN TT IT ReĠea cu numeroase echipamente electronice TN-S TT TN-C ReĠea care necesit ă continuitate de alimentare în serviciu (s ăli de opera Ġie, săli de dirijare a zborurilor) IT – TN TT 3.3.3 Legarea la p ământ a re Ġelelor de tensiune continu ă (TN, TT úi IT) 3.3.3.1 Legarea la p ământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT úi IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având acelea úi semnifica Ġii ca la re Ġelele de tensiune alternativ ă. 3.3.3.2 ReĠeaua TN-S Un conductor activ (de exemplu L-) sau conductorul median, este legat la p ământ úi separat de conductorul de protec Ġie (PE) în întreaga instala Ġie (fig. 3.7). Fig.3.7 Schema re Ġelei TN-S, întensiune continu ă, cu conductorul L- legat la p ământ separat de conductorul de protec Ġie PE. PEL ~ – L+ L– PE InstalaĠie Sursă Mase Aplicarea opĠională a unei baterii Priza de p ământ a instala Ġiei MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 35 343.3.3.3 ReĠeaua TN-C FuncĠiile de conductor activ legat la p ământ (de exemplu L-) úi de protec Ġie sunt reunite intr-un singur conductor PEL în toata instala Ġia ( Fig.3.8.). Fig.3.8. Schema re Ġelei TN-C în tensiune continu ă. Conductorul activ (L-) úi cel de protec Ġie sunt uni Ġi într-un singur conductor PEL în toata instala Ġia. 3.3.3.4 Re Ġeaua TN-C-S FuncĠiile de conductor activ legat la p ământ (de exemplu L-) úi de conductor de protec Ġie PE sunt reunite într-un singur conductor PEL în prima parte a instala Ġiei (fig.3.9.). Fig.3.9. Schema TN-C-S în tensiune continu ă. Conductorul activ legat la pamant (L-) si cel de protectie PE sunt uniti intr- un singur conductor PEL în prima parte a instalatiei. 3.3.3.5 ReĠeaua TT Punctul de legare la p ământ al conductorului activ (de ex. L-) este separat de punctul de legare la pământ al conductorului de protec Ġie PE în toat ă instalaĠia (fig.3.10.). ~ – L– Schemă TN-S Schemă TN-C-S în curent continuu Schemă TN-C PE L+ InstalaĠie Sursă Mase Aplicare opĠională a unei baterii Priza de p ământ a instala Ġiei Mase PEL ~ – PEL L+ InstalaĠie Sursă Mase Aplicare op Ġională a unei baterii Priza de p ământ a instala Ġiei 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 35 Fig.3.10. Schema TT întensiune continu ă 3.3.3.6 ReĠeaua IT Un conductor activ (de ex.L-) este legat la p ământ printr-o impedan Ġă relativ mare (sau izolat), separat de punctul de legare la p ământ al conductorului de protec Ġie (fig.3.11.). Fig.3.11. Schema IT în tensiune continu ă 1) Conductorul activ (L-) poate fi izolat sau legat la p ământ printr-o impedan Ġă mare. 3.4. Instala Ġii de securitate 3.4.1 Prevederea aliment ării de securitate cu energie electric ă pe lângă alimentarea normal ă cu energie electrică, la consumatori, este obligatorie în urm ătoarele cazuri: – la consumatori industriali úi similari, cu receptoare care trebuie s ă funcĠioneze fără întrerupere, în condiĠiile date în Ord. ANRE 129/2008. – la consumatori echipa Ġi cu instala Ġii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu úi la consumatori prev ăzuĠi cu iluminat de siguran Ġă, în condi Ġiile date în acest normativ (subcapitolul 7.22 úi 7.23). Se poate prevedea la consumator alimentare de rezerv ă, pe lângă alimentarea normal ă úi în alte cazuri decât cele men Ġionate mai sus, în condi Ġiile prevăzute în Ord. ANRE 129/2008, cu acordul investitorului. 1) ~ – Aplicare opĠională a unei baterii Priza de p ământ a instalaĠiei Mase L+ L– Priza de p ământ a maselor PE InstalaĠie Sursă Aplicare opĠională a unei baterii Priza de pământ a instalaĠiei Mase ~ – L+ L– Priza de p ământ a maselor PE Sursă InstalaĠie 1) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 37 363.4.2 Alimentarea de securitate se realizeaz ă cu: – baterii de acumulatoare; – surse neîntreruptibile (UPS); – generatoare independente de alimentarea din SEN; 3.4.3 Trecerea la alimentarea de securitate se face în func Ġie de durata de comutare. Comanda se poate face: – manual, comutarea fiind f ăcută de un operator sau; – automat, f ără intervenĠia unui operator. 3.4.4 Alimentarea de securitate cu comutare automat ă, după durata de comutare poate fi: – fără întrerupere, alimentare automat ă care poate fi asigurat ă în mod continuu, în condi Ġii specifice privind perioada de tranzi Ġie (de ex. varia Ġii de tensiune úi frecvenĠă); – cu o întrerupere foarte scurt ă, durata de comutare fiind mai mic ă de 0,15 s; – cu o întrerupere scurt ă, durata de comutare fiind mai mic ă de 0,5 s; – cu o întrerupere medie, durata de comutare fiind mai mic ă de 15 s; – cu o întrerupere lung ă, durata de comutare fiind mai mare de 15 s. 3.4.5 Atunci când întreruperea aliment ării cu energie electric ă poate avea consecin Ġe foarte grave, punând în pericol via Ġa oamenilor (de ex. în blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomand ă ca alimentarea de securitate s ă se facă în sistemul IT (fig. 3.6. ). 3.4.6 Alegerea caracteristicilor aliment ării de securitate cu energie electric ă (sursă, comutarea, durata de comutare) se face de c ătre proiectant împreun ă cu tehnologul úi investitorul astfel încât s ă fie respectate condi Ġiile de siguran Ġă impuse. 3.5. Separarea instala Ġiilor 3.5.1 Toate instala Ġiile trebuie s ă fie separate în mai multe circuite, dup ă necesităĠi, în scopul: – evit ării tuturor pericolelor úi limitării consecin Ġelor în eventualitatea unui defect; – facilit ării verificărilor, încerc ărilor úi întreĠinerii; – evitarea pericolelor care pot rezulta din defectarea unui singur circuit . 3.5.2 Trebuie prev ăzute circuite distincte de distribu Ġie pentru p ărĠi ale instala Ġiei care trebuie comandate separat, astfel încât aceste circuite sa nu fie afectate de defectarea altor circuite. 3.6 Compatibilitatea 3.6.1 Trebuiesc luate masuri adecvate pentru mic úorarea influen Ġelor pe care anumite echipamente electrice le pot avea asupra altor instala Ġii electrice, asupra surselor de alimentare úi asupra re Ġelei de distribuĠie publică. Aceste perturba Ġii pot fi: – perturba Ġii de tensiune din care: • varia Ġii de tensiune; • goluri de tensiune; • întreruperi de tensiune de scurt ă durată; • întreruperi de tensiune de lung ă durată; • supratensiuni temporare între faze úi pământ; • supratensiuni tranzitorii între faze úi pământ; • nesimetrii de tensiune; • tensiuni úi curenĠi electrici armonici. – componente continue; 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 37– oscilaĠii de înalt ă frecvenĠă; – curenĠi de fugă. 3.7 Mentenabilitatea 3.7.1 Trebuie realizat ă o frecven Ġă úi o calitate a între Ġinerii instala Ġiei care sunt necesare pe toat ă durata de via Ġă normată, conform cap. 8 úi 9 Trebuie luate în considera Ġie acele caracteristici ale instalaĠiei ce Ġin seama de frecven Ġa úi de calitatea între Ġinerii: – s ă poată fi efectuat ă orice verificare periodic ă, încercare, între Ġinere úi reparaĠie necesare pe durata de via Ġă normată; – s ă se respecte m ăsurile de protec Ġie pentru asigurarea securit ăĠii úi sănătăĠii în munc ă (conform Legii nr. 319/2006); – s ă se utilizeze echipamente cu agremente tehnice care s ă permită funcĠionarea corect ă a instalaĠ iei pe toat ă durata de via Ġă normată. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 39 38CAPITOLUL 4 . PROTEC ğII PENTRU ASIGURAREA SECURIT ĂğII 4.1. Protec Ġia împotriva úocurilor electrice 4.1.1. Generalit ăĠi 4.1.1.1. Regula fundamental ă (conform cu recomand ările din SR EN 61140). Regula fundamental ă a protecĠiei împotriva úocurilor electrice const ă în aceea c ă: a. p ărĠile active periculoase nu trebuie s ă fie accesibile în condi Ġii normale de func Ġionare. Aceasta se realizeaz ă prin protec Ġia de bază (vechea denumire era „protec Ġie la atingere direct ă”) úi b. părĠile conductoare accesibile ce accidental ar ajunge sub tensiune s ă nu devin ă părĠi active periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizeaz ă prin “protec Ġia la defect“ (vechea denumire era “protec Ġie la atingere indirect ă”). 4.1.1.2. O măsură de protec Ġie trebuie s ă se realizeze astfel : 1. O combina Ġie corespunz ătoare dintre o m ăsură pentru protec Ġia de bază (la atingere direct ă) ú i o măsură tehnică pentru protec Ġia în caz de defect (la atingere indirect ă), cum ar fi : – protec Ġia prin întreruperea automat ă a aliment ării ; – utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS úi TFJP) ; – separarea electric ă pentru alimentarea unui singur receptor electric. 2. O izola Ġie dublă sau întărită – clasa II de izola Ġie – întrucât asigur ă atât protec Ġia de bază (la atingere direct ă) cât úi protecĠia în caz de defect (la atingere indirect ă) . 4.1.2. Măsuri tehnice úi organizatorice pentru protec Ġia de baz ă (protecĠia împotriva atingerilor directe). 4.1.2.1. A. Măsurile tehnice de protec Ġie sunt: – izolaĠia de bază a părĠilor active ; – bariere sau carcase ; – obstacole (destinate protej ării persoanelor calificate sau instruite – nu sunt destinate persoanelor obi únuite) ; – amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere ; – limitarea tensiunii de alimentare, care s ă nu depăúească limitele TFJ (conform recomand ărilor din SR CEI / TS 61201) ; – folosirea mijloacelor individuale de protec Ġie electroizolante certificate; – alte m ăsuri ce respect ă regula fundamental ă. Ca măsură tehnică suplimentar ă se utilizeaz ă protecĠia cu dispozitive de curent diferen Ġial rezidual (DDR) de cel mult 30mA. B. Măsurile organizatorice sunt: – scoaterea de sub tensiune a instala Ġiei la care se lucreaz ă ; – executarea interven Ġiilor la instala Ġiile electrice numai de c ătre persoane calificate ; – executarea interven Ġiilor în baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006; – elaborarea unor instruc Ġiuni de lucru; – alte măsuri organizatorice care sunt prev ăzute în cap. 9. Măsuri tehnice de protec Ġie pentru protec Ġia de baz ă 4.1.2.2. Izola Ġie de bază pentru p ărĠile active PărĠile active trebuie s ă fie acoperite complet cu o izola Ġie care se poate îndep ărta numai prin distrugere. Pentru echipament izola Ġia trebuie s ă îndeplineasc ă prescripĠiile din standardele relevante pentru echipamentul electric. 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 394.1.2.3. Bariere sau carcase 4.1.2.3.1 PărĠile active trebuie s ă fie instalate în interiorul carcaselor sau în spatele barierelor care asigură un grad de protec Ġie cel puĠin IPXXB sau IP 2X, cu excep Ġia cazului în care sunt necesare deschideri mai mari în timpul înlocuirii unor elemente, precum dulii sau elemente de înlocuire ale siguranĠelor fuzibile sau a cazurilor în care sunt necesare deschideri mari pentru a permite func Ġionarea corectă a echipamentului : – măsuri suplimentare trebuiesc luate pentru a împiedica persoanele sau animalele domestice s ă atingă neintenĠionat părĠile active; – există asigurarea c ă persoanele s ă fie informate despre p ărĠile active care pot fi atinse intenĠionat, prin deschiderea barierelor sau carcaselor; – deschiderea s ă fie aúa de mică încât să corespund ă prescripĠiilor pentru o func Ġionare corect ă. Suprafe Ġele orizontale de sus ale carcaselor, care pot fi u úor accesibile, trebuie s ă aibă un grad de protecĠie de cel pu Ġin IPXXD sau IP4X. 4.1.2.3.2 Barierele sau carcasele trebuie fixate ferm úi să aibă suficient ă stabilitate úi durabilitate pentru men Ġinerea gradelor de protec Ġie prescrise úi de separare corespunz ătoare de p ărĠile active în condiĠii de func Ġionare normal ă, Ġinând seama de influentele externe. Dacă o carcasă este necesar s ă fie îndep ărtată, această operaĠie trebuie efectuat ă numai: – prin ajutorul unei chei sau unei scule sau – după întreruperea alimentarii p ărĠilor active fa Ġă de care barierele sau carcasele asigur ă protecĠia, restabilirea aliment ării fiind posibil ă numai dup ă reaúezarea barierelor sau reînchiderea barierelor sau carcaselor sau – dacă o barieră intermediar ă, care asigur ă un grad de protec Ġie de cel pu Ġin IPXXB sau IP2X, previne atingerea cu p ărĠile active, îndep ărtarea acestei bariere intermediare este posibil ă, numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule. 4.1.2.3.3 Dacă în spatele unei bariere sau a unei carcase sunt instalate elemente ale echipamentului care pot avea sarcini electrice periculoase, dup ă întreruperea aliment ării, este necesar ă o plăcuĠă de avertizare. Condensatoarele mici care sunt utilizate pentru temporizarea releelor nu trebuie considerate periculoase. 4.1.2.4. Obstacole Acestea sunt destinate protej ării persoanelor calificate sau instruite. Nu sunt destinate protej ării persoanelor obi únuite. 4.1.2.4.1. Obstacolele trebuie s ă prevină: – atingerea neinten Ġionată a corpului de p ărĠile active; – atingerea neinten Ġionată cu părĠile active pe durata func Ġionării echipamentului sub tensiune în funcĠionare normal ă. 4.1.2.4.2. Obstacolele pot fi îndep ărtate fără utilizarea unor chei sau scule, îns ă trebuie asigurate astfel încât să prevină îndepărtarea neinten Ġionată. 4.1.2.5. Amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere 4.1.2.5.1 PărĠi simultan accesibile care sunt la poten Ġiale diferite nu trebuie s ă fie în zona de accesibilitate la atingere. Două părĠi sunt considerate simultan accesibile dac ă sunt la distan Ġă mai mic ă de 2.5 m (dimensiunea de accesibilitate este determinat ă de lungimea mâini f ără o sculă de ajutor) . 4.1.2.5.2 Dacă o suprafa Ġă orizontal ă este restric Ġionată de un obstacol (balustrad ă sau ecran de plas ă de sârmă) cu un grad de protec Ġie mai mare de IP XXB sau IP2X, zona de atingere trebuie s ă înceapă de la acest obstacol. În direc Ġie vertical ă (în sus), zona de accesibilitate este de 2.5 m de la suprafa Ġa S, neĠinând seama de nici un obstacol intermediar care asigur ă un grad de protec Ġie mai mic de IPXXB MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 41 40sau IP2X. Fig. 4.0. Zon ă de accesibilitate la atingere 4.1.2.5.3. În locurile în care, în mod normal, sunt manevrate obiecte bune conductoare lungi úi voluminoase, distan Ġele de la art.4.1.2.5.1 úi 4.1.2.5.2 trebuie m ărite Ġinând seama de dimensiunile acestor obiecte. 4.1.3. Măsuri tehnice pentru protec Ġia la defect (protec Ġia împotriva atingerilor indirecte) 4.1.3.1. ProtecĠia la defect (împotriva atingerii indirecte) se realizeaz ă printr-o m ăsură de protec Ġie principală, care să asigure protec Ġia în orice condi Ġii úi o măsură de protec Ġie suplimentar ă, care să asigure protec Ġia în cazul defect ării protecĠiei principale. Cele dou ă măsuri de protec Ġie trebuie alese astfel încât s ă nu se anuleze una pe cealalt ă. 4.1.3.2. ProtecĠia în caz de defect (protec Ġia la atingere indirect ă) se realizeaz ă numai prin măsuri tehnice. Acestea sunt : – m ăsuri tehnice principale : – legarea la p ământ a părĠilor conductoare accesibile (ce accidental ar putea fi puse sub tensiune) în condi Ġiile specifice fiec ărui sistem de alimentare : TN, TT, IT; – utilizarea tensiunilor reduse – TFJS úi TFJP ; – separarea de protec Ġie, pentru un singur receptor ; – izolarea dubl ă sau întărită a echipamentelor electrice – clas ă II de izolaĠie; – m ăsuri tehnice suplimentare : – deconectarea automat ă la apariĠia unui curent electric de defect periculos, prin utilizarea dispozitivelor de curent diferen Ġial rezidual DDR ; – legătura de echipoten Ġializare de protec Ġie suplimentar ă; – izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului); – deconectarea automat ă la apariĠia tensiunii de atingere ; – folosirea mijloacelor individuale de protec Ġie electroizolante certificate; – alte măsuri tehnice suplimentare ce respect ă regula fundamental ă. Măsurile suplimentare înso Ġesc întotdeauna o m ăsură tehnică principal ă úi se prevăd în : Vedere din fa Ġă Vedere de sus Vedere lateral ă 2,5 m S 1,25 m 1,25 m 2,5 m S 0,75 m 0,75 m S 1,25 m Limita zonei de accesibilitate la atingere 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 41- instalaĠiile electrice din mediile periculoase úi foarte periculoase ; – anumite condi Ġii de influen Ġe ale condi Ġiilor externe úi amplasamente speciale, a úa cum sunt menĠionate în cap.7 ; – cazurile în care se utilizeaz ă conductoare din aluminiu cu sec Ġiunea mai mic ă de 16 mm2. Protec Ġia în caz de defect poate fi omis ă pentru un echipament cu p ărĠi conductoare accesibile de dimensiuni sub 50×50 mm2 sau dacă sunt amplasate astfel încât nu pot veni în contact semnificativ cu o parte a corpului uman úi dacă racordarea cu un conductor de protec Ġie se realizeaz ă cu dificultate sau este nesigur ă . 4.1.3.3. Măsurile de protec Ġie diferite aplicate în aceea úi instalaĠie pentru protec Ġie la defect (la atingere indirectă) nu trebuie s ă se influen Ġeze sau să se anuleze reciproc. 4.1.3.4. Măsurile tehnice de protec Ġie la defect (împotriva atingerilor indirecte) men Ġionate depind de tipul reĠelei de alimentare úi condiĠiile de defect. Acestea sunt detaliate în cadrul m ăsurilor de protec Ġie din subcap. 4.1.4. 4.1.4. Măsură de protec Ġie Se admit, în general, urm ătoarele măsuri : 1 – întreruperea automat ă a aliment ării ; 2 – izolarea dubl ă sau întărită ; 3 – utilizarea tensiunilor foarte joase – TFJS úi TFJP ; 4 – separarea electric ă pentru alimentarea unui singur receptor. 4.1.4.1. Întreruperea automat ă a aliment ării 4.1.4.1.1. Este cea mai utilizat ă m ăsură de protec Ġie în instala Ġiile electrice, în care: – protecĠia de bază (la atingere direct ă) este asigurat ă printr-o : – izolaĠie de bază a părĠilor active sau – bariere sau – carcase ; – protecĠia la defect (la atingerea indirect ă) este asigurat ă prin legături de echipoten Ġializare de protecĠie (care s ă asigure întreruperea automat ă) ca măsură principal ă. ProtecĠia suplimentar ă se adoptă conform cu 4.1.2.1. 4.1.4.1.2. Un dispozitiv de protec Ġie trebuie s ă întrerupă automat alimentarea conductorului de linie a circuitului sau a echipamentului în cazul unui defect cu impedan Ġa neglijabil ă între conductorul de linie úi o parte conductoare accesibil ă sau un conductor de protec Ġie din circuit sau un echipament în timpul maxim de întrerupere indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5. Valori ale timpului de întrerupere mai mari decât cele indicate în aceste articole, pot fi admise în reĠelele publice de distribu Ġie a energiei electrice pentru producerea úi transportul energiei electrice. Pentru re Ġelele IT, întreruperea automata nu este în mod obi únuit necesar ă la apariĠia primului defect. Prescrip Ġiile privind întreruperea dup ă primul defect vor fi enun Ġ ate în cursul acestui capitol la art. 4.1.4.1.21. 4.1.4.1.3. Timpul maxim de întrerupere stabilit în tabelul 4.1. trebuie aplicat circuitelor finale din clădiri care nu dep ăúesc 32 A. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 43 42Tabelul 4.1 Timpul maxim de întrerupere1) ReĠeaua (schema) 50 V400 V s c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. TN 0,8 Nota 1 0,4 5 0,2 0,4 0,1 0,1 TT 0,3 Nota 1 0,2 0,4 0,07 0,2 0,04 0,1 Dacă în reĠelele TT întreruperea se realizeaz ă de un dispozitiv de protec Ġie la supracurent úi legătura de echipoten Ġializare de protec Ġie este conectat ă cu toate p ărĠile conduc ătoare străine în cadrul instala Ġiei, pot fi utiliza Ġi timpii maximi de întrerupere aplicabil pentru re Ġelele TN. Uo este tensiunea nominal ă în c.a sau c.c. între linie úi pământ. Nota 1 – Întreruperea poate fi necesar ă pentru alte motive decât protec Ġia împotriva úocului electric. Nota 2 – Dac ă întreruperea este asigurat ă de un DDR a se vedea art.4.1.5.2. 1) Timpul maxim de întrerupere corespunde pentru o tensiune de atingere U L = 50V 4.1.4.1.4. În reĠeaua TN un timp de întrerupere care nu dep ăúeúte 5 s este permis pentru circuite de distribuĠie úi pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3. 4.1.4.1.5. În reĠeaua TT un timp de întrerupere care nu dep ăúeúte 1 s este permis pentru circuite de distribuĠie úi pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3. 4.1.4.1.6. Pentru aliment ări cu tensiunea nominal ă Uo mai mare de 50 V (tensiune alternativ ă) sau 120V (tensiune continu ă), nu este cerut ă întreruperea automat ă în timpul indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5, dac ă în cazul unui defect, tensiunea de ie úire a sursei este redus ă într-un timp care nu este mai mare decât valoarea timpului aplicabil din tabelul 4.1. sau 5 s (dup ă caz) la 50 V tensiune alternativ ă sau 120 V tensiune continu ă. În asemenea cazuri trebuie luat ă în considera Ġie întreruperea din alte motive decât úocul electric. 4.1.4.1.7. Dacă întreruperea automat ă conform 4.1.4.1.2. nu poate fi realizat ă în timpul indicat aplicabil la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5., trebuie prev ăzută o legătură de echipoten Ġializare de protecĠie suplimentar ă conf. 4.1.3.2. Măsuri ce se iau în re Ġelele TN 4.1.4.1.8. Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la p ământ. Dac ă punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la pământ. PărĠile conductoare accesibile ale instala Ġiei trebuie conectate printr-un conductor la bara principală de legare la p ământ a instala Ġiei (PEN, PE) care trebuie conectat ă la punctul de legare la pământ a sistemului electric de alimentare. Dacă există alte legări la pământ se recomand ă, dacă este posibil, conectarea conductoarelor de protecĠie la astfel de puncte. Legarea la p ământ la puncte suplimentare, distribuite cât se poate de uniform, poate fi necesar ă pentru a se asigura ca poten Ġialele conductoarelor de protec Ġie rămân, în caz de defect, cât se poate de aproape de cel al p ământului. În clădirile înalte úi clădirile foarte înalte, definite potrivit reglement ărilor tehnice în vigoare, legarea la p ământ suplimentara a conductoarelor de protec Ġie nu este practic posibila din motive practice. In astfel de cl ădiri legătura de protec Ġie de echipoten Ġializare între conductoarele de protec Ġie úi părĠile conductoare accesibile are o func Ġie similară. Se recomand ă ca legarea la p ământ a conductoarelor de protec Ġie (PE úi PEN) să se facă acolo unde acestea intr ă în clădire sau dependin Ġe, Ġinând seama de orice posibili curen Ġi electrici deriva Ġi prin conductorul neutru. 4.1.4.1.9. În instala Ġiile fixe, un singur conductor poate avea atât func Ġia de conductor de protec Ġie cât úi pe cea de conductor neutru (conductor PEN). Pe conductorul PEN nu trebuie montat nici un dispozitiv de protec Ġie sau separare (sec Ġionare). 44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 43 4.1.4.1.10. Caracteristicile dispozitivului de protec Ġie úi impedan Ġele circuitului trebuie s ă îndeplineasc ă următoarea condi Ġie: 0UIaZsd unde: Zs – impedan Ġa, în ohmi, a buclei de defect care include: – sursa; – conductorul de faz ă până la punctul de defect úi – conductorul de protec Ġie între punctul de defect úi sursă. Ia – curentul electric, în amperi, care produce func Ġionarea automat ă a dispozitivului de protec Ġie în timpul specificat la art.4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. Atunci când se utilizeaz ă un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual (DDR) acest curent electric este curentul diferen Ġial rezidual de func Ġionare care asigur ă întreruperea în timpul specificat men Ġionat în tabelul 4.1. oU – este tensiunea nominala în tensiune continu ă sau alternativ ă între fază úi pământ, în vol Ġi. Acolo unde conformitatea cu acest articol se realizeaz ă printr-un DDR, timpii de întrerupere în conformitate cu tabelul 4.1 se refer ă la curenĠii diferenĠiali reziduali de defect prezuma Ġi, semnificativ mai mari decât curentul nominal diferen Ġial rezidual de func Ġionare al DDR (de regul ă nI5’ ) . 4.1.4.1.11. În reĠelele TN pot fi utilizate urm ătoarele dispozitive de protec Ġie pentru protec Ġia la defect ( protec Ġie împotriva atingerii indirecte): – dispozitive de protec Ġie la supracurent ; – dispozitive de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual (DDR). Dacă se utilizeaz ă un DDR pentru protec Ġie în caz de defect, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protec Ġie la supracurent conform 4.3. Un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual (DDR) nu trebuie utilizat în re Ġelele TN-C. Dacă se utilizeaz ă un DDR într-o re Ġea TN-C-S, montarea DDR se face numai pe partea re Ġelei TN-S. Măsuri ce se iau în re Ġelele TT 4.1.4.1.12. Toate părĠile conductoare accesibile protejate împreun ă prin acela úi dispozitiv de protec Ġie trebuie conectate prin conductoarele de protec Ġie la o priz ă de pământ comun ă tuturor acestor p ărĠi. Dacă sunt utilizate mai multe dispozitive de protec Ġie în serie, aceasta prescrip Ġie se aplic ă separat la toate părĠile conductoare accesibile protejate prin fiecare dispozitiv. Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare cu energie electric ă trebuie legat la pământ. Dac ă un punct neutru sau un punct median nu este disponibil sau accesibil, trebuie legat la pământ un conductor de faz ă. 4.1.4.1.13. În general în re Ġelele TT, echipamentele DDR trebuie utilizate pentru protec Ġia la defect (protec Ġia împotriva atingerii indirecte). Ca alternativ ă, pot fi utilizate dispozitive de protec Ġie la supracurent pentru protec Ġia la defect (protec Ġia împotriva atingerii indirecte), numai dac ă este asigurată o valoare a impedan Ġei Zs conform art. 4.1.4.1.15. Dacă este utilizat un DDR pentru protec Ġia la defect (protec Ġia împotriva atingerii indirecte) circuitul trebuie protejat de asemenea printr-un dispozitiv de protec Ġie la supracurent conform subcap. 4.3. 4.1.4.1.14. Dacă este utilizat un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual (DDR) pentru protecĠia la defect (protec Ġia împotriva atingerii indirecte) trebuie îndeplinite urm ătoarele condi Ġii: – timpul de întrerupere cerut la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4 , úi V IRn a 50d’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 45 44unde: aR- este suma rezistentei (în ) a prizei de p ământ úi a conductorului de protec Ġie pentru p ărĠile conductoare accesibile, nI’- este curentul nominal diferen Ġial rezidual de func Ġionare (în A), a DDR. ProtecĠia la defect este asigurat ă în acest caz de asemenea dac ă impedan Ġa de defect nu este neglijabil ă. Acolo unde rezisten Ġa electrică aRnu este cunoscut ă poate fi înlocuit ă prin impedan Ġă sZ. Timpii de întrerupere în conformitate cu tabelul 4.1 se refer ă la curenĠii diferenĠiali reziduali de defect prezuma Ġi, semnificativ mai mari decât curentul nominal diferen Ġial rezidual de func Ġionare a DDR (de regula nI’5 ) . 4.1.4.1.15. Dacă este utilizat un dispozitiv de protec Ġie la supracurent trebuie îndeplinit ă următoarea condiĠie: 0UIZa sd unde: sZ- este impedan Ġa (în ) buclei de defect care cuprinde: – sursa; – conductorul de faz ă până la punctul de defect; – conductorul de protec Ġie a părĠilor conductoare accesibile; – conductorul de legare la p ământ; – p r i z ă de pământ a instala Ġiei úi – p r i z ă de pământ a sursei. aI – curentul (în A) care produce func Ġionarea dispozitivului de întrerupere automat ă în timpul specificat la 4.1.4.1.3 sau 4.1.4.1.4; 0U – tensiunea nominal ă alternativ ă sau continu ă între fază úi pământ, (în V). Măsuri ce se iau în re Ġelele IT 4.1.4.1.16. În reĠelele IT p ărĠile active trebuie izolate fa Ġă de pământ sau legate la p ământ printr-o impedanĠă suficient de mare. Aceast ă conectare poate fi realizat ă fie la punctul neutru sau median al sistemului sau la un punct neutru artificial. Acesta din urm ă poate fi conectat direct la p ământ dacă impedanĠa rezultant ă faĠă de pământ este suficient de mare la frecven Ġa sistemului. Acolo unde nu există nici un punct neutru sau punct median, conductorul de linie poate fi conectat la p ământ printr-o impedanĠă mare. Curentul electric de defect este mic în cazul unui defect simplu la o parte conductoare accesibilă sau la p ământ úi întreruperea automat ă conform 4.1.4.1 nu este imperativ ă dacă este îndeplinit ă condiĠia de la 4.1.4.1.17. Trebuie luate m ăsuri de înl ăturare (cât mai curând posibil) a primului defect pentru a preveni posibilitatea de úoc electric la apari Ġa celui de al doilea defect. Pentru a reduce supratensiunea sau pentru atenuarea oscila Ġiilor de tensiune, poate fi necesar ă realizarea leg ării la pământ prin impedan Ġe sau puncte neutre artificiale. 4.1.4.1.17. PărĠile conductoare accesibile trebuie legate la p ământ individual, în grup sau colectiv. Trebuie îndeplinite urm ătoarele condi Ġii: – în sisteme de tensiune alternativ ă V IRd a 50d – în sisteme de tensiune continu ă V IRd a 120d unde: aR- este suma rezisten Ġelor (în ) a prizei de p ământ úi a conductorului de protec Ġie la părĠile conductoare accesibile; dI- este curentul de defect (în A) al unui prim defect cu impedan Ġa neglijabil ă între un conductor de faz ă úi o parte conductoare accesibil ă. Valoarea curentului electric dI Ġine seama de curenĠii electrici de scurgere de suprafa Ġă úi de impedan Ġa totală a instalaĠiei electrice. 46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 454.1.4.1.18. În reĠelele IT pot fi utilizate urm ătoarele dispozitive de monitorizare úi de protec Ġie: – dispozitive de monitorizare a izola Ġiei (MI) ; – dispozitive de monitorizare a curentului diferen Ġial rezidual (MDR) ; – sisteme de localizarea defectului izola Ġiei ; – dispozitiv de protec Ġie la supracurent ; – dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual (DDR). Dacă se utilizeaz ă un dispozitiv ac Ġionat la curent diferen Ġial rezidual (DDR), declan úarea unui DDR în cazul unui prim defect nu poate fi exclus ă datorită curenĠilor electrici capacitivi de scurgere de suprafa Ġă. 4.1.4.1.19. În cazurile când se adopt ă o reĠea IT din motive de continuitate a aliment ării, trebuie prevăzut un dispozitiv de monitorizare a izola Ġiei pentru a indica apari Ġia unui prim defect de la o parte activă la părĠile conductoare accesibile sau la p ământ. Acest dispozitiv trebuie s ă producă un semnal acustic úi/sau optic care trebuie s ă continue atât timp cât defectul persist ă. Dacă există atât semnal acustic cât úi optic, este permis ca semnalul acustic s ă fie anulat. Se recomand ă ca primul defect s ă fie eliminat cât mai curând posibil. 4.1.4.1.20. Cu excep Ġia cazului în care este instalat un dispozitiv de protec Ġie pentru întreruperea alimentării în cazul unui prim defect de punere la p ământ, poate fi prev ăzut un MDR sau un sistem de localizare a defectului izola Ġiei pentru a indica apari Ġia unui prim defect de la o parte activ ă la părĠile conductoare accesibile sau la p ământ. Acest dispozitiv trebuie s ă producă un semnal acustic úi/sau optic, care trebuie s ă se menĠină atât timp cât defectul persist ă. Se recomand ă ca primul defect s ă fie eliminat cât mai curând posibil. 4.1.4.1.21. După apariĠia unui prim defect, condi Ġiile pentru o întrerupere automat ă a aliment ării în cazul unui al doilea defect ap ărut la un conductor activ trebuie s ă fie următoarele: a) dacă părĠile conductoare accesibile sunt interconectate printr-un conductor de protec Ġie legat colectiv la p ământ la acela úi sistem de legare la p ământ, se aplica condi Ġii similare re Ġelelor TN úi trebuie îndeplinite urm ătoarele condi Ġii când în re Ġelele de tensiune alternativ ă conductorul neutru nu este distribuit úi respectiv în re Ġelele de tensiune continu ă dacă conductorul median nu este distribuit: U ZIs ad2 sau unde conductorul neutru sau respectiv median este distribuit: 0 2 U ZIs adc unde: U – este tensiunea nominal ă alternativ ă sau continu ă (în V) între conductoarele de linie; 0U – tensiunea nominala alternativ ă sau continu ă (în V) între conductorul de linie úi conductorul neutru sau conductorul median; sZ – impedan Ġa (în ) a buclei de defect care cuprinde conductorul de linie úi conductorul de protecĠie al circuitului; sZc – impedan Ġa (în ) buclei de defect care cuprinde conductorul de linie úi conductorul neutru respectiv median al circuitului; aI – curentul (în A) care produce func Ġionarea dispozitivului de protec Ġie în intervalul de timp prescris la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. pentru re Ġelele TN. Timpul stabilit în tabelul 4.1 de la 4.1.3.1.3 pentru re Ġelele TN se aplic ă la reĠelele IT cu conductorul neutru sau median distribuit sau nedistribuit. Factorul 2 în ambele rela Ġii, ia în considerare faptul ca în cazul apari Ġiei simultane a dou ă defecte, acestea pot ap ărea în circuite diferite. Pentru impedan Ġa buclei de defect trebuie luat în considerare cazul cel mai defavorabil, de exemplu un defect la conductorul de faz ă la sursă úi simultan un alt defect la conductorul neutru al unui echipament de utilizare curent ă al circuitului considerat. b) dacă părĠile conduc ătoare sunt legate la p ământ în grup sau individual se aplic ă următoarea condi Ġie: V IRa a 50d MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 47 46unde: aR- este suma rezisten Ġelor (în ) prizei de p ământ úi a conductorului de protec Ġie la părĠile conductoare accesibile; aI- este un curent electric (în A) care produce întreruperea automat ă a dispozitivului de protecĠie în timpul corespunz ător cu cel pentru re Ġelele TT din tabelul 4.1 de la 4.1.4.1.3. sau în timpul corespunz ător de la 4.1.4.1.4. Dacă îndeplinirea prescrip Ġiilor de la b) este asigurat ă printr-un dispozitiv de protec Ġie la curent diferenĠial rezidual (DDR) respectarea timpilor de întrerupere ceru Ġi pentru re Ġelele TT în tabelul 4.1 poate necesita curen Ġi diferenĠiali reziduali semnificativ mai mari decât curentul diferen Ġial rezidual nominal de func Ġionare nI’ al DDR (de regul ă nI’5 ). 4.1.4.2. Izolarea dubl ă sau întărită 4.1.4.2.1. Generalit ăĠi 4.1.4.2.1.1. Izolarea dubl ă sau întărită este o măsură de protec Ġie prin care : – protecĠia de bază este asigurat ă printr-o izola Ġie de bază úi protecĠia la defect este asigurat ă printr-o izola Ġie suplimentar ă; – protecĠia de baz ă úi protecĠia la defect sunt asigurate printr-o izola Ġie întărită între părĠile active úi părĠile accesibile. Această măsură de protec Ġie este destinat ă să prevină apariĠia de tensiuni periculoase la p ărĠile accesibile ale echipamentului electric printr-un defect al izola Ġiei de baz ă. 4.1.4.2.1.2. Măsura de protec Ġie prin izolarea dubl ă sau întărită este aplicabil ă în toate situa Ġiile, cu excepĠiile unor limit ări indicate în cap. 7. 4.1.4.2.2. Prevederi pentru echipamentul electric 4.1.4.2.2.1. Dacă se utilizeaz ă măsura de protec Ġie izolarea dubl ă sau întărită pentru toat ă instalaĠia sau o parte a ei, echipamentul electric trebuie s ă corespund ă unuia din urm ătoarele articole: – 4.1.4.2.2.2. sau – 4.1.4.2.1.2 úi 4.1.4.2.2.4. sau – 4.1.4.2.3. 4.1.4.2.2.2. Echipamentul electric trebuie s ă fie dintre tipurile urm ătoare úi încercat úi marcat conform standardelor relevante: – echipament electric având o izola Ġie dublă sau întărita (clasa II) ; – echipament electric declarat ca produs echivalent clasei II, precum úi ansamblurile de echipamente electrice având o izola Ġie totală (vezi SR EN 60439-1). Acest echipament este identificat prin simbolul conform recomand ării din CEI 60417 DB, pentru echipament de clasa II de izola Ġie. 4.1.4.2.2.3. Echipamentul electric având numai izola Ġie de bază trebuie s ă aibă o izolare suplimentar ă aplicată în timpul mont ării instala Ġiei electrice, asigurând un grad de securitate echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. úi respectând 4.1.4.2.3.1. pân ă la 4.1.4.2.3.3. Simbolul trebuie amplasat într-o pozi Ġie vizibilă la exteriorul úi interiorul carcasei, conform recomand ărilor din CEI 60417 DB-5019. 4.1.4.2.2.2.4. Echipamentul electric având p ărĠile active neizolate trebuie s ă aibă o izolaĠie întărită aplicată în timpul procesului de montare a instala Ġiei electrice, asigurând un grad de protec Ġie echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. úi respectând 4.1.4.2.3.1. pân ă la 4.1.4.2.3.3. O astfel de izola Ġie se aplic ă numai unde caracteristicile constructive împiedic ă aplicarea izola Ġiei duble. 48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 47Simbolul trebuie amplasat într-o pozi Ġie vizibil ă la exteriorul úi interiorul carcasei, conform recomand ărilor din CEI 60417 DB – 5019. 4.1.4.2.3. Prevederi pentru carcase 4.1.4.2.3.1. Echipamentul electric fiind preg ătit pentru punerea în func Ġiune, având toate p ărĠile active separate numai printr-o izola Ġie de baz ă, acestea trebuie s ă fie instalate în interiorul unei carcase electroizolante care asigur ă cel puĠin un grad de protec Ġie IPXXB sau IP 2X. 4.1.4.2.3.2. Carcasele trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele condi Ġii: – nu trebuie traversat ă de părĠi conductoare care pot transmite un poten Ġial; – nu trebuie s ă conĠină niciun úurub sau alte mijloace de fixare electroizolante care trebuie îndepărtate la montare sau între Ġinere úi care ar putea fi înlocuite cu altele metalice care ar putea deteriora izola Ġia carcasei; – dacă carcasa trebuie traversat ă de elemente metalice (de exemplu pentru manetele de ac Ġionare a aparatelor încastrate), acestea trebuie s ă fie amplasate astfel încât protec Ġia împotriva úocului electric să nu fie deteriorat ă. 4.1.4.2.3.3. Acolo unde capacele sau u úile carcasei electroizolante pot fi deschise f ără utilizarea unei scule sau a unei chei, toate p ărĠile conductoare accesibile trebuie s ă fie în spatele unei bariere izolante (cu un grad de protec Ġie cel puĠin IPXXB sau IP 2X). Aceast ă barieră poate fi îndep ărtată numai prin utilizarea unei scule sau a unei chei. 4.1.4.2.3.4. PărĠile conductoare închise într-o carcas ă electroizolant ă nu trebuie legate la conductorul de protecĠie. O excep Ġie trebuie f ăcută pentru conductoarele de protec Ġie care în mod necesar trec prin carcasă pentru a proteja alte elemente ale echipamentului electric al c ărui circuit de alimentare trece prin carcas ă. Elementele conductoare de protec Ġie se vor izola ca úi părĠile active úi vor fi marcate cu simbolul PE. 4.1.4.2.3.5. Carcasa nu trebuie s ă afecteze func Ġionarea echipamentului protejat în acest fel. 4.1.4.2.4. Prevederi pentru sisteme de pozare 4.1.4.2.4.1. Sistemul de pozare trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele condi Ġii: – tensiunea nominal ă a sistemului de pozare nu este mai mic ă decât tensiunea nominal ă a sistemului, dar cel pu Ġin 300/500V; – protecĠia mecanic ă adecvată a izolaĠiei de baz ă este asigurat ă prin una sau mai multe dintre următoarele metode: a) prin mantaua nemetalic ă a cablului sau b) jgheaburi închise úi tuburi profilate nemetalice conform standardelor pe p ărĠi CEI 61084 sau tuburi nemetalice conform SR EN 61386. 4.1.4.3. Măsura de protec Ġie prin utilizarea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS) úi foarte joase de protec Ġie (TFJP). 4.1.4.3.1. Generalit ăĠi 4.1.4.3.1.1. ProtecĠia prin utilizarea tensiunii foarte joas ă este o m ăsură de protec Ġie care const ă din unul dintre cele dou ă circuite de tensiune foarte joas ă: – TFJS; – TFJP. Această măsură de protec Ġie necesită : – limitarea tensiunii în circuitele TFJS sau TFJP la limita superioar ă a tensiunii pentru domeniul I de tensiune, 50Vtensiune alternativ ă sau 120 V tensiune continu ă (a se vedea SR HD 193S2); – separarea de protec Ġie a circuitelor TFJS sau TFJP de toate celelalte circuite; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 49 48- izolaĠie de bază între circuitele TFJS sau TFJP ; – numai pentru circuitele TFJS, izola Ġie de bază între circuitele TFJS úi pământ. 4.1.4.3.1.2. Utilizarea TFJS sau TFJP este considerata ca o m ăsură de protec Ġie în toate situa Ġiile. În anumite amplasamente speciale standardele pe p ărĠi SR HD 60364-7 sau HD 384.7 limitează valoarea tensiunii foarte joase la o valoare mai mica de 50V tensiune alternativ ă sau 120 V tensiune continu ă (vezi cap.7). 4.1.4.3.2. Prevederi pentru protec Ġia împotriva atingerii directe úi protecĠia împotriva atingerii indirecte. ProtecĠia de bază úi protecĠia la defect se considera a fi îndeplinit ă când: – tensiunea nominala nu poate dep ăúi limita superioar ă în domeniul I de tensiune; – alimentarea provine de la una din sursele de la 4.1.4.3.3.; – sunt îndeplinite condi Ġiile de la 4.1.4.3.4. Tensiunile continui pentru circuitele TFJ generate de un convertor cu semiconductoare necesit ă un circuit intern de tensiune alternativ ă care dep ăúeúte tensiunea continu ă din motive fizice. Acest circuit intern de tensiune alternativ ă nu este considerat ca un circuit cu tensiune mai mare în sensul acestui articol. Între circuitele interne úi circuitele externe este necesar ă separarea de protec Ġie. În reĠelele de tensiune continu ă cu baterii, tensiunile pentru înc ărcarea bateriei úi tensiunile în regim flotant dep ăúesc tensiunea nominal ă a bateriei. Aceast ă tensiune nu necesit ă nici o m ăsură de protecĠie suplimentar ă, dacă nu depăúeúte 75 V în tensiune alternativ ă. sau 150V în tensiune continu ă. 4.1.4.3.3. Surse pentru TFJS úi TFJP Următoarele surse pot fi utilizate pentru re Ġelele TFJS úi TFJP : x un transformator de securitate (conform cu recomand ările din SR EN 61558-2-6:2002). x sursă de tensiune care asigur ă un grad de securitate echivalent cu cel al transformatorului de securitate (de exemplu motor generator cu înf ăúurări asigurând o separare echivalent ă). x sursă electrochimic ă (de exemplu o baterie) sau alt ă sursă independent ă a unui circuit cu tensiune mai mare (de exemplu un generator antrenat de un motor Diesel). x unele dispozitive electronice unde au fost stabilite m ăsuri de prevedere pentru a se asigura că, úi în cazul unui defect intern, tensiunea la bornele de ie úire nu poate dep ăúi valorile de la 4.1.4.3.1.1. Exemple de astfel de dispozitive in clud echipamentul de încercarea izola Ġiei úi dispozitivele de monitorizare. Dacă există tensiuni mai mari la bornele de ie úire, conformitatea cu acest articol poate fi realizată, dacă tensiunea de ie úire este în limitele de la art.4.1.4.3.1.1. când este m ăsurată cu un voltmetru cu o rezisten Ġă internă de cel pu Ġin 3000 . x sursele mobile de alimentare la joas ă tensiune, trebuie alese úi montate conform cu prescripĠiile pentru protec Ġie prin utilizarea unei izola Ġii duble sau înt ărite. 4.1.4.3.4. Prevederi pentru circuitele TFJS úi TFJP 4.1.4.3.4.1. Circuitele TFJS úi TFJP trebuie s ă aibă: – izola Ġie întărită între părĠile active úi alte circuite TFJS sau TFJP; – separare de protec Ġie intre părĠile active ale circuitelor care nu sunt TFJS sau TFJP, asigurat ă prin izola Ġie dublă sau întărită sau izola Ġie de baz ă úi de ecran de protec Ġie pentru tensiunea cea mai înaltă prezentă. Circuitele TFJS trebuie s ă aibă izolaĠie de bază între părĠile active úi pământ. Circuitele TFJP úi/sau părĠile conductoare accesibile ale echipamentului alimentat prin circuite TFJP pot fi legate la p ământ. Legarea la p ământ a circuitelor TFJP poate fi realizat ă printr-o conectare la p ământ sau la un conductor de protec Ġie din interiorul sursei. 4.1.4.3.4.2. Separarea de protec Ġie a sistemului de pozare a circuitelor TFJS sau TFJP de p ărĠile active a altor circuite, care are cel pu Ġin izolaĠie de bază, poate fi realizat ă astfel: 50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 49- conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie s ă fie închise într-o manta nemetalic ă sau o carcasa electroizolanta, suplimentar fa Ġă de izolaĠia de bază; – conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie separate de conductoarele circuitelor cu tensiuni mai mari decât cele din domeniul I printr-o manta metalic ă legată la pământ sau ecran metalic legat la p ământ; – conductoarele circuitului la tensiuni mai mari decât domeniul I pot fi incluse în cabluri multiconductoare sau alte grup ări de conductoare dac ă conductoarele TFJS sau TFJP sunt izolate pentru cea mai mare tensiune prezent ă; – prin separare fizic ă; – sistemul de pozare al altor circuite este cu izola Ġie dublă sau întărită (conform art. 4.1.4.2.4.1). 4.1.4.3.4.3. Prizele úi fiúele în reĠelele TFJS úi TFJP trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele condi Ġii: – fi úele să nu permit ă introducerea în prize pentru alte sisteme de tensiune; – prizele nu trebuie s ă permită introducerea fi úelor pentru alte sisteme de tensiune; – fi úele úi prizele în sistem TFJS nu trebuie s ă aibă contact pentru conductor de protec Ġie. 4.1.4.3.4.4. PărĠile conductoare accesibile în circuitele TFJS nu trebuie legate la p ământ sau la conductoare de protec Ġie sau părĠi conductoare accesibile ale altui circuit. 4.1.4.3.4.5. Dacă tensiunea nominal ă depăúeúte 25 V tensiune alternativ ă sau 60 V tensiune continu ă sau dacă echipamentul este imersat, protec Ġia de baz ă (protecĠia împotriva atingerii directe) pentru circuite TFJS sau TFJP trebuie asigurat prin: – izolaĠie de bază a părĠilor active; – bariere sau carcase. ProtecĠia de bază (împotriva atingerii directe) nu este necesar ă, în general, în condi Ġii de mediu uscat (AD1) pentru: – circuite TFJS unde tensiunea nominal ă nu depăúeúte 25 V tensiune alternativ ă sau 60 V tensiune continu ă; – circuite TFJP unde tensiunea nominal ă nu depăúeúte 25 V tensiune alternativ ă sau 60 V tensiune continu ă úi părĠile conductoare accesibile úi/sau părĠile active sunt conectate prin conductor de protec Ġie la borna principal ă de legare la p ământ. În toate celelalte cazuri protec Ġia de bază nu este necesar ă dacă tensiunea nominal ă a circuitelor TFJS sau TFJP nu dep ăúeúte 12 V tensiune alternativ ă sau 30 V tensiune continu ă. 4.1.4.4. M ăsura de protec Ġia prin separarea electric ă 4.1.4.4.1. Generalit ăĠi 4.1.4.4.1.1. Separarea electric ă este o măsură de protec Ġie prin care: – protecĠia de baza este asigurata prin izola Ġia de baz ă a părĠilor active sau prin bariere sau carcase conform art. 4.1.2.3; – protecĠia la defect este asigurat ă prin separarea simpl ă a circuitului de alte circuite sau fa Ġă de pământ. 4.1.4.4.1.2. Această măsură de protec Ġie trebuie limitat ă la alimentarea unui singur echipament de utilizare curent ă, de la o surs ă nelegată la pământ cu separare simpl ă. Atunci când este utilizat ă această măsură de protec Ġie, este necesar s ă existe conformitatea izolaĠiei de baz ă cu standardul de produs. 4.1.4.4.1.3. Dacă mai multe echipamente de utilizare curent ă sunt alimentate dintr-o surs ă de separare trebuiesc îndeplinite condi Ġiile de la art. 4.1.4.4.1.4. pân ă la 4.1.4.4.1.11. 4.1.4.4.1.4. Toate echipamentele trebuie s ă fie conform prevederilor protec Ġiei de baz ă (împotriva atingerilor directe) de la art.4.1.2.1.A) úi 4.1.4.2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 51 50 4.1.4.4.1.5. ProtecĠia prin separarea electric ă a aliment ării pentru mai multe echipamente (receptoare) trebuie să fie asigurat ă de îndeplinirea condi Ġiilor din art.4.1.4.4.1.1. 4.1.4.4.1.6. Trebuie luate m ăsuri de prevedere pentru a proteja circuitul separat (rezultat prin separare electrică) de deteriorarea úi defectarea izola Ġiei (de exemplu prin alegerea sistemului de pozare). 4.1.4.4.1.7. PărĠile conductoare accesibile ale circuitelor separate trebuie conectate prin leg ături de echipoten Ġializare nelegate la p ământ. Acestea nu trebuie conectate la conductoare de protec Ġie sau părĠi conductoare accesibile ale altor circuite. 4.1.4.4.1.8. Toate prizele trebuie s ă aibă contacte de protec Ġie conectate la sistemul de echipoten Ġializare prev ăzut la art.4.1.4.4.1.7. 4.1.4.4.1.9. Toate cablurile utilizate trebuie s ă conĠină un conductor de protec Ġie pentru a fi utilizat drept conductor de echipoten Ġializare conform art.4.1.4.4.1.7. Aceast ă condiĠie nu este necesar ă când se alimenteaz ă un echipament cu izola Ġie dublă sau întărită. 4.1.4.4.1.10. Trebuie s ă existe asigurarea c ă la apariĠia a două defecte simultane, pe dou ă conductoare de polarit ăĠi diferite, un dispozitiv de protec Ġie va întrerupe alimentarea într-un timp mai mic decât cel din tabelul 4.1. 4.1.4.4.1.11. Se recomand ă ca produsul dintre tensiunea nominal ă a circuitului (în V) úi lungimea (în m) a unui sistem de separare s ă nu depăúească 100.000 Vm úi ca lungimea re Ġelei să nu fie mai mare de 500m. 4.1.4.4.2. Prevederi pentru protec Ġia de baz ă împotriva atingerii directe Toate echipamentele electrice trebuie s ă fie prevăzute cu una din prevederile protec Ġiei de baza de la subcap. 4.1.2. sau din m ăsurile de protec Ġie de la subcap.4.1.4. 4.1.4.4.3. Prevederi pentru protec Ġie în caz de defect împotriva atingerilor indirecte 4.1.4.4.3.1. Circuitul separat trebuie alimentat de la o surs ă cu cel pu Ġin separare simpl ă úi tensiunea circuitului separat s ă nu depăúească 500V. 4.1.4.4.3.2. PărĠile active separate nu trebuie conectate la nici un punct al altui circuit, la p ământ sau la un conductor de protec Ġie. Între circuite se va asigura izola Ġia de bază. 4.1.4.4.3.3. Cablurile flexibile sau cordoanele folosite vor fi vizibile pe tot traseul pentru prevenirea deteriorărilor mecanice sau de orice alt ă natură. 4.1.4.4.3.4. Pentru circuitele separate se recomand ă trasee diferite de ale altor circuite. Dac ă sunt în acelaúi sistem de pozare, trebuie utilizate cabluri f ără acoperiri metalice, conductoare izolate în tuburi electroizolante, tuburi profilate izolante sau jghiaburi izolante, în urm ătoarele condi Ġii: – tensiunea nominal ă nu este mai mic ă decât cea mai mare tensiune nominal ă; – fiecare circuit este protejat împotriva supracurentului electric. 4.1.4.4.3.5. PărĠile conductoare accesibile ale circuitelor de separare nu trebuie conectate la nici una din părĠile conductoarele accesibile ale altui circuit, la p ământ sau la un conductor de protec Ġie. 52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 51 4.1.5. M ăsuri tehnice suplimentare de protec Ġie 4.1.5.1. Generalit ăĠi 4.1.5.1.1. O măsură suplimentar ă de protec Ġie însoĠeúte întotdeauna : – o m ăsură tehnică de protec Ġie pentru protec Ġia de bază (conform 4.1.2.1.) sau – o m ăsură tehnică principal ă pentru protec Ġia în caz de defect (conform 4.1.3.2.) 4.1.5.1.2. O măsură suplimentar ă de protec Ġie nu trebuie s ă împiedice nici una din m ăsurile de protecĠie menĠionate la 4.1.2. úi 4.1.3. 4.1.5.2. Protec Ġia suplimentar ă prin deconectarea automat ă la apari Ġia unui curent de defect periculos prin utilizarea dispozitivelor de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual (DDR) 4.1.5.2.1. În sistemele de tensiune alternativ ă trebuie prev ăzută o protec Ġie suplimentar ă printr-un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual (DDR) care nu dep ăúeúte 30 mA pentru (conform cu recomand ările din SR HD 60364-4-41) : – prize de utilizare general ă cu un curent nominal care nu dep ăúeúte 20A, folosite de obicei de persoane obi úuite ; – excepĠii pot fi f ăcute pentru prize utilizate sub supravegherea unor persoane calificate (de exemplu în unele amplasamente comerciale sau industriale) úi a prizelor dedicate pentru conectarea unui anumit tip de echipament ; – echipamente mobile cu un curent nominal care nu dep ăúeúte 32 A pentru utiliz ări în exterior. 4.1.5.2.2 . Utilizarea DDR având un curent diferen Ġial rezidual nominal care nu dep ăúeúte 30 mA, este recunoscut ă ca protec Ġie suplimentar ă în cazul protec Ġiei de baz ă úi/sau a protec Ġiei la defect sau din neatenĠia utilizatorilor . 4.1.5.2.3. Utilizarea unor astfel de dispozitive nu este recunoscut ă ca un mijloc unic de protec Ġie úi nu trebuie să împiedice aplicarea uneia dintre m ăsurile de protec Ġie specificate de la art. 4.1.1.1. 4.1.5.2.4. CurenĠii electrici nominali ai dispozitivului de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual S pentru utiliz ări casnice úi similare conform recomand ă rilor din SR EN 61008-1 úi SR EN 61009-1 sunt : 6-10-30-100-300-500 mA úi 1 A. 4.1.5.2.5. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utiliz ări casnice úi similare, conform recomand ărilor SR EN 61008-1 úi SR EN 61009-1, este : – de tip „ AC” pentru care declan úarea este dat ă de curentul rezidual sinusoidal alternativ aplicat brusc sau care cre úte lent ; – de tip „ A” pentru care declan úarea este dat ă atât de curentul rezi dual sinusoidal alternativ cât úi de curentul rezidual continuu (pulsatoriu) aplica Ġi brusc sau care cresc lent . 4.1.5.2.6. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utiliz ări industriale, conform recomand ărilor din SR EN 60947-2, este : – de tip „ AC” úi „A” úi suplimentar – de tip „ B” pentru care declan úarea este dat ă de : – curenĠi reziduali sinusoidali; – curenĠi reziduali pulsatorii ; – curenĠi reziduali pulsatorii cu o component ă continuă de 6 mA; – pentru curen Ġi reziduali care pot proveni de la circuite redresoare cum ar fi : redresor simpl ă alternanĠă cu sarcina capacitiv ă care produce un curent continuu neted ; punte redresoare trifazat ă în stea sau punte hexafazat ă ; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 53 52 punte redresoare dubl ă alternanĠă . Dispozitivele DDR sunt cu sau f ără controlul unghiului de faz ă, independen Ġă de polaritate, pentru curen Ġi electrici care se aplic ă brusc sau cu ce útere lentă. 4.1.5.2.7. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utiliz ări casnice úi similare úi industriale conform recomand ărilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1 úi SR EN 60947-2 în func Ġie de existen Ġa temporizării este : – fără temporizare, de uz general, cu timpi de declan úare între 40…300 ms în func Ġie de valoarea curentului diferen Ġial rezidual de defect comparativ cu curentul diferen Ġial rezidual nominal al dispozitivului ; – cu temporizare tip „ S” pentru asigurarea selectivit ăĠii, cu timpi de declan úare între 150…500 ms, în func Ġie de valoarea curentului diferen Ġial rezidual de defect comparativ cu curentul diferenĠial rezidual nominal al dispozitivului . 4.1.5.2.8. Dacă dispozitivele diferen Ġiale reziduale se monteaz ă, selectivitatea, conform recomand ărilor din SR CEI 61200-53, se realizeaz ă ca în fig. 4.1 sau fig. 4.2. – în fig. 4.1. se prezint ă o schem ă unde sunt realizate 2 niveluri de selectivitate utilizând dispozitive diferen Ġiale reziduale de tip general, conform recomand ărilor din SR EN 61008- 1, cu curent nominal 100 mA úi de tip „ S” având un curent diferen Ġial rezidual nominal 300 mA; – în fig. 4.2. se prezint ă o schemă unde sunt realizate 3 niveluri de selectivitate utilizând un dispozitiv diferen Ġial rezidual de tip general cu un curent nominal de 30 mA. În amonte este instalat un dispozitiv diferen Ġial rezidual de tip „S’ cu un curent nominal de 300 mA, iar în amonte de aceasta un dispozitiv diferen Ġial rezidual cu temporizare definit ă conform recomand ărilor din SR EN 60947-2, cu un curent nominal de 1A; – selectivitatea între un dispozitiv de tip „S’ úi un altul de tip general în serie poate fi considerat ă ca realizat ă dacă raportul între curen Ġii diferenĠiali reziduali nominali respectivi este de cel pu Ġin 3; – în reĠeaua TT, rezisten Ġa prizei de p ământ trebuie s ă fie conform cu prevederea art. 4.1.4.1.14. Fig. 4.1. Exemplu de circuite cu dou ă niveluri Fig. 4.2. Exemplu de circuite cu trei niveluri de selectivitate de selectivitate Id Id Id Tip S – 500mA sau tip general – 300mA Tip general 100mA Tip general 30mA IdTip cu temporizare – 1A (timp maximal de întrerupere) IdTip „ S” – 300mA IdTip general 30mA 54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 534.1.5.3. Protec Ġia suplimentar ă folosind leg ătura de echipoten Ġializare de protec Ġie suplimentar ă 4.1.5.3.1. Legătura de echipoten Ġializare de protec Ġie suplimentar ă este considerat ă ca protec Ġie suplimentar ă pentru protec Ġia la defect (împotriva atingerii indirecte). 4.1.5.3.2 . Utilizarea leg ăturii de echipoten Ġializare de protec Ġie suplimentar ă nu trebuie s ă excludă necesitatea întreruperii aliment ării din alte motive (de exemplu, protec Ġia împotriva focului, solicit ării termice a echipamentului etc.). 4.1.5.3.3. Legătura de echipoten Ġializare de protec Ġie suplimentar ă poate implica întreaga instala Ġie, o parte a acesteia sau un amplasament. 4.1.5.3.4. Legătura de echipoten Ġializare de protec Ġie suplimentar ă trebuie s ă includă toate părĠile conducătoare simultan accesibile ale echipamentului fix úi părĠile conductoare str ăine inclusiv dac ă se utilizează armătura metalic ă a betonului armat. Sistemul trebuie conectat la conductoarele de protec Ġie ale întregului echipament inclusiv cele ale prizelor. 4.1.5.3.5. Dacă există incertitudini referitoare la eficienta leg ăturii de echipoten Ġializare de protec Ġie suplimentar ă, trebuie s ă se confirme ca rezisten Ġa R între p ărĠile conductoare simultan accesibile úi părĠile conductoare str ăine îndepline úte condiĠia: aIV R /50d în sisteme de tensiune alterativ ă aIV R / 120d în sisteme de tensiune continu ă unde: aI – este curentul electric de func Ġionare în A, a dispozitivului de protec Ġie : – pentru dispozitive de curent diferen Ġial rezidual (DDR), nI’ – pentru dispozitive de supracurent, curentul electric de func Ġionare la 5 s. 4.1.5.3.6. Conductorul pentru leg ături principale de egalizare a poten Ġialelor trebuie s ă aibă secĠiuni cel puĠin egale cu jum ătate din sec Ġiunea cea mai mare a conductorului de protec Ġie din instala Ġie, dar minim 10 mm2 Cu; secĠiunea lui se poate limita la maximum 25 mm2 Cu sau o sec Ġiune echivalent ă pentru alt material. Conductorul pentru leg ături suplimentare de egalizare a poten Ġialelor între dou ă mase trebuie s ă aibă secĠiunea cel pu Ġin egală cu cea mai mic ă secĠiune a conductoarelor de protec Ġie legate la acele mase. Legăturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex. úarpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor dou ă soluĠii. 4.1.5.3.7. Elementele conductoare ale construc Ġiei sau din construc Ġii (cum sunt de exemplu úarpantele metalice, c ăile de rulare ale utilajelor de ridicat úi transport) pot fi utilizate drept conductoare de protecĠie dacă îndeplinesc simultan urm ătoarele condi Ġii: a) continuitatea lor electric ă este asigurat ă fie prin construc Ġie fie prin mijloace adecvate realizându-se astfel încât s ă fie protejat ă împotriva deterior ărilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alt ă natură; b) secĠiunea lor este cel pu Ġin aceea determinat ă conform subcapitolului 5.5.; c) demontarea lor nu se poate face decât dac ă au fost prev ăzute măsuri de compensare. 4.1.5.3.8. Dacă instalaĠiile electrice sunt în distribu Ġie prefabricat ă în înveli úuri metalice (cutii, carcase), aceste înveli úuri pot fi utilizate drept conductoare de protec Ġie dacă satisfac urm ătoarele trei condiĠii: a) continuitatea lor electric ă este asigurat ă úi menĠinută în timp prin m ăsuri de protec Ġie corespunz ătoare împotriva solicit ărilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alt ă natură.; b) secĠiunea lor este cel pu Ġin egală cu aceea rezultat ă din subcapitolul 5.5.; c) permit racordarea pe traseul lor a altor conductoare de protec Ġie. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 55 544.1.5.3.9. Structura metalic ă de susĠinere a cablurilor poate fi utilizat ă drept conductor de protec Ġie dacă se iau măsuri în vederea satisfacerii condi Ġiilor de la art. 4.1.5.3.8. 4.1.5.4. Protec Ġia suplimentar ă folosind legătura local ă de echipoten Ġializare nelegat ă la pământ. 4.1.5.4.1. Legătura local ă de echipoten Ġializare nelegat ă la pământ este prev ăzută pentru a preveni apariĠia unei tensiuni de atingere periculoase. 4.1.5.4.2. Toate echipamentele electrice trebuie s ă corespund ă prevederilor de protec Ġie de baza (împotriva atingerilor directe) descrise la subcapitolul 4.1.2. 4.1.5.4.3. Conductoarele leg ăturii de echipoten Ġializare trebuie s ă interconecteze toate p ărĠile conductoare simultan accesibile úi părĠile conductoare str ăine. 4.1.5.4.4. Sistemul local de leg ături de echipoten Ġializare nu trebuie s ă fie în contact electric cu pământul, nici direct, nici prin p ărĠile conductoare simultan accesibile ori prin p ărĠi conductoare străine. Dacă această condiĠie nu poate fi îndeplinit ă se aplic ă protecĠia prin întreruperea automat ă a alimentării . 4.1.5.4.5. Trebuie luate m ăsuri de prevedere astfel încât orice persoan ă care intr ă în zona de echipoten Ġializare să nu poată fi expusă la o diferen Ġă de potenĠial periculoas ă, în special dac ă planúeul conductor, izolat fa Ġă de pământ, este conectat la sistemul de echipoten Ġializare nelegat la p ământ. 4.1.5.5. Protec Ġia suplimentar ă prin izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului) 4.1.5.5.1. Această măsură de protec Ġie este destinat ă prevenirii atingerii simultane cu p ărĠile conductoare care pot fi la poten Ġiale diferite prin defectarea p ărĠilor active. 4.1.5.5.2. Orice echipament electric trebuie s ă corespund ă unei prevederi privind protec Ġia de baz ă (împotriva atingerii directe) descrisa la cap.4.1.2. 4.1.5.5.3. PărĠile conductoare accesibile trebuie dispuse astfel încât în împrejur ări obiúnuite o persoan ă să nu vină simultan în atingere cu: – două părĠi conductoare accesibile ; – o parte conductoare accesibil ă úi orice parte conductoare str ăină, dacă aceste p ărĠi pot avea potenĠiale diferite prin defectarea izola Ġiei de baz ă a părĠilor active. 4.1.5.5.4. În amplasamente neconductoare nu trebuie s ă existe nici un conductor de protec Ġie. 4.1.5.5.5. Conformitatea cu art. 4.1.5.5.3. este realizat ă dacă amplasamentul are un plan úeu úi pereĠi izolanĠi úi în plus se aplic ă una sau mai multe din urm ătoarele măsuri: a) distanĠarea relativ ă a părĠilor conductoare accesibile úi a părĠilor conductoare str ăine. CondiĠia este îndeplinit ă dacă distanĠa între dou ă părĠi este mai mare de 2.5 m. Aceast ă distantă poate fi redusa la 1,25 m în afara zonei de accesibilitate la atingere; b) interpunerea de obstacole efective între p ărĠile conductoare accesibile úi părĠile conductoare străine. Obstacolele nu trebuie legate la p ământ sau la p ărĠi conductoare accesibile úi pe cât posibil s ă fie din materiale electroizolante; c) izolarea úi măsurile de izolare a p ărĠilor conductoare str ăine. Izola Ġia trebuie s ă aibă suficientă rezistenĠă mecanică úi să reziste la o tensiune de încercare de cel pu Ġin 2000 V. Curentul electric de fug ă nu trebuie s ă depăúească 1 mA, în condi Ġii normale de utilizare. 4.1.5.5.6. RezistenĠa de izola Ġie a pardoselii úi pereĠilor în fiecare punct de m ăsurare în condi Ġiile specificate în SR EN 61140 úi verificate printr-o metoda recomandat ă în Anexa 8.1 nu trebuie s ă fie mai mică de: 56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 55- 50 k, dacă tensiunea nominal ă a instala Ġiei nu dep ăúeúte 500 V în tensiune continu ă sau alternativ ă; – 100 k, dacă tensiunea nominal ă a instala Ġiei depăúeúte 500 V în tensiune continu ă sau alternativ ă úi mai mica de 1000V în tensiune alternativ ă úi 1500 V în tensiune continu ă. Dacă în orice punct rezisten Ġa este mai mic ă decât valoarea specificat ă, pardoseala úi pereĠii se consideră părĠi conductoare str ăine din punct de vedere al protec Ġiei împotriva úocurilor electrice. 4.1.5.5.7. Măsurile trebuie s ă fie permanente úi să nu poată fi făcute inactive. Acestea trebuie s ă fie sigure úi în cazul utiliz ării unui echipament mobil sau portabil. 4.1.5.5.8. Se vor respecta condi Ġiile de la art. 4.1.5.4.4. úi art. 4.1.5.4.5. 4.1.5.6. Protec Ġia suplimentar ă prin deconectarea automat ă la apariĠia tensiunii de atingere 4.1.5.6.1. Se vor utiliza numai echipamente agrementate pentru ca deconectarea aliment ării să se producă în timpi mai mici decât timpii maximi indica Ġi în tabelul 4.1 pentru te nsiuni de atingere de 50V. Aceste echipamente vor fi prev ăzute cu sisteme de simulare a defectului, obligatorii de a fi puse în funcĠiune la începutul fiec ărui serviciu. 4.1.5.6.2. Echipamentele pentru deconectarea automat ă la apariĠia tensiunii de atingere se vor conecta între părĠile conductoare ce accidental ar putea fi puse sub tensiune úi priza de p ământ – prin conductoarele (bara) de echipoten Ġializare legate la p ământ. 4.1.5.7. Protec Ġia suplimentar ă prin folosirea mijloacelor individuale de protec Ġie 4.1.5.7.1. Se vor utiliza numai mijloace individuale de protec Ġia certificate . 4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al úocului electric 4.1.6.1. Clasele de protec Ġie ale echipamentelor electrice sunt: Clasă 0 (fără marcaj): echipament la care izola Ġia de baz ă constituie m ăsură tehnică de protecĠie de bază (la atingerea direct ă) ú i nu are prevederi pentru protec Ġia în caz de defect (atingere indirectă). Măsurile de protec Ġie în caz de defect trebuie prev ăzute de proiectant. Clasă I : echipament la care izola Ġia de bază constituie m ăsură tehnică de protec Ġie de bază (la atingere direct ă) úi conectarea la o leg ătură de echipoten Ġializare constituie m ăsură tehnică pentru protec Ġie în caz de defect (atingere indirect ă). Clasă II : echipamentul la care izola Ġia de bază constituie m ăsură tehnică de protec Ġie de bază (la atingere direct ă) úi izolaĠia suplimentar ă constituie m ăsură tehnică de protec Ġie în caz de defect (atingere indirect ă) sau echipamentul la care izola Ġia întărită constituie m ăsură tehnică de protec Ġie de bază (la atingere direct ă) úi măsură tehnică de protec Ġie în caz de defect (atingere indirect ă) . Clasă III : echipamentul la care utilizarea tensiunilor TFJP úi TFJS constituie protec Ġie de bază (la atingere direct ă) úi nu sunt necesare prevederi pentru protec Ġie în caz de defect (atingere indirectă) . 4.1.6.2. Clasele de protec Ġie ale echipamentelor electrice permise în func Ġie de măsurile de protec Ġie împotriva atingerilor directe úi indirecte aplicate, sunt indicate în tabelul 4.2. 4.1.6.3. Tensiunile maxime úi măsurile specifice de protec Ġie împotriva úocurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile úi portabile, utilizate trebuie s ă fie cele din tabelul 4.3. În locuri pu Ġin periculoase, valoarea maxim ă a tensiunii de lucru admis ă pentru corpuri de iluminat, amplasate în afara zonei de accesibilitate, este 230 V. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 57 56Pentru corpurile de iluminat amplasate în zona de accesibilitate (sub 2,5 m) se iau masurile din coloana 2) a tabelului 4.3. Tabelul 4.2. Clasele de protec Ġie ale echipamentelor electrice Măsura de protec Ġie Clasa de protec Ġie a echipamentelor Art. nr. 01) I2) II3) III Fără întreruperea aliment ării – folosirea materialelor úi echipamentelor de clasa II sau echivalente; – – A A 4.1.4.2.1.1. -amplasamente neconductoare (izolante) A A(a) A – 4.1.5.5. – separarea de protec Ġie; A(b) A(b) A(b) – 4.1.4.4. – distanĠarea sau intercalarea de obstacole; A A(a) A – 4.1.2.4. – legături locale de egalizare a potenĠialelor fără legarea la pământ A A(a) A – 4.1.5.4. Cu întreruperea automat ă a alimentării – dispozitive automate de protecĠie A(a) A A – 4.1.4.1. Alimentarea la tensiune foarte joas ă de securitate (TFJS, TFJP) – – – A 4.1.4.3. A – admis, numai în condi Ġiile precizate la articolele respective; A(a) – masele echipamentelor nu trebuie legate nici la p ământ, nici la un conductor de protecĠie; A(b) – dac ă sursa alimenteaz ă un singur echipament, masa nu trebuie legat ă nici la pământ, nici la un conductor de protec Ġie. 1) Echipamentele de clas ă 0 nu sunt admise f ără măsuri de protec Ġie. 2) Echipamentele de clasa I pot fi utilizate în condi Ġiile aplicării de măsuri de protec Ġie cu deconectare automat ă a aliment ării. 3) Echipamentele de clasa II pot fi utilizate în condi Ġiile aplicării de măsuri de protec Ġie fără deconectare automat ă a aliment ării. 58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 57Tabelul 4.3 Tensiuni admise úi măsurile specifice de protec Ġie împotriva úocurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile úi portabile Tensiune maxim ă de lucru Tipul corpurilor de iluminat Măsuri de protec Ġie1)2) Condi Ġii de aplicare 1 2 230 V – fixe x fluorescente – Legarea maselor la un conductor de protec Ġie (reĠea TN sau TT) úi prevederea unui dispozitiv DDR; – Corpuri de iluminat clasa II x incandescente x cu vapori de mercur x cu vapori de sodiu (sau alte l ămpi cu soclu Edison) – Corpuri de iluminat clasa II – Legarea maselor la conductorul de protec Ġie sau la p ământ printr-un conductor (re Ġea TN sau TT) úi una din urm ătoarele măsuri suplimentare: – prevederea unui dispozitiv DDR – o blocare care s ă nu permit ă deschiderea corpului de iluminat decât cu scule speciale sau după scoaterea de sub tensiune; – un dispozitiv de deconectare a aliment ării lămpii la scoaterea globului de protec Ġie – mobile – Legarea maselor la un conductor de protec Ġie (reĠea IT) asigurându-se limitarea tensiunilor de atingere la valorile limită admise. 24 V – portabile TFJS – fixe úi mobile Se va controla periodic izola Ġia faĠă de pământ a circuitului TFJS úi transformatorului de protec Ġie 1) În cazul amplas ării în zona de accesibilitate conform art.4.1.6.3. 2) Măsurile de protec Ġie pentru corpurile de iluminat din medii speciale conform cap. 7. 4.1.6.4. Măsurile specifice de protec Ġie împotriva úocurilor electrice la echipamentele electromedicale utilizate în vecin ătatea pacientului trebuie alese úi aplicate în condi Ġiile prevăzute în SR EN 60601-1-1 úi în capitolul 7 al prezentului normativ. 4.1.6.5 . Tensiunile maxime admise de alimentare úi măsurile specifice de protec Ġie la úoc electric care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie s ă fie cele din tabelul 4.4. Tabelul 4.4 Tensiunile maxim admise de alimentare úi măsurile specifice de protec Ġie la úoc electric care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform recomand ărilor din STAS 2612) Tensiuni maxime admise de alimentare Măsuri de protec Ġie În tensiune alternativ ă: 500 V, pentru alimentarea înf ăúurării primare a transformatorului de sudare Transformatoarele pentru sudare vor fi echipate cu dispozitiv de protecĠie pentru realizarea, fie a deconect ării de la re Ġea la întreruperea arcului electric, fie pentru limitarea tensiunii de mers în gol la o valoarea de max. 24 V sau cu alte m ăsuri care asigur ă condiĠii nepericuloase pentru operator în cazul atingerii accidentale a por Ġiunilor neizolate a circuitului de sudur ă. 75 V, pentru înf ăúurarea secundar ă a transformatorului de sudare, la mers în gol (la bornele de sudare) În tensiune continu ă la bornele de sudare pentru generatoare úi convertoare: 100 V, la suprafa Ġă; 65 V, în subteran ProtecĠie împotriva atingerilor directe úi indirecte. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 59 584.2.Protec Ġia împotriva efectelor termice (din SR HD 384.4.42 S1) 4.2.1 Generalit ăĠi Persoanele , echipamentele fixe úi obiectele fixe din apropierea echipamentelor electrice, trebuie protejate împotriva efectelor termice periculoase datorate func Ġionarii echipamentelor electrice sau împotriva efectelor radia Ġiilor termice úi anume: – arderea ,aprinderea sau degradarea materialelor; – riscul de arsuri; – reducerea siguran Ġei funcĠionarii echipamentelor electrice instalate. 4.2.2. Protec Ġia împotriva producerii incendiului de c ătre echipamentele electrice. 4.2.2.1. Echipamentul electric în func Ġionare normal ă, de avarie sau manevrare gre úită, nu trebuie s ă prezinte pericol de incendiu pentru materialele din apropiere. În plus fa Ġă de prevederile normativului trebuiesc respectate instruc Ġiunile relevante ale producătorului. 4.2.2.2. Dacă temperaturile exterioare ale echipamentelor fixe pot atinge valori susceptibile de a provoca incendierea materialelor din apropiere, echipamentele trebuie s ă fie: – montate pe sau în interiorul materialelor care rezist ă la astfel de temperaturi úi care au o conductivitate termic ă redusă; – separate de elementele de construc Ġie prin materiale care rezist ă la astfel de temperaturi úi au o conductivitate termic ă redusă; – montate la o distan Ġă suficientă faĠă de orice material pe care astfel de temperaturi pot s ă le deterioreze, permi Ġând o disipare sigur ă a căldurii, suporturile echipamentelor având o conductivitate termic ă redusă. 4.2.2.3. Echipamentele conectate permanent, care pot produce arc electric sau scântei în func Ġionare normala trebuie: – complet închise în materiale rezistente la arcul electric; – separate de elemente constructive, asupra c ărora arcul electric poate avea efecte distructive, prin ecrane din material rezistent la arcul electric; – instalate la o distan Ġă suficient de mare de elementele constructive asupra c ărora arcul electric ar avea efecte distructive, permi Ġând o stingere sigur ă a arcului electric úi al scânteilor. În cazul arcului electric, materialele rezistente la efectele acestuia, trebuie s ă fie necombustibile úi cu o conductivitate termic ă redusă úi o grosime corespunz ătoare, pentru stabilitatea mecanic ă. 4.2.2.4 Echipamentele fixe care prezint ă efect de focalizare sau de concentrare a c ăldurii trebuie s ă fie suficient de departe de orice obiect fix úi de orice element de construc Ġie, astfel încât aceste elemente sau obiecte s ă nu poată fi supuse, în condi Ġii normale, la o temperatur ă periculoas ă. 4.2.2.5 .Atunci când echipamentele instalate în acela úi loc con Ġin o cantitate important ă de lichid inflamabil (ulei), trebuie luate masuri care s ă împiedice ca lichidul aprins úi produsele de combustie ale lichidului (flac ără, fum, gaz toxic) s ă se propage în alte p ărĠ i ale construc Ġiei. 1. Exemple de astfel de m ăsuri sunt: – prevederea unei cuve de colectare în care s ă se strâng ă lichidul (uleiul) scurs úi care să asigure stingerea lui în caz de incendiu; – instalarea echipamentului într-o înc ăpere cu pere Ġi úi planúee din clasa de reac Ġie la foc A1, A2 s1 do, rezistente la foc (EI), corespunz ător nivelului densit ăĠii sarcinii termice prevăzut de reglement ările specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcĠiilor, prev ăzută cu praguri sau alte mijloace care s ă prevină propagarea lichidului (uleiului) aprins în alte p ărĠi ale construc Ġiei, având o instala Ġie de ventila Ġie proprie, direct la exterior. 60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 592. O cantitate important ă este o cantitate egal ă sau mai mare de 25 litri. Pentru lichide izolante combustibile (uleiuri), limita poate fi m ărită la 60 litri. 3.Pentru cantit ăĠi mai mici de 25 litri este suficient s ă se ia masuri de prevenire a scurgerii lichidului. 4. Se recomand ă scoaterea de sub tensiune a echipamentului, automat sau manual, la începutul unui incendiu. 4.2.2.6. Materialele carcaselor care acoper ă echipamentele electrice, în timpul punerii în func Ġiune, trebuie să poată suporta temperaturile cele mai ridicate susceptibile s ă fie produse de echipamentele electrice. Materialele combustibile nu pot fi utilizate pentru construc Ġia acestor carcase, în afara cazului când sunt luate m ăsuri de prevenire a incendiilor, cum ar fi acoperirea cu material incombustibil úi de conductivitate termic ă redusă. 4.2.2.7. Dispozitivele de protec Ġie, în caz de incendiu, trebuie s ă se găsească la nivelul echipamentelor de protejat, iar organul de manevr ă trebuie să fie uúor de recunoscut úi uúor accesibil. 4.2.2.8. Pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protec Ġie cu curent diferenĠial rezidual (DDR) cu curentul nominal de func Ġionare mai mic sau cel mult egal cu 300 mA amplasat la bran úament sau punct de alimentare. Prevederea este obligatorie pentru cl ădiri de învăĠământ, sănătate, comer Ġ, construc Ġii de turism, construc Ġii din lemn, unit ăĠi de mică producĠ ie sau service cu înc ăperi cu umiditate ridicat ă, depozite de m ărfuri combustibile, discoteci, s ăli de dans, încăperi cu aglomer ări de persoane úi săli aglomerate, cl ădiri înalte úi foarte înalte, cl ădiri de cult úi cultură cu caracter de monument istoric la care se efectueaz ă moderniz ări sau schimb ări de destina Ġie. 4.2.2.9. Se prevăd obligatoriu cu protec Ġie diferen Ġială circuitele destinate aliment ării receptoarelor electronice care trebuie s ă funcĠioneze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit închis, instala Ġii antiefrac Ġie etc.). 4.2.3. Protec Ġia împotriva incendiului în amplasamentele cu risc mare de incendiu –BE2 (din SR HD 384.4.42 S1) 4.2.3.1. Generalit ăĠi 4.2.3.1.1. PrescripĠiile acestei p ărĠi trebuie respectate suplimentar fa Ġă de cele de la 4.2.2. 4.2.3.1.2. Obiectul acestui capitol se refer ă la alegerea úi montarea instala Ġiilor electrice în amplasamente cu risc de incendiu datorate naturii materialelor prelucrate sau depozit ării materialelor inflamabile pentru fabrica Ġie sau prelucrare, prezen Ġa prafului în hambare, în fabrici de prelucrare a lemnului, în fabrici de textile sau similare (medii BE2) . Pentru medii cu pericol de explozie (BE3) se va utiliza NP-099-04. 4.2.3.1.3. Echipamentele electrice trebuie alese úi montate astfel încât în func Ġionare normal ă, temperaturile lor úi încălzirile previzibile în caz de defect s ă nu poată produce un incendiu, Ġinând seama de influentele externe. Acestea se pot realiza prin masuri constructive corespunz ătoare sau prin m ăsuri suplimentare la montarea lor, Nu sunt necesare m ăsuri suplimentare dac ă temperatura suprafe Ġei acestor echipamente nu poate provoca aprinderea materialelor combustibile din vecin ătate. 4.2.3.2. Amplasamente cu risc de incendiu datorat naturii materialelor prelucrate sau depozitate 4.2.3.2.1. În amplasamente unde în vecin ătatea echipamentelor electrice pot exista cantit ăĠi periculoase de materiale combustibile, instala Ġiile trebuie limitate, pe cat posibil, numai la cele strict necesare MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 61 60pentru aceste amplasamente. 4.2.3.2.2. Când praful se poate acumula pe carcasele acestor echipamente electrice în cantitate suficientă pentru a produce un risc de incendiu, trebuie luate m ăsuri corespunz ătoare pentru ca aceste carcase să nu ajungă la temperaturi periculoase úi să se îndepărteze periodic depunerile combustibile. 4.2.3.2.3. Echipamentele electrice trebuie s ă fie corespunz ătoare pentru aceste amplasamente. În cazul prezenĠei prafului, carcasele lor trebuie s ă prezinte un grad de protec Ġie de cel pu Ġin IP5X. 4.2.3.2.4. În principiu sunt aplicate regulile generale referitoare la sistemele de pozare. Totodat ă, sistemele de pozare care nu sunt încastrate în mater iale necombustibile precum tencuiala, betonul sau un material similar, trebuie s ă aibă caracteristicile de nepropagare a fl ăcării. Atunci când riscul de propagare a incendiului este ridicat, de exemplu pe trasee lungi verticale sau în grup ări de cabluri , cablurile trebuie s ă corespund ă caracteristicilor de întârziere la propagarea flăcării pozate în m ănunchi cum sunt definite în SR EN 50266. 4.2.3.2.5. Sistemele de pozare electric ă care traverseaz ă aceste amplasamente, dar care nu sunt destinate alimentarii acestor amplasamente, trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele condi Ġii: – să nu aibă nici o conexiune pe traseul lor în interiorul acestor amplasamente, cu excep Ġia cazului în care – aceste conexiuni sunt amplasate într-o carcas ă care corespunde la încerc ări la foc pentru cofrete definite în SR EN 60670. 4.2.3.2.6. Sistemele de pozare care traverseaz ă aceste amplasamente trebuie protejate împotriva suprasarcinilor úi scurtcircuitelor prin dispozitive situate în afara amplasamentelor. Sistemele de pozare care au originea în aceste amplasamente trebuie protejate împotriva suprasarcinilor úi scurtcircuitelor prin dispozitive situate la originea acestor circuite. 4.2.3.2.7. Alte sisteme de pozare decât cele care au cabluri cu izola Ġie mineral ă úi sistemele de pozare prefabricate trebuie protejate împotriva defectelor de izola Ġie: a) în re Ġelele TN sau TT, prin dispozitive de curent diferen Ġial rezidual mai mic sau egal cu 300 mA . Dac ă un defect rezistiv poate constitui un risc de incendiu, de exemplu înc ălzirea în plafon cu plăci încălzitoare, curentul diferen Ġial rezidual nominal trebuie s ă fie mai mic sau egal cu 30 mA. b) în re Ġelele IT, trebuie prev ăzute dispozitive de control permanent al izola Ġiei echipate cu alarme sonore úi vizuale. În cazul unui al doilea defect, timpul de întrerupere a dispozitivului de protecĠie împotriva supracuren Ġilor nu trebuie s ă fie mai mare de 5 s. Trebuiesc prev ăzute instruc Ġiuni prin care s ă se prevad ă o întrerupere manual ă cât se poate de repede dup ă producerea primului defect. Se recomand ă utilizarea cablurilor cu manta metalic ă. Aceste mantale trebuie conectate la conductorul de protec Ġie. 4.2.3.2.8. Nu sunt admise conductoare PEN , cu excep Ġia celor care apar Ġin sistemelor de pozare care traverseaz ă aceste amplasamente. 4.2.3.2.9. Fiecare conductor neutru trebuie s ă poată fi secĠionat printr-un dispozitiv asociat conform cu 5.3.4.5.1. 4.2.3.2.10. Nu sunt admise conductoare neizolate. Trebuiesc luate m ăsuri pentru prevenirea arcurilor electrice, scânteilor sau particulelor fierbin Ġi care pot aprinde materiale combustibile situate în vecinătate. 4.2.3.2.11. Pentru cablurile flexibile trebuie alese cabluri úi cordoane conform recomand ărilor din SR HD 516. 62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 614.2.3.2.12. Aparatajul trebuie amplasat în exteriorul acestor amplasamente, cu excep Ġia cazului când este montat în carcase cu grad de protec Ġie conform art.4.2.3.2.3. 4.2.3.2.13. Motoarele comandate automat sau de la distan Ġă, sau care nu sunt supravegheate în permanen Ġă, trebuie protejate împotriva temperaturilor excesive prin dispozitive de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor cu rearmarea manual ă a releului termic sau prin dispozitive similare. Motoarele cu pornire stea-triunghi trebuie protejate împotriva temperaturilor excesive în înfăúurarea stea. 4.2.3.2.14. În amplasamente cu risc de incendiu datorita prafului úi /sau fibrelor, temperatura la suprafaĠa corpurilor de iluminat, în caz de defect, s ă fie limitat ă úi fibrele sau praful s ă nu se poat ă acumula într-o cantitate periculoas ă: – în condi Ġii normale : 90ș C – în caz de defect : 115ș C În absenĠa informa Ġiilor din partea constructorului, proiectoarele mici úi spoturile trebuie situate faĠă de materialele combustibile la distanta de: – 0.5 m pân ă la 100 W; – 0.8 m de la 100 W pân ă la 300W; – 1m de la 300 W pân ă la 500 W. 4.2.3.2.15. Lămpile úi elementele corpurilor de iluminat trebuie protejate împotriva deterior ărilor mecanice care se pot produce. Componentele integrate, de exemplu l ămpile úi elementele calde ale l ămpilor, nu trebuie s ă cadă din corpul de iluminat. 4.2.3.2.16. Dacă într-un amplasament se utilizeaz ă sisteme electrice de înc ălzit sau de ventila Ġ ie, prezenĠa prafului úi temperatura aerului nu trebuie s ă creeze risc de incendiu. Dispozitivele de limitare a temperaturii trebuie s ă fie cu rearmare manual ă. 4.2.3.2.17. Aparatele electrice de înc ălzit trebuie montate pe suporturi care nu sunt combustibile. 4.2.3.2.18. Aparatele de înc ălzit situate în vecin ătatea materialelor combustibile trebuie prev ăzute cu bariere corespunz ătoare care s ă împiedice aprinderea acestor materiale. Aparatele de înc ălzit cu acumulare trebuie s ă fie astfel realizate încât s ă împiedice ca aerul s ă transporte praf sau fibre c ătre elementele rezistive înc ălzitoare. 4.2.3.2.19. Carcasele úi rezistenĠele aparatelor de înc ălzit nu trebuie s ă aibă temperaturi mai mari decât cele specificate la art.4.2.3.2.14. Carcasele trebuie proiectate pentru acest scop sau instalate astfel încât să se evite depunerea de materiale care pot afecta disiparea c ăldurii. 4.2.3.4. Amplasamente cu materiale de construc Ġie combustibile 4.2.3.4.1 Pentru ca echipamentele electrice s ă nu poată provoca aprinderea unei p ărĠi a clădirii trebuie luate măsuri de prevedere. Aceasta poate fi realizat ă prin: – prevenirea incendiului provocat de defecte de izola Ġie; – proiectare, alegere úi montare corespunz ătoare a echipamentelor electrice. 4.2.3.4.2. Alegerea úi montarea echipamentelor în pere Ġi cu alveole 4.2.3.4.2.1. Echipamentele electrice, de exemplu cofrete sau tablouri de distribu Ġie, instalate în pere Ġi cu alveole care sunt combustibili, trebuie s ă fie conform prevederilor standardelor corespunz ătoare. 4.2.3.4.2.2. Dacă echipamentele electrice instalate în pere Ġi cu alveole nu îndeplinesc prevederile de la art. 4.2.3.4.2.1, ele trebuie protejate cu fibr ă de sticlă sau material similar necombustibil de 12 mm grosime, sau cu vat ă minerală de 100 mm grosime. Dac ă se utilizeaz ă aceste materiale, trebuie luate în considerare efectele lor asupra disip ării căldurii echipamentelor electrice. Aceste m ăsuri se aplic ă, de asemenea, pere Ġilor cu alveole construi Ġi din materiale MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 63 62necombustibile dac ă în pereĠi sunt încorporate materiale de izolare combustibile, de exemplu materiale de izolare termic ă sau fonic ă. 4.2.3.4.2.3. Echipamentele electrice cum sunt prizele de curent úi întreruptoarele nu trebuie fixate prin cleme. 4.2.3.4.2.4. Cablurile úi cordoanele trebuie s ă îndeplineasc ă prevederile din SR EN 50266. 4.2.3.4.2.5. Tuburile úi jgheaburile de cabluri care nu propag ă flacără, trebuie s ă respecte recomand ările din SR EN 50085 úi SR EN 61386. 4.2.4. Protec Ġia împotriva arsurilor 4.2.4.1 . PărĠile accesibile ale echipamentelor electrice amplasate în zona de accesibilitate nu trebuie s ă atingă temperaturi care pot provoca arsuri persoanelor úi nu trebuie s ă depăúească valorile indicate în tabelul 4.5. Toate p ărĠile accesibile care pot atinge, în regim normal de func Ġionare, chiar úi pentru scurt ă durată, temperaturi superioare celor din tabelul 4.5, trebuie protejate împotriva oric ărui contact accidental. Tabelul 4.5 Temperaturile maxime admise pentru p ărĠile accesibile ale echipamentelor electrice PărĠi accesibile Materialul părĠilor accesibile Temperaturi maxime [oC] Elemente de comand ă manuală Metalic 55 Nemetalic 65 PărĠi destinate pentru a fi atinse dar care nu sunt destinate s ă fie manevrate manual Metalic 70 Nemetalic 80 PărĠi care nu sunt destinate s ă fie atinse în func Ġionare normal ă Metalic 80 Nemetalic 90 4.2.5. Protec Ġia împotriva supraînc ălzirilor 4.2.5.1. Instala Ġie de încălzire prin ventilare artificial ă 4.2.5.1.1. InstalaĠiile de înc ălzire prin ventilare artificial ă, cu excep Ġia încălzitoarelor cu acumulare, trebuie concepute astfel încât elementul de înc ălzire să nu poată fi pus sub tensiune decât dup ă stabilirea debitului de aer úi să fie deconectat când debitul de aer este oprit. În plus ele trebuie prevăzute cu dou ă limitatoare de temperatur ă independente, unul de altul, care s ă împiedice orice depăúire a temperaturilor admisibile în conductele de aer. 4.2.5.1.2. Carcasele corpurilor de înc ălzire trebuie s ă fie executate din materiale incombustibile. 4.2.5.2. Aparate produc ătoare de apa cald ă sau vapori 4.2.5.2.1. Orice aparat care produce ap ă caldă sau vapori trebuie protejat prin proiectare sau instalare, 64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 63împotriva temperaturilor excesive, în toate condi Ġiile de func Ġionare. În caz de nerespectare a standardelor europene (CENELEC), protec Ġia trebuie asigurat ă printr-un dispozitiv f ără reanclan úare automată, care să funcĠioneze independent de termostat. Dacă aparatul nu are scurgere liber ă, el trebuie prev ăzut în plus, cu un dispozitiv de limitare a presiunii apei. 4.3. Protec Ġia împotriva supracuren Ġilor electrici (din SR HD 384.4.43-S2 úi SR HD 384.4.473-S1) 4.3.1. Generalit ăĠi 4.3.1.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate împotriva supracuren Ġilor datoraĠi suprasarcinilor sau scurtcircuitelor. a) ProtecĠia împotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie s ă fie protejat prin dispozitive care s ă întrerupă curentul în circuit dacă unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce dep ăúeúte valoarea curentului maxim admisibil úi care, în cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolaĠiei conductoarelor. b) ProtecĠia împotriva scurtcircuitelor. Un circuit trebuie s ă fie protejat prin dispozitive care s ă întrerupă curentul în acest circuit dac ă unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. Întreruperea trebuie să se produc ă într-un timp destul de scurt pentru a fi evitat ă deteriorarea conductoarelor. ProtecĠia împotriva suprasarcinilor trebuie s ă fie coordonat ă cu protec Ġia la scurtcircuit în condiĠiile prevăzute la art. 4.3.6.1 úi 4.3.6.2. 4.3.1.2. Trebuie folosite urm ătoarele tipuri de dispozitive de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor electrici: – dispozitive care protejeaz ă la curenĠi de suprasarcin ă, relee de protec Ġie la suprasarcin ă (relee termice, disjunctoare, relee de protec Ġie la supracuren Ġi, siguranĠe fuzibile); – dispozitive care protejeaz ă la curenĠi de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu declan úatoare rapide la scurtcircuit, siguran Ġe fuzibile); – dispozitive care protejeaz ă atât la curen Ġi de suprasarcin ă cât úi la curen Ġi de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu relee de protec Ġie la supracuren Ġi úi cu declan úatoare rapide la scurtcircuit, siguran Ġe fuzibile). 4.3.2. Protec Ġia împotriva curen Ġilor electrici de suprasarcin ă 4.3.2.1. Amplasarea dispozitivelor de protec Ġie la suprasarcin ă 4.3.2.1.1. Dispozitivul care asigur ă protecĠia la suprasarcin ă trebuie s ă fie amplasat în locul unde o schimbare antreneaz ă o reducere a valorii curentului admisibil în conductoare, de exemplu o schimbare de secĠiune, un mod de pozare sau de alc ătuire, cu excep Ġ ia cazurilor de la art.4.3.2.1.2 úi 4.3.2.2. 4.3.2.1.2. Dispozitivul de protec Ġie la suprasarcin ă a unui circuit electric poate fi amplasat pe traseul acestui circuit dac ă pe partea de circuit dintre punctul unde apare schimbarea (de sec Ġiune, de natura materialului, de modul de pozare sau de alc ătuire) úi poziĠia dispozitivului de protec Ġie nu sunt conectate alte circuite sau prize úi dacă este îndeplinit ă una din urm ătoarele condi Ġii: a) circuitul este protejat împotriva curentului de scurtcircuit conform prevederilor de la art.4.3.3. b) lungimea traseului nu dep ăúeúte 3 m úi este realizat astfel încât s ă reducă la minimum riscurile unui scurtcircuit úi nu este amplasat în apropierea materialelor combustibile (a se vedea art . 4.3.2.2). 4.3.2.1.3 . Caracteristica de func Ġionare a unui dispozitiv pentru protec Ġia unei distribu Ġii împotriva suprasarcinilor úi caracteristicile de func Ġionare a distribu Ġiei respective trebuie s ă fie coordonate astfel MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 65 64încât să fie îndeplinite condi Ġiile exprimate prin rela Ġiile următoare: – pentru disjunctoare: 1) adm N c I I Idd 2) admI Id45,12 în care: cI– curentul de calcul al distribu Ġiei (circuitului), în A; NI– curentul nominal al dispozitivului de protec Ġie (pentru dispozitive de protec Ġie reglabile, I N este curentul de reglaj ales Ir), în A; admI – curentul admisibil în conductorul distribu Ġiei, Ġinând cont de coeficien Ġii de corec Ġie. 2I – curentul care asigur ă efectiv declan úarea dispozitivelor de protec Ġie (I declanúare) în condi Ġiile stabilite în normele sau în prospectele pentru aparate (cel mai mare curent de încercare – curent convenĠional), în A ; – pentru siguran Ġe fuzibile : NI I Cd ; adm NI Ikd Factorul k are valorile urm ătoare: k = 1,31 pentru siguran Ġe fuzibile gG cu A IN16d k = 1,1 pentru siguran Ġe fuzibile cu A IN16d În cazurile în care suprasarcinile sunt de lung ă durată úi valorile curen Ġilor de suprasarcin ă sunt superioare valorii curentului conven Ġional al dispozitivului de protec Ġie, este asigurat ă protecĠia completă. 4.3.2.2. Exceptarea de la protec Ġia de suprasarcin ă 4.3.2.2.1. Cazurile men Ġionate în acest paragraf nu trebuie aplicate în instala Ġiile situate în locuri ori amplasamente care prezint ă riscuri de incendiu sau de explozie úi acolo unde sunt specificate condi Ġii diferite în reglement ările speciale stipulate în cap.7. Se admite s ă nu fie prev ăzută protecĠia împotriva suprasarcinilor: a) pe un circuit electric situat în aval de o schimbare de sec Ġiune, de natura materialului, de modul de pozare úi de alcătuire úi care este protejat împotriva suprasarcinilor printr-un dispozitiv de protec Ġie amplasat în amonte ; b) pe un circuit electric care nu este susceptibil de a fi parcurs de curen Ġi de suprasarcin ă, cu condiĠia ca acest circuit s ă fie protejat împotriva scurtcircuitelor conform regulilor enun Ġate la secĠiunea 4.3.3. c) în instalaĠiile de telecomunica Ġii, comanda, semnalizare úi similare. 4.3.2.3. Prevederea sau lipsa protec Ġiei împotriva suprasarcinilor în re Ġelele IT 4.3.2.3.1. Posibilitatea de a prevede sau de a nu prevede un dispozitiv de protec Ġie împotriva suprasarcinilor de la art. 4.3.2.1.2 úi 4.3.2.2. nu sunt aplicate la re Ġelele IT, cu excep Ġia cazului în care fiecare circuit neprotejat împotriva suprasarcinilor este protejat printr-un dispozitiv de curent diferenĠial rezidual. 4.3.2.4. Renun Ġarea la protec Ġia de suprasarcin ă 4.3.2.4.1. Se recomand ă să nu se prevad ă protecĠia la suprasarcina pe circuite de alimentare a aparatelor, dac ă întreruperea nea úteptată a circuitului poate provoca pericole. Exemple de astfel de cazuri sunt: – circuitele de excita Ġie ale maúinilor rotative; – circuitele de alimentare a electromagne Ġilor de men Ġinere sau ridicare; – circuitele secundare ale transformatoarelor de curent; 66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 65 – circuitele de alimentare al e dispozitivelor de stingere a incendiilor. În astfel de cazuri se recomand ă să se prevad ă un dispozitiv de avertizare la apari Ġia suprasarcinii. 4.3.3. Protec Ġia împotriva scurtcircuitelor 4.3.3.1.Amplasarea dispozitivelor de protec Ġie împotriva scurtcircuitelor 4.3.3.1.1. Un dispozitiv de protec Ġie împotriva scurtcircuitelor trebuie s ă fie amplasat în locul unde o reducere a sec Ġiunii conductoarelor sau o alt ă schimbare antreneaz ă o modificare a caracteristicilor definite la 4.3.2.1.1 cu excep Ġia cazului de la 4.3.3.1.2 . 4.3.3.1.2. Deplasarea locului de amplasare a protec Ġiei împotriva scurtcircuitelor 4.3.3.1.2.1 Cazurile men Ġionate în acest paragraf nu trebuie aplicate în locurile (sau amplasamentele) care prezint ă un risc de incendiu sau de explozie úi acolo unde se aplic ă reglement ări speciale sau unde sunt menĠionate condi Ġii diferite. Se admite s ă fie amplasate dispozitive de protec Ġie împotriva scurtcircuitelor în alte locuri decât cele indicate la art.4.3.3.1.1, în condi Ġiile de la art.4.3.3.1.2.2. 4.3.3.1.2.2. Partea de circuit electric cuprins ă, pe de o parte, între reducerea de sec Ġiune sau o alt ă schimbare úi dispozitivul de protec Ġie, pe de alt ă parte, trebuie s ă îndeplineasc ă simultan urm ătoarele condiĠii: a) lungimea s ă nu fie mai mare de 3 m; b) s ă fie realizat ă astfel încât s ă se reducă la minim riscul de scurtcircuit; Această condiĠie poate fi ob Ġinută, de exemplu, printr-o înt ărire a protec Ġiei circuitelor împotriva influenĠelor externe. c) să fie instalat ă astfel încât s ă se reduc ă la minimum riscul de foc sau pericol pentru persoane. 4.3.3.1.2.3 .Un dispozitiv de protec Ġie amplasat în amonte de reducerea sec Ġiunii sau de alt ă schimbare trebuie să prezinte o caracteristic ă de funcĠionare astfel încât el s ă protejeze împotriva scurtcircuitelor, conform cu regula de la art. 4.3.3.1.2.2 úi circuitul situat în aval. 4.3.3.1.3.Renun Ġare la protec Ġia la scurtcircuit 4.3.3.1.3.1. Se permite renun Ġarea la protec Ġia la scurtcircuit pentru cazurile enumerate mai jos: – pe circuitele de conectare a generatoarelor, transformatoarelor, redresoarelor, bateriilor de acumulatoare, la tablourile de comand ă corespunz ătoare, dispozitivele de protec Ġie fiind montate la aceste tablouri; – pe circuitele a c ăror deconectare ar putea produce pericole pentru func Ġionarea unor instalaĠii ca cele ar ătate la art.4.3.2.4.1; – anumite circuite de m ăsurare cu rezerva c ă sunt îndeplinite simultan urm ătoarele dou ă prevederi: a) circuitul electric este realizat astfel încât s ă se reduc ă la minimum riscul de scurtcircuit ; b) circuitul electric nu trebuie s ă fie amplasat în apropierea materialelor combustibile. 4.3.4.Prevederi referitoare la natura circuitelor 4.3.4.1.Protec Ġia conductoarelor de faz ă 4.3.4.1.1. ProtecĠia împotriva supracuren Ġilor electrici trebuie pev ăzută pe toate conductoarele de faz ă. Aceasta trebuie s ă producă deconectarea conductorului în care este detectat supracurentul, f ără a provoca neap ărat deconectarea celorlalte conductoare active, cu excep Ġia cazului men Ġionat la art. 4.3.4.1.2. úi 4.3.4.2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 67 66 4.3.4.1.2 În reĠelele TT, pe circuitele alimentate între faze úi în care conductorul neutru nu este distribuit, este posibil ca detectarea supracurentului s ă nu fie prev ăzută pe unul din conductoarele de fază, sub rezerva îndeplinirii simultane a prescrip Ġiilor următoare: a) exist ă, pe acela úi circuit sau în amonte, o protec Ġie diferen Ġială prevăzută să producă deconectarea tuturor conductoarelor de faz ă; b) conductorul neutru nu este distribuit pe circuitele situate în aval de dispozitivul de protec Ġie diferenĠial menĠionat la punctul a). Dacă deconectarea unei singure faze poate produce un pericol, de exemplu, în cazul motoarelor trifazate, trebuie luate m ăsuri de deconectare trifazat ă. 4.3.4.2. Protec Ġia conductorului neutru 4.3.4.2.1. Re Ġelele TT sau TN a) Atunci când sec Ġiunea conductorului neutru este cel pu Ġin egală sau echivalent ă cu a conductorului de faz ă, nu este necesar s ă se prevad ă o protecĠie de supracurent pe conductorul neutru. b) Atunci când sec Ġiunea conductorului neutru este mai mica decât cea a conductoarelor de fază, este necesar s ă se prevad ă o protec Ġie de supracurent pe conductorul neutru, corespunz ătoare secĠiunii acestui conductor. Aceast ă protecĠie trebuie s ă producă deconectarea conductoarelor de faz ă úi a conductorului neutru. Totuúi este admis s ă nu se prevad ă protecĠie de supracurent pe conductorul neutru dac ă sunt îndeplinite simultan urm ătoarele condi Ġii: – conductorul neutru este protejat împotriva scurtcircuitelor de un dispozitiv de protec Ġie pentru conductoarele de faza din circuit; – curentul maxim care ar putea s ă parcurgă conductorul neutru este, în func Ġionare normal ă, net inferior valorii curentului admisibil prin acest conductor. Acestă a doua condi Ġie este îndeplinit ă dacă puterea transportata este repartizata cat mai uniform posibil între diferite faze, de exemplu, dac ă suma puterilor absorbite de receptoarele alimentate între fiecare faza úi neutru (iluminat, prize de curent) este mult mai mic ă decât puterea totală transportata prin circuitul respectiv. În reĠelele TN-C, conductorul PEN nu trebuie niciodat ă deconectat. c) Deconectarea conductorului neutru este in conformitate si cu recomandarile SR EN 60898- 1b privind separarea circuitelor si cu prevederile art.5.3.4.0.3 al.2. din prezentul normativ. 4.3.4.2.2. Re Ġelele IT În schemele IT, se recomanda, în special, s ă nu se distribuie conductorul neutru. Totuúi, acolo unde conductorul neutru este distribuit, este cazul s ă se prevad ă un dispozitiv de protecĠie de supracurent pe conductorul neutru al întregului circuit, protec Ġie care trebuie s ă producă deconectarea conductoarelor active din acest circuit, inclusiv a conductorului neutru. Aceast ă măsură nu este necesar ă dacă: – conductorul neutru considerat este efectiv protejat împotriva scurtcircuitelor printr-un dispozitiv de protec Ġie amplasat în amonte, de exemplu la tabloul de alimentare, conform regulilor enun Ġate la art.4.3.3. – sau dacă circuitul considerat este protejat printr-un dispozitiv de protec Ġie la curent diferenĠial rezidual, al c ărui curent diferen Ġial rezidual nominal este cel mult egal cu 0,15 din curentul admisibil prin conductorul neutru corespondent. Acest dispozitiv trebuie s ă deconecteze toate conductoarele active din circuitul corespondent, inclusiv conductorul neutru. 4.3.4.3. Deconectarea úi reconectarea conductorului neutru Deconectarea úi reconectarea conductorului neutru trebuie s ă se facă astfel încât conductorul neutru să nu fie deconectat înaintea conductoarelor de faz ă úi să fie reconectat în acela úi timp sau înaintea conductoarelor de faz ă. 68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 674.3.4.4. Protec Ġia la scurtcircuit a conductoarelor în paralel Un singur dispozitiv de protec Ġie poate proteja mai multe conductoare în paralel împotriva curenĠilor de scurtcircuit dac ă caracteristica sa de func Ġionare asigur ă funcĠionarea efectiv ă a dispozitivului în cazul apari Ġiei unui defect în punctul cel mai dificil al conductoarelor în paralel. Trebuie s ă se tina cont de împ ărĠirea curentului de scurtcircuit între conductoarele în paralel. Un defect poate fi alimentat din ambele capete ale conductoarelor în paralel. Dacă funcĠionarea unui singur dispozitiv de protec Ġie poate s ă nu fie asigurat ă atunci se poate lua una sau mai multe dintre urm ătoarele măsuri: a) poate fi utilizat un singur dispozitiv de protec Ġie dacă: – sistemul de pozare este realizat astfel încât s ă reducă riscul de scurtcircuit în conductoarele în paralel la minimum, de exemplu prin mijloace de protec Ġie mecanic ă; – sistemul nu trebuie s ă fie amplasat în apropierea materialelor combustibile. b) pentru dou ă conductoare în paralel un dispozitiv de protec Ġie împotriva scurtcircuitelor este prevăzut la originea fiec ărui conductor în paralel; c) pentru mai mult de dou ă conductoare în paralel, dispozitivele de protec Ġie se vor prevedea la capătul de alimentare úi la celălalt capăt al conductoarelor în paralel. 4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protec Ġie la scurtcircuit Fiecare dispozitiv de protec Ġie la scurtcircuit trebuie s ă respecte simultan condi Ġiile de la 4.3.5.1 úi 4.3.5.2. 4.3.5.1. Capacitatea de rupere trebuie s ă fie cel pu Ġin egală cu cea a curentului de scurtcircuit prezumat, la locul de instalare, cu excep Ġia următoare: – este admis ă o capacitate de rupere mai mic ă, dacă alt dispozitiv de protec Ġie având o capacitate de rupere necesar ă, este instalat în amonte. În acest caz, trebuie coordonate caracteristicile acestora, astfel ca energia care trece prin dispozitivul din amonte s ă fie inferioar ă capacităĠii celui din aval. În anumite cazuri trebuie s ă se Ġină seama de capacitatea de rezisten Ġă dinamică úi capacitatea de rupere a dispozitivului din aval (pe partea sarcinii). Detaliile caracteristicilor celor dou ă dispozitive ce trebuie coordonate vor fi date de produc ătorii acestora. 4.3.5.2. CurenĠii de scurtcircuit care pot ap ărea într-un punct de defect trebuie s ă fie întrerup Ġi într-un timp mai mic decât timpul admis pentru stabilitatea termic ă a conductorului. Pentru un timp mai mic de 5 s, timpul t în care un conductor ajunge de la temperatura maxim ă admisibil ă în regim normal la temperatura maxim ă admisibil ă în caz de scurcircuit poate fi calculat cu rela Ġia: ISkt / unde: t – este durata elimin ării defectului în secunde; S – secĠiunea conductorului în mm²; I – curentul de scurtcircuit, în A, valoare efectiv ă ; k – un factor care Ġine sama de rezistivitatea úi coeficientul de temperatur ă a materialului conductorului precum úi de temperaturile ini Ġială úi finală admisibil ă a acestuia. Pentru materialele uzuale folosite ca izola Ġii úi conductoarele uzuale coeficientul k este dat în tabelul 5.13. 4.3.6. Coordonarea între protec Ġia la suprasarcini úi protecĠia la scurtcircuit. 4.3.6.1. Protec Ġia asigurata printr-un singur dispozitiv Dac ă un singur dispozitiv de protec Ġie la suprasarcina îndepline úte condiĠiile de la art.4.3.3 úi are o putere de rupere cel pu Ġin egală cu curentul de scurtcircuit prezumat la locul de instalare (vezi art. 4.3.5.1), se consider ă ca acesta va asigura atât protec Ġia la suprasarcin ă cât úi cea de scurtcircuit. 4.3.6.2. Protec Ġia asigurat ă prin dispozitive separate Se aplică prevederile de la 4.3.2 úi 4.3.3 privind protec Ġia la suprasarcin ă úi la scurtcircuit. Caracteristicile celor dou ă dispozitive trebuie coordonate astfel încât curentul de scurtcircuit MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 69 68lăsat să treacă de dispozitivul de protec Ġie la scurtcircuit s ă nu fie mai mare decât cel de stabilitate dinamică úi termică a dispozitivului de protec Ġie la suprasarcin ă. Aceste cerin Ġe nu exclud tipul de coordonare recomandat de SR EN 60 947-4-1. 4.3.6.3. Limitarea supracurentului electric de c ătre caracteristicile sursei de alimentare Conductoarele sunt considerate a fi protejate împotriva curen Ġilor de suprasarcin ă úi de scurtcircuit acolo unde ele sunt alimentate dintr-o surs ă incapabil ă de a furniza un curent mai mare decât curentul admisibil al conductoarelor (de exemplu în cazul unor transformatoare de sudare, a unor grupuri motor-generator etc.). 4.3.7. Selectivitatea protec Ġiei 4.3.7.1 În cazurile în care mai multe dispozitive de protec Ġie se inseriaz ă într-o distribu Ġie, caracteristicile lor se aleg astfel încât s ă fie asigurat ă selectivitatea protec Ġiei . În cazul unei avarii trebuie să funcĠioneze protec Ġia cea mai apropiat ă de aceasta, izolând doar por Ġiunea respectiv ă, fără a scoate din func Ġiune întreaga instala Ġie (de ex. între curen Ġii nominali ale fuzibilelor a dou ă siguranĠe consecutive, diferen Ġa să fie de cel pu Ġin două trepte). Trebuie asigurat ă corelarea protec Ġiei la supracuren Ġii din instala Ġia electric ă de la consumator, cu protecĠia instalaĠiei electrice de racord a furnizorului de energie electric ă, astfel încât s ă fie realizate condiĠiile de selectivitate a protec Ġiei. 4.4. Protec Ġia împotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate tr ăsnetului úi transmise prin reĠele úi supratensiuni de comuta Ġie) 4.4.1. Generalit ăĠi 4.4.1.1. ApariĠia supratensiunilor în instala Ġiile electrice de joas ă tensiune sunt determinate de următoarelor fenomene: propagarea supratensiunilor prin conductoarele re Ġelei electrice de alimentare; căderea trăsnetului pe instala Ġia de protec Ġie împotriva loviturilor de tr ăsnet; comutaĠii în instala Ġii proprii; tensiuni induse datorate unor circuite din apropiere; defecte în instala Ġiile proprii sau în re Ġeaua de alimentare; descărcări electrostatice. Durata úi amplitudinea supratensiunilor depind de fenomenul care a determinat apari Ġia supratensiunii úi de distan Ġa la care a avut loc evenimentul. 70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 694.4.1.2. Supratensiunile datorate loviturilor de tr ăsnet în obiective sau în apropierea acestora au valori ridicate, o cre útere rapid ă a tensiunii, dar o durat ă redusă (circa 100 Ps) úi determin ă, în mod obi únuit, cele mai mari pagube în instala Ġiile electrice de joas ă tensiune (fig. 4.3). Caracteristicile supratensiunilor datorate loviturilor de tr ăsnet sunt indicate în SR CEI/TR 62066. 4.4.1.3. Supratensiunile induse prin cuplaj inductiv, capacitiv sau rezistiv sunt datorate unor evenimente din circuitele aflate în apropierea instala Ġiilor electrice de joas ă tensiune. În figura 4.4 este indicat modul de apari Ġie a supratensiunilor în re Ġeaua de joas ă tensiune prin cuplaj rezistiv (curentul electric de tr ăsnet care parcurge rezisten Ġa prizei de p ământ a obiectivului). 4.4.1.4. Supratensiunile datorate comuta Ġiilor, în instala Ġiile proprii sau în sistemul de alimentare úi care se propag ă prin conductoarele de alimentare, au o cre útere relativ redus ă a tensiunii, amplitudine redusă, dar pot avea durate relativ mari. Sunt datorate fenomenelor tranzitorii care apar la modificarea configura Ġiei unei re Ġele electrice. În figura 4.5 este indicat cazul simplu al deconect ării unui circuit RLC. Caracteristicile supratensiunilor de comuta Ġie sunt indicate în SR CEI/TR 62066. 4.4.1.5. Supratensiunile datorate defectelor din re Ġeaua electric ă proprie sau din re Ġeaua electric ă de alimentare sunt datorate, în general, întreruperii conductorului neutru úi creúterea tensiunii de faz ă până la valori apropiate tensiunii între faze. Pentru limitarea efectelor acestor supratensiuni, sistemul de protecĠie trebuie setat la valoarea de 270 V (în sistemele de joas ă tensiune de 3×230/400 V). a) b) c) d) Fig. 4.3 Supratensiuni datorate propag ării prin conductoarele electrice de alimentare, la c ăderea trăsnetului în liniile electice aeriene (a) sau în apropierea acestora (b) úi datorate c ăderea trăsnetului pe instala Ġia de protec Ġie împotriva loviturilor de trăsnet (c) sau în apropierea obiectivului (d). Fig. 4.4 Supratensiuni datorate cuplajului rezistiv la c ăderea trăsnetului în instala Ġia proprie de protecĠie. A B C N PE SPD Rpit it itUSMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 71 70 4.4.1.6. Descărcările electrostatice sunt determinate de acumularea de sarcini electrice pe corpuri bune conductoare úi amorsarea desc ărcării electrice la apropierea de instala Ġia electric ă de joasă tensiune. 4.4.1.7. Caracteristici ale supratensiunilor care pot s ă apară în reĠelele de joas ă tensiune sunt indicate în tabelul 4.6. Tabelul 4.6 Caracteristici ale supratensiunilor Tipul supratensiunii Factorul de supratensiune Durata Forma Observa Ġii De trăsnet > 4*) foarte scurtă 1100 Ps impuls cu pant ă foarte mare 11000 kV/Ps De comuta Ġie 24*) redusă 1100 msoscilatorie amortizat ă cu frecvenĠa medie de 1200 kHz Electrostatice > 4 foarte scurtă front de ns impuls foarte scurt Energia depinde de capacitatea obiectului încărcat De frecven Ġă industrial ă d1,73**) mare sinusoidal ă neamortizat ă Durata depinde de sistemul de protec Ġie *) raportat la valoarea de vârf a tensiunii de faz ă, de frecven Ġă industrial ă; **) raportat la valoarea efectiv ă a tensiunii de faz ă, de frecven Ġă industrial ă. 4.4.1.8. Supratensiunile care apar în instala Ġiile de joas ă tensiune pot determina solicit ări inadmisibile ale izolaĠiei electrice fa Ġă de pământ sau între faze, cu deteriorarea acesteia úi apariĠia de scurtcircuite, însoĠite de importante daune (incendiu, distrugere echipamente, pericole pentru oameni, întreruperea alimentării cu energie electric ă). 4.4.2. Protec Ġia instala Ġiilor electrice din cl ădiri împotriva supratensiunilor 4.4.2.1. ProtecĠia împotriva supratensiunilor a instala Ġiilor din interiorul cl ădirilor se realizeaz ă în trepte, începând de la intrarea în cl ădire úi până la echipamentele sensibile. Problemele legate de coordonarea sistemelor de protec Ġie conectate în trepte sunt prezentate în detaliu în SR CEI / TR62066. 4.4.2.2. Utilizarea protec Ġiei în trepte împotriva supratensiunilor face ca izola Ġia echipamentelor conectate direct la re Ġeaua electric ă să fie cea mai solicitat ă, iar izola Ġia echipamentelor din interiorul clădirii să fie mai pu Ġin solicitat ă. În acest sens, echipamentele de joas ă tensiune se împart în patru clase de încercare (tabelul 4.7), conform SR HD 60364-4-443. R L C1 2 u t u1u2 Fig. 4.5 Supratensiuni la închiderea unui întreruptor într-un circuit RLC. 72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 71Tabelul 4.7 Clasificarea echipamentelor din punctul de vedere al tensiunii de Ġinere Categoria echipamentului Caracteristici Observa Ġii IV Echipamente conectate în imediata apropiere a intrării instala Ġiei electrice în cl ădire. Sunt caracterizate de un nivel ridicat al tensiunii de Ġinere úi fiabilitate mare. Exemple: bloc de m ăsurare úi protecĠie, sisteme de tele- măsurare III Echipamente conectate în instala Ġia electric ă fixă, în avalul echipamentelor din clasa IV. Sunt caracterizate de un nivel de Ġinere mai redus faĠă de echipamentele din categoria de supratensiuni IV úi au o fiabilitate ridicat ă. Exemple: dulapuri de distribuĠie, întreruptoare, motoare electrice conectate permanent la instala Ġia fixă II Echipamente conectate în avalul instala Ġiilor fixe ale cl ădirii, inclusiv a tabloului de distribuĠie. Au un nivel normal de fiabilitate. Exemple: aparate electro- casnice, scule portabile I Echipamente conectate în cl ădire, dac ă măsurile de protec Ġie adecvate sunt adoptate în exteriorul echipamentului. Exemple: aparate electro- casnice cu circuite electronice sensibile la supratensiuni. 4.4.2.3. În cazul instala Ġiilor de joas ă tensiune alimentate dintr-o re Ġea electric ă în cablu, subteran ă în întregime, nu este necesar ă protecĠia contra supratensiunilor de tr ăsnet, determinate de propagarea pe conductoarele de alimentare. 4.4.3. Dispozitivede protec Ġie la supratensiuni (SPD) 4.4.3.1. Dispozitivele de protec Ġie luate în considera Ġie sunt cele amplasate în exteriorul echipamentelor de protejat. 4.4.3.2. Realizarea sistemului de protec Ġie la supratensiuni pentru a se asigura limitarea perturba Ġiilor úi avariilor la supratensiuni a echipamentelor electrice úi electronice trebuie s ă aibă în vedere recomand ările standardului SR EN 61643-11. Alegerea úi utilizarea SPD se face pe baza conceptului de Zonă de Protec Ġie împotriva Tr ăsnetului (ZPT). Aceste zone se refer ă la volumele care cuprind elementele de protejat. Se definesc urm ătoarele ZPT (a se vedea SR EN 62305-1) figura 4.6: Zone exterioare – ZPT 0 Zon ă pusă în pericol de câmpurile electrice úi magnetice neatenuate ale tr ăsnetului úi unde reĠelele interioare pot fi supuse curen Ġilor electrici de tr ăsnet integrali sau par Ġiali. O zon ă ZPT 0 se subdivide în: – ZPT 0 A: zonă expusă la căderile directe ale tr ăsnetului úi la câmp electromagnetic integral. Sistemele interioare pot suporta ac Ġiunea curentului electric de tr ăsnet integral sau a unor p ărĠi din acesta; – ZPT 0 B : zonă protejată împotriva c ăderilor directe ale tr ăsnetului, în care pericolul este reprezentat de câmpul electromagnetic integral. Sistemele interioare pot fi supuse la curen Ġi electrici de tr ăsnet parĠiali. Zone interioare (protejate împotriva c ăderilor directe ale tr ăsnetului) – ZPT 1 Zon ă unde curentul electric de tr ăsnet este limitat prin divizare úi prin SPD instalate la frontierele acestei zone. Ecranele metalice pot atenua câmpul electromagnetic generat de trăsnet. – ZPT 2…n Zon ă unde curentul electric de tr ăsnet poate fi limitat în continuare prin divizare úi prin SPD suplimentare instalate la frontierele acestei zone. Ecrane metalice suplimentare pot fi utilizate pentru a ob Ġine atenuarea suplimentar ă a câmpului electromagnetic generat de MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 73 72trăsnet. Caracteristicile ZPT pot fi îmbun ătăĠite prin instalarea de protec Ġii cu SPD coordonate úi/sau ecrane magnetice. În func Ġie de num ărul, de tipul, úi de nivelul de Ġinere al echipamentului de protejat, poate fi definit ă o ZPT corespunz ătoare. Acestea pot include zone mici locale (de exemplu carcasele echipamentelor) sau zone mari în întregime (de exemplu volumul întregii structuri). Interconectarea ZPT de acela úi nivel poate fi necesar ă dacă două structuri separate sunt conectate prin linii electrice de alimentare sau de comunica Ġii, ori poate fi redus num ărul necesar de SPD. Frontiera unei ZPT este definit ă prin măsurile de protec Ġie care se utilizeaz ă. 4.4.3.3. În funcĠie de caracteristicile úi solicitările la care sunt supuse, dispozitivele de protec Ġie sunt împărĠite în trei tipuri de încercare: SPD tipul 1 (SPD1) cuprind desc ărcătoare cu rezisten Ġă variabilă, supuse celor mai intense solicitări úi având capacitatea de a conduce curen Ġi electrici datora Ġi loviturilor se tr ăsnet (fig. 4.7). Au rolul de a limita p ătrunderea în instala Ġiile electrice a unor curen Ġi electrici de impuls datora Ġi loviturilor de tr ăsnet. Alegerea desc ărcătoarelor se face conform SREN62305-1. Desc ărcătoarele cu rezistenĠă variabilă sunt conectate între conductoarele active (inclusiv conductorul neutru – dac ă există –) úi pământ. SPD de tipul 2 (SPD2) cuprind limitatoare de supratensiuni amplasate în aval de dispozitivele de tipul 1. Alegerea sistemului de protec Ġie se face conform standardului SR HD 60364-4-443. Limitatoarele de supratensiune sunt conectate între conductoarele active (inclusiv conductorul neutru – dacă există –) úi pământ. SPD de tipul 3 (SPD3) sunt destinate protej ării la supratensiuni a echipamentelor receptoare care sunt conectate, în general, între o faz ă úi conductorul neutru. Alegerea sistemului de protec Ġie se face conform standardelor SR HD 60364-4-443 úi SR HD 60364-5-534. Limitatoarele de supratensiune sunt conectate între conductoarele active (inclusiv conductorul neutru – dac ă există –) úi pământ. Coordonarea sistemelor de protec Ġie SPD montate în cascad ă se va efectua de proiectant în funcĠie de caracteristicile echipamentelor produc ătorului (care trebuie s ă pună la dispozi Ġie toate informaĠiile necesare). La cl ădirile fără instalaĠii exterioare de protec Ġie la trăsnet nu se monteaz ă SPD de tipul 1 (acesta având rolul de deviere la p ământ a curentului de tr ăsnet) . 4.4.3.4. Nivelul de protec Ġie al SPD de tipul 1 nu trebuie s ă depăúească nivelul de Ġinere al echipamentelor din tipul II de Ġinere la impuls, conform tabelului 4.8 (SR HD 60364-4-443). ZPT 0 B ZPT 0 A ZPT 0 B ZPT 0 A ZPT 0 B ZPT 1ZPT 3 ZPT 2M Priză de pământ de fundaĠieEcran metalic Dulapuri metalice Receptor finalConductor de coborâre Tijă paratrăsnet InstalaĠie de protec Ġie Fig. 4.6 Zonele de protec Ġie la supratensiuni de tr ăsnet. 74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 73 Tabelul 4.8 Tensiuni de Ġinere la impuls prescrise pentru echipamente [kV] Tensiunea nominală a reĠelei trifazate Categoria de Ġinere la impuls IV III II I 400 V 6,0 4,0 2,5 1,5 *) Tensiunea de Ġinere se refer ă la izolaĠie între faz ăúi conductorul de protec Ġie PE. OCPD1 5 PE2 3 1OCPD1OCPD3 4 7OCPD2 8 9 6 PEN NL3L2L110 10 S P D S P D S P D S P D S P D S P D S P D S P D S P D Fig. 4.7 – Instalarea SPD-urilor de tipurile 1, 2 úi 3 Legendă : 1 Origine a instala Ġiei 7 Echipament fix de protejat 2 Tablou de distribu Ġie 8 Dispozitiv de protec Ġie la supratensiuni de Tip 2 3 Priză de curent 9 Dispozitiv de protec Ġie la supratensiuni de Tip 2 sau 3 4 Bornă sau bară principal ă de legare la p ământ 10 Element de decuplare sau lungimea liniei 5 Dispozitiv de protec Ġie la supratensiuni de Tip 1 OCPD1, OCPD 2, OCPD 3: Dispozitive de protecĠie împotriva supracuren Ġilor 6 Legarea la p ământ (conductor de legare la pământ) a dispozitivului de protec Ġie la supratensiuni 11 Legătură externă IPT (conductor de coborâre) NOTA: – SPD 5 (de Tip 1) pe partea furnizorului de energie electric ă se alege numai cu acordul acestuia sau de c ătre acesta ; – SPD 5 úi 8 pot fi combinate într-un singur SPD. 4.4.4. Măsuri de protec Ġie fundamentale 4.4.4.1. Măsurile de protec Ġie fundamentale împotriva supratensiunilor includ: x Legarea la p ământ úi echipoten Ġializarea. Sistemul de legare la p ământ conduce úi disperseaz ă curentul electric de tr ăsnet în pământ. Leg ătura de echipoten Ġializare minimizeaz ă diferenĠele de poten Ġial úi poate reduce câmpul magnetic. