SiguranŃa pasivă a autovehiculelor [603093]

m
mADRIANmȘOICAm
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
SiguranŃa pasivă a autovehiculelor
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
EDITURAmUNIVERSITĂłIIm TRANSILVANIA mdinmBRAȘOVm
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
PrefaŃă.
.
.
.
.
Structura. caroseriei. împreună. cu. elementele. de. sigu ranŃă. ale. pasagerilor. și. pietonilor. sunt.
elemente.esenŃiale.care.definesc.stilul,.'personali tatea",.potenŃialul.de.securitate.ca.și.(întrĂo.mar e.
măsură).dinamicitatea.și.cota.de.piaŃă.ale.unui.anu mit.model.de.autovehicul. .Cursul.este.structurat.
pe.10.capitole. .
.
.
În.capitolul.1,.intitulat."SIGURANłA.PASIVĂ.A.AUTOV EHICULELOR".autorul.face.o.
prezentare.generală.a..noŃiunilor.și.evoluŃiei.sigu ranŃei.pasive.a.autovehiculelor..Sunt.trecute.în.
revistă.principalele.regulamente.internaŃionale.de. încercare.la.crash.frontal.și.lateral.a.
autovehiculelor.
.
Capitolul.2.„.CADRELE.ȘI.CAROSERIILE.AUTOVEHICULELO R”.face.o.prezentare.
exhaustivă.a.soluŃiilor.constructive.pentru.structu rile.de.rezistenŃă.și.a.caroseriilor.
autovehiculelor…
.
Capitolul.3,.denumit."ELEMENTE.PRIVIND.PROIECTAREA. ȘI.CALCULUL.
CAROSERIILOR".evaluează.algoritmul.frecvent.utiliza t.pentru.verificarea.și.modelarea.
comportamentului.unei.noi.caroserii,.pornind.de.la. scenariile.posibile.de.impact,.înregistrarea.și.
evaluarea.deformaŃiilor,.continuând.cu.elemente.spe cifice.utilizate.pentru.absorbŃia.și.disiparea.
energiei.de.impact.și.cu.modul.în.care.se.reflectă. toate.acestea.în.procesul.de.proiectare..
.
Capitolul.4,.denumit."DETERMINAREA.MĂRIMILOR.CINEMA TICE.ALE.COLIZIUNII.
PRIN.COMBINAREA.LEGILOR.DE.CONSERVARE.A.IMPULSULUI. ȘI.A.ENERGIEI".
prezintă.metode.utilizate.în.expertiza.accidentelor .rutiere.pentru.verificarea.și.modelarea.
dinamicii.impactului.și.determinarea.unor.parametri i.specifici.în.cazul.coliziunilor.centrate.
dintre.autovehicule..
.
Capitolul. 5. numit. „SISTEME. DE. PROTEJARE. A. VIEłII. PA SAGERILOR. UNUI.
AUTOVEHICUL.. PRINCIPII”,. pune. în. evidenŃă. principii le. care. au. stat. la. dezvoltarea.
sistemelor. de. reŃinere. a. pasagerilor,. analizează. pe . scurt. imperfecŃiunile. sistemelor.existente. și.
prezintă.ameliorările.care.au.fost.aduse.sistemelor .de.reŃinere.a.pasagerilor..În.ultimul.subcapitol.
sunt.prezentate.date.statistice.privind.eficienŃa.s istemului.airbag..
.
În. capitolul. 6. „SUBANSAMBLELE. SISTEMELOR. DE. REłINER E. ȘI. PROTECłIE. A.
PASAGERILOR”. sunt. prezentate. principalele. sisteme. d e. protecŃie. a. ocupanŃilor. unui.
autovehicul,.centura.de.siguranŃă.și.airbagul..Sunt .prezentate.etapele.care.trebuiesc.urmărite.de.
fabricanŃii. de. centuri. de. siguranŃă,. pentru. concepe rea. de. produse. care. să. fie. conforme. cu.
regulamentele.în.vigoare..ÎntrĂo.prezentare.exhaust ivă,.bogat.completată.de.scheme.și.imagini.
sunt. prezentate:. mecanismul. retractor. cu. blocare. me canică. și. electrică,. mecanismul. de.
pretensionare.a.centurii.de.siguranŃă,.mecanismul.l imitator.de.efort.și.modalităŃile.de.ancorare.a.
centurilor. de. siguranŃă. în. autovehicul.. Sunt. prezen tate. de. asemenea. noŃinile. de. bază. privind.
sistemul.airbag,.tipuri.de.airbag.existente,.un.mod el.de.calcul.pentru.cantitatea.de.combustibil.

utilizat.la.umflarea,.rolul.unităŃii.electronice.de .declanșare.a.sistemului.airbag..De.asemenea.sunt.
prezentate. câteva. reguli. minimale. care. trebuiesc. re spectate. atunci. când. ne. aflăm. întrĂun.
autovehicul.echipat.cu.sisteme.airbag,.precum.și.ef ectele.nefaste.a.nerespectării.acestora..
.
Capitolul. 7. . „CERCETĂRI. PRIVIND. SIGURANłA. PASIVĂ. A. PIETONILOR” abordează,.
pentru.început.o.descriere.a.factorilor.care.influe nŃează.comportamentul.pietonilor.în.situaŃiile.de.
trafic. rutier. existente.. Creșterea. numărului. de. aut ovehicule. atrage. după. sine. mărirea.
probabilităŃii.de.apariŃie.a.accidentelor.rutiere.î n.care.sunt.implicaŃi.pietonii..Sunt.abordate.două.
metode.de.calcul.a.cheltuielilor.necesare.pentru.fi ecare.pieton.accidentat..Din.analize.se.observă.
că. uneori. este. mai. ușor. să. se. modifice. infrastructu ra. rutieră,. decât. să. se. cheltuiască. sume.
importante.pentru.spitalizarea.și.tratamentul.post. convalescenŃă.al.victimelor..În.continuare.sunt.
defalcate. pe. regiuni. importante. ale. corpului. uman. c ercetările. efectuate. privind. vătămarea.
capului,. a. toracelui. respectiv. a. membrelor. inferioa re.. Sunt. explicate. cinematica. și. dinamica.
capului. unui. pieton,. simularea. impactului. capului,. modul. de. evaluare. a. traumelor. și. sunt.
formulate.unele.considerente.privind.modalităŃile.d e.reducere.a.vătămărilor.suferite.de.pietoni..
În. ceea. ce. privește. vătămarea. toracelui. sĂau. prezen tat. modalităŃi. de. încercare. a. rezistenŃei.
toracelui,. limitele. de. rezistenŃă. ale. acestuia. și. s Ăau. prezentat. modele. matematice. ale. toracelui.
propuse.de.diferiŃi.cercetători..Membrele.inferioar e,.deși.nu.suferă.leziuni.fatale.sunt.abordate.
deoarece. costurile. sociale. și. dizabilităŃile. fizice . pe. care. le. provoacă. necesită. măsuri. speciale.
privind. arhitectura. frontală. a. viitoarelor. autovehi cule.. Sunt. simulate. impacturi. la. nivelul.
piciorului.și.analizaŃi.factorii.geometrici.ai.auto vehiculelor,.care.provoacă.vătămări,.sunt.propuse.
diverse. metode. de. reducere. a. urmărilor. unui. acciden t. rutier.. De. asemenea. sunt. prezentate.
modele.fizice.ale.membrelor.inferiore..
.
În. capitolul. 8,. „MODELE. MATEMATICE. ALE. PIETONULUI”, . sunt. propuse. variante. de.
modelare.a.corpului.uman,.pentru.pietoni,.pornind.d e.la.cel.monomasă..Sunt.descrise.ecuaŃiile.
mișcare. ale. pietonului. sub. acŃiunea. forŃelor. și. mom entelor. date. de. autovehicul. în. urma.
impactului..În.urma.rezolvării.ecuaŃiilor.rezultă.t raiectoriile.diferitelor.puncte.ale.corpului.uman.
în.faza.de.impact.primar.cu.autovehiculul,.de.la.pr imul.contact,.până.la.impactul.cu.parbrizul.și.
capota..
.
În.capitolul.9,.CERCETĂRI.EXPERIMENTALE.PRIVIND.COL IZIUNEA.AUTOTURISM.–.
MANECHIN. PIETON,. sunt. descrise. procedurile. de. reali zare. a. unei. încercări. experimentale.
privind.coliziunea.dintre.autoturisme.și.pietoni. .Pentru.definirea.încercărilor.sĂau.considerat.ca.
reprezentative.pentru.cazul.accidentelor.pieton.–.a utomobil.următoarele.două.situaŃii:.
/head2right Pieton.în.poziŃie.laterală.(traversând.strada),.aut omobil.frânând;.
/head2right Pieton.în.poziŃie.cu.faŃa.spre.autoturism..
Sunt. descrise. etapele. de. instrumentare. a. manechinul ui. pieton,. pregătirea. autoturismului,.
aparatura. de. achiziŃii. de. date. și. de. determinare. a. vitezei. autoturismului,. camerele. de. filmare.
rapidă,.și.instalaŃia.de.tracŃiune.a.autovehicululu i..În.ultima.parte.a.capitolului.sunt.prezentate.
modurile.de.interpretare.a.diagramelor.obŃinute.în. urma.impactului.și.coroborarea.acestor.date.cu.
înregistrările.grafice.obŃinute.cu.camerele.de.mare .viteză..
.
Ultimul. capitol,. NORMATIVE. ȘI. REGULAMENTE. ÎN. VIGOAR E. PRIVIND. SIGURANłA.
PASIVĂ. A. AUTOVEHICULELOR,. descrie. etape. din. procesu l. de. încercare. și. omologare. a.
autovehiculelor.privind.siguranŃa.pasivă.a.ocupanŃi lor.acestuia..
.
Lucrarea.este. valoroasă. atât.sub.aspectul.conŃinutu lui.cât.și.prin.forma.de.elaborare,.problemele.
tratate. fiind. susŃinute. de. un. bogat. material. grafic ,. sub. formă. de. figuri,. table,. ecuaŃii,. riguros. și. c lar.
prezentate..
În.elaborarea.cursului.au.fost.valorificate.o.serie .de.lucrări.din.literatura.de.specialitate..străină .și.
autohtonă. precum. și. contribuŃiile. personale. ale. aut orului,. cursul. analizat. punând. în. evidenŃă. calităŃi le.