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 75 74 x Ecranare magnetic ă úi traseul liniilor. Ecranarea tridimensional ă atenueaz ă câmpul magnetic, în interiorul ZPT, datorat c ăderii directe a tr ăsnetului pe structur ă sau lâng ă aceasta úi reduce supratensiunile úi/sau supracuren Ġii electrici din interior. Ecranarea liniilor interioare, utilizând cabluri ecranate sau canale ecranate pentru cabluri, minimizeaz ă supratensiunile úi/sau supracuren Ġii electrici interiori indu úi. Traseul liniilor interioare poate minimiza buclele de induc Ġie úi reduce supratensiunile úi/sau supracuren Ġii electrici interiori. x Ecranarea tridimensional ă, ecranarea úi traseul liniilor interioare pot fi combinate sau utilizate separat. x Ecranarea liniilor exterioare care p ătrund în structur ă reduce supratensiunile úi/sau supracuren Ġii electrici care sunt transmi úi prin acestea re Ġelelor interioare. x ProtecĠia cu SPD coordonate limiteaz ă efectele supratensiunilor/supracuren Ġilor electrici. Trebuie ca legarea la p ământ úi echipoten Ġializarea s ă fie întotdeauna asigurat ă. O legătură echipoten Ġială (EB), conform recomand ărilor din SR EN 62305-3, protejeaz ă numai împotriva supratensiunilor periculoase. Protec Ġia reĠelelor interioare împotriva supratensiunilor/supracuren Ġilor electrici necesit ă o protec Ġie cu SPD coordonate conform acestui standard. x Alte măsuri de protec Ġie împotriva supratensiunilor pot fi utilizate singure sau în combina Ġie. Măsurile de protec Ġie împotriva supratensiunilor trebuie s ă reziste la solicit ările prev ăzute în funcĠionare în locul unde sunt instalate (de exemplu solicit ărilor de temperatur ă, de umiditate, de atmosferă corozivă, de vibraĠii, de tensiune úi de curent electric). Alegerea celor mai indicate m ăsuri de protec Ġie împotriva supratensiunilor trebuie realizat ă utilizând o evaluare a riscului în conformitate cu recomand ările din SR EN 62305-2 luând în considerare factori tehnici úi economici (a se vedea cap.6). InformaĠii practice privind implementarea m ăsurilor de protec Ġie împotriva supratensiunilor pentru sistemele electronice din structuri existente sunt indicate în standardul SR EN 62305-4. 4.4.4.2. Alegerea SPD se face pe baza urm ătoarelor caracteristici: tensiunea maxim ă pentru echipament úi curentul electric maxim de func Ġionare; nivelul de Ġinere la supratensiuni temporare; curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de încercare); nivelul de protec Ġie; stabilitatea la scurtcircuit. 4.4.4.3. Procedura de alegere a SPD este indicat ă în SR CEI/TR 62066. Conectarea SPD, în func Ġie de modul de legare la p ământ, precum úi tensiunea de func Ġionare a acestora în regim permanent trebuie făcută în conformitate cu recomand ările din SR 60364-5-534. 4.4.4.4. SPD alese trebuie s ă fie verificate la supratensiunile temporare datorate defectelor din re Ġeaua electrică de joasă tensiune, în conformitate cu recomand ările din SR CEI 60364-4-44. 4.4.4.5. Conectarea SPD în circuitul de protejat se face astfel încât s ă rezulte conductoare cât mai scurte (în mod obi únuit sub 0,5 m), având în vedere faptul c ă lungirea leg ăturii determin ă reducerea eficienĠei sistemului de protec Ġie. Conductoarele de leg ătură la pământ a SPD trebuie s ă aibă o arie a secĠiunii transversale de cel pu Ġin 4 mm2 Cu sau o arie echivalent ă la utilizarea unui alt material. În cazul în care sunt utilizate SPD pentru protec Ġia contra supratensiunilor de tr ăsnet, conform categoriei IV de încercare, conductoarele de legare la p ământ trebuie s ă aibă o arie a sec Ġiunii transversale de minimum 16 mm2 Cu sau o arie echivalent ă la utilizarea unui alt material. 4.4.4.6. PărĠile conductoare (de exemplu dulapuri, carcase, sertare) úi conductorul de legare la p ământ de protecĠie (PE) ale sistemelor interioare trebuie conectate la re Ġeaua de echipoten Ġializare. 4.4.4.7. Dacă se utilizeaz ă o configura Ġie S (fig. 4.8), toate componentele de metal (de exemplu dulapuri, carcase, sertare) ale re Ġelelor interioare trebuie izolate fa Ġă de sistemul de legare la p ământ. 76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 75Configura Ġia S trebuie integrat ă în sistemul de legare la p ământ numai printr-o singur ă bară de echipoten Ġializare care ac Ġionează ca un punct de referin Ġă de legare la p ământ (ERP) rezultând de tip Ss. Dacă se utilizeaz ă configura Ġia S toate conductoarele între echipamente trebuie s ă fie dispuse pe trasee paralele cu conductoarele de echipoten Ġializare urm ărind configura Ġia în stea pentru a se evita buclele de induc Ġie. Configura Ġia S poate fi utilizat ă atunci când sistemele interioare sunt amplasate în zone relativ mici úi toate liniile p ătrund în zon ă numai printr-un singur punct. 4.4.4.8. Dacă se utilizeaz ă o configura Ġie M, toate componentele din metal (de exemplu dulapuri, carcase, sertare) ale re Ġelelor interioare nu sunt izolate de sistemul de legare la p ământ, dar trebuie integrate în acesta prin puncte de echipoten Ġializare multiple, rezultând un tip M. Configura Ġia M este de preferat pentru sistemele interioare extinse sau pentru structuri în ansamblu, cu numeroase interconexiuni între echipamente úi unde liniile intr ă în structur ă prin mai multe puncte. 4.4.4.9. În sistemele complexe, avantajele ambelor configura Ġii (configura Ġia M úi S) pot fi combinate aúa cum se prezint ă în figura 4.9, rezultând configura Ġia 1 (S s combinat cu M) sau configura Ġia 2 (M s combinat cu M). Configura Ġia tip stea S Configura Ġia tip reĠea M Configura Ġie de bază Integrare în reĠeaua de echipoten Ġializare ReĠea de echipoten Ġializare Conductor de echipoten Ġializare Echipament Punct de racordare la re Ġeaua de echipoten Ġializare ERP Punct de referin Ġă de legare la p ământ S Configura Ġie tip stea integrat ă printr-un punct de stea M Configura Ġie tip reĠea integrat ă printr-un ochi de reĠea SM MsSs ERP Fig. 4.8. – Integrarea echipamentelor electrice în re Ġeaua de echipoten Ġializare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 77 76 Configura Ġia 1 Configura Ġia 2 Integrare în reĠeaua de echipoten Ġializare ReĠea de echipoten Ġializare Conductor de echipoten Ġializare Echipament Punct de racordare la re Ġeaua de echipoten Ġializare ERP Punct de referin Ġă de legare la p ământ S Configura Ġie tip stea integrat ă printr-un punct de stea M Configura Ġie tip reĠea integrat ă printr-un ochi de reĠea 4.4.5. Legarea la p ământ úi echipoten Ġializare 4.4.5.1. O legare la p ământ úi o echipoten Ġializare corespunz ătoare se bazeaz ă pe un sistem de legare la pământ care cuprinde: priza de p ământ (care asigur ă dispersarea curentul electric de tr ăsnet în pământ); reĠeaua de echipoten Ġializare (care minimizeaz ă diferenĠele de poten Ġial úi reduce câmpul electromagnetic). 4.4.5.2. Priza de p ământ a structurii trebuie s ă fie conform ă cu subcap 5.5. În structuri în care exist ă numai reĠele electrice poate fi utilizat ă o dispunere de tip A a prizei la p ământ, dar este de preferat o dispunere de tip B. În structuri cu sisteme electronice se recomand ă o dispunere de tip B a prizei de pământ (a se vedea cap. 6). 4.4.5.3. Priza de p ământ în bucl ă în jurul structurii sau priza de p ământ în bucl ă, în beton, la perimetrul fundaĠiei trebuie s ă fie integrate într-o re Ġea cu ochiuri sub structur ă (atunci când este posibil – de exemplu la halele industriale, depozite mari etc.) úi împrejurul acesteia. Aceasta îmbun ătăĠeúte mult performan Ġa prizei de p ământ. Dac ă armăturile din betonul funda Ġiei planúeului formeaz ă o reĠea interconectat ă bine definit ă úi conectat ă la priza de p ământ, asigur ă aceleaúi performan Ġe. 4.4.5.3. O reĠea de echipoten Ġializare, cu impedan Ġă mică, este necesar ă pentru a se evita diferen Ġele de potenĠial periculoase între toate echipamentele din interiorul ZPT. Mai mult, o astfel de re Ġea de echipoten Ġializare reduce de asemenea úi intensitatea câmpului magnetic. 4.4.5.4. ReĠeaua de echipoten Ġializare poate fi realizat ă din elemente care con Ġin părĠi conductoare ale structurii, sau p ărĠi ale reĠelelor interioare úi prin echipoten Ġializarea p ărĠilor metalice sau ale conductoarelor serviciilor de la frontiera fiec ărei ZPT, în mod direct sau în mod indirect prin utilizarea de SPD corespunz ătoare. 4.4.5.5. ReĠeaua de echipoten Ġializare poate fi realizat ă úi ca o re Ġea cu ochiuri tridimensional ă. Aceasta necesit ă interconect ări multiple ale componentelor din metal din interiorul úi din exteriorul Fig. 4.9. – CombinaĠii ale metodelor de integrare a echipamentelor electrice în reĠeaua de echipoten Ġializare. MSs ERPMs MERP 78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 77structurii (cum ar fi arm ătura betonului, glisierele lifturilor, macarale, acoperi úuri metalice, fa Ġade metalice, cadrele metalice ale ferestrelor úi uúilor, cadrele metalice ale plan úeelor, conducte ale serviciilor úi suporturi metalice de sus Ġinere pentru cabluri). Trebuie integrate în acela úi mod, barele de echipoten Ġializare (de exemplu centuri de echipoten Ġializare, mai multe bare de echipoten Ġializare la niveluri diferite ale structurii) úi ecranele magnetice ale ZPT. 4.4.5.6. Barele de echipoten Ġializare trebuie s ă fie instalate pentru echipoten Ġializarea: – tuturor serviciilor conductoare racordate la ZPT (direct sau prin intermediul de SPD corespunz ătoare); – conductorului de protec Ġie PE, – elementelor metalice ale sistemelor in terioare (de exemplu, dula puri, carcase, sertare); – ecranele metalice ale ZPT de la periferia úi din interiorul structurii. 4.4.5.7. Pentru o echipoten Ġializare eficient ă, sunt importante urm ătoarele reguli de instalare: x realizarea unei re Ġele de echipoten Ġializare cu impedan Ġă redusă; x barele de echipoten Ġializare trebuie conectate la sistemul de legare la p ământ utilizând traseul cel mai scurt posibil; x materialele úi dimensiunile barelor de echipoten Ġializare úi ale conductoarelor de echipoten Ġializare trebuie s ă fie conforme cu datele din subcap 5.5 (a se vedea úi SR EN 62305-3; x pentru SPD trebuie utilizate cele mai scurte leg ături posibile la bara de echipoten Ġializare úi la conductoarele active minimizând astfel c ăderile de tensiune inductive; x pe partea protejat ă a unui circuit (dup ă un SPD), efectele induc Ġiei mutuale pot fi minimizate, fie diminuând aria suprafe Ġei buclei, fie utilizând cabluri ecranate sau canale de cabluri ecranate. 4.4.5.8. Echipoten Ġializarea la frontiera unei ZPT, definit ă, trebuie asigurat ă pentru toate p ărĠile metalice úi serviciile (de exemplu conducte metalice, linii de alimentare cu energie electric ă sau linii de comunica Ġii) care penetreaz ă frontiera ZPT. Echipoten Ġializarea serviciilor care se racordeaz ă la ZPT 1 trebuie conceput ă împreun ă cu operatorii re Ġelelor implicate (de ex. autorit ăĠile reĠelelor electrice sau ale re Ġelelor de telecomunica Ġii), deoarece pot exista prescrip Ġii conflictuale. 4.4.5.9. Echipoten Ġializarea trebuie realizat ă prin bare úi/sau conductoare de echipoten Ġializare care se instalează cât mai aproape posibil de punctul de intrare la frontier ă. Atunci când este posibil, se recomand ă ca racordarea serviciilor la ZPT s ă se realizeze în acela úi loc úi să fie conectate la aceea úi bară de echipoten Ġializare. Dac ă serviciile se racordeaz ă la ZPT prin zone diferite, fiecare serviciu trebuie să fie conectat la o bar ă de echipoten Ġializare úi aceste bare de echipoten Ġializare trebuie conectate împreun ă. Pentru acesta din urm ă, se recomand ă echipoten Ġializarea la centura de echipoten Ġializare (conductor în bucl ă). 4.4.5.10. Cabluri ecranate sau canale de cabluri ecranate interconectate, echipoten Ġializate la fiecare frontieră a ZPT, pot fi utilizate fie pentru interconectarea mai multor ZPT de acela úi ordin la o ZPT apropiată, sau de extindere a unei ZPT la frontiera urm ătoare. 4.4.5.11. Elementele de fixare trebuie dimensionate în func Ġie de valorile curen Ġilor de trăsnet úi de factorii care influen Ġează divizarea curentului 4.4.6. Ecrane magnetice úi trasee pentru linii 4.4.6.1. Ecranele magnetice pot reduce câmpul electromagnetic precum úi amplitudinea supratensiunilor úi/sau supracuren Ġilor electrici interiori indu úi. Alegerea unor trasee corespunz ătoare pentru circuitele interioare poate s ă reducă, de asemenea, amplitudinea supratensiunilor úi/sau a supracuren Ġilor electrici interiori, indu úi Ambele m ăsuri sunt eficiente privind reducerea num ărului de defectări permanente al re Ġelelor interioare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 79 78 4.4.6.2. Ecranele tridimensionale definesc zone protejate care pot acoperi întreaga structur ă, o parte a acesteia, o singur ă încăpere sau numai carcasa unui echipament. Acestea pot fi tip gril ă, sau ecrane metalice continui sau s ă conĠină ”componente naturale” ale structurii îns ăúi (a se vedea recomand ările din SR EN 62305-3). 4.4.6.3. Ecranele tridimensionale sunt recomandate atunci când este practic úi util să se protejeze o zonă definită a structurii decât mai multe p ărĠi individuale ale unor echipamente. Ecranele tridimensionale ar trebui prev ăzute încă din fazele ini Ġiale ale unui studiu preliminar pentru o structur ă nouă sau pentru un sistem interior nou. Retehnologizarea instala Ġiilor existente poate conduce la costuri mai mari úi la dificult ăĠi tehnice mai mari. 4.4.6.4. Ecranarea liniilor interioare poate fi limitat ă la protec Ġia cablajului úi a echipamentului sistemelor de protejat prin: ecranele metalice ale cablurilor, canalele metalice închise ale cablurilor úi carcasele metalice ale echipamentelor sunt utilizate în acest scop. 4.4.6.5. Traseele adecvate ale liniilor interioare minimizeaz ă buclele de induc Ġie úi reduc producerea de supratensiuni în interiorul structurii. Aria suprafe Ġei unei bucle poate fi redus ă printr-un traseu de cabluri adiacent la componentele naturale ale structurii care au fost legate la p ământ úi/sau printr-un traseu comun pentru liniile electrice úi de comunica Ġii. 4.4.6.6. Ecranarea liniilor exterioare care se racordeaz ă la structur ă cuprinde ecranele cablurilor, canalele metalice închise ale cablurilor úi canalele de cabluri din beton, cu arm ături din o Ġel, interconectate. Ecranarea liniilor exterioare este util ă, dar adesea este în afara responsabilit ăĠii unui proiectant al sistemului de protec Ġie (deoarece proprietarul liniilor exterioare este în mod normal operatorul re Ġelei). 4.4.6.7. La frontiera ZPT 0 A úi ZPT 1, materialele úi dimensiunile ecranelor magnetice (de exemplu ecrane tridimensionale tip gril ă, ecranele cablurilor úi carcasele echipamentelor) trebuie s ă fie conforme cu recomand ările din SR EN 62305-3 pentru conductoarele dispozitivelor de captare úi/sau conductoarele de coborâre. 4.4.6.8. Pentru ecranele magnetice care nu sunt prev ăzute pentru circula Ġia curenĠilor electrici de trăsnet, nu este necesar ă dimensionarea acestor ecrane conform recomand ărilor din SR EN 62305-3: x la frontiera zonelor ZPT 1/2 sau mai mare, cu condi Ġia ca distan Ġa de separare s între ecranele magnetice úi SPT să fie respectat ă (a se vedea cap.6). x la frontiera oric ărei ZPT, atunci când componenta de risc RD datorit ă căderii trăsnetului pe structură este neglijabil ă (a se vedea cap.6). 4.4.7. Protec Ġia împotriva supratensiunilor de frecven Ġă industrial ă 4.4.7.1. În mod obi únuit, supratensiunile temporare, de frecven Ġă industrial ă, sunt determinate de întreruperea conductorului neutru. 4.4.7.2. ProtecĠia împotriva supratensiunilor de frecven Ġă industrial ă se face cu releu de protecĠie maximal ă de tensiune, conectat între fiecare faz ă úi conductorul neutru, setat la tensiunea de 270 V. 4.4.7.3. Timpul de declan úare al dispozitivului de protec Ġie trebuie s ă fie mai mic sau egal cu 0,2 s. Dispozitivul trebuie s ă conducă la deconectarea de c ătre întreruptorul automat a sec Ġiunii corespunz ătoare a circuitului electric úi va fi plasat totdeauna în aval de întreruptorul pe care îl acĠionează. 80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 79CAPITOLUL 5. ALEGEREA ùI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE 5.1. Reguli generale 5.1.1. Condi Ġii de func Ġionare ( din SR HD 60364-5-51 úi SR HD 384.3 S2) 5.1.1.1. Tensiune Echipamentele trebuie s ă corespund ă la valoarea maxim ă a tensiunii (valoarea efectiv ă în tensiune alternativ ă) la care ele sunt alimentate în regim normal, ca úi la supratensiunile susceptibile de a se produce. Pentru anumite echipamente poate fi necesar s ă se Ġină seama de tensiunea cea mai sc ăzută care poate să apară în regim normal. În instala Ġiile în care se utilizeaz ă schema IT, cu conductorul neutru distribuit, echipamentele conectate între o faz ă úi neutru trebuie izolate pentru tensiunea dintre faze. 5.1.1.2. Curent electric Echipamentele trebuie alese Ġinând seama de curentul de utilizare (valoarea efectiv ă în cazul curentului alternativ) care le str ăbate în func Ġionare normal ă. Trebuie de asemenea s ă fie luat în considerare cure ntul electric susceptibil s ă le parcurg ă în condiĠii normale, Ġinând seama de durata de trecere a unui astfel de curent în func Ġie de caracteristicile de funcĠionare ale dispozitivelor de protec Ġie (de exemplu curentul de scurtcircuit). 5.1.1.3. FrecvenĠa Dacă frecvenĠa are o influen Ġă asupra caracteristicilor echipamentelor, frecven Ġa nominal ă a echipamentelor trebuie s ă corespund ă frecvenĠei tensiunii din circuitul respectiv. 5.1.1.4. Putere Echipamentele alese pe baza caracteristicilor de putere trebuie s ă poată fi utilizate la puterea maximă absorbită în funcĠionare, Ġinând seama de condi Ġiile nominale de func Ġionare úi de factorii de utilizare. 5.1.1.5. Compatibilitate Echipamentele trebuie alese astfel încât s ă nu produc ă efecte d ăunătoare asupra altor echipamente úi asupra re Ġelei de alimentare, în func Ġionare normal ă, inclusiv în timpul manevrelor, în afara cazului în care se iau m ăsuri corespunz ătoare în timpul montajului. În acest context, printre factorii care pot avea influen Ġă se pot enumera: factor de putere, sarcină asimetric ă, curent absorbit, armonici, supratensiuni tarnzitorii generate de echipamentele instalaĠiei. 5.1.1.6. ğinere la tensiunea de impuls ( úoc) Echipamentele trebuie alese astfel încât Ġinerea lor la tensiunea de impuls ( úoc) să fie cel puĠin egală cu supratensiunea prezumat ă în punctul de instalare a úa cum este definit ă în subcap. 4.4. 5.1.2. InfluenĠe externe úi condiĠii de instalare 5.1.2.1. Echipamentele trebuie alese, montate úi utilizate încât s ă suporte în deplin ă siguranĠă solicitările úi influenĠele externe la care pot fi supuse, specifice locului unde aceste echipamente sunt instalate, conform prevederilor produc ătorului. Caracteristicile echipamentelor trebuie determinate fie printr-un grad de protec Ġie, fie prin conformitatea cu încerc ările. 5.1.2.2. Atunci când un echipament nu con Ġine, prin construc Ġie, caracteristici corespunz ătoare influenĠelor externe ale locului (sau amplasamentului), el poate fi totu úi utilizat cu condi Ġia să fie prevăzut cu o protec Ġie suplimentar ă corespunz ătoare la realizarea instala Ġiei. Aceast ă protecĠie nu trebuie să împiedice func Ġionarea echipamentului astfel protejat. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 81 80 5.1.2.3. Atunci când diferitele influen Ġe externe se produc simultan efectele lor pot fi independente sau să influenĠeze mutual. Gradele de protec Ġie trebuie alese în consecin Ġă. 5.1.2.4. Alegerea caracteristicilor echipamentelor în func Ġie de influen Ġele externe este necesar ă pentru funcĠionarea lor corect ă úi pentru garantarea fiabilit ăĠii măsurilor de protec Ġie pentru asigurarea securităĠii, conform reglement ărilor din cap. 3 úi 4. 5.1.2.5. Clasificarea úi codificarea influen Ġelor externe (din SR HD 60364-5-51 úi SR HD 384. 3 S2. 5.1.2.5.1. Clasificarea úi codificarea influen Ġelor externe se folosesc pentru alegerea úi montarea instalaĠiilor electrice. 5.1.2.5.2. Codificarea nu este destinat ă utilizării pentru marcarea echipamentelor. 5.1.2.5.3. Clasificarea Fiecare condi Ġie de influen Ġă externă este determinat ă printr-un cod care con Ġine totodeauna un grup de două litere majuscule úi o cifră după cum urmeaz ă: Prima liter ă se referă la categoria general ă a influen Ġelor externe : A – caracteristici de mediu B – utilizări C – caracteristici constructive ale cl ădirilor A doua liter ă reprezint ă natura influen Ġei externe. Cifra reprezint ă clasa fiec ărei influen Ġe externe. De exemplu codul AC2 înseamn ă A = caracteristic ă de mediu AC = caracteristic ă de mediu – altitudine AC2 = caracteristic ă de mediu – altitudine > 2000m 5.1.2.5.4. InfluenĠele externe întocmite conform recomand ărilor din SR HD 384.3S2, SR HD 60364 – 5 – 51 sunt prezentate în: – anexa 5.1. Lista de abrevieri ale influen Ġelor externe; – anexa 5.2.Caracteristici ale influen Ġelor externe. 5.1.3. Accesibilitatea Echipamentele, inclusiv sistemele de pozare, trebuie dispuse astfel încât s ă permită manevrarea, inspectarea, între Ġinerea úi accesul la conexiunile lor. Aceste posibilit ăĠi nu trebuie reduse semnificativ pentru montarea echipamentelor în carcase sau compartimente. 5.1.3.1. La montarea în zid ărie, atunci când este necesar accesul la cablul electric, acesta se monteaz ă în tub de protec Ġie . 5.1.3.2. Culoarele de acces pentru tablourile de distribu Ġie sunt conform subcapitolul 5.3.3. 5.1.4. Identificarea 5.1.4.1. PlăcuĠele indicatoare sau alte mijloace corespunz ătoare de identificare trebuie s ă permită recunoaúterea destina Ġiei echipamentului, în afara cazurilor când nu exist ă nici o posibilitate de confuzie. Dacă funcĠionarea echipamentului nu poate fi observat ă de operator úi acesta ar putea conduce la un pericol trebuie amplasat un dispozitiv de semnalizare astfel încât s ă fie vizibil de la operator. 82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 815.1.4.2. Sisteme de pozare Sistemele de pozare trebuie realizate sau marcate astfel încât s ă poată fi identificate pentru verific ări, încercări, reparaĠii sau modific ări ale instala Ġiei. 5.1.4.3. Identificarea conductoarelor 5.1.4.3.1 . Identificarea conductoarelor de protec Ġie úi neutru : a) conductor de protec Ġie (PE); marcarea se face prin culori verde/galben úi această combinaĠie nu trebuie folosit ă pentru nici o alt ă utilizare; b) conductor (PEN) care asigur ă simultan func Ġia de protec Ġie úi de conductor neutru; marcarea se face prin culori verde/galben pe toat ă lungimea úi suplimentar marcare cu culoarea bleu la fiecare extremitate; c) conductor neutru (N) sau de punct median; marcarea cu culoarea bleu se face pe toat ă lungimea. 5.1.4.3.2. Identificarea conductoarelor de faz ă din cablurile multiconductoare : a) culorile recomandate sunt maro, negru, gri. Se mai admit úi alte culori: ro úu, galben, albastru, portocaliu, violet, alb, roz, turcuoaz; b) din motive de securitate se recomand ă să nu se utilizeze culoarea verde sau galben dac ă există confuzia cu combina Ġia bicolor ă verde/galben; c) identificarea prin numere se utilizeaz ă pentru cabluri care au mai multe de 5 conductoare; conductorul de protec Ġie trebuie identificat úi prin combina Ġia bicolor ă verde/galben la fiecare extremitate; conductorul neutru trebuie identificat prin culoarea bleu la fiecare extremitate. 5.1.4.3.3. Identificarea cablurilor cu un conductor úi a conductoarelor izolate Conductoarele se marcheaz ă pe toată lungimea lor prin culorile recomndate la art. 5.1.4.3.1. úi 5.1.4.3.2. Este permis ă utilizarea unei singure culori pentru toate conductoarele de faz ă ale unui circuit, cu marcarea corespunz ătoare la cele dou ă extremităĠi Cablurile cu un singur conductor cu manta úi conductoarele izolate conform standardelor lor úi care nu au nici o izola Ġie bicolară verde/galben sau bleu, de exemplu în cazul unei sec Ġiuni mai mari de 16 mm2, ele pot fi utilizate pentru: a) conductor de protec Ġie (PE) dac ă marcarea verde/galben, este prev ăzută la fiecare extremitate pe cel pu Ġin 15mm pân ă la 100mm; b) conductor PEN, dac ă marcarea verde/galben úi o marcare bleu este prev ăzută la fiecare extremitate pe cel pu Ġin 15mm pân ă la 100mm; c) conductor neutru (N) dac ă marcarea bleu este prev ăzută la fiecare extremitate, pe cel pu Ġin 15mm pân ă la 100mm. 5.1.4.3.4. SituaĠia în care identificarea nu este necesar ă Identificarea prin culoare sau prin numerotare nu este necesar ă pentru: a) conductoarele concentrice ale cablurilor; b) mantalele metalice ale cablurilor armate utilizate drept conductoare de protec Ġie . Identificarea prin culoare nu este necesar ă pentru cabluri care au o izola Ġie care nu permite identificarea prin culoare, de exemplu cabluri cu izola Ġie mineral ă. Pentru aceste tipuri de cabluri, conductoarele utilizate pentru conductoare de protec Ġie (PE, PEN) sau conductor neutru (N), trebuie identificate prin culoarea corespunz ătoare conform art. 5.1.4.3.1. la fiecare extremitate. 5.1.4.4. Identificarea barelor úi conductoarelor neizolate conform prevederilor reglement ărilor tehnice specifice referitoare la proiectarea úi executarea instala Ġiilor de conexiuni úi distribu Ġie cu tensiuni pân ă la 1000V tensiune alternativ ă în unităĠile energetice a) sistemele de bare de tensiune alternativ ă: – roúu, pentru faza L 1; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 83 82- galben, pentru faza L 2; – albastru, pentru faza L 3; – negru pentru bara PEN sau PE ; – negru cu dungi albe pentru bara N . b) sistemele de bare de tensiune continu ă: – roúu, bara pozitiv ă (+); – albastru, bara negativ ă (-); – cenuúiu deschis, bara median ă (0). c) la conductoarele neizolate, marcarea se face la capete. 5.1.4.5. Trebuie men Ġinută aceeaúi culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce apar Ġin aceleiaúi faze, cel pu Ġin pentru toate circuitele electrice ale aceluia úi tablou de distribu Ġie. 5.1.4.6. Schemele, diagramele sau tabelele se recomand ă să se întocmeasc ă conform SR EN 61346 –1 úi SR EN 61082-1, încât s ă indice, cel pu Ġin : a) tipul úi componen Ġa circuitelor : – puncte de utilizare deservite ; – tipul úi secĠiunea conductoarelor; – tipul sistemelor de pozare; – lungimea circuitelor; – curentul electric nominal úi reglajul dispozitivelor de protec Ġie; – curenĠii electrici de scurtcircuit prezuma Ġi úi puterea de rupere a dispozitivelor de protecĠie . b) caracteristicile necesare identific ării dispozitivelor care asigur ă funcĠiile de protec Ġie, de secĠionare úi de comand ă úi amplasarea lor; c) datele susmen Ġionate ce trebuie s ă fie furnizate pentru fiecare circuit al instala Ġiei úi să fie actualizate dup ă fiecare modificare a instala Ġiei; d) simbolurile utilizate care se recomand ă să fie alese din standardul CEI 60617 DB . 5.1.5. Independen Ġa echipamentelor 5.1.5.1. Echipamentele trebuie alese úi montate astfel încât s ă fie împiedicat ă influenĠa dăunătoare între instalaĠiile electrice úi instalaĠiile neelectrice. Echipamentele care nu sunt prev ăzute cu o plac ă pe partea din spate nu trebuie instalate pe peretele unei construc Ġii decât dac ă sunt îndeplinitre urm ătoarele prescrip Ġii: – orice transfer de poten Ġial la peretele cl ădirii este împiedicat ; – este prevăzută o separare împotriva focului între echipament úi suprafaĠa combustibil ă a peretelui . Dacă peretele cl ădirii este incombustibil nu sunt necesare m ăsuri suplimentare. În caz contrar, aceste prescrip Ġii pot fi îndeplinite prin una din urm ătoarele m ăsuri: – dacă suprafaĠa de montare este metalic ă ea trebuie legat ă la conductorul de protec Ġie (PE) sau la conductorul de echipoten Ġializare a instala Ġiei ; – dacă suprafaĠa de montare este combustibil ă, echipamentul trebuie separat printr-un strat intermediar de material incombustibil conf. art. 3.0.3.8. 5.1.5.2. Atunci când echipamentele parcurse de curen Ġi electrici de tipuri sau de tensiuni diferite sunt grupate în acela úi ansamblu (tablou, dulap, pupitru de comand ă, cutie de ac Ġionare etc), toate echipamentele func Ġionând cu acela úi tip de curent sau la aceea úi tensiune trebuie separate efectiv pentru evitarea oric ărei influen Ġe mutuale d ăunătoare. 5.1.6. Montarea instala Ġiilor electrice 5.1.6.1. Pentru realizarea instal Ġiilor electrice sunt esen Ġiale: – o execuĠie corectă de către personal calificat ; – utilizarea echipamentelor corespunz ătoare . 84 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 83 5.1.6.2. Caracteristicile echipamentelor electrice nu trebuie compromise în timpul montajului. 5.1.6.3. Echipamentele trebuie s ă fie identificate conform cu 5.1.4. 5.1.6.4. Conexiunile conductoarelor între ele úi cu alte echipamente electrice trebuie f ăcute astfel încât să fie asigurat ă siguranĠa úi fiabilitatea contactului. 5.1.6.5. Echipamentele electrice trebuie instalate conform recomand ărilor produc ătorului astfel încât s ă asigure condi Ġiile de răcire prevăzute. 5.1.6.6. Echipamentele electrice care pot produce temperaturi ridicate sau arc electric trebuie amplasate sau protejate astfel încât s ă se elimine total riscul de aprindere a echipamentelor inflamabile. Toate p ărĠile externe ale echipamentelor electrice a c ăror temperatur ă poate produce vătămări persoanelor trebuie amplasate sau protejate încât s ă se previn ă orice contact accidental. 5.1.6.7. Alegerea gradului de protec Ġie al echipamentelor, inclusiv a racordurilor acestora, în func Ġie de categoria de influen Ġe externe în care se încadreaz ă încăperea sau spa Ġiul respectiv, se va face pe baza prevederilor generale din anexa 5.2, standardul SR EN 60529 (grade de protec Ġie asigurate prin carcase cod IP)úi standardul SR EN 62262 (grade de protec Ġie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice împotriva impacturilor mecanice de exterior cod IK) anexele 5.3. úi 5.4. 5.1.6.8 . În încăperi cu risc mare de incendiu (categoria BE2) se vor respecta úi prevederile din subcap. 4.2. 5.1.6.9. În încăperi din clasa AA5 úi clasa AA6 (anexa 5.2) se vor utiliza echipamente în execu Ġie rezistentă la temperaturile respective sau se vor prevedea m ăsuri suplimentare de r ăcire (de ex. ventilaĠie forĠată etc). 5.1.6.10. În încăperi din clasa AD3, AD4, AF2b, AF3 úi AF4 în exterior úi în zona litoralului AF2a, se utilizează echipamente în execu Ġie rezistent ă la coroziune, în func Ġie de natura agen Ġilor corozivi. Se admite úi utilizarea de echipamente în execu Ġie normal ă cu condi Ġia luării de măsuri la montarea lor prin care s ă li se asigure protec Ġia împotriva agen Ġilor corozivi (de ex. acoperirea cu vopsea rezistent ă la agenĠii corozivi respectivi, capsul ări) úi care să nu afecteze buna lor func Ġionare. 5.1.6.11 . Echipamentele electrice nu trebuie amplasate în locuri în care ar putea fi expuse la ap ă, ulei, substanĠe corozive, c ăldură, vapori sau úocuri mecanice, dac ă această amplasare poate fi evitat ă prin montare la distan Ġă. În cazurile în care nu se poate evita amplasarea în pozi Ġii expuse, trebuie luate m ăsuri corespunz ătoare de protec Ġie (grade de protec Ġie corespunz ătoare, protec Ġii anticorozive, capsul ări etc). 5.1.6.12. Echipamentele electrice care con Ġin mai mult de 60 litri de lichid combustibil pe unitatea de echipament úi care în timpul func Ġionării produc fum, gaze toxice etc. (de ex. grupuri electrogene) trebuie instalate în condi Ġiile prevăzute în normele specifice, respectându-se úi condiĠiile din normele referitoare la securitatea de incendiu. 5.1.6.13. Se admite montarea în contact direct cu elementele de construc Ġie din materiale combustibile, a echipamentelor electrice, dac ă sunt protejate în carcase metalice cu grad de protec Ġie minim IP54 sau sunt omologate pentru a fi montate pe elemente combustibile. 5.1.6.14. Trebuie evitat ă amplasarea înc ăperilor din clasa BA5 destinate echipamente electrice lâng ă încăperi din categoriile BE2, BE3a úi BE3b. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 85 84 În cazul în care aceast ă condiĠie nu poate fi respectat ă, trebuie s ă se ia măsuri constructive de protecĠie conform prevederilor din reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcĠiilor úi NP-099-04. 5.1.6.15. Se interzice traversarea înc ăperilor din clasa BA5, destinate echipamentelor electrice, cu conducte pentru fluide de orice natur ă, cu excep Ġia conductelor de înc ălzire sau ventilare aferente încăperilor respective, cu condi Ġia ca acestea s ă nu conĠină flanúe, ventile etc. 5.1.7. Materiale 5.1.7.1 . În instala Ġiile electrice ale construc Ġiilor se utilizeaz ă, conductoare izolate úi neizolate din cupru sau aluminiu, cabluri cu conductoare din cupru sau aluminiu úi conductoare neizolate rigide (bare), din cupru, aluminiu sau o Ġel. 5.1.7.2. În mod special se prev ăd conductoare din cupru în urm ătoarele situa Ġii: a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importan Ġă deosebit ă (de exemplu: receptoarele din blocul operator, din înc ăperi pentru reanimare din înc ăperile pentru servicii de urgen Ġă din clădiri de spitale úi similare, circuitele iluminatului de siguranĠă (alimentate de la o surs ă centrală) sisteme úi instalaĠii de prevenire úi stingere a incendiilor etc., atunci când sec Ġiunea conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai mic ă de 10 mm2; b) în încăperi, zone sau spa Ġii din exterior, cu mediu coroziv, în cazurile în care stabilitatea chimică a aluminiului sau a o Ġelului nu este corespunz ătoare, dac ă instalaĠiile nu se pot executa cu acoperiri de protec Ġie sau carcas ări etanúe la agenĠii corozivi respectivi ; c) la instala Ġiile electrice de pe echipamentele supuse vibra Ġiilor permanente sau úocurilor mecanice (de exemplu: pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante etc) dacă aceste solicit ări pot fi transmise instala Ġiilor respective; d) la conductoarele de protec Ġie împotriva úocurilor electrice în cazurile prev ăzute la subcap. 5.5.; e) la circuitele electrice de comand ă, automatizare, m ăsurare úi semnalizare; f) la circuitele electrice pentru alimentarea echipamentelor care nu au borne speciale de racord pentru conductoare de aluminiu conform art. 5.2.6.8. (prize de utilizare general ă, întreruptoare de lumin ă etc). 5.2. Sisteme de pozare, alegerea sec Ġiunii conductoarelor*) *) Prin „secĠiunea conductoarelor” se în Ġelege aria transversal ă a conductorului metalic neizolat Reguli generale Prevederile din acest subcapitol sunt conform cu recomand ările din SR HD 384.5.52.S1 . Alegerea sistemelor de pozare úi a metodelor de instalare depind de: – natura locurilor de amplasare; – natura pere Ġilor sau a altor p ărĠi ale clădirii pe care se face pozarea; – accesibilitatea la sistemul de pozare a persoanelor úi animalelor domestice; – tensiune; – solicitările electromecanice care se pot produce în caz de scurtcircuit; – alte solicit ări (de exemplu: mecanice, termice úi asociate cu incendiu, etc) la care pot fi supuse poz ările în func Ġionare. 5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare 5.2.1.1. Sistemele de pozare în func Ġie de tipurile de conductoare sau de cabluri se aleg din tabelul 5.1, cu condiĠia ca influen Ġele externe s ă fie conform subcap. 5.2.2. 5.2.1.2. Sistemele de pozare în func Ġie de situa Ġiile de amplasare trebuie s ă fie în conformitate cu tabelul 5.2 86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 85Sunt permise úi alte metode de pozare nedefinite în tabelul 5.2. dac ă satisfac prescrip Ġiile acestui capitol. 5.2.1.3. Exemple de sisteme de pozare sunt prezentate în anexele 5.5. úi 5.6. Alte tipuri de sisteme de pozare, necuprinse în acest capitol, pot fi utilizate cu condi Ġia satisfacerii prescrip Ġiilor generale ale acestui capitol. 5.2.1.4. Sisteme de bare prefabricate Sistemele de bare prefabricate trebuie s ă fie confec Ġionate conform recomand ărilor din SR EN 60439-2 úi trebuie montate conform instruc Ġiunilor produc ătorului: Instalarea lor trebuie s ă satisfacă prescripĠiile din 5.2.2 (cu excep Ġia 5.2.2.1.1., 5.2.2.3.3.), 5.2.5, 5.2.6, 5.2.7 úi 5.2.8. 5.2.1.5. Circuite de tensiune alternativ ă Conductoarele úi cablurile monoconductoare ale circuitelor de tensiune alternativ ă instalate în carcase din materiale feromagnetice trebuie instalate în a úa fel încât toate conductoarele fiec ărui circuit s ă se găsească în aceeaúi carcasă. Dacă această condiĠie nu este îndeplinit ă, se pot produce supraînc ălziri úi căderi de tensiune excesive, datorate fenomenelor de induc Ġie. Tabelul 5.1 Alegerea sistemelor de pozare în func Ġie de tipurile de conductoare sau cabluri Conductoare úi cabluri Mod de pozare Fără fixare Fixare direct ă Tuburi Jgheaburi (inclusiv plinte si profile la nivelul solului) Tuburi profilate Paturi de cabluri tip scară, table,console Pe izolatoare Pe fir purtator Conductoare neizolate – – – – – – + – Conductoare izolate – – + + * + – + – Cabluri în manta (inclusiv cabluri armate úi conductoare cu izolaĠie mineral ă) Multiconductor + + + + + + 0 + Cu un conductor 0 + + + + + 0 + + Admis – Neadmis 0 Neaplicabil sau neutilizat în practic ă * Conductoarele izolate sunt admise în cazul în care capacul poate fi înl ăturat numai cu ajutorul unei scule sau numai depunând un efort important cu mâna úi jgheabul are un grad de protec Ġie IP 4X sau IP XX D 5.2.1.6. Pozarea în sisteme de tuburi de protec Ġie úi paturi de cabluri 5.2.1.6.1. Sisteme de tuburi de protec Ġie Sistemele de tuburi de prote Ġie care includ tuburi de protec Ġie úi fitinguri se utilizeaz ă pentru protec Ġia úi pozarea conductoarelor úi/sau cablurilor din instala Ġiile electrice. Sistemele de tuburi de protec Ġie prefabricate, conform recomand ărilor din standardele SR EN 61386 – 1, SR EN 61386-22, SR EN 61386-23 úi SR EN 50086 – 2 – 4, asigur ă protecĠia fiabilă pentru utilizatori úi spaĠiile învecinate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 87 86Caracteristicile generale inclusiv marcarea tuburilor de protec Ġie úi fitingurilor, conform standardelor susmenĠionate sunt prezentate în anexa 5.7. TABELUL 5.2 Montarea sistemelor de pozare în func Ġie de situa Ġia de amplasare Conductoare si cabluri Mod de pozare conform anexei 5.6. Fără fixare Fixare direct ă Tuburi Jgheaburi Tuburi profilate Paturi de cabluri tip scară, table,console Pe izolatoare Pe fir purtator În goluri ale construcĠiei accesibile 40 33 41;42 6;7;8; 9;12;13;14 43;44 30;31;32; 33;34 – 0 neaccesibile 40 0 41;42 0 43 0 – – În canale pentru cabluri 56 56 54;55 0 30;31; 32; 34 – – Îngropat în p ământ 72;73 0 70;71 – 70;71 0 – – Încastrat în structur ă 57;58 3 1;2;5 9;60 50;51 ;52;5 3 46;45 0 – – Aparent – 20;21;2 2;23;33 4;5 6;7;8;9 ;12;13; 14 6;7;8;9 30;31; 32;34 36 – Aerian – 33 0 10;11 10;11 30;31; 32; 34 36 35 Tocul ferestrelor 16 16 Tocul uúilor 15 15 Imersat 0 Numărul din căsuĠă indică numărul de referin Ġă úi modul de pozare din anexa 5.6. : – neadmis ; 0 neaplicabil sau neutilizat în practic ă. 5.2.1.6.2. Sisteme de jgheaburi (SJ) úi tuburi profilate (STP) Sisteme de jgheaburi (SJ) úi de tuburi profilate (STP) pentru instala Ġii electrice se utilizeaz ă pentru protecĠia úi pozarea conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate (întreruptoare, prize, etc) úi dacă este cazul pentru separarea lor. Sistemele (SJ) úi (STP) se pot poza orizontal sau vertical pe pere Ġi, suspendate de tavan, încastrate în pereĠi úi plafon, încastrate pe sol úi sub form ă de coloan ă între plan úeu úi tavan etc. 88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 87Sistemele (SJ) úi (STP), fabricate conform cu recomand ările din standardul SR EN 50085-1 asigur ă protecĠia fiabilă pentru utilizatori úi spaĠiile învecinate. Caracteristicile generale, inclusiv marcarea sistemelor (SJ) úi (STP), conform standardului SR EN 50085-1 sunt prezentate în anexa 5.8. 5.2.1.6.3. Sisteme de suporturi tip scar ă Sistemele trasee de cabluri úi sistemele scar ă de cabluri pentru pozi Ġionarea cablurilor sunt prezentate în anexa 5.9. 5.2.2. Alegerea úi montarea în func Ġie de influen Ġele externe InfluenĠele externe la care pot fi expuse sistemele de pozare sunt urm ătoarele: – temperatura ambiant ă ; – surse externe de c ăldură ; – prezenĠa apei ; – prezenĠa corpurilor solide str ăine ; – prezenĠa substanĠelor corozive sau poluante ; – úocuri mecanice ; – vibraĠii ; – alte solicit ări mecanice ; – prezenĠa florei sau mucegaiului ; – prezenĠa faunei ; – radiaĠii solare ; – efecte seismice ; – vânt ; – structura cl ădirilor . 5.2.2.1. Temperatura ambiant ă (AA) 5.2.2.1.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât s ă corespund ă celei mai înalte sau celei mai sc ăzute temperaturi ambiante locale astfel ca temperatura limit ă indicată în tabelul 5.3. s ă nu fie depăúită. 5.2.2.1.2. Componentele sistemelor de pozare, inclusiv cablurile úi accesoriile lor, se instaleaz ă úi manipuleaz ă numai în limitele de temperatur ă stabilite în normele de produs corespunz ătoare sau indicate de produc ători. 5.2.2.1.3. Atunci cînd cablurile prezint ă caracteristici diferite de temperatur ă úi sunt dispuse în acela úi sistem de pozare, acesta se alege pentru condi Ġiile cele mai severe. Tabelul 5.3. Temperaturi maximale în func Ġionare conform tipurilor de izola Ġie Tip de izola Ġie Temperatura limit ă [0C] Policlorul ă de vinil (PVC) Polietilen ă reticulară (XLPE) Minerală (cu manta de PVC sau neizolat úi accesibil) Conductor : 70 Conductor : 90 Manta : 70 Nota 1 – Dac ă un conductor func Ġionează la o temperatur ă mai mare de 700C, trebuie s ă existe asigurarea c ă echipamentele conectate la acest conductor sunt indicate pentru temperatura care rezultă la conexiune Nota 2 – Pentru anumite tipuri de izola Ġii, pot fi admise temperaturi de func Ġionare mai ridicate funcĠie de natura cablului, termina Ġiile sale, condi Ġiile de mediu úi alte influen Ġe externe MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 89 885.2.2.2 Surse externe de c ăldură 5.2.2.2.1. Pentru a evita efectele c ăldurii emise de surse externe, una sau mai multe din urm ătoarele metode sau o alt ă metodă la fel de eficient ă trebuie utilizat ă pentru protejarea sistemelor de pozare: – ecrane de protec Ġie; – amplasarea la distan Ġă de sursele de c ăldură, indicată în tabelele 3.1 úi 3.2 ; – alegerea unui sistem Ġinând seama de înc ălzirea suplimentar ă care poate apare; – întărirea local ă a izolaĠiei sau înlocuirea materialului izolant. 5.2.2.2.2. Căldura emis ă de sursele exterioare poate fi transmis ă prin radia Ġie, convec Ġie sau prin conducĠie úi poate proveni: – de la reĠelele de distribu Ġie apă caldă; – de la utilaje úi corpuri de iluminat; – din procesul de fabrica Ġie; – prin materiale termoconductoare; – de la căldura solar ă sau a mediului înconjur ător. 5.2.2.3. Prezen Ġa apei (AB úi AD) 5.2.2.3.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât s ă nu permit ă acumularea apei sau să asigure, dup ă instalare, gradul de protec Ġie IP corespunz ător amplasamentului considerat. 5.2.2.3.2. Înveliúul izolant al cablurilor pentru instala Ġii fixe este considerat, atunci când nu este deteriorat, ca protec Ġie împotriva p ătrunderii umezelii. Cablurile ce se monteaz ă în spaĠii umede frecvent (de exemplu sp ălătorii auto etc.) se aleg conform SR HD 21.13 S1. Cablurile ce alimenteaz ă receptoare submersibile (de exemplu pompe, corpuri de iluminat etc.) se aleg conform SR HD 21.16 S1 . 5.2.2.3.3. Acolo unde se poate acumula ap ă sau condens pe sistemele de pozare trebuie luate m ăsuri de evacuare. 5.2.2.4. Prezen Ġa corpurilor solide str ăine (AZ) 5.2.2.4.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât s ă limiteze pericolele ce provin de la pătrunderea de corpuri solide str ăine. Sistemele de protec Ġie trebuie s ă asigure dup ă montaj gradul de protecĠie IP corespunz ător amplasamentului considerat. 5.2.2.4.2. În amplasamentele unde sunt prezente cantit ăĠi mari de praf (mediu BE2) trebuie luate măsuri suplimentare pentru împiedicarea acumul ării prafului sau altor substan Ġe în cantit ăĠi ce ar putea afecta disiparea c ăldurii de la sistemul de pozare. Este necesar un mod de pozare ce faciliteaz ă îndepărtarea prafului (subcap. 5.2.9) .Pentru prafuri combustibile trebuie s ă se respecte prevederile din subcap. 4.2. 5.2.2.5. Prezen Ġa substan Ġelor corozive sau poluante (AF) 5.2.2.5.1. Acolo unde prezen Ġa substan Ġelor corozive sau poluante, inclusiv apa, poate provoca coroziuni sau degrad ări, părĠile sistemelor de pozare ce sunt afectate trebuie protejate corespunz ător sau executate dintr-un material rezis tent la aceste substan Ġe, cum ar fi : benzi protectoare, vopsele sau unsori. 5.2.2.5.2. Nu trebuie puse în contact unul cu altul metale diferite ce pot ini Ġia o acĠiune electrolitic ă, decât dacă sunt luate m ăsuri speciale pentru evitarea consecin Ġelor acestor contacte. 5.2.2.5.3. Materialele ce pot provoca deterior ări reciproce sau individuale sau degrad ări periculoase nu trebuie puse în contact. 90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 895.2.2.6. ùocuri mecanice (AG) 5.2.2.6.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât s ă se limiteze pagubele provenite din solicitările mecanice, ca úocuri, penetr ări sau compresiuni în timpul montajului, utiliz ării úi întreĠinerii. 5.2.2.6.2. În instala Ġiile fixe în care se pot produce úocuri mecanice medii sau mari (conform anexei 5.2), protec Ġia trebuie asigurat ă printr-unul din urm ătoarele mijloace: – caracteristicile mecanice ale sistemelor de pozare; – amplasamentul ales; – prevederea unei protec Ġii mecanice suplimentare, locale sau generale sau – prin combinarea acestora. 5.2.2.7. Vibra Ġii (AH) Sistemele de pozare sprijinite sau fixate pe structuri sau echipamentele supuse vibra Ġiilor medii sau mari (conform anexei 5.2) trebuie s ă corespund ă acestor condi Ġii, în special cablurile úi conexiunile lor. Trebuie acordat ă o atenĠie special ă conexiunilor echipamentelor vibratoare. Pot fi adoptate m ăsuri locale, cum ar fi utilizare de cabluri flexibile. 5.2.2.8. Alte solicit ări mecanice 5.2.2.8.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate astfel încât s ă împiedice, în timpul montajului, utilizării sau între Ġinerii, orice distrugere a mantalei úi a izolaĠiei conductoarelor izolate, a cablurilor úi a capetelor acestora. 5.2.2.8.2. Tuburile úi canalele pentru cabluri încastrate în pere Ġi trebuie montate integral pentru fiecare circuit înaintea tragerii conductoarelor sau cablurilor. 5.2.2.8.3. Raza de curbur ă a unui sistem de pozare trebuie s ă fie astfel încât s ă nu cauzeze deterior ări conductoarelor úi cablurilor. Este necesar s ă se respecte prevederile produc ătorului. 5.2.2.8.4. Sistemele de pozare fixate rigid úi înglobate în pere Ġi trebuie s ă fie orizontale sau verticale, sau paralele cu muchiile pere Ġilor, cu excep Ġia sistemelor de pozare înglobate în plafoane sau plan úee care pot urma cel mai scurt traseu. 5.2.2.8.5. Cablurile flexibile trebuie instalate astfel încât s ă se evite eforturile excesive de trac Ġiune asupra conductoarelor úi conexiunilor. 5.2.2.8.6. Suporturile pentru cabluri úi carcasele nu trebuie s ă prezinte muchii ascu Ġite. 5.2.2.8.7. Acolo unde conductoarele úi cablurile nu sunt sus Ġinute pe toat ă lungimea lor de supor Ġi sau prin modul de pozare, ele trebuie sus Ġinute prin mijloace adecvate la intervale indicate de produc ător. În lipsa acestora se vor respecta recomand ările din NTE 007 / 08 / 00 . 5.2.2.8.8. Acolo unde sistemele de pozare sunt supuse unei întinderi permanente (de exemplu de c ătre propria greutate pe traseu vertical) trebuie ales un tip adecvat de cablu sau conductor, cu o sec Ġiune úi un mod de pozare potrivit, astfel încât s ă se evite orice deteriorare a cablurilor úi suporĠilor acestora. 5.2.2.9. Prezen Ġa florei sau mucegaiului (AK) Acolo unde exist ă riscul prezen Ġei florei sau mucegaiului, sistemele de pozare trebuie alese astfel încât să prevină formarea acestor sau s ă asigure îndep ărtarea lor. 5.2.2.10. Prezen Ġa faunei (AL) Acolo unde condi Ġiile cunoscute sau preconizate constituie un risc, sistemele de pozare trebuie alese corespunz ător influen Ġelor externe AL2 sau trebuie luate m ăsuri speciale de protec Ġie, cum ar fi: – caracteristici mecanice adecvate pentru sistemele de pozare; – alegerea amplasamentului; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 91 90- prevederea unei protec Ġii mecanice suplimentare, locale sau generale sau – orice combina Ġie a acestor m ăsuri. 5.2.2.11. Radia Ġii solare (AN) Acolo unde se útie că există, sau se presupune c ă pot exista, radia Ġii solare, trebuie ales úi montat un sistem de pozare adecvat, sau trebuie s ă se prevad ă un ecran corespunz ător, conform prevederilor din 5.2.2.2.1. 5.2.2.12. Efecte seismice (AP) 5.2.2.12.1. Sistemele de pozare trebuie alese úi montate Ġinând seama de condi Ġiile seismice din locul de instalare. 5.2.2.12.2. Acolo unde se cunoa úte că riscurile seismice sunt importante (conform prevederilor reglement ărilor specifice referitoare la proiectarea antiseismic ă a construc Ġiilor) o aten Ġie special ă se va acorda: – fixării sistemelor de pozare de structura cl ădirii ; – conexiunile dintre sistemele de pozare fixe úi toate echipamentele esen Ġiale, cum sunt cele pentru serviciile de securitate, care trebuie alese avându-se în vedere calit ăĠile lor elastice. 5.2.2.13. Vânt (AR) A se vedea paragrafele 5.2.2.7 úi 5.2.2.8. 5.2.2.14. Structura cl ădirilor (CB) 5.2.2.14.1. Atunci când structura cl ădirilor prezint ă riscuri de mi úcare, suporturile pentru cabluri úi sistemele de protec Ġie trebuie s ă permită o deplasare relativ ă astfel încât conductoarele úi cablurile s ă nu fie supuse la solicit ări mecanice excesive. 5.2.2.14.2. În structurile flexibile sau instabile, trebuie folosite sisteme de pozare flexibile, conform cu 5.2.2.7., 5.2.2.8. úi 5.2.2.12 . 5.2.3. Curen Ġi admisibili în sisteme de pozare 5.2.3.0. Prescrip Ġii generale 5.2.3.0.1. PrescripĠiile din acest capitol sunt destinate s ă determine curen Ġii admisibili în sistemele de pozare specifice pentru cl ădiri, în scopul asigur ării unei durate de via Ġă satisfăcătoare pentru conductoarele úi izolaĠiile supuse efectelor termice ale curen Ġilor admisibili pe perioade prelungite în funcĠionare normal ă. 5.2.3.0.2. Alegerea sec Ġiunii conductoarelor úi cablurilor în func Ġie de curentul maxim admisibil pentru anumite condi Ġii de pozare se face în conformitate cu prescrip Ġiile produc ătorului. În situa Ġia în care nu se dispune de prescrip Ġiile produc ătorului, valorile curen Ġilor admisibili pot fi determinate conform metodelor descrise în SR CEI 60287, sau se poate proceda astfel : a) utilizând recomand ările din standardul SR HD 384.5.523 S2 pentru curen Ġii admisibili în sistemele de pozare în cl ădiri, pentru conductoare izolate úi cabluri (f ără armătură úi armate multifilare), cu tensiunea nominal ă mai mică de 1kV în tensiune alternativ ă sau 1,5 kV în tensiune continu ă, conform subcap. 5.2.3.1. úi anexele 5.10 – 5.17 ; Pentru cablurile armate monofilare pozate în cl ădiri, curentul maxim admisibil se stabile úte conform cu recomand ările din SR CEI 60287 b) utilizând datele din normativul NTE007/08/00 pentru curen Ġii admisibili în sistemele de pozare pentru cabluri îngropate direct sau în tuburi în p ământ, conform subcap. 5.2.3.2 úi anexa 5.22. 92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 915.2.3.0.4. Temperatura ambiant ă 5.2.3.0.4.1. Valoarea temperaturii ambiante utilizat ă este temperatura mediului înconjur ător atunci când conductoarele cablurilor izolate nu sunt în sarcin ă. 5.2.3.0.4.2. Valoarile curen Ġilor admisibili din tabelele din aceast ă secĠiune, sunt date în func Ġie de temperatura de referin Ġă a mediului ambiant : – pentru conductoare izolate úi cabluri în aer, oricare ar fi modul de pozare…..30oC ; – pentru cabluri îngropate direct în p ământ sau în tuburi îngropate……. 20oC. Dacă temperatura ambiant ă a amplasamentului conductoarelor sau cablurilor este diferit ă de temperatura ambiant ă de referin Ġă, pentru stabilirea curentului maxim admisibil trebuie aplica Ġi factori de corecĠie corespunz ători din anexa 5.18 úi 5.23 . 5.2.3.0.5. Grup ări de mai multe circuite Factorii de corec Ġie pentru curen Ġii maxim admisibili sunt aplicabili grup ărilor de circuite care au aceeaúi temperatur ă maximă de funcĠionare. Pentru grup ările care au cabluri sau conductoare izolate care prezint ă temperatur ă maximă úi funcĠionări diferite, curen Ġi admisibili ai tuturor cablurilor sau conductoarelor izolate ale grup ării trebuie să se bazeze pe cea mai sc ăzută temperatur ă de funcĠionare a unui cablu din grupare cu factorul de corecĠie corespunz ător (anexele 5.19 – 5.21 úi anexele 5.24 – 5.28). Dacă, pentru condi Ġii cunoscute de func Ġionare, un cablu sau un conductor izolat este susceptibil s ă transporte un curent mai mic de 30% din curentul nominal, acest cablu sau conductor poate fi omis la stabilirea factorului de corec Ġie pentru toat ă gruparea. 5.2.3.0.6. Grup ări constituite din cabluri de dimensiuni diferite. Grupările constituite din cabluri de dimensiuni diferite pot fi asimilate cu o grupare de referin Ġă dacă : – toate cablurile au aceea úi temperatur ă maximă admisibil ă úi – secĠiunile acestora nu difer ă cu mai mult de trei valori standardizate (dac ă secĠiunile cablurilor diferă cu mai mult de trei valori standardizate acestea se distan Ġează la cel pu Ġin 2d – unde d este diametrul cel mai mare). 5.2.3.0.7. Num ărul de conductoare înc ărcate 5.2.3.0.7.1. Numărul de conductoare considerate într-un circuit este cel al conductoarelor parcurse efectiv de curent. Atunci când într-un circuit polifazat curen Ġii sunt presupu úi aceeaúi pe faze, nu este necesar s ă se ia în considerare conductorul neutru asociat pentru stabilirea curentului maxim admisibil . 5.2.3.0.7.2. Considera Ġiile de mai sus nu se aplic ă în cazul prezen Ġei armonicii 3 sau multiplu de 3 mai mare de 15% (a se vedea 5.2.3.0.7.3.). 5.2.3.0.7.3. Dacă ponderea armonicilor de rangul 3 sau multiplu de 3 din curentul electric dep ăúeúte 15%, conductorul neutru nu trebuie s ă prezinte o sec Ġiune mai mic ă decât cea a conductoarelor de fază. Factorii de corec Ġie în func Ġie de ponderea curen Ġilor electrici armonici sunt prezenta Ġi în anexa 5.29. În subcap. 5.2.4.6 se trateaz ă determinarea sec Ġiunii conductorului neutru. 5.2.3.0.7.4. Conductoarele utilizate numai pentru conductoare de protec Ġie (PE) nu sunt luate în considerare la stabilirea curentului maxim admisibil . 5.2.3.0.8. Varia Ġii ale condi Ġiilor unei instala Ġii pe un traseu Dacă condiĠiile de disipare a c ăldurii variaz ă pe o parte a traseului, curen Ġii admisibili trebuie determina Ġi pentru partea traseului care prezint ă condiĠiile cele mai defavorabile. În cazurile în care sunt numai condi Ġii de răcire diferite, se admite ca dimensionarea s ă se facă după condiĠiile de răcire ale traseului cel mai lung, când zona cu temperaturi ridicate reprezint ă cel mult 10 m, dar nu mai mult de 20% din lungimea total ă a cablului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 93 92 5.2.3.1. Sisteme de pozare în aer Modurile de pozare de referin Ġă sunt prezentate în anexele 5.5 úi 5.6. 5.2.3.1.1. În modurile de pozare A1 úi A2, tubul poate fi metalic sau din material plastic montat intr-un perete cu izola Ġie termică . 5.2.3.1.2. În modurile de pozare B1 úi B2, tubul poate fi metalic sau din material plastic, fixat pe perete la distanĠă mai mică de 0,3 ori diametrul tubului sau montat în perete. 5.2.3.1.3. În modul de pozare C, cablu este fixat pe perete sau montat în perete . Termenul de “perete” cuprinde montarea în perete de c ărămidă, beton, ghips sau similar (altele decât materiale pentru izolare termic ă). 5.2.3.1.4. În modul de pozare D, cablul poate fi montat în p ământ cu sau f ără protecĠie suplimentar ă . 5.2.3.1.5. În modurile de pozare E, F úi G, distan Ġa liberă între cablu úi orice suprafa Ġă este mai mare de 0,3 din diametrul exterior al cablului. 5.2.3.1.6. Alte metode de pozare ( anexa 5.6.) – cablu sub plafon, similar cu modul de pozare C – cablu pe un plan úeu sau pe tav ă neperforat ă similar cu modul de pozare C – cablu pe tav ă perforată similar cu modul de pozare E sau F. Tava perforat ă trebuie s ă aibă găuri a căror suprafa Ġă este de minim 30% din suprafa Ġa de pozare – cablu pe suport scar ă pentru cabluri, la care consolele care sus Ġin cablurile ocup ă mai puĠin de 10% din suprafa Ġa de pozare 5.2.3.1.7. În anexele 5.10 … 5.12 curen Ġii admisibili (Iz) pentru conductoare izolate úi cabluri electrice pozate în aer prin metodele de pozare A 1, A 2, B1, B2, C, E, F úi G se refer ă la instala Ġii fixe ce, funcĠionează permanent (factor de înc ărcare 100%), la temperatura ambiant ă de 30oC. 5.2.3.1.8. Anexa 5.5. sintetizeaz ă modurile de pozare de referin Ġă, pentru care au fost determinati curenĠii admisibili din anexele 5.10 … 5.17 pentru pozarea în aer úi anexa 5.22 pentru pozarea în pământ. În coloanele 8 úi 9 sunt indicate anexele care se utilizeaz ă pentru factorii de corec Ġie K1 pentru temperaturi ambiante diferite de 30oC úi K2 pentru pozare în grup. 5.2.3.1.9. Anexa 5.6 sintetizeaz ă modurile de pozare care furnizeaz ă indicaĠii pentru determinarea curenĠilor admisibili. 5.2.3.1.10 . Determinarea curentului admisibil I Z (A) Curentul admisibil I Z (A), al conductoarelor/cablurilor dintr-un sistem de pozare în cl ădiri, în aer, se determină astfel: a) se selecteaz ă modul de pozare, tip A 1, A2, B1, B2, C, E, F, G din anexele 5.5 úi 5.6 . b) în funcĠie de caracteristicile conductoarelor/cablurilor: – secĠiune úi material: cupru sau aluminiu conductoare sau cabluri: 2 sau 3 conductoare; – numărul de conductoare active: 2 sau 3; – izolaĠie: PVC, XLPE, mineral ă úi modul de pozare selectat la pct.a), pentru temperatura ambiantă de 30oC, se alege curentul admisibil I Z (A), din anexele5.10 ÷ 5.17. c) în condiĠii diferite de pozare se aplic ă factorii de corec Ġie următori: – K1 – pentru temperatur ă ambiantă diferită de 30oC, care se alege din anexa 5.18; – K2 – pentru pozarea în grup a mai multor circuite, care se alege din anexele 5.19 ÷ 5.21. 94 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 93Se menĠionează că două circuite se afl ă grupate, dac ă distanĠa dintre ele este mai mic ă decât dublul diametrului celui mai mare dintre ele. Curentul admisibil se stabile úte cu relaĠia: AKKI IZ Z 2 1 c . 5.2.3.1.11. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curen Ġilor admisibili ai conductoarelor úi ai cablurilor în func Ġie de modul de pozare în aer sunt date în anexa 5.30. 5.2.3.2. Sisteme de pozare în p ământ 5.2.3.2.1. Regimul de func Ġionare normal CurenĠii admisibili (I Z) sunt indica Ġi în anexa 5.22 pentru o sarcin ă admisibil ă a cablurilor pozate în pământ cu un grad de înc ărcare*) de 0,7 o temperatur ă a solului, la adâncimea de pozare (între 0,7 úi 1,2 m) de 20 oC úi o rezisten Ġă termică specifică a solului de 1 Km/W. *) Gradul de înc ărcare reprezint ă durata de func Ġionare ciclic ă dintr-o zi (24h), la curentul admisibil Pentru alte valori ale rezisten Ġei termice a solului valorile curen Ġilor maximi admisibili se vor stabili conform articolului A.1.4.3.1.3. din NTE 007/08/00. Exemple de rezisten Ġe specifice ale solurilor, conform NTE 007/08/00 (anexa 7): – nisip cu 10% umiditate 1Km/W ; – p ământ argilos 0,65 Km/W ; – teren nisipos cu hum ă sau lut 0,65 Km/W ; – nisip uscat (0% umiditate) 3,00 Km/W ; – teren obi únuit uscat 3,00 Km/W . Gradul de înc ărcare se poate determina din curba de sarcin ă zilnică conform NTE/007/08 art. A.1.4.3.1.1. Când nu se cunoa úte curba de sarcin ă, pentru determinarea gradului de înc ărcare, se admite gradul de încărcare egal cu 1. 5.2.3.2.2. CondiĠii de pozare – adâncimea de pozare 0,7 m (pân ă la adâncimea de 1,2 m reducerea sarcinii admisibile este neînsemnat ă) ; – felul în care este rea lizat patul de pozare úi modul de acoperire a cablurilor, nu are influen Ġă asupra corec Ġiei sarcinii admisibile ; – dacă se utilizeaz ă plăci de acoperire cu o curbur ă pronunĠată, astfel încât nu se elimin ă inclusiunile de aer, se recomand ă un factor de corec Ġie de 0,9 . Diametrul tubului trebuie s ă permită tragerea cablurilor f ără risc de gripare. În cazul tragerii unui singur cablu în tub, diametrul interior al tubului trebuie s ă fie mai mare decât 1,5 ori diametrul exterior la cablului . În cazul unui circuit trifazat format din trei cabluri unifilare, diametrul interior al tubului de protec Ġie trebuie să fie mai mare decât 2,8 ori diametrul exterior al unuia din cablurile monofilare . 5.2.3.2.3. CondiĠii de mediu : – temperatura solului la adâncimea de pozare : 20oC; – rezistenĠa termică specifică a solului: 1Km/W . 5.2.3.2.4. Factorii de corec Ġie care trebuie aplica Ġi la pozarea cablurilor în p ământ, în condi Ġii diferite fa Ġă de regimul de func Ġionare normal de la pct. 5.2.3.2.1. 5.2.3.2.4.1. Factorul de corec Ġie (f 1) (din anexa 5.23) în funcĠie de: – temperatura solului la adâncimea de pozare diferit ă de 20oC; – rezistenĠa termică specifică a solului; – gradul de înc ărcare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 95 945.2.3.2.4.2. Factorul de corec Ġie (f 2) din anexele 5.24 … 5.28 în func Ġie de: – numărul de sisteme pozate al ăturat; – tipul cablurilor; – distanĠa dintre cabluri; – rezistenĠa termică specifică a solului; – gradul de înc ărcare. 5.2.3.2.4.3. Factorul de corec Ġie (f x) : – 0,85 pentru pozarea în tub de protectie ; – 0,90 dac ă se utilizeaz ă plăci de acoperire a cablului (cablurilor) cu o curbur ă pronunĠată astfel încât nu se elimin ă incluziunile de aer . 5.2.3.2.5. Determinarea curentului admisibil I Z (A) Curentul admisibil IZ (A), al cablurilor pozate direct în p ământ, sau în tub de protec Ġie în pământ se determină astfel: a) se alege curentul admisibil IZ (A), pentru condi Ġii de func Ġionare normale din anexa 5.22 în funcĠie de caracteristicile cablurilor: – secĠiune úi material: cupru sau aluminiu úi numărul de conductoare active 1,2 sau 3; – izolaĠie: PVC sau XLPE. b) în condiĠii diferite de pozare se aplic ă factorii de corec Ġie f1, f2 din anexele 5.23 … 5.28 úi factorii de reducere fx prev ăzuĠi la art. 5.2.3.2.4.3. úi 5.2.3.2.4.4. Curentul admisibil se stabile úte cu relaĠia : x Z Z fffI I c2 1 (A) 5.2.3.2.6. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curen Ġilor admisibili a cablurilor pozate în pământ, sunt date în anexa 5.31. 5.2.4. Alegerea sec Ġiunii conductoarelor izolate úi neizolate rigide 5.2.4.1. SecĠiunea conductoarelor active trebuie determinate pentru func Ġionarea normal ă (regim permanent sau intermitent, în func Ġie de regimul de lucru al receptoarelor) úi pentru condi Ġii de defect în funcĠie de: a) sarcina admisibil ă; b) temperatura maxim ă admisibil ă; c) sistemul de pozare; d) solicitări termice susceptibile s ă apară datorită curenĠilor de punere la p ământ úi scurtcircuit; e) alte solicit ări mecanice la care pot fi supuse conductoarele; f) valoarea maxim ă a impedan Ġei care permite asigurarea func Ġionării protec Ġiei împotriva defectelor úi scurtcircuitelor. 5.2.4.1.1. Punctele a ÷ f se refer ă, în primul rând, la securitatea instala Ġiilor electrice Pentru exploatarea economic ă din reĠelele de distribu Ġie pot rezulta sec Ġiuni mai mari decât cele pentru securitate, conform prevederilor reglement ărilor tehnice referitoare la determinarea sec Ġiunii economice a conductoarelor în instala Ġiile electrice de distribu Ġie având 1-110kV. 5.2.4.1.2. SecĠiunea conductoarelor se alege din condi Ġia : ‘ z cIId unde : cI – este curentul de calcul ‘ zI – curentul maxim admisibil corectat (în func Ġie de temperatura mediului ambiant, sistem de pozare, natura conductoarelor úi izolaĠiei) al sec Ġiunii în regimul de func Ġionare . 96 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 955.2.4.1.3. SecĠiunea determinat ă conform art. 5.2.4.1. se verific ă: a) la stabilitatea termic ă datorată curentului de scurtcircuit, potrivit prevederilor cuprinse în reglement ările tehnice specifice referitoare la dimensionarea úi verificarea instala Ġiilor electroenergetice la solicit ări mecanice úi termice în condi Ġiile curenĠilor de scurtcircuit. b) la căderea de tensiune (valorile admisibile sunt indicate în subcap. 5.2.5). c) la alimentarea cu energie electric ă a motoarelor, verificarea la condi Ġia de stabilitate termic ă în regim de scurt ă durată la pornire, pe baza urm ătoarelor valori pentru densitatea de curent maxim admis ă: – pentru conductoarele din cupru de 35A/mm2 ; – pentru conductoarele din aluminiu de 20A/mm2 . În cazul motoarelor asincrone cu pornire controlat ă, utilizând soft-starter, sec Ġiunea se verific ă în funcĠie de valoarea setat ă a curenului electric de pornire. Conform prevederilor cuprinse în reglement ările tehnice specifice referitoare la dimensionarea úi verificarea instala Ġiilor electroenergetice la solicit ări mecanice úi termice în condi Ġiile curen Ġilor de scurtcircuitnu este obligatorie verificarea la stabilitatea termic ă la scurtcircuit a urm ătoarelor elemente: – căile de curent electric de orice tensiune care alimenteaz ă înfăúurarea primar ă a transformatoarelor de tensiune sau care fac leg ătura la desc ărcătoare ; – circuitele de joas ă tensiune protejate prin sigurante fuzibile (dac ă este îndeplinit ă condiĠia : ‘3z F I Id unde I F este valoarea nominal ă a fuzibilului úi ‘ ZI este curentul maxim admisibil corectat al sec Ġiunii circuitului) Conform recomand ărilor din SR HD 603 úi SR CEI 60502-1 nu este obligatorie varificarea la stabilitaea termic ă la scurtcircuit a cablurilor multiconductoare de joas ă tensiune pentru curen Ġii de scurtcircuit mai mici sau egali cu 40 kA. 5.2.4.2. SecĠiunea conductoarelor neizolate rigide (bare), se determin ă úi se verific ă conform prevederilor cuprinse în reglement ările tehnice referitoare la proiectarea sta Ġiilor de conexiuni úi transformare utilizând conductoare neizolate rigide úi ale standardului STAS 7944/79. 5.2.4.3. Alegerea sec Ġiunii conductoarelor úi cablurilor pentru bran úamente se face conform recomand ărilor din standardul SR 234/2008 úi cerinĠelor operatorului de re Ġea. 5.2.4.4. SecĠiunea conductorului de faz ă în circuitele de tensiune alternativ ă úi a conductoarelor active din circuitele de tensiune continu ă nu trebuie s ă fie mai mic ă decât valorile din anexa 5.32. 5.2.4.5. SecĠiunea conductoarelor úi barelor de protec Ġie (PE) úi ale conductoarelor úi barelor folosite simultan pentru protec Ġie úi neutru (PEN) se dimensioneaz ă conform prevederilor din subcap. 5.5. 5.2.4.6. SecĠiunea conductorului neutru (N) 5.2.4.6.1. SecĠiunea conductorului neutru, dac ă există, trebuie s ă fie egală cu secĠiunea conductoarelor de fază în următoarele cazuri: a) în circuitele monofazate cu dou ă conductoare, indiferent de sec Ġiunea conductoarelor; b) în circuitele polifazate ale c ăror conductoare de faz ă au o secĠiune mai mic ă sau egală cu 16 mm2 cupru sau 25 mm2 aluminiu; c) în circuitele trifazate care ar putea fi parcurse de curen Ġi având armonici de rangul 3 úi multiplu de 3 cu nivelul cuprins între 15% úi 33%. (acest nivel de armoni ci se poate întâlni, de exemplu, în circuitele de alimentare pentru iluminat cu l ămpi cu desc ărcări úi fluorescente); d) în funcĠionare normal ă nu este asigurat ă echilibrarea între faze úi neutru (de exemplu tablourile de iluminat úi prize) 5.2.4.6.2. Atunci când nivelul armonicelor de rangul 3 úi multiplu de 3 este mai mare de 33%, este necesar alegerea unei sec Ġiuni a neutrului mai mare decât a conductorului de faz ă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 97 96Acest nivel de armonice apare în circuitele de alimetare a echipamentelor electrice, cum ar fi :calculatoare, ac Ġionări cu vitez ă variabilă etc. Factorii de corec Ġie pentru curen Ġii de fază necesari determin ării secĠiunilor conductoarelor de faz ă úi neutru, în prezen Ġa armonicilor de rangul 3 úi multiplu de 3 în conductoarele de faz ă, sunt daĠi în anexa 5.29 . 5.2.4.6.3. În circuitele polifazate unde conductoarele de faz ă cu secĠiunea mai mare de 16 mm2 cupru sau 25mm2 aluminiu, sec Ġiunea conductorului neutru poate fi mai mic ă decât a conductoarelor de faz ă, dacă sunt îndeplinite condi Ġile : a) sarcina transportat ă prin circuit în serviciu normal este repartizat ă echilibrat pe faze úi nivelul armonicilor de rangul 3 úi multiplu de 3 nu dep ăúesc 15% în conductorul de faz ă; b) conductorul neutru este protejat contra supracuren Ġilor (a se vedea subcap. 4.3.2) SecĠiunea conductorului neutru nu poate fi mai mic ă decât cea prev ăzută în anexa 5.32. 5.2.4.6.4. Un conductor neutru nu pote fi comun pentru mai multe circuite . 5.2.5 Căderi de tensiune maxime admisibile 5.2.5.1. În cazul în care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bran úament de joas ă tensiune, valorile c ăderilor de tensiune, în regim normal de func Ġionare faĠă de tensiunea nominal ă a reĠelei, trebuie s ă fie de cel mult: – 3% pentru receptoarele din instala Ġiile electrice de iluminat; – 5% pentru restul receptoarelor de putere. Căderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim ă absorbită, la care se dimensioneaz ă coloanele úi circuitele electrice în cauz ă, pe traseul cel mai lung úi mai încărcat dintre tabloul general (respectiv cofretul de bran úament sau contorul, la cl ădiri de locuit) úi receptorul electric cel mai îndepărtat. 5.2.5.2. În cazul în care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din centrala proprie, valorile c ăderilor de tensiune în regim normal de func Ġionare a acestora trebuie s ă fie de cel mult: – 6% pentru receptoarele din instala Ġiile electrice de iluminat; – 8% pentru restul receptoarelor de putere. Căderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim ă absorbită, în regim normal de func Ġionare pentru care s-a dimensionat ansamblul distribu Ġiei, pe traseul dintre postul de transformare sau central ă úi receptorul electric cel mai îndep ărat. 5.2.5.3. În cazul instal Ġiilor electrice de alimentar e a motoarelor electrice c ăderea de tensiune, la pornire, fa Ġă de tensiunea nominal ă trebuie s ă fie cel mult egal ă cu aceea specificat ă de produc ător pentru motorul úi aparatele de comand ă respective, dar de maxim 12% dac ă nu se dispune de alte date. 5.2.6. Conexiuni electrice 5.2.6.1. Conexiunile între conductoare úi între conductoare úi alte echipamente trebuie s ă asigure continuitatea electric ă. Aceasta trebuie s ă fie durabil ă, cu rezisten Ġă úi protecĠie mecanic ă corespunz ătoare. 5.2.6.2. Alegerea mijloacelor de conexiuni trebuie s ă Ġină seama de: – materialul conductoarelor úi izolaĠia acestora; – numărul úi forma firelor ce formeaz ă conductoarele; – secĠiunea conductoarelor ; – numărul conductoarelor ce vor fi conectate împreun ă . 5.2.6.3. Conexiunile trebuie s ă fie accesibile pentru verificare, încercare úi întreĠinere, cu excep Ġia cazurilor urm ătoare: 98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 97- îmbinări de cabluri îngropate; – îmbinări umplute cu mas ă izolantă sau capsulate; – conexiunile între racordurile reci úi elemente înc ălzitoare din sistemele de înc ălzire din plafon úi planúee. 5.2.6.4. Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbin ări sau deriva Ġii se fac numai în accesoriile special prev ăzute în acest scop (doze, cutii de leg ătură etc). 5.2.6.5. Se interzice executarea leg ăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau Ġevilor de protecĠie, golurilor din elementele de construc Ġie úi trecerilor prin elemente de construc Ġie. 5.2.6.6. Se interzice supunerea leg ăturilor electrice la eforturi de trac Ġiune. Fac excep Ġie de la aceast ă prevedere leg ăturile liniilor de contact ce alimenteaz ă receptoarele mobile úi legăturile conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunz ător alcătuite úi dimensionate. 5.2.6.7. Legăturile conductoarelor izolate se acoper ă cu material electroizolant (de ex. tub varni ú, bandă izolantă, capsule izolante etc). 5.2.6.8. Legăturile pentru îmbin ări sau deriva Ġii între conductoare de aluminiu úi între conductoare úi aparate trebuie s ă se facă numai prin cleme speciale cu suprafe Ġe de strîngere striate úi elemente elastice), prin presare cu scule adecvate úi elemente de racord speciale, prin metalizare asociat ă cu lipire sau prin sudare. Înainte de executarea leg ăturii, capetele conductoarelor din aluminiu se cur ăĠă de oxizi. 5.2.6.9. Legăturile între conductoare din cupru úi conductoare din aluminiu se fac prin leg ături speciale omologate. 5.2.6.10. Legăturile barelor se execut ă cu ajutorul úuruburilor, clemelor sau prin sudare. 5.2.6.11. Legarea conductoarelor din cupru la aparate, echipamente, ma úini, elemente metalice etc., se face (de regul ă) prin strângere mecanic ă cu úuruburi, în cazul conductoarelor cu sec Ġiuni mai mici sau egale cu 10 mm2 úi direct sau prin intermediul pieselor speciale de prindere în cazul conductoarelor cu secĠiuni egale sau mai mari de 16 mm2. Conductoarele care se leag ă la elemente mobile se prev ăd din elemente elastice. 5.2.6.12. Legăturile conductoarelor de protec Ġie trebuie executate prin sudare sau în úurubări, astfel, încât să se asigure împotriva de úurubării în func Ġionare (contrapiuli Ġă, úaibă elastică etc.). 5.2.7. Alegerea úi montarea pentru limitarea propag ării focului 5.2.7.1. Măsuri în interiorul unui compartiment închis 5.2.7.1.1. Riscul propag ării focului trebuie limitat prin alegerea materialelor úi montarea instala Ġiilor electrice . Echipamentele electrice se aleg în func Ġie de riscul la foc conform recomand ărilor din standardul pe părĠi SR EN 60695. 5.2.7.1.2. Sistemele de pozare trebuie instalate astfel încât s ă nu reduc ă performan Ġele de rezisten Ġă ale clădirii úi de rezisten Ġă la foc a elementelor de construc Ġii. 5.2.7.1.3. Cablurile cu întârziere la propagarea fl ăcării (încercate conform procedurilor din seria de standarde SR EN 60332) úi sistemele de tuburi, jgheaburi úi tuburi profilate care nu propag ă flacăra MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 99 98(încercate conform procedurilor din seria de standarde SR EN 61386, SR EN 50085 úi SR EN 61537) pot fi instalate f ără precauĠii speciale în instala Ġii cu influen Ġe externe normale (BE1, CA1, CB1 etc.). 5.2.7.1.4. Atunci când într-o instala Ġie se prevede un risc specific (vezi anexa 5.2) trebuie utilizate cabluri care s ă îndeplineasc ă cele mai severe condi Ġii de încerc ări din seria de standarde SR EN 50266 (cabluri cu întârziere la propagarea fl ăcării pozate în m ănunchi). 5.2.7.1.5. Cablurile, inclusiv sistemul de pozare care trebuie s ă asigure func Ġionarea temporar ă a unor instalaĠii în condi Ġii de foc, trebuie s ă fie din categoria cu rezisten Ġă la foc, corespunz ător cu încerc ările din standardele SR EN 50200 úi SR EN 50362. Materialele sistemului trebuie s ă fie fără halogeni úi cu emisie redus ă de fum. 5.2.7.1.6. Clasificarea cablurilor privind comportarea la foc este prezentat ă în anexa 5.33 . 5.2.7.1.7. Cablurile care nu satisfac cel pu Ġin prevederile de întâr ziere la propagarea flac ării trebuie, dacă sunt utilizate, limitate la leg ături scurte pentru conectarea aparatelor la sistemele de pozare fixe úi în nici un caz s ă nu treacă dintr-un compartiment într-altul. 5.2.7.1.8. PărĠi ale sistemului de pozare, altele decât cablurile (de exemplu tuburi úi jgheaburi din materiale plastice), care nu satisfac prescrip Ġiile de întârziere la propagarea flac ării trebuie, dac ă se utilizează, să fie complet închise în construc Ġii corespunz ătoare din materiale incombustibile. 5.2.7.1.9. Pe fluxurile care con Ġin cabluri cu întârziere la propagarea flac ării, care în m ănunchi nu satisfac condi Ġiile din standardul SR EN 50266, se prev ăd separări (transversale) rezistente la foc, omologate pentru cel pu Ġin 20 minute pentru limitarea propag ării flăcării, dispuse la distan Ġa de cel mult 25 m úi la ramifica Ġiile din fluxurile principale. Se admite s ă se renunĠe la prevederea separ ărilor transversale men Ġionate mai sus, dac ă se prevăd alte măsuri împotriva propag ării flacării (de exemplu, acoperiri cu vopsele omologate care m ăresc rezistenĠa la foc). 5.2.7.1.10. În cazul poz ării în pământ nu se impun condi Ġii speciale privind caracteristicile de propagare a flac ării sau rezisten Ġa la foc a cablurilor. 5.2.7.2. Etanúarea travers ărilor traseelor electrice 5.2.7.2.1. Atunci când un sistem de pozare traverseaz ă elemente de construc Ġie cum sunt plan úee, pereĠi acoperiĠi, plafoane, ziduri etc. golurile r ămase dup ă trecerea traseului electric trebuie etan úate conform rezisten Ġei la foc prev ăzut pentru elementul de construc Ġie respectiv înainte de str ăpungere. 5.2.7.2.2. Sistemele de pozare cum sunt tuburile, canalele, jgheaburile sau sistemele de pozare prefabricate, care str ăpung elemente de construc Ġie având o anumit ă rezistenĠă la foc, trebuie etan úate conform rezisten Ġei la foc a elementului respectiv. 5.2.7.2.3. Tuburile úi jgheaburile din materiale cu întârzierea la propagarea fl ăcării care au sec Ġiunea interioară de cel mult 710 mm2 nu necesit ă etanúare interioar ă dacă: – tuburile úi jgheaburile au grad de protec Ġie IP33; – extremit ăĠile tuburilor úi jgheaburilor (deoparte úi de alta a elementului de construc Ġie străpuns) au gradul de protec Ġie IP33. 5.2.7.2.4. Trecerea conductoarelor úi barelor electrice prin elemente de construc Ġie din materiale incombustibile, se execut ă în următoarele condi Ġii: a) în cazul conductoarelor neizolate libere trecerea se face folosind materiale electroizolante de trecere executate din materiale incombustibile sau canale prefabricate de bare din materiale incombustibile conform recomand ărilor din SR EN 60439-2, încastrate etan ú în zid. 100 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 99b) în cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejându-se în tuburi de protec Ġie incombustibile pe por Ġiunea de trecere. Capetele tuburilor se prev ăd cu tile din por Ġelan sau din alte materiale electroizolnate în înc ăperi uscate sau umede cu intermiten Ġă (categoriile AD 1, AD 2) úi cu pipe îndreptat în jos când ies în înc ăperi umede sau ude (categoriile AD 3, AD 4). Tilele úi pipele se monteaz ă astfel încât s ă iasă complet din elementele de construc Ġie. La trecerea între interior úi exterior sau între înc ăperi cu umidit ăĠi, temperaturi sau agen Ġi corozivi diferi Ġi, tilele úi pipele se umplu cu mas ă izolantă (masă izolantă pentru cabluri, mastic etc.), în înc ăperea cu umiditatea cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicat ă sau cu mediul coroziv cel mai agresiv. Tuburile de protecĠie se monteaz ă înclinat cu partea descendent ă spre încăperea cu condi Ġiile cele mai grele. c) în cazul conductoarelor sau cablurilor electrice instalate în tuburi, nu este necesar ă o altă protecĠie. Fac excep Ġie travers ările prin rosturi de dilata Ġie, caz în care conductoarele se protejează în tuburi flexibile pe por Ġiunea de trecere. Dac ă trecerea se face între înc ăperi cu medii diferite, tuburile de protec Ġie se instaleaz ă înclinat spre înc ăperile cu condi Ġiile cele mai grele. Etanúarea golurilor dintre tub úi elementul de construc Ġie se face cu etan úare omologat ă . 5.2.7.2.5. Trecerea conductoarelor electrice prin elemente de construc Ġie din materiale combustibile trebuie să se facă în următoarele condi Ġii: a) în cazul conductoarelor neizolate libere, se aplic ă prevederile de la art. 5.2.7.2.4.a) úi se etanúează golurile cu materiale incombustibile úi electroizolante, cu dopuri din vat ă de sticlă, vată de sticlă cu ipsos etc; b) în cazul conductoarelor izolate instalate în tuburi care sunt omologate pentru pozarea pe elemente combustibile se protejeaz ă pe porĠiunea de trecere prin tuburi din materiale incombustibile. Golurile dintre tuburi úi tub úi elementul de construc Ġie se etan úează cu materiale incombustibile (de exemplu: vat ă de sticlă, vată de sticlă cu ipsos etc.) . 5.2.7.2.6. Se admit treceri prin elemente de construc Ġie rezistente la foc sau rezistente la explozie, în mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultan ă a următoarelor condi Ġii: – pe porĠiunea de trecere, conductoarele, tuburile etc. nu trebuie s ă aibă materiale combustibile, cu excep Ġia izolaĠiei conductoarelor; – spaĠiile libere din jurul conductoarelor electrice, tuburilor etc. inclusiv în jurul celor pozate în canale, galerii, estacade etc., s ă fie închise pe por Ġiunea de trecere pe toat ă grosimea elementului de construc Ġie, cu materiale incombustibile (de exemplu beton, zid ărie) care s ă asigure rezisten Ġa la foc egal ă cu aceea a elementului de construc Ġie respectiv; – trecerea cu conductoare, tuburi etc. s ă se facă astfel încât s ă nu fie posibil ă dislocarea unor porĠiuni din elementul de construc Ġie ca urmare a dilat ării elementelor de instala Ġii electrice; – etanúarea să fie omologat ă . 5.2.7.2.7. În interiorul úi exteriorul ghenelor úi canalelor verticale úi orizontale în care se g ăsesc conductoare în tuburi, cabluri sau bare electrice, golurile din jurul acestora se etan úează astfel încât s ă asigure aceea úi rezistenĠă la foc, cel pu Ġin egală, cu cea a elementului de construc Ġie străpuns. 5.2.7.2.8. Se interzice traversarea co úurilor úi canalelor de fum cu cabluri úi tuburi de protec Ġie sau cu alte elemente ale instala Ġiilor electrice. 5.2.7.2.9. În scopul asigur ării condiĠiilor de evacuare în caz de incendiu, conform recomand ărilor din SR HD 60364-5-51, trebuie s ă se utilizeze pentru instala Ġiile electrice echipamente executate cu materiale cu întârziere la propagarea flac ării la clădirile neaglomerate cu evacuare dificil ă (BD 2) úi cu materiale cu întârziere la propagarea fl ăcării, cu emisie redus ă de fum úi fără halogeni la cl ădirile aglomerate cu evacuare u úoară sau dificil ă (BD 3, BD 4). În cazurile BD 3 úi BD 4 pot să se aleagă traseele cablurilor numai cu întârziere la propagarea fl ăcării astfel încât emisia care provine de la cablurile supuse la foc s ă nu incomodeze evacuarea . MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 101 100 5.2.8. Apropieri de alte trasee 5.2.8.1. Apropieri de trasee electrice Circuitele din domeniul de tensiuni I úi II nu trebuie instalate în acela úi sistem de pozare, în afar ă de cazul în care se adopt ă una din urm ătoarele metode: – fiecare cablu este izolat pentru cea mai mare tensiune existent ă; – fiecare conductor al unui cablu multiconductor este izolat pentru cea mai mare tensiune existentă în cablu; – cablurile sunt izolate pentru tensiunea lor de sistem úi instalate într-un compartiment separat printr-un tub profilat sau jgheab; – cablurile sunt pozate pe pat de cabluri cu separarea fizic ă ; – se utilizeaz ă un tub sau un jgheab separat ; – pentru circuitele TFJS úi TFJP trebuie satisf ăcute prescrip Ġiile din cap.4. În cazul apropierii de sistemul de paratr ăsnet se vor aplica suplimentar prevederile din SR EN 62305 . 5.2.8.3. Apropierea de trasee neelectrice 5.2.8.2.1. Sistemele de pozare nu trebuie amplasate în vecin ătatea traseelor care degaj ă căldură, fum sau vapori care pot d ăuna traseului electric, în afar ă de cazul în care sunt protejate prin ecrane sau dispuse astfel încât s ă nu fie afectate de disiparea c ăldurii generate . 5.2.8.2.2. Atunci când un sistem de pozare se afl ă dedesubtul traseelor care pot produce condens (cum sunt traseele de ap ă, abur sau gaze) trebuie luate m ăsuri pentru protejarea traseului electric de efectele dăunătoare ale condensului. 5.2.8.2.3. Atunci când sistemele de pozare sunt instalate în vecin ătatea traseelor neelectrice ele trebuie dispuse astfel încât interven Ġiile previzibile la un traseu s ă nu provoace defec Ġiuni celorlalte úi reciproc. Aceasta se poate realiza prin: – un spaĠiu corespunz ător între trasee, sau – folosirea de ecrane mecanice sau termice . 5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber în exteriorul cl ădirilor 5.2.9.1. Montarea liber ă a conductoarelor electrice pe cl ădiri, la exterior, se admite numai în cazurile în care pot fi îndeplinite simultan urm ătoarele condi Ġii: – pereĠii exteriori ai cl ădirii sunt din materiale incombustibile; – conductoarele electrice sunt instalate astfel încât atingerea lor s ă nu fie posibil ă decât cu ajutorul unor mijloace speciale; – distanĠele minime dintre conductoarele electrice libere úi elementele de pe traseul lor sunt cel puĠin egale cu acelea specificate pentru conductoarele izolate din tabelul 5.4 Se admite montarea conductoarelor electrice izolate pe pere Ġi combustibili cu respectarea condi Ġiilor de la art. 3.0.3.7 úi 3.0.3.8. 5.2.9.2 . Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie s ă aibă izolaĠia corespunz ătoare mediului în care se utilizeaz ă. 5.2.9.3. Conductoarele electrice se instaleaz ă liber la exterior pe pere Ġii exteriori ai cl ădirilor, pe suporturi de acoperi ú úi pe stâlpi conform recomand ărilor din SR 234/2008. Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductoarele electrice libere. 102 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 101Tabelul 5.4 DistanĠe minime dintre conductoarele electrice libere úi elementele de pe traseul lor Elemente fa Ġă de care se măsoară distanĠa minimă DistanĠe minime, [m] Conductoare izolate Pe vertical ă Pe orizontal ă Sol 4,0 – Acoperiúuri circulabile, terase, balcoane 3,0 1 Uúi, ferestre 0,3 0,3 Elemente ale instala Ġiilor úi utilajelor cu manipulare sau întreĠinere frecvent ă 1,2 1,0 Elemente ale instala Ġiilor úi utilajelor f ără manipulare sau întreĠinere frecvent ă 1,0 0,8 5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare în interiorul cl ădirilor 5.2.10.1. Conductoare neizolate se utilizeaz ă montate pe izolatoare numai în înc ăperi din categoriile BE1a sau BE1b din cl ădiri de produc Ġie în urm ătoarele cazuri: – la linii de contact pentru ma úini de ridicat úi de transportat; – la magistrale de distribu Ġie de JT; – în medii corozive pentru izola Ġia conductoarelor; 5.2.10.2. Conductoarele izolate se pot monta pe izolatoare în înc ăperi de categoria BE 1a sau BE 1b din clădiri de produc Ġie sau din construc Ġii care fac parte din organiz ări de úantier. 5.2.10.3. Se interzice montarea pe izolatoare a conductoarelor electrice active în înc ăperi de categoria BE2, în podurile cl ădirilor úi în construc Ġii executate din materiale combustibile. 5.2.10.4. Conductoarele electrice se monteaz ă pe izolatoare în interior numai în locuri în care sunt îndeplinite urm ătoarele condi Ġii: – atingerea lor de c ătre oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive de lucru sau de c ătre utilaje în mi úcare, să nu fie posibil ă, cu excep Ġia conductoarelor electrice folosite drept conductoare de protec Ġie; – nu există pericol de deteriorare mecanic ă . 5.2.10.5. Conductoarele electrice se monteaz ă în clădiri pe izolatoare sau alte elemente speciale de fixare sau sus Ġinere executate din materiale incombustibile. 5.2.10.6. DistanĠele maxime dintre punctele de sus Ġinere a conductoarelor electrice montate în cl ădiri pe izolatoare se stabile úte în func Ġie de secĠiunea conductoarelor respectându-se valorile specificate de tabelul 5.5. cu excep Ġia liniilor de contact. Tabelul 5.5. DistanĠe maxime între punctele de sus Ġinere a conductoarelor libere Tipul conductoare lor DistanĠe maxime între punctele de sus Ġinere pe un traseu rectiliniu la conductoare electrice montate în interior [m] SecĠiunea conductoarelor [mm2] 1……..2,5 4……….25 35……..70 95………120 neizolate 0,4 0,6 0,8 1,1 izolate 0,5 0,8 1,1 1,5 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 103 1025.2.10.7. DistanĠele minime dintre conductoarele electrice montate pe izolatoare în cl ădiri úi suprafeĠe de circula Ġie (de exemplu pardoselile înc ăperilor, platforme, pasarele etc.) se stabilesc în func Ġie de tipul conductorului, neizolat sau izolat, conform tabelului 5.6. Se admite montarea conductoarelor electrice la distan Ġe mai mici decât cele specificate în tabelul 5.6. cu condiĠia luării de măsuri prin care s ă se asigure inaccesibilitatea la aceste conductoare, astfel încât să fie evitat pericolul atingerilor directe úi pericolul de deteriorare mecanic ă (de ex. prin îngr ădiri, acoperiri etc.). Tabelul 5.6. DistanĠe minime între conductoare úi suprafeĠele de circula Ġie Tipul conductoarelor DistanĠa minimă până la suprafe Ġele de circula Ġie [m] pe vertical ă pe orizontal ă neizolate 3,5 2 izolate 2,5 1,5 5.2.10.8. Coborârile din distribu Ġiile cu conductoare neizolate spre ma úini electrice, aparate etc. trebuie executate cu conductoare izolate. Sub în ălĠimea de 2,5 m de la pardoseal ă, conductoarele electrice trebuie protejate mecanic úi împotriva atingerilor directe. 5.2.10.9. Ramifica Ġiile se fixeaz ă astfel încât s ă nu solicite la trac Ġiune conductoare electrice din traseul principal. 5.2.11. Pozarea barelor electrice 5.2.11.1. La alegerea materialului barelor úi montarea lor, trebuie respectate, pe lâng ă prevederile din acest normativ úi recomand ările din STAS 7944. 5.2.11.2. Barele electrice se instaleaz ă, conform prevederilor cuprinse în reglement ările tehnice specifice referitoare la proiectarea úi executarea instala Ġiilor de conexiuni úi distribuĠie cu tensiuni pân ă la 1000V c.a. în unit ăĠile energetice, precum úi în cele referitoare la proiectarea sta Ġiilor de conexiuni úi transformare utilizând conductoare neizolate rigide: – în execuĠie deschis ă liberă, numai în condi Ġiile prevăzute la subcap. 5.2.10. – în execuĠie închisă; – în execuĠie capsulat ă Gradul de protec Ġie (IP) al sistemului de execu Ġie se alege în func Ġie de categoria úi clasa de influen Ġe externe în care se încadreaz ă încăperea sau spa Ġiul în care acestea se instaleaz ă. 5.2.11.3. În încăperi de clasa BE2 f ără praf combustibil, barele se instaleaz ă în cutii capsulate executate din materiale incombustibile. Se admite instalarea deschis ă numai a barelor utilizatate drept conductoare de protec Ġie. 5.2.11.4. În execu Ġia închisă, barele se instaleaz ă în canale, în ghene în pere Ġi sau cutii din materiale incombustibile sau cu întârziere la propagarea fl ăcării. Se admite instalarea barelor neizolate la linii de contact úi pentru utilaje speciale. în canale speciale sub pardoseal ă numai în înc ăperi de clasa BA 5 pe por Ġiuni scurte. Canalele sub pardoseal ă se amplaseaz ă în locuri în care nu este posibil ă pătrunderea materilelor cu acĠiune distructiv ă asupra barelor (de ex. ap ă, ulei, păcură, materiale topite etc.). Acoperirea canalelor pentru bare se execut ă cu plăci din materiale incombustibile sau care nu propag ă flacăra . 5.2.11.5. B a r e l e s e m o n t e a z ă pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale incombustibile sau care nu propag ă flăcăra . 104 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 1035.2.11.6. DistanĠele libere între bare sau pachete de bare trebuie stabilite conform recomand ărilor din STAS 7944. 5.2.11.7. DistanĠa dintre izolatoarele supor Ġilor barelor se determin ă pe bază de calcul mecanic, respectându-se recomand ările din STAS 7944 úi din reglement ările tehnice referitoare la proiectarea staĠiilor de conexiuni úi transformare utilizând conductoare neizolate rigide. 5.2.11.8. Elementele de dilatare se vor prevedea conform cu instruc Ġiunile date de produc ător. 5.2.11.9. Ramifica Ġiile de la bare spre receptoare, aparate de conectare etc., se execut ă cu bare, conductoare izolate sau cabluri úi se protejeaz ă împotriva deterior ărilor mecanice. 5.2.11.10. Dispozitivele pentru separarea úi protecĠia barelor trebuie instalate în cutii închise sau capsulate cu grad de protec Ġie (IP) corespunz ător categoriilor úi claselor în care se încadreaz ă încăperea. 5.2.11.11. Pentru sisteme prefabricate se vor respecta prevederile din art. 5.2.1.4. 5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate în sisteme de tuburi, Ġevi, sisteme de jgheaburi, de tuburi profilate pentru instala Ġii electrice úi goluri ale elementelor de construc Ġii. 5.2.12.1. Reguli generale 5.2.12.1.1. În instala Ġii electrice pentru protec Ġia conductoarelor úi cablurilor electrice trebuie s ă se utilizeze numai sisteme de tuburi, din materiale plastice sau metal, rigide sau flexibile, sisteme SJ/STP din materiale plastice sau metal, speciale pentru instala Ġii electrice. Atunci când sunt necesare dimensiuni mai mari decât dimensiunea maxim ă a tubului de protec Ġie pentru instala Ġii electrice se folosesc pentru protec Ġie Ġevi de instala Ġii. 5.2.12.1.2. Caracteristicile generale ale sistemelor de tuburi de protec Ġie, a sistemelor de jgheaburi (SJ), tuburi profilate (STP) úi a modului de marcare úi codificare sunt prev ăzute în subcap. 5.2.1.6. 5.2.12.1.3. În sisteme de tuburi, Ġevi, sisteme de jgheaburi úi tuburi profilate SJ/STP, trebuie instalate numai conductoare izolate úi/sau cabluri. 5.2.12.1.4. Se interzice instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau Ġevi pozate în p ământ. 5.2.12.1.5. Conductoarele electrice care apar Ġin aceluia úi circuit electric, inclusiv conductorul de protecĠie, trebuie instalate în acela úi element de protec Ġie (tub, Ġeavă SJ/STP, gol în elemente de construcĠie). Se admite instalarea separat ă a conductorului de protec Ġie în cazurile úi în condi Ġiile prevăzute în subcapitolul 5.5. 5.2.12.1.6. Se admite instalarea în acela úi element sau gol a conductoarelor electrice care apar Ġin mai multor circuite numai dac ă sunt îndeplinite simultan urm ătoarele condi Ġii: – toate conductoarele sunt izolate pentru cea mai mare tensiune de lucru; – între secĠiunile conductoarelor este o diferen Ġă de cel mult 3 trepte; – fiecare circuit este protejat împotriva supracuren Ġilor; – între circuite nu pot s ă apară influenĠe electromagnetice. Fac excep Ġie úi nu se instaleaz ă în acelaúi element de protec Ġie sau în golul cu conductoarele altor circuite electrice, circuitele iluminatului de siguran Ġă úi conductoarele instala Ġiilor electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu. Circuitele din domeniul tensiunilor I úi II se instaleaz ă în acelaúi sistem de pozare numai în condi Ġiile prevăzut de art. 5.2.8.1. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 105 1045.2.12.1.7. Conductoarele electrice trebuie instalate în tuburi de protec Ġie cu diametre alese corespunz ător tipului, sec Ġiunii úi numărului de conductoare conform prevederilor din tabelul 5.7., unde : cs – este aria transversal ă a conductorului (metal úi izolaĠie); cS – este aria total ă a conductoarelor montate în tub (c c sn S ); iS – este aria interioar ă minimă pentru tubul de protec Ġie; iD úi eD – diametrele (minime) interior úi exterior pentru tubul de protec Ġie. Tabelul 5.7. Alegerea diametrului inter ior al tubului de protec Ġie pentru conductoare FY, HO7V-U, HO7V-R úi AFY1) Nr. crt. Conductor FY (HO7V-U, HO7V-R) úi AFY Tub de protec Ġie SecĠiunea unui conductor mm Diametru exterior de/mm SecĠiune sc/ mm2 Conductoa re în tub n SecĠiune Sc=nsc3) mm2 SecĠiune Si t3.S c5) mm2 Diametru interior Di4) mm Diametru exterior De/mm6) informativ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1,5 3,2 (3,3)2) 8 2 16 48 7,8 (8,1) 12 3 24 72 9,6 (9,9) 12 4 32 96 11 (11,4) 16 5 40 120 12,3 (12,8) 16 2 2,5 3,9 (4) 11,94 2 23,9 71,7 9,6 (9,8) 12 3 35,8 107,4 11,7 (12) 16 4 47,7 143,1 13,5 (13,9) 20 5 59,7 179,1 15,1 (15,5) 20 3 4 4,4 (4,6) 15,2 2 30.4 91,2 10,8 (11.3) 16 3 45,6 136,8 13,2 (13,8) 16 4 60,8 182,4 15,2 (15,9) 20 5 76 228 17 (17,8) 25 4 6 5 (5,2) 19,62 2 39,2 117,6 12,2 (12,7) 16 3 58,9 176,7 15 (15,6) 20 4 78,5 235,5 17,3 (18) 25 5 98,1 294,3 19,4 (20,1) 25 5 10 6,4 (6,7) 32,15 2 64,3 192,9 15,7 (16,4) 20 3 96,4 289,2 19,2 (20,1) 25 4 128,6 385,8 22,2 (23,2) 32 5 160,8 482,4 24,8 (26) 32 6 16 7,8 47,76 2 95,5 286,5 19,1 25 3 143,3 430 23,4 32 4 191 573 27 32 5 238,8 716,4 30,2 46 7 25 9,7 73,86 2 147,7 443 23,7 32 3 221,6 664,8 29,1 40 4 295,4 886,2 33,6 40 5 369,3 1108 37,6 50 8 35 10,9 93,27 2 186,5 559,5 26,7 32 3 279,8 839,4 32,7 40 4 373,1 1119,3 37,8 50 5 466,4 1399,2 42,2 50 9 50 12,8 128,6 2 257,2 771,6 31,3 40 3 385,8 1157,4 38,4 50 4 514,4 1543,2 44,3 50 5 643 1929 49,6 63 10 70 14,6 167,33 2 334,7 1004 35,8 50 3 502 1506 43,8 50 4 669,3 2008 50,6 63 5 836,7 2510 56,5 63 11 95 17,1 229,54 2 459,1 1377,3 41,9 50 3 688,6 2065,8 51,3 63 4 918,2 2754,6 59,2 63 5 1147,7 3443 66,2 75 106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 105 1. Caracteristicile conductoarelor FY, HO7V-U, HO7V-R – conductor din cupru cu izola Ġie din PVC; – standard de produs dup ă SR HD 21.3S3; – tensiune nominal ă V UU 750/450 /0 ; – temperatura maxim ă admisă pe conductor în condi Ġii normale de func Ġionare : 70 0C; – conductor din cupru masiv – clasa 1- cu sec Ġiuni de la 1,5 la 10 mm2; FY clasa1 este echivalent cu HO7V- U; – conductor din cupru multifilar (5 toroane) clasa 2- cu sectiuni de la 16 mm2 la 400 mm2; FY clasa 2 este echivalentul cu HO7V-R; – izolaĠia cu întârziere la propagarea fl ăcării conform SR EN 60332 – 1 – 2. Caracteristicile conductoarelor AFY . – conductoare din aluminiu cu izolatie PVC cu sectiunea minim ă de 4 mm2 ; – standard de produs STAS 6865-89 – tensiunea nominala V UU 750/450 /0 . – temperatura maxim ă admisă pe conductor 700C. 2. Valorile din parantez ă sunt pentru conductoare FY clasa 2 úi HO7V-R . 3. Alegerea diametrului interior Di (mm) al tubului de protec Ġie se face în func Ġie de secĠiunea sc (mm2) a conductorului úi numărul de conductoare din tub . 4. Mărimea diametrului interior Di (mm) al tubului de protec Ġie din coloana 8 este valabil în următoarele condi Ġii: – iS t3 ācS unde iS (mm2) este aria sec Ġiunii interioare transversale a tubului úi cS (mm2) este aria ocupat ă de conductoare; – pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe între dou ă doze; – pentru curbe executate cu raza interioar ă egală cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului la montajul aparent úi egală cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montajul îngropat; – tragerea conductoarelor în tub se face folosind materiale pentru lubrifierea conductoarelor. 5. În cazul în care aria cs (mm2) diferă de cea din coloana 4, diametrul interior Di (mm) al tubului se recalculeaz ă cu formula iS t3 ācS. În standardul pe p ărĠi SR EN 61386 pentru tuburi de protec Ġie nu sunt tipizate diametrele interioare úi exterioare pentru tuburile folosite în instala Ġii electrice, deoarece acestea depind de natura tubului úi de producător. Sunt tipizate diametrele exterioare eD (mm), în standardul SR CEI 60423 astfel: 6, 8, 10, 12, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63, 75, dar nu sunt tipizate diametrele interioare. 6. În col. 9 diametru exterior eD (mm) este dat informativ, urmând ca acesta s ă fie ales din catalogul produc ătorului în func Ġie de diametrul interior Di (mm) din col 8. 5.2.12.1.8. La instalarea conductoarelor electrice în golurile prev ăzute în elemente de construc Ġie, în profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu sec Ġiunile tuburilor. 5.2.12.1.9. Tragerea conductoarelor electrice în tuburi trebuie executat ă după montarea tuburilor sau Ġevilor úi după uscarea tencuielii, dac ă acestea au fost montate în tencuial ă. 5.2.12.2. Pozarea tuburilor úi Ġevilor de protec Ġie 5.2.12.2.1. Tuburile úi Ġevile de protec Ġie din metal sau din material plastic, se monteaz ă aparent, îngropat, înglobate în elemente de construc Ġie din materiale incombustibile sau în golurile acestora (vezi tabelul 5.8) . MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 107 106Tabelul 5.8 Alegerea tuburilor de protec Ġie pentru instala Ġii electrice în funcĠie de modul de instalare (caracteristici minime) Starea Caracteristicile în acord cu SR EN 61386 RezistenĠa la compresiune RezistenĠa la impact RezistenĠa la temperatura minimă RezistenĠa la temperatura maximă Instalare în exterior Instalare aparent ă 3 3 4 1 Instalare in interior Instalare aparent ă 2 2 2 1 Instalare sub pardoseal ă 2 3 2 1 beton 3 3 2 1 Ingropat goluri (cavit ăĠi în perete) 2 2 2 1 în zidărie goluri în cl ădire goluri în plafon Montare aerian ă 4 3 3 1 1 :Tuburile de protectie care sunt executate din materiale care propag ă flacăra trebuie s ă fie de culoare portocalie úi sunt permise numai pentru instalare în beton 2: Produc ătorul trebuie s ă menĠioneze compatibilitatea tuburilor de protec Ġie în functie de influen Ġele externe úi codul de clasificare (conform anexei 5.7). 5.2.12.2.2. Se admite montarea tuburilor úi Ġevilor pe/sau în structura de rezisten Ġă a construc Ġiilor numai în condi Ġiile prevăzute în reglement ările specifice referitoare la proiectarea antiseismic ă a construcĠiilor. 5.2.12.2.3. Tuburile úi Ġevile montate aparent în înc ăperile din clasele de mediu AE4, AE5, AE6 trebuie dispuse astfel încât depunerile de praf, scame, fibre etc. pe tuburi úi pe elemente lor de susĠinere să fie minime úi curăĠirea lor de praf s ă fie posibil ă úi uúoară. 5.2.12.2.4. Se recomand ă ca în încăperile de locuit úi similare, traseele tuburilor orizontale pe pere Ġi să fi distanĠate la circa 0,3 m de plafon. 5.2.12.2.5. Trebuie evitat ă montarea tuburilor pe pardoseala combustibil ă a podurilor. Dac ă tuburile se montează totuúi pe pardoseala combustibil ă a podurilor, ele trebuie s ă fie metalice. 5.2.12.2.6. Tuburile úi Ġevile montate înglobat într-un úliĠ în elementul de construc Ġie trebuie acoperite cu un strat de tencuial ă de min 1 cm. 5.2.12.2.7. Tuburile úi Ġevile trebuie fixate pe elementele de construc Ġie cu accesorii de montare prin care să se realizeze o prindere sigur ă în timp 5.2.12.2.8. DistanĠa dintre punctele de fixare pe por Ġiunile drepte ale traseului tuburilor úi Ġevilor, se stabileúte pe baza datelor din tabelul 5.9. 108 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 107Tabelul 5.9 DistanĠe între punctele de fixare Tipul tubului, Ġevii DistanĠa între punctele de fixare [m] Montaj aparent pe orizontal ă pe vertical ă Tub din material plastic 0,6…….0,8 0,7……0,9 Tub metalic 1,0…….1,3 1,2…….1,6 ğeavă metalică sau din material plastic 1,5…….3,0 1,5……..3,0 Limitele inferioare ale distan Ġelor corespund celui mai mic diametru, iar cele superioare celui mai mare diametru ale tubului sau Ġevii. Se prevăd elemente de fixare úi la 10 cm de la capetele tuburilor úi curbelor fa Ġă de dozele de aparat, dozele de tragere, echipamente úi derivaĠii. 5.2.12.2.9. Tuburile instalate în cofraje în vederea înglob ării în beton trebuie fixate astfel încât în timpul turn ării úi vibrării betonului s ă nu îúi modifice pozi Ġia (de ex. se leag ă cu sârmă de armătură), amplasate la distan Ġa minimă egală cu diametrul cel mai mare a tubului; 5.2.12.2.10. Pe suprafa Ġa coúurilor de fum, a panourilor radiante sau pe alte suprafe Ġe similare (în spatele sobelor, a corpurilor de înc ălzire etc.) se vor monta numai tuburi de protec Ġie rezistente la temperatura respectiv ă. Conductoarele electrice din aceste tuburi vor fi cu izola Ġie rezistent ă la aceeaúi temperatur ă . 5.2.12.2.11. În încăperile din clasele AD3, AD4, AF2b, AF3 úi AF4, tuburile úi Ġevile metalice montate aparent se instaleaz ă distanĠat la minim 3 cm fa Ġă de elementul de construc Ġie. 5.2.12.2.12. Tuburile úi Ġevile metalice se pot monta direct pe elementele de construc Ġie din materialele combustibile . 5.2.12.2.13. Tuburile din materiale plastice, cu întârziere la propagarea flac ării, se vor monta pe elemente din materiale combustibile, în condi Ġiile prevăzute la art. 3.0.3.7. 5.2.12.3. CondiĠii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi úi Ġevi 5.2.12.3.1. Îmbinarea tuburilor úi Ġevilor precum úi racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunz ătoare tipului respectiv de tub sau Ġeavă. Acestea trebuie s ă asigure cel pu Ġin rezisten Ġa mecanic ă, izolarea electric ă, etanúarea, rezisten Ġa la coroziune, la c ăldură etc. ca úi tuburile úi Ġevile respective. 5.2.12.3.2. Accesoriile tuburilor úi Ġevilor trebuie montate respectându-se condi Ġiile impuse de c ătre producător pentru tuburile úi Ġevile pentru care se folosesc,. 5.2.12.3.3. Îmbinările între tuburi sau Ġevi úi accesoriile de racordare la doze, la aparate, la echipamente, trebuie executate astfel încât s ă corespund ă gradului de protec Ġie impus de clasele de influenĠe externe din înc ăperea respectiv ă. 5.2.12.3.4. Se interzice îmbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construc Ġii. 5.2.12.3.5. Curbarea tuburilor se execut ă cu raza interioar ă egală cu minim de 5-6 ori diametrul exterior al tubului la montaj aparent úi egală cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montaj îngropat (trebuie s ă se respecte úi prescripĠiile produc ătorului). 5.2.12.3.6. Legăturile sau deriva Ġiile la conductoarele montate în tuburi trebuie s ă se facă în doze sau cutii de deriva Ġii. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 109 108 5.2.12.3.7. Dozele de deriva Ġie se instaleaz ă cu prioritate pe suprafe Ġele verticale ale elementelor de construcĠii. 5.2.12.3.8. Se admite montarea dozelor pe sau în pardoseal ă numai dac ă sunt omologate, pentru aceasta. 5.2.12.3.9. Se admite folosirea ca doze de deriva Ġie a părĠilor fixe special prev ăzute în corpurile de iluminat . 5.2.12.3.10. Dozele de tragere a conductoarelor electrice în tuburi se prev ăd pe trasee drepte la distan Ġa de maxim 25 m úi pe traseele cu cel mult 3 curbe la distan Ġa de cel mult 15 m. În cazurile în care distan Ġele dintre doze sunt mai mari, trebuie s ă se utilizeze tuburi cu diametre mai mari cu o treapt ă faĠă de cele necesare. 5.2.12.3.11. Dozele de deriva Ġie instalate sub tencuial ă sau înglobate în beton trebuie montate în a úa fel încât capacul lor s ă se găsească la nivelul suprafe Ġei finite a elementului de construc Ġie respectiv. 5.2.12.3.12. Dozele úi accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii în acelea úi condiĠii ca úi tuburile úi Ġevile pentru care sunt folosite. 5.2.12.3.13. IzolaĠia conductoarelor la capetele libere ale tuburilor úi Ġevilor metalice care intr ă în corpurile de iluminat sau în echipamentele electrice se protejeaz ă . 5.2.12.14. DistribuĠii în sisteme de jgheaburi (SJ) úi tuburi profilate (STP) Alegerea úi montarea sistemelor de jgheaburi (SJ) úi tuburi profilate (STP) se face conform prevederilor de la art. 5.2.1.6.2. 5.2.12.4.1. Sisteme SJ/STP úi accesoriile lor (doze, piese de col Ġ, piese de cap ăt, piese de îmbinare etc.) pentru instala Ġiie electrice trebuie s ă fie executate din materiale incombustibile sau care nu propag ă flacăra conform recomand ărilor din SR EN 50085-1. 5.2.12.4.2. Se admite pozarea în sisteme SJ/STP atât a circuitelor de iluminat úi de prize, cât úi a circuitelor de curen Ġi electrici „slabi“ (radio, TV, telefonie, comand ă-control etc.), dac ă sunt montate în goluri distincte úi separate prin ecran. 5.2.12.4.3. SecĠiunea úi numărul minim de conductoare ce se pozeaz ă în golul unui sistem SJ/STP se stabilesc, fie pe baza datelor produc ătorului, fie pe baza asimil ării secĠiunii golului, canalului sau profilului cu sec Ġiunile tuburilor. 5.2.12.4.4. Sistemele SJ/STP din PVC se recomand ă să fie montate la distan Ġe de minim 3cm de locurile din materiale combustibile a u úilor úi ferestrelor úi de 10 cm de pardoseal ă. 5.2.12.4.5. Accesoriile sistemelor SJ/STP, inclusiv capacele dozelor, cu excep Ġia elementelor de adaptare pentru aparate, se monteaz ă după tragerea sau pozarea conductoarelor electrice úi verificarea circuitelor. 5.2.13. Pozarea cablurilor electrice 5.2.13.1. La alegerea úi pozarea cablurilor electrice trebuie s ă se Ġină seama de instruc Ġiunile producătorului, de prevederile specifice pentru cl ădiri din prezentul normativ úi de normativul NTE /007/08/00 pentru proiectarea úi executarea re Ġelelor de cabluri electrice. 5.2.13.2. Clasificarea úi simbolizarea cablurilor se face conform standardelor men Ġionate în Anexa 5.33. 110 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 109 5.3.Instala Ġii electrice de putere 5.3.1. Generalit ăĠi 5.3.1.1. Alimentarea cu energie electric ă a fiecărui receptor electric de putere trebuie s ă se facă prin circuit separat. Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de putere de aceea úi natură úi destinaĠie (de ex. motoare etc.) printr-un circuit prev ăzut cu protec Ġie comună la scurtcircuit, dac ă puterea total ă instalată a acestor receptoare nu dep ăúeúte 15 kW. 5.3.1.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare úi alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protec Ġie se face conform condi Ġiilor de la subcap. 5.2 úi respectiv de la subcap. 4.3, Ġinându-se seama de simultaneitatea sarcinilor în regim normal úi la pornire (de exemplu în cazul motoarelor). 5.3.1.3. În cazul consumatorilor racorda Ġi direct la re Ġeaua de joas ă tensiune a furnizorului, pornirea motoarelor electrice: a) se poate face direct, pentru: – motoare monofazate (cu tensiunea de 230V) cu puteri pân ă la 4 kW inclusiv; – motoare trifazate (cu tensiunea între faze de 400V) cu puteri pân ă la 5,5 kW inclusiv b) se face cu aparate de pornire cu curent electric de pornire prestabilit (pentru motoare cu puteri mai mari decât cele de la punctul a), la tensiunile respective. 5.3.1.4. La consumatorii alimenta Ġi din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor care poate porni direct se determin ă prin calcul pe baza verific ării stabilit ăĠii termice úi electrodinamice a transformatoarelor de alimentare, dar nu se va dep ăúi 20% din puterea transformatoarului din care este alimentat úi va fi racordat direct la tablou general. 5.3.1.5. La consumatorii alimenta Ġi din surse proprii de energie electric ă, puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determin ă pe bază de calcul, verificându-se satisfacerea condi Ġiei de cădere de tensiune admis ă. 5.3.1.6. Echipamentul electric ac Ġionat cu motor electric trebuie s ă asigure protec Ġia persoanelor împotriva úocurilor electrice datorate atingerilor directe úi atingerilor indirecte conform prevederilor din subcap. 4.1 5.3.1.7. SR EN 60204-1 recomand ă să fie luate m ăsuri de protec Ġie, pentru motoare, împotriva următoarelor efecte, în func Ġie de condi Ġile tehnologice : – supracuren Ġi care rezult ă de la un scurtcircuit; – suprasarcin ă; – temperaturi anormale; – pierderea sau mic úorarea tensiunii de alimentare; – depăúirea vitezei de rota Ġie normate a ma úinilor/elementelor ma úinii; – defectele de punere la p ământ/curen Ġi reziduali; – secvenĠa de fază incorectă; – supratensiuni de tr ăsnet sau datorit ă manevrelor de comuta Ġie. 5.3.1.7.1. ProtecĠia motoarelor împotriva supracuren Ġilor. ProtecĠia împotriva supracuren Ġilor se face conform subcap. 4.3. 5.3.1.7.2. ProtecĠia motoarelor împotriva înc ălzirilor anormale ProtecĠia motoarelor împotriva înc ălzirilor anormale trebuie s ă fie asigurat ă pentru fiecare motor a cărui putere nominal ă este mai mare de 0,5 kW. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 111 110ExcepĠii: pentru aplica Ġii unde o întrerupere automat ă a funcĠionării unui motor nu este admis ă (de exemplu pompele pentru incendiu), mijloacele de detec Ġie trebuie s ă emită un semnal de avertizare la care operatorul poate r ăspunde. ProtecĠia motoarelor împotriva înc ălzirilor anormale poate fi realizat ă prin: – o protecĠie contra suprasarcinilor; – o protecĠie contra temperaturilor excesive; – o protecĠie prin limitarea curentului. Punerea în func Ġiune automat ă a unui motor dup ă funcĠionarea unei protec Ġii contra înc ălzirii anormale trebuie să fie împiedicat ă, dacă aceasta poate provoca o situa Ġie periculoas ă sau o avarie a ma úinii sau a lucrărilor în curs. 5.3.1.7.2.1. ProtecĠia împotriva suprasarcinilor ProtecĠia împotriva suprasarcinilor trebuie s ă fie prev ăzută pe fiecare conductor activ cu excep Ġia conductorului neutru. Pentru motoarele monofazate sau alimentate la tensiune continu ă, protecĠia se face cel pu Ġin pe conductorul activ care nu este legat la p ământ. Dacă protecĠia contra suprasarcinilor este realizat ă cu întrerupere, dispozitivul de comuta Ġie trebuie s ă întrerupă toate conductoarele active. Întreruperea conductorului neutru pentru protec Ġia contra suprasarcinilor nu este obligatorie. ProtecĠia motoarelor trifazate se realizeaz ă cu un dispozitiv dependent de curent, cu temporizare, care monitorizeaz ă toate cele trei faze, reglat la cel mult valoarea curentului nominal al motorului. Acesta va acĠiona în 2 ore sau mai pu Ġin la o valoare de 1,20 ori curentul reglat úi nu va ac Ġiona într-un interval de 2 ore la o valoare de 1,05 ori curentul reglat. 5.3.1.7.2.2. Protec Ġia împotriva dep ăúirii temperaturii admisibile pentru izola Ġie ProtecĠia împotriva temperaturilor excesive este recomandat ă în cazurile unde r ăcirea este defectuoas ă (de exemplu în medii cu praf). În func Ġie de tipul motorului, protec Ġia împotriva bloc ării rotorului sau a lipsei tensiunii pe una din faze nu este totodeauna asigurat ă de o protec Ġie împotriva temperaturilor excesive este necesar s ă se prevad ă o protecĠie suplimentar ă. ProtecĠia se realizeaz ă cu controlul direct al temperaturii prin senzori de temperatur ă încorpora Ġi în înfăúurarea motorului (de exemplu termistoare). 5.3.1.7.3. ProtecĠia împotriva întreruperii sau sc ăderii tensiunii de alimentare úi restabilirea ei ulterioar ă. Dacă o întrerupere a sursei de alimentare sau o sc ădere a tensiunii poate produce o condi Ġie periculoas ă, o deteriorare a ma úinii sau afectarea activit ăĠii în curs de desf ăúurare, trebuie s ă fie prevăzută o protecĠie cum ar fi deconectarea ma úinii când este atins un nivel predeterminat al tensiunii (prin reglarea tensiunii minime). Dacă funcĠionarea ma úinii permite o întrerupere sau o sc ădere a tensiunii pe durata unei scurte perioade de timp (perioada necesar ă funcĠionării automaticii de sistem de cca 3 sec), poate fi prev ăzută o protecĠie cu temporizare împotriva întreruperii sau sc ăderii tensiunii. Func Ġionarea dispozitivului de protecĠie la tensiune minim ă nu trebuie s ă compromit ă funcĠionarea nici uneia dintre comenzile de oprire a ma úinii. 5.3.1.7.4 . ProtecĠia împotriva dep ăúirii vitezei de rota Ġie normate ProtecĠia motoarelor la dep ăúirea vitezei de rota Ġie normate trebuie prev ăzută cu un limitator de vitez ă de rotaĠie. Protec Ġia la depăúirea vitezei de rota Ġie normate trebuie s ă interzică o repornire automat ă. 5.3.1.7.5. ProtecĠia împotriva punerii la p ământ accidentale úi a curenĠilor reziduali Suplimentar fa Ġă de folosirea protec Ġiei împotriva supracuren Ġilor prin deconectarea automat ă, protecĠia împotriva punerii la p ământ accidentale úi a curen Ġilor reziduali trebuie prev ăzută pentru evitarea deteriorărilor echipamentului produse de curen Ġii de punere la p ământ accidentali mai mici decât nivelul de detec Ġie al protec Ġiei la spracurent. Reglajul dispozitivelor de protec Ġie trebuie f ăcut la cel mai jos nivel de operare a echipamentului. 112 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 111 5.3.1.7.6. ProtecĠia la succesiunea fazelor Dacă o succesiune incorect ă a fazelor unei tensiuni de alimentare poate genera o situa Ġie periculoas ă sau o deteriorare a ma úinii, trebuie s ă se prevad ă o protec Ġie la succesiunea fazelor. De exemplu: un motor transferat de la o surs ă de alimentare la alta nesincron ă . 5.3.1.7.7. ProtecĠia împotriva supratensiunilor de tr ăsnet sau a supratensiunilor de comuta Ġie Aceste protec Ġii se realizeaz ă, de regulă, în tabloul de distribu Ġie conform subcap. 4.4. 5.3.2 Receptoare electrice 5.3.2.1. La alimentarea cu energie electric ă úi montarea receptoarelor electrice trebuie s ă se respecte prevederile din capitolele 4 úi 5 úi instrucĠiunile produc ătorului. Suplimentar se vor respecta prevederile di n cap.7 pentru receptoarele montate în spa Ġii speciale 5.3.2.2. În cazul receptoarelor care în timpul func Ġionării pot produce perturba Ġii electromagnetice în reĠeaua furnizorului de energie electric ă (de ex. regim deformant), trebuie luate m ăsuri pentru limitarea acestor perturba Ġii conform normelor SR EN 50160. 5.3.2.3. Este admis ă racordarea prin prize a receptoarelor electrice cu putere nominal ă până la 2 kW. Receptorele cu puteri peste 2 kW se pot racorda prin prize dedicate ( numai pentru un singur receptor) sau prin racorduri fixe. Pentru conectarea úi deconectarea acestora receptoarele se prev ăd cu dispozitive de ac Ġionare pe circuitul fix de alimentare, dac ă receptorul nu este echipat cu întreruptor de către produc ător. 5.3.2.4. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, II úi III de protec Ġie împotriva úocurilor electrice (definite conform SR EN 61140) se face din circuite f ără conductor de protec Ġie, iar a receptoarelor din clasa I de protec Ġie, din circuite cu conductor de protec Ġie. 5.3.2.5. DistanĠele dintre receptoarele electrice fixe precum úi distanĠele dintre acestea úi elementele de construcĠie, obiecte fixe din înc ăperi etc. trebuie alese astfel încât manevrarea, între Ġinerea, verificarea úi repararea acestora s ă se poată defăúura în condi Ġii corespunz ătoare, respectându-se úi prevederile din Legea nr. 319/2006. 5.3.2.6. ProtecĠia receptoarelor electrice împotriva supracuren Ġilor úi protecĠia împotriva úocurilor electrice trebuie asigurate în condi Ġiile prevăzute în subcapitolele 4.3. úi 4.1. 5.3.3. Tablouri de distribu Ġie 5.3.3.1. Tabloul de distribu Ġie de aparataj de joas ă tensiune conform defini Ġiei din SR EN 60439, este combinaĠia unuia sau mai multor aparate de comuta Ġie de joas ă tensiune cu aparate de comand ă, măsurare úi reglare, complet asamblate sub responsabilitatea produc ătorului, având toate leg ăturile electrice úi mecanice interioare úi elementele lor constructive. 5.3.3.2. Tablourile de distribu Ġie prefabricate se execut ă úi verifică conform recomand ărilor din standardul pe p ărĠi SR EN 60439 úi a standardului SR EN 50274 . 5.3.3.3. Clasificarea tablourilor de distribu Ġie conform SR EN 60439 Tablourile de distribu Ġie sunt clasificate dup ă: – aspect exterior; – loc de instalare; – condiĠii de instalare Ġinând cont de posibilitatea de amplasare; – grad de protec Ġie; – tip carcas ă; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 113 112- metodă de montare, de exemplu parte fix ă sau parte mobil ă; – măsuri pentru protec Ġia personalului; – forma de separare intern ă; – tipuri de leg ături electrice între unit ăĠi funcĠionale. 5.3.3.3.1. Aspect exterior a. ansamblu deschis: ansamblu care const ă dintr-un sa úiu care sus Ġine echipamentul electric, părĠile active ale echipamentului electric fiind accesibile; b. ansamblu deschis protejat frontal: ansamblu deschis prev ăzut cu un panou frontal care asigură un grad de protec Ġie minim IP2X pentru aceast ă direcĠie. PărĠile active sunt accesibile din celelalte direc Ġii; c. ansamblu în carcas ă: ansamblu prev ăzut cu câte un panou pe fiecare fa Ġă, mai puĠin, eventual, pe suprafa Ġa de montare úi care îi asigur ă un grad de protec Ġie cel puĠin IP2X; d. ansamblu montat în dulap: ansamblu în carcas ă amplasat, în principiu, pe pardoseal ă putând fi compus din mai multe coloane; e. ansamblu montat în dulapuri multiple: combina Ġie de mai multe dulapuri fixate rigid între ele; f. ansamblu montat în pupitru: ansamblu în carcas ă care con Ġine un pupitru de comand ă orizontal, înclinat sau o combina Ġie a acestora, echipat cu aparate de comand ă, măsurare, semnalizare etc.; g. ansamblu montat în cofret: ansamblu în carcas ă prevăzut pentru a fi montat, în principiu pe un plan vertical; h. ansamblu multimodular: combina Ġie de mai multe cofrete fixate mecanic între ele montate sau nu pe un cadru comun, leg ăturile între dou ă cofrete al ăturate trecând prin deschideri speciale f ăcute pe fe Ġele adiacente. 5.3.3.3.2. Loc de instalare a. ansamblu pentru instalarea interioar ă: ansamblu destinat a fi utilizat în locuri în care temperatura aerului ambiant nu dep ăúeúte + 40oC, iar media sa, m ăsurată pe o perioad ă de 24 h nu dep ăúeúte + 35oC. Limita inferioar ă a temperaturii aerului ambiant este de -5oC; b. ansamblu pentru instalarea exterioar ă: ansamblu destinat a fi utilizat în locuri în care temperatura aerului ambiant nu dep ăúeúte + 40oC, iar media sa, m ăsurată pe o perioad ă de 24 h nu dep ăúeúte + 35oC. Limita inferioar ă a temperaturii aerului ambiant este de –25oC. 5.3.3.3.3. CondiĠii de instalare Ġinând seama de posibilitatea de amplasare a. ansamblu fix: ansamblu destinat a fi fixat la locul s ău de montare, de exemplu pe pardoseal ă sau pe un perete, úi a fi utilizat pe acest amplasament b. asamblu mobil: ansamblu prev ăzut a fi mutat cu u úurinĠă dintr-un loc de montare în altul . 5.3.3.3.4. Grad de protec Ġie Gradul de protec Ġie asigurat de orice ansamblu împotriva atingerii p ărĠilor active, a p ătrunderii corpurilor str ăine, solide úi lichide. Acesta este indicat prin codul IP conform SR EN 60529. Gradul de protec Ġie al unui tablou în carcas ă trebuie să fie de cel pu Ġin IP2X, dup ă montarea conform instrucĠiunilor produc ătorului. Pentru tablourile destinate utiliz ării în exterior care nu au o protec Ġie suplimentar ă a doua cifr ă caracteristic ă trebuie să fie minim 3 (exemplu: protec Ġia suplimentar ă poate fi un acoperi ú protector sau ceva similar). 5.3.3.3.5. Metodă de montare a. montaj fix; b. montaj debro úabil. 114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 1135.3.3.3.6. Măsuri pentru protec Ġia personalului a. protecĠia împotriva atingerilor directe; b. protecĠia împotriva atingerilor indirecte; c. descărcarea sarcinilor electrice (unde sunt echipamente care permit acumularea unei sarcini electrice periculoase dup ă conectarea acestora); d. culoare de lucru úi de întreĠinere în interiorul ansamblurilor; e. prescripĠii referitoare la accesibilitatea personalului autorizat în timpul utiliz ării. 5.3.3.3.7. Forma de separare intern ă Separarea interiorului unui tablou prin bariere sau pere Ġi despărĠitori se face pe urm ătoarele criterii principale: a. nici o separare; b. separarea barelor colectoare de unit ăĠile funcĠionale; c. separarea barelor colectoare de unit ăĠile funcĠionale úi separarea tuturor unit ăĠilor funcĠionale între ele. Separarea bornelor pentru conductoarele exterioare de unit ăĠile funcĠionale dar nu úi separarea bornelor între ele; d. separarea barelor colectoare de unit ăĠile funcĠionale úi separarea tuturor unit ăĠilor funcĠionale între ele, inclusiv a bornelor pentru conductoarele exterioare, care fac parte integrantă din unitatea func Ġională. 5.3.3.3.8. Tipuri de leg ături electrice între unit ăĠi funcĠionale a. legărură fixă, care este conectat ă sau deconectat ă cu ajutorul unei scule; b. legătură deconectabil ă, care este conectat ă sau deconectat ă manual, f ără ajutorul unei scule; c. legătură debroúabilă, care este conectat ă sau deconectat ă prin aducerea unit ăĠii funcĠionale în situaĠia de serviciu sau de separare. 5.3.3.4. La amplasarea tablourilor electrice este necesar s ă se Ġină seama de recomand ările din reglement ările tehnice specifice referitoare la proiectarea úi executarea instala Ġiilor de conexiuni úi distribuĠie cu tensiuni pân ă la 1000V c.a. în unit ăĠile energetice úi anume: a. condiĠiile de influen Ġe externe; b. să nu împiedice circula Ġia pe coridoare în special la cele utilizate pentru evacuare în caz de incendiu; c. să permită exploatarea, între Ġinerea úi verificarea . 5.3.3.5. Tablourile de distribu Ġie se vor executa în construc Ġie deschis ă sau închis ă (protejată) în funcĠie de condiĠiile de influen Ġe externe úi grad de protec Ġie . 5.3.3.6. Tablourile de distribu Ġie în execu Ġie deschis ă se instaleaz ă în încăperi din clasa BA5. Se admite instalarea lor úi în încăperi din clasa AD1 dac ă acestea corespund úi categoriilor BE1a úi BE1b, cu condi Ġia ca părĠile aflate sub tensiune s ă nu fie accesibile personalului obi únuit (neautorizat). 5.3.3.7. Se interzice amplasarea tablourilor de distribu Ġie în poduri úi în subsoluri de cabluri, cu excepĠia cazurilor prev ăzute în normativul NTE 007/08/00. 5.3.3.8 Se recomand ă să nu se amplaseze tablouri de distribu Ġie care con Ġin aparate de m ăsurare, în încăperi cu temperaturi sub 0oC úi peste +40oC, sau în alte condi Ġii decât în acelea permise de producătorul aparatelor respective. În cazul în care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus, producătorul tabloului trebuie s ă ia măsuri pentru a asigura func Ġionarea corect ă a aparatelor de măsurare (de exemplu, realizarea unei înc ălziri locale, ventila Ġie natural ă sau forĠată) sau utilizatorul trebuie să asigure climatizarea înc ăperii. 5.3.3.9. Tablourile de distribu Ġie trebuie amplasate la distan Ġa de cel pu Ġin 3 cm fa Ġă de elementele din materiale combustibile sau în condi Ġiile prevăzute la art. 3.0.3.8. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 115 114Fac excep Ġie tablourile în carcas ă metalică cu grad de protec Ġie IP54 care pot fi montate direct pe elemente din materiale combustibile. 5.3.3.10. Trebuie evitat ă instalarea tablourilor de distribu Ġie în încăperi din categoria BE2. În cazurile în care se impune totu úi o asfel de amplasare, trebuie luate m ăsuri pentru prevenirea úi protecĠia împotriva propag ării incendiilor, utilizându-se tablouri de distribu Ġie din materiale incombustibile, cu gradul de protec Ġie IP indicat în subcap. 4.2. 5.3.3.11. Tablourile de distribu Ġie se prev ăd cu dispozitiv de sec Ġionare, întrerupere úi comand ă conform subcap. 5.3.4. 5.3.3.12. La clădirile cu s ăli aglomerate, tabloul de distribu Ġie al acestora trebuie prev ăzut cu posibilitatea de întrerupere a aliment ării cu energie electric ă a instala Ġiilor electrice aferente (cu excepĠia celor de siguran Ġă). Întreruperea aliment ării cu energie electric ă trebuie s ă se facă dintr-un loc în care nu are acces publicul, marcat úi uúor accesibil pentru interven Ġii în caz de incendiu. 5.3.3.13. Pentru depozite de materiale combustibile úi depozite apreciate de beneficiar úi comunicate proiectantului ca având importan Ġă deosebită sau care ad ăpostesc valori importante, precum úi în toate cazurile cu risc de incendiu, f ără personal permanent de exploatare, tabloul general de distribu Ġie trebuie prev ăzut cu posibilitatea de întrerupere úi din exteriorul cl ădirii respective. Întreruperea alimentării cu energie electric ă trebuie s ă se facă dintr-un loc marcat, protejat úi accesibil pentru intervenĠii în caz de incendiu. 5.3.3.14. La confec Ġionarea carcaselor tablourilor de distribu Ġie trebuie s ă se foloseasc ă materiale incombustibile sau nehigroscopice úi cu întârziere la propagarea fl ăcării. 5.3.3.15. La alegerea úi instalarea tablourilor pentru receptoare de siguran Ġă úi a tabloului sta Ġiei pompelor de incendiu se va Ġine seama úi de prevederile din subcap. 7.22. 5.3.3.16. Alegerea sec Ġiunii conductoarelor úi barelor din interiorul unui tablou este responsabilitatea producătorului. Alegerea acestor conductoare se face Ġinând sema, în afar ă de curentul admisibil indicat în schema monofilar ă din proiect, de solicit ările mecanice la care tabloul este supus, de modul de pozare, de tipul izolaĠiei úi, dacă este cazul, de tipul elementelor racordate . 5.3.3.17. Se recomand ă evitarea grup ării în acela úi tablou a aparatelor de tensiune alternativ ă împreună cu aparatele de tensiune continu ă sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite între faz ă úi pământ. În cazurile în care nu se pot respecta aceste condi Ġii, aparatele pentru acela úi tip de curent sau acelea úi tensiuni trebuie instalate separat úi marcate distinct. Fac excep Ġie aparatele care necesit ă pentru funcĠionarea lor, tensiuni de natur ă diferită sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune respectarea condi Ġiilor de mai sus. 5.3.3.18. Se interzice instalarea în tablourile de distribu Ġie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de exemplu ulei). 5.3.3.19. DistanĠe minime de protec Ġie pentru tablouri de distribu Ġie cu bare neizolate montate deasupra tabloului ( conform prevederilor reglement ărilor tehnice specifice referitoare la proiectarea úi executarea instala Ġiilor de conexiuni úi distribu Ġie cu tensiuni pân ă la 1000V c.a. în unit ăĠile energetice ). 5.3.3.19.1. Între părĠile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum úi între acestea úi elemente úi părĠi metalice legate la p ământ, trebuie prev ăzută o distanĠă de conturnare de minimum 30 mm úi o distanĠă de izolare în aer de 15 mm. 116 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 115 5.3.3.19.2. DistanĠa liberă între bare în tablouri se stabile úte conform STAS 7944. 5.3.3.19.3. DistanĠa de izolare în aer între p ărĠile neizolate aflate sub tensiune ale tabloului trebuie s ă fie de cel pu Ġin: – 50 mm, pân ă la elementele de construc Ġie (uúi pline, pere Ġi etc.); – 100 mm, pân ă la îngrădiri sau uúi din plasă metalică. – 200 mm pân ă la bariere de protectie. PereĠii úi îngrădirile de protec Ġie úi uúile pline sau din plas ă se execut ă cu înălĠimea de minimum 1,7 m, iar barierele cu în ălĠimea de minimum 1,2 m. 5.3.3.20 . DistanĠele de izolare în aer, de conturnare úi de protec Ġie împotriva úocurilor electrice în cazul tablourilor de distribu Ġie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din standardul pe p ărĠi SR EN 60439. 5.3.3.21. Tablourile de distribu Ġie se instaleaz ă astfel încât în ălĠimea laturii de sus a tablourilor fa Ġă de pardosela finit ă să nu depăúească 2,3 m. Fac excep Ġie tablourile din locuin Ġe pentru care se admite o în ălĠime de cel mult 2,5 m. 5.3.3.22. La tablourile capsulate, în ălĠimea laturii de jos a tabloului fa Ġă de pardoseala finit ă se stabileúte avându-se în vedere posibilitatea de realizare a razei de curbur ă admisă pentru cablul cu cel mai mare diametru care se racordez ă la tablou. 5.3.3.23. Aparatele de m ăsurare ale tablourilor cu înregistrare sau citire direct ă se amplaseaz ă pe uúa acestora Ġinându-se seama de recomand ările din reglement ările tehnice referitoare la proiectarea staĠiilor de conexiuni úi transformare privind reprezentarea úi marcarea instala Ġiilor electrice. 5.3.3.24. Coridorul de acces din fa Ġa sau din spatele unui tablou, se prevede cu o l ăĠime de cel pu Ġin 0,8 m măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului úi elementele neelectrice de pe traseul coridorului (pere Ġi, balustrade de protec Ġie etc.). Se admit îngust ări locale de la 0,8 m la 0,6 m, cu condi Ġia ca uúa tabloului s ă se poată deschide complet. 5.3.3.25. Coridorul de acces între dou ă tablouri de distribu Ġie úi coridorul dintre tablou úi părĠi metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie s ă aibă o lăĠime de cel pu Ġin 1 m. 5.3.3.26. În încăperi de clasa BA5 între elementele sub tensiune neizolate úi protejate împotriva atingerilor directe ale tablourilor a úezate pe ambele p ărĠi ale unui coridor de acces úi alte elemente úi utilaje electrice, trebuie asigurat ă o distanĠă de cel pu Ġin 1,4 m. 5.3.3.27. În încăperi de clasa BA5 între elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de distribuĠie úi elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurat ă o distanĠă de cel pu Ġin 1 m. 5.3.3.28. Între pardoseala finit ă a coridorului din fa Ġa sau din spatele tabloului de distribu Ġie, plafonul încăperii sau elementele metalice care nu fac parte din circuitele curen Ġilor de lucru, se prevede o distanĠă liberă pe vertical ă de cel pu Ġin 1,9 m. Distan Ġa dintre aceste elemente úi elementele care fac parte din circuitele curen Ġilor de lucru, care în exploatare se g ăsesc sub tensiune úi nu sunt protejate împotriva atingerilor, trebuie s ă fie de cel pu Ġin 2,5 m. Aceste elemente se protejeaz ă împotriva atingerilor directe si trebuie sa fie de cel pu Ġin de 2,5 m de la pardoseal ă. 5.3.3.29. La coridoarele de acces ale tablourilor de distribu Ġie, formate din mai multe panouri cu o lungime total ă mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete. În cazul coridoarelor cu o l ăĠime mai mare de 3 m, prevederea a dou ă căi de acces nu este obligatorie. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 117 116 5.3.3.30. Tablourile cu acces prin spate úi care nu sunt instalate în înc ăperi de clasa BA5 se prev ăd cu îngrădiri de protec Ġie pe partea lateral ă a tablourilor. Îngr ădirile de protec Ġie se execut ă din panouri pline din materiale incombustibile sau din rame cu plas ă cu ochiuri de cel mult 20×20 mm, amplasate astfel încât s ă nu fie posibil ă atingerea p ărĠilor sub tensiune. 5.3.3.31. Aparatele de protec Ġie, de comand ă, de separare, de conectare etc, cât úi circuitele de intrare úi de ieúire din tablourile de distribu Ġie, se eticheteaz ă clar úi vizibil astfel încât s ă fie uúor de identificat pentru manevre, repara Ġii úi verificări. Pe etichetele siguran Ġelor fizibile se men Ġionează úi curenĠii nominali ale acestora. 5.3.3.32. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate în caz de incendiu, calamitate natural ă etc., se marcheaz ă distinct, vizibil úi clar astfel încât s ă poată fi identificate rapid la necesitate. 5.3.3.33. Tablourile de distribu Ġie trebuie montate vertical úi fixate sigur pentru a corespunde cerin Ġelor Legii nr. 10/1995 privind rezisten Ġa úi stabilitatea atât static ă cât úi dinamică (la vibraĠii). 5.3.3.34. Tablourile destinate instal ării în locuri accesibile persoanelor obi únuite în timpul utiliz ăriilor trebuie să respecte úi recomand ările din standardul SR EN 60439-3+A1 + A2 úi anume : – tablourile de distribu Ġie, conform standardului SR EN 60439-3+A1+A2 sunt destinate utiliz ării la tensiune alternativ ă, la o tensiune nominal ă fază/pământ care s ă nu depăúească 300 V; – circuitele de ie úire cuprind dispozitivele de protec Ġie la scurtcircuit, fiecare având un curent nominal care s ă nu depăúească 125 A cu un curent total la intrare care s ă nu depăúească 250 A: a) gradul de protec Ġie al tabloului în carcas ă trebuie s ă fie de cel pu Ġin IP2X, dup ă montare conform instruc Ġiunilor produc ătorului; b) tablourile cu protec Ġie prin izolare total ă (clasa II), trebuie s ă asigure cel pu Ġin gradul de protecĠie IP3X; c) carcasa trebuie s ă Ġină la impact 0,75 J; d) fuzibilele pentru circuitele de ie úire trebuie s ă fie conform prescrip Ġiilor din standardul SR EN 60269; e) părĠile debroúabile nu sunt permise în tablouri destinate a fi instalate în locuri în care persoane obi únuite (neautorizate) au acces pe timpul utiliz ării acestora. 5.3.3.35 . Tablourile destinate utiliz ării pe úantier trebuie s ă respecte úi recomand ările din standardul SR EN 60439-4- (Prescrip Ġii particulare pentru ansambluri utilizate pe úantiere) úi anume: a) curentul nominal al tabloului trebuie respectat de c ătre produc ător ca fiind curentul nominal al circuitului de alimentare; b) toate conexiunile cablurilor externe trebuie s ă fie demontabile sau s ă se facă prin intermediul prizelor de curent; c) prizele trebuie s ă fie conform standardelor corespunz ătoare úi trebuie s ă aibă un curent nominal de cel pu Ġin 16A; d) rezistenĠa mecanic ă a carcasei la impact trebuie s ă fie mai mare sau egal ă cu 6 J; e) gradul de protec Ġie al tuturor p ărĠilor tabloului trebuie s ă fie cel pu Ġin IP44; f) soclurile prizelor de curent neprotejate de carcasa tabloului trebuie s ă asigure un grad de protecĠie de cel pu Ġin IP44, indiferent dac ă fiúa este introdus ă în priză sau nu; g) părĠi accesibile ale tabloului sunt: – numai soclurile prizelor de curent, manetele opera Ġionale úi butoanele de comand ă care pot fi accesibile f ără utilizarea unei chei sau a unei scule; – úi organul de comand ă al întreruptorului principal ce trebuie s ă poată fi acĠionat cu uúurinĠă; h) tabloul trebuie prev ăzut cu urechi de ridicare úi manete de manipulare; i) atunci când se utilizeaz ă socluri de prize de curent úi fiúe, este necesar ca un conductor de protecĠie corespunz ător să fie conectat între bornele principale de legare la p ământ ale tabloului úi bornele de legare la p ământ ale soclurilor prizelor; 118 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 117j) secĠiunea fiec ărui conductor de protec Ġie situat în interiorul tabloului nu trebuie s ă fie mai mică de 2,5 mm2 din cupru; k) prizele care au curen Ġi sau tensiuni nominale diferite nu trebuie s ă fie interschimbabile pentru a se evita erorile de conectare (a se vedea SR EN 60309-1 úi SR EN 60309-2). 5.3.4. Dispozitive de protec Ġie, separare (sec Ġionare), întrerupere úi comand ă 5.3.4.0. Prescrip Ġii comune 5.3.4.0.1 PrescripĠiile din prezentul subcapitol sunt conform cu recomand ările din standardele SR EN 61140/A1, SR CEI 60364-5-53 úi SR HD 384.5.537S2. 5.3.4.0.2 Contactele mobile ale tuturor polilor aparatelor multipolare trebuie cuplate mecanic în a úa fel încât se deschid úi se închid împreun ă, cu excep Ġia acelor contacte destinate numai pentru neutru (N) care pot s ă se închid ă înainte úi să se deschid ă după celelalte contacte. 5.3.4.0.3 . În circuitele monofazate se prev ăd dispozitive bipolare (2P sau 1P+N). În circuitele monofazate din locuin Ġe (cu personal obi únuit) se prev ăd întreruptoare bipolare cu protecĠie la suprasarcin ă úi scurtcircuit cel pu Ġin pe conductorul de faz ă (1P+N). 5.3.4.0.4. Dispozitivele care asigur ă mai multe func Ġiuni trebuie s ă satisfacă toate prescrip Ġiile corespunz ător pentru fiecare din aceste func Ġiuni. 5.3.4.0.5. Dispozitivele de protec Ġie trebuie s ă funcĠioneze la valori de curent, tensiune úi timp adaptate caracteristicilor circuitelor úi pericolelor posibile. 5.3.4.1. Dispozitive de protec Ġie împotriva atingerii indirecte prin întreruperea automat ă a alimentării 5.3.4.1.1. Dispozitive de protec Ġie la supracurent Se aleg úi se monteaz ă conform condi Ġiilor specificate în subcap.4.3 úi subcap. 5.3.4.3. 5.3.4.1.2. Dispozitive de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual 5.3.4.1.2.1. CondiĠii generale de instalare a) dispozitivele de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual în re Ġelele de tensiune continu ă trebuie să fie destinate în mod special pentru detectarea curen Ġilor reziduali în curent continuu úi pentru întreruperea curen Ġilor din circuit în condi Ġii normale úi în situa Ġii de defect b) un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual trebuie s ă fie instalat astfel încât s ă asigure întreruperea tuturor conductoarelor active ale circuitului protejat. c) nici un conductor de protec Ġie nu trebuie s ă treacă prin circuitul magnetic al dispozitivului de protecĠie la curent diferen Ġial rezidual. În cazul cablurilor unde conductorul de protec Ġie este cuprins în mantaua comun ă împreun ă cu conductoarele de faz ă, dacă torul dispozitivului diferen Ġial rezidual se monteaz ă pe cablu, conductorul de protecĠie se trece din nou în sens invers prin tor. Dispozitivele de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual trebuie alese úi circuitele electrice împ ărĠite astfel încât curentul de scurgere la p ământ, susceptibil s ă apară în timpul func Ġionării normale a sarcinii (sarcinilor) s ă nu produc ă întreruperea inutil ă a dispozitivului. 5.3.4.1.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual conform re Ġelei de alimentare . 5.3.4.1.2.2.1. Dispozitivele de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual pot sau nu pot s ă aibă o sursă auxiliară, luând în considerare prescrip Ġiile de la 5.3.4.1.2.2.2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 119 1185.3.4.1.2.2.2 . Utilizarea dispozitivelor de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual cu o surs ă auxiliară, care nu se deschide automat în cazul defect ării sursei auxiliare, este permis ă numai dac ă una din următoarele dou ă condiĠii este îndeplinit ă: – protecĠia împotriva contactului indirect este asigurat ă chiar úi în cazul defect ării sursei auxiliare – dispozitivele sunt instalate în instala Ġii exploatate, încercate úi verificate de c ătre persoane instruite (BA4) sau persoane calificate (BA5) 5.3.4.1.2.3. ReĠeaua TN În reĠelele TN-S dispozitivele de protec Ġie la curent diferen Ġial (DDR) rezidual pot fi utilizate ca măsură de protec Ġie suplimentar ă . În circuitele electrice din locuin Ġe utilizarea DDR-urilor este m ăsură tehnică principal ă de protec Ġie (conform HG nr. 1146/2006) . Dacă pentru un anumit echipament sau pentru anumite p ărĠi ale instala Ġiei, una sau mai multe dintre condiĠiile menĠionate la 4.1.3.1. nu pot fi satisf ăcute, acele p ărĠi pot fi protejate printr-un dispozitiv de protecĠie la curent diferen Ġial rezidual. De exemplu: circuitele cu impedan Ġa buclei de defect foarte mare, astfel încât dispozitivul de protec Ġie la scurtcircuit nu ac Ġionează . Dispozitivele de curent diferen Ġial rezidual se pot monta pe circuitele f ără conductor de protecĠie )(PEca o măsură tehnică de protec Ġie la defect (împotriva atingerii indirecte) cu condi Ġia de a fi de cel mult 30 mA. 5.3.4.1.2.4. ReĠea TT În reĠelele TT dispozitivele de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual pot fi utilizate ca m ăsură de protecĠie suplimentar ă . Dacă o instala Ġie este protejat ă printr-un singur dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual, acesta trebuie amplasat la originea instala Ġiei (racordul de alimentare) 5.3.4.1.2.5 . ReĠea IT Acolo unde protec Ġia este prev ăzută cu un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual úi nu este prevăzută deconectarea ca urmare a primului defect, curentul diferen Ġial trebuie s ă fie cel pu Ġin egal cu valoarea dublului curentului care circul ă de la primul defect la p ământ . 5.3.4.1.3. Dispozitive pentru controlul izola Ġiei Dispozitivul pentu controlul izola Ġiei monitorizeaz ă continuitatea izola Ġiei unei instala Ġii electrice. Acesta este destinat s ă semnalizeze o diminuare a nivelului de izola Ġie al instala Ġiei în scopul de a permite g ăsirea cauzei acestei diminu ări, înainte de apari Ġia unui al doilea defect. În acest mod se previne întreruperea aliment ării. Dispozitivele pentru controlul izola Ġiei trebuie astfel concepute sau montate încât s ă fie posibil ă modificarea set ării numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule. 5.3.4.2. Dispozitive de protec Ġie împotriva efectelor termice PrescripĠiile de protec Ġie împotriva efectelor termice sunt prev ăzute în subcap. 4.2. 5.3.4.3. Dispozitive de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor Alegerea dispozitivelor de protec Ġie, împotriva supracuren Ġilor (suprasarcin ă úi scurtcircuit) se face conform subcap 4.3., recomand ărilor din standardul pe p ărĠi SR EN 60269 pentru siguran Ġe úi recomand ărilor din standardele pe p ărĠi SR EN 60896 úi SR EN 60947 pentru întreruptoare. 5.3.4.3.1. PrescripĠii generale de montaj úi utilizare 5.3.4.3.1.1. Dispozitivele trebuie montate úi utilizate conform indica Ġiilor produc ătorului. 120 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 1195.3.4.3.1.2. La montarea siguran Ġelor cu filet, conductorul de faz ă se leagă la contacul central al soclului. 5.3.4.3.1.3. SiguranĠele fuzibile ale c ăror elemente de înlocuire sunt susceptibile a fi înlocuite sau conectate de c ătre alte persoane decât cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), trebuie s ă fie conform recomand ărilor din standardul SR EN 60269-3. SiguranĠele fuzibile sau ansamblurile de elemente de înlocuire susceptibile de a fi conectate sau înlocuite de c ătre alte persoane decât cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), trebuie montate în a úa fel încât s ă se asigure c ă elementele de înlocuire (de exemplu, port-fuzibilele) pot fi înlocuite sau conectate f ără riscul unui contact neinten Ġionat cu p ărĠile active. 5.3.4.3.1.4. Acolo unde întreruptoarele pot fi manevrate de c ătre alte persoane decât cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), ele trebuie s ă fie de un model sau montate în a úa fel încât s ă nu fie posibil ă modificarea regl ării releelor de supracurent, f ără acĠionare voluntar ă, prin utilizarea unei chei sau scule úi menĠinând o indica Ġie vizibilă a reglării sau calibr ării. 5.3.4.3.2. Alegerea dispozitivelor de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor în func Ġie de sistemele de pozare . Curentul nominal (sau curentul de reglaj) al dispozitivului de protec Ġie trebuie ales în conformitate cu subcap. 4.3. În cazul sarcinilor ciclice, valorile nI úi 2Itrebuie alese la valorile de baz ă cI úi zI(sau ‘ zI) pentru sarcină constantă echivalent ă termic unde: cI – este curentul de calcul pentru care s-a proiectat circuitul în regim continuu de funcĠionare. Curentul de calcul corespunde celei mai mari puteri electrice pe care o suport ă circuitul în regim normal. zI (sau ‘ zI) – este curentul admisibil al instala Ġiei de conectare nI – este curentul nominal al dispozitivului de protec Ġie 2I – este curentul care asigur ă funcĠionarea efectiv ă a dispozitivului de protec Ġie 5.3.4.4. Dispozitive de protec Ġie împotriva perturba Ġiilor electromagnetice. Alegerea dispozitivelor de protec Ġie împotriva perturba Ġiilor electromagnetice se face conform subcap. 4.4. 5.3.4.5. Dispozitive de separare (sec Ġionare), întrerupere úi comand ă 5.3.4.5.0. Generalit ăĠi 5.3.4.5.0.l Măsurile de separare (sec Ġionare), întrerupere úi comand ă neautomat ă, locală sau de la distanĠă sunt utilizate în scopul prevenirii sau evitarea pericolelor de accidentare a persoanelor sau deteriorarea (distrugerea) echipamentelor din instala Ġiile electrice. 5.3.4.5.0.2 Dispozitivele de separare trebuie s ă poată permite deconectarea instala Ġiei electrice, a circuitelor úi a aparatelor individuale pentru a se permite între Ġinerea, verificarea, detectarea defectelor úi efectuarea repara Ġiilor. 5.3.4.5.0.3 Dispozitivele de întrerupere de urgen Ġă (inclusiv oprirea de urgen Ġă), trebuie instalate, dac ă este necesar în caz de pericol, astfel ca tensiunea s ă fie întrerupt ă imediat printr-o menevr ă rapidă úi uúor recunoscut ă. 5.3.4.5.0.4 Dispozitivele de comand ă funcĠională trebuie prev ăzute pentru fiecare element al circuitului, care poate s ă fie comandat independent de celelalte p ărĠi ale instala Ġiei electrice. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 121 1205.3.4.5.1. Dispozitive de separare (sec Ġionare) 5.3.4.5.1.1. Dispozitivele de separare (sec Ġionare) din tablourile de distribu Ġie trebuie s ă separe în mod efectiv toate conductoarele active de alimentare de circuitul considerat, inclusiv conductorul neutru (N). Pot fi luate m ăsuri pentru separarea (sec Ġionarea) unui ansamblu de circuite prin acela úi dispozitiv, dacă condiĠiile de serviciu permit aceasta. 5.3.4.5.1.2. În reĠelele TN-C, conductorul (PEN) nu trebuie întrerupt, iar în re Ġelele TN-S, conductorul de protecĠie (PE) nu trebuie întrerupt. În toate re Ġelele conductoarele de protec Ġie nu trebuie s ă fie întrerupte. 5.3.4.5.1.3 Dispozitivele de separare (sec Ġionare) trebuie s ă corespund ă următoarelor condi Ġii: a) să suporte în stare nou ă, curată úi în condi Ġii uscate, în pozi Ġia deschis, între bornele fiec ărui pol, tensiunea de impuls la valoarea indicat ă în tabelul 5.10 în func Ġie de tensiunea nominală a instalaĠiei. b) să aibă un curent de scurgere transversal pe poli în pozi Ġia deschis care nu dep ăúeúte: – 0,5 mA pe pol, în stare nou ă, curată úi în condi Ġii uscate úi – 6 mA pe pol la sfâr úitul duratei de via Ġă convenĠională, determinat ă prin standardele corespunz ătoare (atunci când se aplic ă între bornele fiec ărui pol o tensiune de încercare egală cu 110% din tensiunea nominal ă între faz ă úi neutrul instala Ġiei). În cazul încercării în tensiune continu ă valoarea tensiunii trebuie s ă fie egal ă cu valoarea efectivă a tensiunii alternative de încercare. Tabelul 5.10 Tensiunea de Ġinere la impuls în func Ġie de tensiunea nominal ă Tensiunea nominal ă a instalaĠiei Tensiunea de Ġinere la impuls (kV) pentru dispozitivele de sec Ġionare ReĠea trifazat ă (V) Re Ġea monofazat ă cu punct median (V) Supratensiune de categoria III Supratensiune de categoria IV 230/400 277/480 400/690 1.000 120 ÷ 240 3 5 8 10 5 8 10 15 1 – Din punct de vedere al supratensiunilor de tr ăsnet nu se face nici o distinc Ġie, între re Ġelele legate la p ământ úi cele care nu sunt legate la p ământ 2 – Tensiunile de Ġinere la impuls se refer ă la o altitudine de pân ă la 2000 m. 5.3.4.5.1.4. DistanĠa deschiderii între contactele dispozitivului în pozi Ġia deschis trebuie s ă fie vizibil ă sau în mod clar úi sigur indicat ă prin marcarea „Închis” sau „Deschis”. Marcarea poate fi realizat ă prin utilizarea simbolurilor „0” úi „I” care s ă indice pozi Ġia „Deschis” respectiv „Închis”, acolo unde utilizarea acestor simboluri este permis ă prin standardele de echipament corespunz ătoare. 5.3.4.5.1.5. Dispozitivele cu semiconductoare nu trebuie utilizate ca dispozitive de sec Ġionare. 5.3.4.5.1.6. Dispozitivele de sec Ġionare trebuie concepute úi/sau instalate astfel încât s ă prevină închiderea neinten Ġionată provocat ă, de exemplu prin úocuri úi vibraĠii sau adoptarea de alte m ăsuri, după cum urmeaz ă: încuietori cu lac ăt, amplasare în locuri încuiate cu cheie sau sub carcase úi panouri de avertizare. Legarea în scurtcircuit úi la pământ pot fi utilizate ca m ăsuri suplimentare. 122 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 1215.3.4.5.1.7. Trebuie prev ăzute măsuri pentru protejarea dispozitivelor de sec Ġionare fără rupere în sarcină, împotriva deschiderii accidentale sau nepermise. Aceasta poate fi realizat ă prin amplasarea dispozitivului într-un spa Ġiu sau carcas ă care poate fi încuiată. Ca alternativ ă, dispozitivul f ără sarcină poate fi interblocat cu un întreruptor de sarcin ă. 5.3.4.5.1.8. Mijloacele de separare (sec Ġionare) trebuie prev ăzute să deconecteze to Ġi polii de alimentare corespunz ători . SecĠionarea poate fi realizat ă, de exemplu, cu ajutorul: – separatoarelor, întreruptoarelor – separatoare multipolare sau unipolare; – întreruptoarelor garantate prin norme pentru separare (sec Ġionare); – prizelor úi fiúelor; – siguranĠelor fuzibile în distribu Ġiile în care nu exist ă conductor neutru sau acesta nu trebuie întrerupt (de exemplu: alimentarea motoarelor trifazate, în re Ġele TNC); – bornelor special concepute care împiedic ă deplasarea conductorului. 5.3.4.5.1.9. Toate dispozitivele utilizate pentru sec Ġionare trebuie s ă fie în mod clar identificate, de exemplu, prin marcarea circuitului pe care-l separ ă. 5.3.4.5.1.10. Aptitudinea de separare a întreruptoarelor automate, este indicat ă prin simbolul marcat pe aparat, (din SR EN 60898 úi SR EN 60947). Pentru întreruptoarele automate, altele decât cele ac Ġionate prin buton de comand ă, poziĠia deschis trebuie să fie indicat ă prin simbolul 0 (un cerc) úi poziĠia închis prin simbolul I (o linie scurt ă verticală). Pentru întreruptoarele automate ac Ġionate cu ajutorul a dou ă butoane, butonul de comand ă prevăzut numai pentru comanda de deschidere trebuie s ă fie roúu úi/ sau marcat cu simbolul 0. 5.3.4.5.2. Dispozitive de întrerupere de urgen Ġă (inclusiv oprirea de urgen Ġă) 5.3.4.5.2.1. Dispozitivele de întrerupere de urgen Ġă trebuie să poată întrerupe curentul de plin ă sarcină a părĠii respective din instala Ġie . 5.3.4.5.2.2. Mijloacele pentru întreruperea de urgen Ġă pot fi compuse: – dintr-un dispozitiv de întrerupere capabil s ă întrerupă în mod direct alimentarea respectiv ă; – dintr-o combina Ġie de echipamente puse în func Ġiune printr-o singur ă acĠionare pentru întreruperea aliment ării respective. Prizele úi fiúele nu trebuie prev ăzute pentru a fi utilizate ca mijloace de întrerupere de urgen Ġă. Pentru oprirea de urgen Ġă menĠinerea aliment ării poate fi necesar ă, de exemplu, pentru frânarea p ărĠilor aflate în mi úcare. 5.3.4.5.2.3 Întreruperea de urgen Ġă poate fi realizat ă, de exemplu, cu ajutorul: – întreruptoarelor din circuitul principal; – butoane de comand ă úi aparate similare din circuitele de comand ă (auxiliare) 5.3.4.5.2.4 Dispozitivele de întrerupere cu ac Ġionare manual ă pot fi alese pentru întreruperea direct ă a circuitului principal acolo unde acesta se poate efectua. Întreruptoarele automate, contactoarele etc. se deschid de la distan Ġă prin butonul (comutatorul) care acĠionează în circuitul de declan úare al bobinei. 5.3.4.5.2.5 Mijloacele de comand ă (butoane de comand ă, comutatoare etc.) ale dispozitivelor de întrerupere de urgen Ġă trebuie s ă fie identificate în mod clar, de preferin Ġă prin culoarea ro úie care să contrasteze cu fondul. 5.3.4.5.2.6 Mijloacele de comand ă trebuie s ă fie uúor accesibile în locurile unde poate s ă apară pericolul, eventual, în toate locurile suplimentare de unde pericolul poate fi îndep ărtat de la distan Ġă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 123 1225.3.4.5.2.7 Mijloacele de comand ă ale unui dispozitiv de întrerupere de urgen Ġă trebuie s ă poată fi zăvorâte sau blocate în pozi Ġia de întrerupere a func Ġionării „Închis” sau „Oprit”, în afar ă de cazul în care mijloacele de comand ă ale unui dispozitiv de întrerupere de urgen Ġă úi cele pentru realimentare sunt sub comanda aceleia úi persoane. Decuplarea unui dispozitiv de întrerupere de urgen Ġă nu trebuie s ă permită realimentarea p ărĠii respective a instala Ġiei. Dispozitivele de oprire de urgen Ġă cu zăvorâre mecanic ă trebuie s ă respecte standardul SR EN 60947- 5-5. 5.3.4.5.2.8. Exemple de instala Ġii unde se utilizeaz ă întreruperi de urgen Ġă: – sisteme de pompare pentru lichide inflamabile; – sisteme de ventila Ġie normal ă; – laboratoare electrice úi platforme de încerc ări; – bucătării mari. 5.3.4.5.2.9. Exemple de instala Ġii unde se utilizeaz ă opriri de urgen Ġă: – scări rulante; – ascensoare; – elevatoare; – transportoare; – maúini – unelte. 5.3.4.5.2.10. Pentru ma úinile cu motor electric, s uplimentar, se vor aplica úi recomand ările din standardul SR EN 60204-1. 5.3.4.5.3. Dispozitive de întrerupere (comand ă) funcĠională 5.3.4.5.3.1 Dispozitivele de întrerupere func Ġională, trebuie s ă corespund ă celor mai severe condi Ġii pentru care ele pot fi solicitate s ă funcĠioneze. 5.3.4.5.3.2 Dispozitivele de întrerupere func Ġională pot întrerupe curentul electric f ără să fie necesar ă deschiderea polilor coresponden Ġi : a) dispozitivele de comand ă cu semiconductoare sunt exemple de dispozitive capabile s ă întrerupă curentul din circuit dar nu deschid polii coresponden Ġi. b) întreruperea func Ġională poate fi realizat ă prin intermediul unor întreruptoare, dispozitive semiconductoare, contactoare, relee, prize de curent nominal de cel mult 16 A. 5.3.4.5.3.3 Separatoarele, siguran Ġele fuzibile úi elementele de conectare nu trebuie utilizate pentru întreruperea func Ġională. 5.4 Instala Ġii electrice pentru prize úi iluminat normal 5.4.1. Circuitele iluminatului normal trebuie s ă fie distincte de circuitele de prize. 5.4.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comand ă úi de semnalizare, dac ă circuitele respective func Ġionează la aceeaúi tensiune. 5.4.3. Circuitele úi dozele iluminatului normal trebuie s ă fie distincte de cele ale iluminatului de siguranĠă. ExcepĠiile sunt men Ġionate în cap. 7. 5.4.4. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de iluminat normal se face respectând prevederile din subcap. 5.4 úi secĠiunile minime din anexa 5.32. 124 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 1235.4.5 . Se recomand ă ca la stabilirea num ărului circuitelor de iluminat normal s ă nu se dep ăúească o putere total ă instalată de 3 kW pe un circuit monofazat úi de 8 kW pe un circuit trifazat. 5.4.6. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priz ă monofazate se face respectându-se prevederile din subcap. 5.2.4. úi secĠiunile minime din anexa 5.32. 5.4.7. Puterea instalat ă pe un circuit monofazat de prize din cl ădirile de locuit úi social – culturale este de 2kW. În locuinĠe, pentru receptoare cu puteri de peste 2 kW (de ex. ma úini de spălat, aparate de climatizare etc.), trebuie prev ăzute circuite de priz ă separate. SecĠiunile conductoarelor se dimensioneaz ă corespunz ător puterii receptorului /receptoarelor dar nu vor fi mai mici decât cele din anexa 5.32. 5.4.8. Prizele cu tensiunea de 230 V vor fi prev ăzute cu contact de protec Ġie. 5.4.9. Dimensionarea circuitelor de priz ă trifazate se face respectând condi Ġiile din subcap. 5.2.4 úi prevederile din subcap. 5.3.1 referitoare la condi Ġiile de alimentare a receptoarelor de putere. 5.4.10. Dimensionarea circuitelor care alimenteaz ă prize de tensiuni reduse prin transformator, se face pe baza puterii nominale a transformatorului. 5.4.11. Dimensionarea coloanei de alimentare a tablourilor de lumin ă úi prize se face conform prevederilor din subcap.5.2.4 úi prevederilor recomandate de SR 234. 5.4.12. Trebuie evitat ă traversarea înc ăperilor din clasele de mediu AD 2, AD 3, AD 4, AF 2, AF 3, AF 4, AA 5 úi din categoria BE 2 cu circuite electrice care deservesc alte înc ăperi. Fac excep Ġie încăperile pentru buc ătării úi băi din locuin Ġe, precum úi alte cazuri justificate de c ătre proiectant, în care se admit astfel de travers ări, cu luarea de m ăsuri de protec Ġie corespunz ătoare influenĠelor externe . 5.4.13. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribu Ġie. 5.4.14. La instalarea conductoarelor unui circuit sau mai multor circuite în acela úi element de protec Ġie (tuburi, jgheaburi etc.) trebuie se respect ă úi prevederile din subcap. 5.2.12. 5.4.15. Corpurile de iluminat se aleg úi se monteaz ă respectându-se pe lâng ă prevederile din acest normativ, precum úi condiĠiile din reglement ările specifice referitoare la proiectarea úi executarea sistemele de iluminat artificial. Pentru corpurile de iluminat din înc ăperile cu destina Ġii speciale se vor respecta úi condiĠiile din capitolul 7. 5.4.16. Alegerea corpurilor de iluminat úi a surselor de lumin ă se face în func Ġie de : – influenĠele externe (anexa 5.2); – destinaĠiile încăperilor úi a construc Ġiei; – cerinĠele luminotehnice; – măsurile de protec Ġie împotriva úocurilor electrice (subcap.4.1); – regimul de func Ġionare; – criteriile economice. 5.4.17. În încăperi cu aglomer ări de persoane úi săli aglomerate se folosesc corpuri de ilumint executate din materiale incombustibile sau cu întârziere la propagarea fl ăcării. 5.4.18. În încăperi din clasa BE2 corpurile de iluminat se aleg conform subcap. 4.2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 125 124 5.4.19. Corpurile de ilumint echipate cu l ămpi incandescente, fluorescente sau cu desc ărcări în vapori metalici care se instaleaz ă în depozite cu materiale combustibile, categoria BE 2, trebuie s ă fie prevăzute cu glob, respectiv cu difuzor úi dacă există úi pericol de úocuri mecanice, vor avea úi grătar protector. Conductorul de faz ă se leagă în dulia l ămpii la borna din interior, conductorul neutru (N) la borna conectată la partea filetat ă a duliei, iar conductorul de protec Ġie (PE) la borna marcat ă pentru acesta . 5.4.20. Corpurile de iluminat echipate cu l ămpi cu desc ărcări se prev ăd cu dispozitive pentru îmbunătăĠirea factorului de putere. 5.4.21. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan, bol Ġuri, dibluri etc.) se aleg astfel încât s ă poată suporta f ără deformări o masă egală cu de 5 ori masa corpului de iluminat respectiv, dar nu mai pu Ġin de 10 kg. 5.4.22. Întreruptoarele úi butoanele pe circuitele pentru iluminat trebuie montate numai pe conductoarele de faz ă. Se recomand ă ca întreruptoarele, comutatoarele úi butoanele s ă se monteze la în ălĠimea de 0,6 … 1,5m, măsurată de la aparat pân ă la nivelul pardoselii finite. 5.4.23. Butonul de sonerie din locuin Ġe se monteaz ă pe circuitul secundar al transformatorului ce asigură alimentarea cu TFJS. 5.4.24. În clădirile de locuit se prev ăd în fiecare înc ăpere prize dup ă necesităĠi. 5.4.25. Se recomand ă ca prizele s ă fie montate pe pere Ġi la următoarele în ălĠimi măsurate de la axul aparatului pân ă la nivelul pardoselii finite: – peste 2,0 m , la úcoli, în clase; – peste 1,5 m în camerele de copii din cre úe, grădiniĠe, cămine, spitale de copii úi alte clădiri similare; – peste 0,1 m în alte înc ăperi decât grupuri sanitare, du úuri, băi, spălătorii úi bucătării, indiferent de natura pardoselii 5.4.26. În cazul instal ării prizelor în pardoseli sau pe pardoseli trebuie s ă se foloseasc ă fie prize în execuĠie special ă, omologate pentru acest scop, fie prize în execu Ġie normal ă, protejate în cutii speciale care asigur ă gradul de protec Ġie (la pătrunderea corpurilor solide, a apei úi la úocurile mecanice (conform recomand ărilor din SR EN 60529) necesar în scopul respectiv. 5.4.27. Prizele dintr-o instala Ġie electric ă utilizate pentru diferite tensiuni nominale, trebuie s ă fie distincte ca form ă sau să se marcheze distinct în mod vizibil. 5.4.28. Se admite instalarea prizelor în depozitele cu materiale combustibile categoria BE2 cu condi Ġia ca acestea s ă fie prevăzute cu dispozitiv de protec Ġie diferen Ġială. (curentul diferen Ġial rezidual nominal trebuie să fie d 30 mA) úi amplasate la min. 1 m de materialele combustibile. 5.4.29. În încăperi în care se impun condi Ġii speciale de protec Ġie datorită utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie s ă fie de tip special (de ex. cu obturatori) úi prevăzute cu dispozitive de protecĠie diferen Ġială d 30 mA. 5.4.30. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comuta Ġie pentru montaj îngropat în elemente de construc Ġie se monteaz ă în doze de aparat. 5. 4.31. Întreruptoarele, comutatoarele, butoanele úi prizele din înc ăperi pentru b ăi, grupuri sanitare úi piscine, se instaleaz ă respectându-se condi Ġiile din subcap. 7.1 úi 7.2. 126 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 125 5.5. Sisteme de legare la p ământ 5.5.1.Generalit ăĠi 5.5.1.1. Sistemele de legare la p ământ au drept scop: a) asigurarea poten Ġialului pământului pentru: – conductorul PEN, în re Ġelele TN-C. Conductorul PEN, la consumator, este conectat la borna (bara) principal ă de legare la p ământ a instala Ġiei (fig. 5.1.), care ofer ă posibilitatea conectării electrice a unui num ăr de conductoare în scopul leg ării la pământ; – conductorul neutru (N), în re Ġelele TN-S pentru a permite conectarea la re Ġea a receptoarelor monofazate sau trifazate legate în stea úi neuniform înc ărcate pe faze; – conductorul de protec Ġie (PE), în re Ġelele TN-S, pentru a asigura protec Ġia persoanelor úi a animalelor împotriva úocurilor electrice; – masele metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, în schemele IT, TT sau în reĠelele TN-C úi TN-S atunci când se impune. b) limitarea influen Ġelor electroenergetice datorate unor supratensiuni (a se vedea 4.4); c) disiparea sarcinilor electrice în sol, datorate supratensiunilor de tr ăsnet, loviturilor de trăsnet directe (cap.6). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 127 126 Fig. 5.1 Sistem de legare la p ământ . Conductoare de protec Ġie úi conductoare de echipoten Ġializare Legendă : M – masă; C – parte conductoare str ăină; parte conductoare care nu face parte din instala Ġia electric ă úi care poate introduce un potenĠial electric, în general poten Ġialul electric al p ământului local; C1 – conduct ă metalică de apă, din exterior; C2 – conductă metalică de apă uzată, din exterior; C3 – conduct ă metalică de gaz racord electroizolant, din exterior; C4 – aer condiĠionat; C5 – sistem de înc ălzire; C6 – conduct ă metalică de apă, de exemplu, într-o baie; C7 – p ărĠi conductoare străine în zona de accesibilitate la atingere a p ărĠilor conductoare; B – born ă principal ă de legare la p ământ (bar ă colectoare principală de legare la p ământ); T – priz ă de pământ, (electrod de p ământ); T1 – priz ă de pământ (electrod de p ământ) în fundaĠie; T2 – priz ă de pământ, (electrod de p ământ) pentru IPT dac ă este necesar; IPT – instala Ġie de protec Ġie împotriva trăsnetului; PE – bar ă pentru conectarea conductoarelor de prote Ġie; 1 – conductor de protec Ġie; 2 – conductor de echipoten Ġializare; 3 – conductor de echipoten Ġializare pentru echipoten Ġializare suplimentar ă; 4 – conductor de coborâre pentru o instala Ġie de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (IPT); 5 – conductor de legare la p ământ 5.5.1.2. Un sistem de legare la p ământ se compune din: – borna (bara) principal ă de legare la p ământ; – conductoare de protec Ġie (PE); – conductoare pentru leg ătură de echipoten Ġializare (conductoare principale de legare la pământ) ; – conductoare de ramifica Ġii; – conductoare de legare la priza de p ământ; – priza de p ământ. 128 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 127 5.5.1.3. Sistemul de legare la p ământ trebuie: – să fie sigur úi corespunz ător pentru prescrip Ġiile de protec Ġie; – să fie stabil termic la curentii de defect . Acesta nu trebuie s ă conducă la solicitări termice, termomecanice, electromecanice úi úocuri electrice. – să asigure robuste Ġe, protecĠie mecanic ă úi rezistenĠă corespunz ătoare la coroziune fa Ġă de influenĠele externe la care ar putea fi supus. 5.5.2. Born ă /bara principal ă de legare la p ământ 5.5.2.1. În fiecare instala Ġie la nivelul tabloului general trebuie prev ăzută o bornă /bară principal ă de legare la p ământ, la care trebuie conectate urm ătoarele conductoare: – conductorul PEN din racordul de alimentare; – conductorul (conductoarele) PEN, ce se distribuie la consumator atunci când re Ġeaua de distribuĠie este TN-C; – conductorul PE, ce se distribuie la consumator în cazul în care alimentarea receptoarelor se face în sistem TN-S; – conductorul N, ce se distribuie la consumator în cazul în care alimentarea receptoarelor se face în sistem TN-C-S; – conductoare pentru leg ătură de echipoten Ġializare; – conductoare de legare la p ământ. 5.5.2.2. Nu se conecteaz ă fiecare conductor de protec Ġie în parte direct la born ă /bara principal ă de legare la p ământ dacă sunt conectate prin alte conductoare principale de protec Ġie . 5.5.2.3. Fiecare conductor conectat la born ă /bara principal ă de legare la p ământ trebuie s ă poată fi deconectat individual. Aceast ă conectare trebuie s ă fie sigură úi deconectabil ă numai prin intermediul unei scule. 5.5.3. Conductoare de protec Ġie 5.5.3.1. Conductoarele de protec Ġie (PE) pot fi: – conductoare în cabluri multiconductoare; – conductoare neizolate sau izolate instalate fix; – conductoare izolate sau neizolate într-o incint ă comună cu conductoarele active; – mantaua metalic ă a cablului, ecranul cablului, arm ătura cablului, tresa metalic ă, conductorul concentric, conducta metalic ă de protec Ġie, jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare, carcasele aparatajului de joas ă tensiune sau suporturi metalice ale echipamentelor, dac ă sunt îndeplinite simultan urm ătoarele prescrip Ġii: x continuitatea lor electric ă este asigurat ă prin construc Ġie sau printr-o conectare corespunz ătoare astfel încât s ă se asigure protec Ġia împotriva deterior ări mecanice, chimice sau electrochimice; x trebuie s ă permită conectarea altor conductoare de protec Ġie la fiecare punct de conectare predeterminat. 5.5.3.2. Nu este permis ă utilizarea urm ătoarelor p ărĠi metalice drept conductoare de protec Ġie: – conducte pentru ap ă; – conducte pentru gaze úi/sau lichide inflamabile; – părĠi constructive supuse solicit ărilor mecanice în func Ġionare normal ă; – părĠi metalice flexibile; – conducte metalice flexibile sau pliabile, numai dac ă nu sunt destinate pentru acest scop; – suporturi pentru conducte; – tăvi de cabluri úi scări pentru cabluri, dac ă nu se asigur ă continuitatea electric ă a acestora. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 129 1285.5.3.3. Conductoarele de protec Ġie trebuie protejate corespunz ător împotriva deterior ărilor mecanice, chimice sau electrochimice, împotriva for Ġelor electrodinamice úi termodinamice. 5.4.3.4. Îmbinările conductoarelor de protec Ġie trebuie s ă fie accesibile pentru verificare úi încercare cu următoarele excep Ġii: – îmbinări umplute cu mas ă izolantă; – îmbinări capsulate; – jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare; – îmbinări care formeaz ă parte a unui echipament, care respect ă standardele echipamentului. 5.5.3.5. Nici un dispozitiv de comuta Ġie nu trebuie înseriat pe conductorul de protec Ġie, dar trebuie prevăzute îmbin ări care pot fi deconectate în scopuri de încercare, prin utilizarea unei scule. 5.5.3.6. Unde se utilizeaz ă monitorizarea leg ării la pământ, nici un dispozitiv specializat (de exemplu senzori de ac Ġionare, bobine) nu trebuie conectat, în serie, în conductoarele de protec Ġie. 5.5.3.7. SecĠiunea minim ă a conductoarelor de protec Ġie : a. secĠiunea minim ă a fiecărui conductor de protec Ġie trebuie s ă îndeplineasc ă condiĠiile întreruperii automate a aliment ării (de văzut 4.1.3.1) úi trebuie s ă fie capabil s ă reziste la curentul de defect prezumat. b. secĠiunea conductoarelor de protec Ġie nu trebuie s ă fie mai mic ă decât valoarea indicat ă de tabelul 5.17 sau de valoarea determinat ă de relaĠia de mai jos, atunci când timpii de întrerupere, în caz de defect, nu dep ăúesc 5s: ktIS unde: – S – este sec Ġiunea în mm2; – I – este valoarea efectiv ă, în A a curentului de defect prezumat, pentru un defect cu impedanĠă neglijabil ă, care poate trece prin dispozitivul de protec Ġie; – t- este timpul de ac Ġionare, în secunde, a dispozitivului de protec Ġie pentru întrerupere automată; – k- este factorul care depinde de materialul conductorului de protec Ġie, de izola Ġie úi de temperaturile ini Ġiale úi finale. Valorile coeficientului ksunt date de relatia: if c C QkTETE UE ln) 20 ( 200 unde: cQ – este capacitatea caloric volumetric ă a materialului conductorului (J/0C mm3) la 200C . E – este inversul coeficientului de temperatur ă a rezistivit ăĠii la 00C pentru conductor (0C); 20U – rezistivitatea electric ă a materialului conductorului la 200C (:mm); iT – temperatura ini Ġială a conductorului (0C); fT – temperatura final ă a conductorului (0C); Valorile parametrilor E, cQ úi 20U sunt date în tabelul 5.11 pentru principalele materiale conductoare . 130 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 129Tabelul 5.11. Valoarea parametrilor pentru diferite materiale Material E 0C cQ J/0C mm3 20U :mm 200) 20 ( UE C Qc 2mmsA Cupru 234,5 3,45 u 10-317,241 u 10-6 226 Aluminiu 228 2,5 u 10-328,264 u 10-6 148 Plumb 230 1,45 u 10-3214 u 10-641 OĠel 202 3,8 u 10-3138 u 10-678 Utilizând formula de mai sus úi date din tabelul 5.11 valorile coeficientului k pentru conductorul de protecĠie, în func Ġie de natura acestuia (solu Ġiile cele mai utilizate în tehnica de proiectare) sunt date în tabelele 5.12 – 5.16. Tabelul 5.12. Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protec Ġie izolate neîncorporate în cabluri úi nici în mănunchi cu alte cabluri IzolaĠia conductorului Temperatura 0Cb Materialul conductorului Cupru Aluminiu O Ġel IniĠială Final ă Valori pentru k 700C PVC 30 160/140a143/133a95/88a 52/49a 900C PVC 30 160/140a143/133a95/88a 52/49a 900C materiale termo- rigide (XLPE, EPR) 30 250 176 116 64 600C cauciuc 30 200 159 105 58 850C cauciuc 30 220 166 110 60 Cauciuc siliconic 30 350 201 133 73 a – Valoarea cea mai mic ă se aplică conductoarelor izolate cu PVC cu sec Ġiune mai mare de 300 mm2 b – Limite de temperatur ă pentru diferite tipuri de izola Ġie sunt indicate în CEI 60724 Tabelul 5.13. Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protec Ġie neizolate în contact cu canalul unui cablu dar nu în m ănunchi cu alte cabluri Acoperirea cablului Temperatura 0Ca Materialul conductorului Cupru Aluminiu O Ġel IniĠială Final ă Valori pentru k PVC 30 200 159 105 58 Polietilen ă 30 150 138 91 50 CSP (cauciuc rezistent la ulei) 30 220 166 110 60 a – Limite de temperatur ă pentru diferite tipuri de izola Ġie sunt indicate în CEI 60724 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 131 130Tabelul 5.14. Valori ale coeficientului kpentru conductoare de protec Ġie ca un conductor izolat încorporat într-un cablu sau în m ănunchi cu alte cabluri sau conductoare izolate IzolaĠia conductorului Temperatura 0C Materialul conductorului Cupru Aluminiu O Ġel IniĠială Final ă Valori pentru k 700C PVC 70 160/140a115/103a76/68a 42/37a 900C PVC 90 160/140a100/86a66/57a 36/31a 900C materiale termo- rigide (XLPE, EPR) 90 250 143 94 52 600C cauciuc 60 200 141 93 51 850C cauciuc 85 220 134 89 48 Cauciuc siliconic 180 350 132 87 47 a – Valoarea cea mai mic ă se aplică conductoarelor izolate cu PVC cu sec Ġiune mai mare de 300 mm2 b – Limite de temperatur ă pentru diferite tipuri de izola Ġie sunt indicate în CEI 60724 Tabelul 5.15. Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protec Ġie ca strat metalic al cablului de exemplu arm ătură, manta metalic ă, conductor concentric etc. IzolaĠia conductorului Temperatura 0Ca Materialul conductorului Cupru Aluminiu Plumb O Ġel IniĠială Finală Final Valori pentru k 700C PVC 60 200 141 93 26 51 900C PVC 80 200 128 85 23 46 900C materiale termo- rigide (XLPE, EPR) 80 200 128 85 23 46 600C cauciuc 55 200 144 95 26 52 850C cauciuc 75 220 140 93 26 51 Acoperire cu material PVC 70 200 135 – – – Neizolat în manta minerală 105 250 135 – – – a – Limite de temperatur ă pentru diferite tipuri de izola Ġie sunt prezentate în CEI 60724 Tabelul 5.16. Valorile ale coeficientului k pentru un conductor activ Materialul conductorului Cupru Aluminiu Plumb CondiĠii Temperatura iniĠială 0C Valoare k Temperatura maximă 0C Valoare k Temperatura maximă 0C Valoare k Temperatura maximă 0C Vizibil úi în zonă restricĠionată 30 228 500 125 300 82 500 CondiĠii normale 30 159 200 105 200 58 200 Risc de incendiu 30 138 150 91 150 50 150 132 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 131Tabelul 5.17 SecĠiune minim ă pentru conductoare de protec Ġie SecĠiunea conductorului de fază S mm2 SecĠiunea minim ă corespunz ătoare conductorului de protecĠie mm2 Când conductorul de protec Ġie este de acela úi material cu al conductorului de faz ă Când conductorul de protec Ġie nu este de acela úi material cu al conductorului de faz ă 16dS S Skk 21 35 16d S 16a 16 21kk 35!S 2aS 221S kk unde 1k este valoarea pentru conductorul de faz ă, provenit ă din tabelul 5.13. 2keste valoarea pentru conductorul de protec Ġie, aleasă din tabelele de la 5.11 pân ă la 5.15. a Pentru conductorul PEN, reducerea sec Ġiunii este permis ă numai cu îndeplinirea regulilor pentru dimensiuni ale conductorului ne utru (a se vedea 5.2.4.6) Dacă aplicarea formulei conduce la o sec Ġiune nestandardizat ă, trebuie utilizat un conductor cu secĠiunea standardizat ă mai mare cea mai apropiat ă. c. atunci când se utilizeaz ă cablu cu izola Ġie mineral ă nu trebuie calculat ă secĠiunea mantalei metalice, când aceasta este folosit ă drept conductor de protec Ġie, deoarece mantaua metalic ă are o capacitate la defect fa Ġă de pământ mai mare decât a conductoarelor de faz ă (conf. SR EN 60702-1). d. secĠiunea fiec ărui conductor de protec Ġie care nu face parte din cablu sau care nu este într-o incintă cu conductorul de faz ă, nu trebuie s ă fie mai mic ă de: – 2,5 mm2 Cu sau 16 mm2 Al, dacă este asigurat ă protecĠia împotriva deterior ărilor mecanice, – 4 mm2 Cu sau 16 mm2 Al, dacă nu este prev ăzută protecĠia împotriva deterior ărilor mecanice. e. dacă conductorul de protec Ġie face parte dintr-un cablu sau se afl ă într-un tub de protec Ġie împreună cu conductoarele de faz ă ale aceluia úi circuit sec Ġiunea minim ă pentru aluminiu este de 4 mm2. f. când conductorul de protec Ġie este comun pentru unul sau mai multe circuite, sec Ġiunea trebuie stabilit ă după cum urmeaz ă: – calculată cu relaĠia de la punctul c pentru cei mai dezavantajo úi curenĠi de defect prezumaĠi úi timpi de ac Ġionare corespunz ători acestor circuite, sau – selectată conform tabelului de la punctul b, dar s ă corespund ă conductorului de faz ă; – identică cu secĠiunea cea mai mare din circuit. 5.5.3.8. Dacă dispozitivele de protec Ġie la supracurent sunt utilizate pentru protec Ġia împotriva úocului electric, conductorul de protec Ġie trebuie încorporat în acela úi sistem de pozare ca úi conductoarele active sau amplasate în imediata apropiere a acestuia. 5.5.4. Conductoare PEN 5.5.4.1. Un conductor PEN poate fi utilizat numai în instala Ġii electrice fixe úi din considerente mecanice nu trebuie s ă aibă o secĠiune mai mic ă de: – 10 mm2 Cu sau – 16 mm2 Al MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 133 1325.5.4.2. Conductorul PEN trebuie izolat pentru tensiunea nominal ă a reĠelei. 5.5.4.3. Carcasele metalice ale sistemelor de pozare nu trebuie utilizate drept conductoare PEN. 5.5.4.4. Dacă de la orice punct al unei instala Ġii funcĠiile de conductor neutru (N) úi de conductor de protecĠie (PE) sunt asigurate prin conductoare separate, nu este permis s ă se conecteze conductorul neutru la orice alt ă parte a instala Ġiei legată la pământ. Este permis s ă se formeze mai mult de un conductor neutru sau mai mult de un conductor de protec Ġie din conductorul PEN. Se prev ăd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru úi respectiv conductoarele de protec Ġie. În acest caz conductorul PEN, din racordul de alimentare, trebuie conectat la borna sau bara prev ăzută pentru conductorul de protec Ġie. 5.5.4.5. PărĠile conductoare str ăine nu trebuie utilizate drept conductoare PEN în tensiune alternativ ă úi PEL în tensiune continu ă. 5.5.4.6. Un conductor de întoarcere PEL pentru o alimentare în tensiune continu ă a unui echipament din tehnologia informatic ă poate servi drept conductor de legare la p ământ úi conductor de protec Ġie. 5.5.5. Conductoare de echipoten Ġializare 5.5.5.1. SecĠiunea minim ă a conductoarelor de echipoten Ġializare care sunt conectate la borna (bara) principală de legare la p ământ este : – 6 mm2 Cu sau – 16 mm2 Al sau – 50 mm2 OL 5.5.5.2. Conductorul de echipoten Ġializare pentru echipoten Ġializare suplimentar ă care conecteaz ă două părĠi conductoare accesibile trebuie s ă aibe secĠiunea egal ă (sau mai mare) cu sec Ġiunea cea mai mic ă a conductoarelor de protec Ġie care au úi rol de echipoten Ġializare (fig. 5.2). Fig. 5.2 Conductor pentru echipoten Ġializare suplimentar ă. M1, M2 – p ărĠi conductoare accesibile, Sb – secĠiunea conductorului de leg ătură pentru echipoten Ġializare. 5.5.5.3. Un conductor de echipoten Ġializare pentru echipoten Ġializare suplimentar ă care conecteaz ă părĠi conductoare accesibile la p ărĠile conductoare str ăine trebuie s ă aibă secĠiunea mai mare sau cel puĠin egală cu 0,5 din sec Ġiunea conductorului de protec Ġie al părĠii conductoare accesibile (fig. 5.3) cu condiĠia ca Sb să fie de cel pu Ġin 2,5 mm2 Cu dacă conductorul este protejat mecanic sau 4 mm2 Cu dacă conductorul nu este protejat mecanic. Un conductor de echipoten Ġializare se consider ă protejat mecanic prin introducerea lui într- un tub de protec Ġie, într-un jgheab pentru cabluri sau dac ă este protejat similar. M1 M2 Sb SPE2 SPE1 SPE1 SPE2 Sb SPE1 134 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 133 Fig. 5.3 Conductor pentru echipoten Ġializare suplimentar ă care corecteaz ă părĠi conductoare accesibile 5.5.6. Conductoare de legare la p ământ 5.5.6.1. Conductoarele de legare la p ământ fac leg ătura dintre: – borna sau bara principal ă de legare la p ământ, – bara de egalizare a poten Ġialelor, – părĠi metalice accesibile, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune (atunci când nu exist ă o bară de egalizare a poten Ġialelor) úi priza de p ământ. 5.5.6.2. Conectarea unui conductor de legare la p ământ la un electrod al prizei de p ământ trebuie realizată ferm úi corespunz ător din punct de vedere electric. Conectarea trebuie s ă fie realizat ă prin sudare exotermic ă, conector cu presiune, cleme sau alte conectoare mecanice. Conectoarele mecanice trebuie montate conform cu instruc Ġiunile produc ătorului. Când se folosesc cleme acestea nu trebuie s ă deterioreze conductorul de legare la p ământ sau electrodul. 5.5.6.3. SecĠiunea minim ă a conductoarelor de legare la p ământ, când nu sunt îngropate în p ământ, trebuie să corespund ă condiĠiilor de la 5.5.3.7. 5.5.6.4. SecĠiunea minim ă a conductoarelor de legare la p ământ, când sunt îngropate, trebuie s ă fie conform cu tabelul 5.18. Tabelul 5.18 SecĠiunea minim ă a conductorului de legare la p ământ îngropat Conductor de legare la p ământ SecĠiunea minim ă în mm2 Protejat împotriva deterior ărilor mecanice SecĠiunea minim ă în mm2 Neprotejat împotriva deterior ărilor mecanice C upru OĠe l C upru OĠel Protejat împotriva coroziunii 2 ,5 10 1 6 16 Neprotejat împotriva coroziunii 2 5 50 2 5 50 5.5.7 . Prize de p ământ 5.5.7.1. Priza de p ământ este realizat ă dintr-unul sau mai mul Ġi electrozi (electrozi de p ământ). 5.5.7.2. Sunt recomandate urm ătoarele tipuri de electrozi: – bare rotunde, Ġevi sau profil cruce; – bandă (panglică) sau cornier; – plăci; – structură metalică subterană îngropată în fundaĠii sau în sol; – armătura metalic ă (sudată) a betonului (cu excep Ġia betonului precomprimat) îngropat ă în pământ; M Sb SPE Sb 0,5 S PE Structură din oĠel (conductă, cadru, etc.) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 135 134 5.5.7.3. Nu trebuie utilizate ca electrozi conductele metalice pentru lichide inflamabile sau gaze. Această prescripĠie nu trebuie s ă împiedice leg ătura de echipoten Ġializare a unor astfel de conducte (a se vedea fig. 5.1) . 5.5.7.4. Obiectele metalice cufundate în ap ă nu pot fi utilizate ca electrozi. 5.5.7.5. Materialele úi dimensiunile electrozilor (electrozilor de p ământ) trebuie alese pentru a rezista la coroziune úi pentru a avea rezisten Ġa mecanic ă adecvată. 5.5.7.6. Pentru materialele utilizate în mod obi únuit, dimensiunile minime, din punctul de vedere al coroziunii úi solicitării mecanice, pentru electrozi, când sunt îngropa Ġi în pământ, sunt prezentate în tabelul 5.19. 5.5.7.7. La alegerea tipului úi a adâncimii de montare a electrodului în sol trebuie acordat ă atenĠie condiĠiilor locale, útiind că unui sol uscat úi îngheĠat îi creúte rezisten Ġa la o asemenea valoare încât s ă influenĠeze negativ m ăsurile de protec Ġie împotriva úocurilor electrice . 5.5.7.8. Când se utilizeaz ă materiale diferite în sistemul de legare la p ământ, trebuie avut în vedere s ă nu se produc ă coroziune electrolitic ă care ar duce la întreruperea continuit ăĠii electrice. Electrozii realiza Ġi din oĠel úi încorpora Ġi în beton (în funda Ġie) au acela úi potenĠial electrochimic cu al cuprului înglobat în p ământ úi oĠelului inox îngropat în p ământ. 5.5.7.9. Atunci când electrodul este încorporat în beton (arm ătura din funda Ġie), pentru a evita coroziunea, se recomand ă o distanĠă de cel pu Ġin 5 cm între electrod úi suprafaĠa betonului. 5.5.7.10. RezistenĠa prizei de p ământ, atunci când aceasta este folosit ă pentru protec Ġie împotriva úocurilor electrice, trebuie s ă fie astfel încât s ă se obĠină condiĠiile necesare pentru declanúare în cel mult timpul men Ġionat în 4.1.8. 5.5.7.11. RezistenĠa prizei de p ământ poate fi: – cel mult 4 : atunci când este folosit ă numai pentru protec Ġia împotriva úocurilor electrice ; – cel mult 1 : atunci când aceasta este comun ă cu priza de p ământ pentru instala Ġia de protecĠie a clădirii împotriva tr ăsnetelor (vezi cap. 6). 5.5.8. Dimensionarea prizelor de p ământ Aceasta se face conform anexei 5.34. Între priza de p ământ a cl ădirii úi priza de p ământ a postului de transformare (ce alimenteaz ă clădirea) trebuie s ă fie o distan Ġă de cel pu Ġin 20 m. Când aceast ă distanĠă nu se poate respecta se prevede o priz ă de pământ comun ă cu rezisten Ġă de cel mult 1 : . 136 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 135Tabelul 5.19 Dimensiuni minime pentru electrozii de p ământ din material obi únuit din punctul de vedere al coroziunii úi al solicit ării mecanice, dac ă sunt încorpora Ġi în pământ Materia Suprafa Ġa Forma Dimensiune minim ă Diametru mm SecĠiune m2 Grosime mm Grosimi pentru acoperire/ma nta Valoare individual ă Pm Valoare Medie Pm OĠel Galvanizare la cald sau oĠel inoxidabil a,b Bandă c 90 3 63 70 Profilat 90 3 63 70 Bară rotundă pentru electrozi de pământ de adâncime 16 63 70 Conductor rotund pentru electrod cu extensie orizontal ă 10 50 e Bară tubulară (Ġeavă) 25 2 47 55 Profil galvanizat în cruce 50u50u3 3 63 70 Manta din cupru Bară rotundă pentru electrod de pământ de adâncime 15 2000 Cu depunere electrochi- mică de cupru Bară rotundă pentru electrod de pământ de adâncime 14 90 100 Cupru Neacoperit ă Bandă 50 2 Conductor rotund pentru electrod cu extensie orizontal ă 50f Cablu torsadat 1,7 pentru fiecare toron 50 Bară tubulară (Ġeavă) 20 2 Acoperită prin stanare Cablu torsadat 1,7 pentru fiecare toron 50 1 5 Acoperit cu zinc Bandă d 50 2 20 40 a Corespunz ător pentru electrozi încorpora Ġi în beton b Nu folose úte acoperire c Ca band ă roluită sau o band ă útanĠată crestată cu muchii rotunjite d Bandă cu muchii rotunjite e În cazul unei acoperiri continue în baie galvanic ă, numai o grosime de 50 Pm este tehnic posibil în prezent f Dacă experienĠa arată că riscul de coroziune úi de deteriorare mecanic ă este foarte sc ăzut, se poate utiliza sec Ġiune 16 mm2. Calitatea electrozilo r trebuie s ă corespund ă standardului pe p ărĠi de SR EN 50164. 5.6. Sisteme de alimentare cu energie electric ă pentru servicii de securitate 5.6.1. PrescripĠii generale (din standardele SR HD 60364-5-56, SR HD 60364-5-551 úi SR HD 60364-5-559) 5.6.1.1. Sistemele de alimentare electric ă pentru servicii de securitate sunt prev ăzute pentru men Ġinerea în funcĠiune a echipamentelor úi instalaĠiilor necesare: a) pentru sănătatea úi securitatea persoanelor úi/sau b) pentru evitarea deterior ării importante a mediului sau a unor echipamente . 5.6.1.2 . Sistemul de alimentare include sursa úi circuitele electrice pân ă la bornele echipamentului (în anumite cazuri poate s ă includă úi aceste echipamente). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 137 136Exemple de servicii de securitate sunt: – iluminat de siguran Ġă/securitate; – pompe electrice de incendiu; – ascensoare pentru pompieri; – sisteme de alarm ă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO, în cazul scurgerilor de GPL, pentru efrac Ġie; – sisteme de evacuare (lifturi); – sisteme de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi; – echipament medical de prim ă necesitate, conform cap.7.9. 5.6.1.3. Pentru serviciile de securitate care sunt necesare s ă funcĠioneze în condi Ġii de foc trebuie îndeplinite urm ătoarele condi Ġii: a) sursa de alimentare de securitate trebuie aleas ă astfel încât s ă menĠină alimentarea pe o durată corespunz ătoare; b) toate echiapamentele trebuie s ă prezinte prin construc Ġie sau prin amplasare, o rezisten Ġă la foc pe o durat ă corespunz ătoare; c) sursa de alimentare de securitate, în general, suplimenteaz ă sursa de alimentare normal ă (reĠeaua de distribu Ġie publică). 5.6.1.4. Sunt de preferat m ăsurile de protec Ġie împotriva atingerii indirecte f ără deconectarea automat ă a alimentării în cazul unui prim defect. În schemele IT trebuie prev ăzut un dispozitiv de control permanent al izola Ġiei care trebuie s ă aibă o indicaĠie sonoră sau vizual ă a unui prim defect de izola Ġie. 5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate Alimentarea cu energie electric ă poate fi: a) neautomat ă, dacă punerea sa în func Ġiune se face prin interven Ġia unui operator; b) automată, dacă punerea sa în func Ġiune nu depinde de interven Ġia unui operator. Alimentarea cu energie electric ă automată se clasific ă după durata sa de comutare, dup ă cum urmează: a) fără întrerupere: alimentarea automat ă care poate asigura o alimentare continu ă în condiĠii specificate pe o perioad ă de tranzi Ġie, în ceea ce prive úte de exemplu, varia Ġiile de tensiune úi de frecven Ġă (UPS, gr. Diesel no –breaker în rota Ġie permanent ă); b) întrerupere foarte scurt ă: alimentare automat ă disponibil ă în timp de 0,15 s (UPS); c) întrerupere scurt ă: alimentare automat ă disponibil ă în timp de 0,5 s (baterii de acumulatoare cu AAR); d) întrerupere medie: alimentare automat ă disponibil ă în timp de 15 s; e) întrerupere lung ă: alimentare automat ă disponibil ă după mai mult de 15 s. 5.6.3. Sisteme de alimentare 5.6.3.1. Surse electrice de securitate 5.6.3.1.1. Sursele de securitate pentru alimentarea instala Ġiilor de securitate trebuie alese în func Ġie de timpul de r ăspuns úi timpul de func Ġionare nominal necesar. Pot fi folosite urm ătoarele surse pentru servicii de securitate : a) baterii de acumulatoare electrochimice; b) celule fotoelectrice; c) surse de alimentare neîntreruptibile (UPS); d) generatoare independente de alimentarea normal ă; e) alte surse corespunz ătoare. 5.6.3.1.2. Sursele electrice de securitate trebuie instalate ca un echipament fix úi în aúa fel încât s ă nu fie afectate prin defectarea sursei normale de alimentare. 138 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 1375.6.3.1.3 . Sursele electrice de securitate trebuie s ă fie accesibile numai persoanelor calificate sau instruite (BA5 sau BA4). 5.6.3.1.4. Sursa electric ă de securitate poate fi utilizat ă úi pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, numai dac ă alimentarea instala Ġiilor de securitate nu este prin aceasta perturbat ă. Un defect care apare într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, nu trebuie s ă conducă la întreruperea nici unui circuit care alimenteaz ă serviciile de securitate. Aceasta necesit ă în general deconectarea în mod automat a sarcinii echipamentului, care nu asigur ă servicii de securitate úi selectivitatea între dispozitivele de protec Ġie. 5.6.3.1.5. Starea de func Ġionare a unei surse de securitate (func Ġionarea normal ă sau în caz de defect) trebuie indicat ă úi supravegheat ă la un punct central care este în permanen Ġă urmărit în condi Ġii precizate. Aceasta nu se aplic ă în cazul surselor care con Ġin acumulatoare. 5.6.3.2. Baterii de acumulatoare sta Ġionare electrochimice La alegerea úi montarea bateriilor de acumulatoare se vor respecta instruc Ġiunile furnizorului úi recomand ările din SR EN 50272-2 privind prescrip Ġiile de securitate pentru acumulatoare úi instalaĠii pentru baterii. 5.6.3.3. Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS) La alegerea úi montarea surselor de alimentare neîntreruptibile (UPS) se vor respecta instruc Ġiunile furnizorului úi recomand ările din SR EN 62040 privind cerin Ġe generale úi de securitate pentru UPS utilizate în zone de acces pentru operator. 5.6.3.4. Grupuri generatoare de joas ă tensiune La alegerea úi montarea grupurilor generatoare de joas ă tensiune se vor respecta instruc Ġiunile furnizorului úi recomand ările din ISO 8528 úi SR EN 12601 privind securitatea pentru grupurile generatoare . 5.6.3.4.1. PrescripĠii speciale pentru instala Ġii în care grupul generator nu poate func Ġiona în paralel cu reĠeaua de distribu Ġie publică (sisteme în a úteptare): a) trebuie luate m ăsuri de prevedere astfel încât generatorul s ă nu poată funcĠiona în paralel cu reĠeaua de distribu Ġie publică, care pot fi: – o blocare electric ă, mecanic ă sau electromecanic ă între mecanismele de func Ġionare sau circuite de comand ă a dispozitivelor de inversare; – un dispozitiv automat de comutare cu blocare corespunz ătoare. b) protecĠia împotriva scurtcircuitelor úi protecĠia împotriva atingerii indirecte este asigurat ă pentru fiecare dintre surse; c) în schema TN-S când conductorul neutru nu are prev ăzut echipament de sec Ġionare, trebuie instalat un dispozitiv diferen Ġial rezidual pentru evitarea func Ġionării incorecte datorit ă existenĠei unei leg ături paralele între conductorul neutru úi pământ. 5.6.3.4.2. PrescripĠii speciale pentru instala Ġiile în care grupul generator poate func Ġiona în paralel cu reĠeaua de distribu Ġie publică: a) la alegerea unui grup generator destinat s ă funcĠioneze în paralel cu re Ġeaua de distribu Ġie publică trebuie luate m ăsurile de prevedere pentru evitarea efectelor nedorite asupra re Ġelei de distribu Ġie publică, fiind necesar s ă se consulte distribuitorul; Acesta poate solicita dispozitive speciale, de exemplu o protec Ġie de putere invers ă. Pentru cuplarea la re Ġeaua de distribu Ġie publică prin sincronism, este preferabil s ă se utilizeze sisteme automate de sincronizare care s ă Ġină seama de frecven Ġă, fază úi tensiune. b) trebuie prev ăzută o protec Ġie pentru decontarea grupului generator de la re Ġeaua de distribuĠie publică în caz de pierdere a acestei aliment ări sau de varia Ġii de tensiune sau de frecvenĠă mai mari decât cele declarate pentru alimentarea normal ă; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 139 138c) trebuie prev ăzute mijloace care s ă permită grupului generator s ă fie separat de re Ġeaua de distribuĠie publică; d) protecĠia împotriva scurtcircuitelor úi protecĠia împotriva atingerilor indirecte trebuie asigurată la fel dac ă instalaĠia este alimentat ă separat de la una din cele dou ă surse sau de la cele două surse în paralel. 5.6.3.2.3 Alimentările pentru echipamentul utilizat în comun Atunci când echipamentul electric este alimentat din dou ă surse diferite, un defect produs într- un circuit al unei surse nu trebuie s ă afecteze protec Ġia împotriva úocurilor electrice úi funcĠionarea corectă a celuilalt circuit. Dac ă într-un astfel de ehipament este necesar un conductor de protec Ġie, acesta trebuie racordat la conductoarele de protec Ġie ale ambelor circuite. 5.6.4. Circuite 5.6.4.1. Circuitele pentu servic ii de securitate trebuie s ă fie independente fa Ġă de alte circuite. Aceasta înseamnă că un defect electric, sau orice interven Ġie la un circuit sau modificarea acestuia nu trebuie s ă afecteze func Ġionarea corect ă a altuia. Aceasta poate necesita o separare prin materiale rezistente la foc, trasee diferite sau carcase. 5.6.4.2. Circuitele serviciilor de securitate nu trebuie s ă traverseze amplasamente care prezint ă risc mare de incendiu (BE2), cu excep Ġia cazului în care sunt rezistente la foc. În nici un caz ele nu trebuie s ă traverseze amplasamente care prezint ă risc de explozie (BE3). 5.6.4.3. ProtecĠiile împotriva scurtcircuitelor úi împotriva úocurilor electrice, în condi Ġi normale de funcĠionare úi în cazul unui defect, trebuie asigurate în orice configura Ġie a surselor de alimentare normală. 5.6.4.4. Dispozivele de protec Ġie la supracuren Ġi trebuie alese úi puse în func Ġiune astfel încât s ă se evite ca un supracurent într-un circuit s ă afecteze func Ġionarea corect ă a altor circuite ale serviciilor de siguranĠă. 5.6.4.5. ProtecĠia împotriva suprasarcinilor poate fi omis ă atunci când pierderea aliment ării cu energie electrică poate cauza un pericol mai mare. 5.6.4.6. Dispozitivele de protec Ġie úi comand ă trebuie s ă fie clar identificate úi grupate în amplasamente accesibile numai persoanelor calificate sau instruite (BA5 sau BA4). 5.6.4.7 . Dispozitivele de alarm ă trebuie clar identificate. 5.6.4.8. Circuitele prev ăzute pentru serviciile de securitate care sunt necesare s ă funcĠioneze în caz de incendiu, trebuie s ă se execute din : – cabluri cu izola Ġie mineral ă conform cu SR EN 60702-1 úi SR EN 60702-2; – cabluri rezistente la foc conform SR EN 50200, SR EN 50362, CEI 60331-11 úi CEI 60331-21; – úi sisteme de pozare care s ă-úi păstreze caracteristicile de protec Ġie la foc úi mecanice corespunz ătoare cablurilor . 5.6.4.9. Sistemele de pozare úi cablurile circuitelor de securitate altele decât cele men Ġionate la art. 5.6.4.8., trebuie s ă fie separate în mod adecvat úi sigur de celelalte cabluri, inclusiv cablurile altor circuite de securitate prin distan Ġare sau prin bariere. 5.6.4.10. Cablurile pentru înc ărcarea acumulatoarelor autonome, nu sunt considerate ca p ărĠi ale circuitului de siguran Ġă. 140 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 139CAPITOLUL 6 PROTEC ğIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI 6.1 GENERALIT ĂğI 6.1.1 Domeniu de aplicare Nu există dispozitive sau metode capabile s ă modifice fenomenele meteorologice naturale, în m ăsura în care acestea s ă prevină descărcările electrice sub form ă de trăsnet. Trăsnetul pe/sau lâng ă structură (sau serviciile/utilit ăĠile conectate la structur ă) sunt periculoase pentru persoane, pentru structur ă în sine, pentru con Ġinutul său úi instalaĠiile lor precum úi pentru servicii/utilit ăĠi. Din aceste motive aplicarea m ăsurilor de protec Ġie împotriva tr ăsnetului sunt esen Ġiale. Prezentul capitol stabileúte principiile generale de care s ă se Ġină seama pentru protec Ġia împotriva trăsnetului: a) a structurilor, inclusiv instala Ġiile din acestea úi tot ceea ce con Ġin, precum úi a persoanelor; b) a serviciilor dintr-o structur ă. Următoarele cazuri nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui capitol: a) – sisteme feroviare; b) – vehicule, navele maritime úi aeriene, instala Ġii maritime; c) – conducte de mare presiune îngropate; d) conducte, linii de alimentare cu energie electric ă úi de telecomunica Ġii care nu sunt racordate la o structur ă. În general aceste cazuri fac obiectul unor reglement ări speciale emise de autorit ăĠile competente. Acest normativ se aplic ă la: a) proiectarea, instalarea, inspec Ġia úi mentenan Ġa unei instala Ġii de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (IPT) pentru structuri f ără limitarea în ălĠimii lor; b) stabilirea úi alegerea m ăsurilor de protec Ġie împotriva v ătămării fiinĠelor vii datorit ă tensiunilor de atingere úi de pas. 6.1.2 Termeni úi definiĠii proprii Pentru scopul acestui normativ se aplic ă definiĠiile úi termenii: avarie fizic ă avarie a unei structuri (sau a con Ġinutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor mecanice, termice, chimice úi de explozie ale tr ăsnetului component ă naturală a IPT component ă conductoare care nu este instalat ă în mod special pentru protec Ġia împotriva tr ăsnetului, dar care poate fi utilizat ă suplimentar de o IPT sau în unele cazuri poate asigura func Ġia unui element sau a mai multor elemente ale unei IPT. Exemplele de utilizare a acestui termen includ: a) element de captare natural; b) conductor de coborâre natural; c) priză de pământ natural ă (electrod de p ământ natural). conductor de coborâre parte exterioar ă sau interioar ă a unei IPT destinat ă conducerii curentului de tr ăsnet de la dispozitivul de captare la priza de p ământ conductor de ecranare conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza tr ăsnetelor asupra unui serviciu/utilit ăĠi conductor în bucl ă conductor care formeaz ă o buclă în jurul structurii úi interconecteaz ă toate conductoarele de coborâre pentru distribu Ġia curentului de tr ăsnet prin ele defectarea re Ġelelor electrice úi a sistemelor electronice avarie permanent ă a reĠelelor electrice úi a sistemelor electronice din cauza impulsului electromagnetic generat de tr ăsnet MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 141 140dispozitiv de captare parte exterioar ă a unei IPT care utilizeaz ă elemente metalice cum ar fi tije, re Ġea de conductoare sau conductoare întinse destinat ă captării trăsnetelor dispozitiv de protec Ġie la supratensiuni úi supracuren Ġi – SPD dispozitiv destinat s ă limiteze supratensiunile tranzitorii úi să devieze supracuren Ġii. Acesta con Ġine cel puĠin o component ă neliniară (descărcător cu rezisten Ġă variabilă) durata tr ăsnetului – T timp în care exist ă circulaĠie de curent electric prin punctul de impact ecran magnetic anvelopă metalică tip grilă sau continu ă care îmbrac ă obiectul de protejat sau o parte a acestuia, utilizată pentru reducerea defect ărilor reĠelelor electrice úi sistemelor electronice elemente conductoare exterioare orice fel de element metalic care p ătrunde sau iese din structura de protejat cum ar fi conducte, elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc. care pot transporta o parte a curentului de trăsnet eveniment periculos trăsnet care cade pe obiectul de protejat sau în apropierea acestuia impedanĠă convenĠională de dispersie raportul dintre valorile de vârf ale tensiunii úi curentului din priza de p ământ care, în general, nu apar simultan impuls electromagnetic generat de tr ăsnet – IEMT efecte electromagnetice ale curentului de tr ăsnet instalaĠie exterioar ă a sistemului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (IPT) parte a sistemului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare, conductoare de coborâre úi o priză de pământ instalaĠie interioar ă a sistemului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (IPT) parte a sistemului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului care cuprinde leg ăturile de echipoten Ġializare úi/sau izola Ġia electric ă a unei instala Ġii exterioare a sistemului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului LMPS sistem de protec Ġie împotriva efectelor tr ăsnetului măsuri de protec Ġie măsuri care se adopt ă pentru obiectul de protejat în scopul reducerii riscului mediu rural zonă cu o densitate mic ă a clădirilor. ”La Ġară” este un exemplu de mediu rural. mediu suburban zonă cu o densitate medie a cl ădirilor “Periferiile/suburbiile unui ora ú” sunt un exemplu de mediu suburban. mediu urban zonă cu o densitate mare de cl ădiri sau comunit ăĠi dens populate cu cl ădiri înalte ”Centrul unui ora ú” este un exemplu de mediu urban. nivel de protec Ġie împotriva tr ăsnetului – NPT valoare asociat ă unui ansamblu de valori semnificative ale parametrilor curentului de tr ăsnet úi probabilit ăĠii ca valorile minime úi maxime preconizate s ă nu fie dep ăúite la apari Ġia unui trăsnet Nivelul de protec Ġie împotriva tr ăsnetului este utilizat pentru a stabili m ăsurile de protec Ġie în func Ġie de ansamblul parametrilor curentului de tr ăsnet obiect de protejat structură sau serviciu de protejat împotriva efectelor tr ăsnetului protecĠie coordonat ă prin SPD ansamblu de SPD alese în mod corespunz ător, coordonate úi puse în func Ġiune pentru a reduce defectările reĠelelor electrice úi sistemelor electronice punct de impact punct în care tr ăsnetul love úte pământul sau un obiect înalt (de exemplu o structur ă, o instala Ġie de protecĠie împotriva tr ăsnetului, servicii, copaci etc.). Un tr ăsnet poate s ă aibă mai multe puncte de impact. 142 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 141sarcina secven Ġei de lung ă durată – Qlong integrala în raport cu timpul a curentului electric de tr ăsnet pe durata secven Ġei de lung ă durată secvenĠă o singură descărcare electric ă din componen Ġa unui trăsnet secvenĠă de scurtă durată parte a trăsnetului care corespunde la un impuls de curent secvenĠă de lungă durată parte a trăsnetului care corespunde unei circula Ġii continue de curent electric secvenĠe multiple trăsnet care cuprinde în medie 3 sau 4 secven Ġe, cu o pauz ă de timp între ele în mod tipic de aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut câteva zeci de secven Ġe cu o pauz ă între ele de la 10 ms pân ă la 250 ms. sisteme interioare reĠele electrice úi sisteme electronice din interiorul unei structuri sistem de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (SPT) cuprinde o instala Ġie interioar ă úi o instala Ġie exterioar ă de protec Ġie împotriva tr ăsnetului supratensiune/supracurent electric undă tranzitorie care apare ca o supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT Supratensiunile/supracuren Ġii electrici din cauza IEMT pot s ă apară din (fracĠiuni de) curen Ġi de trăsnet prin efectele de induc Ġie în buclele instala Ġiei úi ca solicitare remanent ă în aval de SPD (dispozitiv de protecĠie la supratensiuni úi supracuren Ġi). structuri cu riscuri de explozie structuri care con Ġin materiale explozibile solide sau zone periculoase ca acelea determinate în conformitate cu recomand ările din SR EN 60079-10 úi SR EN 61241-10 structuri periculoase pentru mediul înconjur ător structuri care pot fi cauza unor emisii biologice, chimice sau radioactive ca o consecin Ġă a trăsnetului (precum uzine chimice, uzine petrochimice, centrale nucleare etc). tensiune a prizei de p ământ diferenĠa de poten Ġial între priza de p ământ úi pământul îndep ărtat trăsnet descărcare electric ă care se produce între nor úi pământ constând din una sau mai multe secven Ġe trăsnet descendent trăsnet iniĠiat de un precursor descendent care se propag ă de la nor la p ământ trăsnet ascendent trăsnet iniĠiat de un precursor ascendent care se propag ă de pe o structur ă de pe pământ către nor structură de protejat structură pentru care este necesar ă protecĠia împotriva efectelor tr ăsnetului în conformitate cu acest standard. O structur ă de protejat poate fi úi o parte a unei structuri mai mari. trăsnet pe un obiect trăsnet care love úte un obiect de protejat trăsnet în apropierea unui obiect trăsnet care love úte în vecin ătatea unui obiect de protejat úi care poate provoca supratensiuni periculoase vătămarea fiin Ġelor vii vătămări inclusiv pierderea vie Ġii a persoanelor sau animalelor din cauza tensiunilor de atingere úi de pas generate de tr ăsnet zonă de protec Ġie împotriva tr ăsnetului – ZPT zonă în care mediul electromagnetic al tr ăsnetului este definit Limitele unei ZPT nu sunt în mod necesar limite fizice ( de exemplu pere Ġi, planúeu sau plafon). 6.1.3 Parametri caracteristici ai curentului de tr ăsnet Sunt acceptate patru niveluri de protec Ġie a construc Ġiilor/structurilor împotriva tr ăsnetului: – întărit: I úi II, – normal: III úi IV. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 143 142Valorile maxime ale parametrilor curentului de tr ăsnet pentru diferite niveluri de protec Ġie sunt indicate în tabelul 6.1 úi sunt utilizate pentru concep Ġia componentelor de protec Ġie împotriva trăsnetului (de exemplu sec Ġiunea conductoarelor, grosimea foilor din metal, dimensionarea SPD, distanĠele de separare împotriva scânteilor periculoase) úi pentru definirea parametrilor de încercare de simulare a efectelor tr ăsnetului asupra componentelor. Valorile minime ale amplitudinii curentului de tr ăsnet pentru diferite niveluri de protec Ġie sunt utilizate pentru a se ob Ġine raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protec Ġie împotriva tr ăsnetului ZPT 0B care nu poate fi atins ă de o lovitur ă directă. Valorile minime ale parametrilor curentului de trăsnet împreun ă cu raza sferei fictive sunt indicate în tabelul 6.2. Aceste valori sunt utilizate pentru poziĠionarea dispozitivului de captare úi pentru definirea zonei de protec Ġie ZPT 0B . Tabelul 6.1 Valorile maxime ale parametrilor tr ăsnetului corespunz ătoare nivelului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului Prima secven Ġă de scurt ă durată Nivel de protec Ġie Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV Valoare de vârf a curentului I kA 200 150 100 Sarcina secven Ġei de scurtă durată Qshort C 100 75 50 Energia specific ă W/R MJ/: 10 5,6 2,5 Parametrii timp T1/T2 μs/μs 10 / 350 SecvenĠă de scurt ă durată ulterioar ă Nivel de protec Ġie Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV Valoare de vârf a curentului I kA 50 37,5 25 Panta medie di/dt kA/μs 200 150 100 Parametrii timp T1/T2 μs/μs 0,25 / 100 SecvenĠă de lungă durată Nivel de protec Ġie Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV Sarcina secven Ġei de scurtă durată Qlong C 200 150 100 Parametrii de timp Tlong s 0,5 Trăsnet Nivel de protec Ġie Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV Sarcina tr ăsnetului Qflash C 300 225 150 Tabelul 6.2 Valori minime ale parametrilor tr ăsnetului úi raza sferei fictive asociat ă corespunz ătoare nivelului de protec Ġie Criterii de captare Nivel de protec Ġie Simbol Unitate I II III IV Valoare de vârf minim ă a curentului I kA 3 5 10 16 Raza sferei fictive r m 20 30 45 60 Poate fi determinat ă o probabilitate ponderat ă astfel încât parametrii curentului de tr ăsnet să fie mai mici decât valorile maxime úi respectiv, mai mari decât valorile minime definite pentru fiecare nivel de protecĠie (a se vedea tabelul 6.3). Tabelul 6.3 Probabilit ăĠi pentru limitele parametrilor curentului de tr ăsnet Probabilitatea ca parametrii curentului de tr ăsnet să fie Nivel de protec Ġie I II III IV Mai mici decât valorile maxime definite în tabelul 6.1 0,99 0,98 0,97 0,97 Mai mari decât valorile minime definite în tabelul 6.2 0,99 0,97 0,91 0,84 144 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 143Măsurile de protec Ġie specificate în prezentul normativ sunt eficiente împotriva tr ăsnetului dac ă parametrii curentului de tr ăsnet sunt în domeniul definit pentru nivelul de protec Ġie prezumat prin concepĠie. Astfel, eficacitatea unei m ăsuri de protec Ġie se presupune c ă este egal ă cu probabilitatea ca parametrii curentului de tr ăsnet să fie în interiorul acestui domeniu. 6.2 INSTALA ğII DE PROTEC ğIE ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI (IPT) 6.2.1 Stabilirea necesit ăĠii prevederii unei IPT pentru o construc Ġie úi alegerea nivelului de protecĠie împotriva tr ăsnetului. Evaluarea riscului. 6.2.1.1 Explicarea termenilor 6.2.1.1.1 Avarii úi pierderi a. Surse de avarii Curentul de tr ăsnet este prima surs ă de avarie. În func Ġie de situarea punctului de impact al tr ăsnetului se disting urm ătoarele surse (a se vedea tabelul 6.4): S1: căderea trăsnetului pe o structur ă; S2: căderea trăsnetului lâng ă o structur ă; S3: căderea trăsnetului pe un serviciu; S4: căderea trăsnetului lâng ă un serviciu. b. Tipuri de avarii Un trăsnet poate cauza avarii în func Ġie de caracteristicile obiectului de protejat. Unele dintre cele mai importante caracteristici sunt: tipul construc Ġiei, conĠinutul úi modul de utilizare, tipul de serviciu úi măsurile de protec Ġie asigurate. Pentru aplica Ġiile practice de evaluare a riscului, este util s ă se facă distincĠie între cele trei tipuri de bază de avarii care pot ap ărea ca urmare a c ăderii trăsnetului. Acestea sunt urm ătoarele (a se vedea tabelele 6.4 úi 6.5): D1: vătămarea fiin Ġelor vii; D2: avarie fizic ă; D3: defect ări ale sistemelor electrice úi electronice. Avarierea unei structuri datorit ă trăsnetului poate fi limitat ă la o parte a structurii sau poate fi extins ă la întreaga structur ă. Pot fi implicate, de asemenea, structurile înconjur ătoare sau mediul înconjur ător (de exemplu emisii chimice sau radioactive). Trăsnetul care afecteaz ă un serviciu poate cauza o avariere a mijloacelor fizice ale acesteia – linie sau conductă – utilizate pentru furnizarea serviciului, precum úi a sistemelor electrice úi electronice asociate. Avarierea poate fi, de asemenea, extins ă la sistemele interioare conectate la serviciu c. Tipuri de pierderi Fiecare tip de avarie, singur ă sau în combina Ġie cu altele, poate s ă producă pierderi diferite în obiectul de protejat. Tipul de pierdere care poate ap ărea depinde de caracteristicile obiectului de protejat úi de conĠinutul său. Trebuie luate în considerare urm ătoarele tipuri de pierderi (a se vedea tabelul 6.4): L1: pierderea de vie Ġi omeneúti; L2: pierderea unui serviciu public; L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural; L4: pierdere economic ă (structura úi conĠinutul său, serviciul úi pierderea activit ăĠii lui). Tipurile de pierderi care pot s ă apară într-o structur ă sunt urm ătoarele: L1: pierderea de vie Ġi omeneúti; L2: pierderea unui serviciu public; L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural; L4: pierdere economic ă (structura úi conĠinutul acesteia). Tipurile de pierderi care pot s ă apară într-un serviciu sunt urm ătoarele: L c2: pierderea serviciului public; Lc4: pierdere economic ă (serviciu úi activitatea lui). Pentru scopul acestui normativ nu este luat ă în considerarea pierderea de vie Ġi omeneúti asociată unui serviciu. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 145 144 Tabelul 6.4 Surse de avarii, tipuri de avarii úi tipuri de pierderi în func Ġie de punctul de impact al tr ăsnetului Structur ă Serviciu Punct de impact Sursă de avarie Tip de avarie Tip de pierdere Tip de avarie Tip de pierdere S1 D1 D2 D3 L1, L4 2) L1,L2, L3, L4 L11), L2, L4 D2 D3 L`2, L`4 L`2, L`4 S2 D3 L11), L2 , L4 S3 D1 D2 D3 L1, L4 2) L1, L2, L3, L4 L11), L2, L4 D2 D3 L`2, L`4 L`2, L`4 S4 D3 L11), L2, L4 D3 L`2, L`4 1) Numai pentru structuri cu risc de explozie úi pentru spitale sau alte structuri în care defect ări ale sistemelor interioare pun imediat în pericol via Ġa oamenilor. 2) Numai pentru propriet ăĠi în care pot surveni pierderi de animale. Tabelul 6.5 Componente de risc într-o structur ă pentru fiecare tip de avarie úi de pierdere Pierdere Avarie L1 Pierdere de vie Ġi omeneúti L2 Pierdere a unui serviciu public L3 Pierdere a unui element de patrimoniu cultural L4 Pierdere economic ă D1 Vătămare a fiinĠelor vii RS _ _ RS 1) D2 Avarie fizică RF RF RF RF D3 Defectare a sistemelor electrice úi electronice RO 2) RO _ RO 1) Numai pentru propriet ăĠi în care pot surveni pierderi de animale 2) Numai pentru structuri cu risc de explozie úi pentru spitale sau alte structuri în care defect ări ale sistemelor interioare pun imediat în pericol via Ġa oamenilor. 6.2.1.1.2 Risc úi componentele de risc a. Risc Riscul R este o m ăsură a pierderii medii anuale probabile. Pentru fiecare tip de pierdere care poate apărea într-o structur ă sau într-un serviciu trebuie evaluat riscul corespunz ător. 146 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 145 Riscurile care pot fi evaluate într-o structur ă pot fi urm ătoarele: R1: risc de pierdere de vie Ġi omeneúti; R2: risc de pierdere a unui serviciu public; R3: risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural; R4: risc de pierdere economic ă. Riscurile care pot fi evaluate într-un serviciu pot fi urm ătoarele: Rc2: risc de pierdere a serviciului public; Rc4: risc de pierdere economic ă. Pentru a evalua riscurile, R, trebuie definite úi calculate componentele de risc relevante (riscurile parĠiale depind de sursa úi de tipul avariei) . Fiecare risc, R, este suma componentelor sale. Când se calculeaz ă un risc, componentele de risc pot fi grupate în func Ġie de sursa avariei úi de tipul avariei. b. Componente de risc pentru o structur ă datorită căderii trăsnetului pe structur ă RA: Component ă asociată vătămării fiinĠelor vii, produs ă de tensiunile de atingere úi de pas în zonele de până la 3 m în afara structurii. Pot s ă apară pierderi de tip L1 úi, în cazul unor structuri care adăpostesc ferme de animale, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi de animale.Pentru scopul acestui normativ componenta de risc asociat ă tensiunilor de atingere úi de pas în interiorul structurii produse de c ăderea trăsnetului pe structur ă nu este luat ă în considerare. În structuri speciale, oamenii pot fi în pericol datorit ă căderii directe a tr ăsnetului (de exemplu partea superioar ă a unei parc ări de maúini sau stadioane). Principiile acestui normativ pot fi utilizate úi pentru aceste cazuri. RB: Component ă de risc asociat ă avariilor fizice produse de scântei pe riculoase în interiorul structurii capabile s ă iniĠieze un incendiu sau o explozie reprezentând, la rândul s ău, un pericol pentru mediul înconjur ător. Ar putea s ă apară toate tipurile de pierderi (L1, L2, L3 úi L4) . RC: Component ă de risc asociat ă defectelor produse de ac Ġiunea IEMT asupra sistemelor interioare. În toate cazurile ar putea s ă apară pierderi de tipurile L2 úi L4 înso Ġite de tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie úi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol via Ġa oamenilor. c. Component ă de risc pentru o structur ă datorită căderii trăsnetului lâng ă structură RM: Component ă de risc asociat ă defectelor produse de ac Ġiunea IEMT asupra sistemelor interioare. În toate cazurile ar putea s ă apară pierderi de tipurile L2 úi L4 înso Ġite de tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie úi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol via Ġa oamenilor d. Component ă de risc pentru o structur ă datorită căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură RU: Component ă de risc asociat ă vătămării fiinĠelor vii prin ac Ġiunea tensiunii de atingere în interiorul structurii datorat ă curentului de tr ăsnet injectat într -o linie racordat ă la structur ă. Pot apare pierderi de tip L1 úi, în cazul propriet ăĠilor agricole, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi de animale. RV: Component ă d e r i s c a s o c i a t ă avariilor fizice (ini Ġierea unui incendiu sau a unei explozii datorit ă unor scântei periculoase între o instala Ġie exterioar ă úi părĠile metalice prezente în general în punctul de p ătrundere a unei linii în interiorul structurii) datorit ă curentului de tr ăsnet circulând prin sau în lungul serviciilor care p ătrund în structur ă. Pot să apară toate tipurile de pierderi (L1, L2, L3, L4). RW: Component ă de risc asociat ă defectării sistemelor interioare, produs ă prin ac Ġiunea supratensiunilor induse pe liniile care p ătrund în structur ă úi transmise acesteia. În toate cazurile ar putea s ă apară pierderi de tipurile L2 úi L4 împreun ă cu tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie úi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol via Ġa oamenilor. Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 147 146componente sunt numai liniile care intr ă în structur ă. Căderea trăsnetului pe conducte sau lâng ă acestea nu este luat ă în considerare ca surs ă de avarie dac ă conductele sunt conectate la o bar ă de echipoten Ġializare. Dac ă nu există o bară de echipoten Ġializare, un astfel de pericol trebuie s ă fie de asemenea luat în considerare. e. Component ă de risc pentru o structur ă datorită căderii trăsnetului lâng ă un serviciu racordat la o structur ă RZ: Component ă de risc asociat ă defectării sistemelor interioare prin ac Ġiunea supratensiunilor induse pe liniile care intr ă în structur ă úi transmise acesteia. În toate cazurile ar putea s ă apară pierderi de tipurile L2 úi L4 împreun ă cu tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie úi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol via Ġa oamenilor. Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei componente sunt numai liniile care intră în structur ă. Căderea trăsnetului pe conducte sau lâng ă acestea nu este luat ă în considerare ca surs ă de avarie dac ă conductele sunt conectate la o bar ă de echipoten Ġializare. Dacă nu există o bară de echipoten Ġializare, un astfel de pericol trebuie s ă fie de asemenea luat în considerare. f. Componente de risc pentru un serviciu datorit ă căderii trăsnetului pe serviciu RcV: Component ă de risc asociat ă avariilor fizice produse de efectele mecanice úi termice ale curentului de tr ăsnet. Ar putea s ă apară pierderi de tipurile L c2 úi Lc4; RcW: Component ă de risc asociat ă defectării echipamentului conectat, prin ac Ġiunea supratensiunilor produse datorit ă unui cuplaj rezistiv. Ar putea s ă apară pierderi de tipurile L c2 úi Lc4. g. Component ă de risc pentru un serviciu datorit ă căderii trăsnetului lâng ă serviciu RcZ: Component ă de risc asociat ă defectării liniilor úi echipamentului conectat produs ă de supratensiunile induse pe linii. Ar putea s ă apară pierderi de tipurile L c2 úi Lc4. h. Componente de risc pentru un serviciu datorit ă căderii trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul RcB: Component ă de risc asociat ă avariilor fizice produse prin efectele mecanice úi termice ale curentului de tr ăsnet care circulă pe linie. Ar putea s ă apară pierderi de tipurile L c2 úi Lc4; RcC: Component ă de risc asociat ă defectării echipamentului conectat prin ac Ġiunea supratensiunilor produse datorit ă unui cuplaj rezistiv. Ar putea s ă apară pierderi de tipurile L c2 úi Lc4. 6.2.1.1.3 Compunerea componentelor de risc asociate unei structuri Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structur ă sunt: R1: risc de pierdere de vie Ġi omeneúti: R 1 = RA + RB + RC 1) + RM 1) + RU + RV + RW 1) + RZ 1) (6.1) 1) Numai pentru structuri cu risc de explozie úi pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol via Ġa oamenilor. R2: risc de pierdere a unui serviciu public: R 2 = RB + RC + RM + RV + RW + RZ ( 6 . 2 ) R3: risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural: R 3 =RB + RV ( 6 . 3 ) R4: risc de pierdere economic ă: R 4 = RA 2) + RB + RC + RM + RU 2) + RV + RW + RZ ( 6 . 4 ) 2) Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale. Componentele de risc care corespund fiec ărui tip de pierdere sunt sintetizate de asemenea în tabelul 6.6. 148 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 147 Tabelul 6.6 Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structură Sursă de avarie Căderea trăsnetului pe o structur ă S1 Căderea trăsnetului lângă o structură S2 Căderea trăsnetului pe o linie racordat ă la o structură S3 Căderea trăsnetului lâng ă o linie racordat ă la o structur ă S4 Component ă de risc RA RB RC RM RU RV RW RZ Risc pentru fiecare tip de pierdere R1 * * *1) *1) * * *1) *1) R2 * * * * * * R3 * * R4 * 2) * * * * 2) * * * 1) Numai pentru structuri cu risc de explozie úi pentru spitale sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol via Ġa oamenilor. 2) Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale. Compunerea componentelor de risc în func Ġie de sursa de avarie R = RD + RI ( 6 . 5 ) unde RD este riscul asociat c ăderii trăsnetului pe structur ă (sursă S1) definit prin suma: RD = RA + RB + RC ( 6 . 6 ) úi RI este riscul asociat tr ăsnetelor care au influen Ġă asupra structurii dar nu cad pe ea (surse: S2, S3 úi S4). Este definit prin suma: RI = RM + RU + RV + RW + RZ ( 6 . 7 ) Pentru componentele de risc úi compunerea lor a úa cum este prezentat ă mai sus a se vedea de asemenea tabelul 6.12. Compunerea componentelor de risc în func Ġie de tipul de avarie R = RS + RF + RO ( 6 . 8 ) unde RS este riscul asociat v ătămării de fiinĠe vii (D1) care este definit prin suma: R S = RA + RU ( 6 . 9 ) RF este riscul asociat avariilor fizice (D2) care este definit prin suma: R F = RB + RV 6 . 1 0 ) RO este riscul asociat defect ării sistemelor interioare (D3) care este definit prin suma: R O = RM + RC + RW + RZ ( 6 . 1 1 ) Pentru componentele de risc úi compunerile lor a úa cum sunt prezentate mai sus a se vedea úi tabelul 6.12. 6.2.1.1.4 Compunerea componentelor de risc asociate unui serviciu Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un serviciu sunt: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 149 148Rc2: risc de pierdere a serviciului public: Rc2 = RcV + RcW + RcZ + RcB + RcC ( 6 . 1 2 ) Rc4: risc de pierdere economic ă: Rc4 = RcV + RcW + RcZ + RcB + RcC ( 6 . 1 3 ) Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un serviciu sunt indicate în tabelul 6.7. Tabelul 6.7 Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un serviciu Sursă de avarie Căderea trăsnetului pe un serviciu S3 Căderea trăsnetului lângă un serviciu S4 Căderea trăsnetului pe structură S1 Component ă de risc RcV RcW RcZ RcB RcC Risc pentru fiecare tip de pierdere Rc2 Rc4 * * * * * * * * * * 6.2.1.1.4.1 Compunerea componentelor de risc în func Ġie de sursa de avarie Rc = RcD + RcI ( 6 . 1 4 ) unde RcD este riscul asociat c ăderii trăsnetului pe serviciu (surs ă S3); definit prin suma: RcD = RcV + RcW ( 6 . 1 5 ) RcI este riscul asociat tr ăsnetelor care au influen Ġă asupra serviciului dar nu cad pe el (surse S1 úi S4); definit prin suma: RcI = RcB + RcC + RcZ ( 6 . 1 6 ) Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu a úa cum s-a prezentat mai sus, a se vedea úi tabelul 6.14. 6.2.1.1.4.2 Compunerea componentelor de risc în func Ġie de tipul de avarie Rc = R cF + RcO ( 6 . 1 7 ) unde RcF este riscul asociat avariilor fizice (D2); definit prin suma: RcF = RcV + RcB ( 6 . 1 8 ) RcO este riscul asociat defect ării sistemelor interioare (D3); definit prin suma RcO = RcW + RcZ + RcC ( 6 . 1 9 ) Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu a úa cum s-a prezentat mai sus, a se vedea úi tabelul 6.14. 6.2.1.1.5 Factori care influen Ġează componentele de risc Factori care influen Ġează componentele de risc într-o structur ă Caracteristicile structurii úi acele măsuri de protec Ġie care pot influen Ġa componentele de risc pentru o structură sunt indicate în tabelul 6.8. 150 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 149 Tabelul 6.8 Factori care influen Ġează componentele de risc într-o structur ă Caracteristici ale structurii sau ale sistemelor interioare Măsuri de protec Ġie RA RB RC RM RU RV RW RZ SuprafaĠă echivalent ă de expunere X X X X X X X X Rezistivitatea de suprafa Ġă a solului X Rezistivitatea plan úeului X RestricĠii fizice, izola Ġie, panouri de avertizare, echipoten Ġializarea solului X X SPT X1) X X2)X2) X3) X3) ProtecĠie cu SPD coordonate X X X X Ecran tridimensional X X Ecranarea liniilor exterioare X X X X Ecranarea liniilor interioare X X PrecauĠii pentru trasee X X ReĠea de echipoten Ġializare X PrecauĠii împotriva incendiilor X X Sensibilitate la foc X X Pericol special X X Tensiune de Ġinere la impuls X X X X X X 1) În cazul unui SPT “natural” sau standardizat, cu o distan Ġă între conductoarele de coborâre mai mic ă de 10 m sau dacă este asigurat ă o restric Ġie fizică, se poate neglija riscul asociat v ătămării fiinĠelor vii prin ac Ġiunea tensiunilor de atingere úi de pas 2) Numai pentru IPT exterioar ă tip grilă. 3) Datorită legăturii de echipoten Ġializare. 6.2.1.1.6 Factori care influen Ġează componentele de risc pentru un serviciu Caracteristicile serviciului, a stru cturii la care acesta este racordat úi a măsurilor de protec Ġie care pot influenĠa componentele de risc sunt prezentate în tabelul 6.9. Tabelul 6.9 Factori care influen Ġează componentele de risc pentru un serviciu Caracteristici ale serviciului Măsură de protec Ġie RcV RcW RcZ RcB RcC Suprafa Ġă echivalent ă de expunere X X X X X Ecranarea cablurilor X X X X X Cablu de protec Ġie împotriva tr ăsnetului X X X X X Canal de protec Ġie a cablurilor împotriva tr ăsnetului X X X X X Conductoare ecranate suplimentare X X X X X Tensiune de Ġinere la impuls X X X X X SPD X X X X X MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 151 1506.2.1.2 Evaluarea riscului Procedura de baz ă Decizia de a proteja o structur ă sau un serviciu împotriva tr ăsnetului, precum úi alegerea m ăsurilor de protecĠie se iau dup ă aplicarea urm ătoarei proceduri: – identificarea obiectului de protejat úi a caracteristicilor sale; – identificarea tuturor tipurilor de pierderi în obiect úi a riscului asociat R (de la R1 până la R4); – evaluarea riscului R pentru fiecare tip de pierdere (de la R1 până la R4); – evaluarea necesit ăĠii protecĠiei, prin compararea riscurilor R1, R2 úi R3 pentru o structur ă (Rc2 pentru un serviciu) cu riscul acceptabil RT; – evaluarea eficien Ġei tehnice úi economice a protec Ġiei prin compararea costurilor pierderilor totale cu úi fără măsuri de protec Ġie. În acest caz, evaluarea componentelor de risc R4 pentru o structur ă (Rc4 pentru un serviciu) trebuie realizat ă în vederea evalu ării acestor costuri. Structura de luat în considerare pentru evaluarea riscului Structura de luat în considerare include: – structura în sine; – instala Ġiile din structur ă; – conĠinutul structurii; – persoanele din interiorul structurii sau care stau într-o zon ă de până la 3 m în partea exterioar ă a structurii; – mediul afectat de o avarie a structurii. ProtecĠia poate s ă nu includ ă serviciile conectate în afara structurii. Structura de protejat poate fi divizat ă în mai multe zone. Serviciu de luat în considerare pentru evaluarea riscului Serviciul care se ia în considerare cuprinde mijloacele fizice prin care sunt conectate: – clădirea centralei de telecomunica Ġii úi clădirea utilizatorului sau dou ă clădiri de centrale de telecomunica Ġii sau dou ă clădiri ale utilizatorilor, pentru liniile de telecomunica Ġii, – clădirea centralei de telecomunica Ġii sau clădirea utilizatorului úi un nod de distribu Ġie sau între două noduri de distribu Ġie, pentru liniile de telecomunica Ġii, – staĠia de transformare de înalt ă tensiune úi clădirea utilizatorului pentru liniile de alimentare cu energie electric ă, – staĠia principal ă de distribu Ġie úi clădirea utilizatorului pentru conducte. Serviciul considerat cuprinde echipamentul liniei úi echipamentul de la extremit ăĠile liniilor, cum ar fi: – multiplexor, amplificator, optocuplor, contoare, echipamentul de la extremitatea liniei etc.; – întreruptoare, protec Ġii împotriva supracuren Ġilor, contoare etc.; – sisteme de comand ă, sisteme de securitate, contoare etc. ProtecĠia nu include echipamentul utilizatorului sau oricare alt ă structură conectat ă la extremit ăĠile serviciului Risc acceptabil RT Identificarea valorii riscului acceptabil este în responsabilitatea unei autorit ăĠi cu competen Ġă juridică. Valori reprezentative ale riscului acceptabil RT, când căderea trăsnetului poate produce pierderi de vieĠi omeneúti sau pierderi de valori sociale sau de valori culturale sunt indicate în tabelul 6.10. Tabelul 6.10 Valori pentru riscul acceptabil RT Tipuri de pierderi RT (y –1) Pierderi de vie Ġi omeneúti sau vătămări permanente 10 –5 Pierderea unui serviciu public 10 –3 Pierderea unui element de patrimoniu cultural 10 –3 152 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 151Procedur ă specifică pentru evaluarea necesit ăĠii unei protec Ġii La evaluarea necesit ăĠii unei protec Ġii împotriva tr ăsnetului pentru un obiect, trebuie luate în considerare urm ătoarele riscuri: – riscurile R1, R2 úi R3 pentru o structur ă; – riscurile Rc1 úi Rc2 pentru un serviciu. Pentru fiecare risc considerat, trebuie s ă fie parcurse urm ătoarele etape: – identificarea componentelor RX care compun riscul; – calculul componentelor de risc identificate RX; – calculul riscului total R; – identificarea riscului acceptabil RT; – compararea riscului R cu valoarea acceptabil ă RT. Dacă R d RT, protecĠia împotriva tr ăsnetului nu este necesar ă. Dacă R > RT trebuie adoptate m ăsuri de protec Ġie în vederea reducerii lui R d RT pentru toate riscurile la care obiectul este supus. Procedura pentru evaluarea necesit ăĠii unei protec Ġii este prezentat ă în figura 6.1. Fig 6.1 – Procedur ă pentru luarea unei decizii privind necesitatea unei protec Ġii Identificarea structurii de protejat Identificarea tipurilor de pierderi asociate structurii sau serviciului de protejat Pentru fiecare tip de pierdere: x identificare a riscului acceptabil RT x identificarea úi calculul tuturor componentelor de risc relevante RX Calculeaz ă R = 6 RX Structură sau serviciu protejat pentru acest tip de pierdere Se prevăd măsuri de protec Ġie adecvate capabile s ă reducă R R > RT NU DA MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 153 152Procedur ă pentru evaluarea eficien Ġei tehnice úi economice a unei protec Ġii Pe lângă necesitatea unei protec Ġii împotriva tr ăsnetului pentru o structur ă sau un serviciu, poate fi util ă determinarea beneficiilor economice ale instal ării măsurilor de protec Ġie în vederea reducerii pierderilor economice L4. Evaluarea componentelor de risc R4 pentru o structur ă (R’4 pentru un serviciu) permite utilizatorului s ă evalueze pierderile economice cu m ăsuri de protec Ġie adoptate úi fără acestea. Procedura de determinare a eficien Ġei tehnice úi economice a unei protec Ġii necesită: – identificarea componentelor RX care compun riscul R4 pentru o structur ă (R’4 pentru un serviciu); – calculul componentelor de risc identificate RX în absen Ġa unor m ăsuri de protec Ġie noi/suplimentare; – calculul costului anual al pierderii datorit ă fiecărei componente de risc RX; – calculul costului anual CL al pierderii totale în absen Ġa unor măsuri de protec Ġie; – adoptarea m ăsurilor de protec Ġie alese; – calculul componentelor de risc RX cu luarea în considerare a m ăsurilor de protec Ġie alese; – calculul costului anual al pierderilor reziduale datorit ă fiecărei componente de risc RX în structura sau serviciul protejat; – calculul costului anual total CRL al pierderilor reziduale cu luarea în considerare a m ăsurilor de protecĠie alese; – calculul costului anual CPM al măsurilor de protec Ġie alese; – compararea costurilor. Dacă CL < CRL + CPM, protecĠia împotriva tr ăsnetului nu poate fi considerat ă eficientă economic. Dacă CL t CRL + CPM, măsurile de protec Ġie pot realiza economii pe durata de via Ġă a structurii sau a serviciului. Procedura de evaluare a eficien Ġei tehnice úi economice a protec Ġiei este prezentat ă sintetic în figura 6.2. 154 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 153 Fig. 6.2 – Procedur ă pentru evaluarea eficien Ġei tehnice úi economice a m ăsurilor de protec Ġie Măsuri de protec Ġie Măsurile de protec Ġie sunt destinate s ă reducă riscul asociat tipurilor de avarii. Măsurile de protec Ġie trebuie s ă fie considerate eficiente numai dac ă ele sunt conforme cu recomand ările din urm ătoarele standarde importante: – SR EN 62305-3 pentru protec Ġia împotriva v ătămării fiinĠelor vii úi a avariilor fizice într-o structură; – SR EN 62305-4 pentru protec Ġia împotriva defect ării sistemelor interioare; – CEI 62305-5 pentru protec Ġia serviciilor Alegerea m ăsurilor de protec Ġie Alegerea celor mai potrivite m ăsuri de protec Ġie trebuie s ă fie făcută de proiectant în func Ġie de ponderea fiec ărei componente de risc în riscul total R úi în funcĠie de aspectele tehnice úi economice ale diferitelor m ăsuri de protec Ġie. Pentru fiecare tip de pierdere, exist ă un num ăr de măsuri de protec Ġie care, individual sau în combinaĠie, realizeaz ă condiĠia R d RT. SoluĠia care va fi adoptat ă trebuie să fie aleasă Ġinând seama de aspectele tehnice úi economice. O procedur ă simplificat ă pentru alegerea m ăsurilor de protec Ġie este indicată în figura 6.3 pentru structuri úi în figura 6.4 pentru servicii. Instalatorul sau proiectantul trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice úi să le reduc ă, luând în considerare de asemenea aspectele economice. Identific ă valoarea: x structurii úi a activităĠilor sale x instalaĠiilor interioare Calculeaz ă toate componentele de risc RX relevante pentru R4 Calculeaz ă costul anual CL al pierderii totale úi costul CRL al pierderii reziduale considerând m ăsurile de protec Ġie (a se vedea anexa 6.7) Calculeaz ă costul anual CPM al măsurilor de protec Ġie alese Nu este eficient ă tehnic úi economic adoptarea măsurilor de protec Ġie Este eficient ă tehnic úi economic adoptarea m ăsurilor de protec Ġie NU DACPM + CRL >CL MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 155 154 Fig. 6.3 – Procedur ă pentru alegerea m ăsurilor de protec Ġie într-o structur ă DA Este SPT instalat ? Pentru fiecare tip de pierdere identific ă úi calculeaz ă componentele de risc RA, RB, RC, RM, RU, RV, RW, RZ NU NU DA Structură protejatăNU DA Instalează un LPMS corespunz ător Instalează altă măsură de protec Ġie DA R > RT NU Noile valori calculate ale componentelor de risc Instalează un tip adecvat de SPT RB > RT Este LPMS instalat? Identifică structura de protejat Identifică tipurile de pierderi asociate structurii 156 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 155 Fig. 6.4 – Procedur ă pentru alegerea m ăsurilor de protec Ġie pentru un serviciu Identifică serviciul de protejat Identifică tipurile de pierderi asociate serviciului Pentru fiecare tip de pierdere identific ă úi calculeaz ă componentele de risc RƍB, RƍC, RƍV, RƍW, RƍZ Instalează un SPD adecvat Sunt SPD instalate? RƍZ > RT DA Serviciu protejat NU Linia este ecranată? Instalează un ecran adecvat Instalează altă măsură de protecĠie Rƍ > RT Noile valori calculate ale componentelor de risc DA DA NU NU NU DA MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 157 1566.2.1.3 Evaluarea componentelor de risc pentru o structur ă EcuaĠia de baz ă Fiecare component ă de risc RA, RB, RC, RM, RU, RV, RW úi RZ poate fi exprimat ă prin relaĠia general ă următoare x x x x LP N R ×× = (6.20) unde Nx este num ărul de evenimente periculoase pe an ; Px probabilitatea de avariere a unei structuri ; Lx pierderea rezultant ă. Numărul Nx de evenimente periculoase este influen Ġat de densitatea de tr ăsnete la sol ( Ng) úi de caracteristicile fizice ale obiectului de protejat, vecin ătăĠile sale úi de sol. Probabilitatea de avariere Px este influen Ġată de caracteristicile obiectului de protejat úi de măsurile de protecĠie asigurate. Pierderea rezultant ă Lx este influen Ġată de utilizarea atribuit ă obiectului, de prezen Ġa unor persoane, de tipul serviciului public, de valoarea bunurilor afectate de avarie úi de măsurile prev ăzute pentru a limita valoarea pierderilor. Evaluarea componentelor de risc datorit ă căderii trăsnetului pe structur ă (S1) Pentru evaluarea componentelor de risc asociate c ăderii trăsnetului pe structur ă, se utilizeaz ă următoarele rela Ġii: – component ă asociată vătămării fiinĠelor vii (D1) A A D A L P N R × × = (6.21) – component ă asociată avariilor fizice (D2) B B D B L P N R × × = (6.22) – component ă asociată defectării sistemelor interioare (D3) C C D C L P N R × × = (6.23) Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indica Ġi în tabelul 6.11. Evaluarea componentelor de risc datorit ă căderii trăsnetului lâng ă structură (S2) Pentru evaluarea componentei de risc asociate c ăderii trăsnetului lâng ă structură, se utilizeaz ă următoarele rela Ġii: – component ă asociată defectării sistemelor interioare (D3) M M M M L P N R × × = (6.24) Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indica Ġi în tabelul 6.11. Evaluarea componentelor de risc datorit ă căderii trăsnetului pe o linie racordat ă la structur ă (S3) Pentru evaluarea componentelor de risc asociate c ăderii trăsnetului pe o linie racordat ă la structur ă, se utilizează următoarele rela Ġii: – component ă asociată vătămării fiinĠelor vii (D1) U U Da L U L P) N N( R × × + = (6.25) – component ă asociată avariilor fizice (D2) v v Da L V LP) N N( R ×× + = (6.26) – component ă asociată defectării sistemelor interioare (D3) w w Da L w L P) N N( R × × + = (6.27) Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indica Ġi în tabelul 6.11. Dacă linia are mai multe sec Ġii, valorile RU, RV úi RW sunt suma valorilor RU, RV úi RW corespunz ătoare fiec ărei secĠii a liniei (fig. 6.5). Sec Ġiile care trebuie luate în considerare sunt cele dintre structur ă úi primul nod de distribu Ġie. În cazul unei structuri la care sunt racordate mai mu lte linii cu trasee diferite, calculele trebuie realizate pentru fiecare linie. 