didactice.și.de.cercetător.ale.autorilor..Au.fost.p use.în.valoare.o.serie.de.preocupări.didactice.și.ș tiinŃifice.
acumulate.deĂa.lungul.activităŃii.desfășurate..
Cursul. se. adresează. în. egală. măsură. studenŃilor. din . învăŃământul. superior. tehnic,. care. studiază.
această.disciplină,.ca.și.tuturor.celor.interesaŃi. de.ingineria.mecanică..
.
.
Brașov..
.
.
. . . . . . . .
.
. . . . . . . Prof.dr.ing..Nicolae.ISPAS.

.
.
1..
1mSIGURANłA PASIVĂ A AUTOVEHICULELOR
1.1 GeneralităŃi
SiguranŃajcirculaŃieijșijautomobiluljaujfostjmultjt impjdoijpartenerijdificiljdejîmpăcat.jÎnj
perioadaj copilărieij automobilului,j proiectanŃiij șij ingineriij auj acordatj oj atenŃiej redusăj
pericolelorj apărutej odatăj cuj nouaj “aventură”.j Siste melej dej direcŃie,j frânarej șij
suspensiej auj evoluat,j devenindj eficace,j darj acestej progresej s3auj datoratj nevoiij dej
îmbunătăŃirej aj nouluij șij revoluŃionaruluij mijlocj de j transport,j fărăj aj sej Ńinej contj dej
vreunjprincipiujdejsiguranŃăjînjadevăratuljsensjalj cuvântului.j
SiguranŃajpasivăjpoatejfijdefinităjprinjreducereajc onsecinŃelorjaccidentelor,jșijpoatejfij
împărŃităjîn:j
• SiguranŃaj exterioară,j acestj termenj acoperindj toatej măsurilej dej reducerej aj
severităŃiij vătămărilorj înj cazulj coliziuniij dintrej autovehiculej șij pietoni,j bicicliștij sauj
motocicliști.j Factoriij carej influenŃeazăj siguranŃaj exterioarăj suntj formaj
autovehicululuijșijcomportamentuljlajdeformarejajca roseriei;j
• SiguranŃajinterioară,jprinjaceastajurmărindu3sejmin imizareajforŃelorjșijacceleraŃiilorj
carejacŃioneazăjasuprajocupanŃilorjunuijautovehicul jînjeventualitateajunuijaccident.jj
DintrejfactoriijcarejinfluenŃeazăjsiguranŃajinterio arăjsejpotjaminti:j
• Deformareajcaroserieijautovehiculului;j
• SistemelejdejreŃinerejajpasagerilorjșijbagajelor;j
• Interioruljautovehiculului,jprinjzonelejposibiljdeja jfijlovitejdejpasageri;j
• SistemuljdejdirecŃie;j
• Moduljdejfixarejajparbrizului;j
• ProtecŃiajîmpotrivajincendiilor;j
• Penetrareajprinjparbrizjajdiferitelorjcomponentejdi njconstrucŃiajautovehiculului.j
Înjanulj1930jstatisticilejprivindjvictimelej“armeij mortale”jeraujindiscutabiljnefavorabile.j
Număruljvictimelorjlaj100.000jdejmilejparcursejdeja utomobilejajajunsjînjUSAjlaj15,6j

.
.
2.persoanejînjcomparaŃiejcuj3,5jînjanulj1980jșij1,8jî njprezent.jCifrelejsuntjîntr3ojcontinuăj
scădere,jdarjarjtrebuijsăjfiejmultjmaijmicijpentruj cajsocietateajsăjpriveascăjtransportulj
rutierjcajfiindjsigur.j
CeljmaijbunjșijsigurjmodjdejajsupravieŃuijunuijacci dentjestejdejajnu3ljavea.jCujtoatejcăj
pregătireajșijinstruireajconducătoruluijautojsuntjc elejmaijieftinejșijidealejcăijdejcreșterej
ajsiguranŃeijrutierejefective,jdinjpăcatejnicijunaj dintrejelejnujestejcujadevăratjeficacejșij
obiectivuljdejcrearejajunuijmediujrutierjmaijsigurj ajrevenitjtehnologiei.j
OjprimăjsoluŃiejestejaceeajdejajproiectajautovehicu lejșijinfrastructurijrutierejcarejsuntj
suficientj dej competitivej înj sensulj preveniriij apari Ńieij unuij accident.j Pericolelej suntj
evitatejprinjutilizareajuneijîntregijgamejdejtehnol ogii,jdejlajfrânareajABSjșijanvelopelej
radialej(înjcursjdejdezvoltarejfrânareajautomatăjpe ntrujevitareajobstacolelor)jpânăjlaj
diversejmaterialejpentrujînvelișuljasfalticjșijcont roluljcomputerizatjaljtraficuluijurban.j
Aj douaj soluŃiej estej dej aj construij autovehiculej care j săj protejezej ocupanŃiij înj cazj dej
accidente.j Aceastăj soluŃiej defineștej conceptulj dej S ecuritatej Pasivăj oferităj dej
autoturismjpasagerilorjînjcazjdejaccident.j
Celej douăj aspectej alej siguranŃeij rutierej coexistă,j fiindj complementarej unulj celuilalt,j
rămânândj totușij independentej unulj dej celălalt.j Astă zi,j companiilej producătoarej dej
autovehiculej sej confruntăj cuj reglementărij legislati vej totj maij strictej înj privinŃaj
numeroaselorj aspectej alej siguranŃeij pasivej aj autove hiculelor.j SiguranŃaj pasagerilorj
unuijautovehiculjșijajpietonilorjajcondusjlajnecesi tateajînŃelegeriijefectelorjaccidentuluij
asuprajoamenilor,jfiinŃejcomplexejînjîntreguljlor,j darjcarejsejsubdividjînjbărbaŃi,jfemeij
șijcopii,javândjdiferitejcaracteristicijbiologicejș ijfizice.jDinjdatelejstatisticejrezultăjcăjunj
procentj dej pestej 60%j dinj totalulj accidentelorj îlj re prezintăj coliziunilej frontale.j Oj
clasificarej aj tipurilorj dej teste,j reglementatej legi slativ,j estej prezentatăj înj tabelulj 1.1.j
ColiziunilejlateralejdeŃinjunjprocentjdej30%jdinjto taluljnumăruluijdejaccidente.jPestej
26%j dinj totalulj deceselorj înj urmaj accidentelorj ruti erej șij pestej 17%j dinj totalulj
vătămărilorjgravejaujlocjînjcazuljcoliziunilorjlate rale.jOjclasificarejajtestelorjdejcoliziunej
lateralăj laj carej suntj supusej autovehiculelej înj labo ratoarelej dej securitatej pasivăj suntj
prezentatejînjtabelulj1.2.j
Începândj cuj aniij 1930,j proiectanŃiij dej autovehicule j auj începutj săj acordej atenŃiej
produceriij unorj autovehiculej capabilej săj asigurej oj protecŃiej maij bunăj pasagerilorj înj
cazuljaccidentelor.jAbiajdupăjaljdoileajrăzboijmond ialjcursajpentrujSecuritateajPasivăjaj

.
.
3.începutj săj intrej înj atenŃiaj constructorilorj dej auto mobile.j Întrej 1953j șij 1955j
Laboratoarelej Aeronauticej Cornellj auj realizatj studi ij detaliatej alej accidentelorj auto.j
Fizicienii,j doctoriij șij ingineriij auj lucratj împreun ă,j înregistrândj șij analizândj cauzelej șij
efectelejvătămărilorjprovocatejînjaccidente.j
Ajdevenitjclarjcăjimpactuljcujvolanuljșijplanșajdej bordjsuntjcauzelejceljmaijfrecventj
întâlnitej înj cazulj vătămărilorj grave,j iarj ejectarea j dinj vehiculj oj cauzaj majorăj aj
deceselor.jÎnjprezentjîmbinareajștiinŃelorjmedicale jcujingineriajajcondusjlajproiectarea,j
dezvoltareaj șij producereaj dej interioarej șij structur ij dej autovehiculej carej oferăj oj
protecŃiejdeosebităjocupanŃilorjhabitaclului.j
GeneraljMotors,jcajșijaltejcompaniijdinjSUAjșijEuro pa,jaujrealizatjimportanŃajstudiuluij
aprofundatj înj domeniulj siguranŃeij pasivej aj automobi luluij și,j întrej 1956j șij 1958,j
departamentelejdejcercetarejînjdomeniuljinginerieij autojaujiniŃiatjșijdezvoltatjprogramej
carejs3aujconcentratjasuprajproiectăriijunuijinteri orjautoj“sigur”.jÎnj1959,js3aujpublicatj
rezultatelej cercetăriij lor,j prezentându3sej unj vehic ulj dej concepŃiej nouă,j cuj multej
elementej dej siguranŃă.j Aproapej 20j dintrej acesteaj su ntj acumj produsej standardizate,j
incluzândjcoloanajdejdirecŃiejdeformabilă,jgeamuril ejdublujsecurizatejșijplanșajdejbordj
dinjmaterialejspongioase.jMultejdintrejacestejeleme ntejaujfostjintrodusejînjproducŃiaj
dej seriej începândj cuj anulj 1960.j Generalj Motorsj aj te statj dej asemeneaj înj 1959j unj
airbagjsubjformajunuijpanoujdejbordjgonflabil.j
Înj 1960j GeneraljMotorsj ajproiectatjprimaj instalaŃie jdejtractarej pentrujautovehiculelej
supusej laj coliziune,j aceastaj fiindj instalatăj laj Cen trulj Medicalj alj UniversităŃiij Wayne.j
Pentrujprimajdatăjcompaniajputeajsimulajșijmăsurajd inamicajșijimpactuljunuijocupantj
alj autovehiculului.j Înj aceaj perioadaj sej derulaj Prog ramulj SpaŃialj Mercuryj șij acestaj aj
furnizatjdatejdesprejsupravieŃuireajomuluijsupusjun orjdeceleraŃiijfoartejmari.jjj