158 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 157Evaluarea componentei de risc datorit ă căderii trăsnetului lâng ă o linie racordat ă la structur ă (S4) Pentru evaluarea componentei de risc asociate c ăderii trăsnetului lâng ă o linie racordat ă la structur ă, se aplică următoarele rela Ġii: – component ă asociată defectării sistemelor interioare (D3) z z L I z ) -( LP NN R uu (6.28) Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indica Ġi în tabelul 6.11. Dacă linia are mai multe sec Ġii, valoarea lui RZ este suma RZ a componentelor corespunz ătoare fiec ărei secĠii a liniei. Sec Ġiile care trebuie luate în considerare sunt cele dintre structur ă úi primul nod de distribuĠie. În cazul unei structuri la care sunt racordate mai mu lte linii cu trasee diferite, calculele trebuie realizate pentru fiecare linie. Dacă ( ) -L INN < 0, atunci se presupune c ă ( ) -L INN = 0. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 159 158Tabelul 6.11 Parametrii asocia Ġi evaluării componentelor de risc pentru o structur ă Simbol Denumire Valoare conform cu Număr mediu anual de evenimente periculoase datorit ă căderii trăsnetului ND – pe structur ă Anexa 6.1 NM – în proximitatea unei structuri Anexa 6.1 NL – pe o linie racordat ă la structur ă Anexa 6.1 NI – lângă o linie racordat ă la structur ă Anexa 6.1 NDa – pe structur ă la extremitatea “a” a liniei (a se vedea figura 6.5) Anexa 6.1 Probabilitatea ca tr ăsnetul care cade pe structur ă să producă PA – vătămarea fiin Ġelor vii Anexa 6.2 PB – avarii fizice Anexa 6.2 PC – defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2 Probabilitatea ca tr ăsnetul care cade lâng ă structur ă să producă PM – defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2 Probabilitatea ca tr ăsnetul care cade pe o linie s ă producă PU – vătămarea fiin Ġelor vii Anexa 6.2 PV – avarii fizice Anexa 6.2 PW – defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2 Probabilitatea ca tr ăsnetul care cade lâng ă o linie s ă producă PZ – defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2 Pierderi datorit ă LA = LU = ra × Lt – vătămării fiinĠelor vii Anexa 6.3 LB = LV = rp × rf × hz × Lf – avariilor fizice Anexa 6.3 LC= LM = LW = LZ = Lo – defect ării sistemelor interioare Anexa 6.3 NOTĂ – Valori ale pierderilor Lt, Lf, Lo; factorii rp , ra , ru , rf de reducere a pierderilor úi factorul hz de amplificare a pierderilor sunt indica Ġi în anexa 6.3.. Fig.6 5 – Structuri la extremit ăĠile liniilor: la extremitatea “b” structura de protejat (structura b) úi la extremitatea “a” o structur ă adiacent ă (structura a) Sinteza componentelor de risc pentru o structur ă Componentele de risc pentru structuri sunt sintetizate în tabelul 6.12, în func Ġie de diferite tipuri de avarii úi diferite surse ale avariei. SecĠie 1 (îngropată) b Structura b (structură de protejat) Hb a Ha3Ha SecĠie 2 (aeriană) Structura a (structură adiacentă) 3Hb 160 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 159Tabelul 6.12 Componentele de risc pentru o structur ă pentru diferite tipuri de avarii produse de diferite surse Sursă de avarii Avarie S1 Căderea trăsnetului pe o structură S2 Căderea trăsnetului lângă o structură S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu racordat S4 Căderea trăsnetului lân gă un serviciu Risc rezultant în funcĠie de tipul avariei D1 Vătămarea fiin Ġelor vii RA= ND×PA ×ra×Lt RU = (NL+NDa) ×PU×ru×Lt RS = RA+RU D2 Avarii fizice RB = ND×PB× rp ×hz×rf×Lf RV = (NL+NDa) ×PV× rp ×hz×rf×Lf RF = RB+RV D3 Defectarea sistemelor electrice úi electronice RC= ND×PC×Lo RM = NM×PM×Lo RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RO = RC+RM +RW+RZ Risc rezultant în funcĠie de sursa de avarie RD= RA+RB+RC RI = RM+RU+RV+RW+RZ Dacă structura este împ ărĠită în zone Z S, fiecare component ă de risc trebuie s ă fie evaluat ă pentru fiecare zon ă ZS. Riscul total R al structurii este suma componentelor de risc asociate zonelor Z S care constituie structura. ÎmpărĠirea structurii în zone Z S Pentru evaluarea fiec ărei componente de risc, structura poate fi împ ărĠită în zone Z S fiecare având caracteristici omogene. Totu úi, o structur ă poate fi, sau poate fi luat ă în considera Ġie ca fiind o singur ă zonă. Zonele ZS sunt definite în principal prin – tipul solului sau al plan úeului (componente de risc RA úi RU), – compartimente rezistente la foc (componente de risc RB úi RV), – ecrane tridimensionale (componente de risc RC úi RM). Celelalte zone pot fi definite în func Ġie de – amplasarea sistemelor interioare (componente de risc RC úi RM), – măsurile de protec Ġie existente sau care vor fi prev ăzute (toate componentele de risc), – valorile pierderilor LX (toate componentele de risc). Evaluarea componentelor de risc într-o structur ă cu zone Z S Regulile de evaluare a componentelor de risc depind de tipul de risc. Riscuri R1, R2 úi R3 Structură cu o singur ă zonă În acest caz este definit ă o singur ă zonă ZS care cuprinde toat ă structura. Riscul R este suma componentelor de risc RX dintr-o structur ă. Pentru evaluarea componentelor de risc úi selectarea parametrilor semnificativi implica Ġi, se aplic ă regulile urm ătoare: – parametrii care se refer ă la numărul de evenimente periculoase N trebuie evalua Ġi în conformitate cu anexa 6.1; – parametrii care se refer ă la probabilitatea P de avariere trebuie evalua Ġi în conformitate cu anexa 6.2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 161 160În plus: – Pentru componentele RA, RB, RU, RV, RW úi RZ, numai o singur ă valoare trebuie determinat ă pentru fiecare parametru implicat. Dac ă se pot aplica mai multe valori, trebuie aleas ă valoarea cea mai mare. – Pentru componentele RC úi RM, dacă în zonă sunt implicate mai multe sisteme interioare, valorile PC úi PM sunt date de: P C = 1 – (1 – PC1) × (1 – PC2) × (1 – PC3) ( 6 . 2 9 ) P M = 1 – (1 – PM1) × (1 – PM2) × (1 – PM3) (6.30) unde PCi, úi PMi sunt parametrii care se refer ă la sistemul interior i. – Parametrii care se refer ă la volumul pierderilor L trebuie evalua Ġi în conformitate cu anexa 6.3. Valorile medii tipice care deriv ă din anexa 6.3 pot fi asumate pentru zon ă, în conformitate cu utilizarea structurii. Cu excep Ġia făcută pentru PC úi PM, dacă, într-o zon ă, există mai mult de o valoare pentru oricare alt parametru, este asumat ă valoarea parametrului care conduce la cea mai mare valoare a riscului. Definirea structurii cu o singur ă zonă poate conduce la m ăsuri de protec Ġie costisitoare deoarece fiecare măsură trebuie extins ă la întreaga structur ă. Structură cu zone multiple În acest caz, structura este împ ărĠită în mai multe zone Z S. Riscul pentru structur ă este suma riscurilor asociate fiec ăreia dintre zonele structurii; în fiecare zon ă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei. Pentru evaluarea componentelor de risc úi selectarea parametrilor implica Ġi, se aplic ă regulile de la structura cu o singur ă zonă. ÎmpărĠirea structurii în zone permite proiectantului s ă Ġină seama de caracteristicile particulare ale fiecărei părĠi a structurii în evaluarea componentelor de risc úi să aleagă măsurile de protec Ġie potrivite, zonă cu zonă, reducând costul total al protec Ġiei împotriva tr ăsnetului. Risc R4 Independent de decizia privind adoptarea unei protec Ġii împotriva tr ăsnetului pentru reducerea riscurilor R1, R2, úi R3, este util s ă se evalueze consecin Ġele economice ale adopt ării măsurilor de protecĠie în vederea reducerii riscului R4 al pierderilor economice. Elementele pentru care se realizeaz ă evaluarea riscului R4 trebuie definite pentru: – întreaga structur ă; – o parte a structurii; – o instala Ġie interioar ă; – o parte a instala Ġiei interioare; – un echipament; – conĠinutul structurii. Costul pierderilor dintr-o zon ă trebuie evaluat conform cu anexa 6.7. Costul total al pierderilor pentru structură este suma costurilor pierderilor tuturor zonelor. 6.2.1.4 Evaluarea componentelor de risc pentru un serviciu EcuaĠia de baz ă Fiecare component ă de risc RcV, RcW, RcZ, RcB úi RcC, poate fi exprimat ă prin ecua Ġia general ă: RcX = NX × PcX × LcX ( 6 . 3 1 ) unde N X este num ărul de evenimente periculoase (a se vedea anexa 6.1); PcX probabilitatea de avariere a unui serviciu (a se vedea anexa 6.4); 162 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 161LcX pierderea rezultant ă (a se vedea anexa 6.5). Evaluarea componentelor de risc datorit ă căderii trăsnetului pe un serviciu (S3) Pentru evaluarea componentelor de risc asociate c ăderii trăsnetului pe un serviciu, se utilizeaz ă următoarele rela Ġii: – component ă de risc asociat ă avariilor fizice (D2) RcV = NL × PcV × LcV (6.32) – component ă de risc asociat ă defectării echipamentelor racordate (D3) RcW = NL × PcW × LcW ( 6 . 3 3 ) Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indica Ġi în tabelul 6.13. Evaluarea componentelor de risc datorit ă căderii trăsnetului lâng ă serviciu (S4) Pentru evaluarea componentei de risc asociat ă căderii trăsnetului lâng ă un serviciu, se utilizeaz ă următoarele rela Ġii: – component ă de risc asociat ă defectării echipamentelor racordate (D3) RcZ = (NI – NL ) PcZ LcZ ( 6 . 3 4 ) Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indica Ġi în tabelul 6.13. Dacă ( ) -L INN < 0, atunci se adopt ă ( ) -L INN = 0. Evaluarea componentelor de risc datorit ă căderii trăsnetului pe structuri la care este racordat serviciul (S1) Pentru evaluarea componentei de risc asociat ă căderii trăsnetului pe fiecare structur ă la care serviciul este racordat, se aplic ă următoarele rela Ġii pentru fiecare sec Ġie a serviciului racordat la structur ă: – component ă de risc asociat ă avariei fizice (D2): RcB = ND PcB LcB ( 6 . 3 5 ) – component ă de risc asociat ă defectării echipamentelor (D3): RcC = ND × PcC × LcC ( 6 . 3 6 ) Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indica Ġi în tabelul 6.13. Tabelul 6.13 Parametrii asocia Ġi evaluării componentelor de risc pentru un serviciu Simbol Denumire Valoare conform cu Număr mediu anual de tr ăsnete care cad ND – pe structura racordat ă la un serviciu Anexa 6.1 NL – pe serviciu Anexa 6.1 NI – lângă serviciu Anexa 6.1 Probabilitatea ca tr ăsnetul care cade pe o structur ă adiacent ă să producă P’B – avarii fizice Anexa 6.4 P’C – defectări ale echipamentului serviciului Anexa 6.4 Probabilitatea ca tr ăsnetul care cade pe un serviciu s ă producă P’V – avarii fizice Anexa 6.4 P’W – defect ări ale echipamentului serviciului Anexa 6.4 Probabilitatea ca tr ăsnetul care cade lâng ă un serviciu s ă producă P’Z – defectări ale echipamentului serviciului Anexa 6.4 Pierderi datorit ă L’B = LcV = Lcf – avariilor fizice Anexa 6.5 LcC = LcW = LcZ = L’o – defectării echipamentului serviciului Anexa 6.5 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 163 162Sinteza componentelor de risc pentru un serviciu Componentele de risc pentru un serviciu sunt sintetizate în tabelul 6.14 în func Ġie de diferite tipuri de avarii úi diferite surse de avarii.Tabelul 6.14 Tabelul 6.14 Componente de risc pentru un serviciu pentru tipuri diferite de avarii produse de surse diferite Sursă de avarie Tip de avarie S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu S1 Căderea trăsnetului pe o structură Riscul rezultant în funcĠie de tipul avarie D2 Deteriorare fizic ă RcV = NL × PcV ×LcV RcB = ND × PcB × LcB RF = RcV + RcB D3 Defectare a sistemelor electrice úi electronice RcW = NL × PcW × Lc W RcZ = (NI – NL ) × PcZ ×LcZ RcC = ND × PcC × LcC RO = RcZ +RcW + RcC Riscul rezultant în funcĠie de sursa de avarie RD = RcV + RcW RI = RcZ + RcB + RcC Dacă serviciul este divizat în sec Ġii SS, componentele de risc RcV, RcW úi RcZ ale serviciului trebuie s ă fie evaluate ca sum ă a componentelor de risc asociate fiec ărei secĠii a serviciului. Componenta de risc RcZ trebuie să fie evaluat ă în fiecare punct de tranzi Ġie al serviciului úi valoarea cea mai mare trebuie s ă fie adoptat ă ca valoare a lui RcZ. Componentele de risc RcB úi RcC ale serviciului trebuie s ă fie evaluate ca sum ă a componentelor de risc asociate fiec ărei structuri conectate la serviciu. Riscul total R al serviciului este suma componentelor de risc RcB, RcC, RcV, RcW úi RcZ. ÎmpărĠirea unui serviciu în sec Ġii SS Pentru evaluarea componentelor de risc, serviciul poate fi împ ărĠit în secĠii SS. Totuúi, un serviciu poate fi format dintr-o singur ă secĠie, sau considerat ca atare. Pentru toate componentele de risc ( RcB, RcC, RcV, RcW, RcZ), secĠiile SS sunt definite în principal prin: – tipul serviciului (aerian sau subteran); – factori care afecteaz ă suprafaĠa echivalent ă de expunere ( Cd, Ce, Ct); – caracteristici ale serviciului (tipul izola Ġiei cablului, rezisten Ġa ecranului). Alte secĠii pot fi definite în func Ġie de: – tipul aparaturii conectate; – măsuri de protec Ġie existente sau care vor fi prev ăzute. Dacă într-o sec Ġie există mai mult de o valoare pentru un parametru, se adopt ă valoarea parametrului care conduce la cea mai mare valoare a riscului. Operatorul re Ġelei sau proprietarul serviciului trebuie s ă evalueze volumul pierderilor anuale posibile pentru serviciu. Dac ă această evaluare nu poate fi f ăcută, în anexa 6.5 sunt sugerate valori reprezentative. 6.2.2 Cazuri în care echiparea cu IPT este obligatorie 6.2.2.1 InstalaĠia de protec Ġie împotriva tr ăsnetului este format ă din: A. Instala Ġie IPT exterioar ă, compusă din următoarele elemente legate între ele: - dispozitivul de captare; - conductoare de coborâre; - piese de separa Ġie pentru fiecare coborâre; - priză de pământ tip IPT; - piesă de legătură deconectabil ă; - legături între prizele de p ământ; - legături echipoten Ġiale; - legături echipoten Ġiale prin intermediul eclatoarelor la suportul antenei; 164 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 163B. Instala Ġia IPT interioar ă, compusă din: - legături de echipoten Ġializare; - bare pentru egalizarea poten Ġialelor (BEP); 6.2.2.2 O construc Ġie sau o parte a unei construc Ġii pentru care este necesar ă o IPT normal ă (de nivel III sau IV) nu este necesar s ă fie echipat ă cu IPT exterioar ă dacă intră complet în volumul de protec Ġie creat de IPT exterioar ă al unei alte construc Ġii (cu excep Ġia situaĠiei în care dispozitivul de captare este constituit dintr-o singur ă tijă simplă). 6.2.2.3 În toate cazurile se prev ăd IPT interioare pentru construc Ġiile care intr ă în raza de protec Ġie. 6.2.2.4 Î n s i t u a Ġiile în care numai unele spa Ġii dintr-o construc Ġie necesit ă IPT úi aceste spa Ġii nu determină încadrarea întregii construc Ġii în categoria lor (deci nu se impune IPT pentru întreaga construcĠie) se procedeaz ă astfel: - dacă spaĠiile sunt situate la ultimul nivel al construc Ġiei, se realizeaz ă IPT numai pentru spa Ġiile respective; - dacă spaĠiile se găsesc la parterul sau la etajele intermediare ale unei construc Ġii etajate úi există pericolul ca efectele secundare ale tr ăsnetului s ă producă daune, se realizeaz ă IPT interioare necesare în spaĠiile respective. 6.2.2.5 La construc Ġiile etajate cu arhitectur ă asimetric ă sau formate din mai multe corpuri de cl ădiri de înălĠimi diferite, IPT se rezolv ă separat pentru fiecare corp de cl ădire úi se leagă între ele. 6.2.2.6 Se prevede obligatoriu protec Ġie la trăsnet de nivelul stabilit conform art. 6.2.1. la urm ătoarele categorii de construc Ġii sau instala Ġii: a) Construc Ġii care cuprind înc ăperi cu aglomer ări de persoane sau s ăli aglomerate, indiferent de nivelul la care aceste înc ăperi sunt situate, având urm ătoarele capacit ăĠi sau suprafe Ġe: - teatre, cinematografe, s ăli de concert úi de întruniri, c ămine culturale, s ăli de sport acoperite, circuri etc., cu o capacitate mai mare de 400 locuri; - clădiri bloc pentru spitale, sanatorii etc., cu mai mult de 75 paturi; - hoteluri, c ămine, caz ărmi cu mai mult de 400 de paturi; - construc Ġii pentru înv ăĠământ - universit ăĠi, úcoli, grădiniĠe de copii úi creúe, cu mai multe de 10 săli de clasă sau joc, de laborator sau de atelier; - restaurante úi magazine cu o suprafa Ġă desfăúurată mai mare de 1000 m2, exclusiv depozitele úi spaĠiile anexe de deservire; - clădiri pentru c ălători, din categoriile I úi II, în care în perioada de vârf a traficului, la ora de maximă aglomerare se pot afla mai mult de 300 de c ălători. b) Construc Ġii care constituie sau ad ăpostesc valori de importan Ġă naĠională, cum sunt muzeele, expoziĠiile permanente, monumentele istorice sau de arhitectur ă, arhivele pentru documente de valoare etc. În cazul monumentelor istorice solu Ġia se stabile úte de comun acord cu forurile de specialitate. c) ) Construc Ġii înalte úi foarte înalte definite conform reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor. d) Construc Ġii de locuit înalte úi foarte înalte. În cazul în care la aceste construc Ġii, deasupra ultimului nivel se mai afl ă o construc Ġie cu un singur nivel ce ocup ă până la 70% din aria construit ă a clădirii úi este compus ă numai din încăperi pentru sp ălătorii, uscătorii sau ma úini ale ascensoarelor, IPT se prevede úi la aceast ă porĠiune (sau tronson) de construc Ġie. e) Construc Ġii úi insta laĠii tehnologice exterioare care sunt cel pu Ġin de dou ă ori mai înalte decât construcĠiile, proeminen Ġele de teren sau copacii din jur úi au cel pu Ġin 10 m în ălĠime (de ex. co úuri de fum, castele de ap ă, silozuri, turnuri, cl ădiri în form ă de turn etc.). f) Construc Ġii úi instalaĠii tehnologice exterioare amplasate izolat, în zone cu Nk mai mare de 30 cum sunt: cabanele sau construc Ġiile similare amplasate izolat, cl ădirile petnru c ălători de categoriile III, IV úi V de pe liniile de cale ferat ă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 165 164g) Construc Ġii stabilite ca prezentând importan Ġă pentru diverse domenii pentru economia na Ġională (de ex. clădiri destinate producerii de energie electric ă, centrale de telecomunica Ġii, centrele de calcul etc.). h) Construc Ġii úi instalaĠii tehnologice exterioare încadrate în categoria BE2, risc mare de incendiu, dacă sunt situate în zone cu Nk mai mare de 30 úi dacă materialele combustibile care se prelucreaz ă, utilizează sau depoziteaz ă în ele sunt considerate obiecte de baz ă ale întreprinderii sau ca având valoare mare sau importan Ġă deosebită. i) Depozite deschise de materiale úi substan Ġe încadrate în clasele de periculozitate prev ăzute în reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor, dacă sunt situate în zone cu Nk mai mare de 30 úi dacă sunt considerate obiecte de baz ă ale întreprinderii sau ca având valoare mare sau importan Ġă deosebită. j) Construc Ġii úi instalaĠii tehnologice exterioare încadrate în categoriile BE3a sau BE3b, risc foarte mare de incendiu. k) Construc Ġii pentru ad ăpostirea animalelor dac ă sunt: - grajduri pentru animale mari de ras ă, indiferent de capacitate; - grajduri pentru animale mari, cu o capacitate de peste 200 capete; - grajduri pentru anumale mari, cu o capacitate de peste 100 capete, amplasate în zone cu indice Nk mai mare de 30; - depozite de furaje fibroase amplasate în zone cu indice Nk mai mare de 30; l) Amenaj ări sportive cu public, cu peste 5000 locuri. m) Poduri amplasate izolat, în zone cu indice Nk mai mare de 30 m. n) InstalaĠii mobile de ridicat úi transportat, existente în aer liber (de ex. macarale). 6.2.3 Instala Ġii exterioare de protec Ġie împotriva tr ăsnetului CondiĠii generale 6.2.3.1 Utilitatea unei IPT exterioare IPT exterioar ă este destinat ă să capteze tr ăsnetele care cad pe structur ă, inclusiv pe cele care cad pe părĠile laterale ale structurii, úi să conducă curentul de tr ăsnet de la punctul de impact la p ământ. IPT exterioară este destinat ă de asemenea s ă disperseze acest curent în p ământ fără să producă avarii termice sau mecanice, nici scântei periculoase care pot declan úa incendii sau explozii. 6.2.3.2 Alegerea unei IPT exterioare În cele mai multe cazuri, IPT exterioar ă poate fi ata úată structurii de protejat. Trebuie utilizat ă o IPT exterioar ă, izolată faĠă de volumul de protejat, atunci când efectele termice úi explozive din punctul de impact al tr ăsnetului sau pe conductoarele prin care circul ă curentul de tr ăsnet pot produce avarii ale structurii sau a con Ġinutului acesteia. Exemplele tipice includ structuri cu înveli ú combustibil, structuri cu pere Ġi combustibili úi zone cu risc de explozie úi de incendiu. Utilizarea unei IPT izolate poate fi convenabil ă dacă sunt prev ăzute schimb ări ale structurii, ale conĠinutului său sau ale utiliz ării sale care vor necesita modific ări ale IPT. O IPT exterioar ă izolată poate să fie luată în considerare de asemenea atunci când caracteristicile conĠinutului garanteaz ă reducerea câmpului electromagnetic radiat asociat impulsului de curent care circulă prin conductoarele de coborâre. 6.2.3.3 Utilizare de componente naturale Componentele naturale realizate din materiale conductoare, care vor r ămâne totdeauna în/pe structur ă úi nu vor fi modificate (de exemplu arm ătura de oĠel interconectat ă, cadrul de metal al structurii etc.) pot fi utilizate ca elemente ale unei IPT. Alte componente naturale se recomand ă să fie considerate ca fiind complementare unui SPT. 6.2.3.4 IPT neizolat ă În cele mai multe cazuri, o IPT exterioar ă poate fi fixat ă la structura de protejat. Dacă efectele termice în punctul de impact sau pe conductoarele prin care circul ă curentul de tr ăsnet pot produce avarierea structurii, sau a con Ġinutului structurii de protejat, distan Ġa între conductoarele IPT úi materialele inflamabile trebuie s ă fie de cel pu Ġin 0,1 m. 166 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 165Cazurile tipice sunt structuri cu învelitori combustibile, structuri cu pere Ġi combustibili. 6.2.3.5 IPT izolat ă O IPT exterioar ă izolată trebuie utilizat ă atunci când circula Ġia curentului de tr ăsnet prin p ărĠile conductoare interioare de echipoten Ġializare poate produce avarii structurii úi conĠinutului său. IPT izolate sunt realizate fie prin instalarea de bare sau de catarge de captare în proximitatea structurii de protejat fie prin suspendarea de conductoare aeriene între catarge în conformitate cu distan Ġele de separare indicate în Anexa 6.8. IPT izolate se pot instala pe structuri de material electroizolant, cum ar fi c ărămidă sau lemn, dac ă sunt menĠinute distan Ġe de separare indicate în Anexa 6.8 úi nu sunt realizate conexiuni ale p ărĠilor conductoare ale structurii úi nici ale echipamentului instalat în interior, cu excep Ġia conect ărilor la sistemul prizei de p ământ la nivelul solului. Echipamentul conductor din interiorul structurii úi conductoarele electrice nu trebuie instalate, fa Ġă de conductoarele dispozitivului de captare úi faĠă de conductoarele de coborâre, la distan Ġe mai mici decât distanĠa de separare definit ă conform Anexei 6.8. Toate instala Ġiile viitoare trebuie s ă fie conforme cu condiĠiile pentru o IPT izolat ă. Toate părĠile echipamentului instalat în interiorul unei structuri cu o IPT izolat ă trebuie s ă fie amplasate în interiorul volumului de protejat úi să respecte condi Ġiile pentru distan Ġ ele de separare. Conductoarele IPT trebuie montate pe dispozitive de fixare electroizolante ale conductoarelor, dac ă dispozitivele de fixare ale conductoarelor direct pe pere Ġii structurii sunt prea aproape de p ărĠile conductoare, astfel încât distan Ġa între IPT úi părĠile conductoare interioare s ă depăúească distanĠa de separare definit ă conform Anexei 6.8. Dispozitive de captare 6.2.3.6 Generalit ăĠi Probabilitatea p ătrunderii unui tr ăsnet într-o structur ă este considerabil redus ă de prezen Ġa unui dispozitiv de captare proiectat corespunz ător. Dispozitivele de captare pot fi constituite din oricare combina Ġie a următoarelor elemente: a) tije (inclusiv piloni separa Ġi); b) conductoare întinse; c) reĠea de conductoare. Tijele de captare individuale trebuie s ă fie conectate împreun ă la nivelul acoperi úului pentru a se asigura divizarea curentului. Elemente de captare radioactive nu sunt permise. 6.2.3.7 Pozi Ġionare Elementele de captare instalate pe o structur ă trebuie s ă fie amplasate la col Ġuri, pe marginile úi în punctele expuse (pe partea superioar ă a oricărei faĠade) în conformitate cu una sau mai multe dintre metodele urm ătoare: a) metoda unghiului de protec Ġie; b) metoda sferei fictive; c) metoda ochiului re Ġelei. Metoda sferei fictive poate fi utilizat ă în toate cazurile. Metoda unghiului de protec Ġie poate fi utilizat ă pentru cl ădiri cu o form ă simplă dar este supus ă la limitări ale înălĠimii dispozitivului de captare indicate în tabelul 6.15. Metoda ochiului re Ġelei este o form ă potrivită de protec Ġie atunci când sunt de protejat suprafe Ġe plate. Valorile unghiului de protec Ġie, ale razei sferei fictive úi ale dimensiunii ochiului re Ġelei pentru fiecare clasă de IPT sunt indicate în tabelul 6.15. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 167 166Tabelul 6.15 Valorile maxime ale razei sferei fictive, ale dimensiunii ochiului re Ġelei úi ale unghiului de protecĠie corespunz ătoare clasei SPT Metod ă de protec Ġie Clasa IPT Raza sferei fictive r m Dimensiunea ochiului re Ġelei W m Unghi de protec Ġie D grade În ălĠime maxim ă a dispozitivului de captare h(m) 20 30 45 60 I 20 5 u 5 25 - - - II 30 10 u 10 35 25 - - III 45 15 u 15 45 35 25 - IV 60 20 u 20 55 45 35 25 Fig. 6.6 - Nu se aplic ă dincolo de valorile marcate cu x. În acest caz se aplic ă numai metodele sferei fictive úi a ochiului re Ġelei. - H este înălĠimea dispozitivului de captare deasupra planului de referin Ġă a suprafe Ġei de protejat. - Unghiul nu se va schimba pentru valori ale lui H sub 2 m. 6.2.3.7.1 Pozi Ġionarea dispozitivului de captare când se folose úte metoda unghiului de protec Ġie PoziĠia unui dispozitiv de captare este considerat ă corespunz ătoare dac ă structura de protejat este situată complet în interiorul volumului protejat asigurat de dispozitivul de captare. Pentru determinarea volumului protejat trebuie considerate numai dimensiunile fizice ale dispozitivelor de captare. 6.2.3.7.1.1 Volum protejat prin tij ă de captare vertical ă Volumul protejat printr-o o tij ă de captare vertical ă se presupune c ă are forma unui con circular drept, cu vârful situat pe axa dispozitivului de captare, unghiul de deschidere D, depinde de clasa IPT úi de înălĠimea dispozitivului de captare a úa cum este indicat în tabelul 6.15. Exemple de volume protejate sunt ilustrate în figurile 6.7 úi 6.8. Clasa SPT II III IV I 2 010 20 30 40 50 60 70 80 0 1 02 03 04 05 0 6 0 H mD ° 168 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 167 Fig. 6.7– Volum protejat printr-o tij ă de captare vertical ă Legendă A vârful tijei de captare B plan de referin Ġă OC raza suprafe Ġei protejate h1 înălĠime a tijei de captare deasupra planului de referin Ġă al suprafe Ġei de protejat D unghi de protecĠie Fig. 6.8 – Volum protejat printr-o tij ă de captare vertical ă Legendă h1 înălĠimea fizic ă a unei tije de captare Unghiul de protec Ġie D1 corespunde în ălĠimii de captare h1, fiind în ălĠimea de deasupra suprafeĠei acoperi úului de protejat; unghiul de protec Ġie D2 corespunde în ălĠimii h2 = h1 + H, solul fiind planul de referin Ġă; D1 este func Ġie de h1 úi D2 este func Ġie de h2. 6.2.3.7.1.2 Volum protejat printr-un conductor de captare întins Volumul protejat printr-un conductor întins este definit prin compunerea volumului protejat din bare verticale virtuale care au vârful pe conductorul întins. Exemple de volume protejate sunt ilustrate în figura 6.9. D h1A C O B D2 Hh2h1D1 h1 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 169 168 Fig. 6.9 – Volum protejat printr-un conductor de captare întins Pentru legend ă a se vedea figura 6.7. 6.2.3.7.1.3 Volum protejat prin re Ġea de conductoare Volumul protejat printr-o re Ġea de conductoare este definit printr-o combina Ġie de volume protejate determinate de conductoarele individuale care formeaz ă reĠeaua. Exemple de volume protejate printr-o re Ġea de conductoare sunt ilustrate în figurile 6.10 úi 6.11. Fig. 6.10 – Volum protejat printr-o re Ġea de conductoare izolate prin metoda unghiului de protec Ġie úi metoda sferei fictive h1 C 0 C 0 D A A B h1 D D2 r Dispozitiv de captareD1 h1 Hh2 r = h 2 tan D2170 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 169 H = h. Fig. 6.11– Volum protejat printr-o re Ġea de conductoare neizolate prin metoda ochiului re Ġelei úi metoda unghiului de protecĠie 6.2.3.7.1.4 Exemple de IPT pozi Ġionate prin metoda unghiului de protec Ġie Conductoarele dispozitivului de captare, tijele, stâlpii úi conductoarele trebuie pozi Ġionate astfel încât toate elementele structurii de protejat s ă se afle în interiorul suprafe Ġei înfăúurătoare generat ă de punctele de proiec Ġie ale conductoarelor dispozitivului de captare pe planul de referin Ġă, sub un unghi D faĠă de vertical ă în toate direc Ġiile. Unghiul de protec Ġie D trebuie să fie conform tabelului 6.15, h fiind înălĠimea dispozitivului de captare deasupra suprafe Ġei de protejat. Conform tabelului 6.15, unghiul de protec Ġie D este diferit în func Ġie de diferite în ălĠimi ale dispozitivului de captare deasupra suprafe Ġei de protejat (a se vedea figura 6.12). Fig. 6.12 – Metoda unghiului de protec Ġie pentru proiectarea unui di spozitiv de captare în func Ġie de diferite în ălĠimi conform tabelului 6.15 D1 h1 D2h1 h2 H D rc = h tan D HMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 171 170Legendă H ÎnălĠimea clădirii faĠă de planul de referin Ġă care este solul h 1 ÎnălĠimea fizic ă a unei tije de captare h 2 h 1 + H, este înălĠimea tijei de captare fa Ġă de sol (1 Unghiul de protec Ġie care corespunde în ălĠimii h= h1 a dispozitivului de captare, fiind în ălĠimea de la suprafa Ġa acoperiúului care trebuie m ăsurată (planul de referin Ġă) ( 2 Unghiul de protec Ġie corespunz ător înălĠimii h 2 Metoda unghiului de protec Ġie are limite geometrice úi nu poate fi aplicat ă dacă h este mai mare decât raza sferei fictive, r, aúa cum este definită în tabelul 6.15. 6.2.3.7.2 Pozi Ġionarea unui dispozitiv de captare utilizând metoda sferei fictive Atunci când se aplic ă această metodă, poziĠionarea dispozitivului de captare este corespunz ătoare dacă nici un punct al structurii de protejat nu vine în contact cu o sfer ă cu raza r, care depinde de clasa IPT (a se vedea tabelul 6.15) úi care se rostogole úte în jurul structurii cât úi pe partea de sus a structurii în toate direc Ġiile posibile. În acest mod, sfera atinge numai dispozitivul de captare (a se vedea figura 6.13). Fig. 6.13 – Proiectarea unui sistem de captare prin metoda sferei fictive Raza sferei fictive r trebuie să corespund ă clasei alese pentru IPT (a se vedea tabelul 6.17). H = h. Pe toate structurile mai înalte decât raza sferei fictive r, pot să apară căderi ale tr ăsnetului pe p ărĠile laterale ale structurii. Fiecare punct lateral al structurii atins de sfera fictiv ă este un punct posibil de impact. Totu úi, probabilitatea c ăderii trăsnetului pe p ărĠile laterale este în general neglijabil ă pentru structuri cu în ălĠime mai mic ă de 60 m. 6.2.3.7.2.1 Exemple de IPT pozi Ġionate prin metoda sferei fictive Metoda sferei fictive trebuie utilizat ă pentru identificarea volumului protejat al p ărĠilor úi al zonelor unei structuri pentru care tabelul 6.15 exclude utilizarea metodei unghiului de protec Ġie. Aplicând aceast ă metodă, poziĠionarea unui dispozitiv de captare este adecvat ă dacă nici un punct al volumului de protejat nu este în contact cu o sfer ă de rază, r, care se rostogole úte pe sol, împrejurul úi h < 60 m h> 60 m 0,8 h Dispozitiv de captare Raza sferei fictive rr r r r r 172 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 171pe partea superioar ă a structurii în toate direc Ġiile posibile. Sfera trebuie s ă atingă numai solul úi/sau dispozitivul de captare. Raza r a sferei fictive depinde de clasa IPT (a se vedea tabelul 6.15). Figura 6.14 prezint ă aplicarea metodei sferei fictive la diferite structuri. Sfera de raz ă r se rostogole úte în jurul úi pe toată structura pân ă se atinge planul solului sau orice structur ă permanent ă sau obiect în contact cu planul solului care este capabil s ă acĠioneze ca un conductor de tr ăsnet. Un punct de impact poate să apară acolo unde sfera fictiv ă care se rostogole úte atinge structura úi în astfel de puncte este necesar să se prevad ă un conductor de captare. Fig. 6.14 – Proiectarea unui dispozitiv de captare al unei IPT conform metodei sferei fictive r – Raza sferei fictive conform cu tabelul 6.15. Conductoarele de captare ale IPT sunt instalate în toate punctele úi segmentele care sunt în contact cu sfera fictiv ă a cărei rază corespunde cu nivelul de protec Ġie ales cu excep Ġia părĠii inferioare a structurii în conformitate cu 6.2.3.7.4. Dacă metoda sferei fictive este aplicat ă pe desenele structurii, structura trebuie analizat ă în toate direcĠiile cu scopul asigur ării că nici o parte nu p ătrunde într-o zon ă neprotejat ă – un punct poate fi scăpat din vedere dac ă sunt analizate numai desene cu vederile din fa Ġă, lateral úi în plan. Volumul protejat generat de un conductor al IPT este volumul nepenetrat de sfera fictiv ă când aceasta este în contact cu conductorul úi cu structura. În cazul a dou ă conductoare de captare, paralele, orizontale, ale unei IPT amplasate deasupra unui plan de referin Ġă orizontal, a se vedea figura 6.15, distan Ġa de penetrare p a sferei fictive sub nivelul conductoarelor în spa Ġiul situat între conductoare poate fi calculat ă: p = r – [r2 – (d/2)2]1/2 DistanĠa de penetrare p ar trebui să fie mai mic ă decât ht minus înălĠimea obiectelor de protejat. r Dispozitiv de captare r r MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 173 172 Fig. 6.15 – Volum protejat de dou ă conductoare întinse paralele úi orizontale sau de dou ă tije de captare ( r > ht ) Legendă 1 Conductoare orizontale 2 Plan de referin Ġă 3 Volum protejat de dou ă conductoare de captare, orizontale, paralele sau de dou ă tije de captare ht ÎnălĠimea fizic ă a tijelor de captare de la planul de referin Ġă p Distan Ġa de penetrare a sferei fictive h ÎnălĠimea dispozitivului de captare conform tabelului 6.15 r Raza sferei fictive d Distan Ġa care separ ă cele două conductoare de captare, orizontale, paralele sau cele dou ă tije de captare DistanĠa de penetrare p a sferei fictive ar trebui s ă fie mai mic ă decât ht minus cea mai mare înălĠime a obiectelor de protejat, cu scopul protej ării obiectelor în spa Ġiul dintre extremit ăĠi. Exemplul prezentat în figura 6.15 este valabil, de asemenea, pentru trei sau patru tije de captare, de exemplu, patru tije verticale amplasate în col Ġurile unui p ătrat úi care au aceea úi înălĠime h. În acest caz, d din figura 6.15 corespunde diagonalelor p ătratului format de cele patru tije. Punctele de impact ale tr ăsnetului pot fi determinate utilizând metoda sferei fictive. Metoda sferei fictive poate identifica, de asemenea, probabilitatea de apari Ġie a unui impact în fiecare punct al structurii. Figura 6.16 prezint ă o clădire peste care se rostogole úte o sferă fictivă. Liniile întrerupte indic ă traseul centrului sferei fictive. Acesta este de asemenea locul geometric al vârfului precursorului descendent, care genereaz ă descărcarea final ă. Toate acele tr ăsnete cu vârfurile dispuse pe traseul centrului sferei fictive vor c ădea pe cele mai apropiate puncte ale cl ădirii. Împrejurul marginilor acoperi úului există un traseu în form ă de sfert de cerc cu posibile pozi Ġii ale vârfului precursorului descendent care se va lovi de marginea cl ădirii. Aceasta indic ă faptul că o parte considerabil ă dintre trăsnete vor întâlni marginea acoperiúului, pere Ġii úi suprafaĠa acoperiúului. d 3 ht = h 2 p1 r 1174 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 173 Fig. 6.16 – Puncte de impact ale tr ăsnetului pe o cl ădire a) Vedere lateral ă b) Vedere în plan r raza sferei fictive 6.2.3.7.3 Pozi Ġionarea dispozitivului de captare utilizând metoda ochiului re Ġelei În scopul protec Ġiei unei suprafe Ġe plate, se consider ă că o reĠea cu ochiuri asigur ă protecĠia întregii suprafeĠe dacă sunt îndeplinite condi Ġiile următoare: a) Conductoarele de captare sunt amplasate – pe linia marginilor acoperi úului, – pe stre úinile acoperi úului, – pe coamele acoperi úului, dacă panta acoperi úului depăúeúte 1/10. Metoda ochiului re Ġelei este indicat ă pentru acoperi úuri orizontale úi înclinate f ără curbură. Metoda ochiului re Ġelei este indicat ă pentru suprafe Ġe laterale plate pentru a proteja împotriva loviturilor care cad lateral. Dacă panta acoperi úului depăúeúte 1/10, pot fi utilizate conductoare de captare paralele în locul unei reĠele, cu condi Ġia ca distan Ġa între conductoare s ă nu fie mai mare decât latura prescris ă a ochiului re Ġelei. b) Dimensiunile ochiurilor re Ġelei de captare nu sunt mai mari decât valorile indicate în tabelul 6.15. c) ReĠeaua dispozitivului de captare este construit ă în aúa fel încât curentul de tr ăsnet să circule cel puĠin prin dou ă trasee metalice distincte spre priza de p ământ. d) Nici un element metalic nu dep ăúeúte volumul protejat de dispozitivele de captare. e) Pe cât este posibil, conductoarele de captare urmeaz ă drumul cel mai scurt úi cel mai direct. R R R r r r R r r rMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 175 174Exemple de IPT pozi Ġionate prin metoda ochiului re Ġelei Exemple de IPT neizolate care utilizeaz ă metoda ochiului re Ġelei pentru proiectarea dispozitivului de captare sunt prezentate în figura 6.17 a) pentru o structur ă cu acoperi ú terasă úi în figura 6.17 b) pentru o structur ă cu acoperi ú în pantă. a – Dispozitiv de captare al unei IPT pe o structur ă cu acoperiú terasă w Dimensiunea ochiului re Ġelei Dimensiunea ochiului re Ġelei trebuie s ă fie conform cu tabelul 6.15. b – Dispozitiv de captare a unei IPT pe o structur ă cu acoperiúul în pant ă Fig. 6.17 – Exemplu de proiectare, în conformitate cu metoda ochiului re Ġelei, a unui dispozitiv de captare pentru o IPT neizolată Figura 6.18 prezint ă protecĠia asigurat ă de un dispozitiv de captare al unei IPT conform metodei ochiului re Ġelei, metodei sferei fictive úi metodei unghiului de protec Ġie cu o dispunere general ă a elementelor de captare. Fig. 6.18 – Proiectarea unui dispozitiv de captare a unei IPT conf orm cu metoda sferei fictive, metoda unghiului de protecĠie úi metoda ochiului re Ġelei úi o dispunere general ă a elementelor unui dispozitiv de captare Legendă 1 Conductor de captare 2 Tijă de captare 3 Dimensiunea ochiului re Ġelei 4 Conductor de coborâre 5 Priză de pământ cu conductor în bucl ă h ÎnălĠimea dispozitivului de captare de la nivelul solului D Unghi de protec Ġie D2 h 1 4 53w w 176 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 175 6.2.3.7.4 Dispozitive de captare împotriva tr ăsnetelor care cad pe p ărĠile laterale ale unei structuri înalte Pe structuri mai înalte de 60 m, tr ăsnetele care cad pe p ărĠile laterale pot lovi în special vârfurile, colĠurile úi marginile suprafe Ġelor. Riscul datorit ă acestor tr ăsnete este redus deoarece numai câteva procente din totalul tr ăsnetelor care cad pe structurile înalte vor fi cu impact pe p ărĠile laterale úi în plus parametrii acestora sunt semnificativ mai mici decât ai acelora care cad pe p ărĠile superioare ale structurilor. Totu úi, echipamentul electric úi electronic de pe pere Ġii exteriori ai structurilor poate fi distrus chiar de tr ăsnete cu valori de vârf mici ale curentului. Dispozitivul de captare trebuie s ă fie instalat astfel încât s ă protejeze partea superioar ă a structurilor înalte (în general 20 % din în ălĠime, în partea superioar ă a structurii) úi echipamentul instalat în interiorul acesteia. 6.2.3.7.5 Construc Ġie Dispozitivele de captare ale unei IPT neizolat ă faĠă de structura de protejat pot fi instalate astfel: a) dacă acoperiúul este realizat din material necombustibil conductoarele dispozitivului de captare pot fi pozi Ġionate pe suprafa Ġa acoperiúului; b) dacă acoperiúul este realizat din materiale combustibile dispozitivele de captare vor fi poziĠionate la 0,1 m de acesta. Pentru acoperi úuri din paie/stuf unde nu sunt utilizate bare din fier pentru fixarea acoperi úului distan Ġa trebuie să fie de cel pu Ġin 0,15 m. c) părĠile combustibile ale structurii de protejat nu trebuie s ă rămână în contact direct cu componentele unei IPT exterioare úi nu trebuie s ă fie situate sub acoperi úuri din membrane metalice care pot fi perforate de tr ăsnet (6.2.3.7.6). De asemenea, trebuie s ă se Ġină seama úi de membranele mai pu Ġin combustibile cum ar fi scândurile de lemn. Dacă este posibil ca apa s ă se acumuleze pe un acoperi ú plan, dispozitivele de captare trebuie instalate deasupra nivelului maxim probabil al apei. Un acoperi ú sau un perete construit din materiale inflamabile trebuie protejat, împotriva efectului periculos al înc ălzirii conductoarelor unui SPT de c ătre curentul de tr ăsnet, prin utilizarea uneia sau mai multe din m ăsurile urm ătoare: a) reducerea temperaturii conductoarelor prin m ărirea secĠiunii; b) mărirea distan Ġei între conductoare úi învelitoarea acoperi úului ; c) inserĠia unui strat de protec Ġie împotriva c ăldurii între conductoare úi materialul inflamabil. 6.2.3.7.5.1 Instala Ġii de captare neizolate Conductoarele de captare úi conductoarele de coborâre trebuie s ă fie interconectate prin intermediul unor conductoare la nivelul acoperi úului pentru a se asigura distribu Ġia curentului între conductoarele de coborâre. Conductoarele de pe acoperi úuri úi conexiunile tijelor de captare pot fi fixate pe acoperi ú utilizând distanĠiere sau elemente de fixare conductoare sau neconductoare. Conductoarele pot fi pozi Ġionate, de asemenea, pe suprafa Ġa unui perete dac ă peretele este realizat din material neinflamabil. Punctele de fixare recomandate pentru aceste conductoare sunt indicate în tabelul 6.16. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 177 176Tabelul 6.16 Puncte de fixare recomandate PoziĠionare Puncte de fixare pentru conductoare tip bandă úi conductoare torsadate mm Puncte de fixare pentru conductoare unifilare rotunde mm Conductoare orizontale pe suprafe Ġe orizontale 500 1 000 Conductoare orizontale pe suprafe Ġe verticale 500 1 000 Conductoare verticale de la sol pân ă la 20 m 1 000 1 000 Conductoare verticale de la 20 m úi peste 500 1 000 Acest tabel nu se aplic ă elementelor de fixare prefabricate care pot necesita analize speciale. In cazul lu ării în considerare a condi Ġiilor de mediu (de exemplu for Ġa estimată a vântului) se poate ca punctele de fixare s ă difere de cele recomandate. Pe casele mici úi pe structuri similare cu acoperi úuri cu coame, trebuie instalat un conductor de captare pe coamă. Dacă structura este în totalitate în zona protejat ă asigurată de conductorul de pe coama acoperiúului, trebuie pozate cel pu Ġin două conductoare de coborâre peste marginile frontonului colĠurilor opuse ale structurii. DistanĠa între dou ă conductoare de coborâre, m ăsurată de-a lungul perimetrului structurii nu trebuie s ă depăúească distanĠele indicate în tabelul 6.18. Jgheaburile de la marginea acoperi úului pot fi utilizate drept conductoare naturale cu condi Ġia ca acestea să fie conform 6.2.3.7.6. Pe structuri cu acoperi úuri terasă, conductoarele perimetrului trebuie instalate cât mai aproape de marginile exterioare ale acoperi úului dacă acest lucru este posibil practic. Dacă suprafaĠa acoperiúului depăúeúte dimensiunea ochiului re Ġelei indicat ă în tabelul 6.15, trebuie s ă se instaleze conductoare de captare suplimentare. Figura 6.18 ilustreaz ă un exemplu de detalii constructive ale elementelor de fixare pe un acoperi ú terasă. Fig. 6.18 – ConstrucĠia unei IPT utilizând componente naturale de pe acoperi úul structurii a1 2 3 4 5 6 7 8178 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 177 Legendă a de la 500 mm pân ă la 1 000 mm, a se vedea tabelul 6.15 1 Parapetul acoperi úului 2 Conductor flexibil 3 Racorduri 4 Racorduri în T 5 Element de fixare a conductorului de captare 6 IPT traverseaz ă un sistem de etan úare împotriva apei 7 Grindă din oĠel 8 Racord Acoperirea metalic ă a parapetului acoperi úului este utilizat ă drept conductor de captare úi este conectată la grinda de o Ġel utilizată drept conductor de coborâre natural al IPT. Figura 6.19 ilustreaz ă poziĠionarea unei IPT exterioare pe o structur ă cu un acoperi ú terasă realizat din material electroizolant a úa cum sunt lemnul sau c ărămizile. Elementele de fixare pe acoperi ú sunt în volumul de protejat. Pe structurile înalte, un conductor în bucl ă conectat la toate conductoarele de coborâre este instalat pe fa Ġadă. DistanĠele între aceste conductoare în bucl ă sunt indicate în tabelul 6.18. Fig. 6.19 – Dispunerea unei IPT exterioare pe o structur ă de material electroizolant cu o în ălĠime maxim ă de până la 60 m, cu acoperi ú terasă úi cu elemente de fixare pe acoperi ú 2 4 91 3 5 5 8 8 10 6 11 7 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 179 178Legendă 1 Tijă de captare 2 Conductor de captare orizontal 3 Conductor de coborâre 4 Racord în T 5 Racord de traversare 6 Racord pentru verificare 7 Dispunere de tip B a prizei de p ământ, electrod de p ământ în bucl ă 8 Conductor de echipoten Ġializare în bucl ă 9 Acoperiú terasă cu elemente de fixare de acoperi ú 10 Racord pentru conectarea barei de echipoten Ġializare a IPT interioare 11 Dispunere de tip A a prizei de p ământ Se utilizeaz ă un conductor de echipoten Ġializare în bucl ă. DistanĠa între conductoarele de coborâre corespunde condi Ġiilor din tabelul 6.18. Învelitorile metalice utilizate pentru protec Ġia mecanic ă a pereĠilor exteriori pot fi utilizate drept component ă naturală a dispozitivului de captare, conform 6.2.3.7.6, dac ă nu există nici un risc de incendiu prin topirea metalului. Inflamabilitatea depinde de tipul de material al str aturilor de placare de sub învelitoarea metalic ă. Sistemul de etan úeitate al acoperi úurilor metalice, precum úi al altor tipuri de acoperi úuri, poate fi perforat de tr ăsnet. În astfel de cazuri, apa poate p ătrunde úi se poate infiltra prin acoperi ú la un punct îndepărtat de punctul de impact. Pentru a evita aceast ă posibilitate trebuie instalat un dispozitiv de captare. Cupolele u úoare úi clapetele instala Ġiilor de evacuare a fumului úi a căldurii sunt în mod normal închise.Dispozitivele de captare se vor amplasa astfel incât s ă asigure protec Ġia împotriva loviturilor de trăsnet pentru pozi Ġia cea mai dezavantajoas ă a cupolelor sau clapetelor (deschis, închis sau în pozi Ġie intermediar ă). Acoperiúurile învelite cu tabl ă conductoare care nu este conform ă cu 6.2.3.7.6 pot fi utilizate drept dispozitive de captare dac ă topirea în punctul de impact poate fi acceptat ă . Dacă acest lu cru nu este acceptat, învelitoarea de tabl ă conductoare a acoperi úului trebuie s ă fie protejat ă cu un sistem de captare de în ălĠime suficient ă (a se vedea figura 6.15). Dacă sunt utilizate suporturi electroizolante, trebuie respectate condi Ġiile pentru distan Ġa de separare faĠă de tabla conductoare indicat ă în Anexa 6.8. Figura 6.18 prezint ă un exemplu de dispozitiv de captare natural utilizând parapetul acoperi úului drept conductor de captare la marginea acoperi úului. Structurile încastrate úi structurile cu proeminen Ġe de pe suprafa Ġa acoperiúului trebuie protejate prin intermediul unor tije de captare. P ărĠile metalice exterioare trebui e conectate la o IPT în afar ă de cazul în care este în conformitate cu 6.2.3.7.6. Figura 6.20 prezint ă un exemplu de conectare a dispozitivului de captare cu conductoare de coborâre naturale prin beton. 180 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 179 Fig. 6.20 – ConstrucĠia unei IPT exterioare pe o structur ă de beton armat utilizând arm ăturile pere Ġilor exteriori ai structurii drept componente naturale Legendă 1 Tijă de captare 2 Conductor de captare orizontal 3 Conductor de coborâre 4 Racord în T 5 Racord de intersectare 6 Conectare la tijele arm ăturii de oĠel 7 Racord pentru verificare 8 Dispunere de tip B a prizei de p ământ, electrod de p ământ în bucl ă 9 Acoperiú terasă cu elemente de fixare de acoperi ú 10 Racord în T – rezistent la coroziune Toate dimensiunile unei IPT trebuie s ă corespund ă nivelului de protec Ġie ales. 6.2.3.7.5.2 Structuri din beton armat, cu acoperi ú terasă inaccesibil publicului Pe un acoperi ú terasă inaccesibil publicului pe care este amplasat un dispozitiv de captare, exterior, conductoarele de captare trebuie s ă fie instalate ca în figura 6.18 Pentru conductorul de echipoten Ġializare în bucl ă de pe acoperi ú, stratul metalic al parapetului acoperi úului poate fi utilizat aúa cum se indic ă în figura 6.18. Figura 6.20 prezint ă modul de instalare a re Ġelei de conductoare pe acoperi ú. Dacă reducerea rezisten Ġei mecanice a betonului datorit ă coroziunii nu este permis ă, dispozitivul de captare trebuie instalat úi echipoten Ġializat la arm ătura din o Ġel, prevenind astfel c ăderea direct ă a trăsnetului pe arm ătura din o Ġel a betonului. Învelitoarea metalic ă care este prev ăzută pentru o protec Ġie mecanic ă a pereĠilor exteriori poate fi 9 4 2 3 5 1 6 4 10 6 7 8MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 181 180utilizată drept component ă naturală a dispozitivului de captare conform 6.2.3.7.6 dac ă nu există risc de incendiu prin topirea metalului. Învelitorile de tabl ă conductoare ale acoperi úurilor care nu sunt conforme cu tabelul 6.16 pot fi utilizate drept conductoare de captare dac ă topirea în punctul de impact a tr ăsnetelor poate fi acceptat ă. Dacă nu, învelitorile conductoare ale acoperi úurilor trebuie protejate cu un dispozitiv de captare (a se vedea figura 6.15). În acest caz, trebuie s ă se aplice metoda sferei fictive. PărĠile metalice care nu satisfac condi Ġiile pentru dispozitivele de captare men Ġionate în 6.2.3.7.6 pot, cu toate acestea, s ă fie utilizate pentru conexiunea diferitelor p ărĠi care conduc curentul de tr ăsnet din zona acoperi úului. 6.2.3.7.5.3 Protec Ġia echipamentelor de fixare de acoperi ú care încorporeaz ă echipamente electrice sau de procesare a informa Ġiei Toate elementele de fixare de acoperi ú din materiale electroizolante sau conductoare, care încorporeaz ă echipamente electrice úi/sau echipamente de prelucrare a informa Ġiei, trebuie situate în interiorul volumului protejat de dispozitivul de captare. Elementele de fixare de acoperi ú pe structuri din o Ġel, de asemenea, trebuie situate în interiorul volumului protejat de dispozitivul de captare. În acest caz conductoarele de captare trebuie conectate nu numai la dispozitivul de captare dar úi direct la structura din o Ġel, dacă este posibil. Când sunt conectate la structur ă nu este necesar s ă se respecte distan Ġele de separare. PrescripĠiile pentru elementele de fixare de acoperi ú trebuie aplicate, de asemenea, úi pentru elementele instalate pe suprafe Ġe verticale pe care este posibil ă o cădere a trăsnetului, adic ă suprafeĠe care pot fi atinse de sfera fictiv ă. În figura 6.21 este prezentat un exemplu de dispozitiv de captare care protejeaz ă elementele de fixare de acoperi ú de materiale conductoare sau electroizolante, care încorporeaz ă instalaĠii electrice. Figura 6.21 este indicat ă numai dac ă distanĠa de separare s (a se vedea Anexa 6.8) nu poate fi menĠinută. 182 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 181 Fig. 6.21– Element de fixare de acoperi ú metalic protejat împotriva capt ării directe a tr ăsnetului, conectat la dispozitivul de captare Legendă 1 Conductor de captare 2 Învelitoare metalic ă 3 Conductor de echipoten Ġializare 4 Conductor de captare orizontal 5 Echipament electric 6 Cutie de jonc Ġiune a liniei electrice de alimentare cu SPD 7 Bornă de conexiune la elementele conductoare ale structurii Dacă elementele de fixare necesit ă o protecĠie suplimentar ă, pot fi amplasate la nivelul acoperi úului SPD între conductoarele active. DistanĠa de separare trebuie men Ġinută nu numai în aer ci úi pentru c ăile prin material solid ( km = 0,5). 6.2.3.7.5.4 ProtecĠia elementelor conductoare instalate pe un acoperi ú Elemente conductoare instalate pe acoperi úuri cum sunt cele cu grosimea peretelui insuficient ă care nu pot rezista c ăderilor trăsnetului úi de asemenea învelitorile conductoare ale acoperi úurilor sau p ărĠi ale structurilor care nu îndeplinesc prescrip Ġiile pentru dispozitive de captare naturale conform 6.2.3.7.6 úi tabelului 6.17, úi pentru care o c ădere de tr ăsnet nu poate fi tolerat ă, trebuie s ă fie protejate prin conductoare de captare. Pentru proiectarea instala Ġiei de protec Ġie împotriva tr ăsnetului a elementelor conductoare instalate pe acoperiú trebuie aplicat ă metoda sferei fictive pentru dispozitive de captare. În figura 6.21 este prezentat un exemplu de proiectare a unui dispozitiv de captare pentru protec Ġia împotriva c ăderii directe a tr ăsnetului a unui element de fixare de acoperi ú conductor când distan Ġa de protecĠie s nu poate fi men Ġinută. 1 d < s2 6 54 7 3 7MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 183 1826.2.3.7.5.5 ProtecĠia structurilor acoperite cu p ământ Pentru structuri care con Ġin un strat de p ământ pe acoperi ú pentru izola Ġie termică poate fi utilizat un SPT normal. Dispozitivul de captare poate fi o re Ġea de captare la sol sau un num ăr de tije de captare, conectate printr-o re Ġea îngropată, conform cu metoda sferei fictive sau a unghiului de protec Ġie Structuri cu un strat de p ământ de pân ă la 0,50 m în care persoane sunt prezente cu regularitate, necesită o reĠea de captare cu dimensiunea ochiurilor de 5 m u 5 m pentru prevenirea tensiunilor periculoase de pas. Pentru protejarea persoanelor la nivelul solului de c ăderi directe ale tr ăsnetului sunt necesare, de asemenea, tije de captare conform metodei sferei fictive. Aceste tije pot fi înlocuite cu componente naturale, a úa cum sunt gardurile metalice, stâlpii de iluminat etc. În ălĠimea dispozitivelor de captare trebuie s ă Ġină seama de în ălĠimea persoanelor presupus ă de 2,5 m împreun ă cu distan Ġele de separare necesare. Dac ă nici un tip din acestea nu este posibil, persoanele trebuie prevenite c ă pot fi expuse la c ăderi directe ale tr ăsnetului. Pentru structuri subterane cu un strat de p ământ de peste 0,5 m se recomand ă să se utilizeze acelea úi măsuri ca úi pentru un strat de p ământ de pân ă la 0,5 m. Pentru structuri subterane care con Ġin materiale explozibile, este necesar ă o IPT suplimentar ă. IPT suplimentar ă poate fi izolat ă sau amplasat ă pe structur ă. Prizele de p ământ ale celor dou ă instalaĠii trebuie să fie interconectate. 6.2.3.7.6 Componente naturale Următoarele părĠi ale structurii pot fi considerate componente naturale de captare úi parte a unei IPT în conformitate cu 6.2.3.3 . a) Foliile de metal care acoper ă structura de protejat în condi Ġiile următoare: 1. continuitatea electric ă între diferitele p ărĠi să fie realizat ă în mod durabil (de exemplu prin lipire, sudare, sertizare, îndoire a marginilor (bordurare), fixare cu úuruburi sau fixare cu buloane); 2. grosimea foliei de metal s ă nu fie mai mic ă decât valoarea t’ indicat ă în tabelul 6.17 dacă este important ă prevenirea perfor ării foliei de metal sau evitarea aprinderii oric ărui material u úor combustibil situat dedesubt; 3. grosimea foliei de metal s ă nu fie mai mic ă decât valoarea t indicat ă în tabelul 6.17 dac ă este necesar s ă se ia măsuri de precau Ġie împotriva perfor ării sau să se evite problemele legate de punctele calde; 4. acestea nu sunt acoperite cu material electroizolant. Tabelul 6.17 Grosime minim ă a tablelor de metal sau a conductelor metalice ale dispozitivelor de captare Clasa SPT Material Grosime a t mm Grosime b tc mm De la I pân ă la IV Plumb – 2,0 OĠel (inoxidabil, galvanizat) 4 0,5 Titaniu 4 0,5 Cupru 5 0,5 Aluminiu 7 0,65 Zinc – 0,7 a t previne perforarea, punctele calde sau aprinderea. b tc numai pentru tabla de metal dac ă nu este important ă prevenirea problemelor privind perforarea, punctele calde sau aprinderea. b) Componentele metalice ale construc Ġiei acoperi úului (grinzi, arm ături din o Ġel interconectate etc.), aflate sub acoperi úuri nemetalice, cu condi Ġia ca acestea din urm ă să poată fi excluse din structura de protejat. 184 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 183c) PărĠi metalice de tipul ornamenta Ġiilor, balustradelor, conductelor, înveli úurilor de parape Ġi etc. ale căror secĠiuni nu sunt mai mici decât cele specificate pentru componentele standardizate ale dispozitivului de captare. d) Conducte úi rezervoare metalice de pe acoperi ú, cu condi Ġia ca acestea s ă fie realizate dintr-un material cu grosimi úi secĠiuni în conformitate cu tabelul 6.20. e) Conducte úi rezervoare metalice prin care circul ă amestecuri u úor combustibile sau explozibile, cu condiĠia ca acestea s ă fie realizate dintr-un material cu grosimea cel pu Ġin egală cu cea a valorii corespunz ătoare t indicate în tabelul 6.20 úi dacă creúterea temperaturii suprafe Ġei interioare în punctul de impact nu constituie un pericol. Dacă nu sunt îndeplinite condi Ġiile privind grosimea, conductele úi rezervoarele trebuie s ă fie integrate în structura de protejat. Conductele pentru circula Ġia amestecurilor u úor combustibile sau explozibile nu trebuie s ă fie considerate drept componente naturale ale dispozitivului de captare dac ă garnitura cupl ărilor cu flan úe nu este metalic ă sau dacă faĠetele flanúelor nu sunt conectate între ele în mod corespunz ător. O acoperire cu un strat sub Ġire de vopsea protectoare sau cu aproximativ 1 mm de bitum sau cu 0,5 mm de PVC nu este considerat ă ca o izola Ġie electric ă. Elementele conductoare instalate deasupra suprafe Ġei acoperi úului, cum sunt rezervoarele metalice, sunt în mod obi únuit conectate la echipamentul instalat în interiorul structurii. Pentru a preveni circulaĠia curentului de tr ăsnet integral în interiorul structurii, este necesar s ă se realizeze o conexiune între aceste componente naturale ale IPT úi reĠeaua de captare. Elementele conductoare instalate deasupra suprafe Ġei acoperi úului, cum sunt rezervoarele metalice úi barele de arm ătură din oĠel, din beton, trebuie conectate la dispozitivul de captare. Dacă nu se admite o c ădere direct ă a trăsnetului pe un element conductor al acoperi úu lui, acest element trebuie instalat în interiorul volumului protejat al unui dispozitiv de captare. Învelitorile conductoare de pe fa Ġade úi elemente echivalente ale structurii, unde riscul de incendiu este neglijabil, trebuie realizate conform 6.2.3.7.6. Legăturile de echipoten Ġializare de acoperi ú trebuie să fie impermeabile. În acest caz particular leg ătura de echipoten Ġializare este asigurat ă de armătura structurii din betonul armat. În figura 6.22 este prezentat un exemplu de echipoten Ġializare a elementelor conductoare de fixare de acoperiú la conductoarele de captare. Fig. 6.22 – Conectarea unei tije de captare natural ă la un conductor de captare Legendă 1 Element de fixare a unui conductor de captare 2 Conduct ă metalică 3 Conductor de captare orizontal 4 Armătură din oĠel în beton Conductele din o Ġel trebuie s ă corespund ă cu condiĠiile 6.2.3.7.6 úi cu dimensiunile minime din tabelul 2 1 3 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 185 1846.20, iar conductorul de echipoten Ġializare trebuie s ă corespund ă cu dimensiunile din tabelul 6.20. Armătura din o Ġel din structurile din beton armat este considerat ă că asigură continuitatea electric ă dacă cea mai mare parte din interconexiunile barelor verticale úi orizontale sunt sudate sau sunt conectate solid. Barele verticale trebuie s ă fie conectate prin sudare, îmbinare fix ă sau suprapuse pe o distan Ġă de minimum 20 de ori diametrul lor úi legate sau conectate sigur prin alt procedeu. Pentru structurile noi, conectările între elementele arm ăturii trebuie s ă fie specificate de proiectant sau de instalator, în cooperare cu inginerul de construc Ġii civile úi cu constructorul. Pentru structuri care utilizeaz ă beton armat (care includ elemente de prefabricate din beton armat, elemente de beton armat precomprimat), continuitatea electric ă a barelor arm ăturilor trebuie s ă fie verificată prin măsurare între partea cea mai de sus úi nivelul solului. Rezisten Ġa electric ă totală nu trebuie să fie mai mare de 0,2 :, valoare m ăsurată utilizând un echipament de m ăsurare adecvat. Dac ă această valoare nu este realizat ă, sau tehnic nu este posibil ă realizarea unei astfel de încerc ări, armătura de oĠel nu poate fi utilizat ă ca un conductor de coborâre. În acest caz trebuie instalat un conductor de coborâre exterior. În cazul structurilor din prefabricate din beton armat, continuitatea electric ă a armăturii metalice trebuie s ă fie stabilit ă între elementele individuale adiacente ale prefabricatelor din beton. 6.2.3.7.7 Dispozitiv de captare izolat Stâlpii de captare adiacen Ġi structurilor sau echipamentelor de protejat sunt destina Ġi să reducă la minimum riscul c ăderilor de tr ăsnet pe structurile aflate în interiorul volumului de protec Ġie al acestora, dacă este instalat ă o IPT izolat ă. Dacă se instaleaz ă mai mulĠi stâlpi, ace útia pot fi interconecta Ġi cu ajutorul unor conductoare aeriene úi condiĠiile de proximitate ale acestor instala Ġii faĠă de IPT trebuie s ă fie conform Anexei 6.8. O IPT izolat ă se poate utiliza, de asemenea, pentru o structur ă din beton armat pentru îmbun ătăĠirea ecranului electromagnetic. Pentru structurile înalte construc Ġia unei IPT izolate nu este practic ă. Dispozitivele de captare izolate realizate prin conductoare întinse pe suporturi electroizolante sunt indicate pentru protec Ġia unui num ăr mare de elemente de fixare pe suprafa Ġa acoperi úului, cu proeminen Ġe extinse. Izola Ġia suporturilor trebuie s ă fie adecvat ă pentru o tensiune calculat ă pentru o distanĠă de separare conform Anexei 6.8. Conductoare de coborâre 6.2.3.8 Generalit ăĠi Conductoarele de coborâre au rolul de a reduce probabilitatea de avariere datorit ă circulaĠiei curentului de trăsnet în IPT úi trebuie dispuse în a úa fel încât de la punctul de impact la p ământ: a) să existe trasee de curent paralele; b) lungimea traseelor de curent s ă fie redusă la minimum; DistanĠele între conductoarele de coborâre úi între conductoarele în bucl ă sunt indicate în tabelul 6.18. 6.2.3.9 Pozi Ġionarea unei IPT izolate a) Dacă dispozitivul de captare este format din tije montate pe piloni separa Ġi (sau pe un singur pilon) care nu sunt din metal sau nu au arm ătura de o Ġel interconectat ă, este necesar cel pu Ġin un conductor de coborâre pentru fiecare pilon. Pentru piloni confec ĠionaĠi din metal sau cu arm ătura din oĠel interconectat ă nu este necesar nici un conductor de coborâre suplimentar. b) Dacă dispozitivul de captare este format din unul sau mai multe conductoare orizontale separate (sau dintr-un singur conductor), este necesar s ă fie cel pu Ġin un conductor de coborâre pentru fiecare structur ă de susĠinere. c) Dacă dispozitivul de captare este format dintr-o re Ġea de conductoare, este necesar cel pu Ġin un conductor de coborâre pe structura de sus Ġinere pentru fiecare extremitate a conductorului de captare. 6.2.3.9.1 Pozi Ġionarea unei IPT neizolat ă Fiecare IPT neizolat ă trebuie s ă aibă cel puĠin două conductoare de coborâre distribuite pe perimetrul structurii de protejat, în func Ġie de limit ările privind arhitectura úi condiĠiile practice. 186 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 185Este de preferat repartizarea conductoarelor de coborâre la intervale egale pe perimetrul cl ădirii. DistanĠele între conductoarele de coborâre sunt indicate în tabelul 6.18. DistanĠa dintre conductoarele de coborâre se coreleaz ă cu distan Ġa de separare indicat ă în Anexa 6.8. Tabelul 6.18 DistanĠele maxime între conductoarele de coborâre Clasa SPT DistanĠe minime m I 10 II 10 III 15 IV 20 Dispozitivul de captare, conductoarele de coborâre úi prizele de p ământ trebuie coordonate astfel încât să se realizeze cel mai scurt traseu posibil pentru curentul de tr ăsnet. În figura 6.23 se prezint ă un exemplu de IPT exterioar ă pentru o structur ă cu diferite niveluri de construcĠie a acoperi úului úi în figura 6.19 se prezint ă un exemplu de IPT exterioar ă proiectată pentru o structură de 60 m în ălĠime cu acoperi ú terasă úi cu elemente de fixare de acoperi ú. Fig. 6.23 – ConstrucĠia unei IPT exterioare pe o structur ă de material electroizolant cu diferite niveluri de acoperi ú Legendă 1 Conductor de captare orizontal 2 Conductor de coborâre 3 Racord în T – rezistent la coroziune 4 Racord pentru verificare 5 Dispunere de tip B a prizei de p ământ, electrod de p ământ în bucl ă 6 Racord în T, pe coama acoperi úului 7 Dimensiunea ochiului re Ġelei 6.2.3.9.2 Construc Ġie Conductoarele de coborâre trebuie instalate astfel încât, pe cât este posibil, s ă constituie o continuare directă a conductoarelor dispozitivului de captare. Conductoarele de coborâre trebuie s ă fie instalate rectiliniu úi vertical astfel încât acestea s ă asigure cea 6 1 7 2 4 5 3MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 187 186mai scurtă cale spre p ământ. Trebuie s ă se evite formarea de bucle, dar acolo unde acest lucru nu este posibil, distan Ġa s, măsurată de la o margine la cealalt ă a deschiderii dintre dou ă puncte de pe conductor úi lungimea l a conductorului între acelea úi puncte trebuie s ă fie conforme cu Anexa 6.8 Fig. 6.24 – Bucla unui conductor de coborâre Conductoarele de coborâre nu trebuie instalate în stre úini sau în burlane de scurgere chiar dac ă acestea sunt acoperite cu material electroizolant. Dacă nu este posibil ă realizarea unei conexiuni directe din cauza unor console mari ale acoperi úului etc. conectarea dispozitivului de captare úi a conductorului de coborâre trebuie s ă fie realizat ă printr-un conductor destinat pentru aceasta úi nu prin componente naturale cum ar fi jgheaburile pentru scurgerea apei de ploaie etc. Amplasarea conductoarelor de coborâre trebuie s ă se facă astfel încât s ă se asigure o distan Ġă de separare conform ă cu Anexa 6.8 între ele úi eventualele u úi úi ferestre. Conductoarele de coborâre ale unei IPT neizolate fa Ġă de structura de protejat pot fi instalate dup ă cum urmează: a) dacă peretele este realizat din material necombustibil, conductoarele de coborâre pot fi amplasate pe suprafa Ġa peretelui sau în perete; b) dacă peretele este realizat din material inflamabil úi creúterea temperaturii conductoarelor de coborâre este periculoas ă, conductoarele de coborâre pot fi amplasate astfel încât distan Ġa între ele úi perete să fie mereu mai mare de 0,1 m. Suporturi de montare pot fi în contact cu peretele. Atunci când distan Ġa între conductorul de coborâre úi materialul combustibil nu poate fi asigurat ă, secĠiunea conductorului nu trebuie s ă fie mai mic ă de 100 mm 2. Pentru structurile mari, cum sunt blocurile turn de apartamente úi, în special, structurile industriale úi administrative, care sunt proiectate adesea ca structuri pe schelete de o Ġel sau pe schelete din o Ġel úi beton, sau care utilizeaz ă beton armat, componentele conductoare ale structurii pot fi utilizate drept conductoare de coborâre. ImpedanĠa totală a SPT pentru acest tip de cl ădiri este mic ă úi asigură o protecĠie împotriva tr ăsnetului foarte eficient ă pentru instala Ġiile interioare. Este avantajos s ă se utilizeze suprafe Ġele conductoare ale pereĠilor drept conductoare de coborâre. Astfel de pere Ġi cu suprafe Ġe conductoare pot fi: pere Ġii din beton armat, suprafe Ġele faĠadelor cu folii metalice úi faĠadele din panouri prefabricate din beton, dac ă sunt conectate úi interconectate conform 6.2.3.9.5 . 6.2.3.9.3 Conductoare de coborâre neizolate În structurile cu elemente conductoare numeroase în pere Ġii exteriori, dispozitivele de captare úi priza de legare la p ământ trebuie conectate la elementele conductoare ale structurii într-un num ăr de puncte. Aceasta reduce distan Ġa de separare conform Anexei 6.8. Ca rezultat al acestor conexiuni, elementele conductoare ale structurii sunt utilizate drept conductoare de coborâre úi de asemenea drept bare de echipoten Ġializare. În cazul structurilor întinse, mari (structuri industriale, hale pentru expozi Ġii etc.) cu dimensiuni de peste patru ori distan Ġa între conductoarele de coborâre, trebuie asigurate conductoare de coborâre interioare suplimentare la aproximativ fiecare 40 m, acolo unde este posibil. s l1 l = l 1 + l 2 + l 3 l2 l3188 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 187Toate coloanele interioare úi toĠi pereĠii despărĠitori cu elemente conductoare, cum sunt barele de armătură din oĠel, care nu îndeplinesc condi Ġiile distan Ġei de separare, trebuie conectate la dispozitivul de captare úi la priza de p ământ. Pentru evitarea desc ărcărilor electrice periculoase între diferitele elemente conductoare ale unei structuri mari cu coloane interioare de beton armat, arm ătura coloanelor este conectat ă la dispozitivul de captare úi la priza de p ământ. Pentru astfel de structuri, este deosebit de important ca, înainte de începerea proiect ării structurii, s ă fie coordonate proiectarea structurii úi proiectarea SPT astfel încât elementele conductoare ale structurii s ă poată fi utilizate pentru protec Ġia împotriva tr ăsnetului. 6.2.3.9.4 Co nductoare de coborâre izolate Dacă, din considerente arhitecturale, conductoarele de coborâre nu pot fi montate pe suprafa Ġa structurii, acestea trebuie instalate în canale deschise în zid ărie. În acest caz, trebuie s ă se acorde atenĠie menĠinerii distan Ġei de separare, conform Anexei 6.8, între conductorul de coborâre úi orice element de metal din interiorul structurii. Instalarea direct în tencuiala exterioar ă nu este recomandat ă deoarece tencuiala se poate deteriora ca rezultat al dilat ării termice. Tencuiala este adesea avariat ă ca rezultat a cre úterii temperaturii úi a forĠelor mecanice exercitate de curentul de tr ăsnet. 6.2.3.9.5 Componente naturale Pot fi considerate conductoare de coborâre naturale urm ătoarele elemente ale structurii: a) instalaĠiile metalice, cu condi Ġia ca: 1. să fie realizat ă durabil continuitatea electric ă între diferitele elemente, 2. dimensiunile lor s ă fie cel pu Ġin egale cu acelea care sunt specificate în tabelul 6.20 pentru conductoarele de coborâre. Conductele prin care circul ă lichide inflamabile sau explozibile nu trebuie folosite drept componente naturale ale dispozitivului de captare dac ă garnitura cupl ărilor cu flan úe nu este metalică sau dacă faĠetele flanúelor nu sunt conectate între ele în mod corespunz ător. InstalaĠiile metalice pot fi acoperite cu materiale electroizolante. b) scheletul metalic al betonului armat care prezint ă o continuitate electric ă; Pentru prefabricate din beton armat, trebuie s ă se realizeze puncte de interconectare între elementele de armare. De asemenea, este important ca betonul armat s ă conĠină o legătură conductoare între punctele de interconectare. P ărĠile separate trebuie s ă fie conectate la fa Ġa locului în timpul asambl ării. c) scheletul din o Ġel interconectat al structurii; Conductoarele în bucl ă nu sunt necesare dac ă scheletul de metal al structurilor sau arm ăturile din oĠel interconectate ale structurii sunt utilizate drept conductoare de coborâre. d) elementele fa Ġadei, úine profilate úi prefabricate metalice ale fa Ġadei, cu condi Ġia ca 1. dimensiunile lor s ă respecte prescrip Ġiile pentru conductoarele de coborâre (a se vedea 6.2.3.14) iar grosimile tablelor de metal sau a conductelor de metal s ă nu fie mai mici de 0,5 mm, 2. continuitatea electric ă a acestora pe vertical ă să fie conform prescrip Ġiilor de la 6.2.3.15 . 6.2.3.9.6 Racorduri pentru verificare (piese de separare) Pe fiecare conductor de coborâre trebuie instalat un racord pentru verificare la conectarea acestuia la priza de p ământ, cu excep Ġia conductoarelor de coborâre naturale care sunt legate la electrozii de pământ de funda Ġie. Pentru scopuri de m ăsurare, racordul trebuie s ă poată fi deschis cu ajutorul unei scule. În utilizare normală acesta trebuie s ă rămână închis. În figura 6.25 sunt prezentate exemple de construc Ġie a unui racord pentru verificare care poate fi instalat pe un perete interior sau exterior al unei structuri. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 189 188 Figure 6.25b Figure 6.25a 2 2 4314 Fig. 6.25 – Exemple de conectare a prizei de p ământ la IPT a structurilor utilizând conductoare de coborâre naturale (grinzi) Racord pentru verificare pe perete 1 Racord pentru verificare pe perete (pies ă de separare) 2 Racord în T rezistent la coroziune în sol 3 Racord rezistent la coroziune în sol 4 Racord între conductorul de leg ătură la priza de p ământ úi o grindă din oĠel Priza de p ământ 6.2.3.10 Generalit ăĠi RezistenĠa de dispersie a prizei de p ământ numai pentru instala Ġia de protec Ġie împotriva tr ăsnetului trebuie să fie de cel mult 10 ȍ. 6.2.3.11 Dispunerea prizelor de p ământ în condi Ġii obiúnuite Pentru prizele de p ământ sunt utilizate dou ă tipuri de baz ă de dispunere a electrozilor de p ământ. 6.2.3.11.1 Dispunere de tip A Acest tip de dispunere con Ġine electrozi de p ământ orizontali sau verticali instala Ġi în exteriorul structurii de protejat. Fiecare conductor de coborâre se conecteaz ă individual la o astfel de priz ă ce poate fi singular ă sau multipl ă. În dispunerile de tip A, num ărul total de electrozi de p ământ trebuie s ă nu fie mai mic de doi. b a 190 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 189 Fig. 6.26 – Lungimea minim ă l1a fiecărui electrod de p ământ în func Ġie de clasa SPT Lungimea minim ă a fiecărui electrod de p ământ de la extremitatea fiec ărui conductor de coborâre este – l 1 pentru electrozii de p ământ orizontali, sau – 0,5 l1 pentru electrozii de p ământ verticali (sau înclina Ġi), unde l1 este lungimea minim ă a electrozilor de p ământ orizontali a úa cum rezult ă aceasta din figura 6.26. În cazul electrozilor de p ământ combina Ġi (verticali sau orizontali), trebuie s ă se considere lungimea totală. Lungimile minime indicate în figura 6.26 pot s ă nu fie luate în considerare cu condi Ġia ca rezisten Ġa prizei de p ământ să fie mai mic ă de 10 : (măsurată la o frecven Ġă diferită de frecven Ġa industrial ă úi de multiplii acesteia pentru a se evita interferen Ġa). 6.2.3.11.2 Dispunere de tip B Acest tip de dispunere presupune o priz ă de pământ multipl ă exterioar ă structurii (din electrozi verticali lega Ġi între ei cu electrozi orizontali, sau numai electrozi orizontali): - pe contur închis (în bucl ă) sau pe contur deschis, - în fundaĠie. Tot o priz ă de pământ de dispunere de tip B poate fi o combina Ġie între cele dou ă tipuri de mai sus, interconectate. 6.2.3.11.3 Instalarea electrozilor de p ământ Electrodul de p ământ în bucl ă (dispunere de tip B) trebuie îngropat la o adâncime de cel pu Ġin 0,5 m dar nu mai mic ă decât adâncimea de înghe Ġ a solului úi la o distan Ġă de cel pu Ġin 1 m faĠă de funda Ġia clădirii. Pentru structuri cu multe sisteme electronice sau cu risc ridicat de incendiu, este preferabil ă o legare la pământ cu o dispunere de tip B. 6.2.3.11.4 Electrozi de p ământ naturali Pot fi utiliza Ġi ca electrozi naturali de p ământ arm ăturile din o Ġel interconectate ale funda Ġiilor din beton în conformitate cu 6.2.3.14, sau alte structuri metalice subterane corespunz ătoare. Dac ă armătura metalică a betonului este utilizat ă ca electrod de p ământ, o aten Ġie deosebit ă trebuie s ă se acorde interconexiunilor pentru a se preveni fisurarea mecanic ă a betonului. l1 m U :mClasa I Clasa II 010 20 30 40 50 60 70 80 90 100 0 500 1 000 1 500 2 000 2 500 3 000Clasa III-IV MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 191 1906.2.3.12 Construc Ġie 6.2.3.12.1 Generalit ăĠi Dispozitivele de captare ar trebui s ă realizeze urm ătoarele cerin Ġe: a) circulaĠia curentului de tr ăsnet la pământ; b) legătura de echipoten Ġializare între conductoarele de coborâre; c) controlul tensiunii în vecin ătatea pere Ġilor conductori ai cl ădirii. Electrozii de p ământ în funda Ġie úi electrozii de p ământ în bucl ă în dispunere de tip B satisfac aceste condiĠii. Electrozii de p ământ radiali în dispunere de tip A sau electrozii de p ământ verticali îngropa Ġi adânc în p ământ nu satisfac condi Ġiile cu privire la leg ătura de echipoten Ġializare úi la controlul tensiunii. FundaĠiile din beton cu arm ături din o Ġel interconectate ale unei structuri ar trebui utilizate drept electrozi de p ământ în funda Ġie. Aceste funda Ġii prezintă o rezisten Ġă de legare la p ământ foarte mic ă úi realizează un nivel de referin Ġă excelent pentru echipoten Ġializare. Dac ă acest lucru nu este posibil, ar trebui instalat ă în jurul structurii o priz ă de pământ, de preferat un electrod de p ământ în bucl ă în dispunere de tip B. 6.2.3.12.2 Electrozi de p ământ în funda Ġie Un electrod de p ământ în funda Ġie, conform 6.2.3.11.4, con Ġine conductoare instalate în funda Ġia structurii sub p ământ. Lungimea electrozilor de p ământ suplimentari ar trebui determinat ă utilizând diagrama din figura 6.26. Electrozii de p ământ în funda Ġie sunt încorpora Ġi în beton. Ace útia au avantajul c ă, dacă betonul este turnat corespunz ător úi acoperă până la cel pu Ġin 50 mm din electrozii de p ământ în funda Ġie, aceútia sunt proteja Ġi împotriva coroziunii. Trebuie de asemenea amintit c ă b a rele d e arm ătură din oĠel, din beton, genereaz ă un poten Ġial electric de aceea úi mărime cu cea a conductoarelor de cupru îngropate. Acest lucru ofer ă o soluĠie tehnică bună pentru proiectarea prizelor de p ământ pentru structuri din beton armat. Metalele utilizate pentru electrozii de p ământ trebuie s ă satisfacă prescripĠiile pentru materiale indicate în tabelul 6.21. Pentru electrozii de p ământ din sol trebuie utilizate conductoare din cupru sau din o Ġel inoxidabil dac ă acestea sunt conectate la o Ġelul din beton. Pe perimetrul structurii trebuie instalat în funda Ġie un conductor metalic, conform tabelului 6.5, sau o bandă din oĠel galvan izat, care s ă fie adusă deasupra gropii de funda Ġie, prin conductoare de leg ătură, la punctele de conectare desemnate pentru racordurile pentru verificare ale conductoarelor de coborâre. Stratul hidroizolant introdus de obicei sub funda Ġia structurii pentru reducerea umidit ăĠii în planúeele subsolului asigur ă o izolaĠie electric ă corespunz ătoare. Electrodul de p ământ trebuie instalat sub fundaĠie, sub beton. În acest caz proiectul trebuie s ă conĠină acordul constructorului pentru proiectul prizei de p ământ. Atunci când priza de p ământ este comun ă (rezistenĠa de dispersie sub 1 ȍ) la aceasta se leag ă a) conductoarele de legare la p ământ; b) conductoarele de coborâre. Atunci când constructorul cl ădirii nu permite trecerea conductorului prin stratul de izola Ġie, conectarea la priza de p ământ trebuie realizat ă în afara structurii. În figura 6.27 sunt prezentate trei exemple diferite a modului de instalare a electrozilor de p ământ în fundaĠie, pe o structur ă cu fundaĠii impermeabile, cu evitarea str ăpungerii barierei împotriva umidit ăĠii. Sunt ilustrate, de asemenea, mai multe solu Ġii de conectare corespunz ătoare a prizei de p ământ la structuri cu funda Ġii izolate. În figurile 6.27 a úi 6.27 b se prezint ă conexiuni exterioare, astfel încât izola Ġia să nu fie deteriorat ă; în figura 6.27 c se prezint ă o trecere etan úă prin izola Ġie. 192 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 191 Fig. 6.27c – Conductor de conexiune între electrodul de p ământ în funda Ġie úi bara de echipoten Ġializare care traverseaz ă stratul electroizolant cu bitum Fig. 6.27 – Construc Ġia unei prize de p ământ în bucl ă în funda Ġie pentru structuri cu funda Ġii de concep Ġii diferite Legendă 1 Conductor de coborâre 2 Racord pentru verificare 3 Conductor de echipoten Ġializare la IPT interioar ă 4 Strat din beton nearmat 5 Conductor de conexiune a IPT 6 Electrod de p ământ în funda Ġie 7 Izola Ġie cu bitum, strat electroizolant impermeabil 8 Conductor de conexiune între arm ăturile din o Ġel úi racordul de verificare 9 Armătură din oĠel în beton 10 Străpungere a stratului impermeabil cu bitum 9 1068 3 75 4 1 2 6 7 3 621 7 3 Fig. 6.27 a – FundaĠie izolată cu electrod de p ământ în funda Ġie într-un strat de beton nearmat sub izola Ġia de bitum Fig. 6.27 b – FundaĠie izolată cu conductorul prizei de p ământ trecând par Ġial prin sol MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 193 1926.2.3.12.3 Dispunere de tip A – Electrozi de p ământ radiali úi verticali Electrozii de p ământ trebuie conecta Ġi la extremit ăĠile inferioare ale conductoarelor de coborâre prin utilizarea racordurilor pentru verificare. Fiecare conductor de coborâre trebuie prev ăzut cu un electrod de p ământ. Electrozii de p ământ trebuie s ă fie la o distan Ġă mai mare decât distan Ġa de separare fa Ġă de cablurile úi conductele de metal existente în sol. În dispunerea de tip A sunt de preferat electrozii de p ământ verticali, deoarece au un raport cost- eficienĠă mai bun úi asigură o rezisten Ġă a prizei de p ământ mai stabil ă în majoritatea solurilor în raport cu electrozii orizontali. În unele cazuri poate fi necesar s ă se instaleze electrozi de p ământ în interiorul structurii, de exemplu într-un subsol sau o pivni Ġă. În timpul exploat ării dacă există riscul cre úterii rezisten Ġei de dispersie a stratului superficial (de exemplu datorit ă evaporării apei) este necesar ă completarea cu electrozi de p ământ de lungimi mai mari, îngropa Ġi adânc. Dacă este prev ăzută o dispunere de tip A a prizei de p ământ, egalizarea de poten Ġial necesar ă pentru toĠi electrozii este ob Ġinută cu ajutorul conductoarelor de echipoten Ġializare úi a barelor de echipoten Ġializare (d e preferat în afara structurii). 6.2.3.12.4 Dispunere de tip B – Electrozi de p ământ în bucl ă Pentru structurile care utilizeaz ă materiale electroizolante, cum sunt zid ăria din cărămidă sau lemnul fără fundaĠie cu armătură din oĠel, trebuie instalat ă o priză de pământ tip B. Pentru reducerea rezisten Ġei de dispersie echivalente, priza de p ământ cu dispunere de tip B poate fi îmbunătăĠită, dacă este necesar, prin ad ăugarea de electrozi de p ământ verticali sau radiali. DistanĠa de izolare în aer úi adâncimea pentru dispunere de tip B a electrodului de p ământ sunt optime în condiĠii de sol normale pentru protec Ġia persoanelor din proximitatea structurii. Electrozii de p ământ în dispunere de tip B realizeaz ă echipoten Ġializarea între conductoarele de coborâre la nivelul solului, deoarece diferitele conductoare de coborâre dau poten Ġiale diferite datorit ă distribuĠiei inegale a curen Ġilor de trăsnet din cauza rezisten Ġei de dispersie diferite. Dacă un număr mare de persoane se afl ă frecvent în zone din vecin ătatea structurii de protejat, trebuie executate dirij ări suplimentare de poten Ġial în aceste zone. Trebuie instala Ġi mai mulĠi electrozi de pământ în bucl ă la distanĠe de aproximativ 3 m. Se recomand ă ca electrozii de p ământ în bucl ă cei mai îndepărtaĠi de structur ă să fie îngropa Ġi mai adânc fa Ġă de suprafa Ġă, adică cei aflaĠi la 4 m fa Ġă de structură la o adâncime de 1 m, cei afla Ġi la 7 m fa Ġă de structur ă la o adâncime de 1,5 m úi cei aflaĠi la 10 m faĠă de structur ă la o adâncime de 2 m. Dacă zona din vecin ătatea structurii este acoperit ă cu dale din asfalt cu o grosime 50 mm cu conductivitate sc ăzută, se asigur ă o protecĠie suficient ă persoanelor care circul ă prin aceast ă zonă. 6.2.3.12.5 Electrozi de p ământ în sol stâncos Un electrod de p ământ în funda Ġie trebuie încorporat în betonul funda Ġiei în timpul construc Ġiei Chiar dacă un electrod de p ământ în funda Ġie are un efect redus într-un sol stâncos, acesta reac Ġionează însă ca un conductor de echipoten Ġializare. Dacă nu este prev ăzut un electrod de p ământ în funda Ġie, trebuie utilizat ă o dispunere de tip B (un electrod de p ământ în bucl ă). Dacă electrodul de p ământ nu poate fi instalat în sol úi este instalat la suprafaĠă, trebuie protejat împotriva deterior ărilor mecanice. 6.2.3.12.6 Prize de p ământ pe suprafe Ġe întinse O instalaĠie industrial ă cuprinde în mod tipic un num ăr de structuri asociate, între care sunt instalate un număr mare de cabluri de alimentare cu energie electric ă úi de semnalizare (de comunica Ġii). O impedan Ġă redusă a prizei de p ământ poate fi ob Ġinută prin prevederea structurii cu electrozi de pământ în funda Ġie úi suplimentar o dispunere de tip B úi A. Interconect ările între electrozii de p ământ, electrozii de p ământ în funda Ġie úi conductoarele de coborâre trebuie realizate la racordurile de verificare. Unele dintre racordurile de verificare trebuie conectate, de asemenea, la barele de echipoten Ġializare ale IPT interioare. Partea inferioar ă a unui conductor de coborâre expus trebuie izolat ă cu un tub din PVC cu grosimea de 194 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 193cel puĠin 3 mm sau cu o izola Ġie echivalent ă. Prin interconectarea prizelor de p ământ a mai multor structuri, se ob Ġine o reĠea de legare la p ământ aúa cum este indicat în figura 6.28. Fig. 6.28 – Priză de pământ de tip re Ġea cu ochiuri pentru o instala Ġie industrial ă Legendă 1 Clădire cu re Ġea de ochiuri în arm ătură 2 Turn în interiorul instala Ġiei industriale 3 Echipament singular 4 Canale pentru cabluri În figura 6.28 este prezentat proiectul unei re Ġele cu ochiuri de legare la p ământ care cuprinde canalele pentru cabluri între structurile asociate protejate împotriva tr ăsnetului. Aceasta reduce impedan Ġa între clădiri úi are avantaje semnificative de protec Ġie împotriva IEMT. Acest sistem ofer ă o impedan Ġă scăzută între cl ădiri úi are avantaje semnificative privind compatibilitatea electromagnetic ă. Dimensiunea ochiurilor re Ġelei în apropierea cl ădirilor úi a altor obiecte poate fi de ordinul 20 m × 20 m. La o distan Ġă de peste 30 m dimensiunea ochiurilor se poate mări la 40 m × 40 m. 6.2.3.13 Componente Componentele unei IPT trebuie s ă fie realizate din materialele indicate în tabelul 6.19 sau din alte materiale cu caracteristici echivalente ale performan Ġelor mecanice, electrice úi chimice (coroziune). Pentru fixare pot fi utilizate úi componente realizate din alte materiale decât cele metalice. 3 2 1 4 1MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 195 194Tabelul 6.19 Materiale pentru IPT úi condiĠii de utilizare Material Utilizare Coroziune În aer liber În p ământ În beton Rezisten Ġă Crescut ă prin Poate fi distrus prin cuplaj galvanic cu Cupru Masiv Torsadat Masiv Torsadat Ca înveliú Masiv Torsadat Ca înveliú Bun în multe medii Compuúi de sulf Materiale organice – OĠel galvanizat la cald Masiv Torsadat Masiv Masiv Torsadat Acceptabil în aer, în beton úi în sol normal ConĠinut ridicat de cloruri Cupru OĠel inoxidabil Masiv Torsadat Masiv Torsadat Masiv Torsadat Bun în multe medii ConĠinut ridicat de cloruri – Aluminiu Masiv Torsadat Nepotrivit Nepotrivit Bun în atmosfere care conĠin sulf úi cloruri în concentra Ġii reduse SoluĠii alcaline Cupru Plumb Masiv În înveliú Masiv Ca înveliú Nepotrivit Bun în atmosfere care conĠin concentra Ġii mari de sulfaĠi Soluri acide Cupru OĠel inoxidabil 6.2.3.13.1 Fixare Dispozitivele de captare úi conductoarele de coborâre trebuie s ă fie fixate solid astfel încât s ă se împiedice ruperea sau desprinderea conductoarelor ca urmare a for Ġelor electrodinamice sau a for Ġelor mecanice accidentale (de exemplu vibra Ġii, alunecare a straturilor de z ăpadă, dilatare termic ă etc.) 6.2.3.14 Materiale úi dimensiuni Materialul úi dimensiunile trebuie s ă fie alese luând în considerare posibilitatea coroziunii atât a structurii de protejat cât úi a SPT. Configura Ġiile úi secĠiunile minime ale elementelor dispozitivului de captare, tijelor de captare úi a conductoarelor de coborâre sunt indicate în tabelul 6.20. Configura Ġiile úi dimensiunile minime ale electrozilor de p ământ sunt indicate în tabelul 6.21. Tabelul 6.20 Material, configura Ġie úi secĠiune minim ă a conductoarelor de captare, tijelor de captare úi a conductoarelor de coborâre Material Configura Ġie SecĠiunea minimă mm2 Comentarii 10) Cupru Band ă masivă Bară rotundă masivă 7) Torsadat Bară rotundă masivă 3), 4) 50 8) 50 8) 50 8) 200 8) Grosime de minim 2 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiec ărui toron de 1,7 mm Diametru de 16 mm Cupru acoperit cu staniu 1) Bandă masivă Bară rotundă masivă 7) Torsadat 50 8) 50 8) 50 8) Grosime de minim 2 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiec ărui toron de 1,7 mm Aluminiu Band ă masivă Bară rotundă masivă Torsadat 70 50 8) 50 8) Grosime de minim 3 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiec ărui toron de 1,7 mm Aliaj de aluminiu Band ă masivă Bară rotundă masivă Torsadat Bară rotundă masivă 3) 50 8) 50 50 8) 200 Grosime de minim 2,5 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiec ărui toron de 1,7 mm Diametru de 16 mm 196 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 195OĠel galvanizat la cald 2) Bandă masivă Bară rotundă masivă 9) Torsadat Bară rotundă masivă 3), 4), 9) 50 8) 50 50 8) 200 Grosime de minim 2,5 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiec ărui toron de 1,7 mm Diametru de 16 mm OĠel inoxidabil 5) Bandă masivă 6) Bară rotundă masivă 6) Torsadat Bară rotundă masivă 3), 4) 50 8) 50 70 8) 200 Grosime de minim 2 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiec ărui toron de 1,7 mm Diametru de 16 mm 1) Grosimea minim ă a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliz ă de 1 Pm. 2) Acoperirea trebuie s ă fie netedă, continuă úi fără flux de staniu , cu o grosime minim ă de 50 Pm. 3) Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplica Ġiile în care eforturile mecanice nu sunt critice cum ar fi sarcina datorit ă vântului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tij ă de captare lung ă de 1 m cu o fixare suplimentar ă. 4) Aplicabil numai electr ozilor de p ământ ghida Ġi. 5) Crom t 16 %, nichel t 8 %, carbon d 0,07 %. 6) Pentru oĠel inoxidabil înglobat în beton, úi/sau în contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime trebuie să fie mărite la 78 mm 2 (10 mm diametru) pentru o bar ă masivă úi la 75 mm 2 (grosime minimum 3 mm) pentru o bandă masivă. 7) Pentru anumite aplica Ġii în care eforturile mecanice nu sunt esen Ġiale, poate fi redus de la 50 mm 2 (diametru de 8 mm) la 28 mm 2 (diametru de 6 mm). În acest caz, trebuie acordat ă atenĠie reducerii spa Ġiului pentru elementele de prindere. 8) Dacă aspectele termice úi mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi m ărite la 60 mm 2 pentru banda masiv ă úi la 78 mm 2 pentru bara masiv ă. 9) SecĠiunea minim ă pentru evitarea topirii este de 16 mm 2 (cupru), 25 mm 2 (aluminiu), 50 mm 2 (oĠel) úi 50 mm 2 (oĠel inoxidabil) pentru o energie specific ă de 10 000 kJ/ :. 10) Grosime, l ăĠime úi diametru sunt definite cu r10 %. Tabelul 6.21 Material, configura Ġie úi dimensiuni minime ale electrozilor de p ământ Material Configura Ġie Dimensiuni minime Comentarii Electrod tip tijă (vertical) mm Electrod tip conductor (orizontal) Electrod tip placă mm Cupru Torsadat 3) Bară rotundă masivă 3) Bandă masivă 3) Bară rotundă masivă Bară tubulară 15 8) 20 50 mm 2 50 mm 2 50 mm 2 Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm Diametru de 8 mm Grosime de minim 2 mm Grosime a peretelui de minim 2 mm Plac ă masivă Placă cu zăbrele 500 x 500 600 x 600 Grosime de minim 2 mm SecĠiune 25 mm x 2 mm Lungime minimă a configura Ġiei cu zăbrele: 4,8 m MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 197 196OĠel Bar ă rotundă masivă galvanizat ă 1) 2) Bară tubulară galvanizat ă 1) 2) 16 9) 25 Diametru 10 mm Grosime a peretelui de minim 2 mm Bandă masivă galvanizat ă 1) Placă masivă galvanizat ă 1) Placă cu zăbrele galvanizat ă 1) Bară rotundă masivă acoperită cu cupru 4) 14 90 mm 2 500 x 500 600 x 600 Grosime de minim 3 mm Grosime de minim 3 mm SecĠiune 30 mm x 3 mm Rază minimă 250 Pm acoperire cu cupru de 99,9 % con Ġinut de cupru Bar ă rotundă masivă neacoperit ă5) Bară sau band ă masivă galvanizat ă 5) 6) Torsadate galvanizate 5) 6) Profile galvanizate în form ă de cruce 1) 50x50x3 Diametru 10 mm 75 mm 2 70 mm 2 Grosime de minim 3 mm Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm OĠel inoxidabil 7) Bară rotundă masivă Bandă masivă 15 Diametru 10 mm 100 mm 2 Grosime de minim 2 mm 1) Acoperirea trebuie s ă fie neted ă, continuă úi fără flux de staniu cu o grosime minim ă de 50 Pm pentru bar ă rotundă úi de 70 Pm pentru band ă. 2) Conductoarele trebuie mai întâi prelucrate úi apoi galvanizate. 3) Poate fi de asemenea acoperit ă cu staniu. 4) Cupru trebuie s ă fie legat intrinsec de o Ġel. 5) Se admite numai dac ă este înglobat complet în beton. 6) Se admite numai dac ă sunt conectate corect la cel pu Ġin fiecare 5 m împreun ă cu armăturile naturale de o Ġel în contact cu funda Ġia în partea dinspre p ământ. 7) Crom t 16 %, nichel t 5 %, molibden t 2 %, carbon d 0,08 %. 8) În unele Ġări se admite o valoare de 12 mm. 9) Legarea la p ământ cu tije este utilizat ă în unele Ġări pentru conectarea conducto rului de coborâre la punctul în care acesta într ă în pământ. 6.2.3.15 Racorduri Numărul de racorduri de-a lungul conductoarelor trebuie redus la minimum. Racordurile trebuie realizate în mod sigur prin lipire, sudare, sertizare, presare, îndoire a marginilor (bordurare), fixare cu úuruburi úi fixare cu buloane. 6.2.4 Instala Ġie interioar ă de protec Ġie împotriva tr ăsnetului 6.2.4.1 Generalit ăĠi IPT interioar ă trebuie să evite apari Ġia scânteilor periculoase în structura de protejat datorit ă curentului de trăsnet care circul ă în IPT exterioar ă sau în alte elemente conductoare ale structurii. Scântei periculoase pot apare între IPT exterioar ă úi alte componente ca: – instala Ġii din metal; – sisteme interioare; – elemente conductoare úi linii racordate la structur ă. Scânteile care apar în structuri cu risc de explozie sunt totdeauna periculoase. În acest caz sunt necesare m ăsuri de protec Ġie suplimentare. Scânteile periculoase între elemente diferite pot fi evitate prin – legătură de echipoten Ġializare conform cu 6.2.4.2 sau – izolaĠie electric ă între elemente conform cu 6.2.4.3. 198 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 1976.2.4.2 Leg ătură de echipoten Ġializare Echipoten Ġializarea este realizat ă prin interconectarea IPT cu – scheletul metalic al structurii, – instala Ġii metalice, – sisteme interioare, – elemente conductoare exterioare úi linii conectate la structur ă. Mijloacele de interconectare pot fi – conductoare de echipoten Ġializare, dac ă continuitatea electric ă nu este asigurat ă de legături naturale, – dispozitive de protec Ġie la supratensiuni úi supracuren Ġi (SPD), dac ă conectările directe cu conductoare de echipoten Ġializare nu sunt posibile. Este important modul în care este realizat ă legătura de echipoten Ġializare úi trebuie discutat ă cu operatorul re Ġelei de telecomunica Ġii, cu operatorul re Ġelei electrice úi cu alĠi operatori sau cu autorit ăĠi implicate datorit ă faptului c ă pot fi prescrip Ġii conflictuale. SPD trebuie astfel instalate încât s ă permită inspectarea lor. 6.2.4.3 Leg ătură de echipoten Ġializare pentru instala Ġiile metalice În cazul unei IPT exterioare izolate, leg ătura de echipoten Ġializare trebuie s ă fie realizat ă numai la nivelul solului. Pentru o IPT exterioar ă care nu este izolat ă, legătura de echipoten Ġializare trebuie s ă fie instalat ă în amplasamentele urm ătoare: a) în subsol sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipoten Ġializare trebuie s ă fie legate la o bar ă de echipoten Ġializare construit ă úi dispusă astfel încât s ă permită un acces facil pentru inspec Ġie. Bara de echipoten Ġializare trebuie conectat ă la priza de p ământ. În cazul structurilor mari (tipic cu o în ălĠime de peste 20 m), pot fi instalate mai multe bare de echipoten Ġializare pe verticala cl ădirii care trebuie s ă fie interconectate între ele; b) în amplasamentele în care nu sunt satisf ăcute prescrip Ġiile de izola Ġie (a se vedea 6.3). Conductoarele prin care se realizeaz ă legăturile de echipoten Ġializare trebuie s ă fie amplasate pe traseul cel mai scurt úi drept atât cât este posibil . Valorile minime ale sec Ġiunilor conductoarelor de echipoten Ġializare care conecteaz ă bare de echipoten Ġializare diferite úi ale conductoarelor care conecteaz ă barele de echipoten Ġializare la prizele de pământ sunt indicate în tabelul 6.22. Valorile minime ale sec Ġiunilor conductoarelor de echipoten Ġializare care conecteaz ă instalaĠiile metalice interioare la barele de echipoten Ġializare sunt indicate în tabelul 6.23. Tabelul 6.22 Dimensiuni minime ale conductoarelor care conecteaz ă bare de echipoten Ġializare diferite sau care conecteaz ă bare de echipoten Ġializare la priza de p ământ Clasa SPT Material SecĠiune mm2 de la I pân ă la IV Cupru 14 Aluminiu 22 OĠel 50 Tabelul 6.23 Dimensiuni minime ale conductoarelor care conecteaz ă instalaĠiile de metal interioare la bara de echipoten Ġializare Clasa SPT Material SecĠiune mm2 de la I pân ă la IV Cupru 5 Aluminiu 8 OĠel 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 199 198Dacă părĠi electroizolante sunt inserate pe conductele de gaze sau de ap ă, în interiorul structurii de protejat, cu acordul distribuitorilor de ap ă úi de gaz, acestea trebuie s ă fie úuntate de SPD concepute pentru astfel de opera Ġie. SPD trebuie s ă aibă caracteristicile urm ătoare: – încercare de clas ă I; – Iimp t kcI unde kcI este curentul de tr ăsnet care circul ă de-a lungul p ărĠilor importante ale unei IPT exterioare ; – nivelul de protec Ġie UP trebuie s ă fie mai mic decât nivelul de Ġinere la impuls a izola Ġiei dintre părĠi; 6.2.4.4 Leg ătură de echipoten Ġializare pentru p ărĠile conductoare exterioare Pentru părĠile conductoare exterioare, leg ătura de echipoten Ġializare trebuie s ă fie stabilit ă cât mai aproape posibil de punctul lor de racordare la structura de protejat. Dacă nu poate fi acceptat ă o legătură de echipoten Ġializare direct ă, trebuie utilizate SPD cu urm ătoarele caracteristici: – încercare de clas ă I; – Iimp t If unde I f este curentul de tr ăsnet care circul ă prin partea conductoare exterioar ă considerat ă; – nivelul de protec Ġie UP trebuie s ă fie mai mic decât nivelul de Ġinere la impuls a izola Ġiei dintre părĠi; Când IPT nu este necesar ă, poate fi utilizat ă, ca legătură de echipoten Ġializare, priza de p ământ a instalaĠiei electrice de joas ă tensiune. 6.2.4.5 Leg ătură de echipoten Ġializare pentru sistemele interioare Legătura de echipoten Ġializare trebuie realizat ă conform cu 6.2.4.3. Dacă sistemele interioare au conductoare ecranate sau amplasate în tuburi de protec Ġie metalice, este suficient s ă se lege numai aceste ecrane sau tuburi de protec Ġie. Dacă conductoarele sistemelor interioare nu sunt nici ecranate nici amplasate în tuburi de protec Ġie metalice acestea se vor lega la bara de echipoten Ġializare prin SPD. Conductoarele PEN sau/ úi PE din reĠelele TN se vor lega la bara de echipoten Ġializare direct sau prin SPD. Conductoarele de echipoten Ġializare úi SPD trebuie s ă aibă aceleaúi caracteristici cu cele indicate la 6.2.4.3. 6.2.4.6 Leg ătură de echipoten Ġializare pentru liniile racordate la structura de protejat Legătura de echipoten Ġializare pentru liniile electrice úi de telecomunica Ġii trebuie s ă fie realizat ă conform cu 6.2.4.4. Toate conductoarele ale fiec ărei linii se recomand ă să fie echipoten Ġializate direct sau printr-un SPD. Conductoarele active trebuie s ă fie echipoten Ġializate numai la bara de echipoten Ġializare printr-un SPD. În re Ġelele TN, conductoarele PE sau PEN trebuie s ă fie echipoten Ġializate direct sau prin SPD la bara de echipoten Ġializare. Legătura de echipoten Ġializare pentru ecranele sau tuburile de protec Ġie ale cablurilor trebuie s ă fie realizată cât mai aproape de punctul de racordare la structur ă. 6.2.5 Măsuri de protec Ġie împotriva v ătămării fiinĠelor vii datorate tensiunilor de atingere úi de pas 6.2.4.1 M ăsuri de protec Ġie împotriva tensiunilor de atingere În anumite condi Ġii, apropierea de conductoarele de coborâre ale unui SPT, în afara structurii, poate prezenta un pericol pentru via Ġă chiar dac ă SPT a fost proiectat úi construit conform prescrip Ġiilor menĠionate mai sus. Riscul este redus la un nivel acceptabil dac ă una dintre condi Ġiile următoare este îndeplinit ă: a) probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezen Ġei sale în afara structurii úi în apropierea conductoarelor de coborâre, este foarte mic ă; b) conductoarele de coborâre naturale sunt constituite din mai multe coloane ale cadrului metalic extins al structurii sau din mai mul Ġi piloni din o Ġel interconecta Ġi ai structurii fiind asigurat ă 200 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 199continuitatea electric ă; c) rezistivitatea stratului de suprafa Ġă a solului, la cel mult de 3 m de conductorul de coborâre, nu este mai mică de 5 kȍm. Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau un strat cu pietri ú de 15 cm grosime) reduce riscul la un nivel acceptabil. Dacă nici una din aceste condi Ġii nu este îndeplinit ă, trebuie s ă fie adoptate m ăsuri de protec Ġie împotriva v ătămării fiinĠelor vii datorit ă tensiunilor de atingere dup ă cum urmeaz ă: izolaĠia conductoarelor de coborâre expuse este prev ăzută pentru o tensiune de Ġinere de 100 kV considerând un impuls de 1,2/50 ȝs, de exemplu cu un strat de minimum 3 mm de polietilen ă reticulată; restricĠii fizice úi/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minimum probabilitatea ca un conductor de coborâre s ă fie atins. 6.2.5.2 M ăsuri de protec Ġie împotriva tensiunilor de pas În anumite condi Ġii, apropierea de conductoarele de coborâre în afara structurii poate prezenta un pericol pentru via Ġă chiar dac ă SPT a fost conceput úi construit conform regulilor men Ġionate mai sus. Riscul este redus la un nivel acceptabil dac ă una din urm ătoarele condi Ġii este îndeplinit ă: a) probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezen Ġei sale în zona periculoas ă la cel mult 3 m de conductoarelor de coborâre, este foarte mic ă; b) rezistivitatea stratului de suprafa Ġă a solului, la cel mult 3 m de conductorul de coborâre, nu este mai mică de 5 kȍm. Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau un strat de pietri ú de 15 cm grosime) în general reduce riscul la un nivel acceptabil. Dacă nici una din aceste condi Ġii nu este îndeplinit ă, trebuie s ă fie adoptate m ăsuri de protec Ġie împotriva v ătămării fiinĠelor vii datorit ă tensiunilor de pas dup ă cum urmeaz ă: echipoten Ġializare cu ajutorul unui re Ġele de legare la p ământ; restricĠii fizice úi/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minim probabilitatea accesului în zona periculoas ă, nu mai departe de 3 m de conductorul de coborâre. 6.3 INSTALA ğII DE PROTEC ğIE ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI CU DISPOZITIVE DE AMORSARE (PDA) 6.3.1. Generalit ăĠi 6.3.1.1. Prezentul capitol se aplic ă la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) împotriva loviturilor directe de tr ăsnet ale tuturor construc Ġiilor care fac obiectul prezentului normativ, cu în ălĠimi mai mici de 60 m, precum úi a zonelor deschise la care considerentele economice úi estetice impun aceast ă soluĠie. Acest capitol nu trateaz ă protecĠia instala Ġiilor electrice împotriva supratensiunilor de origine atmosferic ă transmisă prin reĠele. 6.3.1.2. Pentru protec Ġia construc Ġiilor împotriva loviturilor de tr ăsnet se pot aplica úi alte norme similare ale unor Ġări europene, conform prevederilor Hot ărârii Guvernului nr. 1146/2006. 6.3.1.3. Un paratr ăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un vârf de captare, un dispozitiv de amorsare úi o tijă suport pe care se g ăseúte un sistem de conexiune al conductorului de coborâre. 6.3.2. Determinarea zonei de protec Ġie 6.3.2.1. PDA se instaleaz ă, de preferin Ġă, pe locul cel mai înalt al construc Ġiei, respectiv al zonei care o protejează. 6.3.2.2. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amors ării (ǻT). Acesta este determinat de către produc ător prin încerc ări de laborator úi în situ. Prin aceste încerc ări se compar ă un PDA cu o tij ă MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 201 200 simplă de aceeaúi înălĠime, amplasat ă în acelea úi condiĠii (fig. 6.29). Avansul amors ării ǻT, care serve úte la calculul razei de protec Ġie se determin ă cu relaĠia: ǻT = T PTS - T PDA TPTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un paratr ăsnet cu tij ă simplă; TPDA - idem pentru paratr ăsnet cu dispozitiv de amorsare. a b Fig. 6.29 6.3.2.3. Volumul de protejat este delimitat de suprafa Ġa de revolu Ġie care are aceea úi axă cu PDA úi este delimitat ă de razele de protec Ġie Rp corespunz ătoare diferitelor în ălĠimi h, conform fig. 6.30. Fig. 6.30 6.3.2.4. Raza de protec Ġie a unui PDA, Rp, depinde de nivelul de protec Ġie ales, de lungimea suplimentar ă determinat ă de avansul amors ării ǻL (fig. 6.29b) úi de înălĠimea sa de instalare h. ǻL este lungimea suplimentar ă determinat ă de avansul ǻT al PDA úi se calculeaz ă cu relaĠia: ǻL = v (m/ȝs) x ǻT (ȝs) în care: ǻT este avansul amorsarii al PDA dat de producator úi este caracteristic tipului de PDA; v [m/ȝs] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; în calcule se poate adopta valoarea medie v = 1 m/ȝs; experimental s-a constatat ca v = 0,9÷1,1 m/ ȝs ÎnălĠimea de instalare h reprezint ă înălĠimea vârfului PDA în raport cu planul orizontal care trece prin elementul de construc Ġie protejat (fig. 6.30) Raza de protec Ġie se calculeaz ă cu relaĠia: )LǻR2( Lǻ)hR2( h RP + + = în care: pentru h 5m Pentru h 5m, Rp se determin ă cu ajutorul abacelor din fig. 6.31a, fig. 6.31b, fig. 6.31c úi fig.6.31d. 202 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 201Raza de protec Ġie se reduce cu 40% în cazurile în care exist ă riscuri cu consecin Ġe asupra persoanelor úi mediului, de exemplu: cl ădiri înalte úi foarte înalte, depozite pentru materiale din cauciuc, mas ă plastică, etc. InstalaĠiile de protec Ġie cu dispozitiv de amorsare nu se utilizeaz ă pentru instala Ġiile de protec Ġie împotriva tr ăsnetului a structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil). Fig. 6.31a MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 203 202 Fig. 6.31b 204 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 203 Fig. 6.31c MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 205 204 Fig. 6.31d Fig. 6.31 6.3.2.5. PDA pot fi din cupru, o Ġel cuprat sau o Ġel inox. Tija úi vârful au o sec Ġiune conductoare mai mare de 120 mm2. 6.3.2.6. Vârful unui PDA trebuie s ă fie cu cel pu Ġin 2 m deasupra zonei pe care o protejeaz ă (de exemplu antenele, turnurile de r ăcire, acoperi úurile, rezervoarele etc.). 206 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 2056.3.2.7. Atunci când IPT con Ġine mai multe PDA pentru aceea úi construc Ġie, acestea se leag ă între ele printr-un conductor, cu excep Ġia situaĠiilor în care acesta trebuie s ă ocoleasc ă obstacole (corni úe, aticuri) denivel ări pozitive úi negative mai mari de 1,5 m. 6.3.2.8. Dacă trebuie protejate suprafe Ġe deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se instalează pe supor Ġi speciali: stâlpi, catarge, piloni, sau pe alt ă construc Ġie învecinat ă care permite acesteia s ă acopere întreaga zon ă de protejat. 6.3.2.9. Atunci când catargele sunt ancorate cu odgoane, acestea se leag ă în punctele de ancorare de jos, la conductoarele de coborâre. 6.3.2.10. La proiectarea unei instala Ġii de protec Ġie la trăsnet, trebuie s ă se Ġină seama de elementele arhitecturale favorabile instal ării unui PDA. Acestea sunt de regul ă elementele cele mai înalte ale construcĠiei. 6.3.3 Conductoarele de coborâre 6.3.3.1. Fiecare PDA este legat la p ământ prin cel pu Ġin două coborâri. Sunt necesare cel pu Ġin patru coborâri în urm ătoarele cazuri: - dacă proiecĠia pe orizontal ă a conductorului de coborâre este mai mare decât proiec Ġia pe vertical ă; - dacă înălĠimea construc Ġiei este mai mare de 28 m; Acestea trebuie dispuse pe fa Ġade opuse. 6.3.3.2 Conductoarele de coborâre trebuie s ă aibă dimensiunile minime din tabelul 6.18. Este interzis ă utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborâre. a Fig. 6.32 6.3.3.3 În cazul în care se utilizeaz ă un contor de lovituri de tr ăsnet, acesta trebuie amplasat pe conductorul de coborâre cel mai scurt úi deasupra piesei de separa Ġie. 6.3.3.4 Dacă se utilizeaz ă coborâri naturale, PDA se leag ă la partea superioar ă direct la structura metalică, iar aceasta se leag ă la partea inferioar ă la priza de p ământ. Coborârea natural ă trebuie să îndeplineasc ă condiĠiile de la scubcap. 6.2.3. 6.3.4. Prize de p ământ 6.3.4.1 Fiecare coborâre a PDA trebuie s ă aibă cel puĠin o legătură la o priză de pământ. 6.3.4.2 Prizele de p ământ artificiale sunt din: a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) îngropate la cel puĠin 50 cm adâncime, dar nu mai pu Ġin de adâncimea de înghe Ġ a solului; Se prevăd patru coborâri când B>A sau A>28m MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 207 206b) mai mul Ġi electrozi verticali cu lungimea total ă de minimum 6 m dispu úi în linie sau triunghi, distanĠaĠi între ei la o distan Ġă cel puĠin egală cu lungimea electrozilor lega Ġi între ei. Se recomand ă forma triunghiular ă pentru electrozii verticali. 6.3.5. Reguli particulare 6.3.5.1 În cazul în care în volumul de protejat se afl ă o antenă individual ă sau colectiv ă, catargul antenei trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protec Ġie împotriva supratensiunilor sau descărcător, la conductoarele de coborâre ale IPT. 6.3.5.2 Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA úi antenă, un catarg obi únuit în urm ătoarele condiĠii: – catargul este din Ġeavă suficient de rezistent ă úi nu necesit ă ancorare prin odgoane; – PDA se fixeaz ă în vârful catargului; – vârful PDA dep ăúeúte cu cel pu Ġin 2 m antena cea mai apropiat ă; – fixarea conductorului de coborâre se face prin intermediul unui colier de leg ătură fixat direct pe tij ă; – traseul cablului coaxial al antenei este în interiorul catargului sau într-un tub metalic. 6.3.5.3 Datorită înălĠimii mari úi ionizării aerului produs ă de fum úi gaze calde, co úurile uzinelor sunt puncte de impact predilecte ale tr ăsnetului. La partea superioar ă a acestora, pe direc Ġia vântului dominant se instaleaz ă PDA, confec Ġionat din materiale rezistente la coroziune, temperatur ă ú.a. 6.3.5.4 Pentru co úuri cu înălĠimi mai mari de 40 m sunt necesare cel pu Ġin patru coborâri, repartizate uniform, dintre care una pe direc Ġia vântului dominant. Aceste coborâri se leag ă între ele prin centuri în părĠile de sus úi jos la baza co úurilor. Fiecare coborâre se leag ă la priza de p ământ. 6.3.5.4 Toate elementele metalice exterioare úi interioare se leag ă la conductoarele de coborâre în locul cel mai apropiat, conform subcap. 6.2.3. 6.3.6. Turle, clopotni Ġe úi foiúoare 6.3.6.1 Turlele, clopotni Ġele úi foiúoarele sunt puncte preferen Ġiale ale tr ăsnetului, datorit ă formelor proeminente. 6.3.6.2 Atunci când construc Ġia are mai multe proeminen Ġe, PDA se instaleaz ă pe proeminen Ġa cea mai înaltă. PDA se leag ă direct la p ământ astfel încât unul din conductoarele de coborâre s ă se afle pe un traseu care este în lungul acestei proeminen Ġe. 208 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 207CAPITOLUL 7 INSTALA ğII ELECTRICE SPECIALE 7.1. Instala Ġii electrice în înc ăperi cu cad ă de baie sau du ú 7.1.1. Domeniul de aplicare PrescripĠiile particulare ale acestui capitol se aplic ă instalaĠiilor electrice din înc ăperi cu cad ă de baie fixă (cadă de baie) sau du ú úi zonelor învecinate, conform recomand ărilor sandardului SR HD 60364 – 7 – 701. Prescrip Ġiile se aplic ă úi cabinelor prefabricate cu cad ă de baie sau du ú, pentru care se va consulta úi standardul SR EN 60335 – 2 – 105. Prescrip Ġiile nu se aplic ă pentru înc ăperi cu cad ă de baie sau du ú pentru tratament medical úi nici pentru du úurile de urgen Ġă utilizate în industrie sau laboratoare. 7.1.2. Descrierea volumelor Pentru aplicarea acestor prescrip Ġii trebuie luate în considerare volumele descrise mai jos. Pentru cabinele prefabricate cu cad ă de baie sau du ú, volumele sunt aplicabile în situa Ġia când cada de baie sau du úul sunt preg ătite a fi utilizate. Volumul 0 este zona din interiorul c ăzii de baie sau al bazinului du úului (fig. 7.1.1). Pentru du úuri fără bazin, în ălĠimea volumului 0 este de 10 cm úi mărimea suprafe Ġei sale este aceea úi cu suprafa Ġa orizontal ă a volumului 1 (fig. 7.1.2). Volumul 1 este limitat de: a- nivelul finisat al pardoselii úi plafonul orizontal corespunz ător poziĠiei celei mai înalte a capului de du ú fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la 225 cm deasupra nivelului finisat al pardoselii; se va adopta varianta ce corespunde distan Ġei celei mai mari dintre acestea; b- suprafaĠa verticală: – care circumscrie cada de baie sau bazinul du úului (fig. 7.1.1); – la o distan Ġă de120 cm de capul de du ú fixat pe un perete sau pe un plafon, pentru du úuri fără bazin (fig. 7.1.2). Volumul 1 nu trebuie s ă includă volumul 0. Volumul situat sub cada de baie sau bazinul du úului se consider ă că aparĠine volumului 1. Volumul 2 este limitat de: a- nivelul finisat al pardoselii úi planul orizontal corespunz ător poziĠiei celei mai înalte a capului du úului fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la 225 cm deasupra nivelului finsat al pardoselii; b- suprafaĠa vertical ă exterioar ă la limita volumului 1 úi de suprafa Ġa vertical ă paralelă la o distanĠă de 60 cm de marginea volumului 1 (fig. 7.1.1). Pentru du úurile fără bazin, nu exist ă volumul 2, dar este asigurat un volum 1 m ărit prin dimensiunea pe orizontală de 120 cm (fig. 7.1.2). Plafoanele orizontale sau înclinate, pere Ġii cu sau f ără ferestre, u úile, pardoselile úi pereĠii fixi pot limita dimensiunile înc ăperilor cu cad ă de baie sau du ú, precum úi a volumelor lor. Dac ă dimensiunile definite de pere Ġii fixi sunt mai mici decât dimensiunile volumelor corespunz ătoare, de exemplu pere Ġii despărĠitori cu o în ălĠime mai mic ă de 225 cm, trebuie s ă fie luată în considerare distan Ġa minimă pe verticală úi orizontal ă (fig. 7.1.1, 7.1.2). Pentru echipamentele electrice aflate pe pere Ġi sau pe plafoanele care limiteaz ă volumele specificate úi care fac parte din suprafa Ġa peretelui sau a plafonului, se aplic ă prescripĠiile pentru volum ul respectiv. 7.1.3. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice 7.1.3.1. Sunt interzise m ăsurile care asigur ă o protecĠie de bază (împotriva atingerilor directe) conform subcap. 4.1: obstacole úi amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere. De asemenea sunt interzise m ăsurile tehnice de protec Ġie în caz de defect (atingerilor indirecte) conform subcap. 4.1: amplasamente care nu sunt conductoare úi protecĠie prin leg ătură echipoten Ġială MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 209 208locală care nu este legat ă la pământ. 7.1.3.2. ProtecĠia prin separare electric ă trebuie s ă fie utilizat ă numai pentru circuite care alimenteaz ă un singur receptor sau o singur ă priză de curent. 7.1.3.3. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice poate fi realizat ă prin utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS úi TFJP). Unde se folose úte TFJS úi TFJP, protec Ġia de bază (împotriva atingerii directe) în volumele 0, 1 úi 2 trebuie să fie asigurat ă pentru toate echipamentele electrice prin: – bariere sau carcase care asigur ă un grad de protec Ġie cel puĠin IP XX B sau IP 2X, sau prin – izolaĠia capabil ă să reziste la tensiunea de încercare de 500 V c.a. valoare efectiv ă, timp de 1 min. 7.1.3.4. ProtecĠia suplimentar ă se va asigura prin utilizarea de dispozitive de protec Ġie la curent diferenĠial rezidual (DDR) úi prin utilizarea leg ăturilor echipoten Ġiale suplimentare. 