.
.
4… . . . . . . . . . . . . . . . . Tabelul.1..1..
jJaponiaj Regulamentej dej siguranŃăj
japoneze,jArticolulj18jparagrafulj2jUSAjFMVSSj208j EuropajECE/96/79j CanadajCMVSSj208j Aus traliajADRj69/00j
Categoriajdejaplicare;j DatajaplicăriijAutomobilej cuj tipurij diferitej dej
capote.j
Apr.j94j–jcontinuatjcujvehiculejnoij
Ian.j96j–jcapotajdejtipjcomercial;jAutomobile:jSept.j86j–j
Camioanej(>j3.5jt):jSept.j94j3jM1j (≤j 2,5j t):j Nouj tipj oct.j 98j 3,j aplicarejdinjOct.j2003jAutomobile:j Ian.j 98j –j (HICj estej
aplicabiljdupăjseptj98)jCamioane:j Ian.j 98j –j (HIC/j deplasareaj toracej estej aplicabilăj dupăjseptj98)jNouj tipj Iul.j95j 3,jcontinuatjianj 96j–jcujbarierajmobilăj
TipuljcoliziuniijColiziunejfrontalăj
jColiziunejfrontalăj/jColiziunejdecalatăj unghiularjcuj30°j
jColiziunejdecalatăj40%j
jColiziunejfrontalăj
jColiziunejfrontalăj
j
Vitezajdejimpactj 50jkm/hj 30jMPHj(48,3jkm/h)j 56jkm/h j 48jkm/hj 48jkm/hj
Greutateaj autovehicululuijtestatjGreutateajautovehiculjneîncărcatj+j2j manechinej –j supraj –j greutăŃilej așteptatejGreutateajautovehiculjneîncărcatj+j2j manechinej+jgreutateajbagajelorjGreutateajautovehiculjneîncărcatj+j2j manechinejGreutateajautovehiculjneîncărcatj+j2j manechinej+jgreutateajbagajelorjGreutateajautovehiculjneîncărcatj+j2j manechinej+jgreutateajbagajelorj
CondiŃiij dej reŃinerej pentrujcenturijSpecificatej Nespecificatej Specificatej Specificatej S pecificatej
Manechinejutilizatej HybridjIIjsaujHybridjIIIj Hybrid jIIIj HybridjIIIj HybridjIIIj HybridjIIIj
Capj HICj(36jmsec)j<j1000j HICj(36jmsec)j≤j1000jHICj(HPC)j≤j1000j
AcceleraŃiaj≤j80jGjpejojperioadăjdej
3jmsecjAcceleraŃiaj ≤j 80j Gj (Vârfulj valorii)j
Cererij alternativej suntj specificatej pentrujairbagurijinstalatejînjscaunej*HICj(15jmsec)j≤j700jHICj(36jmsec)j≤j1000jÎnj cazj dej necontactj suntj aplicabilej cerinŃejalternativej*HICj(15jmsec)j≤j700j*Extensiajgâtuluij≤j3,3jkNj
Gâtj Nespecificatej(Numaijpentrujtestejpejsanie)jMomentulj dej compresiunej lateralj ≤j 190jNmjMomentulj dej extensiej dinj lateralj ≤j 57jNmjForŃajdejextensiej≤j3,3jkNjÎncărcareajdejcompresiunej≤j4,0jkNjÎncărcareajdejforfecarej≤j3,1jkNjÎncărcareaj≤j3,3jkNj(0jmsec),j2,9jkNj (35jmsec),j1,1jkNj(60jmsec)jForŃajdejforfecarej≤j3,1jkNj(0jmsec),j 1,5j kNj (25335j msec),j 1,1j kNj (45j msec)jMomentulj dej extensiej lateralj ≤j 57j NmjNespecificatej Nespecificatej
Toracej AcceleraŃiaj≤j60jGjAcceleraŃiaj≤j60jGj
Deplasareaj≤j3jinchesj(76,2jmm)jVitezaj laj toracej ≤j 1,0j m/sj (V*Cj –jViscousjCriterion)j
Deplasareaj≤j50jmmjDeplasareaj≤j50jmmj(Autoturisme)jDeplasareaj≤j60jmmj(Camioane)jDeceleraŃiaj≤j60jGjDeplasareaj≤j3jinchesj(76,2jmm)j
Femurj 1000jdaNjsaujmaijpuŃinj 2250jLbsj(1000jdaN)jsa ujmaijpuŃinjÎncărcareaj≤j9,07jkNj(0jmsec),j7,56j kNj(10jmsec)j1000jdaNjsaujmaijpuŃinj 1000jdaNjsaujmaijpuŃinj
Genunchij Nespecificatej NespecificatejAlunecareajsprejînaintejajîncheieturiij
genunchiuluij≤j15jmmjNespecificatej NespecificatejCriteriij dej vătămarej
Gambăj Nespecificatej NespecificatejTCFCj ≤j 8j kNj (Criteriulj dej
performanŃăjaljcompresieijtibiei)jIndexulj tibieij ≤j 1j (=j M/Mc+F/Fc)<j Fcj=j35.9jkNj3jForŃajdejcompresiunej critică;jMcj=j225jNmjj3jMomentuljdej
îndoirejcriticjNespecificatej Nespecificatej

.
.
5.j j j j j j j j j j j j j j j j j Tabelulj1.2j
jJaponiajRegulamentejdejsiguranŃăjjaponeze,jj
Articolulj18jparagrafulj3jUSAjFMVSSj214j EuropajECE/96/27j
Categoriajdejaplicare;j DatajaplicăriijAutomobile,j camioanej (SRPj <j 700j mm);j Nouj tipj
Oct.j98j–jcontinuatjcujvehiculejnoijSept.j2000jAutomobile:jSept.j93j–j10%,jsept.j96j–j100%j
CamioanejSept.j98j3jM1,j N1j (Rj pointj <j 700j mm)j j j Nouj tipj oct.j 98j 3,j aplicarejdinjOct.j2003j
TipuljcoliziuniijColiziunejlateralăjlaj90˚j
jUnghijdej27˚jînclinarejpejsaniejcoliziunejnormalăj
jColiziunejlateralăjlaj90˚j
j
Vitezajdejimpactj 50jkm/hj 33,5jMPHj(54jkm/h)j 50jkm/hj
Greutateaj autovehicululuijtestatjGreutateaj autovehiculj neîncărcatj +j 100j kgj (j 1j manechinjșijinstrumentelejdejtestare)jGreutateajautovehiculjneîncărcatj+j2jmanechinej+j greutateajbagajelorjGreutateaj autovehiculj neîncărcatj +j 100j kgj (j 1j manechinjșijinstrumentelejdejtestare)j
Manechinejutilizatej Eurosidj1j SIDj Eurosidj1j
Capj HICj(HPC)j<j1000j HICj(36jmsec)j<j1000j HICj(HPC) j<j1000j
ToracejRDCj<j42jmmjjCriteriuljdejperformanŃăjaljdeplasăriijtoraceluijTTIj<j85jGj(Automobilej4D)jTTIj<j90jGj(Automobilej2D)jTTIj<j85jGj(autocamioane)jVietzaj laj toracej ≤j 1,0j m/sj (V*Cj –j Viscousj
Criterion)jRDCj<j42jmm,j5jGj
PelvisjRSPFj<j6jkNjCriteriuljdejperformanŃăjaljforŃeijpejpelvisjAcceleraŃiajlateralăj<j130jGj RSPFj<j6jkNjCriteriij dej vătămarej
AbdomenjAPFj<j2.5jkNj
CriteriuljdejperformanŃăjaljforŃeijpejabdomenjNespecificatej APFj<j2.5jkNj
j j

.
6.Primaj seriej dej testej utilizândj cadavrej îmbrăcatej aj avutj locj înj anulj 1963.j ForŃelej dej
deceleraŃiej auj fostj măsuratej pentruj aj sej puteaj dete rminaj toleranŃaj umană.j S3aj
descoperitjcăjpotjfijtoleratej340jKgfjdacăjforŃajes tejconcentrată,jsauj950jKgfjdacăjforŃaj
estej dispersatăj sprej volan.j Acestej datej auj fostj ese nŃialej pentruj ingineri.j S3auj
determinatj astfelj parametriij pentruj construcŃiaj sis temelorj dej amortizare,j darj
materialelej șij componentelej trebuiauj alesej cuj grijă ,j pentruj aj asiguraj oj absorbŃiej dej
energiejeficientă.j
Începândj cuj anulj 1967j ,j automobilelej fabricatej dej G eneralj Motorsj foloseauj geamurij
rezistentej laj șocuri.j Aceastaj estej unaj dintrej celej maij semnificativej contribuŃiij laj
SecuritateajPasivăjajautomobilului.jSoluŃiajajcontr ibuitjlajîmbunătăŃireajprocentuluijdej
supravieŃuirej pentruj conducătorj șij pasageri,j șij aj r edusj dej asemeneaj vătămărilej
provocatej pietonilorj laj lovireaj acestora.j Dacăj unj p ietonj estej lovitj dej unj autovehicul,j
pericolelejsuntjevidente,jiarjparbrizuljestejunajdi njcelejmaij“favorabile”jzonejcujcarej
acestajpoatejintrajînjcontactj.j
Impactulj dintrej vehiculj șij pietonj estej înj prezentj o j problemăj foartej importantăj aj
SecurităŃiijPasive.jDatejculesejdinjîntreagajlumeji ndicăjfaptuljcăjînjaccidentelejrutierej
suntjucișijmultjmaijmulŃijpietonijdecâtjpasagerijai jvehiculelorjimplicate.jUnjpietonjlovitj
cuj oj vitezăj dej 60j km/hj estej foartej probabilj saj fiej ucis,j indiferentj dej soluŃiilej dej
siguranŃăj incorporatej înj autovehicul.j Separareaj pie tonilorj dej traficj prinj infrastructurij
stradalej estej ceaj maij marej contribuŃiej înj domeniulj siguranŃeij pietonilor,j tehnologiaj
avândj unj cuvântj importantj dej spusj înj acestj domeniu. j Înj prezentj companiilej
constructoarej dej autoturisme,j perfecŃioneazăj echipa mentej carej săj permităj evitareaj
coliziunii,j pej bazăj dej radarj sauj ultrasunete,j carej săj frânezej autovehicululj laj apariŃiaj
pericoluluij dej aj lovij unj obstacol,j inclusivj unj piet on.j Prevenireaj coliziuniij precumj șij
muncajînjdomeniuljSecurităŃiijPasivejsejmaterialize azăjlajGeneraljMotorsjprinjadaptareaj
aj pestej 100j dej tehnologii,j inclusivj sistemej electro nicej createj cuj scopulj dej aj stopaj
modalităŃilejdejconducerejagresivă.jj
Datorităj centurilorj dej siguranŃăj șij airbagurilor,j s 3aj produsj oj modificarej înj domeniulj
severităŃiijvătămărilorjprovocatejînjcazjdejacciden t.jNumăruljacestorajs3aujredusjșijînj
prezentj sej lucreazăj laj aj douaj generaŃiej dej airbagur ij pentruj aj sej reducej oricej efectj
colateraljcarejarjputeajsăjapară,jcumjarjfijcontuzi ilejsaujzgârieturile.jj

.
7.S3auj luatj înj considerarej șij airbagurilej adiŃionale, j inclusivj pentruj uși.j Oj problemăj oj
constituiej airbagurilej pentruj pasageriijscaunelorjd inj spatejșij caj întotdeaunajpentruj oj
tehnologiej nouă,j raportulj cost/beneficiuj trebuiej lu atj înj considerare.j Sej parej căj oj
“centurajgonflabilă”jpentrujpasageriijdinjspatejrep rezintăjojsoluŃiejmaijbunăjdecâtjunj
airbag.j Airbagulj pentruj pasageriij scaunelorj dinj spa tej vaj trebuij aproapej sigurj săj fiej
instalatj înj spătarelej scaunelorj faŃă.j Dinj cauzăj căj acesteaj suntj ajustabile,j unj sistemj
compensatoriujestejnecesar,jpentrujajsejpăstrajungh iuljspătaruluijcorect,jimpunându3
sejastfel,jcomplexitatejtehnologicăjșijcosturijspor ite.j
ÎnjplusjfaŃăjdejtoatejaspectelejmenŃionatejs3aujlua tjînjconsiderarejojîntărirejajstructuriij
vehicululuij șij modificărij mecanicej înj funcŃionalita teaj centuriij dej siguranŃă.j Scaunulj
automobiluluijajdevenitjunuljdintrejcelejmaijimport antejelementejînjecuaŃiajsecurităŃiij
pasive.jSejprevădjschimbărijmajorejînjproiectareajs caunelorjpentrujajreducejvătămărilej
corporalejînjcazjdejaccident.jDejasemeneajsejștiejc ăjînjaccidentelejfoartejdure,jînjcazulj
înjcarejscaunuljcedeazăj,jocupantuljpoatejfij“eject at”jdeșijestejasiguratjcujcenturajdej
siguranŃă.jj
MulŃijproducătorijacordăjojatenŃiejdeosebităjcentur ilorjdejsiguranŃăjcujpretensionare,j
carejlajoricejșocjlipescjefectivjpasageruljdejscaun .jTotuși,japarjdificultăŃijînjfolosireaj
acestuijsistem,jnereușindu3sejsăjsejobŃinăjrezultat ejpozitivejînjconformitateajcujtestelej
federalejdejsiguranŃăjFMVSS.jj
Fiecarej constructorj dej autovehiculej arej propriaj saj filosofiej înj privinŃaj inginerieij
securităŃiijpasive,jfolosindjunjanumitjtipjdejstruc turajdejșasiu,jcujojdeformarejspecificăj
proiectată.jAceastajdicteazăjcejtrebuiejfăcutjînjin terioruljhabitacluluijpentrujsiguranŃă.j
Uniij constructorij adoptăj oj structurăj foartej tarej aj șasiuluij șij oj caracteristicăj dej
deformaŃiejmărităjpentrujparteajfrontală.jj
Proiectareaj șij producereaj dej manechinej pentruj coliz iuni,j carej permitj producătoruluij
realizareaj unorj vehiculej maij sigurej aj devenitj oj mic ăj industrie,j însăj dej înaltj nivelj
tehnologic.jPrincipaliijproducătorijmondialijsuntjF irstjTechnology,jojcampaniejbritanică,j
carej arej oj sucursală,j inclusivj oj fabrică,j înj Plymou thj șij Robertj Dentonj Inc.j dinj USA.j
ManechinejcompletejșijpărŃijdejrezervăjsejlivreazăj înjaproximativj500jdejunităŃijpejan.j
Suntj disponibilej șasej dimensiunij alej manechinelorj 3 j toatej variantej dej Hybridj IIIj 3j
manechinej copiij înj diferitej fazej pentruj testareaj sc aunelorj destinatej lor,j manechinej
pietonj șij manechinej pentruj coliziunilej lateralej înj diferitej variante.j IniŃial,j copiiij

.
8.manechinjaujavutjtendinŃajdejajnujfijdecâtjunj“sacj dejfasole”,jdarjFirstjTechnologyjaj
dezvoltatjunjmodeljfoartejinstrumentatjCRABIj(Child jRestraintjandjAir3BagjInteractionj
dummy),j acestj manechinj simulândj unj copilj înj vârstăj dej 6j luni.j Înj acestj momentj unj
manechinjHybridj IVj(THOR)jestej înj cercetarejșij dezv oltarej înjcadrulj unuijcontractj alj
DepartamentuluijTransporturilorjUSAjșijUniversitate ajdinjMichigan.jj
Cuj toatej căj auj devenitj foartej sofisticaŃi,j manechin elej nuj reușescj săj simulezej înj
întregimejcorpuljuman.jElementelejesenŃialejincludj greutateajșijcentruljdejgreutate.jNuj
aj pututj fij proiectatj nimicj carej săj simulezej creieru l,j însăj potj fij măsuratej acceleraŃiilej
liniarejșijunghiulare.jStatisticijdesprej leziunilej cerebralejposibilejpotjfijextrapolatejdinj
rezultatelejtestelor.jFirstjTechnologyjlucreazăjpen trujajdezvoltajmanechinejcujoasejdinj
fibrăjdejcarbonjsaujKevlarj(CRABIjarejdejajoasejdin jmaterialjplastic),jdatorităjfaptuluij
căjacestejmaterialejsuntjcapabilejsajsimulezejmaijb inejrăspunsuljlajforŃejdejzdrobirejșij
arjputeajrespectajmaijbinejraportuljgreutate/densit ate.jOjcutiejtoracicăjdinjmaterialej
compozitejpoatejfijojaplicaŃiejparticularăjajaceste ijtehnologii.jManechinejcujmaijmultej
canalejvorjfijutilizaŃi,jchiarjdacăjvorjfijmaijsofi sticaŃi.jOjaltăjdirecŃiejdejdezvoltarejestej
ceajaj“jmanechinilorjoblicij”jfolosiŃijînjtestejdej răsturnărijșijcoliziunejlaterală.jNujtrebuiej
însăj uitat,j căj existăj oj diferenŃăj întrej biofidelita teaj șij durabilitateaj unuij manechin.j
Vorbindjlajmoduljgeneral,jînjprezent,jcujcâtjestejm aijbiofideljunjmanechin,jcujatâtjelj
devinej maij puŃinj fiabil.j Înj modj normalj viaŃaj mediej aj unuij setj dej coastej estej dej
aproximativj 30j dej testej NHTSA.j Materialelej compozit ej arj trebuij săj măreascăj
durabilitateajojdatăjcujmenŃinereajbiofidelităŃii.j j
Coliziuneajsimulatăjpejcomputerjestejacumjunjelemen tjcheiejînjproiectareaj auto,jiarj
companiilej considerăj căj aceastaj șij testareaj fizicăj suntj complementare.j Simulareaj
scurteazăj programelej dej cercetarej șij economiseștej f onduri,j darj testelej fizicej suntj
aproapejtotdeaunajnecesare.jTestelejfizicejsuntjnum eroasejșijvariate,jdarjtipicjestejunj
testjaljimpactuluijcujtoracelejefectuatjpentrujajsi mulajunjimpactjlaj24jKm/h.jForŃajdej
rezistenŃăjajcutieijtoracicejestejmăsuratăjînmulŃin djacceleraŃiajbloculuijdejtestjcujmasaj
sa.j Unj traductorj măsoarăj comprimareaj coastelor.j Fir stj Technologyj șij Robertj Dentonj
vădjcompaniilejconstructoarejdejautovehiculejdeveni ndjfoartejinteresatejînjdezvoltareaj
șijintegrareajunuijscaunjpentrujcopiljprecumjșijînj folosireajunorjmanechinejpietoni.j