7.1.3.5. În încăperile cu cad ă de baie sau du ú trebuie s ă se asigure protec Ġia tuturor circuitelor cu unul sau mai multe dispozitive de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual (DDR) cu un curent nominal care să nu depăúească 30 mA. Utilizarea unui astfel de dispozitiv DDR nu este necesar ă pentru circuitele: – care folosesc ca m ăsură de protec Ġie “separarea electric ă”, dacă orice circuit alimenteaz ă un singur receptor; – care folosesc ca m ăsură de protec Ġie “tensiunea foarte joas ă TFJS úi TFJP”. 7.1.3.6. Legătura echipoten Ġială suplimentar ă poate fi montat ă în exteriorul sau în interiorul înc ăperii cu cadă de baie sau du ú, de preferat în apropierea punctului de intrare al elementelor conductoare exterioare accesibile în aceste înc ăperi. SecĠiunea conductoarelor acestei leg ături echipoten Ġiale locale trebuie s ă fie conform subcap. 5.5. Exemple de posibile elemente conductoare exterioare: – părĠile metalice ale sistemelor de alimentare cu ap ă úi ale sistemelor de ape uzate; – părĠile metalice ale sistemelor de înc ălzire úi ale sistemelor de condi Ġionare a aerului; – părĠile metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz; – elementele metalice accesibile ale structurii. Conductele din metal cu manta din plastic nu este necesar s ă fie conectate la leg ătura echipoten Ġială locală suplimentar ă, cu condi Ġia să nu fie accesibile în înc ăpere, chiar dac ă acestea sunt conectate la elemente conductoare accesibile nelegate la p ământ. În cazurile în care o cl ădire nu are o leg ătură echipoten Ġială principal ă, următoarele elemente conductoare exterioare care intr ă într-o înc ăpere cu cad ă de baie sau du ú trebuie s ă facă parte dintr-o legătură echipoten Ġială suplimentar ă: – părĠi metalice ale sistemelor de alimentare cu ap ă potabilă úi ale sistemelor de ape uzate; – părĠi metalice ale sistemelor de înc ălzire úi ale sistemelor de condi Ġionare a aerului; – părĠi metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz. 7.1.4. Alegerea úi montarea echipamentului electric 7.1.4.1. Echipamentul electric specificat la subcap. 7.1.4.3. úi 7.1.4.4. trebuie s ă aibă cel puĠin următoarele grade de protec Ġie: – în volumul 0 : IPX7 – în volumul 1 : IPX4 – în volumul 2 : IPX4 Această prevedere nu se aplic ă prizelor pentru aparatele de ras conform recomand ărilor din SR EN 61558 – 2 – 5, instalate în volumul 2 úi unde stropirea direct ă de la duúuri este pu Ġin probabil ă. Echipamentul electric supus jeturilor de ap ă (ex. la băile publice, în scop de cur ăĠat), trebuie s ă aibă un grad de protec Ġie de cel pu Ġin IPX 5. 210 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 2097.1.4.2. Sisteme de pozare a. Sistemele de pozare care alimenteaz ă echipamentul electric din volumele 0, 1 sau 2 úi sunt montate pe pere Ġii care limiteaz ă aceste volume trebuie s ă fie montate fie pe perete, fie înglobate în perete la o adâncime de minim 5 cm. Sistemele de pozare care alimenteaz ă receptoare utilizate în volumul 1 trebuie s ă fie montate: – fie pe un traseu vertical pe deasupra, fie pe un traseu pe orizontal ă prin perete, prin spatele aparatului, când echipamentul este fixat pe perete deasupra c ăzii de baie (de ex. aparatele pentru înc ălzirea apei); – fie pe vertical ă pornind de la sol sau pe orizontal ă prin peretele adiacent, când echipamentul este amplasat în spa Ġiul de sub cada de baie. b. Toate sistemele de pozare pentru celelalte circuite înglobate, inclusiv accesoriile lor, aflate în pereĠi sau în pere Ġii despărĠitori care limiteaz ă un volum 0, 1 sau 2 trebuie s ă fie montate la cel puĠin 5 cm adâncime (în suprafa Ġa peretelui care limiteaz ă volumul). c. Dacă “a sau b” nu sunt îndeplinite, sistemele de pozare pot fi montate dac ă: – protecĠia în caz de defect (la atingere indirect ă) se realizeaz ă prin una dintre m ăsurile de protecĠie TFJS sau TFJP, fie prin separarea electric ă sau protec Ġie suplimentar ă prin echipare cu DDR cu un curent diferen Ġial rezidual care nu dep ăúeúete 30 mA; astfel de circuite trebuie s ă conĠină un conductor de protec Ġie, sau – cablurile sau conductoarele care au încorporat un înveli ú metalic legat la p ământ conform prescripĠiilor pentru conductor de protec Ġie al circuitului respectiv, sau cablurile sau conductorele sunt în jgheaburi de cabluri sau tuburi legate la p ământ care corespund prescripĠiilor pentru conductor de protec Ġie, sau este utilizat ă o izolaĠie concentric ă, sau – cablurile sau conductoarele echipate cu o protec Ġie mecanic ă, de ex. tub metalic, care s ă prevină penetrarea cablului de cuie, úuruburi, burghie úi similar. 7.1.4.3. Montarea aparatelor de comuta Ġie, de comand ă úi a accesoriilor Aparatele de comuta Ġie, de comand ă úi accesoriile pot fi instalate astfel: – în volumul 0 : nici unul; – în volumul 1 : doze úi dispozitive de fixare pentru alimentarea receptoarelor, permise în volumele 0 úi 1, conform art. 7.1.5; – accesorii ale circuitelor protejate prin TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal ă care nu dep ăúeúte 25 V tensiune alternativ ă sau 60 V tensiune continu ă, inclusiv prizele de curent; sursa de alimentare trebuie instalat ă în afara volumelor 0 úi 1; – în volumul 2 : accesorii, altele decât prizele de curent; – accesorii ale circuitelor TFJS sau TFJP, inclusiv prizele de curent; sursa de alimentare trebuie instalată în afara volumelor 0 úi 1; – alimentare pentru aparatele de ras conform recomand ărilor SR EN 61558 – 2 – 5; – accesorii, inclusiv prizele de curent pentru echipamentul de semnalizare úi de comunica Ġie, dacă acest echipament este TFJS sau TFJP. Pentru montarea aparatelor de comuta Ġie, de comand ă úi a accesoriilor, se aplic ă prevederile art. 7.1.4.2 b. 7.1.5. Receptoare electrice În volumul 0, receptoarele nu pot fi instalate decât dac ă: – sunt în conformitate cu standardul corespunz ător úi sunt indicate pentru utilizare în acest volum prin instruc Ġiunile de utilizare úi de montare ale fabricantului; – sunt fixe úi conectate în mod permanent úi – sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal ă care nu dep ăúeúte 12 V tensiune alternativ ă sau 30 V tensiune continu ă. În volumul 1, trebuie instalate numai receptoare fixe úi conectate permanent. Echipamentul trebuie s ă fie indicat pentru instalare în volumul 1 potrivit instruc Ġiunilor de utilizare úi de montare ale fabricantului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 211 210Astfel de receptoare electrice sunt: – căzile de baie cu jeturi; – pompele pentru du úuri; – echipamente TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal ă care nu dep ăúeúte 25 V tensiune alternativ ă. sau 60 V tensiune continu ă; – echipament de ventila Ġie; – stative de uscat prosoape; – aparate de înc ălzire a apei; – corpuri de iluminat. 7.1.6. Sisteme de înc ălzire electric ă a pardoselii Pentru sistemele de înc ălzire electric ă a pardoselii se vor utiliza numai cabluri de înc ălzire sau filme de înc ălzire flexibile, care s ă corespund ă standardelor de produs. Acestea pot fi montate numai dacă au o manta metalic ă sau o carcas ă metalică sau o gril ă metalică cu ochiuri fine care s ă fie conectate la conductorul de protec Ġie al circuitului de alimentare, cu excep Ġia cazului în care sistemul de încălzire al pardoselii este alimentat cu TFJS. Pentru sistemele de înc ălzire electric ă ale pardoselii este interzis ă măsura de protec Ġie prin “separare electrică”. Fig. 7.1.1. Dimensiunile volumelor în incinte cu cad ă de baie sau du ú cu bazin distanta minima in f212 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 211 Fig. 7.1.2. Dimensiunile volumelor 0 úi 1 în încăperi cu du ú fără bazin Toate dimensiunile sunt în cm 7.2. Instala Ġii electrice pentru piscine úi alte bazine 7.2.1. Domeniul de aplicare Prevederile particulare din acest capitol se aplic ă instalaĠiilor electrice ale bazinelor piscinelor, bazinelor fântânilor úi bazinelor de igienizare úi volumelor înconjur ătoare acestor bazine úi sunt întocmite conform recomand ărilor din SR HD 384.7.702.S2. Aceste prevederi nu se aplic ă piscinelor cuprinse în standardul de produs úi piscinelor utilizate în scopuri medicale. Bazinul unei fântâni este conceput a nu fi ocupat de persoane úi nu poate fi accesibil acestora decât prin utilizarea unei sc ări sau a unor mijloace similare. Volum 120 distanta minima in 120 distanta minima in afara peretelui MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 213 2127.2.2. Clasificarea influen Ġelor externe. Descrierea volumelor. Pentru aplicarea prezentelor prevederi trebuie luate în considerare 3 volume descrise mai jos úi prezentate ca exemple în fig. 7.2.1, 7.2.2; 7.2.3 úi 7.2.4. Volumul 0 conĠine interiorul bazinului úi include deschiderile din pere Ġi úi planúee, bazinele pentru curăĠarea picioarelor úi jeturile sau c ăderile de ap ă de pe pere Ġi úi spaĠiul de sub acesta. Volumul 1 este limitat de: – volumul 0; – un plan vertical la 2 m de la marginea bazinului; – planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafe Ġei care poate fi ocupat ă de persoane. Când piscina con Ġine platforme pentru s ărituri, trambuline, bloc-startere, tobogane sau alte elemente structurale ce pot fi ocupate de persoane, volumul 1 cuprinde úi volumul limitat de: – un plan vertical situat la 1,5 m de platformele pentru s ărituri, trambuline, bloc-startere, tobogane sau alte componente cum ar fi sculpturi accesibile sau bazine decorative; – un plan orizontal situat la 2,5 m deasupra celei mai înalte suprafe Ġe ce poate fi ocupat ă de persoane. Volumul 2 este limitat de: – un plan vertical exterior volumului 1 úi un plan paralel situat la 1,5 m fa Ġă de primul; – planúeul sau suprafa Ġa ce poate fi ocupat ă de persoane; – planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafe Ġei care poate fi ocupat ă de persoane. Pentru fântâni úi piscine mici nu exist ă volumul 2. Volumele 1 úi 2 pot fi limitate prin pere Ġi fixi desp ărĠitori cu o în ălĠime minim ă de 2,5 m. 7.2.3. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice 7.2.3.1 Sunt interzise m ăsurile de protec Ġie de bază (împotriva atingerii directe) realizate prin obstacole úi prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere. De asemenea, sunt interzise m ăsurile de protec Ġie la defect (împotriva atingerilor indirecte) prin amplasarea în mediu neconductor úi prin legături echipoten Ġiale locale nelegate la p ământ. 7.2.3.2. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice poate fi realizat ă prin utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS úi TFJP). Unde se folose úte tensiunea foarte joas ă de securitate TFJS, indiferent de tensiunea nominal ă, protecĠia de bază (împotriva atingerilor directe) trebuie asigurat ă prin: – bariere sau carcase care prezint ă un grad de protec Ġie de cel pu Ġin IP XX B conform SR EN 60529 sau – izolaĠia care poate suporta o tensiune alternativ ă de încercare de 500 V în valoare efectiv ă, timp de 1 minut. 7.2.3.3. ProtecĠia în caz de defect (împotriva atingerii indirecte) se va realiza prin leg ături echipoten Ġiale suplimentare. Toate părĠile conductoare din volumele 0, 1 úi 2 trebuie legate între ele prin conductoare de echipoten Ġializare úi apoi la conductorul de protec Ġie al maselor echipamentelor amplasate în aceste volume. Legătura la conductorul de protec Ġie poate fi realizat ă în imediata apropiere a amplasamentului, de ex. într-un tablou de distribu Ġie. 7.2.3.4. Măsuri de protec Ġie împotriva úocurilor electrice specifice fiec ărui volum. 214 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 2137.2.3.4.1. Volumele 0 úi 1 Cu excep Ġia fântânilor men Ġionate la 7.2.3.4.2 úi cu excep Ġiile menĠionate la 7.2.4.3, în volumele 0 úi 1 este admis ă numai protec Ġia prin utilizarea tensiunii foarte joas ă (TFJS), tensiunea nominal ă nedepăúind 12 V tensiune alternativ ă. sau 30 V tensiune continu ă, sursa de TFJS fiind instalat ă în afara volumelor 0, 1 úi 2. Echipamentele destinate func Ġionării în interiorul bazinelor (volum 0), numai în lipsa persoanelor, trebuie să asigure protec Ġia la úoc electric prin una din urm ătoarele metode : – utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat ă în afara volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de TFJS poate fi amplasat ă în volumul 2, dac ă circuitul s ău de alimentare este protejat printr-un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual (DDR) cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’care nu dep ăúeúte 30 mA; – întreruperea automat ă a aliment ării utilizând un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’ de cel mult 30 mA; – separarea electric ă; sursa de separare electric ă alimentând un singur echipament electric úi fiind amplasat ă în exteriorul volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de separare electric ă poate fi amplasată în volumul 2 dac ă circuitul s ău de alimentare este protejat printr-un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’ de cel mult 30 mA. Prizele de curent ale circuitelor de alimentare ale acestor echipamente úi dispozitivul lor de comand ă trebuie prev ăzute cu o pl ăcuĠă de avertizare care s ă prevină utilizatorul c ă aceste echipamente pot fi utilizate numai dac ă în piscină nu se află persoane. 7.2.3.4.2. Volumele 0 úi 1 pentru fântâni. În volumele 0 úi 1 pentru fântâni trebuie luat ă una sau mai multe m ăsuri de protec Ġie: – utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat ă în afara volumelor 0 úi 1; – întreruperea automat ă a aliment ării utilizând un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’care nu dep ăúeúte 30 mA; – separarea electric ă; sursa de separare electric ă alimentând numai un singur echipament electric úi fiind amplasat ă în afara volumelor 0 úi 1. 7.2.3.4.3. Volumul 2 Trebuie folosite una sau mai multe din urm ătoarele măsuri de protec Ġie: – utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat ă în afara volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de TFJS poate fi amplasat ă în volumul 2, dac ă circuitul s ău de alimentare este protejat printr-un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nI’ care nu dep ăúeúte 30 mA; – întreruperea automat ă a aliment ării utilizând un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’ care nu dep ăúeúte 30 mA; – separarea electric ă; sursa de separare alimentând un singur echipament electric úi fiind amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de separare electric ă poate fi amplasat ă în volumul 2, dac ă circuitul s ău de alimentare este protejat printr-un dispozitiv DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’ de cel mult 30 mA. 7.2.4. Alegerea úi montarea echipamentelor electrice 7.2.4.1. InfluenĠe externe Echipamentele electrice trebuie s ă aibă cel puĠin următoarele grade de protec Ġie conform SR EN 60529: – volumul 0 : IP X 8; – volumul 1 : IP X 4; IP X 5, acolo unde se folosesc jeturi de ap ă pentru cur ăĠare; – volumul 2 : IP X 2, pentru amplasament în interiorul cl ădirilor; IP X 4, pentru amplasament în exteriorul cl ădirilor; IP X 5, acolo unde jeturile de ap ă se folosesc pentru cur ăĠare MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 215 2147.2.4.2. Sisteme de pozare Regulile se aplic ă la sisteme de pozare aparent ă úi sisteme de pozare îngropate în pere Ġi, tavane sau în planúee la o adâncime de cel mult 5 cm. În volumele 0, 1 úi 2 toate mantalele metalice sau capacele metalice ale sistemelor de pozare trebuie conectate la leg ătura echipoten Ġială suplimentar ă. De preferin Ġă, cablurile se vor monta în tuburi de protecĠie din material electroizolant. În volumele 0 úi 1 sistemele de pozare trebuie limitate numai la cele necesare aliment ării echipamentelor în aceste volume. Pentru fântâni trebuie satisf ăcute următoarele condi Ġii suplimentare: a. cablurile pentru echipamentul electric din volumul 0 trebuie instalate cât mai departe de marginea bazinului úi trebuie fixate pe cel mai scurt traseu posibil c ătre echipamentul electric din volumul 0. b. în volumul 1, cablurile trebuie prev ăzute cu o protec Ġie mecanic ă corespunz ătoare. Cablurile trebuie s ă corespund ă SR HD 22.16, dar trebuie utilizate dac ă producătorul declar ă că acestea corespund unei imers ări permanente. Este interzis ă montarea dozelor în volumele 0 úi 1; în cazul circuitelor TFJS dozele pot fi montate în volumul 1. 7.2.4.3. Aparataj (de comuta Ġie úi comandă) În volumele 0 úi 1 nu este permis ă instalarea niciunui aparat, inclusiv prize de curent. În volumul 2 este permis ă instalarea prizelor de curent electric úi întrerup ătoarelor numai dac ă se adoptă una din urm ătoarele măsuri: – utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat ă în afara volumelor 0, 1 úi 2; sursa de TFJS poate fi amplasat ă în volumul 2, dac ă circuitul s ău de alimentare este protejat printr-un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’care nu dep ăúeúte 30 mA; – întreruperea automat ă a aliment ării utilizând un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’care nu dep ăúeúte 30 mA; – separarea electric ă; sursa de separare alimentând un singur receptor electric úi fiind amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de separare electric ă poate fi amplasat ă în volumul 2, dac ă circuitul s ău de alimentare este protejat printr-un DDR cu un curent diferenĠial rezidual nominal nI’care nu dep ăúeúte 30 mA. Pentru piscine mici, care nu au volumul 2, unde nu este posibil s ă se amplaseze prize de curent úi întreruptoare în afara volumului 1, este permis ă amplasarea în volumul 1 a prizelor de curent úi întreruptoarelor, de preferat nemetalice, dac ă acestea sunt amplasate în afara zonelor de accesibilitate (125 cm) de la limita volumului 0 úi la cel pu Ġin 0,3 m deasupra plan úeului úi trebuie s ă se adopte una din următoarele măsuri: – utilizarea TFJS cu o tensiune nominal ă de max. 25 V tensiune alternativ ă sau 60 V tensiune continuă, sursa de TFJS fiind instalat ă în afara volumelor 0 úi 1; sau – întreruperea automat ă a aliment ării, utilizând un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’ de max. 30 mA; – separarea electric ă individual ă, sursa de separare electric ă fiind amplasat ă în exteriorul volumelor 0 úi 1. 7.2.4.4. Alte echipamente 7.2.4.4.1 Echipamente electrice specifice piscinelor În volumele 0 úi 1 pot fi instalate numai echipamente electrice fixe special concepute pentru a fi utilizate în piscine, Ġinând seama de prevederile de la 7.2.4.4.2 úi 7.2.4.4.4. Aparatele destinate a func Ġiona numai când persoanele se g ăsesc în afara volumului 0, pot func Ġiona în toate volumele dac ă sunt alimentate prin circuite protejate conform 7.2.3.4. Elementele de înc ălzire electric ă îngropate în pardoseal ă pot fi instalate numai dac ă: – sunt utilizate TFJS; sursa de TFJS fiind instalat ă în afara volumelor 0, 1 úi 2. Sursa de TFJS poate fi amplasat ă în volumul 2 dac ă circuitul s ău de alimentare este protejat printr-un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal care nu dep ăúeúte 30 mA sau 216 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 215- sunt acoperite cu un grilaj metalic îngropat sau s ă aibă un înveli ú metalic legat la p ământ úi la legătura echipoten Ġială suplimentar ă menĠionată la pct. 7.2.3.3, respectând condi Ġia ca circuitele lor de alimentare s ă fie protejate, în plus, printr-un DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal care s ă nu depăúească 30 mA. 7.2.4.4.2. Corpuri de iluminat subacvatice pentru piscine Corpurile de iluminat amplasate în ap ă sau în contact cu apa trebuie s ă fie montate úi executate conform cu SR EN 60598-2-18. Corpurile de iluminat subacvatice amplasate în spatele unor hublouri etan úe úi alimentate prin partea din spate trebuie s ă fie conforme cu sec Ġiunea respectiv ă din SR EN 60598 úi trebuie s ă fie instalate încât să nu se produc ă niciun contact (inten Ġionat sau nu), între p ărĠile conductoare expuse ale corpului de iluminat subacvatic úi orice parte conductoare a hubloului. 7.2.4.4.3. Echipamente electrice specifice fântânilor Echipamentul electric din volumele 0 úi 1 trebuie protejat mecanic, de exemplu, prin utilizarea sticlei armate sau utilizarea unui grilaj care s ă nu poată fi îndepărtat decât cu ajutorul unei scule. Corpurile de iluminat din volumele 0 úi 1 trebuie s ă fie montate úi construite în conformitate cu recomand ările din SR EN 60598-2-18. Pompele electrice trebuie s ă corespund ă prescripĠiilor din SR EN 60335-2-41. Dacă se aplică drept măsură de protec Ġie întreruperea automat ă a aliment ării, atunci trebuie utilizat numai echipament de clasa I de izola Ġie. 7.2.4.4.4. Prevederi speciale pentru instalarea echipamentelor electrice în volumul 1 al piscinelor úi altor bazine. Echipamentele fixe concepute a fi utilizate în piscine úi în alte bazine (de ex. grupuri de filtrare, dispozitive pentru producerea unor jeturi sau curen Ġi de apă) alimentate la joas ă tensiune, alta decât TFJS cu o tensiune alternativ ă nominală de max. 12 V sau continu ă de 30 V sunt permise în volumul 1, cu condi Ġia respect ării următoarelor prescrip Ġii: a. echipamentul trebuie amplasat într-o carcas ă (furnizat ă de produc ător) care s ă asigure cel puĠin o clasă de izolaĠie II sau echivalent ă úi să asigure o protec Ġie de securitate medie împotriva úocurilor mecanice; b. echipamentul trebuie s ă fie accesibil numai prin intermediul unei trape (sau a unei u úi) cu ajutorul unei chei sau unei scule. Deschiderea trapei (u úii) trebuie s ă deconecteze toate conductoarele sub tensiune. Cablul de alimentare úi întreruptorul principal trebuie astfel instalate încât s ă asigure o izola Ġie de clasă II sau echivalent ă; c. circuitul de alimentare trebuie s ă respecte una din urm ătoarele măsuri: – utilizarea TFJS cu o tensiune alternativa nominal ă de max. 25 V sau continu ă de 60 V; sursa de TFJS fiind instalat ă în afara volumelor 0, 1 úi 2; – DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal nI’care nu dep ăúeúte 30 mA; – separare electric ă; sursa de separare alimentând un singur echipament electric úi fiind amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 úi 2. Pentru piscine mici , amplasarea corpurilor de iluminat în volumul 1 este permis ă dacă acestea sunt amplasate în afara zonei de accesibilitate la atingerea (1,25 m) úi sunt prev ăzute una din urm ătoarele metode: – utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat ă în afara volumelor 0 úi 1; – DDR cu un curent diferen Ġial rezidual nominal care nu dep ăúeúte 30 mA; – separare electric ă; sursa de separare electric ă fiind amplasat ă în exteriorul volumelor 0 úi 1. În plus, corpurile de iluminat trebuie s ă aibă o carcas ă care să asigure o clas ă de izola Ġie II sau echivalent ă úi să asigure o protec Ġie de severitate medie la úocuri mecanice. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 217 216Fig. 7.2.1. Dimensiunile volumelor petru bazinele piscinelor úi bazinelor de igienizare Fig. 7.2.2. Dimensiunile volumelor pentru bazinele situate deasupra solului 218 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 217Fig. 7.2.3. Exemple de dimensiuni ale volumelor (în plan) cu pere Ġi fixi desp ărĠitori cu o înălĠime de cel pu Ġin 2,5 m Fig. 7.2.4. Exemple de determinare a volumelor unei fântâni 7.3. Instala Ġii electrice pentru înc ăperi úi cabine prev ăzute cu înc ălzitoare pentru saune 7.3.1. Prevederile speciale ale acestui capitol se aplic ă cabinelor de saun ă instalate pe un loc fix úi încăperilor unde este instalat înc ălzitorul pentru saun ă sau elementele acestuia, caz în care întreaga încăpere este considerat ă saună. Prevederile acestui subcapitol respect ă recomand ările din SR HD 60364 – 7 – 703. Prevederile nu se aplic ă cabinelor de saun ă prefabricate. 7.3.2. În cadrul acestor înc ăperi úi cabine se definesc urm ătoarele volume, conform fig. 7.3.1. : Volumul 1 : volumul care con Ġine încălzitorul saunei, limitat de pardoseal ă, de partea rece a izola Ġiei termice a tavanului úi de o suprafa Ġă a cărei generatoare este o vertical ă în jurul înc ălzitorului la o distanĠă de 0,5 m de suprafa Ġa acestuia. Dac ă încălzitorul este la mai pu Ġin de 0,5 m de un perete, volumul 1 este limitat de partea rece a izola Ġiei termice a acestui perete. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 219 218Volumul 2 : volumul exterior volumului 1, limitat de pardoseal ă, partea rece a izola Ġiei termice a pereĠilor úi de un plan orizontal situat la 1,0 m deasupra pardoselii. Volumul 3 : volumul exterior volumului 1, limitat de partea rece a izola Ġiei termice a plafonului úi a pereĠilor úi de o suprafa Ġă orizontal ă situată la 1,0 m deasupra pardoselii. 7.3.3. ProtecĠia de bază (împotriva atingerilor directe) trebuie realizat ă prin urm ătoarele măsuri: – bariere sau carcase care asigur ă un grad de protec Ġie de cel pu Ġin IP XXB sau IP2X, sau – printr-o izola Ġie care poate suporta o încercare dielectric ă la 500 V tensiune alternativ ă valoare efectiv ă, timp de 1 minut. 7.3.4. Nu sunt admise m ăsurile pentru protec Ġia de bază (împotriva atingerilor directe) prin obstacole úi prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere. 7.3.5. Nu sunt admise m ăsurile tehnice de protec Ġie la defect (împotriva atingerilor indirecte) prin amplasamente neconductoare úi prin legături echipoten Ġiale suplimentare nelegate la p ământ. 7.3.6. Pentru toate circuitele saunei cu excep Ġia celui de înc ălzire al saunei trebuie realizat ă o protecĠie suplimentar ă prin utilizarea unuia sau mai multor dispozitive de protec Ġie de curent diferen Ġial rezidual cu curent nominal care nu dep ăúeúte 30 mA. Alegerea úi instalarea echipamentelor 7.3.7. Echipamentul electric trebuie s ă prezinte cel pu Ġin gradul de protec Ġie IP 24. Dacă se prevede cur ăĠirea cu jet de ap ă, echipamentul trebuie s ă prezinte cel pu Ġin gradul de protec Ġie IP 55. 7.3.8. În volumul 1, trebuie instalat numai echipamentul pentru înc ălzirea saunei. În volumul 3 echipamentele trebuie s ă suporte o temperatur ă de 125oC, iar sistemele de pozare trebuie să fie rezistente la o temperatur ă de 170oC. 7.3.9. Este recomandabil ca sistemele de pozare s ă fie instalate în afara volumelor, de exemplu pe peretele rece al izola Ġiei termice. Dac ă sistemele de pozare sunt instalate în volumele 1 sau 3, de exemplu pe suprafa Ġa caldă a izolaĠiei termice, ele trebuie s ă fie rezistente la o temperatur ă de 170oC. 7.3.10. Aparatajul de comand ă care face parte din înc ălzitorul saunei sau alte echipamente fixe instalate în volumul 2 pot fi amplasate în saun ă sau în cabin ă conform instruc Ġiunilor produc ătorului. Alte echipamente de comand ă (de exemplu pentru lumin ă) trebuie instalate în afara saunei sau a cabinelor. Este interzis ă montarea prizelor de curent în zona care con Ġine încălzitorul pentru saun ă. 220 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 219 Fig. 7.3.1 . Volumele înc ăperii sau cabinei cu înc ălzitoare pentru saune 7.4. InstalaĠii electrice pentru úantiere de construc Ġii úi de demolare 7.4.1. PrescripĠiile particulare pentru instala Ġiile electrice ce se prev ăd pentru úantierele de construc Ġii úi de demolare respect ă recomand ările prevăzute în SR HD 60364-7-704 úi SR CEI 61200-704. 7.4.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completeaz ă dispoziĠiile generale úi se aplic ă instalaĠiilor electrice temporare pentru úantiere de construc Ġii úi de demolare pe perioada activit ăĠilor de construc Ġie úi de demolare, incluzând (de exemplu): – lucrări de construc Ġie pentru cl ădiri noi; – reparare, modificare, extindere sau demolare a cl ădirilor existente sau p ărĠi ale clădirilor existente; – lucrări de inginerie (regl ări, parametriz ări); – lucrări de terasamente. DispoziĠiile nu se aplic ă instalaĠiilor din amplasamentele administrative ale úantierelor (birouri, vestiare, cantine, dormitoare etc) unde se aplic ă prevederile generale din capitolele anterioare. De asemenea, cerin Ġele nu vizeaz ă instalaĠii în care este implicat echipament de natur ă similară cu cel utilizat în exploat ări miniere de suprafa Ġă. Prevederile se aplic ă instalaĠiilor fixe sau mobile. Alimentarea cu energie electric ă 7.4.3. La alimentarea cu energie electric ă a úantierului se va Ġine seama de solu Ġia stabilit ă pentru construcĠia definitiv ă, evitându-se pe cât posibil, alimentarea provizorie. 7.4.4. În cazul în care pentru alimentarea cu energie electric ă a úantierului se utilizeaz ă posturi de transformare provizorii, se recomand ă ca acestea s ă fie amplasate pe cât posibil în centrele de greutate al consumului dat de receptoarele de energie electric ă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 221 220 7.4.5. De regulă, în úantiere se prev ăd următoarele sisteme de distribu Ġie a energiei electrice: a) instalaĠia este direct conectat ă la reĠeaua de alimentare pentru intermediul unui tablou general de distribu Ġie („ansamblu de aparataj de joas ă tensiune ” – AUS); b) instalaĠia este conectat ă la reĠeaua de alimentare prin intermediul unui tablou general AUS, care alimenteaz ă tablouri secundare AUS la care se racordeaz ă echipamente fixe, mobile úi portabile. 7.4.6. Tabloul general de distribu Ġie AUS cuprinde pe lâng ă prevederile din 5.3.3.35 úi următoarele: – în reĠelele TT úi TN-S, un DDR cu întârziere montat pe circuitul de alimentare úi dispozitive de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor; – în reĠelele TN-C, dispozitive de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor; – în reĠelele IT, un dispozitiv de control permanent al izola Ġiei úi dispozitive de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor. 7.4.7. Tabloul secundar de distribu Ġie AUS pentru echipamente fixe vor fi echipate identic conform prevederilor 7.4.6. 7.4.8. Tabloul secundar de distribu Ġie AUS pentru aparate mobile úi portabile cuprinde dispozitive diferenĠiale de 30mA, f ără întârziere úi dispozitive de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice ProtecĠia de baz ă (împotriva atingerilor directe) 7.4.9. Următoarele măsuri pentru protec Ġia de bază (împotriva atingerilor directe) sunt recomandate a fi aplicate: – izolarea p ărĠilor active; – bariere sau carcase. Utilizarea de obstacole care ar proteja numai împotriva atingerilor directe întâmpl ătoare cu p ărĠile active nu este admis ă decât în cazurile în care nu pot fi utilizate alte m ăsuri de protec Ġie, úi numai pentru o durat ă foarte scurt ă. Amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admis ă decât pentru linii aeriene care traverseaz ă úantierul. ProtecĠia în caz de defect (împotriva atingerilor indirecte) Măsura de protec Ġie prin întreruperea automat ă a aliment ării 7.4.10. În instala Ġiile de úantier se vor utiliza de preferin Ġă reĠelele TT úi TN-S. 7.4.11. În reĠeaua TN-C se admite în partea fix ă a instala Ġiei electrice úi anume între alimentarea instalaĠiei úi ansamblul general de aparataj (AUS). 7.4.12. Se admite utilizarea re Ġelei IT dac ă este necesar s ă se evite întreruperea la primul defect de punere la p ământ în special pentru o parte a instala Ġiei, de exemplu alimentarea pompelor de evacuare a apei sau alimentarea ventilatoarelor de aerisire. Această alimentare se va alege luând în considerare dezavantajele ei datorate condi Ġiilor impuse privind controlul permanent al izola Ġiei în vederea detect ării rapide a primului defect. 7.4.13. Alimentarea cu tensiune redus ă, când tensiunea cea mai mare nu dep ăúeúte 110 V tensiune alternativa între faze (65 V între faz ă úi neutru legat la p ământ, în circuite trifazate, 55 V între faz ă úi neutru legat la p ământ, în circuite monofazate), trebuie s ă îndeplineasc ă condiĠiile pentru re Ġeaua TN în care: – punctul neutru al secundarului transformatorului sau generatorului trebuie legat la p ământ, úi – prizele de curent nu trebuie s ă fie interúanjabile cu prizele de curent prev ăzute pentru alte tensiuni. 222 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 221 Aceasta poate fi util ă în special acolo unde sunt prev ăzute condi Ġii severe de func Ġionare sau de mediu úi unde TFJP úi TFJS nu sunt utilizabile. ProtecĠia fără întreruperea aliment ării 7.4.14. ProtecĠia prin utilizarea echipamentelor de clasa II sau prin izola Ġie echivalent ă se referă la construcĠia echipamentelor úi este recomandat ă pentru utilajele portabile. Aceste echipamente trebuie să aibă protecĠia mecanic ă IPX4 dac ă sunt utilizate în amplasamente în care sunt prezente frecvent picături de ap ă. 7.4.15. Amplasamentele neconductoare nu sunt admise ca m ăsură tehnică de protec Ġie. 7.4.16. Legături echipoten Ġiale locale nelegate la p ământ nu sunt admise ca m ăsură tehnică de protecĠie. 7.4.17. Măsura de protec Ġie prin separare electric ă a circuitelor este limitat ă la alimentarea unui singur receptor prin intermediul unui transformator úi a unui cablu flexibil. 7.4.18. Măsura de protec Ġie prin utilizarea tensiunii foarte joas ă TFJS úi TFJP se aplic ă în special în cazurile când condi Ġiile de lucru sunt severe (exemplu în incinte electroconductoare de mici dimensiuni pentru alimentarea uneltelor portabile, pentru echipamentul de úlefuire utilizat în mediu umed sau pentru înc ălzirea betonului). 7.4.19. La receptoarele mobile úi portabile se aplic ă măsurile recomandate în SR HD 60364-4-41, SR EN 60745 (pe p ărĠi) úi SR EN 61029 (pe p ărĠi) cu urm ătoarele preciz ări: utilajele portabile folosite în mediu sau procese umede (ex. ma úini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, ma úini de cur ăĠat parchetul etc.) se alimenteaz ă la o tensiune redus ă de protec Ġie de cel mult 24 V, conform prevederilor STAS 2612 úi subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V în cazul în care se aplic ă măsurile de protec Ġie “separarea de protec Ġie” sau “izola Ġie întărită“, conform recomand ărilor din SR HD 60364-4-41 úi prevederile din subcap.4.1. 7.4.20. ProtecĠia împotriva supracuren Ġilor este asigurat ă prin dispozitive de întrerupere automat ă (disjunctoare sau microîntreruptoare) montate în interiorul unui ansamblu AUS. 7.4.21. Toate circuitele trebuie s ă fie protejate împotriva suprasarcinilor. Este permis ca circuitele care alimenteaz ă echipamente pentru ridicare comandate manual s ă nu fie protejate împotriva suprasarcinilor. 7.4.22. Tablourile de distribu Ġie AUS trebuie echipate cu aparataj cu capacitate de rupere a curen Ġilor de scurtcircuit bazat ă pe curentul de scurtcircuit prezumat la sursa de alimentare. 7.4.23. Circuitele care alimenteaz ă prize de curent având curentul nominal pân ă la 32 A inclusiv úi alte circuite care alimenteaz ă echipamentul electric portabil având curent nominal pân ă la 32 A inclusiv trebuie protejate prin una din urm ătoarele metode: – dispozitive de curent diferen Ġial rezidual având curent nominal de func Ġionare de maxim 30 mA; – tensiune foarte joas ă asigurată prin TFJS úi TFJP; – separare electric ă, fiecare priz ă de curent úi echipament electric portabil fiind alimentate printr-un transformator individual de separare sau prin înf ăúurări separate ale unui transformator de separare. 7.4.24. Pentru circuitele care alimenteaz ă prize de curent cu un curent nominal mai mare de 32 A trebuie utilizate dispozitive de curent diferen Ġial rezidual care au un curent diferen Ġial rezidual nominal de maxim 500 mA. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 223 222 7.4.25. CondiĠiile minimale de influen Ġe externe care pot fi întâlnite pe úantiere sunt urm ătoarele: A A temperatura ambiant ă: – 5oC … + 40oC (AA4) A D prezen Ġa apei: proiec Ġie de apă (AD4) A E prezen Ġa corpurilor str ăine: foarte mic ă (AE3) A G úocuri mecanice: mari (AG3) A H vibra Ġii: medii (AH2) B A competen Ġa persoanelor: obi únuite, în general (BA1) instruite (BA4) calificate pentru manevr ări în exploatare (BA5) B C contactul persoanelor cu poten Ġialul pământului: frecvent (BC3) continuu în incinte electro- conductoare de mici dimen- siuni (cuve, goluri tehnice) (BC4) 7.4.26. Echipamentul electric de pe úantiere este supus la condi Ġii foarte severe úi trebuie s ă poată suporta solicit ările respective. Echipamentul utilizat în instala Ġiile de pe úantiere trebuie ales úi montat astfel încât s ă îndeplineasc ă următoarele condi Ġii: – flexibilitate, care permite utilizarea succesiv ă pe úantiere diferite; – uúurinĠa reamplas ării componentelor; – montare, transport úi depozitare u úoare; – robusteĠe; – securitate corespunz ătoare. 7.4.27. Accesul în func Ġionare normal ă trebuie s ă fie prevăzut astfel încât lucr ările să fie executate de persoane cu competen Ġe corespunz ătoare: – manevre simple, de c ătre persoane obi únuite (BA1); – celelalte manevre, f ără acces la p ărĠile active, de c ătre persoane instruite (BA4); – lucrări úi manevre la p ărĠile active, numai de c ătre persoane calificate (BA5). 7.4.28. În instala Ġiile de pe úantiere se pot produce úocuri mecanice importante (AG3). ProtecĠia sistemelor de pozare este asigurat ă prin: – alegerea unor sisteme de pozare cu caracteristici mecanice corespunz ătoare; – amplasamente care protejeaz ă sistemele de pozare la úocuri; – o protecĠie mecanic ă suplimentar ă în pasajele pietonale sau ale vehiculelor. 7.4.29. În incinta úantierelor, re Ġelele electrice de joas ă tensiune trebuie executate pe cât posibil în soluĠia definitiv ă. Se recomand ă ca executarea re Ġelelor de joas ă tensiune s ă se facă în cabluri. Atunci când se utilizeaz ă cabluri flexibile se recomand ă ca acestea s ă fie de tipul celor recomandate de SR HD 22, iar cablurile rigide trebuie s ă aibe o rezisten Ġă mecanică echivalent ă. În cazul în care nu se pot utiliza cabluri, re Ġelele de joas ă tensiune se vor executa aerian cu conductoare torsadate, respectându-se prevederile din normativul PE106. Se va evita utilizarea conductoarelor neizolate în incinta úantierelor cu excep Ġia celor pentru instala Ġiile de ridicat úi transportat úi pentru instala Ġiile de protec Ġie împotriva úocurilor electrice. 7.4.30. Toate echipamentele electrice utilizate trebuie s ă aibe gradul de protec Ġie minim IP44. 7.4.31. ReĠeaua general ă a conductoarelor principale de legare la p ământ de protec Ġie se realizeaz ă buclat în toate cazurile în care acest lucru este posibil. 224 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 223 7.4.32. Prizele de p ământ úi conductoarele de protec Ġie pentru legare la p ământ de pe úantiere se execută cu prioritate utilizându-se elementele metalice naturale existente (structura metalic ă a construcĠiei, conductele metalice, arm ătura betonului etc) cu respectarea condi Ġiilor din subcap. 5.5. Receptoarele mai îndep ărtate de cl ădirea a cărei construc Ġie metalic ă este utilizat ă drept priz ă naturală, trebuie legate la aceasta printr-un conductor de protec Ġie care înso Ġeúte reĠeaua de alimentare, asigurându-se astfel continuitatea re Ġelei generale a conductoarelor de protec Ġie de pe úantier. 7.4.33. Carcasele úi elementele de sus Ġinere metalice ale echipamentelor electrice úi toate conductoarele de protec Ġie locale se leag ă la reĠeaua general ă de protec Ġie. Dacă există mai multe re Ġele generale de protec Ġie, acestea se leag ă între ele în cel pu Ġin două puncte diferite. 7.4.34. Rezisten Ġa de dispersie a prizei de p ământ úi rezisten Ġa conductoarelor de protec Ġie până la receptor trebuie s ă fie de maximum 4 :, respectându-se condi Ġia de deconectare în caz de defect din subcap. 4.1. 7.4.35. ReĠeaua general ă de protec Ġie care se execut ă ramificat, se leag ă la toate capetele de linie úi la punctele de ramifica Ġie la câte o priz ă de pământ fixă de 10:. RezistenĠa ansamblului trebuie s ă fie de maxim 4 :. Lungimea conductorului de protec Ġie între dou ă prize de p ământ fixe sau de la oricare dintre receptoarele eletrice pân ă la cea mai apropiat ă priză, se admite s ă fie de cel mult 200m, în cazul conductoarelor de cupru úi de cel mult 150m în cazul celor din o Ġel. Dacă aceste lungimi (sau distan Ġe) sunt mai mari, se intercaleaz ă prize de p ământ suplimentare astfel încât lungimile, respectiv distan Ġele specificate mai sus s ă fie respectate. 7.4.36. La úantierele cu suprafa Ġă redusă de teren, unde spa Ġiul nu permite executarea de prize de pământ concentrate de 4 : pentru re Ġeaua de protec Ġie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul traseului re Ġelei, num ărul lor alegându-se astfel încât s ă se realizeze în ansamblu o rezisten Ġă de maximum 4 :. Pe úantiere se admit úi prize de p ământ complexe, constituite din electrozi verticali úi orizontali. La priza de p ământ orizontal ă din apropierea liniei aeriene se leag ă un număr sufient de electrozi verticali astfel încât rezisten Ġa totală maximă să fie de 4 :. Se admite ca o priz ă de pământ orizontal ă îngropată în imediata apropiere a stâlpilor liniei aeriene úi care urmeaz ă traseul acesteia s ă fie utilizat ă pentru protec Ġie. În acest caz, la fiecare stâlp se prevede o ramificaĠie la care se leag ă bornele de protec Ġie ale utilajelor úi cele ale tablourilor de distribu Ġie. 7.4.37. Alimentarea receptoarelor prin linii aeriene se face conform PE 106 . 7.4.38. ReĠeaua conductelor de protec Ġie pe úantiere se execut ă conform subcap. 5.5. 7.4.39. Conductoarele de protec Ġie pentru legarea la p ământ a echipamentelor supuse la deplas ări frecvente sau vibra Ġii, trebuie s ă fie flexibile. 7.4.40. La utilajele alimentate prin cabluri flexibile din cupru într-o re Ġea TT, se admite utilizarea unui singur conductor de legare la p ământ cu condi Ġia utilizării ca măsură suplimentar ă a mijloacelor individuale de protec Ġie. 7.5. Instala Ġii electrice pentru construc Ġii agroindustriale úi agrozootehnice 7.5.1. PrescripĠiile speciale din acest capitol se aplic ă instalaĠiilor electrice fixe interioare úi exterioare construcĠiilor agroindustriale úi agrozootehnice úi la alte amplasamente care apar Ġin acestora úi sunt în conformitate cu recomand ările din SR HD 60364 – 7 – 705. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 225 224ConstrucĠiile agroindustriale úi agrozootehnice cuprind : – grajduri pentru animale (bovine, porci, cai, oi, capre) úi clădiri pentru p ăsări, inclusiv anexele (de exemplu locurile unde se prepar ă úi se depoziteaz ă hrana, spa Ġiile pentru maúinile de muls, înc ăperile pentru depozitarea laptelui etc.); – hambare, antrepozite úi depozite pentru fân, paie úi nutreĠuri, îngrăúăminte, cereale, cartofi, sfeclă, zarzavaturi, fructe, plante ornamentale, carburan Ġi, sere; – clădiri în care se prepar ă produse agricole úi horticole pentru comercializare (prin uscare, fierbere, presare, t ăiere, procesarea c ărnii etc.). LocuinĠele úi alte amplasamente care apar Ġin construc Ġiilor agroindustrale úi agrozootehnice (birouri, spaĠii comune, hangare, ateliere, garaje, magazine) sunt cl ădiri care sunt conectate din punct de vedere electric la acestea fie prin conductoarele de protec Ġie ale aceleia úi instalaĠii sau prin p ărĠi conductoare externe care pot s ă inducă tensiuni electrice periculoase. În construc Ġiile agroindustriale úi agrozootehnice poate fi realizat ă creúterea intensiv ă a animalelor. În acest caz este necesar ă utilizarea sistemelor automatizate pentru asigurarea vie Ġii, cum ar fi cele utilizate pentru ventila Ġie, hrănire úi aer condi Ġionat. 7.5.2. Protec Ġia împotriva úocurilor electrice se realizeaz ă prin urm ătoarele m ăsuri: – întreruperea/deconectarea automat ă a aliment ării; – utilizarea tensiunii foarte joas ă asigurată prin TFJS úi TFJP; – utilizarea leg ăturii echipoten Ġiale, ca m ăsură de protec Ġie suplimentar ă. 7.5.2.1. Măsuri de protec Ġie pentru întreruperea/deconectarea automat ă a aliment ării. În circuite, indiferent de sistemul de legare la p ământ, trebuie prev ăzute următoarele dispozitive de întrerupere/deconectare: – un DDR al c ărui curent diferen Ġial rezidual nominal nI’nu depăúeúte 30 mA, în circuitele finale care alimenteaz ă prizele de curent al c ăror curent nominal nu dep ăúeúte 32 A; – un DDR al c ărui curent diferen Ġial rezidual nominal nI’nu depăúeúte 100 mA, în circuitele finale care alimenteaz ă prizele de curent al c ăror curent nominal este mai mare de 32 A; – un DDR al c ărui curent diferen Ġial rezidual nominal nI’ nu depăúeúte 300 mA, în toate celelalte circuite. În cazul în care este necesar ă asigurarea continuit ăĠii funcĠionării se recomand ă ca DDR al c ărui curent diferenĠial rezidual nominalnI’nu depăúeúte 300 mA, s ă fie de tip S sau cu temporizare. Această protecĠie este util ă úi pentru protec Ġia împotriva incendiului. În cazul în care instala Ġia electric ă este conectat ă la o reĠea TN, conductorul neutru úi conductorul de protec Ġie trebuie s ă fie separate în aval de originea instala Ġiei. Aceast ă prevedere se aplică atât locuin Ġelor úi altor amplasamente care apar Ġin construc Ġiilor agroindustriale úi agrozootehnice. 7.5.2.2. Măsura de protec Ġie prin utilizarea tensiunii foarte joas ă asigurată prin TFJS úi TFJP. În cazul în care se aplic ă măsura de protec Ġie prin TFJS sau TFJP, indiferent de tensiunea nominală, protecĠia de bază (protecĠia împotriva atingerilor directe) trebuie asigurat ă prin urm ătoarele măsuri: – bariere sau carcase care asigur ă un grad de protec Ġie cel puĠin IP XXB sau IP2X, sau – izolaĠia care să Ġină la o tensiune alternativ ă de încercare de 500 V valoare efectiv ă, timp de 1 minut. 7.5.2.3. ProtecĠia suplimentar ă prin utilizarea leg ăturii echipoten Ġiale În amplasamentele prev ăzute pentru ad ăpostirea animalelor toate p ărĠile conductoare accesibile úi părĠile conductoare externe instala Ġiei care pot fi atinse de animale trebuie conectate printr-o leg ătură echipoten Ġială suplimentar ă. Acolo unde se afl ă un grătar metalic în pardoseal ă/podea acesta trebuie inclus în leg ătura echipoten Ġială a spaĠiului respectiv (a se vedea figurile 7.5.1 …7.5.4). Din aceast ă legătură trebuie s ă facă parte úi părĠile conductoare externe instala Ġiei care se afl ă în/pe podea (arm ătura betonului sau arm ătura bazinului pentru colectarea b ălegarului), precum úi pardoseala 226 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 225din elemente prefabricate din beton (fig. 7.5.3). Legătura echipoten Ġială, cât úi grătarele metalice (dac ă există) trebuie s ă fie protejate durabil la coroziune úi solicitări mecanice. 7.5.3. Protec Ġia împotriva efectelor termice ProtecĠia împotriva efectelor termice se realizeaz ă, în principal, prin m ăsuri de protec Ġie împotriva incendiului. Aparatele electrice de înc ălzire utilizate pentru cl ădirile în care are loc reproducerea úi creúterea intensivă a animalelor trebuie s ă corespund ă recomand ărilor din SR CEI 60335 – 2 – 71 úi trebuie fixate într-o pozi Ġie corespunz ătoare pentru a evita riscul de arsuri pentru animale úi riscul apari Ġiei unui incendiu prin aprinderea materialelor combustibile. Aparatele de înc ălzire prin radia Ġii trebuie instalate la o distan Ġă de cel pu Ġin 0,5 m de animale úi de materialele combustibile, în afar ă de cazul în care furnizorul acestora a indicat în instruc Ġiunile de utilizare o distan Ġă mai mare. Pentru protec Ġia împotriva incendiului trebuie instalate dispozitive DDR cu curent diferen Ġial rezidual nominal care nu dep ăúeúte 300 mA. DDR trebuie s ă întrerupă toate conductoarele active. În amplasamentele care prezint ă risc de incendiu, conductoarele circuitelor alimentate de la o surs ă de tensiune foarte joas ă trebuie protejate pentru bariere sau mantale (carcase, tuburi) care s ă asigure un grad de protec Ġie IPXXD sau IP4X, sau în plus fa Ġă de izolaĠia lor de baz ă printr-o manta (carcas ă) din material electroizolant (de exemplu, cablurile tip HO7RN-F sau similare, pentru utilizare în exterior, sunt corespunz ătoare pen tru aceast ă condiĠie). 7.5.4. ProtecĠia împotriva supratensiunilor úi a perturba Ġiilor electromagnetice. Atunci când se utilizeaz ă echipamente electronice se recomand ă să se prevad ă măsuri de protec Ġie împotriva tr ăsnetului conform cap.6 úi împotriva supratensiunilor conform subcap.4.4. 7.5.5. Alegerea úi montarea echipamentelor 7.5.5.1. Reguli generale privind condi Ġiile de func Ġionare, influen Ġe externe, accesibilitate, identificare. În construc Ġiile agroindustriale úi agrozootehnice echipamentele electrice trebuie s ă aibe gradul de protecĠie minim IP44, atunci când se utilizeaz ă în condiĠii normale. În cazul în care nu este disponibil un echipament cu gradul de protec Ġie minim IP44, acesta poate fi amplasat într-o carcas ă care să asigure gradul de protec Ġie IP44. Prizele de curent electric nu trebuie instalate pe materiale combustibile. Acolo unde condi Ġiile de influen Ġe externe sunt superioare condi Ġiilor AD4, AE3 úi/sau AG1, prizele trebuie prev ăzute cu protec Ġie corespunz ătoare. ProtecĠia mecanic ă poate fi asigurat ă úi prin utilizarea de carcase suplimentare sau prin instalare în ni úe prevăzute în construc Ġia clădirii. Aceste prescrip Ġii nu se aplic ă pentru locuin Ġe, birouri, magazine úi pentru locuri/spa Ġii în care condiĠiile de influen Ġe externe sunt asem ănătoare úi aparĠin construc Ġiilor agrondustriale úi agrozootehnice. În prezen Ġa substan Ġelor corozive (de exemplu, în depozitele de lapte sau în grajduri), echipamentele electrice trebuie protejate în mod corespunz ător. În general, echipamentul electric nu trebuie s ă fie accesibil pentru animale. În particular, echipamentul electric accesibil pen tru animale, cum ar fi cel din utilajele pentru hr ănire sau din bazinele pentru adăpare, trebuie s ă fie construite în mod adecvat úi instalate astfel încât s ă fie evitat ă deteriorarea de către animale, cât úi să fie redus la minim riscul de r ănire a animalelor. La terminarea lucr ărilor úi punerea în func Ġiune trebuie predat ă utilizatorului instala Ġiei următoarea documenta Ġie: – planul detaliat al amplas ării echipamentelor electrice; – traseele tuturor cablurilor de distribu Ġie; – schema monofilar ă de distribu Ġie; – schema leg ăturilor de echipoten Ġializare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 227 2267.5.5.2. Sisteme de pozare În amplasamentele accesibile animalelor úi în care animalele sunt închise sistemele de pozare trebuie să fie inaccesibile animalelor úi să fie protejate corespunz ător împotriva deterior ărilor mecanice. Conductoarele liniilor electrice aeriene trebuie s ă fie izolate. ReĠelele electrice exterioare aferente construc Ġiilor agroindustriale úi agrozootehnice, unde vehiculele úi maúinile agricole mobile fac manevre, trebuie realizate cu cabluri pozate astfel: – în pământ, la o adâncime de 0,6 m, cu o protec Ġie mecanic ă suplimentar ă. Tuburile de protecĠie suplimentar ă trebuie să reziste la comprimarea cu o for Ġă de 450 N úi la impact în conformitate cu recomand ările din SR EN 50086-2-4/A1; – în pământ arabil sau cultivat, la o adâncime de cel pu Ġin 1 m; – suspendat, la o în ălĠime de cel pu Ġin 6 m. Se preferă instalarea cablurilor în p ământ. Cablurile care alimenteaz ă tablourile de distribu Ġie trebuie să fie protejate împoriva deterior ărilor mecanice, de exemplu, prin îngroparea în p ământ sau prin instalarea în jgheaburi sau tuburi prefabricate, separate ferm. Aceste prescrip Ġii trebuie s ă se aplice úi la locuin Ġele úi la alte spa Ġii care apar Ġin construc Ġiilor agroindustriale úi agrozootehnice. O atenĠie deosebit ă se va acorda protec Ġiei la rozătoare. Pentru amplasamentele unde sunt Ġinute animalele, condi Ġiile de influen Ġe externe trebuie clasificate AF4, iar tuburile trebuie s ă fie protejate împotriva coroziunii corespunz ător cel pu Ġin clasei 2 (medie) pentru utilizare în interior úi clasei 4 (ridicat ă) pentru utilizare în exterior, conform cu recomand ările din SR EN 61386-21. Pentru amplasamentele unde sistemele de pozare pot fi expuse la impact úi la úocuri mecanice din cauza vehiculelor úi maúinilor agricole în deplasare, condi Ġiile de influen Ġe externe trebuie trebuie s ă fie clasificate AG3: – tuburile trebuie s ă aibă un grad de protec Ġie la comprimare corespunz ător cel pu Ġin clasei 4 (ridicată) conform SR EN 61386 – 21; – sistemele de tuburi úi jgheaburi pentru cabluri trebuie s ă aibă un grad de protec Ġie împotiva úocurilor considerat ca „ridicat” conform recomand ărilor din SR EN 50085. 7.5.5.3. Separare, comutare/întrerupere úi comand ă InstalaĠia electric ă a fiecărei clădiri sau a unei p ărĠi dintr-o cl ădire trebuie s ă fie separat ă printr-un singur dispozitiv de separare conform subcap 5.3.4. Dispozitivele de separare se prev ăd pentru toate conductoarele active úi conductorul neutru, chiar úi pentru circuitele care se utilizeaz ă ocazional, de exemplu, în timpul recolt ărilor. Dispozitivele de separare úi comutaĠie, cât úi dispozitivele de oprire de urgen Ġă sau de comuta Ġie de urgenĠă nu trebuie montate în locuri accesibile animalelor sau în nicio pozi Ġie în care poate fi împiedicat accesul la ele de c ătre animale, f ără să provoace panic ă în rândul animalelor. 7.5.5.4. Conductoare de echipoten Ġializare de protec Ġie suplimentar ă Conductoarele de echipoten Ġializare de protec Ġie suplimentar ă trebuie s ă fie protejate împotriva deteriorărilor mecanice úi coroziunii úi trebuie s ă fie alese astfel încât s ă se evite efectele electrolitice. De exemplu, pot fi utilizate urm ătoarele materiale: – benzi din o Ġel galvanizat la cald cu dimensiunile 30 mm x 3 mm; – tije rotunde din o Ġel galvanizat la cald cu diametrul de cel pu Ġin 8 mm; – conductoare din cupru cu sec Ġiunea minim ă de 4 mm2. Pot fi utilizate úi alte materiale corespunz ătoare. 7.5.5.5. Alte echipamente Prizele de curent utilizate în construc Ġile agroindustriale úi agrozotehnice trebuie s ă fie conforme cu recomand ările din: – SR EN 60309-1, sau – SR EN 60309-2, dac ă este necesar ă interschimbabilitatea, sau – când curentul nominal nu dep ăúeúte 20 A. 228 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 227Corpuri de iluminat úi instalaĠii de iluminat Corpurile de iluminat trebuie s ă fie conforme cu standardul de p ărĠi SR EN 60598-2 úi trebuie alese în funcĠie de gradul de protec Ġie úi de temperatura suprafe Ġei Ġinând seama de condi Ġiile de mediu ambiant úi de locurile de instalare (de exemplu, IP54, cu marcarea adecvant ă pentru temperatur ă F pentru montare pe material combustibil). În zonele în care exist ă risc de incendiu, cât úi pericol de aprindere a depunerilor de praf trebuie utilizate numai corpuri de iluminat cu marcarea D conform SR EN 60598-2-24 úi corpuri de iluminat cu temperatura suprafe Ġei limitată. Trebuie instalate numai corpuri de iluminat care sunt marcate cu D úi care corespund gradului de protec Ġie IP54. Corpurile de iluminat trebuie montate în zonele unde exist ă o distan Ġă suficient de mare fa Ġă de materialele combustibile, luând în considerare depozitarea m ărfurilor úi alte procese de lucru periculoase. Distan Ġele de securitate úi temperaturile suprafe Ġei corpului de iluminat sunt precizate în instrucĠiunile de montaj ale fabricantului úi în subcap. 4.2. Pozi Ġiile întreruptorului (aprins/stins) corpurilor de iluminat instalate în zonele de depozitare a paielor sau fânului sau în zone similare, trebuie să fie uúor de identificat. Serviciile de securitate trebuie instalate numai dac ă sunt cerute de proprietarul instala Ġiei sau de autorităĠi. Sistemele de automatizare necesare vie Ġii pentru cre úterea intensiv ă a animalelor trebuie s ă Ġină seama de urm ătoarele prescrip Ġii: a) când nu este asigurat ă alimentarea cu hran ă, apă, aer úi alimentarea instala Ġiei de iluminat pentru animale, în caz de defect în alimentarea cu energie electric ă, trebuie prev ăzută o sursă sigură de alimentare alternativ ă sau de rezerv ă sau de siguran Ġă; trebuie prev ăzute circuite separate numai pentru alimentarea echipamentelor de ventila Ġie úi de iluminat; b) trebuie asigurat ă selectivitatea protec Ġiei circuitelor principale de alimentare a sistemului de ventilaĠie pentru supracurent úi/sau scurtcircuit monofazat; c) dacă într-o instala Ġie este necesar s ă funcĠioneze o ventila Ġie electric ă trebuie asigurat ă una din următoarele condi Ġii: -o sursă de rezerv ă pentru întregul sistem de ventila Ġie, care s ă fie verificat ă periodic în conformitate cu instruc Ġiunile fabricantului; -supravegherea temperaturii úi tensiunii de alimentare úi dispozitive care s ă transmit ă semnale optice úi acustice care pot fi sesizate de utilizator úi care trebuie s ă funcĠioneze úi în cazul întreruperii aliment ării normale. Aparatele electrice de înc ălzire trebuie să fie prevăzute cu indicarea optic ă a poziĠiei de func Ġionare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 229 228 Fig. 7.5.1 . Exemplu de leg ătură de echipoten Ġializare într-un grajd de vite 7.5.4 Elementele conductoare ale grilajului metallic sunt pozate pe stalpi pentru a asigura continitatea electrica sunt interconectate prin cel putin doua puncte de sudura Dimensiunile ochiurilor grilajului etalic din tije rotunde ĭ8 mm sunt de aproximativ 150mm x 150mm 230 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 229 Fig. 7.5.1. Exemplu de leg ătură de echipoten Ġializare într-un grajd de vite 4 figuri care prezint ă exemple de leg. echip. Fig. 7.5.2. Exemplu de leg ătură de echipoten Ġializare sub form ă de buclă într-un grajd de vite. ] Elementele conductoare ale grilajului metallic sunt pozate pe stalpi pentru a asigura continitatea electrica sunt interconectate prin cel putin doua puncte de sudura 7.5.4 Dimensiunile ochiurilor grilajului etalic din tije rotunde ĭ8 mm sunt de aproximativ 150mm x 150mm MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 231 230 Fig. 7.5.3. Exemplu de leg ătură de echipoten Ġializare care se aplic ă la o construc Ġie de beton prev ăzută cu spaĠii în podea pentru colectarea b ălegarului . structurii 232 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 231 Fig. 7.5.4. Ex Fig. 7.5.4 . Exemplu de dispunere a prizei de p ământ în funda Ġie la un grajd. pământ din funda Ġie din funda Ġie MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 233 2327.6. Instala Ġii electrice pentru incinte electroconductoare înguste 7.6.1. PrescripĠiile particulare din acest capitol sunt în conformitate cu recomand ările din SR HD 60364-7-706:2007 úi se aplic ă echipamentelor fixe din amplasamente electroconductoare,în care deplasarea persoanelor este restric Ġionată de amplasament úi alimentările pentru echipamente mobile utilizate în aceste amplasamente. Un amplasament conductor îngust este compus în principal din p ărĠi înconjur ătoare metalice sau alte materiale electroconductoare, în care este posibil ca o persoan ă să vină în contact cu o por Ġiune mare a corpului cu p ărĠile metalice sau alte p ărĠi conductoare înconjur ătoare úi unde posibilitatea întreruperii acestui contact electric este limitat ă. PrescripĠiile nu se aplic ă amplasamentului care permite libertatea de mi úcare a unei persoane în timpul lucrului, de a intra úi de a ieúi din amplasament f ără dificultate fizic ă. 7.6.2. În amplasamente electroconductoare înguste se aplic ă următoarele m ăsuri de protec Ġie împotriva úocului electric pentru circuite care alimenteaz ă echipamentele de utilizare curent ă: a) – pentru alimentarea dispozitivelor manuale úi echipamentului portabil: – TFJS sau – separarea electric ă numai la un singur element al echipamentului conectat la înfăúurarea secundar ă a transformatorului de separare; b) – pentu alimentarea l ămpilor portabile: – TFJS; c) – pentru alimentarea echipamentului fix: – întrerupere automat ă a aliment ării cu legătură de echipoten Ġializare suplimentar ă care trebuie să conecteze p ărĠile conductoare accesibile ale echipamentului fix úi părĠile electroconductoare ale amplasamentului, sau – TFJS, sau – TFJP, unde leg ătura de echipoten Ġializare trebuie prev ăzută între toate p ărĠile conductoare accesibile, toate p ărĠile conductoare str ăine din interiorul amplasamentului conductor îngust úi legarea sistemului TFJP la p ământ, sau – separarea electric ă privind un element al echipamentului conectat la înf ăúurarea secundară a transformatorului de separare, sau – utilizarea echipamentului clas ă II sau a echipamentului care are o izola Ġie echivalent ă, numai dac ă circuitele de alimentare sunt prev ăzute cu dispozitive de curent diferen Ġial rezidual având un curent diferen Ġial rezidual nominal de func Ġionare care nu dep ăúeúte 30 mA. 7.6.3. Dacă unele echipamente (ex. aparatura de masurare úi de control) trebuie legate la p ământ, este necesar să se prevad ă o legătură de echipoten Ġializare între toate p ărĠile conductoare accesibile, p ărĠile conductoare str ăine din interiorul amplasamentului conductor îngust úi legătura la pământ func Ġională. 7.6.4. Sursa de separare (de protec Ġie) trebuie situat ă în afara amplasamentului conductor îngust cu restricĠie în deplasare, în afara cazului când sursele sunt parte a instala Ġiei fixe în interiorul incintei electroconductoare înguste, a úa cum este prev ăzut în art. 7.6.2.c. 7.7. Instala Ġii electrice pentru campinguri 7.7.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt în conformitate cu recomand ările din SR HD 384-7- 708 S2 úi se aplic ă acelei por Ġiuni din instala Ġia electric ă din camping care asigur ă facilităĠi pentru alimentarea vehiculelor de agrement locuibile (inclusiv rulote) sau corturi. Ele nu se aplic ă instalaĠiilor electrice din interiorul vehiculului de agrement locuibil sau unit ăĠi mobile sau transportabile. 7.7.2. Se definesc urm ătoarele no Ġiuni legate de aceste instala Ġii: – vehicul de agrement : unitatea de locuit pentru a fi ocupat ă temporar sau sezonier care poate îndeplini prescrip Ġii pentru construc Ġia úi utilizarea vehiculelor rutiere; – amplasament pentru rulot ă: loc de pe sol destinat s ă fie ocupat de vehiculul de agrement pentru locuit sau de cort; 234 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 233- camping : suprafaĠă de teren pe care sunt dispuse dou ă sau mai multe amplasamente pentru rulote; – punct de alimentare electric ă a rulotei : echipament cu re Ġea de alimentare electric ă prevăzut cu mijloace de conectare úi deconectare a cablurilor de alimentare la vehiculele de locuit sau corturi. 7.7.3. Tensiunea nominal ă a instalaĠiei pentru alimentarea vehiculelor de agrement locuibile trebuie s ă fie maxim 230 V tensiune alternativ ă monofazat ă sau 400 V trifazat ă. 7.7.4. În cazul în care instala Ġia este alimentat ă printr-o re Ġea TN, se va utiliza numai sistemul TN-S. 7.7.5. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice în func Ġionare normal ă nu se va realiza prin bariere úi prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere. 7.7.6. Măsurile tehnice împotriva úocurilor electrice în caz de defect (atingere indirect ă) „amplasamente neconductoare” úi „legătură de echipoten Ġializare nelegat ă la pământ” nu sunt admise. 7.7.7. Echipamentul electric instalat în afara campingurilor trebuie s ă corespund ă la cel pu Ġin una din următoarele influen Ġe externe: – prezenĠa apei: AD4 (stropi), IPX4 conform SR EN 60529; – prezenĠa corpurilor str ăine: AE2 (obiecte mici), IP3X conform recomand ărilor din SR EN 60529; – solicitări mecanice (severitate ridicat ă, úocuri): AG3 (mari), IK08 conform recomand ărilor din SR EN 62262. 7.7.8. Echipamentul electric la punctul de alimentare electric ă a rulotei se alimenteaz ă prin circuite de distribuĠie subterane sau aeriene. Circuitele de distribu Ġie subterane sunt preferate. Cablurile subterane trebuie îngropate la o adâncime de minim 0,6 m, exceptând cazul când este prevăzută o protec Ġie mecanic ă suplimentar ă, úi trebuie s ă fie amplasat ă în afara amplasamentului rulotei sau în afara suprafe Ġei unde se pot monta stâlpii cortului sau piesele de ancorare. Circuitele de distribu Ġie aeriene se vor realiza cu conductoare izolate. Stâlpii úi alte suporturi pentru cabluri aeriene trebuie amplasa Ġi sau proteja Ġi pentru a nu împiedica miúcările previzibile ale vehiculelor. Conductoarele (cablurile) aeriene se vor monta la o în ălĠime mai mare de 6 m deasupra solului, pe suprafeĠele unde se deplaseaz ă vehiculul úi de 3,5 m pe toate celelalte suprafe Ġe. 7.7.9. Punctul de alimentare electric ă al rulotei trebuie amplasat în vecin ătatea amplasamentului rulotei úi la mai pu Ġin de 20 m de echipamentul de conectare al vehiculului de agremet locuibil sau cort (când este pe amplasament). Pe un circuit de alimentare nu se vor grupa mai mult de 4 prize. 7.7.10. Fiecare priz ă úi carcasa ei care face parte din punctul de alimentare al rulotei trebuie s ă corespund ă cu SR EN 60309-2 úi să aibe grad de prote Ġie IP44 conform SR EN 60529. Soclurile prizelor trebuie amplasate la o în ălĠime cuprins ă între 0,5 m úi 1,5 m de la sol; în cazuri speciale de zone cu riscuri de inunda Ġie sau căderi masive de z ăpadă înălĠimea maxim ă poate dep ăúi 1,5 m. Curentul nominal al prizei trebuie s ă fie maxim 16 A. Pentru fiecare punct de conexiune (rulot ă) trebuie prev ăzută cel puĠin o priză. Fiecare priz ă trebuie prev ăzută cu protec Ġie la supracurent. Fiecare priz ă trebuie prev ăzută individual cu un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual cu curent nominal de cel mult 30 mA. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 235 2347.8. Instala Ġii electrice pentru porturi mici úi ambarca Ġiuni de agrement 7.8.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt în conformitate cu recomand ările din SR CEI 60364- 7-709 úi se aplică la: – instalaĠiile electrice ale porturilor mici necesare pentru alimentarea cu energie electric ă a ambarcaĠiunilor de agrement acostate la chei, úi – instalaĠia electric ă de pe ambarca Ġiunile de agrement alimentate cu energie electric ă numai de la o surs ă situată pe chei. Trebuie avut în vedere c ă aceste instala Ġii se caracterizeaz ă prin riscul de coroziune úi riscuri crescute de úocuri electrice datora te atingerilor directe úi indirecte. 7.8.2. Se definesc urm ătoarele no Ġiuni legate exclusiv de aceste amplasamente: – ambarca Ġiune de agrement : orice ambarca Ġiune, vas, iaht, cas ă plutitoare sau alt ă unitate plutitoare cu motor utilizat ă exclusiv pentru sporturi úi agrement; – porturi mici : orice chei, debarcader, dan ă, ponton plutitor fixat corespunz ător pentru ancorare sau legare la chei a cel pu Ġin unei ambarca Ġiuni de agrement. 7.8.3. Tensiunea nominal ă de alimentare a instala Ġiilor ambarca Ġiunilor de agrement trebuie s ă fie maxim 230V, 50Hz, monofazat ă. 7.8.4. Echipamentele electrice instalate pe úi sub puntea ambarca Ġiunilor de agrement trebuie s ă aibe gradul de protec Ġie IP55, conform SR EN 60529, în afara cazului când este asigurat ă o protec Ġie echivalent ă prin alte mijloace. 7.8.5. Pentru protec Ġia de baz ă (împotriva atingerilor directe) nu se admite utilizarea de bariere sau amplasare în afara zonei de accesibilitate la atingere. 7.8.6. În cazul utiliz ării reĠelei TN, se va utiliza numai sistemul TN-S. Pentru protec Ġia în caz de defect (împotriva atingerilor indirecte) trebuie utilizat ă ca măsură suplimentar ă protecĠia la curent rezidual, cu excep Ġia cazului în care se utilizeaz ă un transformator de separare montat la chei (fig. 7.8.1). Nu se admite m ăsura tehnic ă de protec Ġie prin amplasamente neconductoare. 7.8.7. PărĠile conductoare accesibile ale ambarca Ġiunii de agrement care pot ajunge la poten Ġialul pământului sau la tensiunea de defect, trebuie conectate între ele printr-o leg ătură de echipoten Ġializare, conectată la un conductor de protec Ġie. Conductorul de protec Ġie trebuie s ă fie din cupru, flexibil, cu secĠiunea minim ă de 4mm2. Prevederea nu se aplic ă în cazul prezentat în figura 7.8.4. 7.8.8. Măsura de protec Ġie prin separare electric ă se va realiza cu transformatoare de separare conform recomand ărilor din SR EN 61558-2-4 úi SR HD 60364-4-41. Se prezint ă 3 tipuri de protec Ġie prin separare electric ă: a) alimentare prin transformator de separare montat la chei (fig. 7.8.2.). Nu se va realiza nici o conexiune între leg ătura de echipoten Ġializare a ambarca Ġiunii de agrement úi conductorul de protec Ġie al cheiului. La o born ă a unei înf ăúurări secundare a transformatorului de separare se va conecta numai o ambarcaĠiune de agrement. Următoarele elemente trebuie conectate la un conductor al leg ăturii de echipoten Ġializare care, la rândul ei, trebuie conectat ă la o born ă a unei înf ăúurări secundare a unui transformator de separare: – părĠile metalice ale ambarca Ġiunii de agrement în contact electric cu apa; dac ă tipul de construcĠie nu asigur ă continuitatea, este necesar ca aceast ă legătură să se realizeze în mai multe puncte; – contactele de protec Ġie ale tuturor prizelor de curent; – masele echipamentelor electrice. 236 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 235b) alimentare de la chei prin transformator de separare montat la bordul ambarca Ġiunii de agrement (fig. 7.8.3). 0Nu trebuie realizat ă nicio conexiune între leg ătura de echipoten Ġializare a ambarca Ġiunii de agrement úi conductorul de protec Ġie al cheiului. În cazul în care înf ăúurarea secundar ă a transformatorului de separare trebuie conectat ă la părĠile metalice ale ambarca Ġiunii de agrement, urm ătoarele părĠi metalice trebuie conectate efectiv la un conductor al leg ăturii de echipoten Ġializare, care la rândul ei trebuie conectat ă la o born ă a înfăúurării secundare a transformatorului de separare: – contactele de protec Ġie ale tuturor prizelor de curent; – masele echipamentelor electrice ale ambarca Ġiunii de agrement; – părĠile metalice în contact electric cu apa din jurul ambarca Ġiunii. c) alimentarea de la chei prin transformator de separare nelegat la p ământ montat la bordul ambarcaĠiunii (fig. 7.8.4.). Dacă înfăúurarea secundar ă a transformatorului de separare nu este conectat ă la părĠile metalice ale ambarcaĠiunii, la o singur ă înfăúurare secundar ă a transformatorului se va conecta o singur ă priză de curent sau un singur aparat. 7.8.9. Sisteme de pozare pentru porturile mici Pentru porturile mici sunt permise urm ătoarele sisteme de cabluri: – cabluri cu conductoare de cupru, cu izola Ġie úi manta termoplastic ă sau elastomeric ă, pozată în tuburi flexibile metalice sau în Ġevi galvanizate cu rezisten Ġă medie sau ridicat ă; – cabluri cu izola Ġie mineral ă úi manta de PVC; – cabluri armate, cu manta din material termoplastic sau elastomeri. 7.8.10. Pentru instala Ġii flotante sau pe structurile cheiului din porturile mici sunt interzise urm ătoarele sisteme de pozare pentru instala Ġii electrice: – linii aeriene; – cabluri care pot prezenta risc de rupere; – cabluri cu conductoare din aluminiu. 7.8.11. Tuburile de protec Ġie trebuie prev ăzute cu fante sau g ăuri pentru evacuarea umidit ăĠii. 7.8.12. Fiecare circuit electric trebuie s ă aibe un conductror de protec Ġie. Face excep Ġie sistemul din fig. 7.8.4 . 7.8.13. Cablurile trebuie instalate astfel încât mi úcările ambarca Ġiunii să nu poată produce deterior ări mecanice. Cablurile trebuie instalate astfel pentru a se evita: – deplasările datorate mi úcărilor ambarca Ġiunii; – deteriorările prin frec ări, tension ări sau striviri; – expunerile la temperaturi ambiante neadmise. Cu excep Ġia cazului în care cablurile sunt instalate în elemente de protec Ġie (tuburi din plastic, conducte, goluri din construc Ġie) ele trebuie s ă fie fixate prin coliere sau cleme necorozive la intervale de cca. 30 cm. Acestea trebuie pozate la distan Ġa de securitate fa Ġă de rezervoarele de combustibil, Ġevile de evacuare a gazelor de e úapament úi de sursele de c ăldură. 7.8.14. Trebuie utilizate urm ătoarele tipuri de cabluri cu conductoare din cupru, cu sec Ġiune minim ă de 1,5mm2: – cabluri flexibile, cu un singur conductor (SR HD 22) montate în tuburi nemetalice; – cabluri rigide cu toroane, cu minim 7 toroane (SR HD 21), montate în tuburi nemetalice; – cabluri flexibile, cu manta obi únuită de policloropren (SR HD 22) sau similare. Tuburile de protec Ġie trebuie s ă corespund ă cu SR EN 61386. Nu trebuie utilizate tuburi din polietilen ă pliabilă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 237 236 7.8.15. Înădirile cablurilor trebuie realizate prin man úoane etan úe, utilizând borne, îmbinare cu úuruburi sau conexiuni sertizate. La îmbinările cu úuruburi acestea trebuie s ă se autoblocheze. Conexiunile cablurilor trebuie amplasate în cutii care asigur ă o protecĠie adecvat ă. Capacele cutiilor trebuie să fie înlăturate cu ajutorul unor scule speciale. 7.8.16. Nu trebuie s ă existe conexiuni pe zonele unde cablurile sunt inaccesibile. 7.8.17. Manúoanele cablurilor la trecerile prin punte úi prin pere Ġii etanúi de compartimentare trebuie s ă aibe o construc Ġie care să asigure etan úeitate la ap ă (IP 55). Aparataj 7.8.18. Tablourile de distribu Ġie care alimenteaz ă porturile mici pentru ambarca Ġiuni de agrement trebuie dispuse în imediata apropiere a danelor. 7.8.19. Tablourile situate la exterior trebuie s ă aibe un grad de protec Ġie IP44 conform SR EN 60529. Carcasele trebuie s ă fie protejate la coroziune úi împotriva deterior ărilor mecanice. Tablourile electrice úi prizele asociate montate pe instala Ġii flotante sau pe debarcader trebuie fixate le cel puĠin 1m deasupra pasarelei. Aceast ă înălĠime poate fi redus ă la 0,3m dac ă sunt luate m ăsuri suplimentare de protec Ġie împotriva jeturilor de ap ă. 7.8.20. Tablourile de distribu Ġie care alimenteaz ă porturile mici trebuie s ă conĠină, pentru fiecare punct de acostare, câte o priz ă de curent. Prizele de curent trebuie s ă corespund ă SR EN 60309-2, s ă fie conectate la conductorul de protec Ġie úi să aibe urm ătoarele caracteristici tehnice: – Tensiune nominal ă : 250V – Curent nominal : 16A – PoziĠie orară : 6 h – Număr de poli : 2P +PE – Grad de protec Ġie : IP44 úi IK08 7.8.21 . Într-o carcas ă pot fi grupate cel mult 6 prize de curent. Prizele de curent sau grupurile de prize destinate utiliz ării pe aceea úi pasarelă sau pe acela úi debarcader trebuie alimentate de pe aceea úi fază, dacă nu sunt alimentate printr-un transformator de separare. 7.8.22. Fiecare grup de prize de curent trebuie prev ăzute cu un dispozitiv de curent diferen Ġial rezidual cu un curent nominal de maxim 30 mA (fig. 7.8.1) sau fiecare priz ă trebuie protejat ă printr-un transformator de separare (fig. 7.8.2) sau printr-o combina Ġie de dispozitive diferen Ġiale reziduale úi transformator de separare (fig. 7.8.3 úi 7.8.4). 7.8.23. Fiecare priz ă de curent trebuie prev ăzută cu un dispozitiv individual împotriva supracuren Ġilor, având un curent nominal cel mult egal cu 16A. În func Ġie de caracteristicile aliment ării, poate fi prevăzută o protecĠie bipolar ă ( a se vedea subcap.4.3). Conectarea ambarca Ġiunii de agrement 7.8.24 . Dispozitivul de conectare a ambarca Ġiunii de agrement se compune din: a) o fiúă 2P + PE cu caracteristicile de la art. 7.8.20; b) un cablu flexibil cu 3 conductoare, tip 245 din SR EN 60065 sau echivalent, conectat permanent la ambarca Ġiunea de agrement sau prin intermediul unui conector cu caracteristicile de la art. 7.8.20. Lungimea cablului nu va dep ăúi 25 m úi nu va avea conexiuni intermediare pe lungimea sa (va fi dintr-o bucat ă). 7.8.25. Când conectarea ambarca Ġiunii este realizat ă prin intermediul unei cutii de conexiuni úi a unui conector, acestea trebuie fixate într-un punct u úor accesibil, unde nu pot fi deteriorate prin mi úcările 238 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 237ambarcaĠiunii, frec ările prin atingerea de cablurile ancorei, prin atingerea de parâme, prin strivire sau frecare de orice alt ă parte mobil ă. 7.8.26. Circuitele tabloului ambarca Ġiunii trebuie s ă îndeplineasc ă condiĠiile din art. 7.8.18 …7.8.25. Tablourile de distribu Ġie ale ambarca Ġiunii trebuie s ă fie uúor accesibile. Carcasele tablourilor trebuie să fie executate din metal sau alte materiale rezistente la foc. (vezi SR EN 60695-2-11). 7.8.27. Toate circuitele trebuie protejate prin dispozitive de protec Ġie la supracuren Ġi prin siguran Ġe fuzibile sau disjunctoare. 7.8.28. Ambarca Ġiunea de agrement trebuie prev ăzută cu un întreruptor general, u úor accesibil, pentru izolarea tuturor circuitelor. Dac ă există un singur circuit, dispozitivul de protec Ġie la supracuren Ġi va realiza separarea. Fig. 7.8.1. Conectarea direct ă la reĠeaua de alimentare cu dispozitiv de protec Ġie de curent diferen Ġial rezidual Fig. 7.8.2. Transformatoare de separare la chei. Conectare la re Ġeaua de alimentare printr-un transformator de separare (coc ă úi părĠi metalice legate) Transformator de se parare în carcas ă II MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 239 238Fig. 7.8.3. Transformatoare de separare la bord. Conectare la re Ġeaua de alimentare cu dispozitiv de protecĠie de curent diferen Ġial rezidual printr-un transformator de separare (coc ă úi părĠi metalice legate) Fig. 7.8.4. Conexiune la re Ġeaua de alimentare cu dispozitiv de protec Ġie de curent diferen Ġial rezidual prin transformator de separare la bord, f ără echipoten Ġializare O singură priză de curent sau un singur aparat pe inf ăúurarea de ie úire (a se vedea 7.8.8.c) 7.9. Instala Ġii electrice în amplasamente pentru utiliz ări medicale 7.9.1. Domeniul de aplicare Prevederile particulare din acest capitol sunt aplicabile instala Ġiilor electrice din amplasamente pentru utilizări medicale în scopul asigur ării securit ăĠii pacienĠilor úi personalului medical. Aceste prevederi se referă în general la spitale, clinici private, cabinete medicale úi dentare, centre de îngrijire a s ănătăĠii úi cabinete medicale pentru consulta Ġii la locul de munc ă. Prevederile sunt conforme cu recomand ările din SR CEI 60364-7-710. 7.9.2. Pentru corecta aplicare a acestor prevederi se definesc urm ătoarele no Ġiuni: x amplasamente pentru utiliz ări medicale: amplasamente prev ăzute pentru scopuri de diagnostic, tratamente, inclusiv cele cosmetice, supraveghere úi îngrijiri pacien Ġi; x pacient: persoană sau animal în via Ġă supuse unei examin ări sau unui tratament medical sau dentar; Transformator de se parare în carcas ă II 240 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 239x echipament electric medical: echipament electric dotat cu cel mult un mijloc de conectare la reĠeaua de alimentare, utilizat pentru: – diagnostic; – tratament; – supravegherea pacientului sub control medical; – stabilirea unui contact fizic sau electric cu pacientul; – transferul de energie sau detectarea acestuia spre sau dinspre pacient; x parte aplicat ă: parte a echipamentului electric medical care, în utilizarea normal ă: – vine în mod necesar, în contact fizic cu pacientul pentru îndeplinirea func Ġiei sale, sau – poate fi adus ă în contact cu pacientul, sau – necesită să fie atinsă de pacient; x amplasamentele medicale se clasific ă din punctul de vedere al úocurilor electrice astfel (tabelul 7.1): – grupa 0 : amplasament cu utilizare medical ă în care nu este utilizat ă nici o parte aplicată; – grupa 1 : amplasament cu utilizare medical ă în care p ărĠile aplicate sunt utilizate în exterior sau prin interven Ġie asupra tuturor p ărĠilor corpului, cu excep Ġia cazurilor din grupa 2; – grupa 2 : amplasament pentru utilizare medical ă în care p ărĠile aplicate sunt destinate a fi utilizate în aplica Ġii cum ar fi proceduri intracardiace, câmpuri operatorii úi tratamente vitale în care întreruperea aliment ării pune în pericol via Ġa; x sistem electromedical: asocierea mai multor aparate care nu sunt electromedicale, care au o funcĠie specific ă úi sunt interconectate printr-un cuplor sau la o priz ă multiplă mobilă; x mediul pacientului: orice volum în care poate s ă se produc ă contactul inten Ġionat sau neintenĠionat între pacient úi părĠile unui sistem electric medical sau între pacient úi alte persoane care ating p ărĠile acestui sistem; x reĠea IT medical: reĠea care prezint ă prevederi speciale pentru aplica Ġii medicale. 7.9.3 . Clasificarea amplasamentelo r pentru util izare medical ă trebuie s ă se facă în acord cu personalul medical, organiza Ġia de s ănătate interesat ă sau organiza Ġia responsabil ă de securitatea úi sănătatea muncii. În scopul determin ării clasific ării unui amplasament pentu utilizări medicale este necesar ca personalul medical s ă indice procedurile medicale care trebuie utilizate în acest amplasament. Tabel 7.9.1. Exemple de clasificare a grupelor úi a claselor de comutare Nr. crt. Amplasament medical Explicarea termenului Grupa Clasa 0 1 2 d0,5 >0,5sd15s 0 1 2 3 4 5 6 7 1 Sală de masaj X X X 2 Saloane Sală sau grup de s ăli pentru utiliz ări medicale în care pacien Ġii sunt caza Ġi în perioada de spitalizare sau în orice aúezământ medical X 3 Sală de naúteri X X1) X 4 Sală de ECG, EEG, EHG ECG- electrocardiogram ă; EEG- electroencefalogram ă; EHG- electrohisterogram ă X X 5 Sală de endoscopie Se aplic ă metodele de endoscopie pt. examinarea organelor prin orificii naturale sau artificiale (bronhoscopie, laringoscopie, gastroscopie etc) X 2 ) X2) 6 Sală de consulta Ġii úi tratament Sală de examinare úi tratament X X MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 241 2407 Sală de urologie Nu este sal ă de operaĠie Sala în care actul de diagnostic úi tratament pe canalul urogenital sunt efectuate cu un echipament electromedical, de ex. cu radia Ġii X, de endoscopie sau de chirurgie cu înalt ă frecvenĠă X 2 ) X2) 8 Sală de diagnostic úi de radioterapie alta decât cea de la pct. 21 Sală de diagnostic radiologic pentru utilizarea radia Ġiei ionizante sau terapie prin utilizarea radia Ġiei ionizante X X 9 Sală de hidroterapie Tratamente terapeutice cu ap ă, apă sărată, nămol, argil ă, vapori, nisip, ap ă cu bule cu gaz, apă sărată cu gaz, terapie prin inhala Ġii, electroterapie în ap ă, termoterapie prin masaj sau în ap ă. Piscinele de uz general úi sălile de baie nu fac parte din aceast ă categorie. X X 10 Sală de fizioterapie Sal ă în care pacien Ġii sunt trata Ġi prin metode fizioterapeutice X X 11 Sală de anestezie Sal ă pentru utiliz ări medicale în care se aplică anestezia general ă X X1) X 12 Sală de operaĠie Sal ă în care se practic ă intervenĠii chirurgicale X X1) X 13 Sală de pregătire a operaĠiei Sală în care pacien Ġii sunt preg ătiĠi înainte de intervenĠia chirurgical ă, de ex. prin aplicarea anestezicului X X X1) X 14 Sală de pansamente (montarea gipsului) Sală în care gipsul de mulaj sau alt pansament similar sunt aplicate când pacientul este sub anestezie. Sala face parte din blocul operator úi comunic ă cu ea. X X X 1) X 15 Sală de reanimare Sal ă în care pacientul aflat sub anestezie se trezeúte. Sala se afl ă în general foarte aproape de blocul operator X X X1) X 16 Sală de cateterism cardiac Examinare sau tratament al inimii prin catetere. Ex: m ăsuri de ac Ġiune hemodinamic ă a inimii, prelevare de sânge, injecĠii cu substan Ġe de contrast sau implant de simulatoare X X1) X 17 Sală de tratamente intensive Sală în care pacien Ġii sunt supraveghea Ġi în afara interven Ġiei chirurgicale printr-un echipament electric medical cu care ac Ġiunile corpului pot fi stimulate X X1) X 18 Sală de examin ări angiografice Sală prevăzută pentru vizualizarea arterelor sau venelor cu produse de contrast X X1) X 19 Sală de hemodializ ă Sală în care pacien Ġii sunt conecta Ġi la un echipament electric medical pt. dezintoxicarea sângelui X X 20 Sală de imagistic ă prin rezonan Ġă magnetică (RMN) X X 21 Medicin ă nucleară X X 22 Sală de prematuri X X1) X 1) Lămpile úi echipamentul electric medical care necesit ă o alimentare cu energie în care întreruperea nu poate dep ăúi 0,5 s. 2) Nu este sal ă de operaĠie ProtecĠia împotriva úocurilor electrice 7.9.4. Utilizarea re Ġelei TN – C este interzis ă în amplasamente pentru utilizare medical ă úi în construcĠii pentru utiliz ări medicale în aval de tabloul principal. 7.9.5. Pentru amplasamente pentru utiliz ări medicale din grupele 1 úi 2, tensiunile nominale ale echipamentelorTFJS úi/sau TFJP trebuie s ă fie limitate la 25 V în tensiune alternativ ă sau 60V în tensiune continu ă filtrată. 242 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 241 7.9.6. ProtecĠia de baz ă (împotriva atingerilor directe) se asigur ă prin izolarea p ărĠilor active úi prin bariere sau carcase conform subcap. 4.1. 7.9.7. În amplasamente pentru utiliz ări medicale din grupa 2 masele echipamentelor trebuie conectate printr-o leg ătură de echipoten Ġializare. 7.9.8. ProtecĠia de baz ă (împotriva atingerilor directe) prin obstacole úi prin amplasamente în afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admis ă. 7.9.9. ProtecĠia la defect (împotriva atingerilor indirecte) se realizeaz ă prin întreruperea automat ă a alimentării. 7.9.10. În amplasamentele pentru utiliz ări medicale pentru grupele 1 úi 2 se aplic ă regulile: – în reĠelele IT, TN úi TT tensiunea conven Ġională de atingere U L nu trebuie s ă depăúească 25 V (U L d 25 V); – timpii de deconectare la apari Ġia unui defect în re Ġelele TN si TT sunt cei din tabelul 4.1. – timpii de deconectare la apari Ġia celui de al doilea defect în re Ġeaua IT sunt identici cu cei pentru re Ġeaua TN din tabelul 4.1. 7.9.11. Pentru re Ġeaua TN, circuitele terminale din amplasamentele din grupa 1, care au un curent nominal pân ă la 32 A trebuie prev ăzute cu dispozitive diferen Ġiale de curent diferen Ġial rezidual nominal de maximum 30 mA (protec Ġie suplimentar ă). 7.9.12. Pentru re Ġeaua TN, în amplasamentele din grupa 2, protec Ġia prin întreruperea automat ă a alimentării prin dispozitive de protec Ġie de curent diferen Ġial rezidual cu un curent mai mic de 30 mA trebuie utilizat ă pentru urm ătoarele circuite: – circuitele de alimentare a meselor de opera Ġie; – circuitele pentru aparate cu radia Ġii X; – circuitele pentru echipamente, cu o putere nominal ă mai mare de 5 kVA; – circuitele pentru echipamente electrice necritice (care nu pun via Ġa în pericol). Dispozitivele diferen Ġiale prescrise la art. 7.9.11 úi 7.9.12 trebuie s ă fie numai de tip A sau B. 7.9.13. În amplasamentele pentru utiliz ări medicale din grupele 1 úi 2 prescrip Ġiile referitoare la re Ġeaua TN sunt aplicabile úi pentru re Ġeaua TT úi în toate cazurile trebuie utilizate dispozitive de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual. 7.9.14. În amplasamentele pentru utiliz ări medicale din grupa 2 trebuie utilizat ă reĠeaua IT medical pentru circuitele care alimenteaz ă echipamente electrice medicale úi sistemele destinate supravegherii procedurilor pentru aplica Ġii de chirurgie úi alte ehipamente amplasate în mediul pacientului, cu excepĠia echipamentelor citate la art. 7.9.12. 7.9.15. Pentru fiecare amplasament din grupa 2 destinat aceleia úi funcĠii este necesar ă prevederea a cel puĠin o reĠea IT medical separat ă. ReĠeaua IT medical trebuie echipat ă cu un dispozitiv de control permanent a izola Ġiei cu urm ătoarele caracteristici tehnice: – rezistenĠa electrică internă, la tensiune alternativ ă trebuie s ă fie cel pu Ġin egală cu 100 k:; – tensiunea de încercare trebuie s ă nu depăúească 25 V tensiune continu ă; – valoarea de vârf a curentului de testare, în acelea úi condiĠii de defect, nu trebuie s ă depăúească 1 mA. 7.9.16. Pentru fiecare re Ġea “IT medical”se va prevedea un echipament de semnalizare vizual ă úi sonoră, amplasat într-un spa Ġiu cu supraveghere permanent ă (funcĠionare normal ă, atingerea valorii inferioare a rezisten Ġei de izola Ġie etc.). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 243 2427.9.17. Când un transformator destinat re Ġelei IT medical alimenteaz ă numai un echipament nu este necesară instalarea unui dispozitiv de control al izola Ġiei. Este necesar ă supravegherea suprasarcinii úi creúterile de temperatur ă ale transformatorului. 7.9.18. În fiecare amplasament pentru utilizare medical ă din grupele 1 úi 2 trebuie realizat ă o legătură echipoten Ġială suplimentar ă pentru egalizarea diferen Ġelor de poten Ġial între urm ătoarele părĠi din mediul pacientului: – conductoare de protec Ġie; – elemente conductoare care nu apar Ġin unei instala Ġii electrice; – ecrane de protec Ġie împotriva câmpurilor electrice perturbatoare; – grilaje de protec Ġie ale părĠilor conductoare electrice; – părĠile conductoare accesibile ale transformatoarelor de separare; – mesele de opera Ġii fixe neconductoare electrice, paturile de fizioterapie, scaunele dentare. 7.9.19. În amplasamente medicale din grupa 2, rezisten Ġa conductoarelor, inclusiv a conexiunilor între borna de legare la p ământ a prizelor de curent sau a echipamentelor fixe sau elementelor conductoare úi bara de echipoten Ġializare nu trebuie s ă depăúească 0,2 : (se verific ă prin utilizarea unei sec Ġiuni corespunz ătoare a conductorului de protec Ġie). 7.9.20. Bara de echipoten Ġializare trebuie situat ă în interiorul sau în vecin ătatea amplasamentului. În fiecare tablou de distribu Ġie sau lâng ă acesta trebuie s ă existe o bar ă de echipoten Ġialitate suplimentar ă la care trebuie conectate vizibil conductoarele de protec Ġie úi echipoten Ġializare. Transformatoare pentru re Ġeaua “IT medical” 7.9.21. Transformatoarele trebuie instalate la interiorul sau exteriorul amplasamentului medical, cât mai aproape posibil de spa Ġiul deservit, în dulapuri sau carcase care s ă împiedice contactul întâmpl ător cu părĠile active. 7.9.22. Tensiunea nominal ă Un în secundarul transformatorului trebuie s ă fie cel mult 250 Vc.a. 7.9.23. Transformatoarele pentru re Ġeaua IT medical pentru amplasamente medicale din grupa 2 trebuie se recomand ă să fie conform SR EN 60558-2-15, cu urm ătoarele prevederi suplimentare: – curentul electric de fug ă al înfăúurării secundare la p ământ úi curentul electric de fug ă prin carcas ă nu trebuie s ă fie mai mari de 0,6 mA, atunci când transformatorul în gol este alimentat la tensiunea úi frecvenĠa nominal ă; – puterea nominal ă a transformatoarelor monofazate care alimenteaz ă echipamente portabile úi fixe să fie de cel pu Ġin 0,5 kVA úi cel mult de 10 kVA. 7.9.24. Pentru alimentarea sarcinilor trifazate în re Ġeaua IT medical trebuie prev ăzut un transformator separat cu tensiunea în secundar mai mic ă de 250 V. Risc de incendiu 7.9.25. În scopul minimiz ării aprinderii gazelor, aparatele electrice (prize de curent, întreruptoare) trebuie instalate la o distan Ġă de cel pu Ġin 0,2 m (în cele trei axe) de locul de evacuare (degajare) a gazelor. 7.9.26. Se recomand ă măsuri de prevenire a apari Ġiei electricit ăĠii statice pe conductele care transport ă gaze medicale. ProtecĠia circuitelor în amplasamente pentru utiliz ări medicale din grupa 2 7.9.27. Fiecare circuit trebuie protejat împotriva curen Ġilor de suprasarcin ă úi de scurtcircuit. SiguranĠele fuzibile pot fi utilizate pentru protec Ġia împotriva scurtcircuitelor. ProtecĠia împotriva curen Ġilor de suprasarcin ă nu este admis ă în amonte úi în aval de circuitele de 244 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 243alimentare ale transformatorului din re Ġeaua IT medical. Servicii de securitate (alimentare de rezerv ă) 7.9.28. Clasificarea serviciilor de securitate pentru amplasamentele medicale din grupele 1 úi 2 este prezentată în tabelul 7.9.2. Tabel 7.9.2. Clasificarea serviciilor de securitate necesare amplasamentelor pentru utiliz ări medicale Clasa 0 (f ără întrerupere)1) Alimentare automat ă de rezerv ă disponibil ă fără întrerupere Clasa 0,15 (întrerupre foarte scurt ă) Alimentare automat ă de rezerv ă disponibil ă în mai pu Ġin de 0,15s)2 Clasa 0,5 (întrerupere scurt ă) Alimentare automat ă de rezerv ă disponibil ă în mai pu Ġin de 0,5s Clasa 15 (întrerupere medie) Alimentare automat ă de rezerv ă disponibil ă în mai pu Ġin de 15s Clasa >15 (întrerupere lung ă) Alimentare automat ă de rezerv ă disponibil ă în mai mult de 15s 1) Necesară pentru echipamente electrice medicale 2) Expresia „în mai pu Ġin de” este echivalent ă cu „d”. 7.9.29. Comutarea pe sursa de alimentare de securitate trebuie s ă se facă cu o întârziere corespunz ătoare, care Ġine seama de timpul necesar pentru automen Ġinerea disjuntoarelor (la întreruperi scurte). 7.9.30. Alimentarea serviciilor de securitate cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5 s. În eventualitatea unei lipse de tensiune cel pu Ġin pe una dintre fazele ale tabloului principal de distribuĠie, o surs ă de securitate trebuie s ă menĠină alimentarea l ămpilor scialitice úi altor lămpi esenĠiale, de exemplu pentru endoscoape, timp de 3 ore, asigurând comutarea automat ă în cel mult 0,5s. 7.9.31. Alimentarea serviciilor de siguran Ġă cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s. Echipamentele trebuie conectate în cel mult 15 s la o surs ă de alimentare de securitate pentru o durat ă de minim 24 ore, când tensiunea pe cel pu Ġin una din faze ale tabloului principal de distribu Ġie a scăzut cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de alimentare, mai mult de 3 s. Durata de 24 ore poate fi redus ă la minim 3 ore dac ă prescripĠiile medicale úi de uilizare ale amplasamentului permit tratamentul/examin ările. Echipamentele care necesit ă o astfel de alimentare sunt: – iluminatul de securitate pentru evacuare (pe c ăile de evacuare cu un corp de iluminat din două se conecteaz ă la sursa de securitate); – iluminatul de siguran Ġă pentru continuarea lucrului în camera generatorului úi în camerele tablourilor electrice principale de distribu Ġie normal ă úi de siguran Ġă, în amplasamentele în care se desf ăúoară servicii esen Ġiale (în fiecare amplasament cel puĠin un corp de iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguran Ġă), în amplasamente pentru utiliz ări medicale din grupa 1 (în fiecare amplasament cel pu Ġin un corp de iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguran Ġă), în amplasamentele pentru utiliz ări medicale din grupa 2 (minim 50% din corpurile de iluminat trebuie alimentate de la sursa de securitate); – ascensoarele de pompieri; – sistemele de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi; – sistemele de sonorizare pentru situa Ġii de urgen Ġă; – echipamentele electrice medicale în amplasamente din grupa 2 utilizate la chirurgie sau alte echipamente definite de personalul responsabil; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 245 244- echipamentul electric pentru furnizarea gazului medical incluzând aerul comprimat, instalaĠii de aspirare úi de eliminare a anestezicelor úi dispozitivelor lor de supraveghere; – sistemele de detectare, semnalizare, alarmare úi de stingere a incendiului. 7.9.32. Alimentarea serviciilor de securitate cu timp de comutare mai mare de 15 s Alte echipamente decât cele specificate în art. 7.9.30. úi 7.9.31, necesare pentru men Ġinerea serviciilor de spital, pot fi conectate manual sau automat la o surs ă de alimentare de siguran Ġă care func Ġionează pe o durat ă de minim 24 ore. Astfel de echipamente sunt, de exemplu: – echipamente de sterilizare; – instalaĠii tehnice: aer condi Ġionat, încălzire, ventilare, eliminare a de úeurilor; – echipamente de r ăcire; – echipamente pentru buc ătărie; – echipamente de înc ărcare a acumulatoarelor. 7.9.33. În fiecare amplasament din grupa 2 de tratament pentru pacient, fiecare priz ă de curent din reĠeaua IT medical trebuie protejat ă individual împotriva supracuren Ġilor În acelaúi amplasament pot fi circuite alimentate din re Ġeaua TN-S conform art. 7.9.12. ProtecĠia împotriva perturba Ġiilor electromagnetice 7.9.34. Încăperile în care trebuie luate m ăsuri de protec Ġie împotriva perturba Ġiilor electromagnetice sunt următoarele: – săli de ECG, EEG, EMG; – săli de reanimare úi de terapie intensiv ă; – săli de cateterism; – săli de angiografie; – săli de opera Ġie. Echipamentele electrice care pot produce astfel de perturba Ġii sunt: – transformatoarele, motoarele, tablourile de distribu Ġie; – balasturile surselor fluorescente. 7.9.35. În încăperile în care func Ġionarea aparatelor electromedicale poate fi perturbat ă trebuie să se ia următoarele măsuri: – pereĠii, pardoselile úi tavanele trebuie prev ăzute cu un sistem de ecranare corespunz ător; – cablurile circuitelor care intr ă în aceste înc ăperi trebuie s ă fie ecranate, cu ecranul legat la pământ; – carcasele metalice ale echipamentelor fixe de clas ă II sau III trebuie s ă fie legate la bara de egalizare a poten Ġialelor. 7.10. Instala Ġii electrice pentru s ălile pentru expozi Ġii, spectacole úi standuri 7.10.1. Prevederile speciale din acest capitol se aplic ă instalaĠiilor electrice temporare de la expozi Ġii, spectacole úi standuri úi sunt în conformitate cu recomand ările din SR HD 384.7.711 S1. 7.10.2. Pentru scopurile acestui capitol se definesc urm ătoarele no Ġiuni ale amplasamentelor speciale: – expoziĠie: eveniment destinat prezent ării úi/sau vânz ării de produse etc., care poate avea loc în orice amplasament convenabil fie o înc ăpere, fie o construc Ġie, fie o structur ă temporar ă; – spectacol : prezentare sau manifestare în orice amplasament convenabil; – stand : o zonă sau structur ă temporar ă utilizată pentru prezentare, publicitate, vânzare, jocuri etc.; – structură temporar ă: entitate sau parte a unei entit ăĠi care con Ġine elemente mobile portabile, situate în interior sau exterior úi destinată a fi montat ă sau demontat ă; 246 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 245- instalaĠie electric ă temporar ă: instalaĠia electric ă pusă în funcĠiune úi demontat ă în acelaúi timp cu standul sau expozi Ġia la care este asociat ă; – originea instala Ġiei electrice temporare : punct al instala Ġiei permanente sau a unei surse de la care se livreaz ă energia electric ă. 7.10.3. Tensiunea nominal ă a instala Ġiilor electrice temporare ale expozi Ġiilor, spectacolelor úi standurilor trebuie s ă fie maxim 230 V/400 V tensiune alternativ ă sau 500 V tensiune continu ă. 7.10.4. În instala Ġiile electrice temporare se utilizeaz ă numai re Ġele TN-S. ReĠeaua IT poate fi utilizat ă numai în aplica Ġii cu tensiune continu ă. 7.10.5. Nu vor fi utilizate m ăsurile pentru protec Ġia de bază (împotriva atingerilor directe) prin bariere úi prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingeri (subcap.4.1). 7.10.6. Nu vor fi utilizate m ăsurile tehnice pentru protec Ġia în caz de defect (împotriva atingerilor indirecte) prin amplasamente neconductoare úi prin leg ături de echipoten Ġializare locale nelegate la pământ (subcap.4.1). 7.10.7. Datorită riscului de defectare a cablurilor în amplasamentele temporare se recomand ă ca pe circuitele de alimentare a structurilor temporare s ă fie prevăzută deconectarea automat ă realizată prin dispozitive de curent diferen Ġial rezidual al c ărui curent diferen Ġial rezidual nominal s ă fie de cel mult 300 mA. Aceste dispozitive trebuie s ă prezinte o întârziere conform SR EN 60947-2 sau s ă fie de tip S conform SR EN 61008-1 sau SR EN 61009-1 pentru a asigura selectivitatea cu dispozitivele diferen Ġiale ale circuitelor terminale. 7.10.8. Toate circuitele pentru prize de curent de valoare nominal ă până la 32 A úi toate ciruitele terminale, altele decât cele de iluminat de siguran Ġă trebuie prev ăzute cu un dispozitiv diferen Ġial rezidual al c ărui curent rezidual nominal este de cel mult 30 mA. 7.10.9. Trebuie luate m ăsuri de protec Ġie împotriva focului pentru: – motoarele prev ăzute cu comand ă automată sau de la distan Ġă, nesupravegheate permanent, care trebuie echipate cu dispozitiv de protec Ġie, împotriva temperaturilor excesive; – echipamentele pentru iluminat (spoturi, l ămpi cu incandescen Ġă, mici proiectoare) úi alte echipamente sau aparate a c ăror temperaturi la suprafa Ġă sunt ridicate, care trebuie supravegheate úi instalate departe de materialele combustibile, împiedicând orice contact cu acestea. În toate aceste cazuri trebuie luate în considerare instruc Ġiunile constructorului. 7.10.10. Aparatajul de comand ă úi protecĠie trebuie amplasat în carcase închise ferm (protec Ġie IP4X) care nu pot fi deschise decât cu ajutorul unei chei sau a unei scule speciale, cu excep Ġia părĠilor concepute úi destinate a fi manevrate de persoane obi únuite (BA1). 7.10.11. În instala Ġiile electrice temporare cablurile vor fi armate sau protejate mecanic. Conductoarele cablurilor trebuie s ă fie din cupru, cu sec Ġiune minim ă de 1,5 mm2 úi să fie conform SR HD 21 sau SR HD 22, dup ă caz. 7.10.12. Cablurile (cordoanele) flexibile nu se vor poza în locuri accesibile publicului úi vor fi protejate cel pu Ġin împotriva deterior ărilor mecanice. 7.10.13. În clădirile utilizate pentru expozi Ġii, care nu sunt prev ăzute cu instala Ġii de detectare úi semnalizare a incendiilor, cablurile vor fi: – de tip rezistente la foc sau cu degajare redus ă de fum (conform SR EN 61034) sau – cabluri nearmate cu un conductor sau multifilare închise în sisteme de jgheaburi sau de tuburi metalice sau nemetalice (întârziere la propagarea fl ăcării), etanúe, cu grad de protecĠie de minim IP 4X. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 247 246 7.10.14. Conexiunile electrice se realizeaz ă numai în doze (carcase) cu grad de protec Ġie minim IP4X. 7.11. Instala Ġii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie 7.11.1. Domeniul de aplicare PrescripĠiile speciale din acest capitol se aplic ă la instala Ġiile electrice ale sistemelor de alimentare cu “energie solar ă fotoelectric ă “ (PV) inclusiv modulele cu tensiune alternativ ă. Aceste prescrip Ġii sunt conforme cu recomand ările din standardul SR HD 60364-7-712. 7.11.2. Defini Ġii NoĠiunile specifice acestui capitol se definesc cu exemplific ări în fig. 7.11.1 úi 7.11.2: – celulă PV: dispozitiv de baz ă PV care poate genera electricitate, atunci când este expus radiaĠiei solare; – modul PV: cel mai mic ansamblu de celule PV interconectate, protejat la influenĠele mediului; – lanĠ PV: circuit în care modulele PV sunt conectate în serie pentru a forma ansamblul care s ă genereze tensiunea la ie úire specificat ă; – grup PV: ansambluri de module PV, integrate mecanic úi electric úi alte componente necesare pentru a constitui o unitate de alimentare cu energie electric ă la tensiune continu ă; – cutia de jonc Ġiune a grupurilor PV: carcasă în care toate lan Ġurile PV ale tuturor grupurilor PV sunt conectate electric úi în care pot fi amplasate dispozitive de protec Ġie, dacă este necesar; – generator PV: ansamblu de grupuri PV; – cutia de jonc Ġiune a generatorului PV: carcasă în care toate grupurile PV sunt conectate electric úi în care pot fi amplasate dispozitive de protec Ġie, dacă este necesar; – cablul lan Ġului PV: cablu de conectare a modulelor PV pentru formarea unui lan Ġ PV; – cablul grupului PV: cablul de ie úire al unui grup PV; – cablul principal PV de tensiune continu ă: cablul care conecteaz ă cutia de jonc Ġiune a generatorului PV la bornele de tensiune continu ă ale unui invertor PV; – invertor PV: dispozitiv care transform ă tensiunea úi curentul continuu în tensiune úi curent alternativ; – cablu de alimentare PV: cablul care conecteaz ă bornele de tensiune alternativ ă ale invertorului PV la un circuit de distribu Ġie al unei instala Ġii electrice; – modul PV de tensiune alternativ ă: ansamblu integrat modul/invertor pentru care bornele de interfaĠă electrică sunt numai de tensiune alternativ ă; partea de tensiune continu ă nu este accesibilă; – instalaĠie PV: echipament de func Ġionare al unui sistem de alimentare PV; – condiĠii de încercare standardizat ă (STC): condiĠii de încercare specificate în SR EN 60904-3 pentru celule úi module PV; – tensiune a unui circuit deschis în condi Ġii de încercare standardizate U OCSTC : tensiune la bornele f ără sarcină ale unui modul, lan Ġ, grup, generator PV sau la bornele de tensiune continuă ale unui invertor PV, în condi Ġii de încercare standardizate; – curent de scurtcircuit în condi Ġii de încărcare standardizate ISC STC : current de scurtcircuit al unui modul, lan Ġ, grup sau generator PV, în condi Ġii de încercare standardizate; – zona de tensiune continu ă: parte a unei instala Ġii PV situat ă într-o celul ă PV úi bornele de tensiune continu ă ale unui invertor PV; – zona de tensiune alternativ ă: parte a unei instala Ġii PV situat ă între bornele de tensiune alternativ ă ale unui invertor PV úi punctul de conectare al unui cablu de alimentare PV la o instalaĠie electric ă; – separare simpl ă: separare între circuite sau între un circuit úi pământ printr-o izola Ġie de bază. 248 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 2477.11.3. Legarea la p ământ a unei p ărĠi conductoare active a zonei de tensiune continu ă este permis ă dacă există cel puĠin separare simpl ă între zonele de tensiune continu ă úi de tensiune alternativ ă. 7.11.4. Echipamentul PV pe zona de tensiune continu ă trebuie s ă fie considerat ca fiind sub tensiune, chiar úi atunci când sistemul este deconectat pe partea de tensiune alternativ ă. 7.11.5. În cazul protec Ġiei prin utilizarea TFJS úi TFJP, U n se înlocuie úte cu U OCSTC care nu trebuie s ă depăúească 120 V tensiune continu ă. ProtecĠia în caz de defect (atingere indirect ă) 7.11.6. Pe zona de tensiune alternativ ă, cablul de alimentare PV trebuie conectat la dispozitivul de protecĠie prin întreruperea automat ă a circuitelor care alimenteaz ă echipamentul utilizat. 7.11.7. Când o instala Ġie electric ă conĠine un sistem de alimentare PV f ără cel puĠin o separare simpl ă între zona de tensiune alternativ ă úi cea de tensiune continu ă, dispozitivul de protec Ġie la curent diferenĠial rezidual DDR instalat pentru a asigura protec Ġia în caz de defect (prin atingere indirect ă) prin întreruperea automat ă a aliment ării trebuie s ă fie de tip B. 7.11.8. Când construc Ġia invertorului PV nu permite trecerea curentului electric continuu de defect în instalaĠia electric ă nu este necesar ă prevederea unui dispozitiv de curent diferen Ġial rezidual. 7.11.9. Pentru protec Ġia în caz de defect pe zona de tensiune continu ă este preferabil ă utilizarea unei izolaĠii de clasa II sau echivalent ă. 7.11.10. Măsurile tehnice de protec Ġie prin utilizarea amplasamentelor neconductoare úi legăturilor de echipoten Ġializare local ă nu sunt permise pe zona de tensiune continu ă. ProtecĠia cablurilor împotriva suprasarcinilor pe partea de curent continuu 7.11.11. Pe cablurile lan Ġurilor úi grupurilor PV nu se prevede protec Ġia împotriva suprasarcinilor dac ă curentul maxim admisibil al cablului este egal sau mai mare de 1,25 ISC STC în orice punct. 7.11.12. Pe cablul principal PV nu se prevede protec Ġia împotriva suprasarcinilor dac ă curentul maxim admisibil al cablului este egal sau mai mare de 1,25 ISC STC al generatorului PV. ProtecĠia împotriva curen Ġilor de scurtcircuit 7.11.13. Cablul de alimentre PV pe partea de tensiune alternativ ă trebuie s ă fie protejat împotriva curenĠilor de scurtcircuit printr-un dispozitiv de protec Ġie amplasat în circuitul principal de tensiune alternativ ă. ProtecĠia împotriva interferen Ġelor electromagnetice (IEM) în cl ădire 7.11.14. Pentru a se reduce la minim tensiunile induse din cauza tr ăsnetului suprafa Ġa tuturor buclelor de cabluri trebuie s ă fie cât mai mic ă posibil. Alegerea úi punerea în func Ġiune a echipamentului electric 7.11.15. Modulele PV trebuie s ă fie conforme cu prescrip Ġiile din standardele de echipament. Se recomand ă utilizarea modulelor PV de construc Ġie clasa II sau cu izola Ġie echivalent ă dacă UOC STC a lanĠurilor PV dep ăúeúte 120 V tensiune continu ă. Cutiile de jonc Ġiune ale generatorului úi a grupului PV, cât úi ansamblele de aparataj trebuie s ă fie conforme cu SR EN 60439-1. 7.11.16. Echipamentul electric pe partea de tensiune continu ă trebuie s ă fie corespunz ător pentru tensiunea úi curentul electric continuu de lucru. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 249 2487.11.17. Modulele PV pot fi conectate în serie pân ă la tensiunea de func Ġionare maximum permis ă a modulelor PV ( UOC STC a lanĠurilor PV) úi invertorului PV, dar cea mai mic ă dintre cele dou ă valori. SpecificaĠiile pentru acest echipament trebuie ob Ġinute de la fabricantul echipamentului (fig. 7.11.1 úi 7.11.2). 7.11.18. Dacă se utilizeaz ă diode de blocare, tensiunea lor nominal ă inversă trebuie să fie de 2 UOC STC a lanĠului PV. Diodele de blocare trebuie conectate în serie cu lan Ġurile PV. 7.11.19. Modulele PV trebuie instalate astfel încât s ă existe o disipare a c ăldurii în condi Ġii de radia Ġie solară maximă locală. 7.11.20. Cablurile de tensiune continu ă ale lanĠurilor PV, ale grupurilor PV úi cablurile principale PV trebuie alese úi puse în fuc Ġiune astfel încât s ă fie reduse la minim riscurile de defect de punere la pământ úi scurtcircuit. Aceasta poate fi realizat ă prin utilizarea cablurilor monopolare cu manta. 7.11.21. Pentru a se permite între Ġinerea invertorului PV trebuie prev ăzute mijloace de separare a invertorului fa Ġă de tensiune continu ă úi zona de tensiune alternativ ă. 7.11.22. La alegerea úi punerea în func Ġiune a dispozitivelor de separare úi comand ă care să fie instalate între instala Ġia PV úi reĠeaua de distribu Ġie publică, reĠeaua de distribu Ġie publică trebuie considerat ă sursa, iar instala Ġia PV trebuie considerat ă sarcina. 7.11.23. Pe zona de tensiune continu ă a invertorului PV se va prevedea un separator de sarcin ă. 7.11.24. Toate cutiile de jonc Ġiune (generator PV úi grupurile PV) trebuie s ă aibe o etichet ă de avertizare care s ă indice că părĠile active din interiorul cutiilor pot r ămâne sub tensiune dup ă separarea invertorului PV. 7.11.25. Conductoarele de echipoten Ġializare de protec Ġie trebuie s ă fie puse în paralel úi în contact cât mai strâns cu cablurile de tensiune continu ă, de tensiune alternativ ă úi accesoriile lor. 250 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 249 Fig. 7.11.1. Instalarea PV – Schema general ă a unui grup (7.11.13) DDR (7.11.21 úi 7.11.23) (7.11.21 úi 7.11.22) 7.11.18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 251 250 Fig. 7.11.2. Instalarea PV – Exemplu cu mai multe grupuri (7.11.21 úi 7.11.23) 7.11.18 252 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 2517.12. Instala Ġii electrice pentru mobilier 7.12.1. Prevederile acestui capitol sunt conforme cu recomand ările din SR CEI 60364-7-713: 2005 úi se aplică sistemelor de pozare pentru mobilier ( úi similare) conectate prin cablare fix ă sau prize conectate la instala Ġia electric ă a spaĠiului în care este amplasat. Astfel de mobilier poate fi: paturi, dulapuri, birouri úi etajere, utilizate în locuin Ġe, amplasamente comerciale sau industriale în scop lucrativ sau de odihn ă, în care sunt instalate echipamente electrice precum corpuri de iluminat, prize de curent, dispozitive de comutare úi sisteme de pozare. Nu fac obiectul acestui capitol aparatele electrice úi echipamentele speciale destinate instal ării în mobilier cum ar fi aparatele de radio, televizoarele, frigiderele úi mesele de laborator etc., instalate în mobilier úi conectate la instala Ġia electric ă a clădirilor prin prize úi fiúe. 7.12.2. Echipamentul electric al mobilierului trebuie conectat la o surs ă de alimentare monofazat ă cu o tensiune de cel mult 230 V, iar curentul maxim de utilizare trebuie s ă fie 16 A. 7.12.3. Echipamentele electrice úi accesoriile pentru sistemele de pozare ale mobilierului trebuie alese úi instalate astfel încât s ă corespund ă mediului, în special solicit ărilor mecanice úi riscurilor de incendiu. 7.12.4. Conectarea între instala Ġia fixă a amplasamentului úi sistemul de pozare al mobilierului poate fi o conectare fix ă sau o conectare prin priz ă úi fiúă. Circuitul va fi prev ăzut cu protec Ġie diferen Ġială pentru un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA. 7.12.5. Sistemele de pozare între instala Ġia fixă a amplasamentului úi mobilier trebuie s ă fie realizate: – cu cabluri rigide conform cu recomand ările din SR CEI 60502, SR HD 21.3 sau SR HD 22.1, în cazul conect ării fixe; – cu cabluri flexibile úi cordoane cu izola Ġie din cauciuc conform cu recomand ările din SR HD 22.4.S3 sau cu izola Ġie din PVC conform cu recomand ările din SR HD 21, în cazul conexiunii prin priz ă úi fiúă úi în cazul sistemului de pozare supus deplas ărilor. 7.12.6. Conductoarele trebuie s ă fie din cupru, cu sec Ġiunea minim ă de 1,5mm2. SecĠiunea conductoarelor din cupru din cablurile flexibile úi cordoane poate fi redus ă la 0,75 mm2, dacă acestea nu alimenteaz ă o priză de curent úi dacă lungimea lor nu este mai mare de 10 m. 7.12.7. Cablurile úi cordoanele trebuie protejate împotriva deterior ărilor, întinderilor úi torsiunilor. Acestea trebuie fixate pe pere Ġii mobilierului sau amplasate în tuburi, jgheaburi pentru cabluri sau goluri prev ăzute în construc Ġia mobilierului. La punctele de intrare în mobilier sau în apropierea conexiunilor trebuie prev ăzute dispozitive de prindere împotriva solicit ărilor mecanice. 7.12.8. Accesoriile sistemelor de pozare fixate pe mobilier trebuie s ă îndeplineasc ă prescripĠiile pentru cofrete, conform SR EN 60670: – rezistenĠă mecanică ridicată; – rezistenĠa termică conform SR EN 60695-2-1/1 (850oC la încercare cu fir incandescent); – protecĠia împotriva p ătrunderii corpurilor str ăine IP3X, conform SR EN 60529. 7.12.9 . Temperatura maxim ă a incintei corpurilor de iluminat úi a altor echipamente nu trebuie s ă depăúească următoarele valori: – 90oC în funcĠionare normal ă; – 115oC în caz de defect. Trebuie aplicate instruc Ġiunile furnizorului, în special cele referitoare la amplasarea úi distanĠele de securitate fa Ġă de părĠile inflamabile. 7.12.10. Deasupra úi dedesubtul corpurilor de iluminat în mobilier trebuie marcat ă puterea admisibil ă a lămpii, dacă construcĠia corpului de iluminat nu împiedic ă amplasarea unei l ămpi de putere mai mare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 253 252 7.13. Instala Ġii electrice pentru unit ăĠi mobile sau transportabile 7.13.1. Domeniul de aplicare PrescripĠiile din acest capitol sunt conforme cu recomand ările din standardul SR HD 60364-7-717 úi sunt aplicabile instala Ġiilor electrice din unit ăĠile mobile sau transportabile. Termenul “unitate” se aplic ă vehiculelor úi/sau unei structuri mobile sau transportabile în care este încorporat ă o instalaĠie electric ă sau o parte a ei. UnităĠile pot fi de tip mobil – vehicule autopropulsate sau remorcate sau de tip transportabil – containere sau cabine instalate în úantier, cu urm ătoarele exemple de utilizare: sta Ġii mobile de radio, servicii medicale, publicitate, lupta împotriva incendiilor etc. Aceste prescrip Ġii nu se aplic ă: – unităĠilor cu grupuri generatoare; – ambarcaĠiunilor de agrement; – echipamentelor mobile conform SR EN 61140; – rulotelor, autorulotelor úi caselor mobile; – echipamentelor de trac Ġiune ale autovehiculelor rutiere; – unităĠilor mobile pentru vânzare, remorcare úi similare. 7.13.2 . În interiorul unei unit ăĠi nu este admis ă reĠeaua TN-C. 7.13.3. Pentru alimentarea unei unit ăĠi pot fi utilizate urm ătoarele metode: a) conectarea la un grup generator de joas ă tensiune conform SR HD 384.5.551 S1 (fig. 7.13.1 úi 7.13.2) b) conectare la o instala Ġie electric ă fixă în care m ăsurile de protec Ġie sunt efective (fig. 7.13.3 úi 7.13.4); c) conectare prin mijloace care asigur ă separarea simpl ă conform SR EN 61140 în raport cu o instalaĠie electric ă fixă (fig. 7.13.5, 7.13.6, 7.13.7): d) conectare prin mijloace care asigur ă o separare electric ă în raport cu o instala Ġie electric ă fixă (fig. 7.13.8). În cazurile a, b, c poate fi prev ăzută o priză de pământ. În cazul figurii 7.13.5 este necesar ă o priză de pământ din motive de protec Ġie. Se poate utiliza o separare electric ă sau o re Ġea TN dac ă în unitate sunt instalate echipamente de prelucrare a informa Ġiei cu valori ridicate ale curen Ġilor electrici de fug ă sau dacă este necesar ă o reducere a influen Ġelor. Sursele, dispozitivele de conectare sau de separare pot fi în interiorul unit ăĠii. ProtecĠia de baz ă (împotriva atingerilor directe) 7.13.4. ProtecĠia împotriva úocurilor electrice se va realiza prin utilizarea unei protec Ġii suplimentare prin dispozitive de protec Ġie la curent rezidual cu un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA montate pe circuitele prizelor de curent úi pe circuitele de alimentare a echipamentelor exterioare unităĠii, cu excep Ġia circuitelor prizelor de curent alimentate prin TFJS sau TFJP sau separare electric ă. 7.13.5. ProtecĠia de bază prin utilizarea m ăsurii de amplasare în afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admis ă. ProtecĠia la defect (împotriva atingerilor indirecte) 7.13.6. ProtecĠia se realizeaz ă prin întreruperea automat ă a aliment ării úi prin leg ături de echipoten Ġializare. 7.13.7. UnităĠile alimentate prin metoda “a” (art. 7.13.3) admit numai re Ġelele TN úi TT úi protecĠia trebuie asigurat ă prin întreruperea automat ă a aliment ării. 254 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 2537.13.8. UnităĠile alimentate prin metoda “b” (art.7.13.3) admit numai re Ġelele TN sau TT úi întreruperea aliment ării trebuie asigurat ă prin dispozitiv de curent diferen Ġial rezidual, al c ărui curent diferenĠial rezidual nominal este cel mult 30 mA. Aceast ă măsură nu se aplic ă circuitelor din interiorul unităĠii dacă aceasta are o carcas ă neconductoare úi pentru care se utilizeaz ă protecĠia prin leg ătură de echipoten Ġializare local ă nelegată la pământ (fig. 7.13.4). 7.13.9. În cazul unit ăĠilor alimentate prin metodele “a”, “b”, “c”, “d” (art. 7.13.3) toate echipamentele în amonte de dispozitivele care asigur ă întreruperea automat ă a aliment ării în unitate, inclusiv dispozitivele de protec Ġie, trebuie s ă fie de clasa II de izola Ġie sau să prezine o izola Ġie echivalent ă. 7.13.10. PărĠile conductoare ale unit ăĠilor cum sunt úasiele, structura ansamblului sau sistemele de tuburi trebuie interconectate úi legate la conductorul de protec Ġie în reĠelele TT, IT úi TN în unitate, prin legătura principal ă de echipoten Ġialitate. 7.13.11. În cazul utiliz ării reĠelei TN în unit ăĠi cu carcas ă conductoare alimentat ă conform metodelor “a” sau “c” (art. 7.13.3), aceast ă carcasă trebuie legat ă la punctul neutru (a se vedea fig. 7.13.1, 7.13.2 úi 7.13.7). În cazul utiliz ării reĠelei TN în unit ăĠi cu carcas ă neconductoare, masele echipamentelor din interiorul unităĠii trebuie conectate prin intermediul unui conductor de protec Ġie la punctul neutru al generatorului sau transformatorului, sau dac ă acesta nu este posibil, la un conductor activ (de faz ă). 7.13.12. În cazul utiliz ării schemei IT în unit ăĠi cu carcas ă conductoare este necesar ă o conexiune între masele echipamentelor úi carcasa conductoare. În cazul unit ăĠilor cu carcas ă neconductoare, masele structurii trebuie interconectate úi apoi conectate la conductorul de protec Ġie. 7.13.13. ReĠeaua IT poate fi realizat ă prin utilizarea: – unui transformator de izolare sau unui generator de joas ă tensiune montat conform SR EN 61557-8, cu un dispozitiv de control permanent al izola Ġiei; – unui transformator care asigur ă separare simpl ă, de exemplu conform SR EN 61558-1 în următoarele cazuri: – un dispozitiv de control al izola Ġiei este montat cu sau f ără priză de pământ, asigurând întreruperea automat ă a aliment ării în cazul unui prim defect între p ărĠile active úi úasiul unităĠii (fig. 7.13.6) sau – un dispozitiv de curent diferen Ġial rezidual úi o priză de pământ sunt montate pentru a asigura întreruperea automat ă a aliment ării în caz de defectare a transformatorului care asigură separarea simpl ă (fig. 7.13.5). Echipamentele situate în exteriorul unit ăĠii trebuie prevăzute printr-un dispozitiv de curent diferen Ġial rezidual separat al c ărui curent diferenĠial rezidual nominal este cel mult egal cu 30 mA. 7.13.14. Măsura tehnic ă de protec Ġie în caz de defect (împotriva atingerilor indirecte) prin utilizarea amplasamentelor neconductoare nu este admis ă. 7.13.15. În mod particular, dac ă metoda de alimentare este “a” sau “c” úi dacă un conductor activ este conectat la carcasa conductoare a unit ăĠii pot fi omise dispozitivele de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor pe acest conductor. Alegerea úi montarea echipamentelor electrice 7.13.16. O placă indicatoare, montat ă într-un loc vizibil pentru utilizatorul unit ăĠii, va prezenta clar úi precis metoda de alimentare a unit ăĠii, conform descrierilor de la art. 7.13.3. 7.13.17. Pentru conectarea unit ăĠii trebuie utilizate cablurile de tipul HO7RN-F (sau similar) sau cablurile cu conductoare din cupru echivalente, cu sec Ġiunea de 2,5 mm2. Cablurile flexibile trebuie MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 255 254introduse printr-un gol izolant pentru a se evita orice defect de izola Ġie care poate pune accidental sub tensiune masele unit ăĠii. Mantalele cablurilor trebuie fixate solid prin garnituri de etan úare sau ancorate de unitate. 7.13.18. Pentru cablarea intern ă a unităĠii sunt permise urm ătoarele tipuri de cabluri sau echivalente cu ele: – cabluri monopolare izolate cu PVC, conform SR HD 21.3 sau conductoare izolate, conform SR HD 21.7, protejate în tuburi de protec Ġie conform SR EN 61386-1; – cabluri cu manta úi izolaĠie din PVC, conform SR HD 21.3 sau cabluri cu manta úi izolaĠie din cauciuc, conform SR HD 22.4, dac ă sunt luate m ăsuri de protec Ġie pentru a se evita deteriorări mecanice. Se recomand ă utilizarea cablurilor flexibile. 7.13.19. Fiúele úi prizele de curent electric trebuie s ă fie conform SR EN 60309-1 sau alte standarde echivalente. Dispozitivele care conecteaz ă unitatea trebuie s ă corespund ă SR EN 60309-2 úi următoarelor prescripĠii: – fiúele trebuie s ă aibă o carcasă de material electroizolant; – fiúele úi prizele exterioare trebuie s ă aibe un grad de protec Ġie minim IP54; – presetupele aparatelor úi carcasele trebuie s ă asigure un grad de protec Ġie de cel pu Ġin IP55. DDR L1 L2 L3 N PE DDR d 30 mA 1514 14 16a M1315 15 6 67 7a 18 15 15 10 107b 7d 7c úi/sau 7e 41c 2 5 ProtecĠia prin întreruperea automat ă a aliment ării este asigurat ă de dispozitive de protec Ġie de curent diferen Ġial rezidual (DDR). Figura 7.13.1 – Exemplu de conectare la un grup generator de joas ă tensiune clasa I sau II situat în interiorul unei unit ăĠi, cu sau f ără priză de pământ Grup generator Clasa I-II 256 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 255 DDR L1 L2 L3 N PE DDR d 30 mA 15 14 14 1c 2 16a M13 15 15 6 67 7a 18 15 15 10 107b 7d 7c úi/sau 7e 4Clasa II – LV Grup generator 5 Figura 7.13.2 – Exemplu de conectare la un grup generator de tensiune joas ă clasă II situat în exteriorul unit ăĠii Legenda figurilor 7.13 1 úi 7.13 2: 1 c conectarea la grupul generator de JT; 2 izola Ġie clasă II sau echivalent ă până la primul dispozitiv de protec Ġie asigurând întreruperea automata a aliment ării; 4 scar ă conductoare, dac ă există; 5 conectarea punctului neutru (sau, dac ă nu există, a unui conductor de faz ă) la carcasa conductoare a unit ăĠii; 6 prize de curent pentru utilizare exclusiv în interiorul unit ăĠii; 7 leg ătură de echipoten Ġializare principal ă; 7a pentru o anten ă, dacă există; 7b pentru trepte exterioare conductoare în contact cu p ământul, dac ă există; 7c pentru priza de p ământ func Ġională (dacă este necesar); 7d pentru carcasa conductoare a unit ăĠii; 7e pentru priza de p ământ cu scop de protec Ġie, dacă există; 10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unit ăĠii; 13 echipament de utilizare curent ă pentru utilizare în interiorul unit ăĠii; 14 dispozitiv de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor, dacă este necesar; 15 dispozitiv de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor (de exem plu disjunctor); 16a dispozitiv de protec Ġie de curent diferen Ġial rezidual, de curent diferen Ġial rezidual nominal de cel mult 30 mA pentru protec Ġia prin întreruperea automat ă a alimentării circuitelor utilizate în exteriorul unit ăĠii; 16b dispozitiv de protec Ġie de curent diferen Ġial rezidual pentru protec Ġia prin întreruperea automat ă a aliment ării a circuitelor utilizate în interiorul unit ăĠii; 18 born ă sau bară de legare la p ământ. Grup generator Clasa II-JT MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 257 256 DDR L1 L2 L3 N PE DDR d 30 mA 1514 14 16a M1315 15 6 67 7a 18 15 15 10 107b 7d 7c úi/sau 7e 42 L1 L2 L3 N PE 1b Figura 7.13.4 – Acelaúi exemplu cu protec Ġie prin leg ătură de echipoten Ġializare local ă nelegată la pământ cu o carcas ă neconductoare în interiorul unit ăĠii Legenda figurilor 7.13.3 úi 7.13.4: 1 b conectarea unit ăĠii la o alimentare unde m ăsurile de protec Ġie sunt efective; 2 izola Ġie clasă II sau echivalent ă până la primul dispozitiv de protec Ġie asigurând întreruperea automata a aliment ării; 2a mediu neconductor; 4 scar ă conductoare, dac ă există; Figura 7.13.3 – Exemplu de conectare la toate tipurile de re Ġelele legate la p ământ a unei instala Ġii fixe cu întreruperea automată a aliment ării prin dispozitive de curent diferen Ġial rezidual (DDR), cu sau f ără priză de pământ 4 DDRd30mA 258 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 2576 prize de curent utilizate exclusiv în interiorul unit ăĠii; 7 leg ătură de echipoten Ġializare principal ă; 7a pentru o anten ă, dacă există; 7b pentru trepte exterioare conductoare în contact cu p ământul, dac ă există; 7c pentru o priza de p ământ func Ġională (dacă este necesar); 7d pentru o carcasa conductoare a unit ăĠii; 7e pentru o priza de p ământ cu scop de protec Ġie, dacă există; 10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unit ăĠii; 13 echipament de utilizare curent ă pentru utilizare în interiorul unit ăĠii; 14 dispozitiv de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor, dacă este necesar; 15 dispozitiv de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor (de exemplu disjunctoare uni sau bipolare); 16a dispozitiv de protec Ġie diferen Ġial, de curent diferen Ġial rezidual nominal cel mult 30 mA pentru protec Ġia prin întreruperea automat ă a aliment ării circuitelor utilizate în exteriorul unit ăĠii; 16b dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual pentru protec Ġia prin întreruperea automat ă a aliment ării; 18 born ă sau bară de pământ principal ă; 20 leg ătură de echipoten Ġializare local ă nelegată la pământ. DDR L1 L2 L3 PE 8 2 67 7a 18 10a7b 7d 7e 49 DDR d 30 mA9 9 DDR d 30 mA 10b 16a 16a9 9 9 13 6 14 L1 L2 L3 1a 21 Figura 7.13.5 – Exemplu de conectare la o instala Ġie electric ă fixă, cu orice tip de re Ġea legată la pământ, utilizând un transformator cu separare simpl ă úi o reĠea IT cu o priz ă de pământ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 259 258 DDR L1 L2 L3 8 2 7 7a 18 7b 7d 7c úi/sau 7e 4 14L1 L2 L31aL1 L2L3 PE8 2 7 7a 18 7b 7d 7c úi/sau7e 4 14 L1 L2 L3 1a R < 25 N 5 Figura 7.13.6 – Exemplu de conectare cu o separare simpl ă úi o reĠea cu dispozitiv de supraveghere a izolaĠiei úi întreruperea aliment ării la primul defect, cu sau fără priză de pământ Figura 7.13.7 – Exemplu de conectare cu separare simplă úi o reĠea TN cu sau f ără priză de pământ Legenda figurilor 7.13.5, 7.13.6 úi 7.13.7: 1 a conectarea unit ăĠii la o printr-un transformator de separare simpla; 2 izola Ġie clasă II sau echivalent ă până la primul dispozitiv de protec Ġie (a se vedea punctele 8 úi 9 ) asigurând întreruperea automat ă a aliment ării; 4 scar ă conductoare, dac ă există; 5 conectarea punctului neutru (sau, dac ă nu există, a unui conductor de faz ă) la carcasa conductoare a unit ăĠii; 6 prize de curent pentru utilizare exclusiv în interiorul unit ăĠii; 7 leg ătură de echipoten Ġializare principal ă; 7a pentru o anten ă, dacă există; 7b pentru trepte exterioare conductoare în contact cu p ământul, dac ă există; 7c pentru o priza de p ământ func Ġională (dacă este necesar); 7d pentru carcasa conductoare a unit ăĠii; 7e pentru o priza de p ământ de protec Ġie, opĠională; 8 dispozitive de protec Ġie, dacă este necesar, împotriva supracuren Ġilor úi/sau pentru protec Ġia prin întreruperea automat ă a aliment ării în cazul unui al doilea defect; 9 dispozitiv de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor úi prin întreruperea automat ă a alimentării în caz de al doilea defect; 10a prize de curent trifazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unit ăĠii; 10b prize de curent monofazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unit ăĠii; 13 echipament de utilizare curent ă utilizat exclusiv în interiorul unit ăĠii; 14 dispozitiv de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor, dacă este necesar; 16a dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual, de curent diferen Ġial rezidual nominal cel mult 30 mA pentru protec Ġia prin întreruperea automat ă a aliment ării circuitelor utilizate în exteriorul unit ăĠii; 16b dispozitiv de curent diferen Ġial rezidual pentru protec Ġia prin întreruperea automat ă a alimentării; 18 born ă sau bară de pământ principal ă; 21 transformator pentru echipament de tilizare curent ă, de exemplu 230 V; 25 dispozitiv de control permanent al izola Ġiei. 260 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 259 Legenda fig. 7.13. 8: 1a conectarea uni ăĠii la alimentarea prin transformator asigurând o separare electric ă; 2 izolaĠie de clas ă II sau echivalent ă până la primul dispozitiv de protec Ġie asigurând o întrerupere automat ă a aliment ării; 4 scară conductoare, dac ă există; 6 prize de curent pentru utilizare exclusiv ă în interiorul unit ăĠii; 8 dispozitive de protec Ġie pentru protec Ġia prin întreruperea automat ă a aliment ării în caz de al doilea defect úi daca este necesar, împotriva supracuren Ġilor; 10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unit ăĠii; 11 legătură de echipoten Ġializare izolat ă nelegată la pământ; 13 echipament de utilizare curent ă utilizat în interiorul unit ăĠii; 14 dispozitiv de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor, dacă este necesar; 21 transformator, de exemplu, pentru echipament de utilizare curent ă 230V. 7.14. Instala Ġii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement úi barăci din bâlciuri, parcuri de distrac Ġie úi circuri 7.14.1. Domeniul de aplicare Acest capitol prezint ă prescripĠiile particulare pentru instala Ġia electric ă care să asigure func Ġionarea echipamentelor electrice care fac parte din structuri úi dispozitive pentru agrement, mobile sau transportabile úi instalate temporar, în conformitate cu recomand ările din SR HD 60364-7-740. PrescripĠiile acestui capitol nu se aplic ă instalaĠiilor electrice permanente úi echipamentelor electrice ale maúinilor electrice. 7.14.2. DefiniĠii Pe lângă definiĠiile generale prezentate în normativ se aplic ă următoarele defini Ġii speciale: - bâlci : amplasament care cuprinde una sau mai multe standuri, structuri, dispozitive pentru agrement sau bar ăci instalate pentru agrement; IEC 2675/2000 Figura 7.13.8 – Exemplu de conectare la o instala Ġie electric ă fixă, cu orice tip de re Ġea legată la pământ, utilizând o separare electric ă asigurată de un transformator de izolare MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 261 260- baracă: element care nu este fix, destinat s ă cuprindă în general echipamente pentru jocuri sau demonstra Ġii; - stand : zonă sau structur ă temporar ă utilizată pentru expozi Ġie, publicitate, vânzare úi jocuri; - dispozitiv pentru agrement : manej, stand, construc Ġie de material textil sau de folie, chioúc, scenă de spectacol, cort, barac ă, grădină destinate pentru agrementul publicului; - instalaĠie electric ă temporar ă: instalaĠie electric ă montată úi demontat ă odată cu structura la care este asociat ă. 7.14.3. Tensiunea nominal ă de alimentare a unei instala Ġii electrice temporare al unui dispozitiv pentru agrement trebuie s ă fie maxim 230V/400V tensiune alternativ ă sau 440V tensiune continu ă. Dacă instalaĠia electric ă temporar ă este alimentat ă de la reĠeaua de distribu Ġie publică, oricare ar fi numărul surselor de alimentare, conductoarele de faz ă úi neutru ale acestora nu trebuie interconectate în aval de punctele de alimentare. 7.14.4. Pentru protec Ġia de bază (la atingeri directe) nu se admite protec Ġia prin obstacole. 7.14.5. Pentru protec Ġia de baz ă (la atingere direct ă) se admite ca m ăsură suplimentar ă utilizarea dispozitivelor de curent diferen Ġial rezidual de cel mult 30 mA pentru: - circuitele de iluminat; - circuitele de priz ă pentru un curent de cel mult 32 A; - circuitele pentru alimentarea echipamentelor portabile racordate prin cabluri sau conductoare flexibile al c ărui curent nominal este de cel mult 32 A. 7.14.6. Nu se aplic ă prevederea de la 7.14.5 circuitelor : - de iluminat amplasate în afara zonei de accesibilitate la atingere, dac ă nu sunt alimentate prin prize de curent de uz casnic (sau scopuri similare) sau prize de curent conform SR EN 60309-1 ; - pentru care este utilizat ă ca măsură de protec Ġie alimentarea cu TFJS úi TFJP sau separarea electrică . 7.14.7. Pentru automobilele electrice în miniatur ă pentru diverstisment se admite ca m ăsură tehnică de protecĠie de bază (la atingere direct ă) amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere . 7.14.8. ProtecĠia împotriva úocului electric în caz de defect (atingere indirect ă) se va realiza prin una din următoarele măsuri: - utilizarea întreruperii automate; în cazul circuitelor de alimentare a motoarelor de tensiune alternativ ă dispozitivul DDR trebuie s ă fie cu temporizare sau s ă fie de tip S; - utilizarea unei re Ġele legate la p ământ TN; în acest caz nu trebuie utilizat un conductor PEN în aval de punctul de alimentare a instala Ġiei electrice temporare; - utilizarea unei re Ġele IT pentru instala Ġii tensiune continu ă când este necesar ă continuitatea funcĠionării serviciului; - utilizarea leg ăturii suplimentare de echipoten Ġializare; într-un amplasament destinat animalelor o astfel de leg ătură trebuie s ă conecteze toate p ărĠile conductoare accesibile úi toate părĠile conductoare str ăine care pot fie atinse simultan. 7.14.9. Măsurile tehnice de protec Ġie împotriva úocului electric în caz de defect (atingere indirect ă) prin utilizarea amplasamentelor neconductoare úi prin legătură de echipoten Ġializare nelegat ă la pământ nu sunt admise. 7.14.10. Pentru protec Ġia împotriva úocului electric în caz de defect (atingere indirect ă) a instala Ġiei electrice temporare se va utiliza úi măsura întreruperii automate printr-un DDR al c ărui curent diferenĠial rezidual nominal este de maxim 300 mA, cu temporizare sau de tip S (pentru selectivitate cu circuitele din aval), montat pe circuitul de alimentare a tabloului instala Ġiei temporare. 262 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 261 7.14.11. Motoarele comandate automat sau de la distan Ġă, care nu sunt supravegheate permanent trebuie echipate cu dispozitive de protec Ġie împotriva supratemperaturii cu reanclan úare manual ă. 7.14.12. Fiecare grup ă de circuite apar Ġinând unei categorii de receptoare a unei instala Ġii electrice temporare ale unui dispozitiv de agrement úi fiecare circuit de alimentare a unei instala Ġii exterioare trebuie să fie prevăzute cu întreruptoare u úor accesibile úi clar identificate. 7.14.13. Aparatajul trebuie amplasat numai în dulapuri care nu pot fi deschise decât cu ajutorul unei chei sau a unei scule, cu excep Ġia părĠilor concepute úi prevăzute pentru a fi manevrate de persoane obiúnuite (BA1). 7.14.14. Echipamentele electrice trebuie s ă aibă un grad de protec Ġie de minim IP44. 7.14.15. Cablurile pot fi montate în tuburi de protec Ġie, pe sisteme tip jgheab sau scar ă. Cablurile trebuie s ă aibe o tensiune nominal ă minimă de 450/750 V, cu excep Ġia cablurilor úi a cordoanelor utilizate în interiorul dispozitivelor pentru agrement pentru care tensiunea nominal ă minimă este de 300/500 V. 7.14.16. Traseul cablurilor îngropate trebuie marcat. Cablurile îngropate trebuie s ă fie armate sau protejate în tuburi de protec Ġie clasificate ca 450N în ceea ce prive úte protecĠia împotriva comprim ării úi clasificat ca normal în ceea ce prive úte protecĠia la impact. 7.14.17 . În zonele de acces a publicului úi în zonele de traversare a drumurilor úi aleilor cablurile armate trebuie protejate împotriva deterior ărilor mecanice cu tuburi de protec Ġie. Tuburile de protec Ġie trebuie să corespund ă la: - compresiune – 1250N; - impact - “ridicat”; - coroziune - “mediu/ridicat” (conform anexa 5.7); 7.14.18. Cablurile supuse deplas ărilor trebuie s ă aibe o construc Ġie flexibil ă în execu Ġie grea ( HO7 RNF, HO7 BN4 – F sau similare). 7.14.19. Conexiunile electrice pentru îmbinarea cablurilor trebuie s ă fie realizate în carcase având un grad de protec Ġie cel puĠin IP4X sau IPXXD. 7.14.20. Întreruptoarele trebuie s ă întrerupă conductoarele de faz ă úi conductorul neutru. 7.14.21. Corpurile de iluminat úi ghirlandele luminoase nu se vor suspenda de cablul de alimentare. Dacă acestea sunt montate la mai pu Ġin de 2,5 m fa Ġă sol sau pot fi atinse în mod accidental trebuie fixate ferm, iar accesul la sursa de lumin ă va fi posibil decât dup ă îndepărtarea unei bariere sau a unei carcase cu ajutorul unei scule speciale. 7.14.22. Corpurile de iluminat dintr-o galerie pentru tir sau alt ă demonstra Ġie în care se utilizeaz ă proiectile trebuie protejate corespuz ător împotriva oric ăror deterior ări accidentale. 7.14.23. Un proiector mobil trebuie instalat astfel încât lampa s ă nu fie accesibil ă, cablul de alimentare trebuie să fie flexibil úi să aibe o protec Ġie mecanic ă corespunz ătoare, zonei unde este amplasat. 7.14.24. Corpul de iluminat sau proiectorul trebuie fixate úi protejate astfel ca focalizarea sau concentrarea c ăldurii lămpii să nu poată produce aprinderea unui material. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 263 2627.14.25. Se prevăd circuite separate ce alimenteaz ă corpuri de iluminat echipate cu l ămpi cu desc ărcare în gaze sau firme úi sunt comandate printr-un dispozitiv de oprire de urgen Ġă. 7.14.26. Transformatoarele de securitate trebuie s ă fie conform SR EN 61558-2-6. Convertoarele electronice trebuie s ă fie conform SR EN 61347-2-2. Acestea trebuie montate în afara zonei de accesibilitate la atingere. Circuitul secundar al fiec ărui transformator sau convertor trebuie protejat de un dispozitiv de protec Ġie cu reanclan úare manual ă. 7.14.27. Într-o barac ă sau stand se recomand ă să se amplaseze o priz ă de curent pe metru p ătrat sau metru liniar de perete. 7.14.28. Pentru fiecare dispozitiv pentru agrement trebuie s ă existe un punct de conexiune u úor accesibil marcat cu urm ătoarele caracteristici: - tensiune nominal ă; - curent nominal; - frecvenĠă nominală. 7.14.29. Un automobil electric miniatur ă cu tamponare trebuie alimentat cu o tensiune de maxim 50V tensiune alternativ ă sau 120 V tensiune continu ă. Circuitul în tensiune continu ă trebuie separat electric de reĠeaua principal ă de alimentare printr-un trasformator sau printr-un grup motor generator. 7.14.30. Dacă un generator este instalat într-o cl ădire pentru a alimenta o instala Ġie temporar ă, utilizând o reĠea TN sau TT, legarea la p ământ a instala Ġiei trebuie s ă fie conform subcap.5.5. úi în cazul utilizării unuia sau mai multor electrozi de p ământ, legarea la p ământ trebuie s ă fie conform subcap. 5.5. Cu excep Ġia reĠelei IT, punctul neutru al conexiunii în stea a unui generator trebuie conectat la masa generatorului. 7.15.Instala Ġii electrice pentru sisteme de înc ălzire în pardoseal ă sau tavan 7.15.1. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol se aplic ă la instalarea sistemelor de înc ălzire în pardoseal ă sau tavan care realizează o încălzire direct ă sau un sistem de înc ălzire cu acumularea energiei termice. Ele nu se aplică la instalarea sistemelor de înc ălzire în pere Ġi. Aceste prevederi sunt conforme cu recomand ările standardului SR HD 384.7.753 S1. 7.15.2. Defini Ġii Pentru scopul particular al acestui capitol se definesc urm ătoarele no Ġiuni úi termeni: - sistem de înc ălzire cu acumularea energiei termice, amplasat în pardoseal ă: sistemul de încălzire în care, din cauza unei perioade limitate de înc ărcare, o cantitate redus ă de energie electric ă este transformat ă în căldură disipată prin suprafa Ġa pardoselii în înc ăperea de încălzit într-un timp stabilit; - sistem de înc ălzire direct : sistemul de înc ălzire în tavan sau în pardoseal ă care genereaz ă căldură pe baza energiei electrice, o disip ă în camera de înc ălzit, într-un timp de r ăspândire cât mai mic posibil; - sistem de înc ălzire complementar : sistemul de înc ălzire direct înglobat în pardoseal ă, care completeaz ă un sistem de înc ălzire cu acumulare (ex. în zonele de lâng ă pereĠii exteriori); - zonă fără încălzire : zona complet acoperit ă de mobilier sau p ăstrată disponibil ă pentru mobilier prefabricat; - cablu de înc ălzire : cablu cu sau f ără ecran sau manta metalic ă aparĠinând unui sistem de încălzire fix; 264 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 263- element de înc ălzire flexibil tip plac ă: element format din mai multe straturi laminate electroizolante în care sunt integrate rezistoare electrice, sau un material de baz ă pe care sunt fixate cabluri electrice de înc ălzire izolate; - element de înc ălzire : cablu de înc ălzire sau element de înc ălzire flexibil tip plac ă cu conexiuni reci sau borne fixate rigid, conectate la instala Ġia electric ă; - conexiune rece : cablu izolat sau cordon destinat conect ării elementului de înc ălzire la instalaĠiile electrice; - cablu de înc ălzire cu autoreglare : cablu a c ărui temperatur ă nu poate dep ăúi 70oC úi care nu necesit ă conexiuni reci intermediare pentru conectare la instala Ġia electric ă. 7.15.3. Măsuri de protec Ġie pentru asigurarea securit ăĠii 7.15.3.1 . Măsuri de protec Ġie împotriva úocurilor electrice Pentru protec Ġia de bază (împotriva úocurilor electrice datorate atingerilor directe) nu se admit m ăsurile prin folosirea obstacolelor úi prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere. ProtecĠia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice datorate atingerilor indirecte) se realizeaz ă prin folosirea urm ătoarelor m ăsuri: - întreruperea automat ă a aliment ării prin utilizarea de dispozitive de protec Ġie la curent diferenĠial rezidual (DDR) cu un curent nominal diferen Ġial care să nu depăúească 30 mA; - legături echipoten Ġiale suplimentare: în cazul în care deasupra elementelor de înc ălzire din pardoseal ă sau sub elementele de înc ălzire din tavan este prev ăzut un înveli ú de protec Ġie sau grilaj conductiv acesta trebuie conectat la conductorul de protec Ġie al instala Ġiei electrice prin conductoare de echipoten Ġializare; - utilizarea echipamentelor de clas ă II sau cu izola Ġie echivalent ă; circuitele de alimentare ale acestor echipamente trebuie protejate suplimentar prin utilizarea dispozitivelor DDR al căror curent nominal s ă fie maxim 30 mA; - separarea electric ă. Pentru protec Ġia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice datorat ă atingerilor indirecte) nu se admit măsurile tehnice prin folosirea mediului neconductor úi a legăturilor echipoten Ġiale nelegate la pământ. 7.15.3.2. Măsuri de protec Ġie împotriva supraînc ălzirii. În scopul evit ării supraînc ălzirii sistemelor de înc ălzire din tavan sau pardoseal ă din clădiri, prin limitarea temperaturii în zona de înc ălzire la maxim 80oC, trebuie aplicat ă cel puĠin una din următoarele măsuri: - proiectarea corespunz ătoare a sistemului de înc ălzire; - instalarea corespunz ătoare a sistemului de înc ălzire conform instruc Ġiunilor produc ătorului; - utilizarea dispozitivelor de protec Ġie la suprasarcin ă. Elementele de înc ălzire trebuie conectate la instala Ġia electric ă prin conexiuni reci (astfel încât s ă nu poată fi separate) sau prin borne. Elementele de înc ălzire nu trebuie s ă traverseze rosturile de dilatare. 7.15.4. Alegerea úi montarea echipamentelor Elementele de înc ălzire flexibile tip plac ă trebuie să corespund ă prescripĠiilor SR EN 60335-2-96. Cablurile de înc ălzire se recomand ă să corespund ă prescripĠiilor din SR CEI 60800 (pentru locuin Ġe) sau SR EN 62 395-1 (pentru aplica Ġii industriale). Elementele de înc ălzire pentru instalarea în tavan trebuie s ă aibă o protecĠie mecanic ă cel puĠin IPX1, iar cele pentru instalare în pardoseal ă din beton sau din material similar cel pu Ġin IPX7. Proiectantul sistemelor trebuie s ă întocmeasc ă un plan pentru fiecare element de înc ălzire conĠinând următoarele detalii: - tipul elementului de înc ălzire; - numărul elementelor de înc ălzire instalate; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 265 264- lungimea/suprafa Ġa elementelor de înc ălzire; - densitatea de putere pe suprafa Ġă; - dispunerea elementelor de înc ălzire; - amplasarea/adâncimea elementelor de înc ălzire; - amplasarea cutiilor de jonc Ġiune; - conductoare, ecrane úi elemente similare; - zona instalat ă/încălzită úi zonele fără încălzire; - tensiunea nominal ă; - rezistenĠa electrică nominală(la rece) a elementelor de înc ălzire; - curentul nominal al dispozitivelor de protec Ġie la suprasarcin ă; - curentul diferen Ġial rezidual de func Ġionare al DDR. Acest plan trebuie amplasat lâng ă întreruptorul sistemului de înc ălzire. Proiectul instala Ġiei de înc ălzire în tavan sau pardoseal ă trebuie coordonat cu celelalte proiecte de reĠele de utilit ăĠi pentru a evita folosirea de mijloace de fixare penetrante (ex.: úuruburi pentru opritorul de uúi etc.). 7.16. Instala Ġii electrice pentru rulote sau autorulote 7.16.1. Domeniul de aplicare Prevederile din acest capitol respect ă recomand ările standardului SR HD 384.7.754 S1: 2006 úi se aplică instalaĠiilor electrice interioare ale rulotelor sau au torulotelor pentru tensiuni nominale pân ă la 440 V. Pentru instala Ġiile electrice ale rulotelor care func Ġionează la tensiune continu ă până la 12 V se aplică úi recomand ările standardelor SR EN 1648-1 úi SR EN 1648-2. 7.16.2. DefiniĠii DefiniĠiile specifice acestui capitol sunt: - vehicul de agrement : unitate echipat ă pentru locuit temporar sau sezonier, care îndeplineúte prescrip Ġiile pentru construc Ġie úi utilizarea vehiculelor rutiere; - autorulot ă: vehicul de agrement cu trac Ġiune proprie utilizat pentru turism, care îndeplineúte prescrip Ġiile pentru construc Ġie úi utilizarea vehiculelor rutiere; - rulotă: vehicul de agrement remorcat ut ilizat pentru turism, care îndepline úte prescrip Ġiile pentru construc Ġia úi utilizarea vehiculelor rutiere; - locuinĠă mobilă de agrement : vehicul de agrement transportabil care include mijloace de deplasare, dar nu îndepline úte prescrip Ġiile pentru construc Ġia úi utilizarea vehiculelor rutiere. 7.16.3. Tensiunea nominal ă a instalaĠiei electrice pentru rulote sau autorulote nu trebuie s ă depăúească 230 V tensiune alternativ ă monofazat ă sau 400 V tensiune alternativ ă trifazată. 7.16.4 . ProtecĠia împotriva úocurilor electrice Nu sunt admise m ăsurile prin utilizarea obstacolelor, prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere sau prin amplasamente neconductoare. Circuitele electrice trebuie prev ăzute cu un conductor de protec Ġie, care s ă fie conectat la borna de pământ a rulotei, care leag ă toate masele echipamentelor electrice úi contactele de protec Ġie ale prizelor de curent. În cazul în care tipul de construc Ġie al rulotei nu asigur ă continuitatea, elementele conductoare ale rulotei trebuie conectate la conductorul de protec Ġie în mai multe puncte. SecĠiunea nominal ă a conductoarelor din cupru utilizate în acest scop nu trebuie s ă fie mai mic ă de 4 mm 2 sau o sec Ġiune echivalent ă pentru conductan Ġa úi rezistenĠa mecanic ă pentru alte materiale. Dacă rulota este construit ă din materiale electroizolante, aceste prescrip Ġii nu se aplic ă părĠilor metalice care nu sunt susceptibile s ă ajungă sub tensiune în caz de defect. 7.16.5. Echipamentele electrice situate într-un amplasament umed trebuie s ă aibe un grad minim de protecĠie IP55, conform recomand ărilor din SR EN 60529. 266 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 265 7.16.6. Sisteme de pozare Trebuie utilizate urm ătoarele tipuri de cabluri: - cabluri monopolare flexibile (HO7 HV-K sau similar) pozate în tuburi nemetalice; - cabluri rigide cu conductoare multifilare cu minim 7 toroane (HO7 V-R sau similar) pozate în tuburi nemetalice; - cabluri cu manta obi únuită din policloropren (HO5 RN-F sau echivalent). Dacă nu sunt pozate în tuburi, cablurile trebuie fixate prin bride electroizolante la intervale de maxim 0,4 m pe traseu vertical úi 0,25 m pe traseu orizontal. Tuburile trebuie s ă îndeplineasc ă condiĠiile din standardul SR EN 61386. Nu se admit tuburi din polietilen ă. Materialul tuburilor úi cutiilor de conexiuni trebuie s ă fie conform standardelor pe p ărĠi SR EN 60695-2, dac ă nu sunt indicate alte produse în specifica Ġii. Deoarece sistemele de pozare sunt supuse vibra Ġiilor, ele trebuie protejate împotriva deterior ărilor mecanice fie prin amplasament, fie prin protec Ġie suplimentar ă. Sistemele de pozare care traverseaz ă părĠile metalice trebuie protejate prin presetupe sau garnituri de trecere corespunz ătoare, cu fixare sigură úi prin măsuri pentru evitarea deterior ărilor produse de muchiile ascu Ġite sau părĠile abrazive. În compartimentul buteliilor de gaz este interzis ă montarea sau traversarea sistemelor de pozare. SecĠiunea conductoarelor trebuie s ă fie corespunz ătoare pentru curen Ġii admisibili ai sarcinilor conectate la rulot ă, dar nu mai mic ă de 1,5 mm2 Cu sau echivalent. Cablurile utilizate în circuite de tensiuni diferite tr ebuie pozate separat pentru a nu exista contact fizic între ele. Conexiunile cablurilor trebuie realizate în cutii corespunz ătoare. Când capacul poate fi înl ăturat cu uúurinĠă fără ajutorul unei scule, conexiunile trebuie izolate. 7.16.7. Aparataj Conectorul racordului rulotei trebuie realizat conform cu recomand ările din SR EN 60309-2, corespunz ător tipului de conector úi trebuie s ă cuprindă: - o fiúă conform SR EN 60309-2; - un cablu flexibil de tip HO7 RN-F sau echivalent, prev ăzut cu conductor de protec Ġie având următoarele caracteristici: -lungime max. 25m -secĠiune minim ă pentru un curent nominal de 16A: 2,5mm 2 Cu sau echivalent (pentru curenĠi nominali mai mari, sec Ġiunea trebuie aleas ă astfel încât s ă asigure declan úarea dispozitivului de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor, pentru un curent de scurtcircuit minim la cap ătul cordonului de alimentare); -culoare de identificare conform SR HD 308; -conector conform SR EN 60309-2. Racordul rulotei trebuie instalat: - la maxim 1,80 m deasupra solului; - într-un amplasament u úor accesibil; - într-un loca ú corespunz ător prevăzut cu capac, în exteriorul rulotei. Lângă locaúul pentru pentru racord, în exteriorul rulotei, trebuie s ă existe urm ătoarele informa Ġii: - tensiune nominal ă; - curent nominal; - frecvenĠa. Orice instala Ġie electric ă internă trebuie echipat ă cu un dispozitiv de întrerupere a tuturor conductoarelor active úi a conductorului neutru, amplasat în rulot ă, într-un loc u úor accesibil. În apropierea acestui dispozitiv trebuie fixat ă o notă cu instruc Ġiuni de exploatare. Toate circuitele terminale trebuie protejate pe conductoarele de faz ă împotriva supracuren Ġilor. În cazul unui singur circuit final, dispozitivul de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor poate fi utilizat ca dispozitiv de întrerupere. Accesoriile, precum întreruptoarele, duliile úi altele similare, nu trebuie s ă aibă părĠi metalice. Prizele de curent de joas ă tensiune trebuie s ă fie prevăzute cu contact de protec Ġie pentru conectarea MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 267 266conductorului de protec Ġie. Dacă în rulotă sunt prev ăzute prize de TFJS, prizele vor fi diferite pentru a nu permite gre úeli în conectarea fi úelor. Orice echipament conectat permanent la instala Ġia fixă trebuie s ă fie comandat printr-un întreruptor amplasat fie pe echipament, fie în apropierea acestuia. 7.17. Instala Ġii electrice pentru firme úi reclame luminoase 7.17.1. Proiectarea úi executarea instala Ġiei electrice interioare úi exterioare a firmelor úi reclamelor luminoase trebuie s ă se facă respectându-se pe lâng ă prevederile din subcap. 5.3., condi Ġiile din capitolul de fa Ġă, recomand ările normei SR EN 50107 (standard pe p ărĠi) úi prevederile instruc Ġiunilor tehnice ale produc ătorului firmei/reclamei luminoase. Materialele din care se execut ă firma/reclama luminoasă trebuie să fie omologate din punctul de vedere al reac Ġiei la foc. 7.17.2. DistanĠa de la părĠile sub tensiune ale firmelor úi reclamelor luminoase amplasate în exteriorul clădirilor, pân ă la sol úi respectiv pân ă la elemente ale constuc Ġiilor, trebuie s ă fie de cel pu Ġin: - 3,0 m pân ă la sol (trotuare etc.); - 1,5 m pân ă la balcoane, terase, ferestre; - 3,0 m pân ă la acoperi úuri accesibile în mod normal; - 1,0 m pân ă la acoperi úuri inaccesibile în mod normal; În cazul în care aceste distan Ġe nu pot fi respectate, construc Ġia firmelor úi reclamelor luminoase se realizează în aúa fel încât s ă nu permit ă accesul direct la niciuna din p ărĠile ei sub tensiune. Firmele úi panourile luminoase executate din materiale din clase de reac Ġie la foc C, D, E úi F, vor fi amplasate numai pe fa Ġade úi pereĠi exterioare (inclusiv elemen tele de placare, izolare termic ă) din clasele de reac Ġie la foc A1 sau A2 s1do, potrivit reglement ărilor specifice. 7.17.3. DistanĠa minimă pe orizontal ă de la firme sau reclame luminoase pân ă la cea mai apropiat ă linie de contact pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie s ă fie de 2,2 m. 7.17.4. DistanĠa minimă de la firma sau reclama luminoas ă până la suporturile liniilor de contact ale tramvaielor sau troleibuzelor (stâlpi, console, suspensii etc.) în leg ătura cu pământul, trebuie s ă fie de 0,5 m. 7.17.5 . DistanĠa minimă de la părĠile neizolate aflate sub tensiune înalt ă ale firmelor úi reclamelor pân ă la elemente din materiale combustibile din clasa de reac Ġie la foc B, conform reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor, trebuie s ă fie cel pu Ġin de 10 cm; dac ă această distanĠă nu poate fi asigurat ă, părĠile neizolate trebuie protejate prin elemente din materiale izolante incombustibile. 7.17.6. Firmele úi reclamele luminoase cu l ămpi cu desc ărcări electrice, alimentate la tensiune înalt ă amplasate în interiorul construc Ġiilor, în vitrine închise sau deschise sau în locuri accesibile persoanelor neautorizate, trebuie realizate în a úa fel încât s ă nu fie posibil accesul la p ărĠile lor aflate sub tensiune. 7.17.7. Alimentarea cu energie electric ă a lămpilor cu desc ărcări electrice la tensiune înalt ă ale firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux magnetic, ale c ăror caracteristici nominale se aleg în func Ġie de acelea ale l ămpilor. Transformatoarele se instaleaz ă în cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai multe transformatoare, care se prev ăd cu blocaj, astfel încât deschiderea lor s ă fie însoĠită de întreruperea alimentării din reĠea pe toate fazele. 7.17.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primar ă, în interiorul cutiei transformatoarelor, cu excep Ġia celor pentru blocaj úi pentru îmbun ătăĠirea factorului de putere. 7.17.9. Transformatoarele se amplaseaz ă, în măsura posibilit ăĠilor, cât mai aproape de l ămpile ce 268 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 267trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor în interiorul cl ădirilor numai în locuri inaccesibile persoanelor neautorizate úi numai cu condi Ġia utilizării cablurilor pentru tensiune înalt ă ecranate. 7.17.10. În clădirile noi care urmeaz ă să fie dotate cu firme luminoase se prev ăd firide speciale în care se instaleaz ă transformatoarele împreun ă cu dispozitivele de conectare úi de programare. 7.17.11. Tranformatoarele se alimenteaz ă prin circuite independente de acelea ale altor receptoare, pe un circuit putând fi alimentate cel mult 5 transfor matoare. Fiecare circuit trebuie protejat prin siguran Ġe fuzibile sau disjunctoare. 7.17.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se execut ă cu conductoare sau cabluri cu întârziere la propagarea fl ăcării , iar sec Ġiunea minim ă admisă pentru conductoarele de cupru este de 2,5 mm2. În cazul în care aceste circuite se pozeaz ă la exterior, ele trebuie protejate în tuburi metalice etanúe. La clădirile înalte úi foarte înalte, circuitele pentru alimentarea transformatoarelor úi/sau firmelor/reclamelor luminoase se execut ă cu cabluri rezistente la foc pe o durat ă de cel pu Ġin 30 minute. 7.17.13. Circuitele pentru alimentarea firmelor úi reclamelor luminoase trebuie prev ăzute cu dispozitive de protec Ġie úi comandă amplasate în loc accesibil. 7.17.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prev ăzute cu deconectare vizibil ă úi sigură pe toate fazele. 7.17.15. InstalaĠia electric ă cu tensiuni peste 1000 V a firmelor úi reclamelor luminoase se execut ă cu cabluri electrice, cu tensiunea de încercare de cel pu Ġin 15000V. Conexiunile trebuie s ă fie realizate cu ajutorul unor borne conforme cu EN 60999-1 pentru a avea un contact electric cât mai bun. Dacă instalaĠia electric ă de înaltă tensiune a firmei sau reclamei este montat ă în exterior, trebuie utilizate conductoare electrice cu izola Ġie suplimentar ă, rezistent ă la intemperii. 7.17.16. Intrările úi ieúirile tuburilor sau conductoarelor electrice din cutia transformatorului trebuie protejate prin izolatoare de trecere, prin tile sau pipe de por Ġelan, după caz, montate în a úa fel încât s ă nu fie posibil ă pătrunderea apei sau a z ăpezii în interiorul cutiei. 7.17.17. Toate p ărĠile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune (construcĠia metalic ă a firmei, cutia transformatoarelor, carcasa transformatoarelor, tuburile metalice de protec Ġie etc.), trebuie conectate la instala Ġia de legare la p ământ comun ă a clădirii (conform prevederilor subcap.4.1). 7.18. Instala Ġii electrice pentru alimentarea cu energie electric ă a echipamentelor ascensoarelor, ma úinilor de ridicat úi transportat Ascensoare 7.18.1. La proiectarea úi executarea instala Ġiilor electrice pentru alimentarea cu energie electric ă a echipamentelor ascensoarelor trebuie respectate, pe lâng ă condiĠiile generale din prezentul normativ úi prevederile instruc Ġiunilor tehnice ale produc ătorului de ascensoare. 7.18.2. La blocurile de locuin Ġe, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensoarelor trebuie racordată la tabloul comun de lumin ă úi putere (for Ġă). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 269 2687.18.3. La clădirile încadrate din punctul de vedere a condi Ġiilor de evacuare în caz de urgen Ġă BD3 úi BD4 (anexa 5.2), coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordeaz ă la tabloul general sau la un tablou de putere (for Ġă), înaintea întreruptorului general sau a siguran Ġelor generale. 7.18.4. Alimentarea cu energie electric ă a tablourilor ascensoarelor de pompieri în caz de incendiu, trebuie asigurat ă din două surse de alimentare independente, în condi Ġiile prevăzute la subcap. 7.22 úi SR EN 81-72 sau alte reglement ări echivalente. La aceste tablouri se racordeaz ă numai ascensoarele de pompieri. 7.18.5. Coloanele pentru alimentarea tabloului ascensorului de pompieri în caz de incendiu trebuie realizate cu cabluri rezistente la foc sau cu un sistem de cablaj care s ă-úi păstreze caracteristicile de protecĠie pe o perioada de cel pu Ġin 120 minute. 7.18.6. Alimentarea instala Ġiilor electrice ale ascensoarelor de materiale se face din tabloul general din clădirea respectiv ă sau dintr-un tablou secundar de putere (for Ġă). 7.18.7. SecĠiunea coloanei tabloului ascensorului se dimensioneaz ă pentru c ăderea de tensiune la pornire admis ă, conform instruc Ġiunilor produc ătorului ascensorului sau, în lipsa acestora, pentru o cădere de tensiune la pornire de cel mult 3% fa Ġă de tensiunea nominal ă. 7.18.8. Pentru iluminatul pu Ġului închis al ascensorului trebuie prev ăzut în tabloul ascensorului un circuit independent de alte circuite. 7.18.9. La blocurile de locuin Ġe, circuitul iluminatului pu Ġului de ascensor se racordeaz ă la tabloul comun de lumin ă úi putere (for Ġă). Întreruptorul pentru comanda acestui circuit se prevede în interiorul acestui tablou. La clădirile prev ăzute cu iluminat de securitate de evacuare alimentat din surs ă de rezerv ă, circuitul pentru iluminatul pu Ġului ascensorului se alimenteaz ă din circuitele acestui iluminat. Circuitul pentru iluminatul pu Ġului ascensorului de pompieri în caz de incendiu se racordeaz ă din tabloul ascensorului respectiv. 7.18.10. Coloanele de alimentare ale tablourilor ascensoarelor (persoane, marf ă, de pompieri) úi circuitul de iluminat pentru pu Ġul ascensorului se protejaz ă cu tuburi de protec Ġie pe toate por Ġiunile de traseu pe care exist ă pericol de deteriorare mecanic ă. 7.18.11. ProtecĠia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice prin atingere indirect ă - atingerea părĠilor metalice ale ascensorului care în mod normal nu se afl ă sub tensiune) se realizeaz ă conform prevederilor din subcap. 4.1. Glisierele ascensoarelor pot fi utilizate drept conductoare naturale de legare la p ământ conform subcap. 5.5. Maúini de ridicat úi transportat 7.18.12. Liniile de contact pentru ma úini de ridicat úi transportat trebuie proiectate úi executate respectându-se pe lâng ă prevederile generale din prezentul normativ úi instrucĠiunile tehnice ale furnizorului. 7.18.13. Materialul liniei de contact se alege avându-se în vedere condi Ġiile de mediu în care aceasta urmează să lucreze úi în funcĠie de tipul culeg ătorilor de curent electric. 7.18.14. SecĠiunea coloanei de alimentare a liniei, sec Ġiunea liniei úi modul de alimentare a liniei se aleg astfel încât la curentul de pornire suma tuturor c ăderilor de tensiune (pe coloan ă úi linie) pentru poziĠia cea mai defavorabil ă de funcĠionare a ma úinilor să respecte prevederilor furnizorului. În lipsa acestora c ăderile de tensiune trebuie s ă nu depăúească 12% la tensiune alternativ ă úi 15% tensiune continuă. 270 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 269 7.18.15. În cazul în care o linie de contact alimenteaz ă mai multe ma úini de ridicat sau transportat, la ambele capete ale liniei se prev ăd zone de repara Ġie având o lungime cel pu Ġin egală cu lungimea unei maúini. Între zona de repara Ġie úi restul liniei se las ă un "rost de separa Ġie". Zona de repara Ġie trebuie prevăzută cu posibilitatea de scoatere de sub tensiune a zonei úi legarea zonei la p ământ în timpul reparării unei ma úini. 7.18.16. În afară de aparatele de protec Ġie de la tabloul din care pleac ă coloana ce alimenteaz ă linia, se prevede suplimentar un dispozitiv de separare cu blocaj mecanic pentru deconectarea aliment ării liniei în timpul repara Ġiilor úi reviziilor ei, care se monteaz ă într-un cofret la care are acces numai personalul autorizat. 7.18.17. ProtecĠia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice prin atingere indirect ă) se realizeaz ă prin legarea la conductorul de protec Ġie PE úi la pământ, conform subcap. 4.1 úi 5.5. 7.18.18. InstalaĠiile de ridicat úi transportat cu cale de rulare se leag ă la pământ folosind úinele căii de rulare drept conductor de protec Ġie în condi Ġiile prevăzute în subcap. 5.5. 7.19. Instala Ġii electrice pentru echipamente informatice 7.19.1. InstalaĠiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucr ării informa Ġiilor se proiecteaz ă úi se execut ă respectânduse pe lâng ă prevederile prezentului normativ úi recomand ările din standardul pe p ărĠi SR EN 60950. 7.19.2. InstalaĠiile electrice pentru echipamente informatice se vor alimenta de regul ă dintr-o re Ġea TN- S, pentru a mic úora pericolul de avarie prin supracuren Ġi úi fenomene EMC (perturba Ġii electromagnetice). Re Ġelele TT úi IT se pot utiliza numai conform art. 7.19.12 úi 7.19.13. 7.19.3. Toate conductoarele de protec Ġie utilizate trebuie s ă fie din cupru. 7.19.4. Este obligatorie separarea circuitelor de putere (for Ġă) de circuitele pentru semnalizari (curen Ġi electrici „slabi“). 7.19.5. Pe traseele verticale se recomand ă o distanĠă de 30 cm între circuitele de putere (for Ġă) úi cele pentru semnaliz ări neecranate. 7.19.6. Pe treseele orizontale se recomand ă o distanĠă de minimum 5 cm între circuitele de putere (forĠă) úi cele pentru semnaliz ări neecranate. 7.19.7. Pentru a evita perturba Ġiile cauzate de aparate care produc câmpuri electromagnetice (de ex. balasturi pentru l ămpi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomand ă o distanĠă de minim 30 cm între aceste aparate úi traseul circuitelor pentru semnaliz ări. 7.19.8. Intersectarea circuitelor de putere (for Ġă) cu cele pentru semnaliz ări se recomand ă să se facă la un unghi de 90oC. 7.19.9. În distribu Ġiile orizontale se recomand ă folosirea plintelor cu mai multe compartimente separate prin pereĠi despărĠitori cu rol de ecranare. Circuitele de putere (for Ġă) se amplaseaz ă în partea de sus a plintelor, canalelor, iar circuitele pentru semnaliz ări se amplaseaz ă în compartimentul cel mai de jos, cât mai aproape de planul maselor. 7.19.10. În cazul în care curentul electric de fug ă prezumat din echipamentele informatice este mai MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 271 270mare de 10 mA, protec Ġia în caz de defect (împotriva úocurilor electrice prin atingere indirect ă) este realizată dacă se respect ă una din urm ătoarele condi Ġii: a) conductorul de protec Ġie utilizat se alege conform subcap. 4.1 úi 5.5 dar trebuie s ă aibă o secĠiune de cel pu Ġin 10 mm2 cupru. Se admite folosirea mai multor conductoare legate în paralel dac ă suma sec Ġiunilor acestora este de cel pu Ġin 10 mm2 cupru; b) se prevede un dispozitiv de control al continuit ăĠii circuitului de legare la p ământ care s ă deconecteze automat alimentarea cu energie electric ă în momentul întreruperii acestei continuităĠi; c) atunci când echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu înf ăúurări distincte sau prin intermediul unei surse care s ă prezinte o separare electric ă între circuitul primar úi secundar (de ex. grup motor-generator, UPS) circuitele secundare se realizeaz ă, de preferin Ġă, în reĠea TN úi pentru aplica Ġii specifice în re Ġea IT. Legarea la p ământ se face cu respectarea condi Ġiilor de la pct. a) úi b). Aceste prevederi se aplic ă úi la un circuit care alimenteaz ă mai multe echipamente úi în care suma curenĠilor electrici de fug ă depăúeúte 10 mA. 7.19.11. În cazul re Ġelei de alimentare TT, circuitul trebuie prev ăzut cu un dispozitiv de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual al c ărui curent nominal de func Ġionare rezult ă din condi Ġiile: AL n RU II2 21dd' în care: I1 – este curentul total de fug ă prezumat, [A]; nI'- curentul nominal de func Ġionare al dispozitivului de protec Ġie diferen Ġial, [A]; UL- tensiunea de atingere maxim ă admisă, [V]; RA – rezisten Ġa de dispersie a prizei de p ământ, [:]; 7.19.12. Se recomand ă ca echipamentele având curen Ġi electrici de fug ă importan Ġi să nu fie legate direct la o re Ġea IT, datorit ă dificultăĠii monitoriz ării (semnaliz ării) primului defect. Se recomand ă ca echipamentul s ă fie alimentat printr-o re Ġea TN (racordat ă la reĠeaua principal ă IT), prin intermediul unui transformator. 7.19.13. ProtecĠia împotriva supratensiunilor se va realiza conform cu subcap. 4.4. 7.20. Instala Ġii electrice în construc Ġii din lemn Echipamente 7.20.1. La proiectarea úi executarea instala Ġiilor electrice din construc Ġii din lemn se vor respecta pe lângă prevederile din capitolul 3 úi subcap. 4.2 úi recomand ările din SR HD 384.4.42 S1 úi SR HD 384.4.482 S1 úi cele din prezentul subcapitol. 7.20.2. La executarea instala Ġiilor electrice înglobate în elementele de construc Ġie din lemn se folosesc conductoare sau cabluri din cupru. Cablurile ce se monteaz ă în contact direct cu lemnul trebuie s ă fie cu întârziere la propagarea fl ăcării, conform cu recomand ările din SR EN 50266. 7.20.3. Se recomand ă utilizarea conductoarelor úi cablurilor înc ărcate cu circa 85% din curentul maxim admisibil. 7.20.4. Tablourile electrice de distribu Ġie trebuie s ă fie confec Ġionate din materiale incombustibile sau cu întârziere la propagarea fl ăcării (care satisfac proba cu fir incandescent la 960oC conform SR EN 60695-2-11) úi să fie nehigroscopice. 272 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 271 7.20.5. Dozele de deriva Ġie úi de aparat trebuie executate din metal sau din materiale plastice care satisfac proba cu fir incandescent la 960oC conform SR EN 60695-2-11 úi trebuie s ă fie etanúe. IzolaĠiile ce protejeaz ă conexiunile trebuie de asemenea s ă satisfacă proba cu firul incandecent la temperatura de 960oC. 7.20.6. Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie s ă prezinte cel pu Ġin gradul de protec Ġie IP 5X executate din materiale cu întârziere la propagarea fl ăcării (pentru cel pu Ġin 750oC conform SR EN 60695-2-11). L ămpile trebuie s ă fie protejate împotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu dispersoare din materiale plastice rezistente la úocuri mecanice (de exemplu policarbonat), cu gr ătare sau sticl ă rezistentă. 7.20.7. Corpurile de iluminat trebuie confec Ġionate din materiale incombustibile sau s ă fie omologate pentru montaj direct pe lemn. 7.20.8. Tuburile, plintele, canalele de protec Ġie trebuie s ă fie metalice sau din materiale plastice omologate pentru montaj în construc Ġii din lemn, cu sau f ără halogeni. 7.20.9. Accesoriile de îmbinare ale tuburilor, plintelor úi canalelor trebuie s ă asigure aceea úi rezistenĠă mecanică, izolaĠie electric ă, grad de etan úare, rezisten Ġă la temperatur ă ca úi tuburile, plintele úi canalele la care se folosesc. 7.20.10. Se admite folosirea ca doze de deriva Ġie a părĠilor fixe, special prev ăzute în corpurile de iluminat, în condi Ġiile subcap. 5.3.6 DistribuĠii úi condiĠii de montaj 7.20.11. ExecuĠia distribu Ġei electrice în construc Ġii din lemn se face dup ă terminarea structurii, a acoperiúului úi închiderii perimetrale ale acestora. 7.20.12. Atunci când instala Ġia electric ă este înglobat ă în interiorul elementelor de construc Ġie, se recomand ă ca circuitele s ă se monteze între placa dinspre interior a peretelui úi bariera de vapori, iar unde bariera de vapori este integrat ă în placa dinspre interior a peretelui, între acesta úi izolaĠie. 7.20.13. În situaĠia în care apar deterior ări ale barierei de vapori în timpul execu Ġiei distribu Ġiei, acestea trebuie remediate asigurând continuitatea úi etanúeitatea barierei de vapori. 7.20.14. Pozarea tuburilor úi a dozelor se face înainte de montarea materialului fonoizolant. 7.20.15 . Se admite numai montarea aparent ă în contact direct cu elementele de construc Ġie din lemn a tuburilor, plintelor sau canalelor de protec Ġie din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn, aparatele úi echipamentele electrice cu grad de protec Ġie minim IP54 sau omologate pentru montarea pe lemn. În cazurile în care gradul de protec Ġie al echipamentelor electrice este inferior gradului IP 54 se vor respecta prevederile de la 3.0.3.8. 7.20.16. Tuburile úi canalele de protec Ġie metalice úi tuburile din materiale p lastice cu întârziere la propagarea fl ăcării úi omologate pentru montarea pe lemn, se monteaz ă direct pe elemente combustibile ale construc Ġiei, atât în montaj aparent cât úi în interiorul pere Ġilor sau plan úeelor. 7.20.17. Tuburile flexibile din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn se utilizeaz ă numai pentru protec Ġia conductelor pe trasee scurte, dificil de realizat cu tub rigid. 7.20.18. La montarea dozelor în pere Ġii exteriori, pe lâng ă asigurarea continuit ăĠii barierei de vapori, se MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 273 272urmăreúte úi păstrarea continuit ăĠii stratului de termoizola Ġie. 7.20.19 . La proiectarea úi executarea instala Ġiilor electrice se vor respecta solu Ġii tehnice ce se stabilesc de comun acord cu proiectantul structurii de rezisten Ġă. 7.20.20. Dozele metalice úi din materiale plastice cu grad de protec Ġie mai mic de IP 54 se monteaz ă respectându-se condi Ġiile de la art.7.20.18. 7.20.21. Circuitele electrice vor fi prev ăzute cu protec Ġie diferen Ġială úi conductor de protec Ġie. 7.20.22. Se recomand ă reducerea, pe cât posibil, a num ărului de doze de ramifica Ġie pe parcursul unui circuit. 7.20.23. Legăturile electrice trebuie realizate astfel încât s ă nu permit ă formarea de scântei sau arcuri electrice. DistribuĠii în cabluri 7.20.24. La trecerea prin elementele combustibile, cablurile se protejeaz ă în tuburi metalice. 7.20.25. Fixarea cablurilor se face numai cu elemente prefabricate care s ă nu le útranguleze úi care să nu aibă muchii tăioase care pot deteriora izola Ġia acestora. 7.20.26. DistanĠele maxime între elementele de fixare a cablurilor trebuie s ă fie: - 50 cm, la montajul orizontal úi 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate montate aparent; - 80 cm, la montajul orizontal úi 150 cm, la montajul vertical, pentru cablurile armate. 7.20.27. Cablurile se fixeaz ă la maximum 10 cm de intrarea în doze sau în aparate. 7.20.28. Golurile din elementele de construc Ġie trebuie s ă aibă un diametru mai mare cu ¼ decât diametrul exterior al cablului. 7.20.29. Circuitele electrice pentru înc ălzire realizate cu cabluri înglobate în elemente de construc Ġie din lemn úi care sunt armate, trebuie protejate la curent diferen Ġial rezidual de cel mult 100 mA. 7.20.30. În cazul în care alimentarea instala Ġiei electrice de înc ălzire se face dintr-o re Ġea IT impedan Ġa dispozitivului de control permanent al izola Ġiei úi caracteristicile dispozitivelor de protec Ġie la curent diferenĠial trebuie alese astfel încât s ă asigure întreruperea în cazul apari Ġiei primului defect de izola Ġie. Conductorul de protec Ġie al circuitului de înc ălzire se leag ă la fiecare din extremit ăĠile armăturii sau la înveliúul metalic al cablului de înc ălzire. ProtecĠii úi măsuri de protec Ġie 7.20.31. În cazul re Ġelelor TN úi TT, circuitele care alimenteaz ă receptoarele de lumin ă úi prize se protejează fiecare la suprasarcin ă scurtcircuit úi la curent rezidual diferen Ġial cu curentul nominal de cel mult 30 mA. 7.20.32. În reĠeaua IT, dac ă sunt prev ăzute dispozitive diferen Ġiale de protec Ġie, trebuie s ă se prevad ă úi un dispozitiv de control permanent al izola Ġiei pe fiecare circuit care deserve úte încăperi din lemn. 7.20.33. În circuitele TFJP úi TFJS părĠile active trebuie s ă îndeplineasc ă una din condi Ġiile: 274 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 273- să fie protejate în înveli úuri cu gradul de protec Ġie IP 2X; - să fie protejate cu o izola Ġie care să suporte o tensiune de încercare de 500 V timp de 1 min, oricare ar fi tensiunea nominal ă a circuitului. 7.20.34. Branúamentul la care este racordat ă instalaĠia electric ă trebuie să fie prevăzut cu un întreruptor automat cu protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual de cel mult 300 mA de tip S. Asigurarea selectivit ăĠii protecĠiilor se face respectând prevederile subcap. 4.1. 7.21. Instala Ġii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru îmbun ăĠirea factorului de putere 7.21.1. În instala Ġiile electrice cu condensatoare pentru îmbun ătăĠirea factorului de putere, respectiv pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric, se utilizeaz ă condensatoarele deriva Ġie, fixe sau reglabile în trepte, dup ă caz. Se recomand ă utilizarea condensatoarelor cu pierderi în dielectric cât mai mici úi a condensatoarelor cu dielectric biodegradabil. 7.21.2. Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel încât pierderile de putere úi energie s ă fie cât mai mici, în unele din urm ătoarele moduri: - centralizat, la tablourile generale de distribu Ġie sau tablourile de distribu Ġie ale grupurilor de receptoare; - local (individual), la bornele receptorului electric; - mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local). 7.21.3. Valoarea puterii reactive a condensatoarelor destinate îmbun ătăĠirii factorului de putere úi modul de instalare a acestora (art. 7.21.2.) se stabile úte pe baza unei analize tehnico-economice efectuată conform prevederilor reglement ărilor tehnice referitoare la compensarea puterii reactive în reĠelele electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali úi similari. 7.21.4. Nu se instaleaz ă instalaĠii cu condensatoare pentru îmbun ătăĠirea factorului de putere înainte de realizarea unui studiu privind distorsiunea curbei de tensiune a locul de montare. La consumatori electrici cu regim deformant (datorit ă receptoarelor produc ătoare de armonice de tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplaseaz ă în puncte în care factorul de distorsiune úi nivelul armonicelor nu conduc la solicit ări ale instala Ġiilor peste limitele admisibile ( Umax = 1,1 Un; Imax = 1,3 In úi Qmax = 1,42 Qn, unde Un, In, Qn sunt valori nominale în regim sinusoidal). În cazul în care rezult ă o depăúire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau m ăsuri de utilizare a instala Ġiilor de limitare, filtrare, compensare a armonicilor perturbatoare (conform recomand ărilor din reglement ările tehnice referitoare la compensarea puterii reactive în re Ġelele electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali úi similari). 7.21.5. La consumatorii electrici cu sarcini reactive fluctuante care produc fluctua Ġii de tensiune (flicker), se prev ăd instalaĠii statice de compensare automat ă a variaĠiilor de putere reactiv ă, corelat cu necesitatea reducerii fluctua Ġiilor de tensiune la valori normate. 7.21.6. În cazul compens ării centralizate, bateriile de condensatoare trebuie prev ăzute cu aparate de comutaĠie pentru cuplare-decuplare la re Ġeaua electric ă. Dacă sarcina reactiv ă este variabil ă în timp, se prevăd baterii de condensatoare frac Ġionabile, comutabile automat în trepte de putere reactiv ă. 7.21.7. La consumatorii cu posturi de transformare proprii, în cazul compens ării centralizate automate, se interzice func Ġionarea în gol a transformatorului, cu bateria de condensatoare conectat ă. 7.21.8. Compensarea local ă (individual ă) a energiei reactive consumate se prevede pentru receptoare MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 275 274inductive cu consum mare de putere reactiv ă úi cu funcĠionare continu ă úi pentru cele de putere foarte mică, dar aflate în num ăr foarte mare (de ex. l ămpi cu desc ărcare în gaze úi/sau vapori metalici). 7.21.9. În cazul compens ării locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron, transformator etc.), puterea reactiv ă a bateriei de condensatoare trebuie s ă compenseze cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului. 7.21.10. Circuitul de alimentare al bateriei de condensatoare (cabluri, aparate de ac Ġionare úi protecĠie) se dimensioneaz ă la un curent electric de 1,5 ori curentul nominal al bateriei. 7.21.11. Dacă circuitul se protejaz ă cu întreruptor automat (disjunctor) acesta se regleaz ă astfel: - pentru protec Ġie la suprasarcin ă la 1,5 ori curentul nominal al bateriei; - pentru protec Ġie la scurtcircuit la cel pu Ġin 5 ori curentul nominal al bateriei. 7.21.12. Bateriile de condensatoare se prev ăd cu dispozitive de desc ărcare automate sau manuale, alese astfel încât dup ă cel mult 1 minut de la dec onectarea bateriei de la re Ġea, tensiunea rezidual ă la bornele ei să scadă sub 42 V. La bateriile de condensatoare frac Ġionabile cu trepte comutabile se prev ăd dispozitive de desc ărcare automat ă. Fac excep Ġie úi nu se prev ăd cu dispozitive speciale de desc ărcare, condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor. 7.21.13. Bateriile de condensatoare se instaleaz ă, de regul ă, în încăperi separate de categoria BA5 (EE) pe stelaje metalice sau în dulapuri speciale. În încăperile în care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigur ă menĠinerea condi Ġiilor de tempertur ă úi umiditate cerute de produc ătorul lor. Ele se amplaseaz ă astfel încât s ă fie ferite de ap ă, praf, agen Ġi corozivi, lovituri, vibra Ġii, căldură, foc, luându-se m ăsuri corespunz ătoare de protec Ġie. Fac excep Ġie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de produc ător). Acestea pot s ă fie instalate în înc ăperi de clasa BA5 (EE) (de ex. în înc ăperea tabloului general de distribuĠie), în înc ăperi de produc Ġie, luându-se m ăsuri de protec Ġie împotriva atingerilor sau în tablourile electrice înch ise, de alimentare úi comand ă ale receptoarelor (de ex. ale motoarelor asincrone). 7.21.14. Montarea pe stelaje a bateriilor de condensatoare úi a conductelor de leg ătură se face astfel încât o persoan ă să nu poată atinge simultan dou ă părĠi metalice la o în ălĠime mai mic ă de 2,5 m úi între care exist ă o tensiune mai mare de 120 V. Accesul personalului în spa Ġiul bateriilor de condensatoare este permis numai personalului autorizat úi numai dup ă deconectarea úi descărcarea în prealabil a acestora pe rezistoarele de desc ărcare. 7.22. Instala Ġii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu. 7.22.1. Alimentarea cu energie electric ă a tabloului de distribu Ġie al staĠiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu úi al altor dispozitive de securitate la incendiu trebuie asigurat ă după caz astfel: a) dintr-o singur ă sursă de alimentare . Se consider ă o singură sursă de alimentare racordarea la un post de transformare al sistemului energetic na Ġional, la o central ă electrică, la reĠeaua de joas ă tensiune a furnizorului prin firida de bran úament sau la tabloul general de distribu Ġie al clădirii (dacă firida de bran úament sau tabloul general de distribu Ġie îndeplinesc condi Ġiile de la art. 7.22.2.). Alimentarea de la o singur ă sursă, într-una din variantele de mai sus, se face la instala Ġiile la care, conform normativului NP 086-05, nu se prev ăd pompe de incendiu de rezerv ă astfel: - clădiri civile úi industriale, de produc Ġie úi/sau depozitare sau cu func Ġiuni mixte , la care nu sunt prev ăzute instala Ġii automate de stingere (sprinklere, drencere – sprinklere deschise, apă pulverizat ă úi ceaĠă de apă); - clădiri civile, de produc Ġie úi/sau depozitare ori cu func Ġiuni mixte, la care pentru stingerea incendiilor din interior se folosesc mai pu Ġin de 2 jeturi simultane; 276 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 275- construcĠii úi grupuri de construc Ġii la care debitul de ap ă pentru incendiu exterior nu depăúeúte 20 litri/s. În aceleaúi condiĠii se alimenteaz ă úi vanele de incendiu ac Ġionate electric care pot fi manevrate direct de către personalul de serviciu în mai pu Ġin de 5 minute de la darea semnalului de alarm ă din cadrul obiectivelor de mai sus. b) din două surse de alimentare independente Alimentarea din dou ă surse independente se face în: - situaĠiile în care se prevede pomp ă de rezerv ă activă pentru incendiu; - clădirile în care, conform reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor, se prev ăd obligatoriu sisteme de evacuare a fumului úi a gazelor fierbin Ġi; - clădirile prev ăzute cu instala Ġii automate de stingere cu ap ă (sprinklere, drencere – sprinklere deschise, ap ă pulverizat ă úi ceaĠă de apă); - parcaje potrivit reglement ărilor specifice; - clădirile prev ăzute cu ascensoare de pompieri în caz de incendiu (subcap.7.18). Sursa de alimentare de baz ă este asigurat ă conform punctului a). În cazuri justificate tehnic în care nu exista posibilitatea asigurarii unei surse de baza de alimentare cu energie electrica pentru pompe se admite utilizarea motoarelor cu ardere interna. Sursa de alimentare rezerv ă poate fi: - altă sursă de energie electric ă (centrală electrică la consumator), astfel încât nefuncĠionarea sursei de baz ă să nu o afecteze; - grup de interven Ġie, cu intrarea automat ă în funcĠiune în 15 s, la dispari Ġia tensiunii sursei de baz ă úi preluarea e úalonată a receptoarelor în maxim 60 secunde. Indiferent de num ărul de instala Ġii electrice prin care un loc de consum este racordat la re Ġeaua operatorului de transport/distribu Ġie, acestea constituie o singur ă sursă de alimentare (SEN) pentru locul de consum respectiv. În toate cazurile trebuie asigurat ă trecerea automat ă (dublată de acĠionare manual ă) de pe alimentarea de bază pe cea de rezerv ă la nefunc Ġionarea sursei de baz ă printr-un sistem AAR reversibil. În cazul în care este obligatorie úi nu se poate asigura a 2-a surs ă de energie electric ă de rezerv ă, se montează pompe fixe cu motor cu ardere intern ă cu pornire automat ă sau pompe cu abur cu alimentare permanent ă printr-o conduct ă separată, direct de la surs ă. 7.22.2. Se admite ca alimentarea tabloului de distribu Ġie al staĠiei pompelor úi electrovanelor de incendiu úi a altor dispozitive de securitate la incendiu s ă se facă din tabloul general al une cl ădiri numai dac ă acesta este amplasat astfel încât func Ġionarea lui nu este periclitat ă în caz de incendiu în clădirea respectiv ă. Se consider ă că amplasarea satisface aceste condi Ġii dacă tabloul general este amplasat în exteriorul cl ădirii respective, în construc Ġii independente de nivelul I sau II de stabilitate la incendiu, sau în interiorul cl ădirii, în înc ăperi cu acces u úor din exterior. Înc ăperea tabloului general trebuie să fie separat ă de restul cl ădirii prin pere Ġi de A1, A2 - s1do, f ără goluri úi cu rezisten Ġa la foc REI/EI 180 úi planúee REI 90, având asigurat acces direct din exterior. Se admite úi comunicarea încăperii tabloului general cu restul construc Ġiei printr-o u úa cu rezisten Ġă la foc de minimum EI 2 90 - C, echipat ă cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automat ă în caz de incendiu. Separarea fa Ġă de încăperile din categoriile BE3a úi BE3b cu risc foarte mare de incendiu, se realizeaz ă cu pereĠi úi planúee antiex úi goluri de comunicare func Ġională protejate potrivit reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor. 7.22.3. Căile de alimentare ale tabloului de distribu Ġie al staĠiilor pompelor úi electrovanelor de incendiu úi instalaĠiei pentru evacuarea fumului úi gazelor fierbin Ġi trebuie amplasate pe cât posibil, pe trasee ferite de pericol de incendiu. În cazul în care se prev ăd două căi de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau sunt separate antifoc prin amenaj ări constructive de separare, astfel încât avarierea unei c ăi să nu poată provoca întreruperea în alimentarea cu energie electric ă a celeilalte c ăi. Se consider ă că traseul unei linii aeriene este ferit de pericol de incendiu dac ă linia este amplasat ă la MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 277 276cel puĠin 10 metri fa Ġă de construc Ġii cu nivelul I, II úi III de stabilitate la incendiu, la cel pu Ġin 20 metri faĠă de cele de nivelul IV úi V de stabilitate la incendiu, precum úi faĠă de depozite deschise de materiale combustibile úi la o distan Ġă cel puĠin egală cu de 1,5 ori în ălĠimea suportului liniei aeriene, dar la cel pu Ġin 15 metri fa Ġă de clădirile cu risc foarte mare de incendiu, categoria BE3a sau BE3b. În exterior, dac ă traseul uneia dintre c ăile de alimentare este aerian, traseul celei de a doua c ăi se execută de regul ă subteran, în condi Ġiile prevăzute de normativul NTE 007/08/00. În interior se interzice ca traseul acestor c ăi să treacă prin încăperi de categoria BE3a, BE3b (risc foarte mare de incendiu). Se admite ca traseul s ă treacă prin încăperi de categoria BE2 (risc mare de incendiu), dac ă cablul úi sistemul de pozare sunt rezistente la foc minim o or ă. 7.22.4. În cazul aliment ării dintr-o singur ă sursă coloana tabloului de distribu Ġie a staĠiei pompelor de incendiu se leag ă înaintea întreruptorului general sau a siguran Ġelor generale ale tabloului din re Ġeaua furnizorului din care se alimenteaz ă. Întreruptorul sau siguran Ġele de pe coloanele ce alimenteaz ă tablourile sta Ġiei pompelor, electrovanelor de incendiu se va prevedea cu blocare sigilat ă care să nu permită întreruperea aliment ării decât în caz de strict ă necesitate. Aceast ă blocare nu este necesar ă în cazul în care întreruptorul se afl ă în încăperi unde au acces numai persoane autorizate (de exemplu camera tabloului general de distribu Ġie). Face excep Ġie cazul în care tabloul general de distribu Ġie are dou ă bare distincte racordate la dou ă transformatoare care se pot rezerva reciproc. În aces t caz coloanele se pot racorda la barele generale. 7.22.5. În cazul aliment ării din dou ă surse, tablourile sta Ġiei de pompe de incendiu úi sistemului de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi pot fi alimentate: - pe două căi de alimentare (câte una de la fiecare surs ă) cu un sistem AAR cu ac Ġionare la dispariĠia tensiunii sursei de baz ă. Alimentarea din sursa de baz ă se va face din fa Ġa întreruptorului general; - pe o singur ă cale dintr-o bar ă (tablou) alimentat ă de la cele dou ă surse printr-un sistem AAR, în cazul în care aceasta se afl ă în apropierea (în aceea úi încăpere sau înc ăperi alăturate categoria BE1) tablourilor pompelor de incendiu úi sistemului de evacuarea fumului úi gazelor fierbin Ġi. 7.22.6. Din tabloul sta Ġiei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care contribuie direct úi indirect la interven Ġia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu, electrovanele de incendiu, sistemele de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi, instalaĠia de automatizare pentru stingerea incendiilor, instala Ġia pentru iluminat normal úi de siguran Ġă a staĠiei pompelor de incendiu, sursa de rezerv ă, pompa de epuismente care evit ă pericolul inund ării pompelor de incendiu etc.). 7.22.7. Trebuie prev ăzută comandă automată pentru pornirea pompelor de incendiu: - în cazurile în care nu exist ă personal calificat pentru punerea lor în func Ġiune în timp util; - pentru instala Ġiile speciale de stingere (sprinklere, drencere – sprinklere deschise, ap ă pulverizat ă úi ceaĠă de apă). Intrarea automat ă în funcĠiune a pompelor (mai pu Ġin a pompei pilot), trebuie semnalizat ă optic úi acustic în locurile precizate la art. 7.22.8. În aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a semnalizării acustice. Semnalizarea optic ă se opreúte automat odat ă cu oprirea pompelor de incendiu. InstalaĠiile de alimentare se prev ăd úi cu posibilit ăĠi de acĠionare manual ă. Dispozitivele de protec Ġie de pe circuitele pompelor trebuie s ă nu acĠioneze cel pu Ġin 20 secunde la curentul electric de pornire. Cablurile de alimentare a pompelor se vor dimensiona la un curent egal cu 150% din curentul nominal, atunci când pompele de incendiu úi tabloul electric nu sunt în aceea úi încăpere. Acestea se realizeaz ă dintr-o bucat ă fără îmbinări. Echipamentele de ac Ġionare se vor alege pentru regimul AC4 (conform SR EN 60947 – 1 úi SR EN60947 – 4). Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu excep Ġia situaĠiei de la art. 7.22.11. Prevederile din acest articol sunt conforme cu recomand ările din SR EN 12845 . 278 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 277 7.22.8. Comanda manual ă de acĠionare a pompelor úi electrovanelor de incendiu se admite s ă se facă úi prin butoane speciale de pornire amplasate atât în înc ăperea pompelor úi electrovanelor de incendiu cât úi, după caz, la distan Ġă în diferite puncte de comand ă (de ex. la serviciul de pompieri, în camera dispeceratului de comand ă, în clădirile respective, în sec Ġii de fabrica Ġie, depozite etc. pentru care sunt prevăzute aceste instala Ġii). Oprirea manual ă a pompelor úi electrovanelor de incendiu se face numai din sta Ġia pompelor de incendiu. Butoanele pentru comand ă manuală a pompelor úi electrovanelor de incendiu care servesc instala Ġii de hidranĠi interiori neautomatizate se amplaseaz ă în apropierea fiec ărui hidrant interior. Aceste butoane trebuie să fie special executate pentru instala Ġii de stins incendii, fiind dispuse în cutii sau ni úe cu geam sigilate. 7.22.9. În toate instala Ġiile de stins incendii, schema de comand ă a pompei (pompelor) de rezerv ă trebuie stabilit ă astfel încât acestea s ă intre automat în func Ġiune în urm ătoarele situa Ġii: - la dispariĠia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate în func Ġiune; - la oprirea pompei (pompelor) în func Ġiune prin declan úarea protec Ġiei termice sau electromagnetice; - atunci când pompa (pompele) aflate în func Ġiune nu asigur ă presiunea necesar ă. În cazul sta Ġiilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea în func Ġiune a acestora se face succesiv (temporizat) func Ġie de capacitatea sursei de alimentare de rezerv ă. În cazul pornirii manuale, aceasta se stabileúte prin "Instruc Ġiuni de exploatare". 7.22.10. Schema de comand ă a pompelor de incendiu se stabile úte astfel încât s ă se poată alterna situaĠia de pomp ă în funcĠiune cu cea de rezerv ă, pentru a se putea controla permanent starea instalaĠiilor úi a realiza o uzur ă uniformă a pompelor. 7.22.11. Pompele de incendiu trebuie protejate împotriva func Ġionării în gol, la lipsa de ap ă, prin asigurarea opririi automate a acestora. Aceast ă situaĠie trebuie semnalizat ă optic úi acustic în camera serviciului de pompieri sau în alt loc cu supraveghere permanent ă. 7.22.12. Coloanele de alimentare a tabloului sta Ġiei de pompare pentru incendiu úi a altor sisteme de securitate la incendiu trebuie s ă fie din cupru úi trebuie protejate împotriva deterior ărilor mecanice. Aceste coloane se executat ă cu cabluri cu izola Ġie mineral ă conform SR EN 60702- 1, SR EN 60702- 2 sau cu cabluri rezistente la foc, conform SR EN 50200 úi SR EN 50362 sau un sistem de cablaj care să-úi păstreze caracteristicile de protec Ġie la foc úi mecanice care trebuie s ă asigure durata cea mai mare normată de funcĠionare dintre instala Ġiile de stingere a incendiului din cl ădire pe care le alimenteaz ă din acelaúi tablou sau aflate pe trasee comune. 7.22.13. Circuitele de alimentare a pompelor, electrovanelor úi a altor elemente aferente instala Ġiilor cu rol de securitate la incendiu precum úi circuitele de control, comand ă úi semnalizare, trebuie s ă fie din cupru úi vor fi cu întâziere la propagarea fl ăcării în mănunchi (ex. CYYF) conform SR EN 50266, dac ă receptoarele electrice sunt în aceea úi încăpere (sau înc ăpere alăturată) cu tabloul de alimentare. În alte cazuri se aplic ă art 7.22.12. 7.22.14. Dispozitivele pentru ac Ġionarea cortinelor de siguran Ġă din clădirile cu orice destina Ġie se alimenteaz ă conform prevederilor art. 7.22.1 punctul b). Ac Ġionarea lor se face automat la declan úarea instalaĠiei de semnalizare a incendiului din sal ă sau scen ă. În încăperea serviciului de pompieri de lângă cortina de siguran Ġă se asigur ă úi posibilit ăĠi de acĠionare manual ă a acesteia. Ac Ġionarea automată a cortinei trebuie semnalizat ă optic úi acustic local úi la serviciul de pompieri. 7.22.15. SoluĠiile de alimentare electric ă a altor instala Ġii úi dispozitive de securitate la incendiu (u úi, obloane rezistente la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant în func Ġie de condi Ġiile MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 279 278specifice úi de securitatea la incendiu, adoptându-se una din variantele a) sau b) de la art. 7.22.1. Este obligatorie alimentarea din dou ă surse independente a dispozitivelor de securitate la incendiu de tipul celor de la aliniatul anterior, în afara cazurilor prev ăzute la art. 7.22.1, pentru cl ădiri înalte úi foarte înalte, cl ădiri cu săli aglomerate, cl ădiri civile din categoriile A úi B de importan Ġă, clădiri de turism cu peste 150 persoane, cl ădiri pentru înv ăĠământ cu peste 300 de persoane úi clădiri de sănătate cu peste 100 de paturi. 7.22.16. StaĠiile de pompare, echipamentele de control úi semnalizare (centralele de semnalizare) a incendiilor úi zonele în care se afl ă elemente de prevenire úi stingere a incendiilor care trebuie acĠionate (electrovane etc.) trebuie prev ăzute cu instala Ġie de iluminat de siguran Ġă pentru continuarea lucrului. 7.22.17. Grupul de interven Ġie pentru alimentarea de rezerv ă se instaleaz ă în clădiri independente sau poate fi înglobat în interiorul cl ădirilor cu risc de incendiu mare (BE2), mediu (BE1a) úi mic (BE1b) sau alipite de acestea. 7.22.18. Încăperea grupului de interven Ġie, înglobat ă sau alipit ă construc Ġiilor cu alte destina Ġii, se separă de restul construc Ġiei prin pere Ġi de A1, A2 - s1do cu rezisten Ġă la foc REI/EI 180 úi planúee REI 90, având acces direct din exterior. Aceast ă încăpere trebuie prev ăzută cu goluri pentru aspira Ġia aerului de combustie úi goluri de evacuare spre exterior a gazelor de ardere, astfel încât s ă fie eliminat pericolul introducerii acestora în cl ădire. Se admite úi comunicarea acestor func Ġiuni cu restul construcĠiei numai dintr-un coridor comun, printr-o u úă cu rezisten Ġă la foc de minim EI 2 90 - C, echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automat ă în caz de incendiu, f ără a se renun Ġa la accesul direct din exterior. 7.22.19. Clădirile independente pentru grupurile de interven Ġie trebuie s ă fie de nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu úi trebuie prev ăzute cu posibilitatea de evacuare a gazelor de ardere. 7.22.20. Încăperile în care se g ăsesc grupurile de interven Ġie trebuie prev ăzute cu iluminat de siguran Ġă pentru continuarea lucrului. InstalaĠii electrice aferente dispozitivelor úi sistemelor de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi. 7.22.21. Alimentarea cu energie electric ă a utilajelor úi echipamentelor de ac Ġionare a dispozitivelor de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi sau a instala Ġiilor de ventilare úi climatizare utilizate úi pentru evacuarea fumului úi gazelor fierbin Ġi se asigur ă în condiĠiile art. 7.22.1 b) úi 7.22.5., standardelor de referinĠă SR EN 12101 cu p ărĠile 5, 6 úi 10 sau reglement ărilor echivalente. Sistemele AAR prev ăzute la art 7.22.5 vor fi reversibile (la revenirea tensiunii sursei de baz ă, alimentarea se va face automat pe acesta). 7.22.22. În zonele în care sunt montate dispozitive úi sisteme de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi se va prevedea iluminat de securitate pentru interven Ġie. 7.22.23. Timpul de func Ġionare în caz de incendiu, respectiv punerea în func Ġiune a ventilatoarelor de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi se stabile úte în conformitate cu reglement ările tehnice specifice. 7.22.24. Oprirea ventilatoarelor trebuie realizat ă din cel pu Ġin două puncte ale instala Ġiei; unul din acele puncte trebuie s ă fie amplasat într-o zon ă accesibilă direct. 7.22.25. Intrarea în func Ġiune a sistemului de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi trebuie s ă se facă automat la ac Ġionarea detectoarelor de incendiu. Aceste detectoare transmit prin echipamentul de contriol úi semnalizare (centrala de detectare – semnalizare), dup ă caz, comanda pentru: 280 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 279- acĠionarea elementelor de compartimentare rezistente la foc; - închiderea u úilor rezistente la foc; - oprirea ascensoarelor cu func Ġionare normal ă; - închiderea u úilor de separare a înc ăperilor tampon, degajamentelor úi tunelurilor de evacuare; - închiderea/oprirea sistemului de ventilare/climatizare care nu face parte din sistemul de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi, precum úi a clapetelor antifoc; - sistemul de ventilare ce face parte din sistemul de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi care va îndeplini cerin Ġele specifice acestuia. 7.22.26. Comanda sistemului de evacuare a fumului gazelor fierbin Ġi se face: - automat, prin detectoare de incendiu úi echipamentul de control úi semnalizare (centrala de semnalizare) úi detectare a incendiului, amplasate în compartimentele de incendiu; - manual, prin declan úatoare manuale de alarm ă (butoane de semnalizare manual ă) amplasate pe c ăile de evacuare, la fiecare nivel; - manual, prin comand ă la distan Ġă, în cazul existen Ġei unui post central de comand ă úi control pentru ap ărare împotriva incendiilor. 7.22.27. Realizarea circuitelor de comand ă, control úi semnalizare se va face în conformitate cu prevederile reglement ărilor tehnice specifice. 7.22.28. Cablurile electrice pentru coloanele tabloului úi pentru circuitele de alimentare a elementelor aferente sistemului de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi úi cablurile pentru circuitele de comand ă, control úi semnalizare vor avea conductoare din cupru úi vor fi rezistente la foc astfel încât s ă asigure funcĠionarea sistemului pe durata normat ă (clasificarea temperatur ă/timp a componentei pe care o deserveúte) stabilit ă potrivit prevederilor reglement ărilor tehnice specifice. Cablurile electrice utilizate pentru sistemele mecanice de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi úi de presiune diferen Ġială trebuie s ă fie protejate împotriva expunerii la incendiu pentru perioadele de timp cerute prin reglement ările tehnice aplicabile în locul de utilizare al sistemelor, asigurându-se: a) cabluri úi sistemele de pozare rezistente la foc care întrunesc criteriul de temperatur ă úi de timp în conformitate cu standardele aplicabile sau b) cabluri protejate în construc Ġie rezistent ă la foc, sau instalate în exteriorul cl ădirii unde cablurile nu pot fi puse în pericol de incendiu úi c) cabluri protejate de incendiu ce trebuie s ă corespund ă cu clasificarea temperatur ă/timp a componentei pe care o deserve úte. 7.23. Instala Ġii electrice pentru iluminatul de siguran Ġă . CondiĠii de alimentare úi de funcĠionare 7.23.1. Iluminatul de siguran Ġă trebuie prev ăzut în clădirile men Ġionate în cap.1 7.23.2. În conformitate cu reglement ările specifice referitoare la proiectarea úi executarea sistemelor de iluminat artificial din cl ădiri, precum úi SR EN 1838 úi SR 12294 iluminatul de siguran Ġă se clasific ă astfel: a) iluminat pentru continuarea lucrului; b) iluminat de securitate, care se compune din: 1. iluminat pentru interven Ġii în zonele de risc; 2. iluminat pentru evacuarea din cl ădire; 3. iluminat pentru circula Ġie; 4. iluminat împotriva panicii; 5. iluminat pentru veghe; 6. iluminat pentru marcarea hidran Ġilor interiori de incendiu; 7. iluminat de siguran Ġă portabil. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 281 280 Iluminatul pentru continuarea lucrului este parte a iluminatului de siguran Ġă prevăzut pentru continuarea activit ăĠii normale f ără modificări esenĠiale. Iluminatul pentru interven Ġii în zone de risc este parte a iluminatului de securitate prev ăzut să asigure nivelul de iluminare necesar siguran Ġei persoanelor implicate într-un proces sau activitate cu pericol poten Ġial úi să permită desfăúurarea adecvat ă a procedurilor de ac Ġionare pentru siguran Ġa ocupanĠilor zonelor, precum úi evacuarea în caz de incendiu. Iluminatul pentru evacuarea din cl ădire este parte a iluminatului de securitate destinat s ă asigure identificarea úi folosirea, în condi Ġii de securitate, a c ăilor de evacuare. Iluminatul pentru circula Ġie este parte a iluminatului de securitate destinat s ă asigure deplasarea ocupan Ġilor în condi Ġii de securitate c ătre căile de evacuare sau c ătre zonele de interven Ġie. Iluminatul împotriva panicii este parte a iluminatului de securitate prev ăzut să evite panica úi să asigure nivelul de iluminare care s ă permită persoanelor s ă ajungă în locul de unde calea de evacuare poate fi identificat ă. Iluminatul pentru marcarea hidran Ġilor interiori de incendiu este parte a iluminatului de securitate prev ăzut să permită identificarea u úoară a hidranĠilor interiori de incendiu. Iluminatul de siguran Ġă portabil este parte a iluminatului de securitate destinat a fi utilizat în spaĠiile fără personal permanent úi este asigurat cu echipament portabil prev ăzut cu alimentare proprie. Timpii de punere în func Ġiune de la întreruperea iluminatului normal sunt da Ġi în tabelul 7.23.1. Tabelul 7.23.1. Timpii de punere în func Ġiune a sistemelor de iluminat de siguranĠă la întreruperea iluminatului normal Tipul sistemului de iluminat Timpul de punere în funcĠiune în clădirile destinate publicului sau lucrărilor Timpul de punere în funcĠiune în industrie conform SR 12294 iluminat pentru continuarea lucrului în 0,5 s – 5 s 1) în 0,5 – 15 s în func Ġie de gradul de pericol 1) iluminat pentru interven Ġii în zonele de risc în 0,5 s – 5 s2) în 0,5 – 15 s în func Ġie de gradul de pericol 2) iluminat de evacuare în 5 s2)3) 4) în 1– 15 s în func Ġie de gradul de pericol 2) iluminat pentru circula Ġie în 5 s2) în 1– 15 s în func Ġie de gradul de pericol 2) iluminat împotriva panicii în 5 s2) - iluminat pentru veghe în 5 s - iluminat pentru marcarea hidranĠilor în 5 s 2) în 1– 15 s în func Ġie de gradul de pericol 2) 1) Timpul de func Ġionare este pân ă la terminarea activit ăĠii cu risc. 2) Timpul de func Ġionare este de cel pu Ġin 1h. 3) Timpul de func Ġionare este de cel pu Ġin 3h pentru cl ădiri foarte înalte, cl ădiri cu săli aglomerate din categoria S1, spitale úi hoteluri. 4) Timpul de func Ġionare este cel pu Ġin 2h pentru cl ădiri înalte, cl ădiri cu săli aglomerate din categoria S2, clădiri de sănătate, de înv ăĠământ, de turism, pentru cultur ă, clădiri civile subterane, centre comerciale, hypermagazine, parcaje subterane de tip P3 úi P4, precum úi parcaje supraterane închise cu mai mult de 3 niveluri. 282 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 281 7.23.3. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguran Ġă 7.23.3. 1. Corpurile de iluminat pentru: - continuarea lucrului; - intervenĠie; - împotriva panicii; - circulaĠie, trebuie integrate în iluminatul normal al spa Ġiilor respective, dar trebuie s ă li se asigure punerea în funcĠiune la întreruperea iluminatului normal în timpul prev ăzut în tabelul 7.23.1. 7.23.3. 2. Corpurile de iluminat pentru: - evacuarea din cl ădire; - marcarea hidran Ġilor trebuie să respecte recomand ările din SR EN 60598-2-22 úi tipurile de marcaj (sens, schimb ări de direcĠie) stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) úi SR EN 1838 privind distanĠele de identificare, luminan Ġă úi iluminarea panourilor de semnalizare de securitate. Punerea în func Ġiune la întreruperea iluminatului normal se face în timpul prev ăzut în tabelul 7.23.1. 7.23.3.3. Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguran Ġă trebuie s ă fie realizate din materiale clasa B de reac Ġie la foc, potrivit reglement ărilor specifice. 7.23.4. Surse de alimentare 7.23.4.1. Sursa principal ă de alimentare este re Ġeaua de distribu Ġie publică. 7.23.4.2. Sursa de alimentare de securitate (de rezerv ă) trebuie aleas ă astfel încât s ă intre în func Ġiune în timpul men Ġionat în tabelul 7.23.1 úi să menĠină alimentarea un timp minim de 1 h, cu excep Ġia iluminatului pentru continuarea lucrului úi iluminatul de securitate pentru interven Ġii în zonele de risc, care trebuie asigurat pe durata de timp stabilit ă în funcĠie de tipul activit ăĠii. Sursele de alimentare de securitate (de urgen Ġă) sunt cele prezentate în 5.5.3. úi pot fi locale úi centralizate. Sursele locale sunt cele con Ġinute în corpul de iluminat (corp de iluminat de tip autonom). Sursele centralizate sunt cele care se amplaseaz ă în spaĠii special destinate. 7.23.5. Instala Ġii electrice pentru iluminatul de siguran Ġă pentru continuarea lucrului 7.23.5.1. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de siguran Ġă pentru continuarea lucrului se prevede în următoarele cazuri: a) în locuri de munc ă dotate cu receptoare care trebuie alimentate f ără întrerupere úi la locurile de muncă legate de necesitatea func Ġionării acestor receptoare (sta Ġii de pompe pentru incendiu, surse de rezerv ă, spaĠiile serviciilor de pompieri, înc ăperile supapelor de control úi semnalizare, ventilatoarelor de evacuare a fumului úi gazelor fierbin Ġi, centralelor de semnalizare, dispecerate etc.); b) în încăperile blocului operator (s ăli de opera Ġie, de sterilizare, de preg ătire medici, de pregătire bolnavi, de reanimare etc.); c) în clădirile construc Ġiilor de produc Ġie úi/sau depozitare, laboratoare úi altele similare în care utilajele necesit ă o permanent ă supraveghere. 7.23.5.2. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct a) úi b) de la art. 7.23.5.1 trebuie stabilit ă astfel încât s ă se asigure func Ġionarea iluminatului de siguran Ġă pentru continuarea lucrului în tot timpul necesar pentru luarea unor m ăsuri în vederea continu ării pe o perioad ă de timp, fără pericol, a activit ăĠii, efectuarea unor manevre pentru oprirea activit ăĠii. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 283 2827.23.6. Instala Ġii electrice pentru iluminatul de securitate pentru interven Ġii 7.23.6.1. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate pentru interven Ġii trebuie prev ăzute în următoarele cazuri: a) în locurile în care sunt montate arm ături (de ex. vane, robinete úi dispozitive de comand ă- control) ale unor instala Ġii úi utilaje care trebuie ac Ġionate în caz de avarie; b) în zonele cu elemente care, la ie úirea din func Ġiune a iluminatului normal, trebuie ac Ġionate în vederea scoaterii din func Ġiune a unor utilaje úi echipamente sau a regl ării unor parametrii aferen Ġi, în scopul protej ării utilajelor, echipamentelor sau persoanelor precum úi în încăperi de garare a utilajelor destinate ap ărării împotriva incendiilor. 7.23.7. Instala Ġii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare 7.23.7.1. InstalaĠii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie prev ăzute în : - clădirile civile úi încăperile cu mai mult de 50 de persoane ; - încăperile amplasate la nivelurile supraterane ca suprafa Ġa mai mare de 300 m2, indiferent de numărul de persoane ; - încăperile amplasate la nivelurile subterane cu suprafa Ġa mai mare de 100 m2, indiferent de numărul de persoane ; - parcajele subterane úi supraterane închise; - toaletele cu suprafa Ġa mai mare de 8 m2 úi cele destinate persoanelor cu dizabilit ăĠi; - spaĠiile de produc Ġie cu mai mult de 20 de persoane sau atunci când distan Ġa dintre u úa de evacuare úi punctul de lucru cel mai dep ărtat depăúeúte 30 m. 7.23.7.2. Corpurile de iluminat pentru evac uare trebuie amplasate astfel încât s ă se asigure un nivel de iluminare adecvat (conform reglement ărilor specifice referitoare la proiectarea úi executarea sistemelor de iluminat artificial din cl ădiri) lângă fiecare uúă de ieúire úi în locurile unde este necesar s ă fie semnalizat un pericol poten Ġial sau amplasamentul unui echipament de siguran Ġă, după cum urmeaz ă: a) lângă*) scări, astfel încât fiecare treapt ă să fie iluminat ă direct; b) lângă*) orice altă schimbare de nivel: c) la fiecare u úă de ieúire destinat ă a fi folosit ă în caz de urgen Ġă; d) la panourile/indicatoarele de semnalizare de securitate; e) la fiecare schimbare de direc Ġie; f) în exteriorul úi lângă * fiecare ie úire din clădire; g) lângă*) fiecare post de prim ajutor; h) lângă*) fiecare echipament de interven Ġie împotriva incendiului (sting ătoare) úi fiecare punct de alarm ă (declanúatoare manuale de alarm ă în caz de incendiu), panouri repetoare de semnalizare úi sau comand ă în caz de incendiu; i) la scările rulante. De-a lungul c ăilor de evacuare, distan Ġa dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie s ă fie de maxim 15 metri. *) "lângă" este considerat ca fiind sub 2 m m ăsuraĠi pe orizontal ă 7.23.7.3. Iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie s ă funcĠioneze permanent cât timp exist ă personal în cl ădire, cu urm ătoarele excep Ġii : - unde exist ă sistem de supraveghere permanent al iluminatului ; - unde acest sistem de iluminat este asigurat de iluminatul natural pe perioada activit ăĠii în clădire. 7.23.8. Instala Ġii electrice pentru iluminatul de securitate pentru circula Ġie 7.23.8.1. InstalaĠiile electrice pentru iluminatul de securitate pentru circula Ġie trebuie prev ăzute pe căile de circula Ġie din interiorul s ălilor de spectacol ale cl ădirilor úi pe căile de circula Ġie din înc ăperile de producĠie din clădiri industriale úi similare. 284 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 2837.23.8.2. Corpurile de iluminat ale iluminatului de securitate pentru circula Ġie se amplaseaz ă în locurile în care este necesar s ă se asigure publicului, respectiv utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe căile de circula Ġie atunci când iluminatul normal lipse úte sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este suficient pentru distingerea obstacolelor. 7.23.8.3. Iluminatul de circula Ġie completeaz ă iluminatul de evacuare pentru a asigura o bun ă circulaĠie pe căile de evacuare (culoare, sc ări, etc.). 7.23.9. Instala Ġii electrice pentru iluminatul de securitate împotriva panicii 7.23.9.1. InstalaĠiile electrice pentru iluminatul de securitate împotriva panicii se prev ăd în : - încăperi din cl ădirile publice cu mai mult de 50 de persoane dac ă se află la nivelurile subterane úi în încăperi cu peste 100 de persoane dac ă sunt amplasate la nivelurile supraterane; - încăperi cu suprafa Ġa mai mare de 60 m2; - spaĠiile de produc Ġie cu mai mult de 100 de persoane úi cu densitate mai mare de 1 persoană/10 m2. 7.23.9.2. Iluminatul de securitate împotriva panicii se prevede cu comand ă automată de punere în funcĠiune după căderea iluminatului normal. 7.23.9.3. În afară de comanda automat ă a intrării lui în func Ġiune, iluminatul de se curitate împot riva panicii se prevede úi cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al cl ădirii, respectiv personalului instruit în acest scop. Scoaterea din func Ġiune a iluminatului de securitate împotriva panicii trebuie s ă se facă numai dintr-un singur punct accesibil personalului îns ărcinat cu aceasta. 7.23.10. Instala Ġii electrice pentru iluminatul de securitate pentru veghe 7.23.10.1. InstalaĠiile electrice pentru iluminatul de securitate pentru veghe se prev ăd în încăperi acolo unde este necesar ă o supraveghere în timpul nop Ġii (de exemplu: camere pentru bolnavi, maternit ăĠi, spitale, cămine pentru b ătrâni úi infirmi, ospicii úi altele similare). 7.23.11. Instala Ġii electrice pentru iluminatul de securitate pentru marcarea hidran Ġilor interiori de incendiu 7.23.11.1.1.1 InstalaĠiile electrice destinate iluminatului pentru marcarea hidran Ġilor interiori de incendiu sunt destinate identific ării hidranĠilor în lipsa iluminatului normal. 7.23.11.1.1.2 Corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marc ării hidranĠilor interiori de incendiu se amplaseaz ă în afara hidrantului (al ături sau deasupra) la maximum 2 m úi poate fi comun cu unul din corpurile de iluminat de securitate (evacuare, circula Ġie, panică), cu condi Ġia ca nivelul de iluminare s ă asigure identificarea tuturor indicatoarelor de securitate aferente lui. 7.23.12. Circuite, coloane úi tablouri de distribu Ġie pentru iluminatul de siguran Ġă 7.23.12.1 Corpurile de iluminat de tip autonom (executate conform SREN 60598-2-22) se alimenteaz ă pe circuite din tablourile de distribu Ġie pentru receptoare normale. Pot fi alimentate de pe circuite comune cu corpurile de iluminat pentru iluminatul normal. Conductoarele úi/sau cablurile de alimentare trebuie s ă fie cu întârziere la propagarea fl ăcării în mănunchi (conform cu SR EN 50266 pe părĠi – de exemplu CYY-F). 7.23.12.2 Circuitele úi coloanele corpurilor de iluminat de siguran Ġă alimentate din surse centralizate se execută astfel: - cu cabluri cu izola Ġie mineral ă, conform cu SR EN 60702-1 úi SR EN 60702-2 sau MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 285 284- cu cabluri cu rezisten Ġă la foc, conform cu SR EN 50200, SR EN 50362, CEI 60331-11 úi CEI 60331-21. Sistemele de pozare trebuie s ă-úi păstreze caracteristicile de protec Ġie mecanic ă úi electrice la foc corespunz ătoare cablurilor. 7.23.12.3. Tablourile de distribu Ġie pentru iluminatul de siguran Ġă trebuie s ă fie distincte fa Ġă de tablourile iluminatului normal cu excep Ġia cazurilor de la 7.23.12.1. Aceste tablouri se amplaseaz ă în încăperi sau spa Ġii diferite fa Ġă de cele ale tablourilor pentru iluminatul normal. Se admite úi amplasarea în aceea úi încăpere sau spa Ġiu cu condi Ġia luării de măsuri constructive sau de montaj prin care s ă se evite influen Ġa reciproc ă. 7.23.12.4. Dimensionarea circuitelor úi coloanelor iluminatului de siguran Ġă se face respectâdu-se condiĠiile indicate la 5.2.4. În înc ăperile úi pe căile de evacuare cu mai multe corpuri de iluminat de siguranĠă, acestea trebuie alimentate de la cel pu Ġin două circuite separate, dac ă alimentarea se face de la o sursă centrală. 7.24. Instalatii de balizaj 7.24.1. Domeniul de aplicare Prescriptiile din acest capitol se aplica semnaliz ării obstacolelor, denumit in continuare balizaj, în vederea zborului în condi Ġii de siguran Ġă a avioanelor úi elicopterelor, în apropierea aeroporturilor úi elioporturilor, în conformitate cu Reglement ările Aeronautice Civile Române privind Proiectarea úi exploatarea tehnic ă a aerodromurilor, vol 1-Aeroporturi , Cap. 6, aprobat cu Ord. Min. Transporturilor nr.1148/12.09.2008. 7.24.2.Balizajul luminos (de noapte) 7.24.2.1. Balizajul luminos poate fi cu lumini de joas ă, medie sau mare intensitate (a se vedea tabelul 7.24.2). Cel de mare intensitate poate fi folosit atât pe timpul zilei cât úi în timpul nop Ġii, iar cel de joasă intensitate numai pe timpul nop Ġii. 7.24.2.2 .Balizajul cu lumini de joas ă intensitate, tip A sau B, se folose úte pentru obiecte cu dimensiuni reduse úi cu înălĠimea mai mic ă de 45 m. Luminile de joas ă intensitate tip B se folosesc singure sau în combinaĠie cu luminile de medie intensitate tip B. 7.24.2.3. Balizajul cu lumini de intensitate medie se folose úte pentru obiective extinse sau când înălĠimea acestora este mai mare de 45 m. Un grup de cl ădiri este considerat ca un obiectiv extins. 7.24.2.4. Balizajul cu lumini de mare intensitate, tip A, este necesar când obiectivul este mai înalt de 150 m úi acesta este necesar s ă fie recunoscut úi în timpul zilei. Balizajul de mare intensitate tip B se utilizează pentru a indica prezen Ġa unui pilon de linie aerian ă atunci când nu este posibil a instala marcaje pe conductoarele liniei. 7.24.2.5. În cazul obstacolelor tip co ú de fum sau altele asem ănătoare, luminile se monteaz ă suficient de jos din vârful acestuia pentru ca, contaminarea datorit ă fumului s ă fie minim ă (a se vedea fig. 7.24.1 úi 7.24.2 ). 7.24.2.6. Una sau mai multe lumini de joas ă, medie sau mare intensitate vor fi amplasate cât de mult posibil pe punctul cel mai înalt, vârful sau muchia obstacolului. 7.24.2.7. În cazul unei structuri tip anten ă sau turn, mai mare de 12 m, unde nu este posibil ă amplasarea unei surse de mare intensitate pe vârful acesteia, amplasarea se va face în punctul cel mai înalt posibil úi dacă este posibil, o sursa de medie intensitate, tip A, va fi amplasat ă în vârful obstacolului. 286 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 285 Fig. 7.24.1. Exemplu de balizaj a structurilor înalte 7.24.2.8. În cazul unui obiectiv extins sau un grup de obiecte apropiate, luminile vor fi amplasate în punctul sau muchia cea mai înalt ă a obstacolului, astfel ca s ă indice extinderea obiectivului. Dac ă două sau mai multe muchii sunt la aceia úi înălĠime, va fi marcat ă muchia cea mai apropiat ă de direcĠia de aterizare. Când se folosesc lumini de joas ă intensitate distan Ġa orizontal ă dintre acestea nu va depa úi 45 m. Când se utilizeaz ă lumini de medie intensitate distan Ġa între acestea nu va depa úi 90 m. N= Y/X cu O.M.T. nr. 1148/1.09.2008 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 287 286 7.24.2.9. Când un obiectiv este balizat de o lumin ă de medie intensitate tip A, úi obiectivul este mai înalt de 105 m fa Ġă de cota terenului sau de vârful celorlalte cl ădiri înconjur ătoare, trebuiesc ad ăugate lumini intermediare cât mai egal amplasate între vârf úi nivelul terenului sau nivelul vârfurilor clădirilor înconjur ătoare. Fig.7.24.2. Balizajul luminos al construc Ġiilor 7.24.2.10. Când un obiectiv este balizat de o lumin ă de medie intensitate tip B úi vârful obiectivului este mai mare de 45 m fa Ġă de nivelul solului sau de nivelul cl ădirilor înconjur ătoare trebuiesc folosite lumini la în ălĠimi intermediare. Luminile intermediare vor fi lumini de joas ă intensitate tip B ce vor alterna cu lumini de medie intensitate tip B, pe cât posibil la distan Ġe egale între vârf úi nivelul solului sau vârful cl ădirilor înconjur ătoare. Distan Ġa între lumini nu va dep ăúi 52 m. 7.24.2.11. Când se folosesc lumini de medie intensitate tip C se vor respecta condi Ġiile de la art. 7.24.2.10. 7.24.2.12. Când se folosesc lumini de balizaj de mare intensitate tip A acestea vor fi amplasate la intervale egale între vârf úi nivelul solului, distan Ġa nedepăúind 105 m, cu excep Ġia cazului când obiectul ce trebuie balizat este înconjurat de alte cl ădiri úi vârful acestora este considerat nivelul solului. 7.24.2.13. Când sunt utilizate lumini de mare intensitate tip B acestea trebuie localizate pe trei nivele; - la vârful pilonului; - la punctul cel mai de jos al conductoarelor; - la jumatatea distan Ġei între cele dou ă nivele de mai sus. Caracteristicile luminilor de balizaj de joasa intensitate (ji). 7.24.2.14. Luminile de balizaj pentru obiective fixe vor fi de culoare rosie. 7.24.2.15. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de joas ă intensitate tip A si B este indicat în tabelul 7.24.2. Caracteristicile luminilor de balizaj de medie intensitate (mi). 7.24.2.16. Luminile de balizaj de medie intensitate de tip A vor fi lumini albe intermitente; de tip B vor fi lumini ro úii intermitente úi tip C vor fi lumini ro úii fixe. 288 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 2877.24.2.17. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de intensitate medie (tip A, B úi C) este indicat în tabelul 7.24.3. 7.24.2.18. Luminile de balizaj de intensitate medie de tip A úi B, amplasate pe un obiect, vor pulsa simultan. Caracteristicile luminilor de balizaj de mare intensitate (Mi). 7.24.2.19. Luminile de balizaj de intensitate mare de tip A úi B vor fi lumini albe. Unghiul de reglaj este indicat în tabelul 7.24.1. 7.24.2.20. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de intensitate mare, tipurile A úi B, este indicat în tabelul 7.24.2. 7.24.2.21. Luminile de balizaj de intensitate mare, tip A, amplasate pe un obiect, vor pulsa simultan. 7.24.2.22. Se recomand ă ca luminile de balizaj de intensitate mare, tip B, indicând prezen Ġa unui pilon de susĠinere pentru fire, cabluri etc. suspendate, s ă pulseze secven Ġial lumina de mijloc, lumina de vârf úi lumina de jos. Intervalele între pulsa Ġiile luminilor s ă fie aproximativ în urm ătoarele propor Ġii: Intervalul pulsa Ġilor dintre Propor Ġia în cadrul unui ciclu Luminile intermediare úi superioare 1/13 Luminile superioare úi inferioare 2/13 Luminile inferioare úi intermediare 10/13 Tabelul 7.24.1 Reglajul unghiului luminilor de balizaj de mare intensitate. ÎnălĠimea de montaj fa Ġă de sol Unghiul vârfului fascicolului luminos fa Ġă de orizontală Mai mare de 151 m 0° Între 122 úi 151 m 1° Între 92 úi 122 m 2° Mai mică de 92 m 3° 7.24.3. Balizajul turbinelor eoliene 7.24.3.1. Dacă turbinele eoliene sunt considerate un obstacol ele vor fi balizate noaptea, prin balizaj luminos. Turbinele eoliene sunt considerate obstacole dac ă acestea sunt indicate ca atare de Autoritatea Aeronautic ă Civilă Română (AACR) sau dac ă înalĠimea lor dep ăúeúte 150 m. 7.24.5.2. Atunci când este necesar un balizaj de noapte vor fi utilizate lumini de balizaj de medie intensitate. În cazul unui parc de turbine eoliene, de exemplu dou ă sau mai multe turbine, ele sunt considerate ca un obiectiv extins (a se vedea art. 7.24.2.8.) úi vor fi balizate astfel: a) pentru a identifica perimetrul parcului de turbine; b) cu respectarea distan Ġei maxime între lumini conform art. 7.24.2.8 pentru l ămpile dealungul perimetrului parcului, în afara cazului c ă o evaluare a autorit ăĠii competente stabileste altfel; c) unde se folosesc lumini intermitente ele trebuie s ă pulseze simultan; d) în interiorul parcului de turbine eoliene fiecare turbina trebuie s ă fie balizat ă; e) luminile de balizaj se vor instala pe nacel ă de asemenea manier ă încât să fie vizibile din orice direc Ġie de apropiere. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 289 288 7.24.4. Alimentarea instalatiei de balizaj luminos 7.24.4.1. Pentru siguran Ġa funcĠionării, alimentarea instala Ġiei de balizaj luminos se va realiza în sistemul dublei aliment ări cu comutare automata sau manual ă. Amplasarea sistemului de comutare automată se va face cât mai aproape posibil de sistemul de balizaj (la baza stâlpului, la o cota superioara a cl ădirii etc.). 7.24.4.2. Sistemul de iluminat pentru balizaj se consider ă ca un sistem de iluminat de siguran Ġă pentru continuarea lucrului (a se vedea cap. 7.23.4). 7.24.4.3. Aprinderea instala Ġiei de balizaj se poate face manual, acolo unde exist ă personal (din cabina portarului) sau automat (programatoare orare sau cu senzori de luinozitate). Întreruptorul se monteaz ă după instalaĠia de comutare automat ă a susrselor de alimentare. Tabel 7.24.2. Caracteristicile luminilor de balizaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Tipul luminii de balizaj Culoare Tip de semnal (Rata de pulsatie) Intensitatea de vârf (cd) la luminaĠa fondalului dat ă Deschide- re fascicul pe verticala (c) Intensitatea (cd) la unghiul de elevatie dat cand lumina este aliniata (d) Peste 500 cd/m² 50-500 cd/m² Sub 50 cd/m² -10° (e) -1° (f) ±0° (f) +6° +10° Ji,tipA (fixe) Rosie Continu N/A >1 0 >10 10° – – – >10 (g) >10 (g) Ji,tipB (fixe) Rosie Continu N/A >3 2 >32 10° – – – >32 (g) >32 (g) mi,tipA Alba Pulsatorie (20-60) p/min 20.000 (b) ±25% 20.000 (b) ±25% 2.000 (b) ±25% <3° >3% 50% – 70% <100 % - - mi,tipB Rosie Pulsatorie (20-60) p/min N/A N/A 2.000 (b) ±25% <3° - 50% -70% <100 % - - mi,tipC Rosie Continu N/A N/A 2.000 (b) ±25% <3° - 50% - 70% <100 % - - Mi,tipA Alba Pulsatorie (40-60) p/min 200.000 (b) ±25% 20.000 (b) ±25% 2.000 (b) ±25% 3°-7° >3% 50% – 70% <100 % - - Mi,tipB Alba Pulsatorie (40-60) p/min 100.000 (b) ±25% 20.000 (b) ±25% 2.000 (b) ±25% 3°-7° >3% 50% – 70% <100 % - - a) N/A b) Intensitatea efectiv ă aúa cum este determinat ă în Manualul de proiectare pentru aeroporturi, Partea 4. c) Dispersia fascicolului este definit ă ca unghiul dintre dou ă direcĠii într-un plan pentru care intensitatea este egal ă cu 50% din valoarea toleran Ġei minime a intensit ăĠii din coloanele 4, 5 si 6. Dispersia fascicolui nu este necesar s ă fie simetric ă în raport cu unghiul în care intensitatea este maxim ă. d) Unghiul de ridicare vertical este în raport cu planul orizintal. e) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub form ă de procent din intensitatea de vârf efectivă, pe acela úi plan, când luminile func Ġionează la oricare din intensit ăĠile indicate în coloanele 4, 5 úi 6. f) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub form ă de procent din intensitatea minim ă a intensităĠii, indicat ă în coloanele 4, 5 úi 6. g) Suplimentar fa Ġă de valoarea specificat ă, lumina trebuie s ă aibă o intensitate suficient ă, să 290 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 289asigure vizibilitatea la un unghi între ± (0°...50°). h) Intensitatea maxim ă trebuie să fie la un unghi vertical de aproximativ 2,5°. i) Intensitatea maxim ă trebuie să fie la un unghi vertical de aproximativ 17 °. Dispunerea pe orizontal ă a surselor de lumin ă se va face astefel încât s ă asigure o ocupare complet ă a obiectivului (360°). 7.24.5 Balizajul construc Ġiilor aflate în afara zonei aeroportului. Balizajul acesta se execut ă numai dac ă sunt considerate un obstacol de c ătre AACR. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 291 290CAPITOLUL 8 . VERIFICAREA ùI ÎNTRE ğINEREA INSTALA ğIILOR ELECTRICE ùI A SISTEMULUI DE PROTEC ğIE ÎMPOTRIVA TR ĂSNETULUI (SPT) 8.1. Verific ări úi punerea în func Ġiune 8.1.01. Generalit ăĠi InstalaĠiile electrice úi de paratr ăsnet trebuie s ă fie supuse în timpul execu Ġiei úi înainte de punerea în funcĠiune verific ărilor iniĠiale úi apoi verific ărilor periodice. La verific ări se va Ġine seama de prevederile din SR HD 60364-6 úi a reglement ărilor specifice referitoare la încerc ări, măsurători, verificarea calit ăĠii lucrărilor de instala Ġii electrice pentru a se stabili dac ă componentele instala Ġiilor sunt în stare de utilizare. Verificarea instala Ġiilor electrice este prev ăzută în conformitate cu recomand ările din standardul SR HD 60364-6. Verificarea sistemului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului se va face conform 8.5. 8.1.1. Verificarea ini Ġială 8.1.1.1. Generalit ăĠi 8.1.1.1.1. Verificarea ini Ġială a instala Ġiilor electrice se face în timpul mont ării úi la finalizarea construcĠiei unei instala Ġii noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei modific ări a unei instala Ġii existente înainte de a fi puse în func Ġiune de către utilizator. 8.1.1.1.2 Verificarea ini Ġială a instala Ġiilor electrice trebuie efectuat ă de o persoan ă calificat ă, competent ă în verific ări. 8.1.1.1.3 Verificarea ini Ġială se face prin inspec Ġie úi încercare. 8.1.1.2. Inspec Ġie 8.1.1.2.1. InspecĠia trebuie s ă preceadă încercarea úi trebuie efectuat ă înainte de a pune instala Ġia sub tensiune. 8.1.1.2.2 . InspecĠia trebuie s ă confirme c ă echipamentul electric montat este: - în conformitate cu prescrip Ġiile de securitate ale standardelor de echipament corespunz ătoare; - ales úi montat în mod corect conform normativelor úi instrucĠiunilor fabricantului; - fără deteriorări vizibile astfel încât s ă afecteze siguran Ġa. 8.1.1.2.3. InspecĠia trebuie s ă stabileasc ă dacă instalaĠiile electrice corespund proiectului úi notelor de úantier emise pe durata execu Ġiei úi să includă următoarele verific ări: a) măsurile de protec Ġie împotriva úocurilor electrice prin atingere direct ă; b) prezenĠa barierelor pentru oprirea focului úi alte măsuri împotriva focului precum úi măsuri împotriva efectelor termice; c) alegerea conductoarelor pentru intensitatea admisibil ă a curentului úi căderea de tensiune; d) alegerea úi reglarea dispozitivelor de protec Ġie úi de supraveghere; e) prezenĠa úi amplasarea corect ă a dispozitivelor corespunz ătoare de separare úi de comutare; f) alegerea echipamentului úi a măsurilor de protec Ġie corespunz ătoare pentru influen Ġele externe; g) identificarea corect ă a conductoarelor de protec Ġie úi a conductoarelor neutre; h) întreruptoarele de pe circuitele de iluminat trebuie s ă fie montate pe conductoarele de faz ă; i) existenĠa schemelor, inscrip Ġiilor de avertizare sau a altor informa Ġii similare; 292 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 291j) identificarea circuitelor, a dispozitivelor de protec Ġie la supracuren Ġi, întreruptoare, borne, doze, tablouri electrice, etc. k) conectarea corespunz ătoare a conductoarelor (în doze, tablouri electrice etc.); l) prezenĠa úi utilizarea corect ă a conductoarelor de protec Ġie, inclusiv a conductoarelor pentru legătura de echipoten Ġializare de protec Ġie úi legătura de echipoten Ġializare suplimentar ă; m) posibilitatea de acces la echipamente pentru u úurinĠa acĠionării, a identific ării úi a mentenan Ġei. 8.1.1.3. Încerc ări 8.1.1.3.1. Generalit ăĠi Încercările trebuie efectuate (atunci când sunt aplicabile) de regul ă în următoarea ordine: a. continuitatea conductoarelor; b. rezistenĠa izolaĠiei instala Ġiei electrice; c. protecĠia prin TFJS, TFJP, sau prin separarea electric ă; d. rezistenĠele / impedan Ġele izolaĠiilor pardoselii úi a pereĠilor; e. protecĠia prin întreruperea automat ă a aliment ării; f. protecĠia suplimentar ă; g. încercarea de polaritate; h. verificarea secven Ġei succesiunii fazelor; i. încercări funcĠionale; j. căderea de tensiune. 8.1.1.3.2. Continuitatea conductoarelor Trebuie efectuat ă o încercare privind continuitatea electric ă a: a) conductoarelor de protec Ġie, a conductoarelor pentru leg ături de echipoten Ġializare, a conductoarelor de echipoten Ġializare suplimentare; b) conductoarelor active. Încercarea continuit ăĠii conductoarelor de protec Ġie úi a legăturilor de egalizare a poten Ġialelor, se efectueaz ă cu o surs ă de tensiune de 4 – 24 V (în gol) la tensiune continu ă sau alternativ ă úi un curent electric de minimum 0,2 A. 8.1.1.3.3. Rezisten Ġa izolaĠiei instala Ġiei electrice RezistenĠa electrică a izolaĠiei trebuie m ăsurată între conductoarele active úi conductorul de protec Ġie conectat la re Ġeaua de legare la p ământ. În scopul acestei încerc ări conductoarele active pot fi conectate împreun ă. RezistenĠa electrică a izolaĠiei măsurate trebuie s ă corespund ă valorilor din tabelul 8.1. Tabel 8.1. Valori minime ale rezisten Ġei electrice a izola Ġiei Tensiunea nominal ă a circuitului (V) Tensiunea continu ă de încercare (V) RezistenĠa de izola Ġie (Mȍ) TFJS úi TFJP 250 t 0,5 Până la úi inclusiv 500 V 500 t1 Peste 500 V 1000 t1 RezistenĠa electric ă a izolaĠiei se măsoară cu tensiune continu ă având valorile din tabelul 8.1. úi un curent de 1 mA. Toate măsurătorile se fac cu instala Ġia deconectat ă de la sursa de alimentare. 8.1.1.3.4. Protec Ġia prin TFJS, TFJP sau prin separare electric ă Separarea p ărĠilor active ale unor circuite fa Ġă de altele cât úi faĠă de pământ se verific ă prin măsurarea rezistenĠei izolaĠiei. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 293 292 a) ProtecĠia prin TFJS Separarea p ărĠilor active de cele ale altor circuite cât úi faĠă de pământ se verific ă prin măsurarea rezistenĠei izolaĠiei. Rezisten Ġa electrică obĠinută trebuie să fie conform tabelului 8.1. b) ProtecĠia prin TFJP Separarea p ărĠilor active de cele ale altor circuite se verific ă prin măsurarea rezisten Ġei izolaĠiei. RezistenĠa electrică obĠinută trebuie să fie conform tabelului 8.1. c) ProtecĠia prin separare electric ă Separarea p ărĠilor active de cele ale altor circuite cât úi faĠă de pământ se verific ă prin măsurarea rezistenĠei izolaĠiei. Valoarea rezisten Ġei izolaĠiei obĠinute trebuie s ă fie conform tabelului 8.1. În cazul unei separ ări electrice pentru mai multe receptoare, fie prin m ăsurare sau prin calcul, trebuie să se verifice c ă în cazul a dou ă defecte simultane cu impedan Ġă neglijabil ă între conductoarele de faz ă diferite úi / sau conductorul de protec Ġie sau părĠi conductoare conectate la acesta, cel pu Ġin unul din circuitele defecte trebuie s ă fie deconectat. Timpul de întrerupere trebuie s ă fie în conformitate cu cel pentru metoda de protec Ġie prin deconectare automată pentru re Ġelele TN. 8.1.1.3.5. Rezisten Ġele / impedan Ġele izolaĠiilor pardoselilor úi a pereĠilor RezistenĠa izolaĠiei pardoselii se va m ăsura în toate cazurile în care se impune ca pardoseala s ă fie izolantă. Trebuie efectuate cel pu Ġin trei măsurări în acela úi amplasament; una din aceste m ăsurări se efectueaz ă la aproximativ 1 m de orice conductor extern accesibil din amplasament. Celelalte dou ă măsurări trebuie efectuate la distan Ġe mai mari. Măsurarea rezisten Ġei / impedan Ġei izolaĠiei (a pardoselii sau a pere Ġilor) se face cu tensiunea sistemului faĠă de pământ úi la frecven Ġă nominală. Pentru detalii privind metodele de m ăsurare a rezisten Ġei / impedan Ġei izolaĠiei (a pardoselii sau a pereĠilor) în raport cu p ământul sau în raport cu conductorul de protec Ġie se pot utiliza recomand ările din SR HD 60364-6 – (Anexa 8.1.) sau altele similare. 