.
9.2mCADRELE ȘI CAROSERIILE AUTOVEHICULELOR
2.1 Caroseriile autovehiculelor. Rolul, condiŃiile impu se și clasificarea
caroseriilor
Caroseriaj reprezintăj parteaj superioarăj aj automobilu luij (suprastructura)j șij estej
amenajatăjpentrujtransportuljpersoanelorjșijaljbunu rilorjșijpentrujmontareajdiferitelorj
utilajejșijinstalaŃiijpentrujefectuareajdejdiferite jlucrărijsaujpentrujprestareajdejservicii.j
Laj construcŃiilej maij vechij dej autoturismej șij autobu zej șij laj autocamioanelej actuale,j
caroseriajconstituiejojpartejdistinctăjșijsejmontea zăjpejcadrujprinjelementejelastice,jdinj
aceastăjcauzăjfiindjdenumităjneportantă.jLajautotur ismele,jmicrobuzelejșijautobuzelej
moderne,j caroseriaj poatej fij semiportantă,j cândj prei aj parŃialj sarcinilej exterioarej (înj
acestj cazj podeauaj estej fixatăj rigidj dej cadruj prinj ș uruburi,j niturij sauj sudură),j șij
portantă,j cândj preiaj toatej forŃelej provenitej dinj mi șcareaj automobiluluij (înj acestj cazj
cadruljnujmaijestejîntâlnitjcajelementjdistinct).j
Caroseriajunuijautomobiljtrebuiejsăjsatisfacăjurmăt oarelejcerinŃe:j
• săjaibăjojformăjcâtjmaijaerodinamică;jj
• săjfiejcâtjmaijușoarăjșijcâtjmaijrezistentă;j
• săj prezintej oj vizibilitatej maximăj pentruj conducător ulj auto,j înj scopulj măririij
siguranŃeijdejcirculaŃie;jj
• săjfiejconfortabilă.j
Clasificareaj caroseriilorj automobilelorj sej facej dup ăj maij multej criterii,j celej maij
importantejfiind:jforma,jdestinaŃiajșijdatelejtehni cejimpuse.j
Criteriuljprincipaljdejclasificarejajcaroseriilorje stejdestinaŃiajacestora,jcarejcoincidejcuj
destinaŃiajautomobilului,jimpunejforma,jdatelejtehn icejșijmoduljdejconstrucŃie.jAvândj
înjvederejacestjlucru,jcaroseriilejsejclasificăjîn: jj
• caroseriijdejautoturisme;j
• caroseriijdejmicrobuze,jcaroseriijdejautobuze;jj
• caroseriijdejautocamioane;j
• caroseriijcujdestinaŃiejspecială.j

.
10.Dinj punctulj dej vederej alj siguranŃeij pasive,j aj struc turilorj dej impactj șij protecŃiej aj
cabinei,jcaroseriilejtrebuiejsăjfiejastfeljproiecta tejastfeljîncâtjsăjpermităjojreducerejaj
potenŃialuluij forŃeij dej impactj concentratej prinj dis persareaj șij absorbŃiaj energieij dej
impactjpejojsuprafaŃăjmărităjajpărŃiijfrontale.jDif erenŃajdintrejunjexemplujdejstructurăj
clasicăjcejconcentreazăjenergiajdejimpactjșijunajmo dernăjcejdistribuiejefortuljînjtoatăj
structuraj dinj faŃaj cabineij pasagerilorj estej prezent atăj înj Figuraj 231.j Datorităj formeij
poligonalejajcadruluijfrontal,jînjcazuljunuijimpact ,jforŃelejsejdistribuiejuniformjasupraj
cabinei,j susj prinj pragurilej șij suporturilej laterale ,j respectivj stâlpiij frontali,j iarj josj prinj
cadruljpodeleijsaujlonjeroane.jÎnjacestejcondiŃiijd eformărilejceluleijpasagerilorjsuntjmaij
reduse.jÎnjplus,jgraduljdejagresivitatejcujcarejstr ucturajrespectivăjacŃioneazăjasupraj
celuilaltjpotenŃialjvehiculjimplicatjînjcoliziuneje stejdiminuat.j
j
Figuraj231jExemplujdejpreluarejajdeformaŃiilorjînjm odjconcentratjșijdistribuitj
FoartejpuŃinejcaroseriijprezintăjlajorajactualăjsis temejdejconsolidarej(înjprincipiujbarej
transversale),jlajniveluljdispozitivuluijdejblocare jaljcapotei,jiarjunjnumărjrelativjredusj
suntj dotatej cuj sistemej verticalej specialej pentruj co nsolidarej întrej tronsonulj frontal,j
inferiorjșijsuperiorjdejdistribuirej(partajare)jajf orŃelorjdejimpact.j
2.2 Cadrul și șasiul autovehiculelor. Rol și caracteris tici
Cadrulj estejsuportulj tuturorjorganelorjautovehiculu lui.jDenumireajdej “șasiu”,j carejsej
foloseștejuneori,jsejreferăjlajîntregjansamblulj(în Ńelegândjprinjaceastajcadrul,jorganelej
mecanice,jsuspensia,jtrenurilejdejrularejșijdirecŃi a).j
Cadrulj clasicj sej compunej înj principalj dinj douăj lonj eroanej dispusej pej lungimeaj
autovehiculului,jreunitejprintr3unjnumărjvariabiljd ejtraversejsudatejelectricjsaujnituitej
dejacestea.j

.
11.Constructoriijdejautomobilejtrebuiejsăjaibăjînjvede rejcajunjcadrujproiectatjsăjfiejbinej
ranforsat,j suficientj dej rigid,j cuj oj greutatej minimă ,j dej construcŃiej simplă,j carej săj
permităjoj montarejușoarăj ajdiferitelorj organejauxil iarejșij ajcaroseriei.jPreŃulj dej costj
trebuiejsăjfiejcâtjmaijredus,jiarjpărŃilejcomponent ejsăjfiejmontatejcâtjmaijjos,jastfelj
încâtj săj coboarej centrulj dej greutatej alj autovehicul uluij pentruj oj bunăj stabilitatej dej
exploatare.j
Formaj cadruluij estej determinatăj înj marej partej dej mo dulj dej dispunerej aj diferitelorj
organe,j inclusivj aj motorului,j dej felulj suspensieij ș ij dej poziŃiaj punŃiij motoare.j Pentruj
bracareajroŃilorjdejdirecŃie,jcadruljsejvajîngustaj progresivjlajparteajdinjfaŃă.jCadrelej
autovehiculelorjpotjfijclasificatejdupăjcumjurmează :j
• Cadrujcujlonjeroane;j
• Cadrujcujtubjcentral;j
• Cadrujplatformă;j
• Cadrujcombinat.jj
LajconstrucŃiajacestorajsuntjutilizatejdiferitejtip urijdejprofilurijconstructive;jUjdeschis,jUj
închis,j tubularj șij eliptic.j Lonjeroanelej legatej pri nj traversej suntj executatej dinj oŃelj dej
profiljUjsaujsuntjambutisatejdinjtablăjdejoŃeljcujî nălŃimeajprofiluluijvariabilă,jfuncŃiejdej
solicitări.j
LajunelejconstrucŃiijsuntjutilizatejlonjeroanejcujs ecŃiunejconstantăjpejtoatăjlungimea,j
darjsejvajaveajînjvederejcăjlonjeroanelejcujsecŃiun ejvariabilăjaujojgreutatejmaijredusă.j
TendinŃajactualăjînjconstrucŃiajdejmașinijestejdeja jfolosijprofilurijdejsecŃiunejînchisă,j
deoarecejprezintăjojrigiditatejmaijmarejlajtorsiune .jPentrujajmărijrigiditateajcadrului,jînj
locurilej dej îmbinarej aj lonjeronuluij cuj traversaj j se j prevădj guseurij sauj diagonalej dinj
tablăj dej oŃel.j Uneori,j pentruj consolidareaj localăj a j cadruluij sej utilizeazăj profilurij
suplimentarejcarejsejsudeazăjdejlonjeroane.jj
Profiluljunuijlonjeronjfrontaljdeterminăjînjmarejmă surăjcomportamentuljșijmoduljsăuj
dej deformarej înj urmaj unorj solicitărij laj compresiune j cumj suntj celej provocatej dej
coliziuni.j Structuraj lonjeronuluij estej astfelj proie ctatăj încâtj săj asigurej oj deformarej
diferităjde3ajlunguljaxeijsalejlongitudinale,jmultj maijintensăjînjparteajfrontalăjlajnivelulj
joncŃiuniij cuj baraj dej protecŃiej șij maij redusăj laj ba zaj sa,j înj loculj dej fixarej alj cabineij
pasagerilor.jDupăjmoduljdejvariaŃiejajsecŃiuniijtra nsversalejajlonjeroanelor,jacesteajpotj

.
12.fijcujformăjunicăjpejtoatăjlungimeajsa,jsaujcujdubl ăjsecŃiune,jînjacestjdinjurmăjcazj
putândjsaujnujsăjexistejojzonăjintermediarăjdejschi mbarejajprofilului.jProfiluljdejtipj
patrulaterj manifestăj oj comportarej anizotropăj de3aj l ungulj celorj douăj direcŃii,j
longitudinalăj șij transversală,j înj ceeaj cej priveștej manifestareaj tendinŃeij dej îndoirej aj
lonjeronuluijexpusjuneijcoliziunijfrontale,jaceasta jmanifestându3sejcujpredilecŃiejpejaxaj
„Oy”.jDepășireajacestorjlimitărijsejfacej utilizândj lonjeroanejcuj profilurijcarejpermitjoj
distribuŃiej axialăj multj maij uniformăj aj eforturilor, j printrej acesteaj amintindj pej celj
hexagonal,j octogonalj sauj circular.j Comportamentulj b arelorj avândj secŃiunij dej tipj
patrulater,j hexagonală,j octogonală,j circularăj sauj m ultilobatăj laj unj efortj dej
compresiunejdejdiversejintensităŃijmediijestejpreze ntatjînjfiguraj2.2j
j
Sursaj Gaiginschi.R.,.Filip,.I.,.s.a. j
Figuraj232jDeformareajcadrelorjcujdiversejsecŃiunij injfuncŃiejforŃajdejcompresiunej
Oricarejarjfijmoduljdejrealizare,jcadrelejprezintăj diversejtraversejdejprinderejsaujdej
rezistenŃă,jcarej permitjmontareajcaroserieij pejcadr uj prinjasamblarejcuj șuruburi,jsauj
prinj sudarej dej cadru.j Dej asemeneaj cadrulj estej prevă zutj cuj diversej suporturij dej
prinderejajmotorului.j
Rigiditateaj unuij cadruj estej calitateaj saj esenŃială. j Pentruj menŃinereaj caroserieij într3oj
starejfoartejbunăjcadruljtrebuiejsăjnujsuferejdefor maŃiijînjtimpuljexploatării,jiarjpejdej
altăj parte,j echilibrareajmotoruluijnecesităj cajpunc telejsalejdej sprijinjsăjfiej imobilejșij
maijalesjsăjnujfiejdispusejînjzonejalejcadruluijcar ejpermitjtransmitereajvibraŃiilor.j
Cadrulj clasic,j cuj lonjeroanej șij traversej estej utili zatj dej preferinŃăj înj cazulj
autocamioanelor,jautoutilitarelor,jajautoturismelor jmarijsaujdejterenjșijlajautoturismelej

.
13.dejcurse,jcarejaujcaroseriejsumară.jÎnjcazuljautotu rismelor,jsejadoptăjfrecventjsoluŃiij
maijsimple,jdeșijnujsejpierdejnimicjdinjrigiditatej șijrezistenŃă.jAcestejsoluŃiijpotjfijdej
următoarelejtipuri:jșasiuljdejtipjgrindă,jcaroseria jmonococă,jcaroseriajautoportantăj(cuj
șasiujintegrat),jinfrastructurajdejtipjplatformă,jp ejcarejsejsudeazăjcaroseria.j
2.2.1 ConstrucŃia cadrelor
Cadrele clasice
Formaj lonjeroanelorj șij aj cadruluij estej condiŃionată j dej problemej dej rezistenŃăj
(lonjeroanej măritej laj mijloc),j dej bracareaj roŃilorj faŃăj (îngustareaj distanŃeij dintrej
lonjeroane)jșijdejdezbatereajpunŃilorj(deplasărijpe jverticală,jînjspecialjalejpunŃiijspate).j
Lonjeroanelej potj fij profilurij înj Ij (laj autocamioane ),j sauj grinzij dinj tablăj dej oŃelj
ambutisatăjînjformăjdejU,jpentrujvehiculelejmaijușo are.jFrecvent,jpentrujautoturisme,j
lonjeroanelej dinj tablăj profilatăj sej înlocuiescj cuj t uburij dej secŃiunej dreptunghiulară.j
Lonjeronulj estej formatj dinj douăj elemente,j dintrej ca rej unulj estej unj simpluj capac,j
asamblatjprinjsudurăjelectrică,jsau,jmaijrar,jprinj nituirejFiguraj233.j
j
Figuraj233jTipurijdejlonjeroanejblocj
Traverselej suntj fabricatej dupăj aceeașij tehnicăj prec umj lonjeroanele.j Acestej cadrej sej
numescj cadrej tubulare.j Elej oferăj oj rigiditatej șij oj rezistenŃăj multj superioarej faŃăj dej
cadrelej clasice,j laj aceeașij masăj dej material,j darj p rezintăj inconvenientulj dej aj nuj
permitejutilizareajasamblărilorjfiletatejpentrujfix areajdiverselorjorganejpejșasiu.jPentruj
aceastaj sej foloseștej suduraj oxi3acetilenicăj sauj ele ctrică,j maij alesj pentruj fixareaj
caroserieij pej șasiu.j Anumitej cadrej tubularej prezint ăj diferitej decupărij carej permitj
utilizareajasamblărilorjfiletatejpentrujfixareajdif eritorjorganejalejautovehiculului.j
Autobuzelej modernej dej transportj rutierj șij dej turism j auj cadruj distinct,j cuj lonjeroanej
curbatej deasupraj celorj douăj punŃi,j asigurândj așezar eaj câtj maij joasăj aj platformei,j

.
14.pentrujunjcentrujdejgreutatejcoborât,jușurândjtotod atăjurcareajpasagerilor.jCurburajînj
planj verticalj conduce,j dej asemenea,j laj îmbunătăŃire aj stabilităŃiij autovehiculului,j prinj
coborâreajcentruluijdejgreutate.j
ÎnjtimpuljproiectăriijstructurilorjdejrezistenŃăjaj caroseriilorjsejutilizeazăjdejobiceijdouăj
considerentejmajore:j
• DejabsorbŃiejajenergieijcineticejajautovehicululuij șijrezistenŃă;j
• DejajputeajsusŃinejproceselejdinjtimpuljaccidentelo rjșijdejajmenŃinejintegritateaj
pentrujcompartimentuljpasagerilor.j
ÎnjceeajcejpriveștejabsorbŃiajenergiei,jdinjpractic ăjs3aujstabilitjdouăjmodurijdejsolicitărij
apărute:jdeformareajaxialăjșijîncovoierea.jDeformar eajaxialăjpoatejfijatinsăjnumaijînj
cazuljstructurilorjcarejabsorbjenergiejînjtimpuljun uijimpactjfrontaljsaujdinjspate,jlajunj
unghij dej maximj 5÷10j gradej faŃăj dej axaj longitudinală j aj autovehiculului.j Caj atarej
majoritateajcomponentelorjunuijautovehiculjvorjsufe rijsolicitărijcomplexejdejdeformarej
axialăjșijîncovoiere.jModurijmaijcomplexejdejsolici tare,jincluzândjaicijșijtorsiunea,jpotj
săjaparăjînjfuncŃiejdejconfiguraŃiajimpactului.j
j
Sursaj Du.Bois,.P.,.ș.a.,.Vehicle.Crashworthiness.and.Occup ant.Protection j
Figuraj234jDeformareajaxialăjajunuijtubjcujpereŃijs ubŃirij
j
Deformărilejaxiale,jjabsorbjceljmaijmultjenergie,jd arjsuntjsijceljmaijgreujdejrealizatjînj
cadrulj structurilorj datorităj instabilităŃilorj carej apar.j Încovoierile,j carej implicăj apariŃiaj
unorjmecanismejdejtipjbalama,jpreiaujmultjmaijpuŃin ăjenergiejînjcazuljcoliziunilor.jÎnj
timpuljcrashuluijchiarjșijstructurilejproiectatejsă jsejdeformezejaxialjsejvorjdistrugejprinj
încovoiere,jdacăjnujsuntjurmatejregulijstrictejpent rujmărireajstabilităŃiijsijrezistenŃeijlaj
încărcărijunghiulare.j

.
15.
j
Sursaj Du.Bois,.P.,.ș.a.,.Vehicle.Crashworthiness.and.Occup ant.Protection j
Figuraj235jModjdejdeformarejprinjîncovoierej
Flambajuljuneijcomponentejdinjstructurajdejrezisten Ńăjajautovehiculelorjpoatejfijlocal,j
dacăj deformărilej (cutele)j auj caracterj localj șij gene ral,j dacăj întreagaj componentăj sej
deformeazăj într3unj modj condiŃionat,j printr3unj mecan ismj înj carej aparj articulaŃiilej
plastice.j Înj timpulj procesuluij dej deformarej aparj zo nej undej tensiunilej apărutej înj
materialj depășescj limitaj dej curgerej cσ.j Acestej zonej auj fostj denumitej articulaŃiij
plastice,j iarj pej parcursulj formăriij unuij pliuj înj ma terialj aparj treij articulaŃiij plasticej înj
punctelej„A”,j„B”jșij„C”.j
j
Figuraj236jMecanismuljdejapariŃiejajarticulaŃiilorj plasticej
j
ÎnjteoriajtuburilorjcujpereŃijsubŃirijs3aujdezvolta tjdiversejmodelejînjcarejsejutilizeazăj
plasticitateaj cinematică.j Astfelj înj [31]j expresiaj p entruj sarcinaj mediej înj cazulj
accidentelorjajrezultatjdinjbilanŃuljenergetic,jŃin ândjcontjdejdeformaŃiejestejdatăjdej