8.1.1.3.6. – Protec Ġia prin întreruperea automat ă a aliment ării 8.1.1.3.6.1. – Generalit ăĠi ğinându-se seama de tipul de re Ġea TN, TT, IT, verificarea eficien Ġei măsurilor de protec Ġie la defect (protecĠia împotriva atingerilor indirecte) prin deconectare automat ă a aliment ării se face verificându- se: a) pentru re Ġelele TN: 1) impedan Ġa buclei de defect, prin m ăsurare; 2) caracteristicile úi / sau eficien Ġa dispozitivelor de protec Ġie asociate, prin examinare vizuală úi încercare. Această verificare trebuie realizat ă: - pentru dispozitivele de protec Ġie la supracuren Ġi prin examinare vizual ă (de exemplu reglajul pentru declan úare de scurt ă durată sau instantanee pentru întreruptoare, curentul nominal úi tipul pentru siguran Ġele fuzibile); - pentru DDR prin examinare vizual ă úi încercare. Timpii de deconectare trebuie s ă fie cei prev ăzuĠi în standarde. Timpii de deconectare trebuie verifica Ġi în caz de: - reutilizare a echipamentelor DDR; - extinderi sau modific ări ale unei instala Ġii existente unde DDR existente sunt utilizate de asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau modific ări. b) pentru re Ġelele TT: 1) rezistenĠa R A a prizei de p ământ (electrodului de p ământ) pentru elemente conductoare ale instala Ġiei prin m ăsurare; 2) caracteristicile úi / sau eficien Ġa dispozitivelor de protec Ġie asociate prin examinare 294 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 293vizuală úi încercare. Această verificare trebuie realizat ă: - pentru dispozitive de protec Ġie la supracuren Ġi: prin examinare vizual ă (de exemplu reglajul pentru declan úare de scurt ă durată sau instantanee pentru întreruptoare, curentul nominal úi tipul pentru siguran Ġele fuzibile); - pentru DDR: prin examinare vizual ă úi încercare. Timpii de deconectare trebuie s ă fie cei prev ăzuĠi în standarde. Timpii de deconectare trebuie verifica Ġi în caz de: - reutilizare a echipamentelor DDR; - extinderi sau modific ări ale unei instala Ġii existente unde DDR existente sunt utilizate de asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau modific ări. c) pentru re Ġelele IT: Verificarea prin calcul sau m ăsurare a curentului Id în cazul primului defect al conductorului de linie sau a conductorului neutru. Atunci când se produce un al doilea defect într-un alt circuit úi condiĠiile sunt similare cu cele din reĠeaua TT, verificarea se efectueaz ă ca úi pentru o re Ġea TT (vezi punctul b) de mai sus). Atunci când se produce un al doilea defect într-un alt circuit úi condiĠiile sunt similare cu cele din reĠeaua TN, verificarea se efectueaz ă ca úi pentru o re Ġea TN (vezi punctul a) de mai sus). 8.1.1.3.6.2. – M ăsurarea rezisten Ġei electrice a prizei de p ământ Măsurarea rezisten Ġei electrice a prizei de p ământ în toate cazurile se efectueaz ă cu metode úi aparate specializate. Măsurarea rezisten Ġei electrice a prizei de p ământ se poate face dup ă recomand ările din SR HD 60364- 6 – (Anexa 8.2) sau o alt ă metodă similară. 8.1.1.3.6.3. – M ăsurarea impedan Ġei buclei de defect Înainte de a realiza m ăsurarea impedan Ġei buclei de defect este necesar ă o încercare de continuitate electrică ce trebuie efectuat ă conform punctului 8.1.1.3.2. Măsurarea impedan Ġei buclei de defect Ġine seama de particularit ăĠile reĠelei (TN sau IT). Măsurarea impedan Ġei buclei de defect se poate face conform cu recomand ările din SR HD 60364-6 - (Anexa 8.3) sau cu o metod ă similară. 8.1.1.3.7. Protec Ġia suplimentar ă Verificarea eficien Ġei măsurilor aplicate pentru protec Ġia suplimentar ă se realizeaz ă prin examinare vizuală úi încercare. Dacă sunt necesare DDR pentru protec Ġie suplimentar ă, eficienĠa deconect ării automate a aliment ării prin DDR trebuie s ă fie verificat ă utilizând echipamente de încercare corespunz ătoare care s ă confirme că prescripĠiile din proiect au fost îndeplinite. 8.1.1.3.8. Încercarea de polaritate Se va verifica existen Ġa dispozitivelor monopolare de întrerupere pe conductorul (conductoarele) de fază. 8.1.1.3.9. –Verificarea secven Ġei succesiunii fazelor În cazul circuitelor polifazate trebuie s ă se verifice dac ă secvenĠa succesiunii fazelor este respectat ă. 8.1.1.3.10. Încerc ări funcĠionale Ansamblurile, cum sunt ansamblurile de comuta Ġie úi de comand ă, de acĠionări, organe de comand ă úi de interblocare, trebuie s ă facă obiectul unei încerc ări a funcĠionării lor pentru a se vedea dac ă sunt corect montate, reglate úi instalate în conformitate cu prescrip Ġiile documenta Ġiei tehnice. Dispozitivele de protec Ġie trebuie s ă fie supuse la o încercare de verificare a func Ġionării lor, pentru a verifica dac ă sunt corect instalate úi reglate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 295 294 8.1.1.3.11 Verificarea la c ăderea de tensiune Verificarea la c ăderea de tensiune poate fi f ăcută prin: - măsurare sau; - prin calcul. 8.1.1.4. Raportul pentru verificarea ini Ġială 8.1.1.4.1. - Raportul pentru verificarea ini Ġială se face dup ă finalizarea verific ării unei instala Ġii noi sau extinderi, sau a unei modific ări la o instala Ġie existent ă. Raportul trebuie s ă conĠină detalii ale p ărĠii instalaĠiei care face obiectul raportului împreun ă cu consemnarea inspec Ġiei úi rezultatul încerc ărilor. Defectele constatate în raport trebuie remediate înaintea punerii în func Ġiune úi consemnate în documentele de recep Ġie ale instala Ġiei. 8.1.1.4.2. Raportul pentru verificarea ini Ġială poate con Ġine recomand ări pentru repara Ġii úi îmbunătăĠiri. 8.1.1.4.3. Raportul ini Ġial trebuie s ă cuprindă: - consemnări ale inspec Ġiilor; - consemnări ale circuitelor încercate úi rezultatele încerc ărilor. În consemn ările detaliilor circuitelor úi ale rezultatelor încerc ărilor trebuie s ă se identifice fiecare circuit, inclusiv dispozitivul (dispozitivele) de protec Ġie asociate úi trebuie s ă se consemneze rezultatele încercărilor úi măsurătorilor corespunz ătoare. 8.1.1.4.4. Raportul pentru verificarea ini Ġială trebuie redactat conform cu reglement ările specifice referitoare la verificarea calit ăĠii lucrărilor de construc Ġii úi semnat sau autentificat de o persoan ă sau de persoane competente pentru verificare. 8.2. Verific ări periodice 8.2.1. Generalit ăĠi 8.2.1.1. Verificarea periodic ă are rolul de a determina dac ă tot echipamentul din componen Ġa instalaĠiei electrice este în stare de utilizare. 8.2.1.2 . Verific ările periodice, care includ o examinare detaliat ă a instala Ġiei, trebuie efectuate f ără demontare sau cu demontare par Ġială, pentru a ar ăta că timpii de deconectare a echipamentelor de protecĠie sunt respecta Ġi úi confirma Ġi prin măsurări úi asigură cumulativ: a) securitatea persoanelor úi animalelor împotriva efectelor úocurilor electrice úi a arsurilor; b) protecĠia împotriva deterior ării bunurilor prin focul úi căldura dezvoltat ă de un defect al instalaĠiei; c) confirmarea c ă această instalaĠie nu este avariat ă sau deteriorat ă aúa încât s ă afecteze siguranĠa în funcĠionare; d) identificarea defectelor instala Ġiei úi abaterea de la prescrip Ġii care pot conduce la un pericol. 8.2.1.3. Trebuie luate m ăsuri pentru a se asigura c ă verificarea nu constituie un pericol pentru persoane sau animale úi nu produce deterior ări de bunuri úi echipamente, chiar dac ă circuitul este în stare de defect. Instrumentele de m ăsurare úi echipamentul de supraveghere úi metodele trebuie alese conform recomand ărilor din SR EN 61557. 296 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 295 8.2.1.4. A r i a d e v e r i f i c a r e úi rezultatul unei verific ări periodice a instala Ġiei, sau a oric ărei părĠi a instalaĠiei trebuie s ă fie înregistrate. 8.2.1.5. Orice avarie, deteriorare, defecte sau condi Ġii periculoase trebuie înregistrate. 8.2.1.6. Verificarea trebuie efectuat ă de o persoan ă calificată competent ă în verific ări. 8.2.2. Frecven Ġa verificărilor periodice 8.2.2.1. FrecvenĠa verificărilor periodice ale unei instala Ġii trebuie s ă fie determinat ă de tipul instala Ġiei úi de echipamentele folosite, de frecven Ġa úi calitatea mentenan Ġei úi de influen Ġele externe la care acestea sunt supuse. În condiĠii normale de func Ġionare verific ările pentru securitatea úi sănătatea în munc ă sunt indicate în tabelele 8.3 úi 8.4. FrecvenĠa verificărilor func Ġionale pentru echipamentele electrice se face conform instruc Ġiunilor furnizorilor. În lipsa acestora se pot utiliza recomand ările din PE 116. 8.2.2.2 . În cazul unei instala Ġii aflate într-un sistem de management efectiv, pentru mentenan Ġă preventiv ă în utilizare curent ă, verificarea periodic ă poate fi înlocuit ă cu un regim adecvat de monitorizare úi mentenan Ġă continuă a instala Ġiei úi a tuturor echipamentelor sale de persoane competente. Pentru monitorizarea úi mentenan Ġa continuă trebuie să fie păstrate înregistr ări. 8.2.3. Rapoarte pentru verific ări periodice 8.2.3.1. Verificările periodice ale unei instala Ġii se finalizeaz ă cu un raport periodic Raportul trebuie s ă conĠină detalii ale acelor p ărĠi ale instala Ġiei úi limitele verific ării, acoperite de documenta Ġii, împreun ă cu o consemnare care include orice defec Ġiune úi rezultatele încerc ărilor. Raportul trebuie s ă consemneze rezultatele încerc ărilor. 8.2.3.2. Rapoartele trebuie redactate úi semnate sau autentificate de o persoan ă sau de persoane competente. 8.3. Între Ġinerea úi verificări pentru iluminatul de siguran Ġă 8.3.1. Utilizatorul sau proprietarul instala Ġiei iluminatului de siguran Ġă trebuie s ă denumeasc ă o persoană competent ă pentru a supraveghea, între Ġine úi verifica iluminatul de siguran Ġă. 8.3.2. Încercările instala Ġiei de iluminat de siguran Ġă trebuie s ă fie efectuate f ără a afecta func Ġionarea instalaĠiei. 8.3.3. Zilnic vor fi controla Ġi vizual indicatorii aliment ării de la sursa central ă pentru verificarea funcĠionării lor corecte. 8.3.4. Lunar se va verifica fiecare corp de iluminat úi fiecare semnalizare de ie úire iluminat ă din interior de la bateria de acumulatoare prin simularea unui defect în alimentarea iluminatului normal pentru un interval de timp suficient, pentru a se asigura c ă fiecare corp de iluminat este func Ġional. Atunci când alimentarea iluminatului de siguran Ġă se face de la o surs ă centrală (baterie, generator) aceasta din urm ă va fi monitorizat ă. 8.3.5. Anual fiecare corp de iluminat úi fiecare semnalizare iluminat ă din interior trebuie s ă fie încercate la toate intervalele de timp stabilite în conformitate cu informa Ġiile produc ătorului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 297 296Alimentarea iluminatului normal úi toĠi indicatorii lumino úi vor fi controla Ġi pentru a verifica funcĠionarea lor corect ă. 8.3.6. Toate încerc ările úi rezultatele trebuie s ă fie consemnate în Registrul de control pentru instalaĠiile de dectare, semnalizare, alertare, limitare úi stingere a incendiilor. 8.3.7. Pentru verificarea sistemelor de iluminat de siguran Ġă din amplasamente pentru utiliz ări medicale se vor respecta prevederile speciale din SR CEI 60364-7-710. 8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joas ă tensiune La punerea în func Ġiune a echipamentelor electrice de joas ă tensiune în concordan Ġă cu preciz ările din HG nr. 457/2003 se va verifica dac ă ele au asigurate protec Ġia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a mont ării úi utilizărilor lor úi protecĠia împotriva riscului cauzat de influen Ġe externe asupra lor. 8.4.1. Pentru protec Ġia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a mont ării úi utilizării echipamentului electric de joas ă tensiune se va verifica dac ă: a) persoanele úi animalele domestice sunt protejate fa Ġă de pericolul r ănirii fizice sau de alt ă natură care pot fi cauzate de atingerile directe sau indirecte; b) nu se produc înc ălziri, radia Ġii sau arcuri electrice periculoase; c) persoanele, animalele domestice úi bunurile mobile úi imobile sunt protejate împotriva pericolelor de natur ă neelectric ă ce pot fi cauzate de echipamentul electric de joas ă tensiune; d) rezisten Ġa electrică de izolaĠie respect ă valorile din tabelul 8.1. 8.4.2. Pentru protec Ġia împotriva riscului cauzat de influen Ġe externe asupra echipamentului electric de joasă tensiune se va verifica dac ă: a) echipamentul electric satisface cerin Ġele de natur ă mecanic ă astfel încât persoanele, animalele domestice úi proprietatea s ă nu fie puse în pericol; b) echipamentul electric este rezistent la influen Ġe de natur ă nemecanic ă în condiĠii de mediu astfel încât persoanele, animalele domestice úi proprietatea s ă nu fie puse în pericol; c) echipamentul electric nu pericliteaz ă persoanele, animalele domestice úi proprietatea în condiĠii de suprasarcini. 8.5. Verificarea úi întreĠinerea instala Ġiei de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (IPT) 8.5.1. Scopul verific ărilor Scopul verific ărilor este de a constata c ă IPT este conform cu acest normativ sub toate aspectele úi că este în stare func Ġională. Verificarea IPT trebuie realizat ă de o persoan ă competent ă în protec Ġia împotriva tr ăsnetului. Acesta trebuie s ă primeasc ă proiectul SPT úi rapoartele anterioare de între Ġinere úi verificări ale IPT. Proiectul IPT trebuie s ă conĠină descrierea SPT-ului, criteriile de proiectare úi desenele tehnice. 8.5.1.1. Verificarea unui IPT se va face: a) în timpul instal ării IPT, în special în timpul instal ării elementelor care sunt înglobate în structură úi care vor deveni inaccesibile, ce se vor men Ġiona în procesele verbale pentru lucrări ascunse; b) după finalizarea instal ării IPT; c) după un program conform tabelului 8.2. 298 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 297 Tabelul 8.2. Perioada maxim ă între inspec Ġiile unui IPT Nivel de protec Ġie InspecĠie vizuală (an) InspecĠia complet ă (an) InspecĠii complete a sistemelor critice (an) I úi II 1 2 1 III úi IV 2 4 1 8.5.1.2. Ori de câte ori se fac modific ări sau repara Ġii la structura protejat ă sau în urma oric ărei descărcări de trăsnet pe IPT trebuie f ăcută o inspec Ġie. Sistemele de protec Ġie împotriva tr ăsnetului utilizate pentru structuri cu risc de explozie trebuie verificate vizual la fiecare 6 luni. 8.5.2. Ordinea verific ărilor 8.5.2.1. Procedura de verificare Verificarea cuprinde controlul documenta Ġiei tehnice, verific ările vizuale, încercarea úi înregistrarea rezultatelor într-un raport de verificare. 8.5.2.2. Verificarea documenta Ġiei tehnice Persoana competent ă va verifica documenta Ġia tehnică pentru a constata dac ă este complet ă úi conformă cu acest normativ. 8.5.2.3. Verific ări vizuale Verificările vizuale trebuie efectuate cu scopul de a se constata c ă: - IPT este în stare bun ă úi executat ă conform documenta Ġiei verificate; - nu sunt conexiuni desf ăcute úi nici întreruperi accidentale ale conductoarelor IPT úi ale îmbinărilor; - nici o parte a instala Ġiei nu este sl ăbită de coroziune, în special la nivelul solului; - toate conexiunile vizibile de legare la p ământ sunt intacte (opera Ġionale din punct de vedere func Ġional ); - toate conductoarele úi componentele vizibile ale instala Ġiei sunt fixate pe suprafe Ġele de montaj úi componentele care asigur ă protecĠia mecanic ă sunt intacte (opera Ġionale din punct de vedere func Ġional ) úi la locul lor; - nu există nici o extindere sau modificare a structurii protejate care s ă impună protecĠie suplimentar ă; - nu există indicaĠii de avariere a IPT, a SPD sau siguran Ġe fuzibile defecte pentru protecĠia SPD; - legătura de echipoten Ġializare este corect ă pentru orice serviciu nou sau extinderi efectuate în interiorul structurii dup ă ultima inspec Ġie úi că încercările de continuitate s- au făcut după aceste supliment ări; - conductoarele úi conexiunile de echipoten Ġializare din interiorul conexiunii exist ă úi sunt intacte (opera Ġionale din punct de vedere func Ġional ); - distanĠele de separare sunt men Ġinute; - conductoarele de echipoten Ġializare, îmbin ările, ecranele dispozitivelor, traseele de cabluri úi SPD au fost verificate úi încercate; - piesele de separare asigur ă continuitatea electric ă. 8.5.2.4. Încerc ări ale instala Ġiei de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (IPT) Încercarea unei IPT cuprinde urm ătoarele: - încercări de continuitate a conductoarelor; - măsurarea rezisten Ġei de dispersie a prizei de p ământ. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 299 298Rezultatele verific ărilor vizuale ale tuturor conductoarelor, a leg ăturilor de echipoten Ġializare úi a îmbinărilor precum úi rezultatele m ăsurărilor continuit ăĠii electrice úi a rezisten Ġei de dispersie a prizei de pământ se vor înscrie în documenta Ġiile verific ărilor. 8.5.2.5. Documenta Ġia verific ării Persoana competent ă trebuie s ă întocmeasc ă un raport care trebuie p ăstrat împreun ă cu proiectul SPT úi cu rapoartele anterioare. Raportul de verificare trebuie s ă conĠină: - condiĠiile generale ale conductoarelor de captare úi ale componentelor de captare; - nivelul general de coroziune al conductoarelor úi starea protec Ġiei împotriva coroziunii; - securitatea elementelor de fixare a conductoarelor úi a componentelor IPT; - rezultatele m ăsurării rezisten Ġei de dispersie a prizei de p ământ; - abaterile constatate ale IPT fa Ġă de prevederile normativului; - documenta Ġia tehnică pentru modific ările úi extinderile IPT úi orice schimb ări ale structurii; - rezultatele încerc ărilor efectuate; 8.5.3. Între Ġinerea IPT trebuie între Ġinut cu regularitate pentru a asigura c ă nu este deteriorat úi continuă să îndeplineasc ă funcĠiile pentru care a fost proiectat úi executat ini Ġial. Ciclurile necesare de între Ġinere úi inspecĠie vor fi conform tabelului 8.2. úi art. 8.5.1.2 Toate procedurile de între Ġinere trebuie s ă aibă înregistr ări complete care s ă conĠină acĠiunile întreprinse. Acestea vor fi p ăstrate cu proiectul IPT úi cu rapoartele de verificare a IPT. 8.5.4. Verificarea protec Ġiei împotriva úocurilor eletrice. Procedurile de verificare sun indicate în tabelele 8.3 úi 8.4. 300 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 299 Tabelul 8.3 VERIFICAREA PROTEC ğIEI ÎMPOTRIVA ùOCURILOR ELECTRICE (Atingerea direct ă a părĠilor aflate normal sub tensiune) Nr. crt. Denumirea verific ării Metoda de verificare Condi Ġia de acceptare a verificării Periodicitatea maxim ă de verificare Se consemneaz ă în buletinul de verificare 0 1 2 3 4 5 1 Verificarea protec Ġiei împotriva atingerii directe a p ărĠilor aflate normal sub tensiune, asigurate de carcase, în funcĠie de gradul normal de protec Ġie Vizual Constatarea st ării corespunz ătoare a carcasei Anual Da 2 Verificarea integrit ăĠii izolaĠiei aparente Vizual Constatarea integrit ăĠii izolaĠiei Anual Da 3 Verificarea integrit ăĠii îngrădirilor Vizual Constatarea integrit ăĠii îngrădirilor Anual Da 4 Verificarea distan Ġei dintre piesele aflate normal sub tensiune úi îngrădire (distanĠe de protec Ġie) Măsurări cu metrul Constatarea distan Ġelor prevăzute în proiecte sau cărĠile tehnice 1) Da 5 Verificarea distan Ġei de inaccesibilitate faĠă de părĠile aflate normal sub tensiune Măsurări cu metrul Constatarea distan Ġelor prevăzute în proiecte sau cărĠile tehnice 1) Da 1) Verificarea se face la punerea în func Ġiune MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 301 300Tabelul nr. 8.4 VERIFICAREA PROTEC ğIEI ÎMPOTRIVA ùOCURILOR ELECTRICE (Atingerile indirecte a p ărĠilor care în mod normal nu sunt sub tensiune) Nr. crt. Denumirea verific ării Metoda de verificare Condi Ġia de acceptare a verificării Periodicitatea maxim ă de verificare Se consemneaz ă în buletinul de verificare 0 1 2 3 4 5 1. Verificarea instala Ġiilor de protec Ġie prin legare la conductorul de neutru úi / sau legare la p ământ - Echipamente electrice clasa I de protec Ġie - 1 Verificarea separ ării conductorului neutru (N) de conductorul de protec Ġie (PE) Vizual la bara de nul a ultimului tablou de distribuĠie spre receptor ExistenĠa separării Anual Da 2 Verificarea c ă nu exist ă elemente de întrerupere pe conductoarele PE úi PEN Vizual Nu exist ă un element de întrerupere 1) Da 3 Verificarea continuit ăĠii legăturii echipamentelor la conductorul de protecĠie (PE) - Vizual la cutia de borne sau la contactul de protecĠie al prizei - Verificarea continuit ăĠii cu ohmmetrul între bara PE a ultimului tablou de distribuĠie úi capătul conductorului de protecĠie legat la mas ă ExistenĠa continuităĠii Anual Da 4 Verificarea leg ării la pământ a barelor PE - Vizual: existen Ġa legării electrice a barei PE la instalaĠia de legare la pământ - Prin măsurare: a rezistenĠei de dispersie la pământ a barei PE, determinat ă cu aparatele de măsurare a prizei de pământ Constatarea valorii rezistenĠei de dispersie la p ământ conform proiectului Anual Da 302 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 3010 1 2 3 4 5 5 Verificarea existen Ġei siguran Ġelor fuzibile úi verificarea func Ġionării elementelor de protec Ġie la scurtcircuit (siguranĠe fuzibile, întreruptoare automate) - Vizual – verificând coresponden Ġa valorilor nominale a patronului siguranĠei cu valoarea din proiect - Prin măsurări – în cazul întreruptoarelor automate sau a siguranĠelor automate Se determin ă curentul de defect úi se verific ă funcĠionarea acestora utilizând o trus ă de curent Constatarea valorii fuzibilului conform proiectului úi/sau a funcĠionării la valoarea de curent reglată a elementelor de protecĠie automat ăAnual Da 6 Verificarea func Ġionării protec Ġiei la deconectarea (semnalizarea) sectorului defect (pus la mas ă/pământ), inclusiv protecĠia automat ă la curen Ġi de defect (diferenĠiali) Simularea unei puneri la pământ printr-un dispozitiv propriu al protec Ġiei sau un dispozitiv specializat. Declanúarea întrerupătorului Anual Da 7 Verificarea marcajului conductoarelor de protecĠie Vizual Existen Ġa marcajului conform proiectului 1) Da 8 Existen Ġa legăturilor de protec Ġie de la tablourile de distribu Ġie la utilaje sau la prize Verificări cu ohmmetrul Existen Ġa continuităĠii Anual Da 9 Verificarea existen Ġei măsurilor suplimentare de protec Ġie Vizual Existen Ġa măsurilor suplimentare prevăzute în proiect Anual Da 10 Verificarea strângerii úuruburilor de îmbinare de pe circuitele conductoarelor de protecĠie úi asigurarea acestora împotriva de úurubării Cu cheia sau úurubelniĠa Constatarea c ă legăturile nu se desfac La doi ani Da 11 Verificarea c ă la un úurub este conectat un singur conductor de protec Ġie Vizual Constatarea c ă la fiecare úurub este un singur conductor Anual Da MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 303 302 0 1 2 3 4 5 12 Verificarea rezisten Ġei de dispersie la pământ a maselor echipamentelor electrice Măsurarea cu aparate de măsurare a prizelor de pământ sau prin metoda volt-ampermetru conform Anexei 8.2. Constatarea valorilor înscrise în proiect - La doi ani - Anual în medii periculoase úi foarte periculoase Da 13 Verificarea continuit ăĠii legăturilor de echipoten Ġializare Măsurări cu ohmmetru Existen Ġa continuităĠii La doi ani Da 14 Verificarea continuit ăĠii legăturilor de protecĠie de la masele echipamentelor până la priza de p ământ Măsurări - metod ă de injectare de curen Ġi mici sau mari Constatarea continuităĠii 5 ani Da 15 Verificarea corod ării electrozilor prizelor artificiale de p ământ Vizual prin dezgroparea a 10% din priza de p ământ În cazul în care se constată reducerea grosimii sau a diametrului cu mai mult de o treime din valoarea ini Ġială se înlocuiesc electrozii prizelor de p ământ 5 ani Nu se verific ă periodic prizele de p ământ naturale constituite din armăturile funda Ġiilor clădirilor Da 2. Verificarea protec Ġiei prin izolare suplimentar ă - Echipamente electrice clasa II de protec Ġie - 16 Verificarea încadr ării echipamentului în clasa II de protec Ġie Examinarea certificatului Existen Ġa în certificat a confirm ării clasei 1) Da 17 Rezisten Ġa electrică de izolaĠie Măsurare cu megohmmetrul de 500 V RezistenĠa electrică de izolaĠie trebuie s ă fie mai mare de 1 M : Anual Da 18 Verificarea st ării de protec Ġie împotriva atingerilor directe prin carcase úi/sau a izolaĠiei conductoarelor electrice de legătură Vizual Lipsa unor deterior ări a izolaĠiei carcasei sau a conductoarelor electrice de leg ătură Anual Da 304 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 303 0 1 2 3 4 5 3. Verificarea protec Ġiei prin alimentarea la tensiune foarte joas ă - Echipamente electrice clasa III de protec Ġie - 19 Verificarea încadr ării echipamentului în clasa III de protec Ġie Examinarea certificatului Existen Ġa în certificat a confirm ării clasei 1) Da 20 Verificarea rezisten Ġei electrice de izolaĠie între înf ăúurările transformatorului coborâtor Măsurare cu megohmmetrul de 500 V RezistenĠa electrică de izolaĠie trebuie s ă fie mai mare de 1,0 M : 2)Anual Da 21 Verificarea rezisten Ġei electrice de izolaĠie între circuitele de tensiune foarte joas ă úi celelalte circuite al ăturate cu tensiuni mai mari Măsurare cu megohmmetrul de 250 V RezistenĠa electrică de izolaĠie trebuie s ă fie mai mare de 0,5 M : 2) 22 Imposibilitatea introducerii fi úelor (útecherelor) în prize de alimentare cu tensiune mai mare (dac ă nu este inscripĠionată tensiunea de lucru) Vizual Nu trebuie s ă fie compatibile Anual Da 23 Verificarea certific ării transformatorului coborâtor sau grupului moto-generator Examinarea certificatului Existen Ġa în certificat a confirm ării caracteristicilor 1) Da 24 Verificarea st ării de protec Ġie împotriva atingerilor directe asigurate de carcasa transformatorului úi/sau izola Ġia conductoarelor electrice Vizual Lipsa unor deteriorări a izolaĠiei electrice a carcasei sau a conductoarelor electrice de leg ătură Anual Da 4. Verificarea protec Ġiei prin separare - Echipamente electrice clasa ZERO de protec Ġie - 25 Verificarea certific ării transformatorului de separare Examinarea certificatului Existen Ġa în certificat a confirm ării caracteristicilor 1) - 26 Verificarea rezisten Ġei electrice de izolaĠie între înf ăúurările transformatorului de separare Măsurare cu megohmmetrul de 500 V RezistenĠa electrică de izolaĠie trebuie s ă fie mai mare de 1,0 M : 2)Anual Da MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 305 3040 1 2 3 4 5 27 Verificarea dac ă circuitul separat, alimentat din secundarul transformatorului de separare nu este legat la pământ Măsurare cu megohmmetrul de 500 V RezistenĠa electrică de izolaĠie trebuie s ă fie mai mare de 1,0 M : 2)Anual Da 28 Verificarea rezisten Ġei electrice de izolaĠie a echipamentului separat electric fa Ġă de carcasa proprie (echipamentul alimentat din secundarul transformatorului de separare) Măsurare cu megohmmetrul de 500 V RezistenĠa electrică de izolaĠie trebuie s ă fie mai mare de 1,0 M : 2)Anual Da 5. Verificarea protec Ġiei la echipamentele electrice clas ă ZERO montate la distan Ġe inaccesibile 29 Verificarea inaccesibilit ăĠii echipamentului de clas ă 0 Vizual Distan Ġa pe înălĠime să nu fie sub 2,5 m - Îngrădirea de protecĠie pentru echipamentele amplasatele amplasate la o înălĠime mai mic ă de 2,5 m Anual Da 6. Verificarea protec Ġiei împotriva atingerilor indirecte a p ărĠilor care în mod normal nu sunt sub tensiune - Separarea de protec Ġie - 30 Verificarea existen Ġei transformatorului de separare (de siguran Ġă) Examinarea certificatului de conformitate al furnizorului Constatarea conformit ăĠii certificatului 1) Da 31 Verificarea valorii tensiunii foarte joase M ăsurări cu voltmetrul Constatarea valorilor din proiect sau din cartea tehnic ă 1) Da 32 Verificarea rezisten Ġei de izola Ġie între înfăúurările transformatorului de separare Măsurare cu megohmmetrul de 2500 V Constatarea valorilor mai mari de 7 M : Anual Da 1) Verificarea se face la punerea în func Ġiune 2) Valorile se iau în considerare în lipsa indica Ġiilor produc ătorului 306 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 305CAPITOLUL 9. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALA ğIILOR ELECTRICE 9.1. Principii fundamentale 9.1.1. Securitatea în exploatare Exploatarea instala Ġiilor electrice sau orice lucrare la o instala Ġie electric ă trebuie s ă aibă la bază documenta Ġia de evaluare a riscurilor conform Legii nr. 319/2006. Documenta Ġia de evaluare a riscurilor electrice trebuie s ă specifice cum trebuie realizat ă exploatarea, indicându-se m ăsurile de securitate úi de prevenire pentru asigurarea securit ăĠii. La exploatarea instala Ġiilor electrice, suplimentar fa Ġă de Legea nr. 319/2006, se va Ġine seama úi de: HG nr. 1146/2006, HG nr. 1091/2006, HG nr. 300/2006, HG nr. 457/2003 úi de recomand ările din SR EN 50110-1:2005. 9.1.2. Personalul Pentru lucr ările de exploatare sunt nominalizate persoane responsabile de securitatea persoanelor care execută lucrări în instala Ġii electrice. Persoana responsabil ă de lucrări trebuie s ă instruiasc ă toate persoanele participante la lucr ări asupra tuturor pericolelor în mod normal previzibile care nu le sunt în mod normal sesizabile. Persoana responsabil ă de lucrări înainte úi în timpul execut ării oricărei lucrări trebuie s ă se asigure c ă sunt respectate toate prescrip Ġiile, regulile úi instrucĠiunile corespunz ătoare din legisla Ġia în vigoare privind: - cunoútinĠele despre energia eletric ă; - experien Ġa în executarea lucr ărilor; - cunoaúterea instala Ġiei asupra c ăreia se efectueaz ă lucrarea; - capacitatea de apreciere a riscurilor care pot surveni în timpul lucr ării úi a măsurilor de prevedere care trebuie luate; - aptitudinea de a recunoa úte în orice moment dac ă lucrarea poate fi continuat ă în securitate. Orice persoan ă implicată în lucrări la o instala Ġie electric ă sau în vecin ătatea ei trebuie instruit ă asupra prescripĠiilor de securitate a regulilor de securitate úi a instruc Ġiunilor proprii. Complexitatea lucr ărilor de instala Ġii electrice trebuie evaluat ă înainte de începerea lor, în scopul alegerii nivelului de competen Ġă corespunz ător – persoan ă calificată, instruită, sau obiúnuită pentru realizarea lucr ărilor. 9.1.3. Organizarea Pentru fiecare instala Ġie electric ă trebuie numit ă o persoan ă responsabil ă cu exploatarea. Modul de reglementare úi de control acces în locurile unde exist ă risc electric pentru persoane obiúnuite intră în sarcina persoanei responsabile cu exploatarea. Orice lucrare trebuie realizat ă sub răspunderea persoanei responsabile de lucr ări. Responsabilitatea lucr ărilor úi responsabilitatea exploat ării pot fi de Ġinute de aceea úi persoană. 9.1.4. Comunicarea Comunicarea reprezint ă orice mijloc prin care este transmis ă sau schimbat ă informaĠia între persoane. De exemplu verbal (inclusiv telefon, sta Ġie emisie-recep Ġie personal ă úi direct de la persoan ă la persoană) prin scris (inclusiv fax) úi vizual (inclusiv ecran de vizualizare, panouri de afi úare, lumini etc.). Responsabilul cu exploatarea, trebuie s ă fie informat asupra lucr ării care trebuie efectuat ă, înainte de începerea oric ărei lucrări. InformaĠiile necesare pentru securitatea în exploatarea instala Ġiei electrice, precum configura Ġia reĠelei, starea aparatajului (închis, deschis, legat la p ământ etc.), pozi Ġia dispozitivelor de securitate trebuie transmise printr-o notificare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 307 306Toate notific ările trebuie s ă includă numele persoanei care furnizeaz ă informaĠia. 9.1.5. Zonă de lucru Zona de lucru trebuie definit ă úi marcată clar. Trebuie prev ăzut un spa Ġiu de lucru adecvat, mijloace de acces úi iluminatul pentru orice parte a instalaĠiei unde sau în jurul c ăreia urmeaz ă să se realizeze lucr ări. În apropierea aparatajului electric, pe c ăile de acces, pe traseele de evacuare de securitate nu se vor amplasa obiecte care pot împiedica accesul úi/sau materiale inflamabile. Materialele inflamabile trebuie amplasate la distan Ġă de toate sursele ce produc arc electric sau degaj ă căldură. 9.1.6. Unelte, echipamente úi dispozitive Uneltele, dispozitivele úi echipamentele trebuie s ă fie conform standardelor europene, na Ġionale sau internaĠionale corespunz ătoare, atunci când acestea exist ă. Uneltele, echipamentele úi dispozitivele trebuie utilizate conform instruc Ġiunilor úi/sau îndrum ărilor furnizate de fabricant sau furnizor. Aceste instruc Ġiuni úi/sau îndrum ări trebuie s ă fie în limba român ă. 9.1.7. Planuri úi înregistr ări Planurile úi înregistr ările trebuie s ă fie disponibile úi să conĠină reviziile actualizate. 9.1.8. Semnaliz ări În timpul lucr ării sau procedurii de exploatare, atunci când este necesar, trebuie instalat ă o semnalizare adecvată pentru a atrage aten Ġia asupra riscului electric. Această semnalizare trebuie s ă fie conform Hot ărârii Guvernului nr. 971 / 2006. 9.2. Proceduri de exploatare curent ă 9.2.1. Generalit ăĠi Pentru activit ăĠile specifice de manevr ări úi verificări de func Ġionare trebuie utilizate unelte úi echipamente corespunz ătoare astfel încât s ă fie evitat ă expunerea persoanelor la pericolul electric. Aceste activit ăĠi trebuie supuse acordului responsabilului cu exploatarea. Responsabilul cu exploatarea trebuie informat când sunt terminate procedurile de exploatare curent ă. 9.2.2. Manevr ări 9.2.2.1. Manevrările sunt: a) manevr ări care privesc modificarea st ării electrice a unei instala Ġii pentru utilizarea unui echipament, închiderea, deschiderea unui circuit, pornirea sau oprirea echipamentelor concepute pentru a fi utilizate fără risc. b) separarea instala Ġiilor în vederea lucr ărilor úi reconectarea acestora. Manevrările pot fi efectuate local sau telecomandate. 9.2.2.2. Separările înainte sau reconect ările după lucru trebuie efectuate de persoane calificate. 9.2.2.3. Mijloacele de întrerupere de urgen Ġă a aliment ării electrice a unui echipament, din motive de securitate trebuie prev ăzută conform subcapitolului 5.3.4.. 9.2.2.4. Manevrele de urgen Ġă asupra instala Ġiilor de distribu Ġie electric ă se vor realiza numai de persoane calificate. 308 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 3079.2.3. Verificări de func Ġionare 9.2.3.1. Măsurare 9.2.3.1.1. Măsurarea trebuie realizat ă numai de persoane calificate sau de persoane aflate sub controlul úi supravegherea unei persoane calificate. 9.2.3.1.2. Instrumentele de m ăsurare pentru efectuarea m ăsurărilor la o instala Ġie electric ă trebuie să fie atestate metrologic. 9.2.3.1.3. Persoanele care efectueaz ă măsurările, atunci când exist ă un risc de atingere cu piese neizolate aflate sub tensiune trebuie s ă utilizeze echipamentul de protec Ġie individual ă úi să ia toate măsurile de prevedere împotriva úocurilor electrice, a efectelor curen Ġilor de scurtcircuit úi a arcului electric. 9.2.3.1.4. În funcĠie de tipul m ăsurării, trebuie aplicate regulile lucrului f ără tensiune, ale lucrului sub tensiune, sau ale lucrului în vecin ătatea pieselor aflate sub tensiune conform punctului 9.3. 9.2.3.2. Încercări 9.2.3.2.1 . Încercările cuprind toate activit ăĠile concepute pentru verificarea func Ġionării sau a st ării electrice, mecanice sau termice ale unei instala Ġii electrice. Încerc ările cuprind, de exemplu, activit ăĠile destinate încerc ării eficien Ġei protecĠiilor electrice úi ale circuitelor de securitate. Încerc ările trebuie realizate numai de persoane calificate sau de persoane obi únuite care sunt sub controlul sau supravegherea unei persoane calificate. 9.2.3.2.2. Încercările la o instala Ġie fără tensiune, trebuie realizate conform regulilor de lucru f ără tensiune (articolului 9.3.2.). Atunci când este necesar ă deschiderea sau înl ăturarea dispozitivelor de legare la p ământ úi de scurtcircuit trebuie luate m ăsuri de prevedere pentru a împiedica realimentarea instalaĠiei de la orice surs ă posibilă úi pentru a preveni riscul de úoc electric pentru personal. 9.2.3.2.3. Când încerc ările sunt efectuate utilizând alimentarea normal ă se aplic ă prescrip Ġiile corespunz ătoare de la articolele 9.3.1., 9.3.3., 9.3.4. 9.2.3.2.4 . Când încerc ările sunt efectuate utilizând o surs ă de alimentare exterioar ă, trebuie luate următoarele măsuri: a) instalaĠia să fie separat ă de orice surs ă de alimentare normal ă; b) instala Ġia să nu poată fi realimentat ă de la orice surs ă de alimentare decât sursa extern ă de alimentare; c) măsuri de securitate împotriva riscurilor pe durata încerc ărilor pentru întreg personalul prezent; d) dispozitivele de separare s ă prezinte o izola Ġie rezistent ă la aplicarea simultan ă a tensiunii de încercare pe de o parte, úi a tensiunii de lucru pe de alt ă parte. 9.2.3.2.5. În laboratoarele de înalt ă tensiune, când se execut ă încercări speciale electrice (de exemplu rezistenĠa de izola Ġie a echipamentelor de protec Ġie), acolo unde exist ă piese neizolate sub tensiune, încercările trebuie realizate de persoane calificate úi pregătite special conform reglement ărilor în vigoare. 9.2.3.3. Verificări 9.2.3.3.1. Obiectul verific ărilor este asigurarea c ă o instala Ġie electric ă este conform regulilor de securitate úi prescripĠiilor tehnice specificate în normele care se aplic ă. Verificarea se face asupra st ării normale a instala Ġiei. Instala Ġiile electrice noi ca úi modific ările úi extensiile instala Ġiilor trebuie verificate înainte de punerea lor în func Ġiune. InstalaĠiile electrice trebuie verificate la intervale de timp conform capitolului 8. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 309 308Scopul verific ărilor periodice este de a detecta defectele care pot surveni dup ă punerea în func Ġiune úi pot împiedica func Ġionarea sau pot produce riscuri. 9.2.3.3.2. Defectele care prezint ă un pericol imediat trebuie corectate sau p ărĠile cu defect trebuie deconectate úi protejate împotriva realiment ării până la înlocuirea acestora. 9.2.3.3.3. Verificările trebuie efectuate de persoane calificate care au o experien Ġă în verificarea instalaĠiilor similare. Verific ările trebuie efectuate cu un echipament omologat pentru tipul de verificare. 9.2.3.3.4. Rezultatele verific ărilor trebuie înregistrate. 9.3. Proceduri de lucru 9.3.1. Generalit ăĠi Înainte de începerea lucrului, responsabilul de lucr ări trebuie s ă informeze prin notific ări responsabilul de exploatare despre natura, locul úi consecin Ġele lucrării pentru instala Ġia electric ă. Notificarea este de preferat s ă fie transmis ă în scris în special pentru lucr ările complexe. Responsabilul de exploatare în persoan ă trebuie să dea autoriza Ġia de începere a lucr ării. Responsabilul de exploatare úi responsabilul de lucr ări trebuie s ă transmită instrucĠiunile specifice úi detaliate personalului care efectueaz ă lucrarea înainte de începerea lucrului cât úi la sfârúitul lucrului. Procedura trebuie îndeplinit ă la fel atât în caz de întrerupere a lucr ării cât úi la sfârúitul lucrării. Procedurile de lucru cuprind trei proceduri diferite: a) lucru fără tensiune; b) lucru sub tensiune; c) lucru în vecin ătatea pieselor sub tensiune. Toate aceste proceduri se bazeaz ă pe utilizarea m ăsurilor de protec Ġie împotriva úocurilor electrice úi/sau a efectelor curen Ġilor de scurtcircuit úi a arcului electric. Dacă procedura de lucru f ără tensiune sau procedura de lucru în vecin ătatea pieselor sub tensiune nu poate fi respectat ă în într egime atunci trebuie luat ă în considerare procedura de lucru sub tensiune. 9.3.1.1. Conductoarele sau p ărĠile aflate în vecin ătatea conductoarelor aflate sub tensiune pot fi influenĠate electric. În acest caz trebuie luate m ăsuri suplimentare prin legarea la p ământ sau prin leg ătură de echipoten Ġializare în zona de lucru. 9.3.1.2. Trebuie aplicate restric Ġii la începerea sau continuarea lucrului în cazul condi Ġiilor de mediu necorespunz ătoare, de exemplu furtun ă, ploaie puternic ă, ceaĠă, vânt puternic etc. În cazul furtunilor cu fulgere sau tr ăsnete sau în cazul când în zona de lucru vizibilitatea este redus ă nu trebuie efectuat ă nici o lucrare sau trebuie întrerupt ă orice activitate în desf ăúurare, lăsând zona în siguranĠă. 9.3.2. Lucru fără tensiune În zona de lucru o instala Ġie electric ă fără tensiune este într-o zon ă precis delimitat ă. Zona se afl ă în securitate dac ă avem îndeplinite urm ătoarele condi Ġii: a) separarea electric ă; b) asigurarea împotriva realiment ării; c) verificarea dac ă instalaĠia este fără tensiune; d) legarea la p ământ úi în scurtcircuit; e) protecĠia împotriva pieselor sub tensiune din vecin ătate. AutorizaĠia de începere a lucrului trebuie dat ă de responsabilul de exploatare sau de responsabilul de lucrări. Orice persoan ă care particip ă la aceste lucr ări trebuie s ă fie calificat ă sau trebuie supravegheat ă de o persoan ă calificată. 310 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 309 9.3.2.1. Separarea electric ă (deconectare complet ă) Partea instala Ġiei la care trebuie efectuat ă lucrarea trebuie separat ă de toate sursele de alimentare. Separarea trebuie realizat ă vizibil, prin distan Ġă în aer sau prin izola Ġie echivalent ă sigură. 9.3.2.2. Securizarea împotriva realiment ării Toate dispozitivele de întrerupere care au fost utilizate pentru separarea instala Ġiei electrice pe zona de lucru trebuie securizate împotriva oric ărei posibilit ăĠi de realimentare, de preferin Ġă prin blocarea mecanismului de manevrare. În absenĠa posibilit ăĠilor de blocare mecanic ă trebuie luate m ăsuri echivalente de interdic Ġie, conform practicii obi únuite pentru prevenirea realiment ării. Trebuie afi úate avertismente pentru interzicerea oric ărei interven Ġii. Atunci când se utilizeaz ă dispozitive de telecomand ă pentru securizarea împotriva realiment ării, trebuie făcută imposibil ă acĠionarea local ă a acestor dispozitive. 9.3.2.3. Verificarea c ă instalaĠia electric ă nu este sub tensiune AbsenĠa tensiunii trebuie verificat ă pe toate fazele instala Ġiei electrice pe zona de lucru. Lipsa tensiunii la p ărĠile instala Ġiei care nu au fost separate trebuie verificat ă conform procedurilor. 9.3.2.4. Legarea la p ământ úi în scurtcircuit 9.3.2.4.1 Pe zona de lucru toate p ărĠile pe care trebuie realizat ă lucrarea trebuie legate la p ământ úi în scurtcircuit. Echipamentele sau dispozitivele de legare la p ământ úi în scurtcircuit trebuie legate în primul rând la punctul de legare la p ământ úi apoi în scurtcircuit. Echipamentele sau dispozitivele de legare la p ământ úi în scurtcircuit trebuie s ă fie vizibile úi de câte ori este posibil s ă se afle la începutul zonei de lucru. În caz contrar leg ările la pământ trebuie amplasate pe cât posibil în zona de lucru. Dacă există risc de diferen Ġe de poten Ġial în instala Ġie trebuie luate m ăsuri corespunz ătoare în zona de lucru cum sunt echipoten Ġializarea úi/sau legarea la p ământ. În toate cazurile cablurile úi conductoarele de legare la p ământ úi în scurtcircuit úi de echipoten Ġializare trebuie să fie omologate úi să aibă o dimensiune adecvat ă pentru curentul de scurtcircuit al instala Ġiei în care sunt instalate. 9.3.2.4.2. Pentru instala Ġiile de tensiune joas ă úi foarte joas ă, legarea la p ământ úi în scurtcircuit poate să nu fie necesar ă, cu excep Ġia cazului când exist ă riscul repunerii sub tensiune a instala Ġiilor, de exemplu: - linii aeriene care se încruci úează cu alte linii sau sunt influen Ġate electric; - prin grup de interven Ġie (siguran Ġă). 9.3.2.5. ProtecĠia împotriva pieselor sub tensiune din vecin ătate Atunci când p ărĠile unei instala Ġii electrice din vecin ătatea unei zone de lucru nu pot fi scoase de sub tensiune, sunt necesare m ăsuri de prevedere speciale, suplimentare care trebuie aplicate înainte de începerea lucrului a úa cum se precizeaz ă la 9.3.4. 9.3.2.6. Autorizarea de începere a lucrului Autorizarea din partea responsabilului de exploatare este o condi Ġie necesar ă. Autorizarea de începere a lucr ărilor trebuie dat ă lucrătorilor numai de responsabilul de lucr ări úi numai când au fost luate m ăsurile precizate la 9.3.2.1. pân ă la 9.3.2.5.. 9.3.2.7. Repunerea sub tensiune dup ă lucru După terminarea lucr ării úi realizarea verific ărilor persoanele care nu mai sunt necesare trebuie informate c ă lucrarea s-a sfâr úit úi nici o activitate nu mai este permis ă úi că trebuie să părăsească zona de lucru. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 311 310Uneltele, echipamentele úi dispozitivele utilizate în timpul lucr ării trebuie îndep ărtate. După aceste ac Ġiuni premerg ătoare trebuie aplicat ă procedura de repunere sub tensiune. Toate echipamentele úi/sau dispozitivele de legare la p ământ úi de securitate pe zona de lucru trebuie îndepărtate. Începând de la zona de lucru úi mergând spre exterior echipamentele úi/sau dispozitivele de legare la pământ care au fost utilizate în instala Ġia electric ă trebuie îndep ărtate progresiv úi toate sistemele de blocare sau alte dispozitive care au fost utilizate pentru a împiedica realimentarea trebuie de asemenea îndepărtate. Semnalizarea utilizat ă pentru lucr ări trebuie îndep ărtată. Atunci când una din m ăsurile luate pentru punerea instala Ġiei în securitate în vederea lucrului a fost anulată, această parte a instala Ġiei trebuie considerat ă ca fiind sub tensiune. Când responsabilul lucr ării constat ă că instalaĠia electric ă este preg ătită pentru a fi realimentat ă, el trebuie să adreseze responsabilului de exploatare o notificare precizând c ă lucrarea este terminat ă úi că insta laĠia este preg ă tită pentru a fi pus ă sub tensiune. 9.3.3 . Lucru sub tensiune 9.3.3.1. Generalit ăĠi 9.3.3.1.1. Pe perioada execut ării procedurilor de lucru sub tensiune, lucr ătorii intră în atingere cu piese neizolate sub tensiune sau p ătrund în zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului lor fie cu unelte, echipamente sau dispozitive pe care le manevreaz ă. Procedurile de lucru sub tensiune trebuie aplicate numai dup ă ce au fost înl ăturate riscurile de incendiu úi de explozie. 9.3.3.1.2. Trebuie luate m ăsuri de prevedere pentru a se asigura un amplasament stabil care îi permite muncitorului s ă aibă ambele mâini libere. 9.3.3.1.3. Personalul trebuie s ă poarte echipamente individuale de protec Ġie omologate. El nu trebuie s ă poarte nici un obiect metalic (exemplu o bijuterie personal ă). 9.3.3.1.4. Personalul care lucreaz ă trebuie calificat úi în mod special preg ătit suplimentar în func Ġie de tipul de lucru. Lucrul sub tensiune necesit ă utilizarea procedurilor specifice (vezi 9.3.3.). Trebuie s ă respecte instrucĠiunile pentru între Ġinerea uneltelor, echipamentelor. 9.3.3.2. MenĠinerea aptitudinii personalului. Aptitudinea de realizare a lucr ărilor sub tensiune în securitate trebuie men Ġinute prin practic ă sau printr-un nou curs de preg ătire. Se recomand ă revizuirea valabilit ăĠii autoriza Ġiei de lucru sub tensiune de câte ori este necesar, conform nivelului de aptitudine a personalului în cauz ă. 9.3.3.3. Metode de lucru În prezent exist ă două metode de lucru recunoscute care depind de pozi Ġia lucrătorului în raport cu piesele sub tensiune úi de mijloacele utilizate pentru protec Ġia împotriva úocurilor electrice úi a scurtcircuitelor. 9.3.3.3.1. Lucru la distan Ġă Metoda de lucru sub tensiune în care lucr ătorul rămâne la o distan Ġă specificat ă faĠă de piesele sub tensiune úi lucrează cu ajutorul pr ăjinilor electroizolate. 312 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 3119.3.3.3.2 Lucru sub tensiune Metodă de lucru sub tensiune în care lucr ătorul a căror mâini sunt protejate din punct de vedere electric cu m ănuúi electroizolate úi eventual cu man úoane electroizolante, lucreaz ă în atingere mecanică directă cu piesele sub tensiune. Utilizarea m ănuúilor electroizolante nu exclude utilizarea echipamentului de protec Ġie individual ă úi a uneltelor electroizolante. 9.3.3.4. CondiĠii de lucru În funcĠie de condi Ġiile de lucru se definesc reguli care trebuie respectate conform 9.3.3. Ele stabilesc proceduri care trebuie aplicate pentru lucru Ġinând seama de preg ătire cât úi de uneltele, dispozitivele úi echipamentele care se utilizeaz ă. 9.3.3.5. Unelte, echipamente úi dispozitive Pentru uneltele, dispozitivele úi echipamentele folosite trebuie specificate caracteristicile lor, modul de utilizare, depozitare, între Ġinere, transport úi verificare. Ele trebuie clar identificate. SpecificaĠiile trebuie f ăcute într-o fi úă tehnică. 9.3.3.6. CondiĠii de mediu Pentru lucru în exterior trebuie luate în considerare diverse condi Ġii atmosferice cum sunt: precipitaĠiile, ceaĠă densă, furtună, vânt puternic, temperatur ă foarte scăzută, etc. Lucru sub tensiune trebuie interzis sau întrerupt în caz de ploaie puternic ă, slabă vizibilitate sau când lucrătorii nu pot manevra cu u úurinĠă uneltele. Pentru lucrul în interiorul amplasamentelor nu este necesar s ă fie luate în considerare condi Ġiile atmosferice dac ă nu exist ă riscul supratensiunilor care pot proveni de la instala Ġiile exterioare conectate úi dacă în zona de lucru vizibilitatea este corespunz ătoare. 9.3.3.7. Organizarea lucr ării 9.3.3.7.1. Pregătirea lucrării Pregătirea trebuie f ăcută în scris în avans dac ă lucrarea este complex ă. 9.3.3.7.2 . Rolul persoanei responsabile de lucr ări Persoana responsabil ă de lucrări trebuie s ă informeze responsabilul de exploatare asupra felului lucrării úi a locului în instala Ġie în care urmeaz ă să se desfăúoare lucrarea. Înainte de începerea lucr ării trebuie explicat lucr ătorilor în ce const ă lucrarea, care sunt aspectele de securitate, care este rolul fiec ăruia dintre ei úi care sunt uneltele úi echipamentele care trebuie utilizate. Gradul de supraveghere trebuie s ă corespund ă complexit ăĠii lucrărilor úi să fie adecvat nivelului de tensiune. Persoana responsabil ă de lucrări trebuie s ă Ġină seama de condi Ġiile de mediu din zona de lucru. AutorizaĠia de începere a lucr ării trebuie dat ă lucrătorilor numai de c ătre responsabilul de lucrare. La sfârúitul lucrării persoana responsabil ă de lucrare trebuie s ă informeze persoana responsabil ă cu instalaĠia electric ă asupra lucr ărilor efectuate. Dacă lucrul a fost întrerupt, trebuie luate m ăsuri de securitate corespunz ătoare úi persoana cu responsabilitatea instala Ġiei electrice trebuie inform ată. 9.3.3.8. PrescripĠii specifice pentru instala Ġii de tensiune foarte joas ă Pentru instala Ġiile TFJS lucrul la p ărĠile sub tensiune este autorizat f ără măsuri de prevedere împotriva atingerilor directe dar trebuie luate m ăsuri de prevenire împotriva scurtcircuitelor. 9.3.3.9. PrescripĠii specifice instala Ġiilor de joas ă tensiune Pentru instala Ġii de tensiune joas ă (până la 1000 V tensiune alternativ ă úi 1500 V tensiune continu ă) protejate împotriva supracuren Ġilor úi a scurtcircuitelor, singurele prescrip Ġii sunt de a se utiliza prelate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 313 312electroizolante împotriva p ărĠilor active adiacente, unelte electroizolante sau electroizolate úi un echipament individual de protec Ġie adecvat. În situaĠia în care curentul de scurtcircuit poate atinge o valoare periculoas ă se aplică prescripĠiile generale (de la 9.4.3.1. pân ă la 9.4.3.6.). Supravegherea nu este obligatorie. Atunci când lucrarea este realizat ă de o singur ă persoană lucrătorul trebuie să fie capabil s ă Ġină seama de toate riscurile care pot ap ărea úi să le depăúească. 9.3.3.10. Lucrări specifice sub tensiune Lucrările cum sunt: cur ăĠarea, pulverizarea úi îndepărtarea depunerilor de ghea Ġă de pe izolatoare trebuie să se efectueze conform procedurilor specifice de lucru. Personalul angajat pentru efectuarea acestor lucr ări trebuie s ă fie calificat. 9.3.4 . Lucrul în vecin ătatea pieselor sub tensiune Lucrul în vecin ătatea pieselor sub tensiune trebuie executat conform procedurilor tehnice de lucru stabilite de persoana responsabil ă cu instala Ġia electric ă. 9.3.4.1. Generalit ăĠi 9.3.4.1.1. Lucrările în vecin ătatea pieselor sub tensiune cu tensiuni nominale mai mari de 50 V în tensiune alternativ ă sau 120 V tensiune continu ă nu trebuie realizate decât atunci când m ăsurile de securitate garanteaz ă că piesele sub tensiune nu pot fi atinse sau c ă zona de lucru sub tensiune nu poate fi atinsă. 9.3.4.1.2. Pentru a controla pericolele electrice în apropierea pieselor sub tensiune se poate asigura o protecĠie prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante. Dacă aceste metode nu pot fi puse în aplicare, poate fi asigurat ă o protec Ġie prin men Ġinerea unei distanĠe de securitate. DistanĠa în aer care define úte limita exterioar ă a zonei de vecin ătate pentru tensiunea nominal ă a reĠelei mai mică de 1 kV este de 300 mm. 9.3.4.1.3. Trebuie s ă existe asigurarea c ă lucrătorul este într-o pozi Ġie stabilă care îi permite s ă aibă ambele mâini libere. 9.3.4.1.4. Înainte de începerea lucr ării persoana cu responsabilitatea lucr ărilor trebuie s ă furnizeze instrucĠiuni personalului, asupra men Ġinerii distan Ġelor de securitate, asupra m ăsurilor de securitate care au fost luate úi asupra necesit ăĠii unui comportament responsabil fa Ġă de măsurile de securitate. Limita zonei de lucru trebuie precizat ă úi definită clar. 9.3.4.1.5. Zona de lucru trebuie s ă fie marcat ă prin bariere, corzi, stegule Ġe, lămpi úi semnaliz ări corespunz ătoare. Tablourile sub tensiune din înc ăperea alăturată trebuie de asemenea indicate prin mijloace suplimentare, foarte vizibile, de exemplu semne de avertizare clare, fixe în fa Ġa uúilor. 9.3.4.1.6 . În zona de lucru, lucr ătorul trebuie s ă se asigure care sunt mi úcările pe care poate s ă le facă cu o parte a corpului s ău, cu uneltele pe care le manevreaz ă astfel încât s ă nu atingă zona de lucru sub tensiune. Trebuie acordat ă o atenĠie special ă la manevrarea unor unelte de lucru de lungimi mari (unelte, extremităĠi de cabluri, tuburi, sc ări etc.). 9.3.4.2. ProtecĠia prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante. 9.3.4.2.1. Aceste dispozitive de protec Ġie trebuie alese úi instalate pentru a asigura protec Ġia împotriva solicitărilor electrice úi mecanice previzibile. 314 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 3139.3.4.2.2. Atunci când dispozitivele de protec Ġie sunt instalate în interiorul zonei de lucru sub tensiune trebuie să se aplice procedurile de lucru în afara tensiunii sau procedurile de lucru sub tensiune. 9.3.4.2.3. Atunci când dispozitivele de protec Ġie sunt instalate în exteriorul zonei de lucru sub tensiune ele trebuie montate fie aplicând procedurile de lucru sub tensiune, fie utilizând dispozitive care împiedică personalul care le instaleaz ă să pătrundă în zona de lucru sub tensiune. Dacă este necesar trebuie utilizate procedurile de lucru sub tensiune. 9.3.4.2.4. În situa Ġia în care procedurile precedente de lucru sunt îndeplinite, lucru în zona din vecinătate poate fi realizat prin utilizarea procedurilor normale de c ătre persoane calificate. 9.3.4.3. ProtecĠie prin distan Ġă de securitate úi supraveghere Atunci când se utilizeaz ă protecĠia prin distan Ġă de securitate úi supraveghere aceast ă metodă de lucru trebuie să cuprindă cel puĠin: - menĠinerea distan Ġei de securitate; - desemnarea personalului responsabil pentru efectuarea lucr ării; - procedurile pentru evitarea p ătrunderii în zona de lucru sub tensiune pe perioada lucr ărilor. 9.4. Proceduri de între Ġinere 9.4.1. Generalit ăĠi 9.4.1.1. Scopul între Ġinerii este de a conserva instala Ġia electric ă în condiĠiile cerute. ÎntreĠinerea poate consta în: - „întreĠinere preventiv ă” care se realizeaz ă sistematic în inten Ġia de a prevenii defect ările úi de a conserva echipamentul în condi Ġie bună; sau - „întreĠinere corectiv ă” care este realizat ă pentru repararea sau înlocuirea unei p ărĠi defecte. 9.4.1.2. Există două tipuri de lucr ări de între Ġinere: - lucrări în cursul c ărora riscul de úoc electric, de scurtcircuit sau de arc electric este prezent úi în consecin Ġă trebuie aplicate procedurile de lucru corespunz ătoare; - lucrări pentru care proiectarea echipamentului permite ca o anumit ă întreĠinere (de exemplu înlocuirea fuzibilului siguran Ġelor sau a l ămpilor pentru iluminat) s ă se realizeze f ără a fi necesar să se aplice în totalitate procedurile de lucru. 9.4.2. Personalul 9.4.2.1. Toate procedurile de între Ġinere care trebuie aplicate trebuie aprobate mai înainte de responsabilul de exploatare. 9.5.2.2. Atunci când sunt efectuate lucr ări de între Ġinere la o instala Ġie electric ă trebuie precizat: - partea din instala Ġie asupra c ăreia se face interven Ġia; - responsabilul de între Ġinere. 9.4.2.3. Personalul care trebuie s ă realizeze lucrarea trebuie s ă fie calificat pentru activitatea de efectuat úi să fie competent pentru sarcina de îndeplinit. El trebuie s ă fie echipat úi să utilizeze dispozitive de m ăsurare úi de încercare úi să utilizeze echipamente individuale de protec Ġie corespunz ătoare. 9.4.2.4. Trebuie luate toate m ăsurile de securitate pentru protec Ġia persoanelor, animalelor úi a bunurilor. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 315 3149.4.3. Lucrări de repara Ġie Lucrările de repara Ġii pot cuprinde urm ătoarele etape: - localizarea defectului; - eliminarea defectului úi/sau înlocuirea defectelor; - reinstalarea p ărĠii reparate în instala Ġie. 9.4.3.1 . Încercările funcĠionale, verific ările corespunz ătoare úi reglajele necesare trebuie realizate pentru a exista asigurarea c ă toate părĠile reparate ale instala Ġiei sunt corespunz ătoare pentru a fi puse sub tensiune. 9.4.4 . Lucrări de înlocuire 9.4.4.1 . Lucrările de înlocuire a fuzibilelor siguran Ġelor. Ca regulă generală, înlocuirea fuzibilelor siguran Ġelor trebuie realizat ă fără tensiune, dar se poate face úi sub tensiune dac ă există o procedur ă în acest sens. 9.4.4.2. Înlocuirea l ămpilor úi a accesoriilor Când este necesar ă înlocuirea l ămpilor úi a accesoriilor demontabile acestea trebuie realizate f ără tensiune. Înlocuirea poate fi realizat ă sub tensiune de c ătre o persoan ă obiúnuită dacă echipamentul prezint ă o protecĠie complet ă împotriva atingerii directe. 9.4.5. Întrerupere temporar ă În caz de întrerupere temporar ă a lucrării de între Ġinere, persoana responsabil ă de lucrare trebuie s ă ia toate măsurile necesare pentru a împiedica accesul la piesele sub tensiune neizolate úi orice manevr ă neautorizat ă la instala Ġia electric ă. Dacă este necesar trebuie informat ă persoana responsabil ă de exploatarea instala Ġiei electrice. 9.4.6. Terminarea lucr ărilor de între Ġinere La terminarea lucr ărilor de între Ġinere responsabilul cu lucr ările de între Ġinere trebuie s ă predea instalaĠia persoanei responsabile de exploatarea instala Ġiei electrice. Starea instala Ġiei electrice la repunerea în func Ġiune trebuie notificat ă responsabilului de exploatare. 316 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 315CAPITOLUL 10. BIBLIOGRAFIE 10.1. Standarde referin Ġă Pentru actualizarea listei standardelor de referin Ġă se va consulta periodic Buletinul ASRO úi Catalogul standardelor române. 1. SR HD 21 (standard pe p ărĠi) Conductoare úi cabluri izolate cu policlorur ă de vinil de tensiune nominală până la 450/750 V,inclusiv 2. SR HD 22 (standard pe p ărĠi) Conductoare úi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv 3. SR EN 81-72:2004 Reguli de securitate pentru execu Ġia úi montarea ascensoarelor. AplicaĠii particulare pentru ascensoare de persoane si materiale. Partea 72: Ascensoare de pompieri 4. SR 234:2008 Branúamente electrice. Prescrip Ġii generale de proiectare úi executare 5. SR HD 193 S2:2002 Domenii de tensiuni pentru instala Ġiile electrice în construc Ġii 6. SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor cablurilor úi cordoanelor flexibile 7. SR HD 361 S3:2002+A1:2007 Sisteme de identificare a cablurilor 8. SR HD 384.3 S2:2004 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 3: Determinarea caracteristicilor generale 9. SR HD 384.4.42 S1:2004 + A1:2004+A2:2004 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 4: M ăsuri de protec Ġie pentru asigurarea securit ăĠii. Capitolul 42: Protec Ġia împotriva efectelor termice 10. SR HD 384.4.43 S2:2004 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 4: Protec Ġie pentru asigurarea securităĠii. Capitolul 43: Protec Ġie împotriva supracuren Ġilor 11. SR HD 384.4.473 S1:2004 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 4: M ăsuri de protec Ġie pentru asigurarea securit ăĠii. Capitolul 47: Utilizarea m ăsurilor de protec Ġie pentru asigurarea securit ăĠii. SecĠiunea 473: M ăsuri de protec Ġie împotriva supracuren Ġilor 12. SR HD 384.4.482 S1:2003 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 4: Protec Ġia pentru asigurarea securităĠii. Capitolul 48: Alegerea m ăsurilor de protec Ġie în func Ġie de influenĠele externe. Sec Ġiune 482: Protec Ġia împotriva incendiului în amplasamente cu riscuri 13. SR HD 384.5.52 S1:2004 + A1:2004 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 5: Alegerea úi montarea echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare 14. SR HD 384.5.523 S2:2003 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 5: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Sec Ġiunea 523: Curen Ġi admisibili în sisteme de pozare 15. SR HD 384.5.537 S2:2003 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 5: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Sec Ġiunea 537: Dispozitive de sec Ġionare úi comandă 16. SR HD 384.5.56 S1:2003 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 5: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de securitate 17. SR HD 384.5.551 S1:2003 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 5: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 55: Alte echipamente. Sec Ġiunea 551: Grupuri generatoare de joas ă tensiune 18. SR HD 384.7.702 S2:2004 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7: Reglement ări pentru instalaĠii úi amplasamente speciale. Sec Ġiunea 702: Piscine úi alte bazine 19. SR HD 384.7.708 S2:2005 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7: Prescrip Ġii pentru instala Ġii úi amplasamente speciale. Sec Ġiunea 708: Instala Ġii electrice pentru campinguri 20. SR HD 384.7.711 S1:2004 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7-711: Reguli pentru instala Ġii úi amplasamente speciale. Expozi Ġii, spectacole úi standuri 21. SR HD 384.7.753 S1:2003 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7: Prescrip Ġii pentru instala Ġii úi amplasamente speciale. Sec Ġiunea 753: Sisteme de înc ălzire în pardoseal ă sau tavan 22. SR HD 384.7.754 S1:2006 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7: Prescrip Ġii pentru instala Ġii úi amplasamente speciale. Sec Ġiunea 754: Instala Ġii electrice pentru rulote sau autorulote 23. SR HD 516 S2:2002 +A1:2004+A2:2009 Ghid de utilizare a cablurilor de joas ă tensiune armonizate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 317 31624. SR HD 603 S1:2001 +A1:2002+A2:2004+A3:2007 Cabluri de distribu Ġie de tensiune nominal ă 0,6/1 kV 25. SR EN 1648-1:2005 Vehicule de locuit pentru timpul liber. Instala Ġii electrice de foarte joasă tensiune de 12 V în curent continuu. Partea 1: Rulote 26. SR EN 1648-2:2005 Vehicule de locuit pentru timpul liber. Instala Ġii electrice de foarte joasă tensiune de 12 V în curent continuu. Partea 2: Autorulote 27. SR EN 1838:2003 AplicaĠii ale iluminatului. Iluminatul de siguran Ġă 28. STAS 2612-87 ProtecĠia împotriva electrocut ărilor. Limite admise 29. SR ISO 3864-1:2009 Simboluri grafice. Culori úi semne de securitate. Partea 1: Principii de proiectare pentru semne de securitate in locurile de munca si in zonele publice 30. STAS 6865-89 Conductoare cu izola Ġie de PVC pentru instala Ġii electrice fixe 31. STAS 7944-79 Bare conductoare de curent. Curen Ġi maximi admisibili de durat ă. PrescripĠii 32. STAS 9436 (standard pe p ărĠi) Cabluri úi conducte electrice. Clasificarea úi simbolizarea. 33. ISO 8528 (standard pe parti) Reciprocating internal combustion engine driven alternating current generating sets 34. SR ISO 8528-1:2010 Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere internă cu miúcare alternativ ă. Partea 1: Aplica Ġii, caracteristici úi performan Ġe 35. SR ISO 8528-10:2003 Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere internă cu miúcare alternativ ă. Partea 10: M ăsurarea zgomotului aerian prin metoda suprafe Ġei înfăúurătoare 36. SR EN 12101-10:2006+AC :2007 Sisteme pentru controlul fumului úi al gazelor fierbin Ġi. Partea 10:Echipamente de alimentare cu energie 37. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguran Ġă în industrie 38. SR EN 12601:2002 Grupuri electrogene ac Ġionate de motoare cu ardere intern ă cu miúcare alternativ ă. Securitate 39. SR EN 12845+A2:2009 InstalaĠii fixe de lupt ă împotriva incendiului. Sisteme automate de stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare úi întreĠinere 40. SR EN 50085 (standard pe p ărĠi) Sisteme de jgheaburi úi de tuburi profilate pentru instala Ġii electrice 41. SR EN 50086 (standard pe p ărĠi) Sisteme de tuburi de protec Ġie pentru instala Ġii electrice 42. SR EN 50107 (standard pe parti) InstalaĠii de reclame si tuburi luminoase cu desc ărcare, func Ġionând la o tensiune nominala de ie úire , in gol, f ără sarcină, cuprinsa intre1kV úi 10 kV. 43. SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instala Ġiilor electrice 44. SR EN 50160:2007 Caracteristici ale tensiunii în re Ġele electrice 45. SR EN 50164 (standard pe p ărĠi) Componente de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (CPT). 46. SR EN 50200:2007 Metodă de încercare pentru rezisten Ġa la foc a cablurilor de mici dimensiuni f ără protecĠie utilizate în circuite de urgen Ġă 47. SR EN 50266 (standard pe p ărĠi) Metode comune de încercare a cablurilor supuse la foc. Încercare de rezistenĠă la propagarea vertical ă a flăcării pe conductoare sau cabluri în mănunchi în pozi Ġie vertical ă 48. SR EN 50267 (standard pe p ărĠi) Metode de încercare uzuale pentru cabluri în condi Ġii de foc. Încerc ări asupra gazelor emise în timpul combustiei materialelor din cabluri 49. SR EN 50272-2:2003 PrescripĠii de securitate pentru acumulatoare úi instalaĠii pentru baterii. Partea 2: Baterii sta Ġionare 50. SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joas ă tensiune. Protec Ġia împotriva úocurilor electrice. Protec Ġia împotriva contactului direct involuntar cu p ărĠi active periculoase 51. SR EN 50362:2004 Metodă de încercare a rezisten Ġei la foc a cablurilor de comand ă úi de energie cu dimensiuni mari, neprotejate pentru utilizare în circuitele de alarmă 52. SR HD 472 S1:2002 + A1:2002 Tensiuni nominale ale re Ġelelor electrice de distribu Ġie publică de joasă tensiune 53. SR CEI 60050-195 :2006 + A1:2006 Vocabular Electrotehnic Interna Ġional. Partea 195: Legare la p ământ úi protecĠie împotriva úocurilor electrice 54. SR CEI 60050-826:2006 Vocabular Electrotehnic Interna Ġional. Partea 826: Instala Ġii electrice 55. SR EN 60065:2003 + A1:2006+ A11:2009 Aparate electronice audio, video úi similare. Cerin Ġe de securitate 56. SR EN 60079 (standard pe p ărĠi) Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase 57. SR EN 60204-1:2007+A1:2009 Securitatea ma úinilor. Echipamentul electric al ma úinilor. Partea 1 : CerinĠe generale 318 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 31758. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate 59. SR EN 60269 (standard pe p ărĠi) SiguranĠe fuzibile de joas ă tensiune 60. SR CEI 60287-1-1 + A1:2001 Cabluri electrice. Calculul intensit ăĠii admisibile a curentului. Partea 1: EcuaĠiile intensit ăĠii admisibile a curentului (factor de înc ărcare 100%) úi calculul pierderilor. Sec Ġiunea 1: Generalit ăĠi 61. SR EN 60309-1:2001 + A1:2007 Prize de curent pentru uz indus trial. Partea 1: Reguli generale 62. SR EN 60309-2:2002 +A1:2004 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: Prescrip Ġii de interschimbabilitate dimensional ă pentru aparate cu útifturi úi teci 63. CEI 60331-11:1999 Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part 11: Apparatus - Fire alone at a flame temperature of at least 750 °C 64. CEI 60331-21:1999 Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part 21: Procedures and requirements - Cables of rated voltage up to and including 0,6/1,0 kV 65. SR EN 60332 (standard pe p ărĠi) Încercări ale cablurilor electrice úi cu fibre optice supuse la foc. 66. SR EN 60335-2-4 1:2004+A1:2004 + A2.2010 Aparate electrice de uz casnic úi scopuri similare. Securitatea. Partea 2- 41: Prescrip Ġii particulare pentru pompe. 67. SR EN 60335-2-71:2004 +A1:2007 Aparate electrice pentru uz casnic úi scopuri similare. Securitate. Partea 2-71: Prescrip Ġii particulare pentru aparate electrice de înc ălzit destinate reproducerii úi creúterii animalelor 68. SR EN 60335-2-53:2004+A1:2007 Aparate electrice pentru uz casnic úi scopuri similare. Securitate. Partea 2-53: Prescrip Ġii particulare pentru aparate de înc ălzit sauna 69. SR EN 6033 5-2 96:2004+ A1:2004+A2:2009 Aparate electrice de uz casnic úi scopuri similare. Securitatea. Partea 2- 96: Prescrip Ġii particulare pentru elemente de înc ălzit flexibiletip folie pentru înc ălzirea camerelor. 70. SR EN 60335-2-105:2005 + A1:2008 Aparate electrice pentru uz casnic úi scopuri similare. Securitate. Partea 2-105: Prescrip Ġii particulare pentru cabine de du ú multifunc Ġionale 71. SR HD 60364-1:2009 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 1: Principii fundamentale, determinarea caracteristicilor generale, defini Ġii 72. SR HD 603 64-4-41:2007 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 4: M ăsuri de protec Ġie pentru asigurarea securit ăĠii. Capitolul 41: Protec Ġia împotriva úocurilor electrice 73. SR CEI 60 364-4-44:2005 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 4-44: Protec Ġie pentru asigurarea securit ăĠii. ProtecĠie împotriva perturba Ġiilor de tensiune úi perturbaĠiilor electromagnetice 74. SR HD 60364 -4-443:2007 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 4-44: Protec Ġie pentru asigurarea securit ăĠii. ProtecĠie împotriva perturba Ġiilor de tensiune úi a perturbaĠiilor electromagnetice. Articolul 443: Protec Ġie împotriva supratensiunilor de origine atmosferic ă sau de comuta Ġie 75. SR HD 603 64-5-51:2010 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 5-51: Alegerea úi montarea echipamentelor electrice. Reguli generale 76. SR CEI 60 364-5-53:2005 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 5-53: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Sec Ġionare, întrerupere úi comandă 77. SR HD 60364 -5-534:2009 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 5-53: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Sec Ġionare, întrerupere úi comandă. Articolul 534: Dispozitive de protec Ġie împotriva supratensiunilor 78. SR HD 603 64-5-54:2007 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 5-54: Alegerea úi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la p ământ, conductoare de protecĠie úi conductoare de echipoten Ġializare 79. SR HD 603 64-5-56:2010 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 5-56: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Servicii de securitate 80. SR HD 60364 -5-551:2010 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 5-55: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 551:Grupuri generatoare de joas ă tensiune 81. SR HD 60364 -5-559:2006 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 5-55: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri úi instalaĠii de iluminat 82. SR HD 60364-6:2007 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 6: Verificare 83. SR HD 60364 -7-701:2007 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 7-701: Prescrip Ġii pentru instalaĠii sau amplasamente speciale. Înc ăperi cu cad ă de baie sau du ú 84. SR HD 60364 -7-703:2005 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7-703: Prescrip Ġii pentru instalaĠii sau amplasamente speciale. Înc ăperi úi cabine prev ăzute cu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 319 318încălzitoare pentru saune 85. SR HD 60364 -7-704:2007 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 7-704: Prescrip Ġii pentru instalaĠii sau amplasamente speciale. Instala Ġii pentru úantiere de construcĠii úi de demolare 86. SR HD 60364 -7-705:2007 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 7-705: Prescrip Ġii pentru instalaĠii sau amplasamente speciale. Construc Ġii din agricultur ă úi horticultur ă 87. SR HD 60364 -7-706:2007 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 7-706: Prescrip Ġii pentru instalaĠii sau amplasamente speciale. Incinte electroconductoare înguste 88. SR HD 60364 -7-708:2010 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 7-708: Prescrip Ġii pentru instalaĠii úi amplasamente speciale. Campinguri, parcuri de rulote úi amplasamente similare 89. SR HD 60364 -7-709:2010 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7: Prescrip Ġii pentru instala Ġii úi amplasamente speciale. Sec Ġiunea 709: Porturi de ambarca Ġii úi amplasamente similare 90. SR CEI 60 364-7-710:2005 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7: Prescrip Ġii pentru instala Ġii sau amplasamente speciale. Sec Ġiunea 710: Amplasamente pentru utilizări medicale 91. SR HD 60364 -7-712:2005 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7-712: Prescrip Ġii pentru instalaĠii úi amplasamente speciale. Sisteme de alimentare cu energie solară fotovoltaic ă (PV) 92. SR CEI 60 364-7-713:2005 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7: Prescrip Ġii pentru instala Ġii úi amplasamente speciale. Sec Ġiunea 713: Mobilier 93. SR HD 60364 -7-717:2010 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7-717: Prescrip Ġii pentru instalaĠii speciale sau amplasamente speciale. Unit ăĠi mobile sau transportabile 94. SR HD 60364 -7-721:2010 InstalaĠii electrice de joas ă tensiune. Partea 7-721: Prescrip Ġii pentru instalaĠii úi amplasamente speciale. Instala Ġii electrice pentru rulote úi autorulote 95. SR HD 60364 -7-740:2007 InstalaĠii electrice în construc Ġii. Partea 7-740: Prescrip Ġii pentru instalaĠii sau amplasamente speciale. Instala Ġii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement úi barăci din bâlciuri, parcuri de distrac Ġii úi circuri 96. CEI 60417-DB (baz ă de date) Graphical symbols for use on equipment 97. SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protec Ġie pentru sisteme de cablare. Diametre exterioare ale tuburilor de protec Ġie pentru instala Ġii electrice úi filete pentru tuburi de protec Ġie úi accesorii 98. SR EN 60439 (standard pe p ărĠi) SR EN 61439 (standard pe p ărĠi) Ansambluri de aparataj de joas ă tensiune Ansambluri de aparataj de joas ă tensiune 99. SR CEI 60502-1:2006 Cabluri de energie cu izola Ġie extrudat ă úi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) pân ă la 30 kV (Um = 36 kV). Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1,2 kV) úi 3 kV (Um = 3,6 kV) 100. SR EN 60529:1 995 + A1:2003 Grade de protec Ġie asigurate prin carcase (Cod IP) 101. SR EN 60598 (standard pe p ărĠi) Corpuri de iluminat 102. SR EN 6060 1-1-1:2003 Aparate electromedicale. Partea 1-1: Cerin Ġe generale de securitate. Standard colateral: Cerin Ġe de securitate pentru sisteme electromedicale 103. SR CEI 60755+A1+A2:1995 Reguli generale pentru dispozitivele de protec Ġie la curent diferen Ġial rezidual 104. SR EN 60670-1:2005 Cutii úi carcase pentru aparate electrice pentru instala Ġii electrice de uz casnic úi similar. Partea 1: Reguli generale 105. SR EN 60670-21:2008 Cutii úi carcase pentru aparate electrice pentru instala Ġii electrice fixe de uz casnic úi similar. Partea 21: Prescrip Ġii particulare pentru cutii úi carcase cu dispozitive de ag ăĠare 106. SR EN 60670-22:2007 Cutii úi carcase pentru aparate electrice pentru instala Ġii electrice fixe de uz casnic úi similar. Partea 22: Prescrip Ġii particulare pentru cutii úi carcase de conexiune 107. SR EN 60695 (standard pe p ărĠi) Încercări privind riscurile de foc 108. SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izola Ġie mineral ă úi terminalelor lor de tensiune nominal ă până la 750 V. Partea 1: Cabluri 109. SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izola Ġie mineral ă úi terminalele lor de tensiune nominal ă până la 750 V. Partea 2: Terminale 320 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 319110. CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of 1 kV ( Um = 1,2 kV) and 3 kV ( Um = 3,6 kV) 111. SR EN 60745 (standard pe p ărĠi) Unelte electrice cu motor portabile. Securitate 112. SR CEI 60800:2010 Cabluri de înc ălzire cu tensiunea nominal ă de 300/500 V pentru confort termic úi protecĠie împotriva form ării gheĠii 113. SR EN 60896 (standard pe par Ġi) Baterii sta Ġionare cu plumb-acid 114. SR EN 60898-1:2004 +A1:2004+ A11:2006 +A12:2009 Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protec Ġia la supracuren Ġi pentru instala Ġii casnice úi similare. Partea 1: Întreruptoare automate pentru func Ġionare în curent alternativ 115. SR EN 60898-2:2007 Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protec Ġia la supracuren Ġi pentru instala Ġii casnice úi similare. Partea 2: Întreruptoare automate pentru func Ġionare în curent alternativ úi în curent continuu 116. SR EN 60904-3:2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de m ăsurare pentru dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplica Ġii terestre incluzând distribuĠia radiaĠiei solare standard 117. SR EN 60947 (standard pe p ărĠi) Aparataj de joas ă tensiune 118. SR EN 60950 (standard pe p ărĠi) Echipamente pentru tehnologia informa Ġiei. Securitate 119. SR EN 61000 (standard pe p ărĠi) Compatibilitate electromagnetic ă (CEM) 120. SR EN 61008-1:2 004+ A11:2008 +A12:2009 Întreruptoare automate de curent diferen Ġial rezidual f ără protecĠie incorporat ă la supracuren Ġi pentru uz casnic úi similar. Partea 1:Reguli generale . 121. SR EN 61009-1:2004 +A12:2009+A13:2009 Întreruptoare automate de curent diferen Ġial rezidual cu protec Ġie incorporat ă la supracuren Ġi pentru uz casnic úi similar. Partea 1:Reguli generale 122. SR EN 61029 (standard pe p ărĠi) Securitatea uneltelor electrice cu motor transportabile 123. SR EN 61034 (standard pe p ărĠi) Măsurarea densit ăĠii fumului degajat de cabluri care ard în condi Ġii definite 124. SR EN 61082-1:2007 Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnic ă. Partea 1: Reguli generale 125. CEI 61084 (standard pe p ărĠi) Cable trunking and ducting systems for electrical installations 126. SR EN 61140:2002 +A1:2007 ProtecĠie împotriva úocurilor electrice. Aspecte comune în instala Ġii úi echipamente electrice 127. SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instala Ġii electrice. Partea 53: Alegerea úi instalarea echipamentelor electrice. Aparataj 128. SR CEI 61200-704:2005 Ghid pentru instala Ġii electrice. Partea 704: Instala Ġii pentru úantier 129. SR EN 61241-10:2005 Aparate electrice destinate utiliz ării în prezen Ġa prafului combustibil. Partea 10: Clasificarea ariilor unde este sau poate fi prezent praf combustibil 130. SR EN 61334 (standard pe p ărĠi) Automatizarea distribu Ġiei prin utilizarea de sisteme de curen Ġi purtători pe linii de distribu Ġie a energiei electrice 131. SR EN 61346-1:1998 Sisteme industriale, instala Ġii úi echipamente úi produse industriale. Principii de structurare úi identific ări de referin Ġă. Partea 1: Reguli de bază 132. SR EN 61346-2:2004 Sisteme industriale, instala Ġii úi echipamente úi produse industriale. Principii de structurare úi identific ări de referin Ġă. Partea 2: Clasificarea obiectelor úi coduri pentru clase 133. SR EN 6134 7-2-2:2003 +A1:2006+ A2:2007 Aparataj pentru l ămpi. Partea 2-2: Prescrip Ġii particulare pentru convertizoare electronice coborâtoare alimentate în curent continuu sau curent alternativ pentru l ămpi cu incandescen Ġă 134. SR EN 61386 (standard pe p ărĠi) Sisteme de tuburi de protec Ġie pentru instala Ġii electrice 135. SR EN 61537:2007 DirecĠionarea cablajului. Sisteme traseu de cabluri úi sisteme scar ă de cabluri 136. SR EN 61557 (standard pe p ărĠi) Securitate electric ă în reĠele de distribu Ġie de joas ă tensiune de 1, 0 kV c.a. úi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de m ăsurare sau de supraveghere a m ăsurilor de protec Ġie 137. SR EN 61558-1:2006 + A1:2009 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare, bobinelor de reactanĠă úi produselor similare. Partea 1: Prescrip Ġii generale úi încercări 138. SR EN 6558-2-4:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare úi analogice. Partea 2-4: Prescrip Ġii particulare pentru transformatoare de separare a circuitelor de uz general 139. SR EN 61558-2-5:2002 +A11:2005 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare úi dispozitivelor analoage. Partea 2-5: Prescrip Ġii particulare pentru transformatoare úi blocuri de alimentare pentru aparate de ras MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 321 320140. SR EN 6155 8-2-6:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare úi analogice. Partea 2-6: Prescrip Ġii particulare pentru transformatoare de securitate de uz general 141. SR EN 61558-2-15:2003 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare úi dispozitivelor analoage. Partea 2-15: Prescrip Ġii particulare pentru transformatoare de separare a circuitelor pentru spa Ġii cu utilizare medicală 142. SR EN 61643-11:2003 +A11:2007 Descărcătoare de joas ă tensiune. Partea 11: Desc ărcătoare conectate la sistemele de distribu Ġie de joas ă tensiune. Prescrip Ġii úi încercări 143. SR EN 62040 (standard pe p ărĠi) Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS) 144. SR CEI/TR 62066:2005 Supratensiuni úi protecĠia împotriva supratensiunilor în re Ġelele de joasă tensiune alternativ ă. InformaĠii generale de baz ă 145. SR EN 62262:2004 Grade de protec Ġie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK) 146. SR EN 62305 (standard pe p ărĠi) ProtecĠia împotriva tr ăsnetului 147. SR EN 62395-1:2007 Sisteme de înc ălzire rezistiv ă a traseelor pentru aplica Ġii industriale úi comerciale. Partea 1: Cerin Ġe generale úi de încercare 10.2. Acte normative 1. Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construc ܊ii, publicat ă în Monitorul Oficial al României nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modific ările ulterioare. 2. Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea execut ării lucrărilor de construc ܊ii, republicat ă în Monitorul Oficial al României, nr. 933 din 13 octombrie 2004., cu complect ările ܈i modificările ulterioare Hotărârea Guvernului nr. 90/2008 Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la re܊elele electrice de interes public, publicat ă în Monitorul Oficial al României al României nr. 109 din 12 februarie 2008 3. Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 Hotărârea Guvernului privind cerin ܊ele minime de securitate ܈i sănătate pentru ܈antierele temporale sau mobile, publicat ă în Monitorul Oficial al României, nr.252 din 21 martie 2006, cu complet ările ܈i modificările ulterioare. 4. Legea nr. 307/2006 Legea privind ap ărarea împotriva incendiilor, publicat ă în Monitorul Oficial al României, nr.633 din 21 iulie 2006, cu modific ările ulterioare 5. Legea nr. 319/2006 Lege a securit ă܊ii ܈i sănătă܊ii în munc ă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 646 din 26 iulie 2006 6. Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 Hotărârea Guvernului privind cerin ܊ele minime de securitate ܈i sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de munc ă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 815 din 03 octombrie 2006. 7. Hotărârea Guvernului nr. 457/2003 Hotărârea Guvernului privind asigurarea securit ă܊ii utilizatorilor de echipamente electrice de joas ă tensiune, republicat ă, în Monitorul Oficial al României, nr. 402 din 15 iunie 2007, cu modific ările ܈i completările ulterioare 9. Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 Hotărârea Guvernului privind stabilirea condi ܊iilor de introducere pe pia ܊ă a produselor pentru construc ܊ii, republicat ă în Monitorul Oficial al României, nr.487 din 20 iulie 2007, cu complet ările ܈i modificările ulterioare 10. Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 Hotărârea Guvernului privind cerin ܊ele minime pentru semnalizarea de securitate ܈i/sau de sănătate la locul de munc ă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.683 din 09 august 2006. 11. Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006 Hotărârea Guvernului privind cerin ܊ele minime de securitate ܈i sănătate pentru locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.739 din 30 august 2006. 12. Ordinul pre܈edintelui autorită܊ii na܊ionale de reglementare în domeniul energiei nr. 34/2003 Ordin privind aprobarea „Normativului de încerc ări ܈i măsurători pentru sistemele de protec܊ii, comand ă-control ܈i automatiz ări din partea electric ă a centralelor ܈i sta܊iilor, cod NTE 002/03/0”, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.15 din 8 ianuarie 2004. 13. Ordinul pre܈edintelui autorită܊ii na܊ionale de reglementare în domeniul energiei nr. nr.7/2006 Ordin pentru aprobarea Normei tehnice energetice (NTE), „Normativ privind metodologia de calcul al curen ܊ilor de scurtcircuit în re ܊elele electrice cu tensiunea sub 1 kV, cod NTE 006/06/00”, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.309 din 05 aprilie 2006. 322 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 32114. Ordinul pre܈edintelui autorită܊ii na܊ionale de reglementare în domeniul energiei nr.38/2008 Ordin pentru aprobarea „Normativul pentru proiectarea ܈i executarea re ܊elelor de cabluri electrice, cod NTE 007/08/00, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 356 din 08 mai 2008. 15. Ordinul ministrului transporturilor, construc܊iilor ܈i turismului nr. 217/2005 Normativ pentru proiectarea, executarea ܈i exploatarea instala ܊iilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construc܊iilor ܈i turismului nr.217/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.479 din 07 iunie 2005. 16. Ordinul ministrului transporturilor, construc܊iilor ܈i turismului nr. 176/2005 Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea ܈i exploatarea instala ܊iilor electrice în zone cu pericol de explozie, indicativ NP 099-04, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construc ܊iilor ܈i turismului nr.176/2005, cu modific ările ܈i completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 418 din 18 mai 2005. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 323 322 ANEXE 324 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 323Anexa 5.1 5.1-1 LISTA DE ABREVIERI ALE INFLUEN ğELOR EXTERNE A AA Temperatur ă (0C) AL Faună AM Tranzitorii unidirec Ġionale conduse la scara de timp de nanosecunde Medii AA1 -60 +5 AL1 Neglijabil ă AM-22-1 Nivel neglijabil AA2 -40 +5 AL2 Risc AM-22-2 Nivel mediu AA3 -25 +5 AM-22-3 Nivel ridicat AA4 -5 +40 AM RadiaĠii electromagnetice ionizante AM-22-4 Nivel foarte important AA5 +5 +40 AA6 +5 +60 Armonici Tranzitorii unidirec Ġionale de ordinul milisecundelor AA7 -25 +55 AA8 -50 +40 AM-1-1 Nivel specificat AM-23-1 Nivel specificat AM-1-2 Nivel mediu AM-23-2 Nivel mediu AB Temperatur ă úi umiditate AM-1-3 Nivel ridicat AM-23-3 Nivel important AC Altitudine (m) Semnal re Ġea Tranzitorii oscilatorii conduse AC1 d 2000 AM-2-1 Nivel specificat AM-24-1 Nivel mediu AC2 ! 2000 AM-2-2 Nivel mediu AM-24-2 Nivel important AM-2-3 Nivel ridicat AD Apă Fenomene radiate la frecven Ġă înaltă VariaĠia amplitudinii tensiunii AD1 Neglijabil ă AM-25-1 Nivel neglijabil AD2 Pic ături AM-3-1 Nivel specificat AM-25-2 Nivel mediu AD3 Pulverizare AM-3-2 Nivel mediu AM-25-3 Nivel important AD4 Stropire AD5 Jeturi Tensiuni dezechilibrate Descărcări electrostatice AD6 Valuri AD7 Imersie AM-4 AM-31-1 Nivel sc ăzut AD8 Submersie AM-31-2 Nivel mediu VariaĠia frecven Ġei fundamentale AM-31-3 Nivel important AE Corpuri str ăine AM-31-4 Nivel foarte important AM-5 AE1 Neglijabile Ionizare AE2 Mici Tensiuni de joas ă frecvenĠă induse AM-41-1 F ără clasificare AE3 Foarte mici AE4 Praf pu Ġin AM-6 F ără clasificare AR5 Praf moderat AN RadiaĠii solare AE6 Praf mult Curent continuu în re Ġele alternative AN1 Sc ăzute AF Coroziune AM-7 F ără clasificare AN2 Medii AN3 Puternice AF1 Neglijabil ă Câmpuri magnetice radiate AF2 Atmosferic ă AP Efect seismic AF3 Intermitent ă AM-8-1 Nivel mediu AF4 Permanent ă AM-8-2 Nivel ridicat AP1 Neglijabil AP2 Sc ăzut AG ùocuri Câmpuri electrice AP3 AP4 Mediu Ridicat AG1 U úoare AM-9-1 Nivel neglijabil AQ Trăsnet AG2 Medii AM-9-2 Nivel mediu AG3 Mari AM-9-3 Nivel ridicat AQ1 Neglijabil AM-9-4 Nivel foarte ridicat AQ2 Indirect AH VibraĠii AQ3 Direct Tensiuni sau curen Ġi induúi oscilatorii AH1 Slabe AR Miúcarea aerului AH2 Medii AM-21 F ără clasificare AH3 Mari AR1 Sc ăzută AR2 Medie AJ Alte solicit ări mecanice AR3 Puternic ă AK Floră AS Vânt AK1 Neglijabil ă AS1 Sc ăzut AK2 Risc AS2 Mediu AS3 Puternic MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 325 324 5.1-2 B BA Competen Ġă BD CondiĠii de evacuare în caz de urgen Ġă BE Materiale Utilizare BA1 Persoan ă obiúnuită BD1 Normal ă BE1 Risc neglijabil BA2 Copii BE2 Risc de incendiu BA3 Persoan ă handicapat ă BD2 Dificil ă BE3 Risc de explozie BA4 Persoan ă instruită BE4 Risc de contaminare BA5 Persoan ă calificată BD3 Aglomerat ă BB RezistenĠă electrică a corpului omului BD4 Dificil ă úi aglomerat ă BC Contactul persoanelor cu potenĠialul pământului BC1 Absent BC2 Sc ăzut BC3 Frecvent BC4 Continuu C CA Materiale de construc Ġii CB Structura construc Ġiei Clădiri CA1 Incombustibile CB1 Risc neglijabil CA2 Combustibile CB2 Propagarea incendiului CB3 Structuri mobile CB4 Flexibile Notă: - Risc de incendiu foarte mare corespunde categoriei BE3 (conform reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor) - Risc de incendiu mare corespunde categoriei BE2 (conform reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor) - Risc de incendiu mediu corespunde categoriei BE1a (conform reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor) - Risc de incendiu mic corespunde categoriei BE1b (conform reglement ărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor) 326 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 325 Anexa 5.2 5.2-1 CARACTERISTICI ALE INFLUEN ğELOR EXTERNE Cod Influen Ġe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor ReferinĠă A CondiĠii de mediu AA Temperatur ă ambiantă Temperatura ambiant ă este aceea a aerului ambiant din spa Ġiul unde trebuie instalat echipamentul. Se presupune c ă această temperatur ă Ġine seama de efectele tuturor celorlalte echipamente instalate în acela úi amplasament. Temperatura ambiant ă care se ia în considerare pentru echipament este temperatura locului în care echipamentul trebuie instalat, rezultând din influen Ġele celorlalte echipamente amplasate în acela úi loc úi în funcĠionare, neĠinând seama de contribu Ġia termică a echipamentului considerat. Limitele inferioare úi superioare ale domeniilor de temperatur ă ambiant ă: AA1 AA2 AA3 –60 °C +5 °C –40 °C +5 °C –25 °C +5 °C Echipament special proiectat sau acorduri corespunz ătoarei a AA4 –5 °C +40 °C Normal (în anumite cazuri pot fi necesare măsuri de prevedere speciale) AA5 +5 °C +40 °C Normal b AA6 +5 °C +60 °C Echipament special proiectat sau acorduri corespunz ătoare a AA7 AA8 –25 °C +55 °C –50 °C +40 °C Clasele de temperatur ă ambiant ă sunt aplicabile numai atunci când nu sunt influen Ġe datorate umidit ăĠii Valoarea medie a temperaturii pentru o perioad ă de 24 h nu trebuie s ă depăúească limita superioar ă diminuat ă cu 5 0C Pentru anumite medii poate fi necesar ă combinarea a două domenii din cele definite mai sus. Instala Ġiile supuse la temperaturi diferite de aceste domenii fac obiectul unor reguli particulare Echipament special proiectat sau acorduri corespunz ătoare a AB Temperatur ă úi umiditate Temperatura aerului °C a) scăzută b) ridicat ă Umiditate relativă % c) scăzută d) ridicat ă Umiditate absolută g/m3 e) scăzută f) ridicat ă AB1 –60 +5 3 100 0,003 7 Amplasamente interioare úi exterioare cu temperaturi ambiante extrem de sc ăzute Trebuie stabilite acorduri corespunz ătoare c AB2 –40 +5 10 100 0,1 7 Amplasamente interioare úi exterioare cu temperaturi ambiante sc ăzute Trebuie stabilite acorduri speciale c MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 327 326 5.2-2 Cod a) InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor ReferinĠă Temperatura aerului °C a) scăzută b) ridicat ă Umiditate relativă % c) scăzută d) ridicat ă Umiditate absolută g/m3 e) scăzută f) ridicat ă AB3 –25 +5 10 100 0,5 7 Amplasamente interioare úi exterioare cu temperaturi ambiante sc ăzute Trebuie stabilite acorduri corespunz ătoare c AB4 –5 +40 5 95 1 29 Spa Ġii protejate la intemperii, f ără controlul temperaturii úi al umidit ăĠii. Se poate utiliza un încălzitor pentru a ridica temperatura ambiant ă .Normal b AB5 +5 +40 5 85 1 25 Spa Ġii protejate la intemperii cu temperatur ă controlată Normal b AB6 +5 +60 10 100 1 35 Amplas ări exterioare cu temperaturi ambiante foarte ridicate. Influen Ġa temperaturilor ambiante scăzute este împiedicat ă. Pot exista radia Ġii solare Trebuie f ăcute acorduri corespunz ătoare c AB7 –25 +55 10 100 0,5 29 Spa Ġii interioare protejate la intemperii, f ără controlul temperaturii úi umidităĠii; ele pot avea deschideri spre exterior úi pot fi supuse radia Ġiilor solare Trebuie stabilite acorduri corespunz ătoare c AB8 –50 +40 15 100 0,04 36 Amplasamente exterioare neprotejate, cu temperaturi sc ăzute úi ridicate Trebuie stabilite acorduri speciale c AC Altitudine AC1 AC2 d2 000 m >2 000 m Normale b Pot fi necesare m ăsuri de prevedere speciale precum aplicarea factorului de reducere a sarcinii de funcĠionare NOTĂ – Pentru anumite categorii de echipamente, pot fi necesare m ăsuri speciale plecând de la 1000 m altitudine AD PrezenĠa apei AD1 Neglijabil ă IPX0 Medii în care pere Ġii nu prezint ă în mod obi únuit urme de umiditate, dar care pot apare pentru perioade scurte, de exemplu sub form ă de condens care se usuc ă repede printr-o bun ă ventilare AD2 Pic ături de ap ă în cădere liber ă IPX1 sau IPX2 Medii în care umiditatea condenseaz ă ocazional sub form ă de picături de ap ă sau care con Ġin ocazional vapori de ap ă AD3 Pulverizarea apei IPX3 Medii în care apa curge pe pere Ġi sau pe podea AD4 Stropiri cu ap ă IPX4 Medii expuse la stropiri cu ap ă, se aplică, de exemplu, pentru anumite l ămpi úi dulapuri pentru úantiere de construc Ġii, instalate în exterior AD5 Jeturi de ap ă IPX5 Medii care sunt sp ălate în mod obi únuit cu ajutorul jeturilor (cur Ġi, spaĠii pentru sp ălat maúini) AD6 Valuri de ap ă IPX6 Medii situate pe malul m ării cum ar fi diguri, plaje, cheiuri etc. AD7 Imersie IPX7 Medii cu posibilitate de a fi inundate úi/sau apa se poate ridica la 150 mm peste punctul cel mai de sus al echipamentului, partea cea mai de jos a echipamentului fiind la mai mult de 1 m sub suprafa Ġa apei AD8 Submersiune IPX8 Bazine de ap ă (de exemplu piscine) unde echipamentele electrice sunt permanent úi total acoperite de ap ă la o presiune mai mare de 0,1 bar 328 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 327 5.2-3 Cod Influen Ġe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor Referin Ġă AE PrezenĠa corpurilor solide IPXX a se vedea 412 AE1 Neglijabil ă IP0X AE2 Obiecte mici (2,5 mm) IP3X Scule úi obiecte mici sunt exemple de corpuri solide a c ăror cea mai mic ă dimensiune este de cel puĠin egală cu 2,5 mm AE3 Obiecte foarte mici (1 mm) IP4X Firele sunt exemple de corpuri solide a c ăror cea mai mic ă dimensiune este de cel pu Ġin egală cu 1 mm AE4 Praf pu Ġin IP5X dac ă pătrunderea prafului nu perturb ă funcĠionarea echipamentelor. Depuneri de praf cuprinse între 10 úi 35 mg/m3 pe zi AE5 Praf moderat IP6X dac ă praful nu ar trebui s ă penetreze în echipamente. Depuneri de praf cuprinse între 35 úi 350 mg/m3 pe zi AE6 Praf mult IP6X. Depuneri de praf cuprinse între 350 úi 1000 mg/m3 pe zi AF PrezenĠa de substanĠe corozive sau poluante AF1 Neglijabil ă Normale b AF2 Atmosferic ă Conform naturii agen Ġilor (de exemplu, conformitatea la încercarea la cea Ġă salină, conform SR EN 60068-2-11) InstalaĠii situate în vecin ătatea Ġărmului mării sau în apropierea obiectivelor industriale care produc polu ări importante ale atmosferei, ca de exemplu industrii chimice, fabrici de ciment; aceste polu ări provenind în special de la producerea de pulberi abrazive, electroizolante sau conductoare AF3 Intermitent ă sau accidental ă ProtecĠia împotriva coroziunii definite de specifica Ġii referitoare la echipamente Amplasamente în care se manipuleaz ă anumite produse chimice în cantit ăĠi mici úi unde aceste produse nu pot veni decât accidental în contact cu echipamentele electrice; astfel de condi Ġii se regăsesc în laboratoare sau alte locuri unde se folosesc hidrocarburi (sala cazanelor, garaje, etc.) AF4 Permanent ă Echipamente special proiectate conform naturii agen Ġilor Industrie chimic ă de exemplu AG AG1 AG2 AG3 Solicitări mecanice ùocuri Uúoare Medii Mari Normale, de exemplu echipament pentru utilizare casnic ă úi similară Echipament pentru utilizare industrial ă acolo unde este cazul, sau protec Ġie întărită ProtecĠie întărită IK 02 IK 07 IK 10 AH VibraĠii AH1 Slabe Normale b CondiĠii casnice úi similare sau efectele ale vibra Ġiilor sunt în general neglijabile AH2 Medii Mari CondiĠii industriale normale Echipamente specializate sau instala Ġii speciale CondiĠii industriale severe AH3 AJ Alte solicit ări mecanice În studiu AK PrezenĠa florei / sau mucegaiului AK1 Neglijabil ă Normale b AK2 Risc Riscul depinde de condi Ġiilor locale sau de natura florei . Se recomand ă să se facă distincĠie între riscul datorat dezvolt ării dăunătoare a vegeta Ġiei úi abunden Ġa sa ProtecĠie special ă, precum: – grad de protec Ġie crescut (a se vedea AE) – echipamente speciale sau protec Ġie prin acoperiri ale carcaselor – acorduri pentru evitarea prezen Ġei florei MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 329 328 5.2-4 Cod Influen Ġe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor Referin Ġă AL PrezenĠa faunei AL1 Neglijabil ă Normală b AL2 Risc Riscul depinde de natura faunei. Se poate face o deosebire între: – pericole prin prezen Ġa insectelor în num ăr periculos sau de natur ă agresivă – prezenĠa animalelor mici sau a p ăsărilor în num ăr periculos sau de natur ă agresivă ProtecĠia poate cuprinde: – un grad de protec Ġie corespunz ător contra p ătrunderii corpurilor solide (a se vedea AE) – o rezisten Ġă mecanică suficientă (a se vedea AG); – măsuri de prevedere pentru evitarea prezen Ġei acestei faune (precum cur ăĠarea, utilizarea de pesticide) – echipamente speciale sau acoperiri de protec Ġie ale carcaselor. AM InfluenĠe electromagnetice, electrostatice sau ionizante SR EN 61000-2 standard pe p ărĠi SR EN 61000-4 standard pe p ărĠi Fenomene electromagnetice de joasă frecvenĠă (conduse sau radiate) Armonici, interarmonici AM-1-1 Nivel specificat Trebuie avut grij ă ca nivelurile specificate s ă nu fie alterate Mai mici decât în tabelul 1 din SR EN 61000-2-2 AM-1-2 AM-1-3 Nivel mediu Nivel ridicat Măsuri speciale în proiectarea instala Ġiei, precum filtre de oprire Conform cu tabelul 1 din SR EN 61000-2-2 Local mai mari de cât în tabelul 1 din SR EN 61000-2-2 Semnale pe re Ġea AM-2-1 AM-2-2 AM-2-3 Nivel specificat Nivel mediu Nivel ridicat Posibilitate: circuite de blocaj Fără prescrip Ġii suplimentare Măsuri speciale Mai mici decât cele prescrise mai jos SR EN 61000-2-1 úi SR EN 61000-2-2 VariaĠia amplitudinii tensiunii AM-3-1 AM-3-2 Nivel specificat Nivel mediu Conformitate cu SR CEI 60364-4-44 AM-4 Tensiune dezechilibrat ă Conform cu SR EN 61000-2-2 AM-5 VariaĠia frecvenĠei fundamentale r1 Hz conform SR EN 61000-2-2 AM-6 Tensiuni de joas ă frecvenĠă induse Fără clasificare A se vedea SR CEI 60364-4-44 ğinere ridicat ă a sistemelor de semnalizare úi telecomand ă a aparatajului AM-7 Curent continuu în reĠele alternative Fără clasificare Măsuri pentru limitarea prezen Ġei lor ca nivel úi în timp în echipamente de utilizare sau în vecin ătate Câmpuri magnetice radiate AM-8-1 AM-8-2 Nivel mediu Nivel ridicat Normale b Protejat prin m ăsuri corespunz ătoare, de exemplu ecrane sau separare Nivel 2 din SR EN 61000-4-8 Nivel 4 din SR EN 61000-4-8 330 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 329 5.2-5 Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor Referin Ġă Câmpuri electrice AM-9-1 Nivel neglijabil Normale b AM-9-2 Nivel mediu A se vedea SR CEI 61000-2-5 SR EN 61000-2-5 AM-9-3 Nivel ridicat A se vedea SR CEI 61000-2-5 AM-9-4 Nivel foarte ridicat A se vedea SR CEI 61000-2-5 Fenomene electromagnetice la înalt ă frecvenĠă conduse, induse sau radiate (continui sau tranzitorii) Tensiuni sau curen Ġi induúi oscilatorii AM-21 F ără clasificare Normale b SR EN 61000-4-6 Tranzitorii unidirecĠionale conduse la scar ă de timp de nanosecunde SR EN 61000-4-4 AM-22-1 Nivel neglijabil M ăsuri de protec Ġie necesare Nivel 1 AM-22-2 Nivel mediu M ăsuri de protec Ġie necesare Nivel 2 AM-22-3 Nivel important Echipament normal Nivel 3 AM-22-4 Nivel foarte important Echipament cu imunitate înalt ă Nivel 4 Tranzitorii unidirecĠionale de ordinul milisecundelor sau microsecundelor AM-23-1 AM-23-2 AM-23-3 Nivel specificat Nivel mediu Nivel important ğinere la supratensiuni tranzitorii a echipamentelor úi măsuri de protec Ġie împotriva supratensiunilor luând în considerare tensiunea nominal ă de alimentare úi categoria de Ġinere la supratensiuni conform SR CEI 60364-4-44 SR EN 60364-4-44 SR EN 60364-4-44 Tranzitorii oscilatorii conduse AM-24-1 Nivel mediu A se vedea SR CEI 61000-4-12 SR EN 61000-4-12 AM-24-2 Nivel important A se vedea SR CEI 60255-22-1 SR EN 60255-22-1 Fenomene radiate la frecvenĠă înaltă SR EN 61000-4-3 AM-25-1 Nivel neglijabil Nivel 1 AM-25-2 Nivel mediu Normal b Nivel 2 AM-25-3 Nivel important Nivel înt ărit Nivel 3 Descărcări electrostatice SR EN 61000-4-2 AM-31-1 Nivel sc ăzut Normale b Nivel 1 AM-31-2 Nivel mediu Normale b Nivel 2 AM-31-3 Nivel important Normale b Nivel 3 AM-31-4 Nivel foarte important Nivel înt ărit Nivel 4 Ionizare AM-41-1 F ără clasificare Protec Ġie special ă precum : – Îndepărtare faĠă de sursă – Interpunerea de ecrane, de carcaselor de materiale speciale AN RadiaĠii solare AN1 Sc ăzute Normale b ; Intensitatea 500 W/m2 AN2 Medii Trebuie stabilite acorduri corespunz ătoare 500 W/m2 Intensitatea 700 W/m2 AN3 Puternice Trebuie stabilite acorduri corespunz ătoarec 700 W/m2 Intensitatea 1120 W/m2 Astfel de acorduri pot fi, de exemplu : – echipamente rezistente la ultraviolete –straturi colorate special –interpunere de ecrane MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 331 330 5.2-6 Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor Referin Ġă AP Efecte seismice AP1 Neglijabile Normale b Accelera Ġia 30 Gal AP2 Severitate sc ăzută În studiu; 30 Gal < Accelera Ġia 300 Gal AP3 Severitate medie VibraĠiile care pot produce distrugerea cl ădirilor nu sunt incluse în clasificare 300 Gal Accelera Ġia 600 Gal 1 Gal=1 cm/s2 AP4 Severitate ridicat ă FrecvenĠele nu sunt luate în considerare la clasificare; totu úi, dacă unda seismic ă intră în rezonanĠă cu clădirea, efectele seismice trebuie luate în considerare. În general frecven Ġele acceleraĠiilor seismice sunt cuprinse între 0 Hz úi 10 Hz; 600 Gal< acceleraĠia AQ Trăsnete AQ1 Neglijabile Norm ale; N g 2,5 úi N k 25 zile pe an sau analiz ă de risc conform SRHD 60364-4-443. AQ2 Indirecte Normale. N g > 2,5 úi N k > 25 zile pe an sau analiz ă de risc conform SRHD 60364-4-443. AQ3 Directe Dac ă protecĠia împotriva tr ăsnetului este necesar ă , aceasta trebuie realizat ă conform prescrip Ġiilor din SR EN 62305 PărĠi ale instala Ġiilor situate în afara cl ădirilor Cazurile AQ2 úi AQ3 se întâlnesc în regiuni expuse în special la efectele trăsnetelor AR Miúcările aerului AR1 Sc ăzute Normaleb ; Viteză 1 m/s AR2 Medii Sunt necesare acorduri specialec; 1 m/s < Vitez ă 5 m/s AR3 Puternice Sunt necesare acorduri specialec; 5 m/s < Vitez ă 10 m/s AS Vânt AS1 Sc ăzut Normal b; Viteză 20 m/s AS2 Mediu Trebuie f ăcute acorduri corespunz ătoare c; 20 m/s < Vitez ă 30 m/s AS3 Puternic Trebuie f ăcute acorduri corespunz ătoare c; 30 m/s < Vitez ă 50 m/s B Utilizare BA Competen Ġa persoanelor BA1 Obi únuite Persoană neinstruit ă; Normal b BA2 Copii Copii în înc ăperi care le sunt destinate (exemplu: cre úe, úcoli pimare etc.). echipamente cu grad de protec Ġie superior sau egal cu IP2X. Inacccesibilitate a echipamentelor a c ăror temperatur ă la suprafe Ġelor exterioare este superioar ă 60 oC Inaccesibilitate la echipamente electrice. Limitarea temperaturii suprafeĠelor accesibile BA3 Handicapate Persoane care nu dispun de toate capacit ăĠile lor psihice sau intectuale (bolnavi, b ătrâni). Conform naturii infirmit ăĠii BA4 Instruite Persoane suficient de informate sau supravegheate de persoane calificate pentru asigurarea evit ării pericolelor care pot fi datorate electricit ăĠii. (AgenĠi de între Ġinere sau exploatare, locuri în care se execut ă operaĠiuni electrice) BA5 Calificate Persoane având cuno útinĠe tehnice sau experie Ġă suficient ă pentru evitarea pericolelor pe care le poate reprezenta electricitatea (ingineri úi tehnicieni). Locuri închise în care se execut ă operaĠiuni electrice , echipamente neprotejate împotriva contactelor directe, admise numai în amplasamente care nu sunt accesibile decât persoanelor autorizate BB RezistenĠa electric ă a corpului omului În studiu 332 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 331 5.2-7 Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor Referin Ġă BC Contactul persoanelor cu potenĠialul pământului Clase de echipamente conform SR EN 61140 A=Echipamente admise I II III BC1 Absent Persoane aflate în spa Ġii neconductoare A A A SR HD 60364-4-41 SR HD 60364-4-41 SR HD 60364-4-41 BC2 Sc ăzut Persoane care nu se afl ă, în condi Ġii obiúnuite, în contact cu elemente conductoare sau care nu stau pe suprafeĠe conductoare A A A BC3 Frecvent Persoane aflate frecvent în contact cu elemente conductoare sau care stau pe suprafe Ġe conductoare. Locuri prezentând numeroase sau importante elemente conductoare A A A BC4 Continuu Persoane aflate în contact permanent cu p ărĠi metalice úi pentru care posibilit ăĠile de întrerupere a contactelor sunt limitate. Incinte metalice, ca de exemplu boilere, rezervoare; A – admis SR HD 60364-7-706 BD CondiĠii de evacuare în caz de urgen Ġă BD1 (Neaglomerat/ evacuare u úoară) Densitate sc ăzută de ocupan Ġi, condiĠii de evacuare u úoară. Clădire de locuit cu înălĠime normal ă; (1) Materiale cu întârziere la propagarea fl ăcării (2) Materiale cu întârziere la propagarea fl ăcării cu emisie redus ă de fum úi fără halogeni BD2 Neaglomerat /evacuare dificil ă) Densitate sc ăzută de ocupan Ġi, condiĠii de evacuare dificil ă. Clădiri înalte clădiri de cult, cultur ă, sport úi administrative; a (1) BD3 (Aglomerat /evacuare u úoară) Densitate mare de ocupan Ġi, condiĠii de evacuare u úoară. Clădiri publice (teatre, cinematografe, magazine mari etc), s ăli aglomerate, cl ădiri de învăĠământ; (2) BD4 (Aglomerat/ /evacuare dificil ă) Densitate mare de ocupan Ġi, condiĠii de evacuare dificile. Cl ădiri înalte úi foarte înalte d destinate publicului (hoteluri etc.), precum úi clădiri de sănătate. (2) BE Natura materialelor prelucrate sau depozitate BE1 Riscuri neglijabile Normal BE2 Riscuri de incendiu Producerea, prelucrarea sau depozitarea materialelor inflamabile, inclusiv prezenĠa prafului. Hambare, depozite de produse lemnoase, fabrici de hârtie etc. Echipamente realizate din materiale cu întârziere la propagarea fl ăcării. Dispuneri astfel încât o cre útere important ă a temperaturii sau o scânteie în echipamentul electric nu poate provoca un incendiu în exterior SRHD 384-4.42 S1 SRHD 384-4.482 S1 BE3 Riscuri de explozie Prelucrarea sau depoz itarea materialelor explozive sau a materialelor cu punct de inflamabilitate sc ăzut, inclusiv prezen Ġa pulberilor explozive. Rafin ării, depozite de hidrocarburi. Specifica Ġii pentru echipamentul electric pentru atmosfer ă exploziv ă (SR EN 60079 pe p ărĠi) BE4 Riscuri de contaminare Prezen Ġa alimentelor, produselor farmaceutice úi similare, f ără protecĠie. Industria alimentar ă, bucătării. Sunt necesare anumite m ăsuri de prevedere pentru c ă în caz de defct s ă se evite contaminarea produselor datorit ă echipamentelor electrice, de exemplu cioburi dela l ămpi sparte. Dispunerea corespunz ătoare încât: - ProtecĠia să împiedice c ăderea de cioburi de lamp ă sau alte obiecte fragile sau - Ecrane împotriva radia Ġiilor nedorite cum sunt radia Ġiile infraro úii sau ultraviolete. C Construc Ġia clădirilor CA Materiale de construc Ġii CA1 Incombustibile Normale b CA2 Combustibile Cl ădiri construite în principal din materiale combustibile Clădiri de lemn SRHD 384-4.42 S1 SRHD 384-4.482 S1 CB Structura construc Ġiilor CB1 Riscuri neglijabile Normale b CB2 Propagarea incendiului Cl ădiri a căror form ă úi dimensiuni faciliteaza propagarea incendiilor (de exemplu efecte de co ú). Clădiri de în ălĠime mare, sisteme deventila Ġie forĠată. Echipamentele sunt construite din mater iale cu întâraiere la propagarea unui incendiu de origine neelectric ă. Bariere împotriva focului. Nota: Pot fi prev ăzute detectoare de incendiu SRHD 384-4.42 S1 SRHD 384-4.482 S1 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 333 332 5.2-8 Cod InfluenĠe externe Caracteristici necesare pentru alegerea úi montarea echipamentelor Referin Ġă CB3 Structuri mobile Riscuri datorit ă deplasării structurii (de exemplu deplas ări între p ărĠi diferite ale unei construc Ġii sau între construc Ġie úi sol, tasarea terenurilor úi a fundaĠiilor construc Ġiilor). Cl ădiri de lungime mare sau construc Ġii pe terenuri instabile. Racorduri de dilatare sau contractare pe sistemele de pozare JoncĠiuni de dilatare sau contractare CB4 Flexibile sau instabile Construc Ġii fragile sau care pot fi supuse mi úcărilor (de exemplu oscila Ġii). Corturi, structuri gonflabile, plafoane false, pere Ġi demontabili, instala Ġii autoportante. Sisteme de pozare flexibile Sisteme de pozare flexibile a Pot fi necesare anumite m ăsuri de prevedere suplimentare (de exemplu lubrefiere special ă). b Însemn ă că un echipament obi únuit func Ġionează corespunz ător în condi Ġii de influen Ġă externe descrise. c Înseamn ă că trebuie stabilite acorduri speciale, de exemplu, între proiectantul instala Ġiei úi fabricantul echipamentului, de exemplu, pentru echipamente special proiectate d Definite de reglement ările specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc Ġiilor 334 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 333 Anexa 5.3 5.3 - 1 GRADELE DE PROTEC ğIE ASIGURATE PRIN CARCASE PENTRU ECHIPAMENTUL ELECTRIC (COD IP) 1. Gradele de protec Ġie cod IP sunt definite de standardul SR EN 60529, care cuprinde urm ătoarele: a) definiĠiile de protec Ġie asigurate prin carcasele echipamentelor în ceea ce prive úte: - protecĠia echipamentelor din interesul carcasei împotriva p ătrunderii corpurilor solide străine; - protecĠia echipamentelor din interiorul carcasei împotriva efectelor d ăunătoare datorate pătrunderii apei; - protecĠia persoanelor împotriva accesului la p ărĠile periculoase din interiorul carcasei; b) notarea gradelor de protec Ġie. 2. DefiniĠii specifice: 2.1. Grad de protec Ġie Nivelul de protec Ġie asigurat de o carcas ă împotriva accesului la p ărĠile periculoase, împotriva pătrunderii corpurilor solide úi/sau împotriva p ătrunderii apei úi verificat prin metode de încercare standardizate. 2.2. Cod IP Sistem de codificare pentru indicarea gradelor de protec Ġie asigurate de o carcas ă împotriva accesului la p ărĠile periculoase, p ătrunderea corpurilor solide str ăine, pătrunderea apei úi pentru furnizarea de informa Ġii suplimentare referitoare la o asemenea protec Ġie. Element Cifre sau litere Semnifica Ġia privind protecĠia echipamentului Semnifica Ġia privind protecĠia persoanelor Literele codului IP - - Prima cifr ă caracteristic ă Împotriva p ătrunderii corpurilor solide str ăine Împotriva accesului la părĠile periculoase cu: 0 (neprotejat) (neprotejat) 1 de diametru t50 mm dosul mâinii 2 de diametru t12,5 mm degetul 3 de diametru t2,5 mm unealtă 4 de diametru t1,0 mm fir 5 protejat contra prafului fir 6 etan ú la praf fir A doua cifr ă caracteristic ă Împotriva p ătrunderii apei cu efecte d ăunătoare 0 (neprotejat) 1 Pic ături de ap ă verticală 2 Pic ături de ap ă (15oC înclinare) 3 Ap ă pulverizat ă 4 Ap ă împroúcată 5 Stropire cu furtun 6 Stropire puternic ă cu furtun 7 Imersie temporar ă 8 Imersie prelungit ă MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 335 334 5.3 - 2 Literă adiĠională (opĠional) Împotriva accesului la p ărĠile periculoase cu: A dosul mîinii B deget C unealt ă D fir Literă suplimentar ă (opĠional) Informa Ġii supliemntare specifice pentru: H Echipament de înalt ă tensiune M Mi úcare în timpul încerc ării la apă S Sta Ġionare în timpul încerc ării în apă W Intemperii 5. Exemple de utilizare IP 54 – litere, f ără opĠiune IP 5X - omiterea celei de-a doua cifr ă caracteristic ă IP XXD - omiterea celor dou ă cifre caracteristice, utilizarea unei litere adi Ġionale IP 23 W - utilizarea unei litere suplimentare IP 2 3 B H 3. Dispunerea codului IP - Literele codului - Prima cifr ă caracteristic ă (cifra de la 0 la 6 sau litera X)] - A doua cifr ă caracteristic ă (cifre de la 0 la 8 sau litera X) - Litere adi Ġionale (op Ġional) (literele A, B, C, D) - Litere suplimentare (op Ġional) (literele H, M, S, W) - Dacă nu este cerut ă specificarea unei cifre caracteristice, aceasta trebuie înlocuită prin litera X (sau XX dac ă ambele cifre sunt omise) - Literele adi Ġionale úi/sau literele suplimentare pot fi omise f ără a fi înlocuite - Dacă sunt utilizate mai multe litere suplimentare, se aplic ă ordinea alfabetic ă 336 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 335 Anexa 5.4 GRADELE DE PROTEC ğIE ASIGURATE PRIN CARCASELE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ÎMPOTRIVA IMPACTURILOR MECANICE DIN EXTERIOR (COD IK) 1. Gradele de protec Ġie cod IK sunt diferite de standardul SR EN 62262, care cuprinde urm ătoarele: a) definiĠiile gradelor de protec Ġie asigurate prin carcase ale echipamentului, electric în ceea ce prive úte protecĠia echipamentului din interiorul carcasei împotriva efectelor dăunătoare ale loviturilor mecanice. b) notarea gradelor de protec Ġie 2. DefiniĠii specifice 2.1. Carcasă Element care asigur ă protecĠia echipamentului împotriva anumitor influen Ġe exterioare úi protecĠia împotriva contactelor directe, în toate direc Ġiile 2.2. Grad de protec Ġie împotriva impacturilor mecanice. Evaluarea (nivelul) protec Ġiei unui echipament asigurat de o carcas ă împotriva impacturilor mecanice d ăunătoare úi verificat ă prin metode de încercare standardizate. 2.3. Cod IK Sistem de codificare pentru a indica gradul de protec Ġie asigurat de o carcas ă împotriva impacturilor mecanice exterioare. 3. Grupa de cifre caracteristice codului IK úi semnifica Ġia lor Fiecare grup ă de cifre caracteristice reprezint ă o valoare a energiei de impact, a úa cum este indicat în tabel: Cod IK IK00 IK01 IK02 IK03 IK04 IK05 IK06 IK07 IK08 IK09 IK10 Energie de impact, J Nota 1 0,14 0,2 0,35 0,5 0,7 1 2 5 10 20 Notă 1. IK00 – Neprotejat conform standard 2. A fost aleas ă o grupă de cifre caracteristice format ă din două cifre cu scopul de a evita orice confuzie cu unele standarde na Ġionale care utilizeaz ă o singură cifră pentru a indica o valoate a energiei de impact. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 337 336Anexa 5.5 MODURI DE POZARE DE REFERIN ğĂ 338 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 337Anexa 5.6 5.6 – 1 MODURI DE POZARE PENTRU DETERMINAREA CUREN ğILOR ADMISIBILI MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 339 338 5.6 - 2 340 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 339 5.6 - 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 341 340 5.6 - 4 342 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 341 5.6 - 5 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 343 342 5.6 - 6 344 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 343 5.6 - 7 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 345 344 5.6 - 8 346 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 345Anexa 5.7 5.7 - 1 SISTEME DE TUBURI DE PROTEC ğIE PENTRU INSTALA ğII ELECTRICE Conform recomand ării SR EN 61386 1. PrescripĠii generale 1.1. Sistemele de tuburi de protec Ġie, care includ tuburi de protec Ġie úi fitinguri se utilizeaz ă pentru protecĠia úi pozarea conductoarelor úi/sau cablurilor izolate din instala Ġiile electrice. 1.2. Sistemele de tuburi de protec Ġie fabricate conform cu recomand ările din standardele SR EN 61386-1, SR EN 61386-22 úi SR EN 61386-23, asigur ă protecĠia fiabilă pentru utilizatorii úi spaĠiile învecinate 1.3. Atunci când montarea acestora, ca parte a unui sistem de tuburi de protec Ġie, se face conform cu instrucĠiunile produc ătorului, ele trebuie s ă asigure o protec Ġie mecanic ă úi dacă este cazul, electrică pentru conductoarele izolate sau pentru cablurile pe care le con Ġin. 1.4. ProtecĠia realizat ă de legătura dintre un tub de protec Ġie úi un fiting nu poate fi inferioar ă protecĠiei declarate a întregului sistem de tuburi de protec Ġie. 1.5. Tuburile de protec Ġie úi fitingurile trebuie s ă reziste la solicit ările ce pot apare în timpul transportului, depozit ării, montajului úi utilizării conform practicilor recomandate. 2. DefiniĠii specifice 2.1. Sistem de tuburi de protec Ġie: sistem de pozare închis compus din tuburi de protec Ġie úi fitinguri pentru protec Ġia úi amplasarea conductoarelor úi/sau cablurilor izolate în instala Ġiile electrice sau de telecomunica Ġii care permite tragerea cablurilor la unul din capete úi/sau înlocuirea lor, dar nu prin introducerea lateral ă. 2.2. Tub de protec Ġie: element al unui sistem de pozare închis având, în general, o sec Ġiune transversal ă circulară întrebuin Ġată la montarea úi/sau înlocuirea conductoarelor úi/sau a cablurilor izolate prin tragere la unul din capete, în instala Ġiile electrice sau de telecomunica Ġie. 2.3. Element component al conductelor/fiting: piesă de legătură sau de cap ăt cu ajutorul c ăreia se poate face o prelungire sau o schimbare de direc Ġie într-un sistem de tuburi de protec Ġie 2.4. Tub de protec Ġie úi/sau fiting metalic: tub de protec Ġie sau fiting fabricat numai din metal 2.5. Tub de protec Ġie úi/sau fiting nemetalic: tub de protec Ġie sau fiting fabricat numai din materiale nemetalice neavând nici o component ă metalică. 2.6. Tub de protec Ġie úi/sau fiting compozit: tub de protec Ġie sau fiting fabricat atât din materiale metalice cât úi din materiale nemetalice. 2.7. Tub de protec Ġie úi/sau fiting care nu propag ă flacăra: tub de protec Ġie sau fiting care supus acĠiunii unei fl ăcări de iniĠiere se poate aprinde îns ă flacăra proprie nu se poate propaga úi se stinge într-un interval de timp limitat dup ă dispariĠia flăcării de iniĠiere. 