.
16.j
3 / 1 3 / 127.38−⋅⋅⋅= tCM Fo m j j j j j j j j j(231)j
Undejavemj
Moj–jmomentuljplastic;j
42
0 0tM⋅=σ j j j j j j j j j j j(232)j
uσ σ ⋅÷= )95. 0 9 . 0 (0 jj j j j j j j j j(233)j
uσ3jrezistenŃajlajtracŃiunejajmaterialului;j
tj–jgrosimeajpereteluijtubuluijcujpereŃijsubŃiri;j
()
4dbC+= j j j j j j j j j j j(234)j
„b”jșij„d”j3jlaturilejunuijprofiljcujpereŃijsubŃiri javândjformăjrectangulară.j
S3auj dezvoltatj șij metodej cvasi3analiticej carej porne scj dej laj premisaj caj barelej dej tipj
cutiej cuj pereŃij subŃiri,j compusej dinj elementej dej ti pj placaj șij supusej laj compresiunej
axiala,j vorj flambaj localj cândj efortulj criticj estej a tins.j Flambajulj localj iniŃiazăj procesulj
carej ducej laj oj eventualăj deformarej șij ulteriorj laj p liereaj tubului.j RezistenŃaj laj
deformaŃiej aj secŃiuniij estej înj strânsăj legăturaj cuj raportulj grosime/lăŃimej „t/b”j șij cuj
proprietăŃilej materialului.j Pentruj rapoartej „t/b”j f oartej micij (t/b=0.008530.016),j
reprezentândjașajziselejsecŃiunij“non3compacte”,jmo duljdejdeformarejaljuneijsecŃiunij
vaj fij influenŃatj predominantj dej geometrie,j dinj mome ntj cej rezistentaj laj flambajj localj
estej consideratăj subj limitaj dej curgerej aj materialul ui.j Înj Figuraj 237,j sej prezintăj unj
exempluj privindj modulj dej deformaŃiej aj secŃiunilorj “ non3compacte”,j acestaj fiindj
caracterizatj prinj marij cutej neregulatej carej reprezi ntăj reminiscenŃej alej plierii.j Acestej
cutej dauj nașterej laj instabilitateaj moduluij dej îndoi re,j flambajj global.j Pentruj rapoartej
„t/b”jmari,jcaracterizândjsecŃiunijdejtipj“compact” jlajcarejrezistenŃajelasticăjlajflambajj
depășeștej limitaj dej curgerej aj materialului,j estej de j așteptatj caj proprietăŃilej dej
rezistentaj alej materialuluij săj influenŃezej modulj de j deformarej șij înj consecinŃă,j
stabilitateajpost3flambajului.jModuljdejdeformarejd injacestjcaz,jarătatjînjFiguraj238,jvaj
j

.
17.
j
Figuraj237jModjdejplierejajunuijtubjcujpereŃijsubŃi rijavândjraportulj„t/b”jmicj[31]j
fiijfoartejstabiljchiarjșijînjprezentajunorjimperfe cŃiunijconsiderabilejdejgeometriejsaujdej
încărcare.jDeoarecej“compactitatea”juneijbarejcompr imatejaxialjafecteazăjstabilitateaj
deformaŃiei,jestejimportantjsăjsejstabileascăjcândj ojsecŃiunejdevinej“non3compactă”jșij
ajungejsăjsejdistrugă.j
j
Figuraj238jModjdejplierejajunuijtubjcujpereŃijsubŃi rijavândjraportulj„t/b”jmarej[31]j
PotivitjluijMahmoodjșijPalusznyj[31],jpraguljraport uluij„t/b”jestejdatjca:j
()2 / 12148. 0



−⋅⋅<E bt yνσ
j j j j j j j j jj(235)j
Undej„E”jestejmodululjdejelasticitateajaljluijYoung jșij„ν”jcoeficientuljluijPoisson.j
Energiajnecesarăjpentrujformareajunuijpliu,jŃinândj contjdejSursajTabacu,jSt.jImpactulj
automobilelorj
Figuraj239jestejformatăjdinjdouăjcomponente.jUnajdi ntrejacesteajestejdatăjdejenergiaj
necesarăj încovoieriij materialuluij înj timpulj formări ij pliurilor,j iarj ceaj dej aj douaj estej
energiajnecesarăjîntinderiijmaterialuluijpejcircumf erinŃajtubului.j

.
18.Expresiajenergieijestejastfel:j
j
j
Sursaj Tabacu,.St..Impactul.automobilelor j
Figuraj239jComponentelejdejîncovoierej(sus)jșijînti nderej(jos)jalejtuburilorjcujpereŃijsubŃirijdej
secŃiunejcircularăj(a)jșijpatratj(b)j
j
intLEEinc+= jj j j j j j j j j jj(236)j
j
j
()c c c lt lRmRmE σπ π π ⋅⋅⋅⋅++⋅⋅⋅+⋅⋅⋅=2 2 22 2 2 j j j j j j(237)j
j
Undejavem:j
j
2
41t mc c⋅⋅=σ 3jjmomentuljplasticjpentrujformareajunuijpliujpejunita teajdejlungime; j
j
cσ3jlimitajdejcurgerejajmaterialului;j
tj–jgrosimeajpereteluijtubuluijcujpereŃijsubŃiri;j
Rj–jrazajtubuluijcujpereŃijsubŃiri;j
lj–jlungimeajunuijpliu.j
Laj autocamioane,j cadrulj sej executăj dinj lonjeroanej l egatej întrej elej prinj traverse.j
Lonjeroanelej suntj executatej dinj profilj Uj cuj înălŃim eaj variabilă,j funcŃiej dej valoareaj
momentuluij încovoietor.j Pentruj rigidizareaj traverse lorj sej prevădj diagonalej dinj Ńeavăj
rectangulară.j Pej traversaj dinj spatej cadrulj arej mont atj dispozitivulj dej remorcarej iar,j
pentrujprotejareajcaroseriei,jlajparteajdinjfaŃăjse jmonteazăjojbarăjdejprotecŃie,jFiguraj
2310.jPentrujreducereajforŃelorjcarejsejtransmitjca roserieijautovehicululuijcujcarejarej
locj coliziunea,j înj specialj înj cazulj ciocniriij cuj un j autoturism,j cândj diferenŃaj dej masej
dintrejvehiculejestejsemnificativă,jbarelejdejprote cŃiejlajautocamioanelejcontemporanej
suntjfixatejpejlonjeroanelejcadruluijprinjintermedi uljunorjabsorbanŃijdejenergie.jAceștiaj
auj rolulj dej aj disipaj unj procentj dinj energiaj dej impa ctj înj structuraj absorbantă,j carej

.
19.poatejfi,jvezijFiguraj2310,jdejtipjtelescopic.jPent rujevitareajefectuluijdej„împănare”,jînj
cazuljcoliziuniijdinjspatejdintrejautovehicule,jsta ndarduljECEj42jindicăjobligativitateajcaj
toatej autocamioanelej șij autoutilitarelej săj fiej echi patej laj parteaj dinj spatej cuj barej
suplimentarejdejprotecŃiej(antiîmpănare)jpoziŃionat ejlajojînălŃimejdej445jmmjfaŃăjdej
sol.jj
j
Figuraj2310jBarajdejprotecŃiejmontatăjprinjelemente jabsorbantejdejenergiejpejcadruj
PoziŃionareajbareijparașocjspatejfaŃăjdejniveluljso luluijsejvajfacejŃinândjcontjdejgradulj
dej încărcarej aj autovehicululuij șij dej regimulj dej dep lasare,j accelerare,j mersj uniform,j
frânare.j SituaŃiaj ceaj maij dezavantajoasăj dej ciocnir ej spate,j întrej unj autoturismj șij oj
autoutilitară,j estej reprezentatăj dej sarcinaj utilăj n ulăj aj autoutilitareij șij deplasareaj înj
regimjdejfrânare.jÎnjacestjcazjmișcareajdejtangajjș ijabsenŃajsarciniijpejpunteajspatej
vorjducejlajmărireajdistanŃeijdintrejbarajparașocjs patejajautoutilitareijșijsol,jexistândj
pericoluljcajautoturismuljcarejvinejdinjspatejsăjse j„împăneze”.jPutemjconcluzionajcăj
asigurareajuneijcapacităŃijmarijdejtrecerejsaujojma jorarejajpoziŃieijcaroserieijfaŃăjdej
solj trebuiej săj fiej combinatăj cuj asigurareaj unorj dis pozitivej dej protecŃiej contraj
împănării,j carej săj satisfacăj securitateaj tuturorj pa rticipanŃilorj laj trafic.j Înj vedereaj
consolidăriijlonjeroanelor,jrespectivjpentrujrigidi tateajcadrului,jsejutilizeazăjtraversejînj
formăj dej „X”,j executatej caj grinzij dej egalăj rezisten Ńăj cuj zăbrelele.j Pentruj aj permitej
bracareajroŃilorjdejdirecŃie,jlonjeroanelejlaterale jsejcurbeazăjînjplanuljorizontal,jșijsej
fixeazăjcujtraversejobișnuitejșijcujtraversejdiagon ale.j