2.8. Tub de protec Ġie neted: tub de protec Ġie al cărui profil este rectiliniu în sec Ġiune longitudinal ă 2.9. Tub de protec Ġie ondulat: tub de protec Ġie al cărui profil este ondulat în sec Ġiune longitudinal ă Sunt permise atât tuburile de protec Ġie ondulate inelare cât úi cele elicoidale, fiind posibil ă o combinaĠie de tuburi de protec Ġie netede úi ondulate. 2.10. Tub de protec Ġie rigid: tub de protec Ġie care nu poate fi îndoit decât cu ajutorul unor mijloace mecanice, cu sau f ără tratamete speciale. 2.11. Tub de protec Ġie pliabil: tub de protec Ġie care poate fi îndoit cu mâna, cu o for Ġă moderată, úi care nu este fabricat pentru a fi îndoit în mod frecvent. 2.12. Tub de protec Ġie flexibil: tub de protec Ġie care poate fi îndoit cu mâna, cu o for Ġă redusă, úi care este fabricat pentru a fi îndoit în mod frecvent. 2.13. Tub de protec Ġie (transversal) elastic: tub de protec Ġie pliabil, care sub ac Ġiunea pentru o scurtă perioadă de timp a unei for Ġe aplicată transversal pe tub, se deformeaz ă úi revine aproximativ la forma ini Ġială după dispariĠia forĠei aplicate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 347 346 5.7 - 2 2.14. Tub de protec Ġie filetat úi fiting filetat: tub de prote Ġie úi fiting care au filet pentru conectare; sau care pot fi filetate. 2.15. Tub de protec Ġie nefiletat úi fiting nefiletat: tub de protec Ġie úi fiting care pot fi conectate numai prin alte mijloace decât prin înfiletare 2.16. Accesoriu terminal al tuburilor de protec Ġie: accesoriu al tubului de protec Ġie care termin ă un sistem de tuburi de protec Ġie 2.17. InfluenĠe externe: factori care pot afecta un sistem de tuburi de protec Ġie PrezenĠa apei, a uleiului sau a materialelor de construc Ġie, temperaturi sc ăzute úi temperaturi ridicate, substan Ġe corozive sau poluante sunt astfel de factori. 2.18. Galvanizare prin metoda cufund ării la cald: acoperire cu un înveli ú protector de zinc sau oĠel zincat realizat ă prin metoda introducerii unor produse de fier sau de o Ġel într-o baie cu zinc topit. În anumite cazuri, înveli úul protector poate fi constituit din mai multe straturi de aliaj de zinc. 2.19. ùerardizare: procedeu de difuziune prin care produsele sunt înc ălzite în strâns contact cu praf de zinc úi cu un produs inert. Procesul are loc într-un container închis care se rote úte la o temperatur ă de aproximativ 385oC. Rezisten Ġa la coroziune este propor Ġională cu grosimea înveli úului care poate fi controlat. 3. Clasificarea 3.1. Clasificarea tuburilor de protec Ġie pentru instala Ġii electrice se face conform recomand ărilor din standardul SR EN 61386 în func Ġie de: a) caracteristicile mecanice b) rezistenĠa la temperatur ă c) caracteristici electrice d) rezistenĠa la influen Ġe externe e) rezistenĠa la coroziune f) rezistenĠa la propagarea fl ăcării 3.2. Cod de clasificare pentru sisteme de tuburi de protec Ġie conform SR EN 61386-1: 2004 Prima cifr ă – Rezisten Ġă la compresiune (6.1.1.) Compresiune foarte sc ăzută (125 N) 1 Compresiune sc ăzută (320 N) 2 Compresiune medie (750 N) 3 Compresiune ridicat ă (1250 N) 4 Compresiune foarte ridicat ă (4000 N) 5 348 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 3475.7 - 3 A doua cifr ă – Rezisten Ġa la impact (6.1.2.) RezistenĠă la impact foarte sc ăzută (0,5 J) 1 RezistenĠă la impact sc ăzută (1 J) 2 RezistenĠă la impact medie (2 J) 3 RezistenĠă la impact ridicat ă (6 J) 4 RezistenĠă la impact foarte ridicat ă (20,4 J) 5 A treia cifr ă de temperaturi sc ăzute (6.2.1.) + 5oC 1 - 5o C 2 - 15o C 3 - 25oC 4 - 45oC 5 A patra cifr ă – Domeniu de temperaturi ridicate (6.2.2.) + 60oC 1 + 90oC 2 +105oC 3 +120oC 4 +150oC 5 +250oC 6 +400oC 7 A cincea cifr ă – Rezisten Ġă la încovoiere (6.1.3.) Rigid 1 Pliabil 2 Pliabil/Elastic 3 Flexibil 4 A úasea cifră – Propriet ăĠi electrice (6.3) Nedeclarate 0 Cu caracteristici de conitnuitate electric ă 1 Cu caracteristici de izola Ġie electric ă 2 Cu caracteristici atât de continuitate cât úi de izolaĠie electrică 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 349 348 5.7 - 4 A úaptea cifr ă – Rezisten Ġă la pătrunderea corpurilor solide (6.4.1) Protejat împotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare sau egal cu 2,5 mm 3 Protejat împotriva corpurilor solide cu diametru mai mare sau egal cu 1,0 mm 4 Protejat împotriva prafului 5 Etanú la praf 6 A opta cifr ă – Rezisten Ġă la pătrunderea apei (6.4.2) Nedeclarat 0 Protejat împotriva c ăderilor verticale ale stropilor de apă 1 Protejat împotriva c ăderilor verticale ale stropilor de apă atunci când sistemul de tuburi de protec Ġie este înclinat la maxim 15o 2 Protejat împotriva apei pulverizate 3 Protejat împotriva apei împro úcate 4 Protejat împotriva jeturilor de ap ă 5 Prrotejat împotriva jeturilor puternice de ap ă 6 Protejat împotriva efectelor unei imers ări temporare în apă 7 A noua cifr ă – Protec Ġie împotriva coroziunii la tuburile metalice (6.4.3) ProtecĠie scăzută interioară úi exterioar ă 1 ProtecĠie medie interioar ă úi exterioar ă Email cu uscare în cuptor Electrozincare Vopsire cu uscare în aer liber 2 ProtecĠie compozit ă medie/ridicat ă Interior clasa 2/ exterior clasa 4 Email cu uscare în cuptor ùerardizare 3 ProtecĠie ridicată interioară úi exterioar ă Zincare prin cufundare ùerardizare OĠel inoxidabil 4 350 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 349 5.7 - 5 A zecea cifr ă – Rezisten Ġă la tracĠiune (6.1.4.) Nedeclarat ă 0 Foarte scăzută 1 Scăzuă 2 Medie 3 Ridicată 4 Foarte ridicat ă 5 A unsprezecea cifr ă – Rezisten Ġă la propagarea fl ăcării (6.5) Care nu propag ă flacără 1 Care propag ă flacăra 2 A douăsprezecea cifr ă – Rezisten Ġă la sarcina suspendat ă (6.1.5) Nedeclarat ă 0 Foarte scăzută 1 Scăzută 2 Medie 3 Ridicată 4 Foarte ridicat ă 5 A treisprezecea cifr ă – Efectele focului În studiu 1. La tuburile de protec Ġie rigide nu se aplic ă, 6.1.1.1 (pozitia 1 din 6.1.1), 6.1.2.1., 6.1.3.2., 6.1.3.3., 6.1.3.4., 6.1.4.1., 6.1.5.1. din SR EN 61386 – 21 2. La tuburile de protec Ġie pliabile, nu se aplic ă 6.1.1.1., 6.1.2.1., 6.1.3.1., 6.1.3.4., 6.1.4.1. úi 6.1.5.1. din SR EN 61386-22 3. La tuburile de protec Ġie flexibile, nu se aplic ă, 6.1.3.1., 6.1.3.2., úi 6.1.3.3. din SR EN 61386-23. 4. Marcarea 4.1. Tuburile de protec Ġie úi fitingurile trebuie s ă fie marcate conform recomand ărilor din SR EN 61386 úi anume: a) tubul de protec Ġie trebuie s ă fie marcat pe produs cu o marc ă de fabric ă sau cu numele producătorului, astfel încât s ă poată fi identificat în documenta Ġia producătorului. b) tubul de protec Ġie poate fi de asemenea, marcat cu codul de clasificare ce trebuie s ă fie în conformitate cu anexa 1 úi trebuie s ă conĠină cel puĠin primele patru cifre . MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 351 350 5.7 - 6 c) fitingul trebuie marcat conform aliniatului a), marcarea va fi, pe cât posibil, pe produs iar dacă acest lucru nu este posibil marcarea se face pe o etichet ă care se ata úează produsului sau pe cutia care con Ġine fitingul. d) materialele care propag ă flacăra trebuie s ă fie de culoare portocalie. Culoarea nu trebuie s ă fie obĠinută prin vopsire sau prin ad ăugarea unui strat superficial. Materialele care nu propag ă flacăra pot avea orice culoare mai pu Ġin galben, portocaliu sau ro úu, cu excepĠia cazului în care pe produs exist ă o marcare clar ă care să demonstreze c ă acesta nu propag ă flacăra e) marcarea trebuie s ă fie durabil ă úi lizibilă. Marcarea poate fi realizat ă prin mulare, presare, gravare, imprimare, prin etichete adezive sau ab Ġibilduri. f) tuburile de protec Ġie rigide trebuie marcate pe toat ă lungimea, la intervale egale, de preferinĠă 1m, dar nu mai mari de 3 m úi fiecare lungime trebuie marcat ă cel puĠin o dată. g) tuburile de protec Ġie flexibile sau pliabile trebuie marcate conform aliniat f), sau atunci când nu este posibil tehnic, o etichet ă cu marcarea trebuie s ă se ataúeze la fiecare extremitate a produsului, sau pe ambalaj 5. Dimensiuni 5.1. Diametrele exterioare ale tuburilor de protec Ġie pentru instala Ġii electrice care se monteaz ă în instalaĠii aparaent sau îngropat în zid ărie úi filetele pentru tuburi úi accesorii sunt recomandate în standardul SR EN 60423. Diametrele exterioare sunt standardizate la urm ătoarele dimensiuni (în mm): 6; 8; 10; 12; 16; 20; 32; 40; 50; 63 úi 75. 5.2. Diametrele interioare nu sunt standardizate deoarece depind de caracteristicile tuburilor de protecĠie, ele urmând s ă fie indicate de produc ător. 6. Construc Ġia 6.1. În conformitate cu standardul SR EN 61386, în interiorul sistemului de tuburi de protec Ġie nu trebuie să existe muchii ascu Ġite, bavuri sau defecte ale suprafe Ġei care să conducă la deteriorarea conductoarelor izolate sau cablurilor sau la r ănirea instalatorului sau utilizatorului. 6.2. Produc ătorul trebuie s ă furnizeze instruc Ġiunile necesare pentru montarea în siguran Ġă a unui sistem de tuburi de protec Ġie. 6.3. Standardele recomandate pentru construc Ġia tuburilor de protec Ġie pentru instala Ġii electrice sunt următorele: - SR EN 61386 – 1 Sisteme de tuburi de protec Ġie Partea 1: Reguli generale - SR EN 61386 – 21 Idem Partea 21: Prescrip Ġii particulare pentru sisteme de tuburi de protec Ġie rigide - SR EN 61386 – 22 Idem Partea 22: Prescrip Ġii particulare pentru sisteme de tuburi de protec Ġie pliabile - SR EN 61386 – 23 Idem Partea 23: Prescrip Ġii particulare pentru sisteme de tuburi de protec Ġie flexibile - SR EN 60423 Tuburi de protec Ġie pentru conductoare Diametru exterior al tuburilor pentru instala Ġii electrice úi filete pentru tuburi 352 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 351 5.7 - 7 6.4. Tuburile de protec Ġie se fabric ă din materiale plastice úi sintetice, PVC (clorur ă de polivinil), PE/PP (polietilen ă, polipropilen ă), PC (policarbonat), PA (poliamid ă) etc. 6.5. Tuburile de protec Ġie se fabric ă din oĠel (galvanizat la cald, l ăcuit, inox, aluminiu úi oĠel flexibil cu strat intermediar izolator úi manta din plastic. 7. PrescripĠii particulare pentru sisteme de tuburi de protec Ġie îngropate în p ământ 7.1. Prescrip Ġiile particulare pentru sistemele e tuburi de protec Ġie îngropate în p ământ sunt reglementate de SR EN 50086-2-4 úi SR EN 50086-2-4/A1. 7.2. Defini Ġii specifice Se adaugă următoarele defini Ġii la punctul 2 din anex ă 7.2.1. Sistem de tuburi tip 250: Un sistem de tuburi prev ăzut pentru a fi instalat cu precau Ġii suplimentare. 7.2.2. Sistem de tuburi tip 450 úi 750: Un sistem de tuburi prev ăzut pentru a fi îngropat direct în pământ, fără precauĠii suplimentare. 7.3. Cod de clasificare conform caracteristicilor mecanice 6.1.1. Rezisten Ġa la compresiune 6.1.1.1. Tip 250 6.1.1.2. Tip 450 6.1.1.3. Tip 750 6.1.2. Rezisten Ġa la impact 6.1.2.1. Sc ăzută (L) 6.1.2.2. Normal ă (N) 6.1.3. Rezisten Ġa la incovoiere 6.1.3.1. Rigid 6.1.3.2. Pliabil 6.2. Conform temperaturi Nu se aplic ă 6.3. Conform caracteri sticilor electrice În studiu 6.4. Conform rezisten Ġei la influen Ġe externe 6.4.1. f ără protecĠie 6.4.2. cu protec Ġie 6.5. Alte efecte la comportare la foc Nu se aplic ă 7.4. Marcarea tuburilor de protec Ġie îngropate în p ământ 7.4.1. Codul de clasificare “250, 450”, “750” conform 6.1.1. 7.4.2. Codul de clasificare L sau N conform 6.1.2., care trebuie s ă fie marcat înaintea codului de la pct. 4.1. 7.4.3. Marcarea se face la intervale regulate de 1m, dar nu mai mare de 3m. 7.5. Produc ătorul trebuie s ă indice în documenta Ġie orice informa Ġie necesar ă unei instal ări úi utilizări specifice úi sigure. 7.6. Diametre recomandate De (exterior)/ Di (interior) mm (Di = De: 1,33) 25/18, 32/24, 40/30, 50/37, 63/47, 75/56, 90/67, 110/82, 125/94, 140/106, 160/120, 180/135, 200/150, 225/170, 250/188. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 353 352 5.7 - 8 8. Codul de clasificare pentru propriet ăĠile declarate ale tuburilor de protec Ġie, conform SR EN 61386 PoziĠia din codul de clasificare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 RezistenĠa la compresiune RezistenĠa la impact Domeniu de temperaturi scazute Domeniu de temperaturi ridicate RezistenĠa la încovoiere ProprietăĠi electrice RezistenĠa la pătrunderea corpurilor solide RezistenĠa la pătrunderea apei ProtecĠia împotriva coroziunii RezistenĠa la tracĠiune RezistenĠa la propagarea fl ăcării RezistenĠa la sarcin ă suspendat ă Efectul focului (în studiu) 0 - - - - Conform punctului 3.2 1 1 125N 1 0,5J 1 +5oC 1 +60oC 2 2 320N 2 1J 2 -5oC 2 +90oC 3 3 750N 3 2J 3 -15oC 3 +105oC 4 4 1250N 4 6J 4 -25oC 4 +120oC 5 5 4000N 5 20,4J 5 -45oC 5 +150oC 6 - - - 6 +250oC 7 - - - 7 +400oC Exemplu de marcare minim ă 1. Marcarea cu codul de clasificare are 12 cifre (vezi 3.2 din anex ă); 2. Marcarea minim ă este cu primele 4 cifre (ca în exemplu dat); 3. Proiectantul trebuie s ă indice codul complet al tubului de protec Ġie Ġinând seama de influen Ġele externe. 2 2 1 2 354 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 353Anexa 5.8 – 1 5.8 – 1 PATURI DE CABLURI: SISTEME DE JGHEABURI (SJ) ùI DE TUBURI PROFILATE (STP) PENTRU INSTALA ğIILE ELECTRICE, (conform recomand ărilor din SR EN 50085) 1. PrescripĠii generale 1.1. Sistemele de jgheaburi (SJ) úi de tuburi profilate (STP) se utilizeaz ă pentru protec Ġia úi pozarea conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate úi dacă este cazul, separ ării lor, în instalaĠii electrice úi/sau de comunica Ġii cu tensiuni pân ă la 1000 V tensiune alternativ ă úi/sau 1500 V tensiune continu ă. 1.2. Sistemele SJ úi STP fabricate conform cu recomand ările din standardul SR EN 50085, asigur ă protecĠia fiabilă pentru utilizatori úi spaĠiile învecinate. Standardul SR EN 50085 nu se aplic ă sistemelor de tuburi, paturi de cabluri de tabl ă, paturi de cabluri tip scar ă, canale prefabricate sau alte echipamente care fac obiectul altor standarde. 1.3. Un echipament electric care face parte integrant ă dintr-un sistem sau este încorporat într-o component ă a sistemului, trebuie s ă satisfacă standardul adecvat al echipamentului, dac ă există un astfel de standard. 2. DefiniĠii specifice 2.1. Sistem de jgheaburi (SJ) : Ansamblu format din jgheaburi úi eventual alte elemente componente ale sistemului care formeaz ă o carcas ă pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor úi a cordoanelor flexibile úi în care se pot monta úi diferite echipamente electrice. 2.2. Sistem de tuburi profilate (STP) : Ansamblu format din tuburi profilate úi eventual alte componente care formeaz ă o carcas ă pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor úi a cordoanelor flexibile úi în care se pot monta úi diferite echipamente electrice 2.3. Componente ale sistemului : Parte a sistemului care cuprinde: a) jgheab sau tub profilat; b) fiting; c) dispozitiv de prindere; d) dispozitiv pentru montarea aparatajului; e) accesorii Un sistem nu trebuie s ă conĠină neapărat toate componentele de la a) la e). Pot fi folosite diferite combina Ġii ale elementelor de sistem 2.4. Jgheab : Element principal al unui sistem de jgheaburi format dintr-un soclu úi unul sau mai multe capace amoviabile sau care pot fi deschise. 2.5. Tub profilat : Element principal al unui sistem de tuburi profilate caracterizat de o sec Ġiune transversal ă închisă necircular ă 2.6. Fiting : Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu ajutorul c ăruia se poate face o prelungire, o schimbare de direc Ġie sau poate fi cap ăt terminal al sistemului 2.7. Dispozitiv de prindere : Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu ajutorul c ăruia alte elemente ale sistemului pot fi fixate de perete, tavan, sol sau de o alt ă structură MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 355 354 5.8 - 2 2.8. Dispozitiv de montare a aparatjului : Element component al sistemului care permite instalarea de aparataj electric ă (comutatoare, socluri de prize de curent, întreruptoare, socluri de prize telefonice etc.) care poate fi parte integrant ă a aparatului electric. 2.9. Accesoriu al sistemului : Element component al sistemului pentru func Ġii suplimentare cum ar fi separarea cablurilor, re Ġinerea cablurilor, ie úirea cablurilor etc. 2.10. Component ă metalică a sistemului : Element component al sistemului constituit în întregime din metal 2.11. Component ă nemetalic ă a sistemului : Element component al sistemului constituit în acela úi timp din material nemetalic. 2.12. Component ă compozit ă a sistemului : Element component al sistemului constituit în acela úi timp din materiale metalice úi nemetalice 2.13. Component ă nepropagatoare de flac ără a sistemului : Component ă care se poate aprinde ca urmare a aplic ării unei fl ăcări dar care nu propag ă flacăra úi care se stinge singur ă într-un interval de timp limitat dup ă îndepărtarea flăcării sursă 2.14. InfluenĠă externă: Factor care poate afecta sistemul Pot fi date urm ătoarele exemple de asemenea factori: prezen Ġa apei, uleiului, materialelor de construcĠii, temperaturi joase sau ridicate, substan Ġe corozive sau poluate 3. Clasificare 3.1. Conform materialului 3.1.1. SJ/STP metalic 3.1.2. SJ/STP nemetalic 3.1.3. SJ/STP compozit 3.2. Conform rezisten Ġei la impact în timpul instal ării úi utilizării 3.2.1. SJ/STP pentru impact 0,5 J 3.2.2. SJ/STP pentru impact sc ăzut 1 J 3.2.3. SJ/STP pentru impact mediu 2 J 3.2.4. SJ/STP pentru impact ridicat 5 J 3.2.5. SJ/STP pentru impact foarte ridicat 20 J 3.3. Conform temperaturilor indicate în tabelele 1, 2 úi 3 Tabelul 1 Clasificare (prima cifr ă) Temperatura minim ă de depozitare úi transport ± 2oC 1 XX 2 XX 3 XX 4 XX -45 -25 -15 -5 Anexa 5.8 - 3 Tabelul 2 Clasificare (a doua cifr ă) Temperatura minim ă de instalare úi depozitare ± 2oC X1 X X2 X X3 X X4 X -25 -5 +5 +15 356 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 355Tabelul 3 Clasificare (a treia cifr ă) Temperatura maxim ă de utilizare ± 2oC X X1 X X2 X X3 X X4 +60 +90 +105 +120 Temperaturile de utilizare de mai sus sunt temperaturi de func Ġionare úi nu temperaturi ale mediului ambiant. 3.4 Conform rezisten Ġei la propagarea fl ăcării 3.4.1. SJ/STP care nu propag ă flacăra 3.4.2 SJ/STP care propag ă flacăra 3.5 Conform continuit ăĠii electrice 3.5.1 SJ/STP cu continuitate electric ă 3.5.2 SJ/STP f ără continuitate electric ă 3.6 Conform propriet ăĠilor electroizolante 3.6.1 SJ/STP cu propriet ăĠi electroizolante 3.6.2 SJ/STP f ără proprietăĠi electroizolante Caracteristicile electroizolante ofer ă o izolaĠie suplimentar ă atunci când produsul este utilizat cu conductoare izolate úi dacă este cazul, celelalte p ărĠi active având o izola Ġie principal ă. 3.7 Conform gradelor de protec Ġie asigurate de carcase, conform SR EN 60529. 3.7.1 Protec Ġia împotriva p ătrunderii corpurilor solide 3.7.2 Protec Ġia împotriva p ătrunderii apei 3.7.3 Protec Ġia accesibilit ăĠii părĠilor periculoase MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 357 356 5.8 - 4 3.8 Conform protec Ġiei împotriva substan Ġelor corozive sau poluante 3.8.1 SJ/STP cu protec Ġie redusă atât în interior cât úi la exterior 3.8.2 SJ/STP cu protec Ġie medie în exterior úi protecĠia redusă în interior 3.8.3 SJ/STP cu protec Ġie medie atât la interior cât úi exterior 3.8.4 SJ/STP cu protec Ġie ridicată la exterior úi protecĠie redusă în interior 3.8.5 SJ/STP cu protec Ġie ridicată în exterior úi protecĠie medie în interior 3.8.6 SJ/STP cu protec Ġie ridicată atât la interior cât úi în exterior 3.9 Conform modului de deschidere al capacului de acces al sistemului 3.9.1 SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis f ără scule 3.9.2 SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis cu scule 3.10 Conform separ ării de protec Ġie electric ă 3.10.1 SJ/STP f ără pereĠi de protec Ġie internă 3.10.2 SJ/STP cu pere Ġi de protec Ġie internă 4. Marcarea (SJ, STP) 4.1. Fiecare component ă a sistemului trebuie s ă fie marcat ă cu: - numele, marca comercial ă sau marca de identificare a produc ătorului sau a vânz ătorului autorizat - marca de identificare a produsului care poate fi de exemplu, num ărul de catalog, simbolul sau ceva asem ănător. Când componente ale sistemului, altele decât jgheburi, tuburi profilate úi dispozitive de montare a aparatajului, sunt livrate ambalate, marcajul de identificare a produsului poate fi pus numai pe cel mai mic ambalaj, numele sau marca comercial ă sau marca de identificare a produc ătorului sau a vânzătorului autorizat fiind pus ă pe produs. Bornele de legare la p ământ (la sistemele metalice) trebuie marcate cu simbolul Acest simbol nu trebuie aplicat pe úuruburi sau pe orice parte u úor amoviabil ă. Marcarea caracteristicii de propagare a fl ăcării pe produs nu este reglementat ă în standarde. 4.2. Marcajul nu trebuie s ă se úteargă úi să fie uúor lizibil. Marcajul poate fi realizat prin mulare, presare, gravare, imprimare, prin etichete sau ab Ġibilduri. 5. Documenta Ġia 5.1. Producătorul trebuie s ă prevadă în documenta Ġie toate informa Ġiile necesare unei instal ări úi funcĠionări corecte úi în siguran Ġă. Documenta Ġia trebuie s ă cuprindă: componentele sistemului; 358 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 357 5.8 - 5 - funcĠia îndeplinit ă de componentele sistemului úi asamblarea acestora; - clasificarea sistemului conform cap. 3; - impedanĠa lineară, în :/m, a jgheaburilor sau a tuburilor profilate metalice, ale unui sistem declarat conform 3.5.1; - tensiunea nominal ă a SJ/STP; - secĠiunea transversal ă a SJ/STP; - instrucĠiunile necesare pentru ob Ġinerea clasific ării declarate a sistemului úi funcĠiile acestuia. Aceste instruc Ġiuni trebuie s ă includă modul de instalare recomandat pentru SJ/STP, care s ă asigure c ă gradul de protec Ġie IP declarat va fi realizat dup ă instalare. 5.2. Sistemele de jgheaburi úi sisteme de tuburi profilate prev ăzute a fi montate pe pere Ġi úi tavane, instrucĠiunile produc ătorului trebuie s ă prevadă modul de realizare a protec Ġiei; pentru a împiedica lichidele s ă intre în contact cu conductoarele izolate úi cu părĠile active pe durata tratamentului umed al podelei. 6. Construc Ġia 6.1. Fabricantul trebuie s ă prevadă în documenta Ġia sa toate informa Ġiile necesare unei instal ări úi funcĠionări corecte úi sigure. Documenta Ġia trebuie s ă cuprindă: - componentele sistemului; - funcĠia îndeplinit ă de componentele sistemului úi asamblarea acestora; - clasificarea sistemului conform cap. 3; - secĠiunea transversal ă utilă pentru cabluri a SJ/STP, în mm2 6.2. Nici o suprafa Ġă sau muchie nu trebuie s ă deterioreze conductoarele izolate, cablurile sau cordoanele flexibile. 6.3. RezistenĠa la propagarea fl ăcării. SJ/STP care nu propag ă flacără trebuie s ă nu se aprind ă sau, dacă se aprind, s ă nu ardă după îndepărtarea flăcării sursă, conform metodei de încerc ări din SR EN 60695-2-4/1 6.4. Grade de protec Ġie asigurat ă de carcas ă. SJ/STP, asamblate úi montate conform prescrip Ġiilor, trebuie s ă asigure o protec Ġie adecvat ă împotriva influen Ġelor externe, conform clasific ării declarate de produc ător úi având minimum IP20. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 359 358 Anexa 5.9 – 1 5.9 - 1 PATURI DE CABLURI: SISTEME DE SUPORTURI TIP SCAR Ă (conform recomand ărilor SR EN 61537) 1. Componentele sistemului sunt urm ătoarele: a) profil pentru trasee de cabluri sau profil pentru scar ă de cabluri b) accesorii pentru trasee de cabluri sau accesorii pentru scar ă de cabluri c) dispozitiv suport d) dispozitiv de montaj e) accesorii ale sistemului 2. DefiniĠii specifice 2.1. Sistem de suporturi de cabluri tip scar ă Ansamblu de suporturi pentru cablu constând din profile pentru trasee de cabluri sau din profilele pentru scar ă de cabluri úi alte componente ale sistemului. 2.2. Profil pentru trasee de cabluri Componenta sistemului utilizat pentru suportul cablului constând dintr-o baz ă sau elemente laterale integrate sau dintr-o baz ă de elemente laterale fixe. 2.3. Profil pentru scar ă de cabluri Componenta sistemului din elemente laterale de suport, fixate unele de altele prin intermediul treptelor de scar ă. 2.4. Dispozitiv suport Dispozitiv destinat s ă asigure suportul mecanic úi care poate limita mic úorarea unei c ăi de cablu. 2.5. Dispozitiv de montare Componenta sistemului utilizat pentru ata úarea sau fixarea altor dispozitive la calea de cablu. 2.6. Accesoriu Componenta sistemului utilizat pentru asamblarea, schimbarea direc Ġiei, schimbarea dimensiunii sau terminarea unor profile pentru trasee de cabluri sau pentru sc ări de cabluri. 2.7. Accesoriu al sistemului Componenta sistemului utilizat pentru o func Ġie suplimentar ă cum este separarea cablurilor, menĠinerea cablurilor úi capace etc. 360 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 359 5.9 - 2 2.8. Componenta sistemului care nu propag ă flacăra Componenta sistemului care poate lua foc ca urmare a aplic ării unei fl ăcări, de-a lungul c ăruia flacăra nu se propag ă úi care se autostinge într-un interval de timp limitat de la înl ăturarea flăcării. Verificarea conformit ăĠii se face conform SR EN 61537 pct. 13.1.3. 3. Clasificarea Clasificarea se face conform recomand ărilor din standardul SR EN 61537 în func Ġie de: 3.1. Material 3.2. Rezisten Ġa la propagarea fl ăcării 3.2.1. Care propag ă 3.2.2. Care nu propag ă 3.3. Caracteristicile de continuitate electric ă 3.3.1. F ără continuitate 3.3.2. Cu continuitate 3.4. Conductivitatea electric ă 3.4.1. Conductiv electric 3.4.2. Neconductiv electric 3.5. Acoperirea materialului 3.5.1. Component ă neacoperit ă a sistemului (o Ġel inox, aluminiu, PVC sau fibr ă din sticlă) 3.5.2. Component ă cu acoperiri metalice (zinc galvanizat úi aluminiu electrolitic) 3.5.3. Component ă cu acoperiri organice (pudr ă expozi úi PVC) 3.5.4. Acoperiri metalice úi organice 3.6. Temperatur ă 3.6.1. Temperatura minim ă: +20 oC; +5oC; -5oC; -15oC; -20oC; -40oC; -50oC 3.6.2. Temperatura maxim ă: +20oC; +40oC; +60oC; +90oC; +105oC; +120oC; +150oC 3.7. Perforarea suprafe Ġei de bază a unui profil pentru trasee de cabluri clasa A p â n ă la 2% B 2% ...15% C 15%...30% D > 3 0 % MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 361 360 5.9 – 3 3.8. Deschiderea suprafe Ġei de bază a unui profil pentru scar ă de cabluri Clasificare Deschiderea sup. de baz ă X P â n ă la 80% Y 80% …90% Z P e s t e 9 0 % 3.9. Rezisten Ġa la impact 2j; 5j; 10j, 20j, 50j 4. Marcarea 4.1. Fiecare component ă trebuie marcat ă cu marca de fabric ă, sau cu marca de identificare a producătorului sau a reprezentantului autorizat. 4.2. Produc ătorii sau reprezentan Ġii autoriza Ġi trebuie s ă furnizeze în documenta Ġia sa toate informaĠiile necesare pentru o instalare úi o utilizare corect ă úi sigură, conform SR EN 61537 úi anume: a) instruc Ġiuni pentru asamblare úi instalare a componentelor sistemului úi măsurile de precau Ġie prescrise pentru a se evita o s ăgeată transversal ă excesivă, care poate cauza deteriorarea cablurilor; b) propriet ăĠile de dilatare termic ă úi măsurile de precau Ġie care trebuie luate, dac ă este necesar; c) clasificarea conform art.3; d) umiditatea relativ ă, dacă aceasta afecteaz ă clasificarea; e) informa Ġii despre modul de realizare a leg ăturii de echipoten Ġializare, în particular, atunci când este necesar ă o conexiune electric ă specifică a dispozitivului; f) măsuri de precau Ġie pentru transport úi depozitare la temperaturi în afara limitelor de temperatur ă declarate, dac ă este cazul; g) dimensiunile produsului; h) valoarea cuplurilor de strângere în Nm pentru conexiunile cu úuruburi úi pentru dispozitivele interne de fixare; i) restricĠii pentru extremit ăĠile deschiderii; j) poziĠia úi tipul cuplelor de-a lungul deschiderii, dac ă este cazul; k) SLS în N/m, pentru accesorii, atunci când nu sunt suportate direct úi distanĠa de la suporturile al ăturate pân ă la accesorii SLS – Sarcin ă de lucru de securitate. Sarcina maxim ă care poate fi aplicată, fără pericol, în utilizarea normal ă; l) metode de fixare pentru instalarea traseului de cabluri sau a sc ării de cabluri pe suporturi, dacă au fost specificate pentru încercare; m) SLS în N/m, pentru profile de trasee de cabluri sau profile de scar ă de cabluri, inclusiv asamblările, unde sunt aplicabile una sau mai multe dintre metodele de instalare urm ătoare: – montate în plan orizontal mergând orizontal pe mai multe deschideri; – montate în plafon orizontal mergând pe o singur ă deschidere; – montate în plan vertical úi care se întind orizontal; – montate în plan vertical úi care se întind vertical. 362 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 361 5.9 – 4 n) SLS în N/m, pentru bra Ġe în consol ă úi dacă sunt utilizate numai pentru trasee de cabluri; o) SLS pentru suporturi suspendate, ca moment de torsiune, în Nm úi/sau ca for Ġă N; p) specifica Ġii pentru materiale corespunz ătoare úi condiĠiile de mediu înconjur ător, mediul înconjurător chimic sau agen Ġii agresivi acceptabili pe care produsul îl poate accepta. InformaĠiile despre SLS pot fi prezentate sub forma unei diagrame, tabele sau similar. 5. Dimensiuni Producătorul sau reprezentantul autorizat trebuie s ă furnizeze urm ătoarele informa Ġii: – secĠiunea acoperitoare a profilului sau a sc ării de cabluri pentru traseele de cabluri; – lărgimea bazei profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scar ă de cabluri, disponibil ă pentru aúezarea cablurilor; – înălĠimea profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scar ă de cabluri, disponibil ă pentru aúezarea cablurilor când este prev ăzut un capac; – raza interioar ă minimă a accesoriilor disponibil ă pentru aúezarea cablurilor; – dimensiunea perfora Ġiilor úi dispunerea lor în profile pentru trasee de cabluri; – dimensiunile treptelor de scar ă, pasul lor úi dimensiunile perfora Ġiilor, dacă există. Componentele sistemului, cum sunt accesoriile, utilizate ca parte a sistemului, pot schimba suprafaĠa efectivă disponibil ă pentru aúezarea cablurilor. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 363 362Anexa 5.10 CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă din Anexa 5.5 CONDUCTOARE ùI CABLURI IZOLATE CU PVC, DOU Ă ùI TREI CONDUCTOARE ÎNC ĂRCATE, CUPRU SAU ALUMINIU Temperatura conductorului: 70 oC Temperatura ambiant ă de referin Ġă: 30 oC 364 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 363Anexa 5.11 CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă E, F úi G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLA ğIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU Temperatura conductorului: 70 oC Temperatura ambiant ă de referin Ġă: 30 oC MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 365 364Anexa 5.12 CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă E, F úi G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLA ğIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU Temperatura conductorului: 70 oC Temperatura ambiant ă de referin Ġă: 30 oC 366 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 365Anexa 5.13 CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă din Anexa 5.5 CONDUCTOARE ùI CABLURI IZOLATE CU XLPE, DOU Ă ùI TREI CONDUCTOARE ÎNC ĂRCATE, CUPRU SAU ALUMINIU Temperatura conductorului: 90 oC Temperatura ambiant ă de referin Ġă: 30 oC MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 367 366Anexa 5.14 CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă E, F úi G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLA ğIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU Temperatura conductorului: 90 oC Temperatura ambiant ă de referin Ġă: 30 oC 368 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 367Anexa 5.15 CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă E, F úi G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLA ğIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU Temperatura conductorului: 90 oC Temperatura ambiant ă de referin Ġă: 30 oC MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 369 368Anexa 5.16 CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă C din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLA ğIE MINERAL Ă, CONDUCTOARE ùI ECRAN DIN CUPRU, MANTA DIN PVC Temperatura mantalei metalice: 70 oC Temperatura ambiant ă de referin Ġă: 30 oC 370 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 369Anexa 5.17 CurenĠi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referin Ġă E, F úi G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLA ğIE MINERAL Ă, CU CONDUCTOARE ùI ECRAN DIN CUPRU Temperatura mantalei metalice: 70 oC Temperatura ambiant ă de referin Ġă: 30 oC MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 371 370Anexa 5.18 Factorii de corec Ġie pentru temperaturi ambiante diferite de 30 oC aplicabili valorilor curen Ġilor admisibili pentru cabluri în aer liber (K1) 372 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 371Anexa 5.19 Factorii de corec Ġie pentru grup ări de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare aplicabili valorilor curen Ġilor admisibili din Anexele 5.10 pân ă la 5.17 (K2) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 373 372Anexa 5.20 Factorii de corec Ġie ai grup ării pentru mai multe cabluri (nota 1) multiconductoare pozate în aer liber (Mod de pozare din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17) nota 3 nota 2 374 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 373Anexa 5.21 Factorii de corec Ġie ai grup ării pentru mai multe cabluri monoconductoare (nota 1) pozate în aer liber (Mod de pozare E din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17) nota 4 nota 3 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 375 374Anexa 5.22 Sarcina admisibil ă pentru cabluri pozate în p ământ, în condi Ġii normale de func Ġionare, Uo/U=0,6/1 kV 376 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 375 Anexa 5.23 Factorii de corec Ġie f1 0,70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 377 376Anexa 5.24 Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu trei conductoare în sisteme monofazate 378 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 377Anexa 5.25 Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu trei conductoare trifazate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 379 378Anexa 5.26 Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu un conductor, în sisteme trifazate grupate în trefl ă, la 7 cm distan Ġă 380 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 379Anexa 5.27 Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate grupate în trefl ă, la 25 cm distan Ġă. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 381 380Anexa 5.28 Factorii de corec Ġie f2. Cabluri cu un conductor, în sisteme trifazate, pozate al ăturat 382 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 381Anexa 5.29 EXEMPLU DE ALEGERE A SECTIUNII CONDUCTOARELOR DE FAZA SI NEUTRU IN FUNCğIE DE PREZENTA ARMONICELOR DE RANGUL 3 SI MULTIPLU DE 3 Tabelul 1 Factorii de corec Ġie în func Ġie de curentii armonici în cablurile cu 4 sau 5 conductoare Armonica de rang 3 în curentul de faz ă % Factor de reducere Alegerea bazata pe curentul de fază Alegere bazata pe curentul în neutru 0-15 1,0 – 15-33 0,86 – 33-45 – 0,86 >45 – 1,0 Se consider ă un circuit trifazat înc ărcat cu 30 A care admite instalarea unui cablu cu 4 conductoare, izolat cu PVC fixat pe un perete, mod de pozare C. Din tabelul 5.10 col. 11 un cablu de 4 mm2 având conductoare din cupru prezint ă un curent admisibil de 32 A úi este corespunzator în cazul absen Ġei armonicelor în circuit. În cazul prezen Ġei armonicei de rang 3 de 20 % din curentul de faz ă, se aplic ă un factor de corecĠie de 0,86 úi curentul devine: A88,34 86,0/30 Pentru acest curent este necesar un cablu de 6 mm2, cu curentul maxim admisibil 41 A. În cazul prezen Ġei armonicei de rang 3 de 40 % din curentul de faz ă, alegerea se face în func Ġie de curentul prin conductorul neutru care este: A3634,030 úi se aplică un factor de corec Ġie de 0,86 ceea ce conduce la un curent de: A86,41 86,0/36 Pentru acest curent este necesar ă o sectiune de 10 mm2, cu curentul maxim admisibil de 57 A . În cazul prezen Ġei armonicei de rang 3 în propor Ġie de 50 % alegerea se bazeaz ă din nou pe curentul din conductorul neutru care este: A4535,030 În acest caz, factorul de corec Ġie este 1 úi este necesar ă o secĠiune de 10 mm2. Toate sec Ġiunile de mai sus se bazeaz ă pe intensitatea curentului admisibil în cablu. Nu au fost luate în considerare c ăderea de tensiune úi alte aspecte legate de alegera sec Ġiunii . MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 383 382Anexa 5.30 5.30 – 1 EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CUREN ğILOR ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR ùI CABLURILOR ÎN FUNC ğIE DE MODUL DE POZARE Exemplu de calcul nr. 1 Să se determine curentul admisibil al unui cablu 3×2,5mm2 cu conductoare din cupru, utilizat în circuit cu dou ă conductoare înc ărcate, al treilea conductor este de protec Ġie (PE), izola Ġie PVC, pentru următorul sistem de pozare: 1.1. Pozare aparent ă pe perete, fixat de perete la distan Ġă mai mică de 0,3 diametru exterior al cablului 1.2. Pozarea pe perete se face în contact cu un cablu în sarcin ă 3×2,5mm2 1.3. Temperatura ambiant ă de 35oC Faza 1. Din anexa 5.5, se selecteaz ă următoarele: – din coloana 2 rezult ă modul de pozare de tip C – curentul admisibil (IZ) pentru circuit simplu (f ără factori de corec Ġie în func Ġie de temperatur ă úi grup), rezult ă din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.10 col.10 – factorul de corec Ġie de temperatur ă ambiantă (K1) rezultă din coloana 8 care trimite la anexa 5.18. – factorul de corec Ġie de grup (K2) rezultă din coloana 9 care trimite la anexa 5.19. Faza 2. Din anexa 5.10. Col.10, rezult ă pentru sec Ġiunea nominal ă a conductorului de cupru 2,5mm 2, curentul maxim admisibil IZ = 27 A. Faza 3. Din anexa 5.18, rezult ă pentru temperatura ambiant ă de 35 oC, izolaĠia de PVC, factorul K1 = 0,94. Faza 4. Din anexa 5.19 poz.2a, col.2, rezult ă factorul de reducere de grup K2 = 0,85 Faza 5. Calculul curentului admisibil conduce la: A KKI IZ Z 57,21 85,094,0272 1 c Exemplu de calcul nr. 2 Acelaúi cablu din exemplu 1 cu modificarea sistemului de pozare astfel: 1.1. Pozarea aparent ă pe perete, fixat la distan Ġă de perete mai mare de 0,3 diametru exterior al cablului 1.2. Pozarea pe perete se face la distan Ġă de un diametru al cablului fa Ġă de cablu învecinat Faza 1: Din anexa 5.5 se selecteaz ă următoarele: – din coloana 2 rezult ă modul de pozare de tip E – curentul maxim admisibil (IZ) pentru circuit simplu, rezult ă din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.11; – factorul de corec Ġie de temperatur ă ambiantă (K1) rezultă din coloana 8, unde se trimite la anexa 5.18; – factorul de corec Ġie de grup (K2) rezultă din coloana 9, unde se trimite la anexa 5.19. 384 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 383 5.30 – 2 Faza 2. Din anexa 5.11, coloana 2, rezult ă pentru sec Ġiunea nominal ă a conductorului din cupru 2,5mm2, curentul admisibil IZ = 30A ; Faza 3. Din anexa 5.18, rezult ă pentru temperatura ambiant ă de 35oC, izolaĠie de PVC, factorul K1 = 0,94 . Faza 4. Din anexa 5.19 poz. 2b, col. 2, rezult ă factorul de reducere de grup K2=0,94 . Faza 5. Calculul curentului admisibil: A KKI IZ Z 5,26 94,094,0302 1 c Exemplu de calcul nr. 3 Acela úi cablu din exemplu 2 cu pozarea pe perete se face la distan Ġă de două ori diametrul exterior fa Ġă de cablu învecinat. Faza 1: Din anexa 5.5 se selecteaz ă următoarele: – din coloana 2 rezult ă modul de pozare de tip E – curentul admisibil (IZ) pentru circuit simplu, rezult ă din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.11; – factorul de corec Ġie, de temperatur ă ambiantă rezultată din coloana 8, unde se trimite la anexa 5.18. Faza 2. Din anexa 5.11, col. 2, rezult ă pentru sec Ġiunea nominal ă a conductorului de cupru 2,5mm 2 curentul admisibil IZ = 30 A . Faza 3. Din anexa 5.18, col.8, rezult ă pentru temperatura ambiant ă de 35 oC, izolaĠie de PVC, factorul K1=0,94 . Faza 4. Din anexa 5.19, rezult ă din nota 2 c ă atunci când distan Ġa între cabluri învecinate este mai mare de dou ă ori diametru exterior, nu este necesar un factor de reducere. Deci K2 = 1 Faza 5. Calculul curentului admisibil A KKI IZ Z 2,28194,0302 1 c Din analiza rezultatelor exemplelor 1, 2 úi 3 rezultă că prin alegerea unui sistem de pozare prin care se asigur ă o răcire optim ă la un cablu 3×2,5 mm2 cu conductoare din cupru, izolate cu PVC, curentul admisibil poate cre úte de la 21,57 A la 28,2 A (cca 24%). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 385 384Anexa 5.31 EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CUREN ğILOR ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR ùI CABLURILOR ÎN FUNC ğIE DE MODUL DE POZARE ÎN PAMÂNT Exemplu de calcul nr. 1 Să se determine curentul admisibil al unui cablu 3×2,5mm2, cu conductoare din cupru, utilizat în circuit cu dou ă conductoare înc ărcate, al treilea conductor este de protec Ġie (PE), izola Ġie PVC, pentru urm ătorul sistem de pozare: 1.1. Pozare în p ământ la adâncimea de 0,7m, temperatura sol 20oC úi 0 rezisten Ġă termică specifică 1 Kām/W 1.2. Pozarea în contact cu un cablu în sarcin ă 3×2,5mm2 1.3. Grad de înc ărcare circuit 0,7 Faza 1: Din anexa 5.22, coloana 3, rezult ă pentru sec Ġiunea nominal ă a conductorului din cupru 2,5mm 2, izolaĠie PVC, curentul admisibil ZI= 42 A Faza 2: Din anexa 5.23, rezult ă factorul de corec Ġie 1f= 1, pentru condi Ġii normale, temperatur ă sol 20oC, rezisten Ġa termică specifică a solului 1K ām/W, grad de înc ărcare 0,7. Faza 3: Din anexa 5.24, rezult ă factorul de corec Ġie 2f = 0,89, pentru 2 sisteme, rezisten Ġa termică specifică a solului l Km/W, grad de înc ărcare 0,7. Curentul admisibil în aceast ă situaĠie: A ffI IZ Z 38,37 89,01422 1 c Exemple de calcul nr. 2 Aceleaúi două cabluri în contact men Ġionate în exemplul 1, dar cu grad de înc ărcare 1. Faza 1: Din exemplu nr.1, faza 1 rezult ă: IZ = 42 A Faza 2: Din anexa 5.23, rezult ă factorul de corec Ġie 1f = 0,91 pentru gradul de înc ărcare1, temperatur ă sol 20oC, rezisten Ġa termică specifică a solului 1 Km/W Faza 3: Din anexa 5.24, rezult ă factorul de corec Ġie 2f = 0,76 pentru 2 sisteme, rezisten Ġă termică specifică a solului 1 K ām/W, grad de înc ărcare 1. Curentul admisibil în aceast ă situaĠie A ffI IZ Z 00,29 76,091,01422 1 c Rezultă o reducere a curentului admisibil de cca 23% fa Ġă de exemplul anterior. 386 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 385Anexa 5.32 5.32 – 1 SECğIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARE UTILIZATE ÎN INSTALA ğIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CL ĂDIRILOR Nr. crt. DestinaĠia conductoarelor din circuitele fixe SecĠiunile minime ale conductoarelor (mm2) cupru aluminiu 0 1 2 3 1. CONDUCTOARE DE FAZA 1.1 1.2 1.3 Circuite pentru iluminat 1,5 Circuite pentru prize monofazate 2,5 Circuite de putere (for Ġă) 1,5 4 (nota 4) 1.4 Coloane monofazate (individuale) din cl ădiri de locuit 4 6 1.5 Coloane electrice colective 10 16 2 CONDUCTORUL NEUTRU (N) (notele 1, 2, úi 3) 2.1 În circuite úi coloane trifazate, cu armonici de rangul 3 úi multiplu de 3 sub 15%, pentru sec Ġiuni ale conductoarelor de faz ă de: 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 400 >400 16 16 25 35 50 70 70 95 120 150 185 25 25 25 35 50 70 70 95 120 150 185 50% din sec Ġiunea conductorului de fază 3. CABLURI DE PROTECTIE (PE, PEN) Conform subcap. 5.5 1. În circuitele úi coloanele monfazate conductorul neutru va avea aceia úi secĠiune cu a conductorului de faz ă. 2. În circuitele úi coloanele trifazate în care sec Ġiunea conductorului de faz ă este mai mic ă sau egală cu 16 mm2, secĠiunea conductorului neutru va fi egal ă cu secĠiunea conductorului de fază. 3. SecĠiunea minim ă a conduc ătorului neutru (N) se va calcula conform art. 5.2.4.6, în circuitul trifazic care ar putea fi parcurs de curen Ġi având armonici de rangul 3 úi multiplu de 3 cu nivel mai mare de 15%. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 387 386 5.32 – 2 4. Contactele leg ăturilor demontabile ale conductoarelor din aluminiu la echipamentele electrice (ma úini, aparate, úir de cleme) se vor realiza prin presare, cu ajutorul pieselor elastice care asigur ă păstrarea în timp a presiunii de contact sau alte legaturi omologate pentru aluminiu. 5. Circuitele secundare, cu conductoare din cupru, conform NTE 007/08/00 vor avea secĠiunea minim ă de 1 mm 2, cu următoarele excep Ġii: – la circuitele unde condi Ġiile electrice (de exemplu c ădere de tensiune, înc ărcare); mecanice (vibra Ġii) sau fizico-chimice (de ex: agen Ġi corozivi) impun sec Ġiuni mai mari; – la gospod ăriile de cabluri importante realizate cu cabluri având conductoare monofilare, unde sec Ġiunea minim ă este de 1,5 mm2; în cazul utiliz ării cablurilor cu conductoare multifilare (li Ġate) secĠiunea minim ă este de 1 mm2 – la circuitele func Ġionând la tensiuni de serviciu pân ă l a 6 0 V ( c u e x c e p Ġia aliniatului precedent), la care se admit conductoare cu diametrul minim de 0,5 mm 6. Sec Ġiunile de la 1.4 úi 1.5 sunt recomandate de SR 234 – 2008. 388 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 387Anexa 5.33 5.33 – 1 CLASIFICAREA CABLURILOR: A. CLASIFICAREA CABLURILOR ELECTRICE PRIVIND COMPORTAREA LA FOC 1. Cablurile electrice pozate individual Cablurile electrice pozate individual din punct de vedere al propag ării flăcării, se împart în următoarele categorii: – cablu fără întârziere la propagarea fl ăcării – cabluri cu întârziere la propagarea fl ăcării 1.1. Cablu fără întârziere la propagarea fl ăcării Este acel cablu care supus un timp determinat ac Ġiunii unei fl ăcări de iniĠiere, continu ă să ardă, flacăra proprie propagându-se pân ă la distrugerea tronsonului pân ă unde exist ă o separare antifoc. La acest cablu nu se garanteaz ă timpul de func Ġionare de la ini Ġierea flăcării. 1.2. Cablu cu întârziere la propagarea fl ăcării Este acel cablu care pozat singur pe traseu úi supus un timp determinat ac Ġiunii unei fl ăcări de iniĠiere, continu ă să ardă, flacăra proprie propagându-se pe o lungime determinat ă, după care se auto stinge. Acest cablu corespunde încerc ărilor din seria de standarde SR EN 60332. La acest cablu nu se garanteaz ă timpul de func Ġionare de la ini Ġierea flăcării. 1.2.1. Exemple de tipuri de cabluri cu întârziere la propagarea fl ăcării 1.2.1.1. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1kV, cu izola Ġie úi manta din PVC , conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1, sau multifilar cl.2 (SR EN 60228) temperatur ă maximă admisă pe conductor, în condi Ġii normale de exploatare 70 oC, întârziere la propagarea fl ăcării (SR EN 60332-1-2). Nearmate, conductoare cupru : – CYY standarde de referin Ġă SRCEI 60502-1 úi SRHD 603 – NYY-J, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603 – NYY-0, f ără conductor verde/galben, VDE 0276-603 Armate, conductoare cupru : – CYAbY – arm ătură cu benzi din o Ġel – CYArY – arm ătură cu sârme din o Ġel zincat Nearmate, conductoare aluminiu – ACYY, conductoare t4mm2 – NAYY-J, conductoare t10mm2, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603 – NAYY-0, conductoare t10mm2, fără conductor verde/galben, VDE 0276-603 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 389 388 5.33 – 2 Armate, conductoare aluminiu – ACYAbY – arm ătură cu benzi din o Ġel 1.2.1.2. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1kV, cu izola Ġie din polietilen ă reticulată (XLPE), manta exterioar ă din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatur ă maximă admisă pe conductor în condi Ġii normale de exploatare, 90oC, întârziere la propagarea fl ăcării (SR EN 60332). Nearmate, conductoare cupru : – C2XY, standard SR CEI 60502-1 úi SR HD 603 S1/A2 – U-1000RO2V, U-1000 R12V, norm ă NFC 32-321 – N2XY, norm ă VDE 0276-603 Armate, conductoare cupru – C2XAbY- arm ătură cu benzi din o Ġel – C2XArY, arm ătură cu sârme din o Ġel zincat Nearmate, conductoare aluminiu – AC2XY 1.2.2. Exemple de tipuri de conductoare din cupru, tensiune Uo/U = 450/750V, izolate PVC cu întârziere la propagarea fl ăcării. – FY, H07V- U,R conductoare cl. 1 úi 2 (SR EN 60228), standard SRHD. 21.3.S.3 – Myf, H07V-K, conductoare flexibile cl. 5 (SR EN 60228), standard SRHD 21.3S3 2. Cabluri cu întârziere la propagarea fl ăcării, pozate în m ănunchi Cablurile electrice pozate în m ănunchi supuse un timp determinat ac Ġiunii unei fl ăcări de iniĠiere, continu ă să ardă, flacăra proprie propagându-se pe o lungime determinat ă, după care se autosting, numai dac ă volumul de material combustibil (izola Ġie úi umplutur ă) V i corespunde metodelor de încercare din standardul pe p ărĠi SR EN 50266. În conformitate cu standardul SR EN 50266, exist ă următoarele categorii, în func Ġie de durata încercării, volumul materialelor nemetalice din cabluri úi metoda de montare a cablurilor. Categoria AF-R, cu Vi = 7 litri/m de cabluri în m ănunchi, pozate în dou ă straturi. Aceste cabluri au destina Ġii speciale . Categoria A, cu Vi = 7 litri/m de cabluri în m ănunchi, pozate distan Ġat la un diametru, dac ă cablurile au s . 35 mm2 úi alăturat, dacă cablurile au sec Ġiunea s d 35 mm2 . Categoria B, cu Vi = 3,5 litri/m de cabluri în m ănunchi, pozate în acelea úi condiĠii ca cele din categoria A . Categoria C, cu Vi = 1,5 litri/m de cabluri în m ănunchi, pozate în acelea úi condiĠii ca cele din categoria A . Categoria D, cu Vi = 0,5 litri/m de cabluri în m ănunchi, de dimensiuni mici (cu diametrul cablului d 12 mm) pozate al ăturat . 390 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 389 5.33 – 3 Volumul Vi (în litri), de material combustibil (pe neutru de cablu) se calculeaz ă cu relaĠia : ¦ ¸¸ ¹· ¨¨ ©§ n k km C iM MV 1U unde : MC – este masa cablului pe metru (în kg) ; Mm – este masa materialului metalic (cupru, aluminiu, arm ătură) (în kg) ; U – densitatea materialului combustibil (în kg/dm3) ; k – indicele cablului din m ănunchi ; n – numărul de cabluri din m ănunchi NOTA: în cazul în care nu se poate respecta volumul V i de material combustibil din mănunchiul de cabluri (pe metru), m ănunchiul de cabluri nu mai poate fi considerat cu întârziere la propagarea fl ăcării. Pentru limitarea propag ării flăcării trebuiesc luate m ăsuri de separare antifoc – omologate (vezi art. 5.2.7.1.9.) 2.6. Exemple de tipuri de cabluri cu întârziere la propagarea fl ăcării, pozate în m ănunchi. 2.6.1.Cabluri de energie, Uo/U= 0,6/1kV, cu izola Ġie úi manta de PVC, conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maxim ă admisă pe conductor în condi Ġii normale de explotare, 70oC, întârziere la propagarea fl ăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat C), dac ă volumul Vi d 1,5 litri : 2.1.1.1.Nearmate, conductoare cupru – CYY-F. 2.1.1.2.Armate, conductoare cupru – CYAbY-F, CYArY-F. 2.1.1.3.Nearmate, conductoare aluminiu – ACYY-F, conductoare t4mm2 2.1.1.4.Armate, conductoare aluminiu – ACYAbY-F conductoare t4mm2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 391 390 5.33 – 4 2.1.2. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1 kV, cu izola Ġie din polietilen ă reticulară (XLPE) manta exterioară din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maxim ă admisă pe conductoare în condi Ġii normale de exploatare, 90oC, întârziere la propagarea fl ăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat. C), dacă volumul V i d 1,5 litri : 2.1.2.1.Nearmate, conductoare cupru – C2XY-F 2.1.2.2.Armate, conductoare cupru – C2XabY-F, C2XArY-F Nearmate, conductoare aluminiu – AC2XY-F 2.1.2.3.Cablurile de la art. 3 úi 4 3. Cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate) Este acel cablu care expus focului men Ġine într-o manier ă fiabilă alimentarea cu energie electrică sau semnalul de la surs ă la instala Ġie pentru un timp garantat de produc ător (de regul ă, PH 15, 30, 60, 90, 120 minute) . Metodele de încercare pentru cablurile rezistente la foc sunt reglementate pentru integritatea circuitului la úoc de SR EN 50200 (cabluri de mici dimensiuni pân ă la 2,5 mm2) úi de SR EN 50362 (cabluri cu dimensiuni mai mari de 2,5 mm2), unde clasificarea este facut ă conform Cerin Ġă EsenĠială Nr. 2 “Securitatea în caz de incendiu“ a Directivei de Produse pentru Construc Ġii astfel: Alte metode de clasificare pentru integritatea circuitului sub flac ără sunt reglementate de CEI 60331-11, 21. Indiferent de metoda de clasificare, trebuie ca produc ătorul să indice pe lâng ă clasificarea rezistenĠei la foc a cablului úi sistemul de pozare, care s ă permită menĠinerea integrit ăĠii circuitelor electrice când aceasta este necesar ă pentru securitatea persoanelor úi bunurilor în caz de incendiu. 3.1. Exemple de cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate) 3.1.1. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru Tip nearmat NHXH, Tip cu arm ătură NHXCH – Fără halogeni – Emisie redus ă de gaze toxice – Emisie redus ă de fum – Întârziere la propagare flac ără 392 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 391 5.33 – 5 – Integritate circuit – Integritate circuit la foc – Integritate circuit sistem în func Ġie de sistemul de pozare 4. Cabluri úi conductoare cu emisie redus ă de gaze toxice úi fum 4.1. Cablurile cu caracteristici sporite în ceea ce prive úte comportamentul la incendiu, prezentând urm ătoarele avantaje: x fară halogeni, f ără degajări de gaze toxice úi corozive (supuse la verific ări prin metodele din standardul pe p ărĠi SR EN 50267) x degajare sc ăzută de fum, cu permeabilitatea luminii t (50-70%), verificare prin metodele din standardul pe p ărĠi SR EN 61034 x întârziere la propagarea fl ăcării la pozarea în m ănunchi (supuse la verific ări prin metodele din standardul pe p ărĠi SR EN 50266) Exemple de tipuri de cabluri: – cablu de energie, Uo/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru clasa 1 sau 2 (SR EN 60228), fară halogeni (SR EN 50267), degajare sc ăzută de fum (SR EN 61034), întârzieri la propagarea fl ăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat. C), izolaĠie din polietilen ă reticulară, temperatur ă maximă admisă pe conductor, în condi Ġii normale de exploatare 90oC, fără armătură : – tip N2XH (simbol DIN VDE 0276-604 úi SR HD 604S1) – tip C2XH (simbol echivalent, fabricat în Ġară) – úi cu armătură, conductor concentric realizat din vergele din cupru úi bandă din cupru înfăúurată elicoidal Ġine loc de ecran úi poate fi utilizat pentru conductorul neutru sau cel de protecĠie – tip N2XCH (simbol DIN VDE 0276-604) 4.1.1. Conductoare pentru instala Ġii fixe cu emisie redus ă de gaze toxice úi fum. Exemple de tipuri de conductoare: – conductor de energie, Uo/U = 450/750 V, conductor cupru rigid clasa 1 sau 2 (SR EN 60228), fără halogeni (SR EN 50267), degajare sc ăzută de fum (SR EN 61034), întârziere la propagarea fl ăcării (SR EN 60332-1-2) : – tip FH, standard de produs SF 110/2003, temperatur ă maximă admisă pe conductor în condiĠii normale de explotare 70oC ; – úi cu conductor cupru flexibil clasa 5 : – tip MHf, standard de produs SF 110/2003- temperatur ă maximă admisă pe conductor în condiĠii normale de exploatare 70oC ; – tip H07Z-K, standard SR HD 22.9 temperatur ă maximă admisă pe conductor în condiĠii normale de exploatare 90oC. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 393 392 5.33 – 6 B. CLASIFICAREA ùI SIMBOLIZAREA CABLURILOR Aceasta se face dup ă următoarele standarde: – STAS 9436/1-73 – Cabluri úi conducte electrice Clasificare úi principii de simolizare. – STAS 9436/2-80 – Cabluri de energie de joas ă úi medie tensiune. Clasificare úi simbolizare. – STAS 9436/3-73 – Conductoare pentru instala Ġii electrice fixe. Clasificare úi simbolizare. – STAS 9436/4-73 – Cabluri úi conducte pentru instala Ġii mobile. Clasificare úi simbolizare. – SR HD 361 S3+A1 – Sisteme de identificare a cablurilor cu tensiunea nominal ă până la 450/750 V inclusiv. (Acest standard este valabil în paralel cu STAS 9436) – SR HD 603 S1+A1+A2 – Cabluri de distribu Ġie cu tensiunea nominal ă 6/0,1 kV. (Acest standard este valabil în paralel cu STAS 9436) – SR HD 604 S1+A1+A2+A3 – Cabluri de energie 0,6/1 kV, cu comportare particular ă la foc, pentru utilizarea în centrale electrice. – Standarde de produs specifice. 394 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 393Anexa 5.34 5.34 – 1 Determinarea rezisten Ġei de dispersie a diferitelor prize de p ământ A. Priză de pământ simpl ă, constituit ă dintr-un singur electrod. A1. Electrod vertical RezistenĠa electric ă de dispersie a unui electrod vertical simplu se calculeaz ă în funcĠie de tipul electrodului úi adâncimea de montare fa Ġă de suprafa Ġa solului. Rela Ġiile de calcul sunt date în tabelul A5.34-1. Tabelul A5.34-1 RelaĠii pentru calculul rezisten Ġei de dispersie a prizelor de p ământ Tipul electrodului prizei simple verticale Formula de calcul a rezisten Ġei de dispersie a prizelor simple verticale ğeavă cu diametrul mult mai mic decât lungimea ei 1dd – Ġeavă cu partea superioar ă la suprafa Ġa solului – Ġeavă îngropată la adâncimea “ q” 2lqt lrdl lrpv po* 8,0 ,3lg 366,0U U c ¸ ¹·¨ ©§ ltlt dl lrpq44lg21 2lg 366,0U Bară cu secĠiunea dreptunghiular ă – la nivelul suprafe Ġei solului – la adâncimea “ q” 2lqt bl lrpo8lg 366,0U ¸ ¹·¨ ©§ ltlt bl lrpq44lg21 4lg 366,0U Placă de formă neregulat ă îngropată vertical la adâncimea “ q”: 2/bqt ¸¸¸¸ ¹· ¨¨¨¨ ©§ SS S SU StS Srpq 24arcsin21 8 Placă pătrată îngropată vertical la adâncimea “ q”: 2/aqt ¸¸¸¸¸ ¹· ¨¨¨¨¨ ©§ ¸ ¹·¨ ©§ 2 221 11arcsin637,01 222,0 q arpq SU Placă circulara îngropat ă vertical la adâncimea “ q”: ¸¸¸¸¸ ¹· ¨¨¨¨¨ ©§ ¸ ¹·¨ ©§ 2411arcsin637,01 25,0 Dt DrpqU D a qb dl b t h qhd lqt q b MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 395 394 5.34 – 2 unde: ȡeste rezisten Ġa la calcul a solului [ :m]; l- lungimea electrodului [m]; d – diametrul exterior al eletrodului [m]; b – înălĠimea barei [m]; q- distanĠa de la partea superioar ă a electrodului pân ă la suprafa Ġa solului [m]; S – suprafa Ġa plăcii [m2]; a – latura pl ăcii pătrate [m]; D – diametrul pl ăcii [m]; por – rezisten Ġa de dispersie a prizei simple cu partea superioar ă la suprafa Ġa solului [:]; phr- rezistenĠa de dispersie a prizei simple cu partea superioar ă la adâncimea q[:]. * Formula simplificat ă cu aproxima Ġie acceptabil ă pentru l = 1…6 m. ** Formula simplificat ă cu aproxima Ġie acceptabil ă. În toate rela Ġiile din tabelul 1 rezistivitatea solului depinde de natura acestuia. Valori semnificative ale rezistivit ăĠii pentru diferite soluri sunt date în tabelul A5.34-2. Tabelul A5.34-2 Valori ale rezistivit ăĠii solului Nr. crt. Natura solului Rezistivitatea U :m Domeniul de varia Ġie în funcĠie de umiditate úi conĠinutul de s ăruri Valori recomandate pentru calculele preliminare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. SoluĠie de sare úi ape acide Apă de mare Apă de pârâu úi de râu Apă de iaz sau izvor Apă subterană Apă de munte (pârâuri ,râuri, lacuri) Pământ, hum ă, turbă (foarte umede) Cernoziom Humă vânătă cu conĠinut de sulfur ă de fier Pământ arabil Pământ argilos, argil ă Pământ cu pietri ú Loess, pământ de p ădure Argilă cu nisip Pământ nisipos Nisip foarte umed Balast cu p ământ Nisip, nisip cu pietri ú Roci, bazaltate Stâncă compactă 0,01 1 … 5 10… 50 40… 50 20… 70 100… 1200 15… 20 10… 70 10… 20 40… 60 40… 150 100… 500 100… 300 100… 300 150… 400 100…500 500…6000 100… 2000 10 000 100 000 0,01 3,0 20,00 40,00 50,00 700,00 20,00 50,00 10,00 50,00 80,00 200,00 200,00 200,00 300,00 400,00 1000,00 1000,00 10000,00 100000,00 396 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 395 5.34 – 3 A2. Electrod orizontal În tabelul A5.34-3 sunt date rela Ġiile de calcul pentru rezisten Ġa unui electrod orizontal, în funcĠie de tipul acestuia úi modul de montare. Tabelul A5.34-3 Tipul electrodului prizei de p ământ simple orizontale RelaĠia de calcul a rezisten Ġei de dispersie a prizelor simple orizontale ğeavă (sau profil rotund) îngropată orizontal la nivelul suprafe Ġeisolului dl lrp2lg 732,00U la adâncimea q lrqdl lrpq pq*2 lg 366,02U U Bară cu secĠiune dreptunghiular ă îngropată orizontal la nivelul suprafe Ġei solului bl lrp4lg 732,00U la adâncimea q bql lrpq22lg 366,0U Electrod inelar cu sec Ġiune circulară îngropat orizontal la nivelul suprafe Ġei solului bl lrpSU 8lg 732,00 la adâncimea q qdl lrpqSU24lg 366,0 Electrod inelar cu sec Ġiune dreptunghiular ă îngropat orizontal la nivelul suprafe Ġei solului bl lrpSU16lg 732,00 la adâncimea q 28lg 366,0qbl lrpqSU Placă îngropată orizontal la suprafaĠa solului SrpoU44,0 Placă circulară îngropat orizontal la suprafa Ġa solului Drpo2U Electrod emisferic DrpoSU bq lld d bMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 397 396 5.34 – 4 B. Priză de pământ natural ă constituit ă din funda Ġii de beton armat. Astfel de prize de p ământ sunt asimilate cu prize de p ământ simple. Rela Ġiile de calcul sunt date în tabelul A5.34-4 în func Ġie de forma dunda Ġiei de beton armat úi tipul de priz ă cu care se asimileaz ă. Tabelul A5.34-4 Nr.crt. Forma funda Ġiei de beton armat (partea ingropată în pământ) Tipul de priz ă cu care se asimileaz ă RelaĠia de calcul a rezisten Ġei de dispersie r p simplificat ă 1. Paralelipiped, trunchi de piramid ă sau cilindru având volumul V, în metri cubi Electrod semisferic având volumul V, în metri cubi Srs p325,0U 2. Placă cu grosimea g S101d , unde S- este aria pl ăcii în (m2) Electrod din plac ă orizontal ă la suprafaĠa solului, având aria S în metri p ătraĠi Srs pU55,0 3. Plac ă a cărei grosime (g) îndepline úte condiĠia : g << S, placa fiind îngropată la o adâncime mai mare de l m Electrod din plac ă orizontal ă îngropată la o adâncime de 1 m úi având aria S în metri p ătraĠi Srs pU32,0 4. Paralelipiped, trunchi de piramid ă sau cilindru vertical a c ărei înălĠime este mai mare decât dimensiunile liniare ale secĠiunii orizontale: l/d >> 10 în care d = 1,1 S(m), S – fiind aria sec Ġiunii orizontale, în metri p ătraĠi Electrod vertical cu sec Ġiune circulară având diametrul d în metri dl lrs p4lg 46,0U 5. Funda Ġie continu ă sub ziduri a c ărei secĠiune are un diametru echivalent D = 1,1 S(m), în care S este sec Ġiunea fundaĠiei în metri p ătraĠi Electrod vertical cu sec Ġiune circulară având diametrul D úi lungimea l, în metri Dl lrs p2lg 92,0U 6. Funda Ġie poligonal ă închisă a cărei secĠiune are un diametru echivalent D = 1,1 S (m), iar lungimea liniei poligonale este L, în metri Electrod inelar de lungime L úi un diametru al sec Ġiunii transversale D, în metri ¸ ¹·¨ ©§ 1055,02lg 92,0DL Lrs pU 7. Funda Ġia continu ă la o adâncime mai mare de 1 m, a c ărei secĠiune are un diametru echivalent D = 1,1 S (m) în care S ese aria sec Ġiunii funda Ġiei în metri pătraĠi Electrod orizontal îngropat la o adâncime mai mare de 1 m cu secĠiunea circular ă având diametrul D úi lungimea L, în metri DL Lrs p2lg 46,0U 8. Funda Ġia continu ă la o adâncime mai mare de 1 m, dar formând o linie poligonal ă de lungime L Electrod inelar de lungime L úi un diametru al sec Ġiunii transversale D, în metri ¸ ¹·¨ ©§ 1,02lg 92,0DL Lrs pU 398 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 397 5.34 – 5 În cazul construc Ġiilor din beton armat în contact cu p ământul, pentru un calcul acoperitor fie c ă se va majora cu 25% rezisten Ġa rezultată considerând dimensiunile reale ale acestora, fie c ă dimensiunile considerate, în rela Ġiile folosite, se vor ob Ġine scăzându-se grosimea betonului dintre arm ătura metalic ă periferică úi sol C. Prize de p ământ multiple Priza de p ământ multipl ă compusă din electrozi identici are rezisten Ġa de dispersie: ,unr rp pa unde: preste rezisten Ġa de dispersie a unei prize simple (un singur electrod); n – numărul de electrozi ce compun priza; ufactorul de utilizare a electrozilor, în func Ġie de num ărul lor, distan Ġa dintre ei úi modul de montare (pe un contur închis sau deschis). Aceúti factori sunt da Ġi în tabelul A5.34-5 pentru prize multiple cu electrozi verticali úi orizontali. Tabelul A5.34-5 Factori de utilizare pentru prize multiple cu electrozi verticali úi orizontali Nr. crt. Numărul electrozilor DistanĠa dintre electrozii verticali a în raport cu lungimea electrozilor l Factori de utilizare Electrozi verticali a úezaĠi liniar Electrozi verticali amplasa Ġi pe un contur (circuit închis) priza verticală 1u priza orizontală 2u priza verticală 1u priza orizontală 2u 1 2 3 4 5 6 10 20 40 60 100 a = l 0,85 0,80 0,75 0,70 0,65 0,60 0,50 – – – 0,80 0,80 0,77 0,75 0,60 0,60 0,20 – – – – 0,75 0,65 0,62 0,60 0,55 0,50 0,40 0,38 0,35 – 0,50 0,45 0,42 0,40 0,33 0,25 0,20 0,20 0,19 2 2 3 4 5 6 10 20 40 60 100 a = 2 l 0,90 0,85 0,82 0,80 0,78 0,75 0,70 – – – 0,90 0,90 0,88 0,85 0,80 0,75 0,56 0,40 – – – 0,80 0,75 0,72 0,70 0,66 0,61 0,55 0,52 0,50 – 0,60 0,55 0,52 0,50 0,44 0,30 0,29 0,27 0,24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 399 398 3 2 3 4 5 6 10 20 40 60 100 a = 3 l 0,95 0,90 0,88 0,85 0,82 0,80 0,75 – – – 0,95 0,90 0,85 0,82 0,80 0,75 0,68 – – – – 0,90 0,85 0,82 0,80 0,75 0,70 0,65 0,62 0,60 – 0,75 0,70 0,68 0,65 0,56 0,45 0,39 0,36 0,33 D. Prize de p ământ complexe D1. Prize de p ământ formate din electrozi verticali echidistan Ġi úi electrozi orizontali de leg ătură. RezistenĠa de dispersie a prizei complexe se determin ă cu relaĠia: o vo v pR RRRR , unde vR este rezisten Ġa de dispersie a prizei multiple format ă numai din electrozi verticali úi oR – rezistenĠa de dispersie a prizei multiple format ă numai din electrozi orizontali. Aceast ă priză mai poate fi considerat ă ca o priză singulară orizontal ă având lungimea total ă a electrozilor orizontali. D2. Prize de p ământ complexe formate din: prize de p ământ naturale, cu rezisten Ġa de dispersie echivalent ă a acestora pnR; prize de p ământ artificiale, cu rezisten Ġa de dispersie echivalent ă paR; alte prize de p ământ din vecin ătate cu rezisten Ġa de dispesie echivalent ă vRúi oR rezistenĠa electrică de legătură dintre acestea Rezisten Ġa de dispersie a prizei complexe este: o v pa pnp R R R RR 1 1 11. Fiecare dintre rezisten Ġele de dispersie echivalentepnR, paR, úi vR sunt rezultatul leg ării în paralel a prizelor din care se compun. 400 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 399Anexa 6.1 6.1 – 1 Evaluarea num ărului anual de evenimente periculoase N Generalit ăĠi Numărul mediu anual de evenimente periculoase N datorită trăsnetelor care influen Ġează un obiect de protejat depinde de activitatea orajelor din regiunea în care obiectul este amplasat úi de caracteristicile fizice ale obiectului. În general, pentru calculul num ărului N, se accept ă multiplicarea densit ăĠii trăsnetelor la sol Ng cu o suprafa Ġă echivalent ă de expunere a obiectului, Ġinând seama úi de factorii de corecĠie care depind de caracteristicile fizice ale obiectului. Densitatea tr ăsnetelor la sol Ng este num ărul trăsnetelor care cad pe km 2 pe an. Aceast ă valoare este disponibil ă în multe zone din lume de la re Ġelele de localizare a tr ăsnetelor. Dacă nu este disponibil ă o hartă a Ng, pentru zonele temperate se poate estima astfel: Ng # 0,1 Td , (A6.1.1) unde Td este numărul zilelor cu oraje pe an (care pot fi ob Ġinute din h ărĠile keraunice a se vedea Anexa 6.11). Evenimente care pot fi considerate periculoase pentru o structur ă de protejat sunt – căderea trăsnetului pe structur ă, – căderea trăsnetului lâng ă structură, – căderea trăsnetului pe un serviciu racordat la o structur ă, – căderea trăsnetului lâng ă un serviciu racordat la o structur ă, – căderea trăsnetului pe o structur ă la care este racordat un serviciu. Evenimente care pot fi considerate ca periculoase pentru un serviciu de protejat sunt – căderea trăsnetului pe un serviciu, – căderea trăsnetului lâng ă un serviciu, – căderea trăsnetului pe structura la care este racordat un serviciu. Evaluarea num ărului mediu anual de evenimente periculoase datorit ă căderii trăsnetului pe o structur ă ND úi pe o structur ă racordat ă la extremitatea “a” a unei linii NDa Determinarea ariei suprafe Ġei echivalente de expunere Ad Pentru structurile izolate pe un teren plat, suprafa Ġa echivalent ă de expunere Ad este aria definit ă de intersecĠia dintre suprafa Ġa solului úi o linie dreapt ă de pantă 1/3 care trece prin p ărĠile cele mai înalte ale structurii (atingându-le în acele puncte) úi care se rote úte în jurul acestora. O determinare a valorii lui Ad poate fi realizat ă grafic sau matematic. Structură dreptunghiular ă Pentru o structur ă dreptunghiular ă izolată de lungime L, lăĠime W, úi de înălĠime H pe un sol plat, aria suprafaĠei echivalente de expunere este egal ă cu Ad = L × W + 6 × H ×(L + W) + 9 × S × (H)2 (A6.1.2) cu L, W úi H exprimate în metri (a se vedea figura A6.1.1). MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 401 400 6.1 – 2 Fig. A.6.1.1 – Suprafa Ġa echivalent ă de expunere Ad pentru o structur ă izolată Structură cu formă complex ă Dacă structura are o form ă complex ă cum ar fi proeminen Ġele înalte ale unui acoperi ú (a se vedea figura A6.1.2), trebuie aplicat ă o metodă grafică pentru evaluarea ariei Ad (a se vedea figura A6.1.3), deoarece diferen Ġele între valoarea maxim ă (Admax) úi valoarea minim ă (Admin) a ariei pot s ă fie importante (a se vedea tabelul A6.1.1) O valoare aproximativ ă acceptabil ă a ariei suprafe Ġei echivalente de expunere este maximul dintre Admin úi suprafaĠa echivalent ă de expunere atribuit ă proeminen Ġei înalte a acoperi úului Ad’ în care aria Ad’ poate fi calculat ă cu formula: Ad’ = 9S× (Hp)2 , (A6.1.3) unde Hp este înălĠimea proeminen Ġei. Diferite valori ale suprafe Ġei echivalente de expunere dup ă metodele de evaluare prezentate mai sus sunt indicate în tabelul A6.1.1. L W 3H H 1: 3 402 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 401 6.1 – 3 Tabelul A6.1.1 Valori ale suprafe Ġei echivalente de expunere în func Ġie de metoda de evaluare Metod ă grafică Structură (dimensiuni maxime) Structură (dimensiuni minime) Proeminen Ġă Hp Dimensiunile structurii m (L, W, H ) A se vedea figura A6.2 70 × 30 × 40 70 × 30 × 25 40 m2 Ad = 47 700 Admax =71 316 Admin = 34 770 A se vedea figura A6.1.3 Ad’ = 45 240 A se vedea figura A6.1.3 Fig. A6.1.2 – Structur ă cu formă complex ă L= 70 W = 30 8 Hmin = 25Hp = Hmax = 40 8MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 403 402 6.1 – 3 Fig. A6.1.3 – Metod ă de determinare a suprafe Ġei echivalente de expunere pentru structura din figura A.6.1.2 x Structură care face parte dintr-o cl ădire Când structura S considerat ă constituie numai o parte a unei cl ădiri B , dimensiunile structurii S pot fi utilizate pentru a evalua Ad dacă următoarele condi Ġii sunt îndeplinite (a se vedea figura A6.1.4): – structura S este o parte dezvoltat ă pe vertical ă separat de cl ădirea B; – clădirea B nu prezint ă risc de explozie; – propagarea focului între structura S úi alte părĠi ale clădirii B este evitat ă cu ajutorul pere Ġilor cu rezisten Ġă la foc de 120 min (REI 120) sau prin alte m ăsuri de protec Ġie echivalente; – propagarea supratensiunilor de-a lungul liniilor comune, dac ă acestea exist ă, este evitat ă prin instalarea de SPD în punctul de p ătrundere în structur ă a acestor linii sau cu ajutorul altei m ăsuri de protec Ġie echivalente. Când aceste condi Ġii nu sunt îndeplinite, trebuie utilizate dimensiunile întregii cl ădiri B. 3Hp = 3Hmax3Hmin Structură dreptunghiular ă cu H = Hmin Formula (A6.3) Admin Aƍd Proeminen Ġă cu H = Hp = Hmax Formula (A6.4) SuprafaĠă echivalent ă de expunere determinat ă utilizând metoda grafic ă.Ad 404 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 403 6.1 – 4 Legendă: B cl ădire sau parte a acesteia pentru care este necesară protecĠie (este necesar ă evaluarea Ad) Parte a cl ădirii pentru care protec Ġia nu este necesară (nu este necesar ă evaluarea lui Ad) S structur ă considerat ă pentru evaluarea riscului (dimensiunile lui S sunt utilizate pentru evaluarea Ad) Separare cu REI t 120 Separare cu REI < 120 Aparatur ă Sistem interior SPD Fig. A6.1.4 – Structur ă de luat în considerare pentru evaluarea suprafe Ġei echivalente de expunere Ad Amplasare relativ ă a unei structuri Amplasarea relativ ă a unei structuri, Ġine seama de prezen Ġa obiectelor învecinate sau de gradul de expunere al amplasamentului structurii, printr-un factor de amplasare Cd (a se vedea tabelul A6.1.2). B 1 B 2 S 1, 2, 3, 5, 6, 7 B 3 B 4 4, 8 S B 5 B 6 c.c. A c.c. A B 7 c.c. A 8 B c.c. A MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 405 404 6.1 - 5 Tabelul A6.1.2 Factor de amplasare Cd Amplasare relativ ă Cd Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci 0,25 Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceea úi înălĠime sau mai mici 0,5 Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ătate 1 Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte 2 Numărul de evenimente periculoase ND pentru o structur ă (extremitatea “b” a unui serviciu) ND poate fi evaluat ca fiind produsul: ND = Ng ×Ad/b ×Cd/b ×10–6 , (A6.1.4) unde Ng este densitatea de tr ăsnete la sol (num ăr de trăsnete/km 2·an); Ad/b aria suprafa Ġe echivalente de expunere a structurii izolate (m 2) (a se vedea figura A 6.1.1); Cd/b factorul de amplasare al structurii (a se vedea tabelul A6.1.2). Numărul de evenimente periculoase NDa pentru o structur ă adiacent ă (extremitatea “a” a unui serviciu) Numărul mediu anual de evenimente periculoase NDa datorită căderii trăsnetelor pe o structur ă la extremitatea “a” a unei linii (a se vedea 6.2.1.3 úi figura 6.5) poate fi evaluat ca fiind produsul: NDa = Ng × Ad/a × Cd/a × Ct × 10–6, (A6.1.5) unde Ng este densitatea de tr ăsnete la sol (num ăr de trăsnete /km2·an); Ad/a aria suprafa Ġei echivalente de expunere a structurii adiacente izolate (m2) (a se vedea figura A6.1.1); Cd/a este factorul de amplasare al structurii adiacente (a se vedea tabelul A6.1.2); Ct este factorul de corec Ġie datorită prezenĠei unui transformator ÎT/JT pe serviciul la care este racordat ă structura, amplasat între punctul de impact al tr ăsnetului úi structură (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplic ă secĠiilor liniei din amonte de transformator în raport cu structura Evaluarea num ărului mediu anual de evenimente periculoase datorit ă căderii trăsnetului lâng ă structură NM NM poate fi evaluat ca fiind produsul: NM = Ng ×(Am – Ad/b Cd/b) ×10 –6 , (A6.1.6) unde Ng este densitatea de tr ăsnete la sol (num ăr de trăsnete/km 2·an); Am suprafaĠa echivalent ă de expunere pentru c ăderea trăsnetului lâng ă structură (m2). SuprafaĠa echivalent ă de expunere Am se extinde pân ă la o linie amplasat ă la o distan Ġă de 250 m de perimetrul structurii (a se vedea figura A6.1.5). 406 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 405 6.1 - 6 Dacă NM < 0, NM = 0 trebuie utilizat pentru evaluare. Evaluarea num ărului mediu anual de evenimente periculoase datorit ă căderii trăsnetului pe un serviciu NL Pentru un serviciu cu o singur ă secĠie, NL poate fi evaluat prin: NL = Ng × Al × Cd × Ct × 10–6 , (A6.1.7) unde Ng este densitatea de tr ăsnete la sol (num ăr de trăsnete /km 2·an); Al suprafaĠa echivalent ă de expunere la c ăderea trăsnetului pe un serviciu (m 2) (a se vedea tabelul A6.1.3 úi figura A6.1.5); Cd factorul de amplasare al serviciului (a se vedea tabelul A6.1.2); Ct factorul de corec Ġie datorită prezenĠei unui transformator ÎT/JT amplasat între punctul de impact al trăsnetului úi structură (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplic ă secĠiilor de linii din amonte de transformator în raport cu structura. Tabelul A6.1.3 SuprafeĠe echivalente de expunere Al úi Ai în funcĠie de caracteristicile serviciului Aerian Îngropat Al ( Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc (Lc – 3(Ha+ Hb)) U Ai 1 000 Lc 25 LcU unde: Al este suprafa Ġa echivalent ă de expunere la c ăderea trăsnetului pe un serviciu (m 2); Ai suprafaĠa echivalent ă de expunere la c ăderea trăsnetului lâng ă un serviciu (m 2); Hc înălĠimea deasupra solului a conductoarelor serviciului (m); Lc lungimea sec Ġiei serviciului de la structur ă până la primul nod (m). Poate fi estimat ă o valoare maximă Lc = 1 000 m; Ha înălĠimea structurii conectate la extr emitatea “a” a serviciului (m); Hb înălĠimea structurii conectate la extremitatea “b” a serviciului (m); U rezistivitatea solului când serviciul este îngropat ( :m). Poate fi estimat ă o valoare maxim ă U = 500 :m. Pentru obiectivele acestui calcul: – când valoarea lui Lc este necunoscut ă, se estimeaz ă că Lc = 1 000 m; – când valoarea rezistivit ăĠii solului este necunoscut ă, se estimeaz ă că U = 500 :m; – pentru cablurile subterane care sunt pozate în întregime în zona de influen Ġă a unei instala Ġii de legare la p ământ de tipul re Ġea strâns buclat ă, suprafaĠa echivalent ă de expunere poate fi considerat ă ca fiind Ai = Al = 0; – structura de protejat trebuie considerat ă ca fiind una conectat ă la extremitatea “b” a serviciului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 407 406 6.1 - 7 Tabelul A6.1.4 Factor pentru transformator Ct Transformator Ct Serviciu cu transformator cu dou ă înfăúurări 0,2 Numai serviciu 1 Evaluare a num ărului mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lâng ă un serviciu NI Pentru un serviciu cu o singur ă secĠie (aerian ă, subteran ă, ecranată, neecranat ă etc.), valoarea NI poate fi evaluată din relaĠia NI = Ng × Ai × Ce × Ct × 10–6, (A6.1.8) unde Ng este densitatea de tr ăsnete la sol (num ăr de trăsnete/km 2·an); Ai suprafaĠa echivalent ă de expunere la c ăderea trăsnetului lâng ă un serviciu (m 2) (a se vedea tabelul A6.1.3 úi figura A6.1.5); Ce factorul de mediu (a se vedea tabelul A6.1.5); Ct factorul de corec Ġie datorit ă prezenĠei unui transformator ÎT/JT amplasat între punctul de impact al tr ăsnetului úi structură (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplic ă secĠiilor de linii din amonte de transformator în raport cu structura. Tabelul A6.1.5 Factor de mediu Ce Mediu Ce Urban cu cl ădiri înalte 1) 0 Urban 2) 0,1 Suburban 3) 0,5 Rural 1 1) ÎnălĠimea clădirilor mai mare de 20 m. 2) ÎnălĠimea clădirilor se încadreaz ă între 10 m úi 20 m. 3) ÎnălĠimea clădirilor mai mic ă de 10 m. SuprafaĠa echivalent ă de expunere Ai a serviciului este definit ă de lungimea sa Lc úi de distan Ġa laterală Di (a se vedea figura A6.1.5) la care c ăderea unui tr ăsnet lângă serviciu poate cauza supratensiuni induse de cel pu Ġin 1,5 kV. 408 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 407 6.1 - 8 Fig. A6.1.5 – Suprafe Ġe echivalente de expunere ( Ad, Am, Ai, Al) Aa La Wa Ad Lc W Extremitate “b” a liniei Al2DiAi LcAm 250 m H Ha 3H Extremitate “a” a liniei 3Ha MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 409 408Anexa 6.2 6.2 – 1 Evaluarea probabilit ăĠii de avariere PX a unei structuri Probabilit ăĠile date în aceast ă anexă sunt valabile dac ă măsurile de protec Ġie sunt conforme cu recomand ările din: í SR EN 62305-3 pentru m ăsuri de protec Ġie pentru reducerea v ătămării fiinĠelor vii úi pentru măsuri de protec Ġie de reducere a avariilor fizice; í SR EN 62305-4 pentru m ăsuri de protec Ġie pentru reducerea defect ării sistemelor interioare. Pot fi alese alte valori dac ă acestea sunt justificate. Valori ale probabilit ăĠilor PX mai mici decât 1 pot fi alese numai dac ă măsura sau caracteristica este valabilă pentru întreaga structur ă sau zonă a structurii (Z S) de protejat úi pentru tot echipamentul aferent. Probabilitatea PA ca un trăsnet care cade pe o structur ă să producă vătămări ale fiin Ġelor vii Valorile probabilit ăĠii PA ca tensiunile de atingere úi de pas produse de c ăderea trăsnetului pe structur ă să producă úocuri electrice asupra fiin Ġelor vii, în func Ġie de măsurile de protec Ġie tipice, sunt indicate în tabelul A6.2.1. Tabelul A6.2.1 Valori ale probabilit ăĠii PA ca un trăsnet care cade pe o structur ă să producă úocuri electrice pentru fiin Ġele vii datorit ă tensiunilor de atingere úi de pas periculoase Măsură de protec Ġie PA Fără măsuri de protec Ġie 1 IzolaĠie electric ă a conductoarelor de coborâre expuse (de exemplu cel pu Ġin 3 mm de polietilen ă reticulată) 10–2 Echipoten Ġializare efectiv ă a solului 10–2 Panouri de avertizare 10–1 Dacă au fost luate mai multe m ăsuri de protec Ġie, valoarea PA este produsul valorilor PA corespunz ătoare fiecărei măsuri în parte. Dacă se utilizeaz ă elemente de arm ătură din oĠel ale structurii sau elemente ale structurii de rezisten Ġă drept conductoare de coborâre, sau dac ă sunt prezente restric Ġii fizice, valoarea probabilit ăĠii PA este neglijabil ă. Probabilitatea PB ca un trăsnet care cade pe o structur ă să producă avarii fizice Valorile probabilit ăĠii PB ca un trăsnet care cade pe o structur ă să producă avarii fizice, sunt indicate în tabelul A6.2.2, în func Ġie de nivelul de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (NPT). 410 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 409 6.2 - 2 Tabelul A6.2.2 Valori ale PB în funcĠie de măsurile de protec Ġie pentru reducerea avariilor fizice Caracteristici ale structurii Clasa SPT PB Structură neprotejat ă de SPT _ 1 Structură protejată de SPT IV 0,2 III 0,1 II 0,05 I 0,02 Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I úi cu structur ă de rezisten Ġă metalică, continuă electric, ce ac Ġionează drept conductoare de coborâre naturale 0,01 Structură cu un acoperi ú din metal sau un dispozitiv de captare, cu posibilitatea includerii unor componente naturale, asigurând o protec Ġie complet ă a oricărei instalaĠii dispuse pe acoperi ú împotriva c ăderii directe a tr ăsnetului úi cu o structur ă de rezisten Ġă metalică, continuă electric, ce ac Ġionează drept conductoare de coborâre naturale 0,001 Pot fi luate în considerare úi alte valori PB decât cele indicate în tabelul A6.2.2 dac ă acestea sunt corect evaluate folosind criteriile de calcul úi de dimensionare definite în SR EN 62305-1. Probabilitatea PC ca un trăsnet care cade pe o structur ă să producă defectarea sistemelor interioare Probabilitatea PC ca un trăsnet care cade pe o structur ă să antreneze o defectare a sistemelor interioare depinde de protec Ġia cu SPD coordonate adoptat ă: PC = PSPD. (A6.2.1) Valorile PSPD depind de nivelul de protec Ġie împotriva tr ăsnetului (NPT) pentru care SPD sunt proiectate, a úa cum se indic ă în tabelul A6.2.3. Tabelul A6.2.3 Valoarea probabilit ăĠii PSPD în funcĠie de NPT pentru care SPD au fost proiectate NPT PSPD Fără protecĠie cu SPD coordonate 1 III-IV 0,03 II 0,02 I 0,01 SPD cu caracteristici de protec Ġie superioare (capacitate de Ġinere la curent electric mai mare, nivel de protec Ġie mai coborât etc.) celor corespunz ătoare unui NPT I pentru aceea úi instalaĠie. 0,005 – 0,001 Numai “o protec Ġie cu SPD coordonate” este potrivit ă ca măsură de protec Ġie pentru a reduce PC. O protecĠie cu SPD coordonate realizeaz ă o reducere efectiv ă a lui PC numai în structuri protejate cu un SPT sau în structuri cu o structur ă de rezisten Ġă metalică, continuă electric, ce ac Ġionează ca un SPT natural, la care prescrip Ġiile de legare la p ământ úi de echipoten Ġializare sunt conforme cu recomand ările din SR EN 62305-3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 411 410 6.2 - 3 Sistemele interioare ecranate racordate la liniile exterioare care constau din cabluri de protec Ġie sau sisteme cu conductoare în canale de cabluri, conducte metalice sau tuburi metalice de protec Ġie împotriva tr ăsnetului pot s ă nu necesite utilizarea unei protec Ġii cu SPD coordonate. Valori mai pentru PSPD sunt posibile dac ă SPD au caracteristici de protec Ġie superioare (capacitate de Ġinere la curent electric mai mare, nivel de protec Ġie mai coborât etc.) celor corespunz ătoare unui NPT I pentru aceea úi instalaĠie. Probabilitatea PM ca un trăsnet care cade lâng ă o structur ă să producă defectări ale sistemelor interioare Probabilitatea PM ca un trăsnet care cade lâng ă o structur ă să producă defectări ale sistemelor interioare depinde de m ăsurile de protec Ġie împotriva tr ăsnetului adoptate Ġinând seama de factorul KMS. Dacă nu este asigurat ă o protec Ġie cu SPD coordonate în conformitate cu recomand ările din SR EN62305-4, valoarea PM este egală cu valoarea PMS. Valorile PMS în funcĠie de KMS sunt indicate în tabelul A6.2.4, unde KMS este un factor care Ġine seama de performan Ġele măsurilor de protec Ġie adoptate. Dacă este asigurat ă o protecĠie cu SPD coordonate în conformitate cu prescrip Ġiile din CEI 62305-4, valoarea PM este cea mai mic ă dintre valorile lui PSPD úi PMS. Tabelul A6.2.4 Valoare a probabilit ăĠii PMS în funcĠie de factorul KMS KMS PMS t 0,4 1 0,15 0,9 0,07 0,5 0,035 0,1 0,021 0,01 0,016 0,005 0,015 0,003 0,014 0,001 d 0,013 0,000 1 Pentru sistemele interioare ale c ăror echipamente nu sunt conforme cu standardele de produs aplicabile pentru asigurarea imunit ăĠii electromagnetice (rezistibilitate sau nivel de tensiune de Ġinere), trebuie asumat că PMS = 1. Valorile factorului KMS sunt obĠinute din produsul: KMS = KS1× KS2 × KS3 × KS4, (A6.2.2) 412 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 411 6.2 - 4 unde: KS1 este un factor ce ia în considerare eficien Ġa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT 0/1; KS2 factor ce ia în considerare eficien Ġa ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT X/Y (X>0, Y>1); KS3 factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare (a se vedea tabelul A6.2.5); KS4 factor ce ia în considerare tensiunea de Ġinere la impuls a sistemului de protejat . În interiorul unei ZPT, la o distan Ġă de securitate de frontiera ecranului cel pu Ġin egală cu latura ochiului re Ġelei w, factorii KS1 úi KS2 pentru SPT sau pentru ecrane tridimensionale tip re Ġea pot fi evaluaĠi din relaĠia KS1 = KS2 = 0,12 × w, (A6.2.3) unde w(m) este latura ochiului re Ġelei unui ecran tridimensional tip gril ă sau a unei re Ġele de conductoare de coborâre ale SPT, spa Ġiul de separare între coloanele metalice ale structurii sau spa Ġiul între cadrele de arm ături ale betonului care ac Ġionează ca un SPT natural. Pentru ecranele metalice continui cu grosimea de la 0,1 mm pân ă la 0,5 mm, KS1 = KS2 = 10 –4 până la 10 –5. Dacă se prevede o re Ġea de echipoten Ġializare cu ochiuri conform recomand ărilor din SR EN 62305-4, valorile KS1 úi KS2 pot fi reduse la jum ătate. Dacă o buclă de induc Ġie es te aúezată în apropierea conductoarelor care formeaz ă ecranul de la frontiera unei ZPT la o distan Ġă mai mică decât distan Ġa de securitate, valorile lui KS1 úi KS2 vor fi mai mari. De exemplu, valorile lui KS1 úi KS2 trebuie să fie dublate atunci când distan Ġa până la ecran este în domeniul de la 0,1 w până la 0,2 w. Pentru o cascad ă de ZPT , valoarea rezultant ă KS2 este produsul valorilor corespondente KS2 pentru fiecare ZPT. Valoarea maxim ă a lui KS1 este limitat ă la 1. Tabelul A6.2.5 Valoarea factorului KS3 în funcĠie de cablajul interior Tipul cablajului interior KS3 Cablu neecranat – f ără precauĠii luate pentru traseul de pozare în vederea evit ării buclelor 1) 1 Cablu neecranat – cu precau Ġii luate pentru traseul de pozare în vederea evit ării buclelor de mari dimensiuni 2) 0,2 Cablu neecranat – cu precau Ġii luate pentru traseul de pozare în vederea evit ării buclelor 3) 0,02 Cablu ecranat cu rezisten Ġa electrică a ecranului 4) 50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 429 428Anexa 6.8 6.8 – 1 IzolaĠia electric ă a unei IPT exterioare IzolaĠia electric ă între dispozitivul de captare sau conductorul de coborâre úi părĠile metalice ale structurii, instala Ġiile metalice úi sistemele interioare poate fi realizat ă prin asigurarea unei distan Ġe d între părĠi mai mare decât distan Ġa de separare s: lkkks mc i . (A6.8.1) unde ki este un factor care depinde de clasa aleas ă pentru SPT (a se vedea tabelul A6.8.1); kc factor ce depinde de curentul electric de tr ăsnet care circul ă prin conductoarele de coborâre (a se vedea tabelul A6.8.2); km factor ce depinde de materialul izola Ġiei electrice (a se vedea tabelul A6.8.3); l lungimea, în metri, de-a lungul dispozitivului de captare sau a conductorului de coborâre, de la punctul din care este considerat ă distanĠa de separare, pân ă la cel mai apropiat punct al leg ăturii de echipoten Ġializare. Tabelul A6.8.1 IzolaĠia unei IPT exterioare – Valori ale factorului ki Clasa SPT ki I 0,08 II 0,06 III úi IV 0,04 Tabelul A6.8.2 IzolaĠia unei IPT exterioare – Valori ale factorului kc Număr de conductoare de coborâre n Valori specifice (a se vedea tabelul A6.29) kc 1 1 2 1 … 0,5 4 úi peste 1 … 1/ n Tabelul A6.8.3 IzolaĠia unei IPT exterioare – Valori ale factorului km Material km Aer 1 Beton,cărămizi 0,5 Dacă sunt mai multe materiale electroizolante în serie, o bun ă practică este să se utilizeze valoarea cea mai mică pentru km. 430 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 429 6.8 – 2 În cazul liniilor sau a p ărĠilor conductoare exterioare racordate la structur ă, este totdeauna necesar s ă se asigure o leg ătură de echipoten Ġializare (prin conectare direct ă sau conectare prin SPD) în punctul lor de racordare la structur ă. În structuri din beton armat cu arm ătura metalic ă interconectate, cu continuitate metalic ă sau electric ă, nu este necesar ă o distanĠă de separare. Factorul de divizare kc a curentului electric de tr ăsnet între conductoarele de coborâre depinde de numărul total de conductoare de coborâre n úi de poziĠia lor, de conductoarele în bucl ă interconectate, de tipul dispozitivului de captare úi de tipul prizei de p ământ. Valorile din tabelul A6.8.4 se aplic ă pentru dispunerile de tip A ale prizei de p ământ, cu condi Ġia ca rezistenĠa electric ă de legare la p ământ a fiec ărui electrod s ă aibă aceeaúi valoare úi pentru toate dispunerile de tip B ale prizei de p ământ. Tabelul A6.8.4 Valori ale factorului kc Tip de dispozitiv de captare Număr de conductoare de coborâre n kc Dispunere de tip A a prizei de p ământ Dispunere de tip B a prizei de pământ Tijă singulară 1 1 1 Conductor întins 2 0,66 d) 0,5… 1 (a se vedea figura A6.8.1) a) ReĠea de conductoare 4 úi mai multe 0,44 d) 0,25… 0,5 (a se vedea figura A6.8.2) b) ReĠea de conductoare 4 úi mai multe conectate prin conductoare în bucl ă orizontale 0,44 d) 1/n… 0,5 (a se vedea figura A6.8.3) c) a) Domeniul valorilor de la kc = 0,5 unde c << h până la kc = 1 cu h << c (a se vedea figura A6.8.1). b) RelaĠia pentru m ărimea kc , conform figurii A6.8.2 este o aproxima Ġie pentru structuri cubice úi pentru n t 4. Valorile h, cs úi cd sunt presupuse pentru domeniul de la 5 m pân ă la 20 m. c) Dacă conductoarele de coborâre sunt conectate orizontal prin conductoare în bucl ă, divizarea curentului electric este mai omogen ă în părĠile inferioare ale conductoarelor de coborâre úi kc este redus în continuare. Acest lucru este valabil în mod particular pentru structurile înalte. d) Aceste valori sunt valabile pentru electrozi de p ământ singulari cu rezisten Ġe electrice de p ământ comparabile. Dacă rezistenĠele de dispersie ale electrozilor de p ământ singulari sunt în mod clar diferite, se presupune kc = 1. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 431 430 6.8 - 3 chchkc 2 Fig. A6.8.1– Valori ale factorului kc în cazul unui dispozitiv de captare cu conductor întins úi priză de pământ cu dispunere de tip B c h 432 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 431 6.8 - 4 32,01,0 21 hc nkc u Legendă n este num ărul total de conductoare de coborâre c distanĠa între dou ă conductoare de coborâre h distanĠă (sau înălĠime) între conductoarele în bucl ă Dacă există conductoare de coborâre interioare, acestea ar trebui s ă fie luate în considerare pentru calculul kc. Fig. A6.8.2 – Valori ale factorului kc în cazul unei re Ġele de captare úi a unei prize de p ământ cu dispunere de tip B c h MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 433 432 6.8 - 5 a c mi a a l kkks d uu t1 ; bl kkks dc mi b b uu t2 ; c c mi c c l kkks d uu t3 ; e c mi e e l kkks d uu t4 ; ) (2 2 1 h k l kkks dc f c mi f f uuu t ; ) (4 4 3 3 2 h k h k l kkks dc c g c mi g g uuuu t ; a c mi a a l kkks d uu t1 ; bl kkks dc mi b b uu t2 ; c c mi c c l kkks d uu t3 ; e c mi e e l kkks d uu t4 ; ) (2 2 1 h k l kkks dc f c mi f f uuu t ; ) (4 4 3 3 2 h k h k l kkks dc c g c mi g g uuuu t . 3201021 1hc, ,nkc u ; 101 2 ,nkc 0101 3 ,nkc nkc1 4 nk k c cm1 4 Fig.A6.8.3 – Exemple de calcul a distan Ġei de separare în cazul unei re Ġele de captare cu un inel de interconectare a conductoarelor de coborâre la fiecare nivel úi o priză de pământ cu dispunere de tip B da la h1 db lb h2 dc lc h3 de le h4 hm lf lg df c c Legendă n Num ăr total de conductoare de coborâre c Distan Ġa între conductoarele de coborâre cele mai apropiate h Distan Ġă (înălĠime) între conductoarele în bucl ă m Num ăr total de niveluri d Distan Ġa până la cel mai apropi at conductor de coborâre l În ălĠime deasupra punctului de echipoten Ġializare 434 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 433Anexa 6.9 6.9 – 1 Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri Sunt tratate studii de caz referitoare la o cas ă din mediul rural, o cl ădire de birouri, un spital úi un bloc cu apartamente cu scopul de a ar ăta: – cum se calculeaz ă riscul úi cum se determin ă necesitatea unei protec Ġii; – contribu Ġia diferitelor componente de risc la riscul total; – efectul diferitelor m ăsuri de protec Ġie pentru a diminua un astfel de risc; – metoda de alegere, din ansamblul solu Ġiilor existente, folosind criteriul eficien Ġei tehnice úi economice. Se prezint ă date ipotetice pentru o cas ă din mediul rural, o cl ădire de birouri, un spital úi un bloc cu apartamente. Este întocmit ă pentru a furniza informa Ġii despre evaluarea risc ului în scopul ilustr ării principiilor con Ġinute în acest normativ. Nu trebuie s ă fie considerat ă ca o solu Ġie care încorporeaz ă toate condi Ġiile existente în diferitele sisteme sau facilităĠi. I. Casă din mediul rural Un prim studiu de caz consider ă o casă din mediul rural pentru care necesitatea de protec Ġie trebuie evaluată. Pentru acest exemplu, riscul R1 al pierderii de vie Ġi omeneúti (componentele lui R1 conform 6.2.1.1.3 úi tabelului 6.6) trebuie s ă fie determinat úi comparat cu valoarea acceptabil ă RT = 10 –5 (conform tabelului 6.10). Vor fi selectate m ăsurile de protec Ġie pentru reducerea acestui risc. Date úi caracteristici importante Se utilizeaz ă următoarele date úi caracteristici: 1) casa în sine úi împrejurimile sale sunt prezentate în tabelul A6.9.1; 2) sistemele interioare úi liniile care intr ă úi la care acestea sunt conectate, sunt prezentate în tabelul A6.9.2. Tabelul A6.9.1 Date caracteristice ale structurii Parametru Comentariu Simbol Valoare Referin Ġă Dimensiuni (m) - ( Lb, Wb, Hb) 15, 20, 6 Factor de amplasare Izolat 1) Cd 1 Tabelul A6.1.2 SPT F ără PB 1 Tabelul A6.2.2 Ecran la frontiera structurii F ără KS1 1 Rela Ġia A6.2.3 Ecran în structur ă F ără KS2 1 Rela Ġia A6.2.3 Persoane prezente în afara casei Fără2) Densitatea de tr ăsnete la sol 1/km 2/an Ng 4 – 1) Regiune plat ă, fără structuri în vecin ătate. 2) Risc de úocuri electrice pentru persoane RA = 0. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 435 434 6.9 - 2 Tabelul A6.9.2 Date úi caracteristici ale liniilor úi ale sistemelor interioare conectate Parametru Comentariu Simbol Valoare Referin Ġă Rezistivitatea solului :m U 500 Linie de alimentare cu energie electric ă JT úi sistemul s ău interior Lungime (m) Lc 1 000 ÎnălĠime (m) Îngropat ă Hc - Transformator F ără Ct 1 Tabelul A6.1.4 Factor de amplasare a liniei 1) Izolată Cd 1 Tabelul A6.1.2 Factor de mediu al liniei Rural Ce 1 Tabelul A6.1.5 Ecran al liniei F ără PLD 1 Tabelul A6.2.6 Măsuri pentru conductoarele interioare F ără KS3 1 Tabelul A6.2.5 Tensiune de Ġinere a sistemului interior Uw = 2,5 kV KS4 0,6 Rela Ġia A.6.2.4 ProtecĠie cu SPD coordonate F ără PSPD 1 Tabelul A6.2.3 Linie de telecomunica Ġii úi sistemul s ău interior Lungime (m) Lc 1 000 ÎnălĠime (m) Hc 6 Factor de amplasare a liniei 1) Izolată Cd 1 Tabelul A6.1.1 Factor de mediu al liniei Rural Ce 1 Tabelul A6.1.4 Ecran al liniei F ără PLD 1 Tabelul A6.2.6 Măsuri pentru conductoarele interioare F ără KS3 1 Tabelul A6.2.5 Tensiune de Ġinere a sistemului interior Uw = 1,5 kV KS4 1 Rela Ġia A6.2.4 ProtecĠie cu SPD coordonate F ără PSPD 1 Tabelul A6.2.3 1) Regiune plat ă, linie izolat ă (fără structuri în vecin ătate, fără structuri adiacente conectate la extremitatea îndepărtată (extremitatea “a”) a liniei ( NDa = 0). Luând în considerare c ă – tipul de suprafa Ġă din exteriorul structurii este diferit de cel din interior, – din punct de vedere al rezisten Ġei la foc structura constituie un compartiment unic, – nu exist ă ecrane tridimensionale, pot fi definite urm ătoarele zone principale: í Z1 (în exteriorul cl ădirii); í Z2 (în interiorul cl ădirii). Nu este necesar s ă se defineasc ă úi alte zone, având în vedere c ă: – ambele sisteme interioare (de alimentare cu energie electric ă úi de telecomunica Ġie) sunt în zona Z 2; – pierderile L sunt considerate ca fiind constante în zona Z 2. Dacă nu sunt persoane în afara cl ădirii, riscul R1 pentru zona Z 1 poate fi neglijat úi evaluarea riscului trebuie să fie realizat numai pentru zona Z 2. 436 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 435 6.9 - 3 Caracteristicile zonei Z 2 sunt indicate în tabelul A6.9.3. Conform evalu ării proiectantului sistemului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului, se estimeaz ă valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor pe an referitoare la riscul R1 (a se vedea tabelul A6.3.1). Tabelul A6.9.3 Caracteristicile zonei Z 2 (în interiorul cl ădirii) Parametru Comentariu Simbol Valoare Referin Ġă Tipul suprafe Ġei planúeului Lemn ru 10–5 Tabelul A6.3.2 Risc de incendiu Slab rf 10–3 Tabelul A6.3.4 Pericol special F ără hz 1 Tabelul A6.3.5 ProtecĠie împotriva incendiului F ără rp 1 Tabelul A6.3.3 Ecran spa Ġial Fără KS2 1 RelaĠia A6.2.3 ReĠele interioare de alimentare cu energie electric ă Da Conectate la linia de alimentare cu energie electric ă la JT – Sisteme de telecomunica Ġii interioare Da Conectate la linia de telecomunica Ġie– Pierderi prin tensiuni de atingere úi de pas Da Lt 10–4 Tabelul A6.3.1 Pierderi prin avarii fizice Da Lf 10–1 Tabelul A6.3.1 Calculul m ărimilor corespunz ătoare Calculele suprafe Ġelor echivalente de expunere sunt indicate în tabelul A6.9.4. Calculul num ărului previzibil de evenimente periculoase este indicat în tabelul A6.9.5. Tabelul A6.9.4 SuprafeĠe de expunere echivalente pentru structur ă úi linii Simbol al suprafeĠei ReferinĠă pentru ecuaĠie/tabel EcuaĠie pentru suprafa Ġa echivalent ă de expunereDate din tabelul Valoare m2 Ad RelaĠie (A6.1.2) Structură: Ad = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + S u (3 Hb)2] A6.9.1 2,58 u 103 Al(P) Tabelul A6.1.3 Linie de alimentare cu energie electric ă: Al(P) = U u [Lc 3Hb] A6.9.1 A6.9.2 2,2 u 104 Ai(P) Tabelul A6.1.3 Lângă linia de alimentare cu energie electric ă: Al(P) = 25 u U u Lc A6.9.2 5,6 u 105 Al(T) Tabelul A6.1.3 Linie de telecomunica Ġii: Al(T) = 6 Hc u [Lc 3 Hb] A6.9.1 A6.9.2 3,5 u 104 Ai(T) Tabelul A6.1.3 Lângă linia de telecomunica Ġii: Ai(T) = 1 000 × Lc A6.9.2 106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 437 436 6.9 - 4 Tabelul A6.9.5 Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase Simbol al numărului RelaĠia de referinĠă EcuaĠie pentru num ărul de trăsnete Date din tabelul Valoare (1/an) ND (A6.1.4) Pe structur ă: ND = Ng u Ad u Cd u 10–6 A6.9.1 A6.9.4 1,03 u 10–2 NL(P) (A6.1.7) Pe linia de alimentare cu energie electric ă: NL(P) = Ng u Al(P) u Cd(P) u Ct(P) u 10–6 A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4 8,78 u 10–2 Ni(P) (A6.1.8) Lângă linia de alimentare cu energie electric ă: Ni(P) = Ng u Ai(P) u Ct(P) u Ce(P) u 10–6 A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4 2,24 NL(T) (A6.1.7) Pe linia de telecomunica Ġii: NL(T) = Ng u Al(T) u Cd(T) u 10–6 A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4 1,41 u 10–1 Ni(T) (A6.1.8) Lângă linia de telecomunica Ġii: Ni(T) = Ng u Ai(T) u Ce(T) u 10–6 A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4 4 Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protec Ġiei În cazul studiat, ar trebui s ă fie evaluat riscul R1, exprimat de suma urm ătoarelor componente: R1 = RB + RU(LINIE ELECTRIC Ă) + RV (LINIE ELECTRIC Ă) + RU (LINIE DE TELECOMUNICA ğII) + RV (LINIE DE TELECOMUNICA ğII) Componentele de risc implicate úi evaluarea riscului total sunt indicate în tabelul A6.9.6. 438 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 437 6.9 - 5 Tabelul A6.9.6 Componentele de risc implicate úi calculul lor (valori x 10 –5) Simbol al componentei de risc ReferinĠă pentru relaĠie/tabel EcuaĠie pentru componenta cu c ăderea trăsnetului pe Date din tabelul Valoare u(10–5) RB Tabelul 6.12 structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf A6.9.1 A.6.9.3 A.6.9.5 0,103 RU(Linie electrică) Tabelul 6.12 linie de alimentare cu energie electric ă generând supratensiune/supracurent: RU = (NL + NDa) u PU u ru u Lt A6.9.2 A6.9.3 A6.9.5 0,000 009 RV(Linie electrică) Tabelul 6.12 linie de alimentare cu energie electric ă rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV u hz u rp u rf u Lf 0,878 RU(Linie de telecomunica Ġii) Tabelul 6.12 linia telefonic ă generând supratensiune/supracurent: RU = (NL + NDa) u PU u ru u Lt 0,000 014 RV(Linie de telecomunica Ġii) Tabelul 6.12 linia telefonic ă rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) u PV u hz u rp u rf u Lf 1,41 Total R1 Tabelul 6.12 RA + RB + RU(Linie electric ă) + RV(Linie electric ă) + RU(Linie de telecomunica Ġii) + RV(Linie de telecomunica Ġii) A6.9.6 2,39 Concluzii privind evaluarea lui R1 Deoarece R1 = 2,39u10–5 este mai mare decât valoarea acceptabil ă RT = 10 –5, este necesar ă protecĠia structurii împotriva tr ăsnetului. Alegerea m ăsurilor de protec Ġie Compunerea componentelor de risc conduce la: RD = RA + RB + RC = RB = 0,103 u 10–5 RI = RM + RU + RV + RW + RZ = RU + RV # 2,287 u 10–5 RS = RA + RU = RU # 0 RF = RB + RV # 2,39 u 10–5 RO = RM + RC + RW = 0 unde RD este riscul datorit ă căderii trăsnetului pe structur ă (sursă S1); RI riscul datorit ă trăsnetelor care nu cad pe structur ă dar o influen Ġează (sursele: S2, S3 úi S4); RS riscul datorit ă vătămării fiinĠelor vii; RF riscul datorit ă avariilor fizice; RO riscul datorit ă defectării sistemelor interioare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 439 438 6.9 - 6 Această compunere arat ă că riscul pentru structur ă se datoreaz ă în principal avariilor fizice produse de trăsnetele care cad pe liniile racordate. Conform tabelului A6.9.6 principalele contribu Ġii la valoarea riscului sunt date de: –componenta RV (Linie de telecomunica Ġii) (căderea trăsnetului pe linia de telecomunica Ġii) pentru 59 %; –componenta RV (Linie electric ă) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu energie electric ă) pentru 37 %; –componenta RB (căderea trăsnetului pe structur ă) pentru 4 %. Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabil ă, ar trebui luate în considerare m ăsuri de protec Ġie care influen Ġează componenta RV úi componenta RB (a se vedea tabelul A6.9.6). M ăsurile adecvate sunt următoarele: a) instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în cl ădire atât pentru protec Ġia liniilor de alimentare cu energie electric ă cât úi pentru cea a liniilor telefonice. Conform tabelului A6.2.3 această măsură reduce valorile PU úi PV (datorită SPD pe liniile racordate) de la 1 pân ă la 0,03 b) instalarea SPT clasa IV, care, conform tabelelor A6.2.2 úi A6.2.3, reduce valoarea PB de la 1 pân ă la 0,2 úi valorile PU úi PV (datorită prezenĠei SPD pe liniile racordate) de la 1 pân ă la 0,03. Prin introducerea acestor valori în rela Ġiile din tabelul A6.9.6 sunt ob Ġinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7. Tabelul A6.9.7 Valori ale componentelor de risc relevante pentru riscul R1 (valori u 10–5) pentru cazurile considerate Componente de risc Valori u 10–5 Caz a) Caz b) RA 0 0 RB 0,103 0,020 6 RU (Linie electric ă) # 0 # 0 RV (Linie electric ă) 0,026 3 0,026 3 RU (Linie de telecomunica Ġii) # 0 # 0 RV (Linie de telecomunica Ġii) 0,042 3 0,042 3 TOTAL 0,171 6 0,089 2 SoluĠia ce va fi adoptat ă depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice úi economice. II. Clădire de birouri Al doilea studiu de caz consider ă o clădire de birouri pentru care trebuie evaluat ă necesitatea protecĠiei. În acest scop, riscul R1 al pierderii de vie Ġi omeneúti (componentele lui R1 conform tabelului 6.6) trebuie să fie determinat úi comparat cu valoarea acceptabil ă RT = 10–5 (conform tabelului 6.13). Sunt selectate m ăsurile de protec Ġie pentru reducerea unui astfel de risc. Deoarece decizia este luat ă de proprietar, costul eficien Ġei măsurilor adoptate nu se mai evalueaz ă. 440 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 439 6.9 - 7 Date úi caracteristici importante Se utilizeaz ă următoarele date úi caracteristici: 1) clădire úi împrejurimile sale, prezentate în tabelul A6.9.8; 2) reĠeaua electric ă interioară úi linia aferent ă de alimentare cu energie electric ă care pătrunde în structură, prezentate în tabelul A6.9.9; 3) sistemele electronice interioare úi linia aferent ă de telecomunica Ġii care pătrunde în structur ă, prezentate în tabelul in A6.9.10. Tabelul A6.9.8 Date caracteristice ale structurii Parametru Comentariu Simbol Valoare Dimensiuni (m) – Lb u Wb u Hb 40 × 20 u 25 Factor de amplasare Izolat ă Cd 1 SPT F ără PB 1 Ecran la frontiera structurii F ără KS1 1 Ecran în interiorul structurii F ără KS2 1 Densitate de tr ăsnete 1/km 2/an Ng 4 Persoane prezente în structur ă În afara úi în interiorul structurii nt 200 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 441 440 6.9 - 8 Tabelul A6.9.9 Caracteristicile re Ġelei interioare de alimentare cu energie electric ă úi ale liniei electrice de alimentare care p ătrunde în structur ă Parametru Comentariu Simbol Valoare Lungime (m) Lc 200 ÎnălĠime (m) Aerian Hc 6 Transformator ÎT/JT Nu Ct 1 Factor de amplasare a liniei Izolat ă Cd 1 Factor de mediu al liniei Rural Ce 1 Ecranul liniei F ără PLD 1 PLI 0,4 Măsuri de protec Ġie luate la instalarea cablurilor F ără KS3 1 Tensiune de Ġinere a echipamentului Uw Uw = 2,5 kV K S4 0,6 ProtecĠie cu SPD coordonate F ără PSPD 1 Extremitatea “a” a liniei, dimensiunile structurii (m) Fără La u Wa u Ha – Tabelul A6.9.10 Caracteristicile sistemului de telecomunica Ġii interior úi ale liniei racordate Parametru Comentariu Simbol Valoare Rezistivitatea solului :m U 250 Lungime (m) – Lc 1 000 ÎnălĠime (m) Îngropat – – Factor de amplasare a liniei Izolat ă Cd 1 Factor de mediu al liniei Rural Ce 1 Ecranul liniei Fără PLD 1 PLI 1 Măsuri de protec Ġie la instalarea cablurilor F ără KS3 1 Tensiune de Ġinere a echipamentului Uw Uw = 1,5 kV KS4 1 ProtecĠie cu SPD coordonate F ără PSPD 1 Extremitatea “a” a liniei, dimensiunile structurii (m) Fără (La u Wa u Ha) – 442 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 441 6.9 - 9 Definirea zonelor din cl ădirea de birouri úi caracteristicile acestora ğinând seama de urm ătoarele elemente – tipul suprafe Ġei solului este diferit în zona de intrare, în gr ădină úi în interiorul structurii, – structura úi arhiva sunt compartimente rezistente la foc, – nu exist ă un ecran tridimensional, – pierderile L din centrul informatic sunt mai mici decât cele din birouri, următoarele zone principale pot fi definite: Z1 zona de intrare în cl ădire; Z2 grădina; Z3 arhiva – este separat ă într-un compartiment rezistent la foc; Z4 birourile; Z5 centru informatic. Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelul A6.9.11 pentru zona Z 1, în tabelul A6.9.12 pentru zona Z2, în tabelul A6.9.13 pentru zona Z 3, în tabelul A6.9.14 pentru zona Z 4 úi în tabelul A6.9.15 pentru zona Z 5. În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protec Ġie împotriva tr ăsnetului, valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1) Lt = 10 –2 în exteriorul structurii, Lt = 10 –4 în interiorul structurii, Lf = 10–2, au fost reduse, pentru fiecare zon ă, luând în considerare num ărul de persoane poten Ġial în pericol aflate în zona structurii raportat la num ărul de persoane prezent în structur ă. Tabelul A6.9.11 Caracteristicile zonei Z 1 (zona de intrare în cl ădire) Parametru Comentariu Simbol Valoare Tipul suprafe Ġei solului Marmură ra 10–3 ProtecĠie împotriva úocurilor electrice Fără PA 1 Pierdere datorit ă tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 2 u 10–4 Persoane poten Ġial în pericol aflate în zon ă 4 Tabelul A6.9.12 Caracteristicile zonei Z 2 (grădină) Parametru Comentariu Simbol Valoare Tipul suprafe Ġei solului Iarb ă ra 10–2 ProtecĠie împotriva úocurilor electrice Gard PA 0 Pierdere datorit ă tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 10–4 Persoane poten Ġial în pericol aflate în zon ă 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 443 442 6.9 - 10 Tabelul A6.9.13 Caracteristicile zonei Z 3 (arhivă) Parametru Comentariu Simbol Valoare Tipul suprafe Ġei planúeului Linoleum ru 10–5 Risc de incendiu Ridicat rf 10–1 Pericol special Panic ă redusă hz 2 ProtecĠie împotriva incendiului F ără rp 1 Ecran tridimensional F ără KS2 1 ReĠele interioare de alimentare cu energie electric ă Da Conectate la linia de alimentare cu energie electric ă la JT – Sisteme interioare de telefonie Da Conectate la linia de telecomunica Ġii – Pierdere datorit ă tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 10–5 Pierdere datorit ă avariilor fizice Da Lf 10–3 Persoane poten Ġial în pericol în zon ă 20 Tabelul A6.9.14 Caracteristicile zonei Z 4 (birouri) Parametru Comentariu Simbol Valoare Tipul suprafe Ġei planúeului Linoleum ru 10–5 Risc de incendiu Redus rf 10–3 Pericol special Panică redusă hz 2 ProtecĠie împotriva incendiului Fără rp 1 Ecran tridimensional Fără KS2 1 ReĠele interioare de alimentare cu energie electric ă Da Conectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT – Sisteme interioare de telefonie Da Conectate la linia de telecomunica Ġii – Pierdere datorit ă tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 8 u 10–5 Pierdere datorit ă avariilor fizice Da Lf 8 u 10–3 Persoane poten Ġial în pericol aflate în zon ă 160 Tabelul A6.9.15 Caracteristicile zonei Z 5 (centru informatic) Parametru Comentariu Simbol Valoare Tipul suprafe Ġei planúeului Linoleum ru 10–5 Risc de incendiu Redus rf 10–3 Pericol special Panic ă redusă hz 2 ProtecĠie împotriva incendiului F ără rp 1 Ecran tridimensional F ără KS2 1 ReĠele interioare de alimentare cu energie electric ă Da Conectate la linia de alimentare cu energie electric ă la JT – Sisteme interioare de telefonie Da Conectate la linia de telecomunica Ġii – Pierdere datorit ă tensiunilor de atingere úi de pas Da Lt 7 u 10–6 Pierdere datorit ă avariilor fizice Da Lf 7 u 10–4 Persoane poten Ġial în pericol aflate în zon ă 14 444 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 443 6.9 - 11 Calculul m ărimilor corespunz ătoare Rezultatul calculelor pentru suprafe Ġele echivalente de expunere sunt prezentate în tabelul A6.9.16, rezultatul calculelor pentru num ărul probabil de evenimente periculoase sunt indicate în tabelul A6.9.17 úi evaluarea pierderilor anuale probabile sunt indicate în tabelul A6.9.18. Tabelul A6.9.16 SuprafeĠe echivalente de expunere ale structurii úi ale liniilor Simbol Valoare m2 Ad 2,7 u 104 Al (Energie electric ă) 4,5 u 103 Ai (Energie electric ă) 2 u 105 Al (Telecomunica Ġii) 1,45 u 104 Ai (Telecomunica Ġii) 3,9 u 105 Tabelul A6.9.17 Numărul anual previzibil de evenimente periculoase Simbol Valoare (1/an) ND 1,1 u 10–1 NL (Energie electric ă) 1,81 u 10–2 Ni (Energie electric ă) 8 u 10–1 NL (Telecomunica Ġii) 5,9 u 10–2 Ni (Telecomunica Ġii) 1,581 Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protec Ġiei Componentele de risc implicate pentru fiecare zon ă úi evaluarea riscului total sunt indicate în tabelul A6.9.18. Tabelul A6.9.18 Risc R1- Valori ale componentelor de risc în func Ġie de zone (valori u 10–5) Simbol Z1 Z2 Z 3 Z 4 Z 5 Structură Zonă de intrare Grădină Arhiv ă Birouri Centru informatic RA 0,002 0 0,002 RB 2,21 0,177 0,016 2,403 RU (Linie electric ă) # 0 # 0 # 0 # 0 RV (Linie electric ă) 0,362 0,029 0,002 0,393 RU (Linie de telecomunica Ġii) # 0 # 0 # 0 # 0 RV (Linie de telecomunica Ġii 1,18 0,094 0,008 1,282 TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 445 444 6.9 - 12 Concluzie din evaluarea lui R1 Deoarece R1 = 4,08 u 10–5 este mai mare decât valoarea acceptabil ă RT = 10 –5, este necesar ă protecĠia împotriva tr ăsnetului a structurii. Alegerea m ăsurilor de protec Ġie Compunerea componentelor de risc este indicat ă în tabelul A6.9.19. Tabelul A6.9.19 Compunerea componentelor de risc R1 în funcĠie de zone (valori u 10–5) Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură Zonă de intrare Grădină Arhiv ă Birouri Centru informatic RD 0,002 0 2,21 0,177 0,016 2,405 RI 0 0 1,542 0,123 0,01 1,673 TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08 RS 0,002 0 # 0 # 0 # 0 0,002 RF 0 0 3,752 0,3 0,026 4,312 RO 0 0 0 0 # 0 0 TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08 unde: RD = RA + RB + RC RI = RM + RU + RV + RW + RZ RS = RA + RU RF = RB + RV RO = RM + RC + RW úi RD este riscul datorit ă căderii trăsnetelor pe structur ă (sursă S1); RI riscul datorat tr ăsnetelor care nu cad pe structur ă, dar o influen Ġează (surse: S2, S3 úi S4); RS riscul datorit ă vătămării fiinĠelor vii; RF riscul datorit ă avariilor fizice; RO riscul datorit ă defectării sistemelor interioare. Această compunere arat ă că riscul pentru structur ă este în principal datorit ă avariilor fizice în zona Z 3 cauzate de tr ăsnetele care cad pe structur ă sau pe liniile racordate; riscul de incendiu (avarie fizic ă) în zona Z 3 este 92 % din riscul total. Conform tabelului A6.9.18, principalele contribu Ġii la valoarea riscului R1 în zona Z 3 sunt date de: –componenta RB (căderea trăsnetului pe structur ă) pentru 54 %; 446 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 445 6.9 - 13 –componenta RV (Linie electric ă) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu energie electric ă) pentru § 9 %; –componenta RV (linie de telecomunica Ġii) (căderea trăsnetului pe linia de telecomunica Ġii) pentru # 29 %. Pentru a reduce riscul la o valoare acceptabil ă pot fi adoptate m ăsurile de protec Ġie următoare: a) protejarea cl ădirii cu SPT clasa IV conform cu prescrip ܊iile din SR EN 62305-3 pentru a reduce componenta RB. Acest SPT nu are caracteristicile unui ecran tridimensional tip gril ă. Parametrii din tabelele A6.9.8, A6.9.9, úi A6.9.10 se schimb ă după cum urmeaz ă: PB = 0,2; PU = PV 0,03 (datorit ă SPD pe liniile racordate). b) instalarea în arhiv ă (zona Z 3) a unui sistem automat de stingere (sau detectare) a incendiului, pentru a reduce componentele RB úi RV în această zonă úi SPD cu NPT IV în punctul de racordare la clădire atât a liniilor de alimentare cu energie electric ă cât úi a liniilor de telecomunica Ġii. Parametrii din tabelele A6.9.9, A6.9.10 úi A6.9.13 se schimb ă după cum urmeaz ă: rp = 0,2 numai pentru zona Z 3; PU = PV = 0,03 (datorit ă SPD pe liniile racordate). Valorile riscului pentru fiecare zon ă sunt indicate în tabelul A6.9.20. Tabelul A6.9.20 Valorile riscului R1 în funcĠie de solu Ġia aleasă (valori u 10–5) Z 1 Z2 Z 3 Z 4 Z 5 TOTAL SoluĠia a) 0,002 0 0,488 0,039 0,003 0,532 SoluĠia b) 0,002 0 0,451 0,18 0,015 8 0,649 Ambele solu Ġii reduc riscul sub valoarea acceptabil ă.SoluĠia care se va adopta va depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice úi cele economice. III. Spital Studiul de caz care urmeaz ă, cuprinde instala Ġiile unui spital tipic, cu un bloc operator úi cu o unitate de terapie intensiv ă. Pierderile de vie Ġi omeneúti (L1) úi pierderile economice (L4) sunt componentele caracteristice acestui tip de structur ă. Este necesar s ă se evalueze necesitatea protec Ġiei úi impactul economic al m ăsurilor de protecĠie, astfel încât urmeaz ă să fie evaluate riscurile R1 úi R4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 447 446 6.9 - 14 Date úi caracteristici importante Date úi caracteristici ale: 1) clădirii úi ale împrejurimilor sale sunt indicate în tabelul A6.9.21; 2) reĠelei electrice interioare úi ale liniei aferente de alimentare cu energie electric ă l a Î T c a r e pătrunde în structur ă sunt indicate în tabelul A6.9.22; 3) sistemelor electronice interioare úi ale liniei aferente de telecomunica Ġii care p ătrunde în structur ă sunt indicate în tabelul A6.9.23. Tabelul A6.9.21 Date caracteristice ale structurii Parametru Comentariu Simbol Valoare Dimensiuni (m) – Lb u Wb u Hb 50 u 150 u 10 Factor de amplasare Izolat Cd 1 SPT F ără PB 1 Ecran la frontiera structurii F ără KS1 1 Ecran în interiorul structurii F ără KS2 1 Densitate de tr ăsnete 1/km 2/an Ng 4 Persoane prezente în cl ădire În interiorul úi în exteriorul structurii nt 1 000 Tabelul A6.9.22 Caracteristicile re Ġelei interioare de alimentare cu energie electric ă úi ale liniei electrice aferente care pătrunde în structur ă Parametru Comentariu Simbol Valoare Rezistivitate a solului :m U 200 Lungime (m) – Lc 500 ÎnălĠime (m) Îngropat ă –– Transformator ÎT/JT La intrare în cl ădire Ct 0,2 Factor de amplasare a liniei Înconjurat ă de obiecte mici Cd 0,5 Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5 Ecranul liniei: conectat la bara de echipoten Ġializare úi echipamentul conectat la aceeaúi bară RS d1 (:/km) PLD 0,2 PLI 0,008 Măsuri luate la instalarea cablurilor interioare Cablu neecranat – M ăsuri uzuale privind traseele pentru evitarea buclelor mari KS3 0,2 Tensiune de Ġinere a echipamentului Uw Uw = 2,5 kV KS4 0,6 ProtecĠie cu SPD coordonate F ără PSPD 1 Extremitate “a” a liniei, dimensiunile structurii (m) Fără La u Wa uHa – 448 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 447 6.9 - 15 Tabelul A6.9.23 Caracteristici ale sistemului interior de telecomunica Ġii úi ale liniei aferente care p ătrunde în structură Parametru Comentariu Simbol Valoare Rezistivitate a solului :m U 200 Lungime (m) – Lc 300 ÎnălĠime (m) Îngropat ă –– Factor de amplasare a liniei Înconjurat de obiecte mici Cd 0,5 Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5 Ecranul liniei: conectat la bara de echipoten Ġializare úi echipamentul conectat la aceeaúi bară 1
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Simonmihaiattila@yahoo.ro 266 Normativ I7 2011 Text (ID: 700467)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