.
20.Laj autoturismelej cuj suspensiej independentăj aj roŃilo rj sej foloseștej unj cadruj cuj tubj
central,j carejserveștej simultanjșijpentruj închidere aj arboreluij longitudinal.j Comparativj
cuj cadrulj cuj lonjeroanej acestaj estej maij rigid,j maij ușorj șij creeazăj roŃilorj oj marej
mobilitate.j
Îmbinărilej cadruluij suntj făcutej prinj nituirej iar,j m aij nou,j prinj sudarej înj capetej dupăj
procedeuljprinjrezistenŃăjînjstarejsolidă,jprinjpun ctejsaujprinjcusăturăjînjrelief.jPentruj
toatej procedeelej trebuiej îndeplinitej condiŃiilej fun damentalej înj vedereaj obŃineriij unorj
sudurijdejcalitate.j
Astfel,j laj sudareaj înj capetej trebuiej executatăj oj în călzirej uniformăj aj capetelorj celorj
douăj piesej dej îmbinat.j Pentruj sudareaj înj reliefj sej cerej oj curăŃarej îngrijităj aj
suprafeŃelor.j Nedecapareaj sauj neînlăturareaj depuner ilorj pej ridicăturij modificăj
rezistenŃajlorjdejcontactjși,jastfel,jcurentuljsejr epartizeazăjuniformjasuprajridicăturilor.j
Ridicăturilej nuj trebuiej săj fiej aplatizatej înainte,j darj dacăj aplatizareaj arej totușij locj
înaintej dej formareaj nucleuluij topit,j atuncij încălzi reaj localăj înceteazăj șij suduraj nuj sej
maijproduce.jDejfapt,jdupăjaplatizareajridicăturii, jplăcilejsejatingjpejtoatăjsuprafaŃajlorj
șijcurentuljtrecejdejlajpărŃilejîncălzite,jsprejpăr ŃilejmaijrecijdeoarecejrezistenŃajelasticăj
ajacestorajestejmaijmică.jFaŃăjdejforŃajdejapăsare, jridicăturilejtrebuiejsăjfiejdestuljdej
rezistentejșijaceastajsejobŃinejprinjalegereajunorj formejpotrivitejcarejtrebuiejrealizatej
cujmarejexactitate.jOjseriejdejparticularităŃijalej sudăriijprinjpunctejsuntjdeterminatejdej
însușij caracterulj acestuij procedeuj șij nuj depindj dec âtj înj micăj măsurăj dej felulj
materialului.j Laj sudareaj prinj punctej aj cadrelorj șij caroseriilorj autoj muncaj manualăj aj
fostjînlocuităjdejrobotizareajoperaŃiilor.jConstruc Ńiilejcadrelorjsuntjutilizatejînjgeneraljlaj
autocamioanejșijautospeciale,jînsăjlajautobuzelejși jautoturismelejcujcaroseriijmetalicej
închise,jcaroseriajpreiajparŃialjsaujintegraljfuncŃ iajdejelementjdejrezistenŃăjajcadrului.j
Acestj tipj dej caroseriej estej numităj convenŃionalj car oseriej semiportantăj sauj caroseriej
portantă.j
Lajunelejautobuzejcadruljestejconsolidatjprinjeleme ntelejcaroseriei,jîntreguljansambluj
formândjunjtubjdejdimensiunijmarijcujsecŃiunejdrept unghiulară,jrezistentjlajsolicitărilej
dinamicejlajcarejestejsupusjautovehiculul.j
Anumitej cadrej prezintăj doarj întăriturij înj „X”j pentr uj mărireaj rigidităŃii,j sauj suntj
constituitejdinjlonjeroanejșijtraversejtubulare.j

.
21.Înj Figuraj 2311j estej prezentatj unj cadruj înj „X”j cuj se cŃiunej centralăj dreptunghiulară.j
Lonjeroanelej cadruluij potj fij dej secŃiunej tubularăj s auj dreptunghiulară.j Înj parteaj
anterioarăj sej utilizeazăj traversej masivej carej serve scj dreptj suportj pentruj elementelej
suspensieijpunŃiijfaŃăjșijajmotorului.jj
j
Figuraj2311jCadrujînjXj
j
Suporturijtransversalejsuntjsudatejpejlonjeroanejpe ntrujajservijdreptjbazăjdejprinderej
aj caroseriei.j Curburaj înj planj verticalj aj șasiuluij s ej poatej utilizaj atâtj înj dreptulj punŃiij
spatej(pentrujajpermitejmontareajpunŃii,jdarjșijpen trujajpermitejcomprimareajarcurilorj
suspensiei),j câtj șij înj dreptulj punŃiij faŃă,j coborân du3sej astfelj centrulj dej masăj alj
cadrului.jEvaluareajcapacităŃiijstructurilorjdejaut ovehiculejdejajdisipajenergiajdejimpactj
prezintăjojmarejimportanŃă.jAstfeljfiecarejelementj aljuneijstructurijtrebuiejsăjaibăjunj
rolj binej definitj șij oj anumităj capacitatej dej disipar ej aj energiei.j Astfel,j prinj analizej
structurale,j înj funcŃiej dej unghiulj dej înclinarej aj l onjeroanelorj potj aveaj locj deformaŃiij
prinj încovoierej sauj prinj comprimarej axială.j Unghiul j dej înclinarej longitudinalăj aj
lonjeronului,j laj carej tendinŃaj dej deformarej devinej dej comprimarej axială,j dintr3oj
tendinŃăj dej deformarej prinj încovoiere,j sej numeștej u nghij critic.j Caj exemplu,j oj
modificarejdejnumaijunjgradjajunghiuluijdejînclinar ejlongitudinalăjajlonjeronuluijarejcaj
efectjojmodificarejajenergieijnecesarăjdeformaŃieij acestuiajcuj60%,jînjtimpjcejdurataj
dej deformarej aj structuriij sej dublează.j Înj practicăj estej dej evitatj pej câtj posibilj
fenomenulj dej deformarej prinj compresiunej axială,j deo arecej acestaj implicăj rigidităŃij
marej aj părŃiij frontale,j adicăj unj nivelj ridicatj alj a cceleraŃiilorj carej înj finalj sej transmitj
pasagerilorjautovehiculului.j

.
22.j
Cadruljdejtipjdreptunghiularj
Laj acestj tipj dej cadru,j Figuraj 2312,j lipseștej porŃiu neaj centralăj dej întărire,j darj sej
utilizeazăjtraversejpentrujobŃinereajrigidităŃiijne cesare.jj
j
Figuraj2312jCadrujdreptunghiularj
j
Lonjeroanelejsuntjdejasemeneaj dejsecŃiunejdreptungh iulară.jCadrelejdreptunghiularej
suntj întâlnitej înj construcŃiaj autocamioanelorj actua le.j Prinj montareaj pej acesteaj aj
grupuluijmotopropulsor,jsistemuluijdejfrânarejșijdi recŃie,jprecumjșijajcabinelorjsejobŃinj
așajnumitelej„șasiurijautopropulsate”.j
j
jjjjCadruljcujîntărituri.j
Acestj tipj dej șasiu,j Figuraj 2313,j sej utilizeazăj maij alesj laj unelej tipurij dej autoturismej
breakj sauj coupe,j undej estej necesarăj oj rigiditatej de j torsiunej maij mare.j Sej remarcăj
curburilej înj planj verticalj pentruj fixareaj elementel orj suspensieij șij carej auj rolulj dej aj
coborîj centrulj dej masă.j Curbareaj înj planj verticalj a j lonjeroanelorj arej caj efectj
micșorareajrigidităŃiijpărŃiijfrontalejajcadruluijî njcazuljunorjcoliziuni.j

.
23.
j
Figuraj2313jCadrujcujîntăriturij
2.2.2 ConstrucŃii speciale
PrintrejconstrucŃiilejspeciale,jcarejsejapropiejpri njformăjșijconcepŃiejdejcadrelejclasice,j
sejgăseștejșasiuljdejtipjgrindă,jcarejsejasociazăjî njmodjfrecventjcujsuspensiajcujroŃij
independentejșijlipsajpunŃiijrigide,jdarjcarejneces ităjcaroseriejindependentă.j
Cadrulj platformăj estej compusj dinj douăj lonjeroanej și j traversej legatej întrej elej prinj
panourijdejtablăjambutisată,jcujnervurijpentrujmări reajrigidităŃii.j
Cadruljcombinatjarejînjparteajcentralăjunjtubjiar,j lajcelejdouăjcapetejlonjeroane.jacestj
tipj dej cadruj estej foartej rarj utilizatj înj construcŃi aj dej autovehiculej rutiere.j Înj dreptulj
punŃilorjlonjeroanelejsuntjcurbatejînjsusjpentrujaj permitejmontareajsuspensieijfărăjaj
ridicajpreajsusjcaroseria.j
Fiecarej lonjeronjarejojmarej rigiditatej longitudinal ă,j legăturilej transversalejdintrej celej
douăj lonjeroanej permiŃândj oj oarecarej elasticitatej a j cadrului,j carej patej suportaj oj
torsionarejfărăjdeformaŃiijmajore.jj
Pentrujrealizareajunorjautovehiculejușoare,jodatăjc ujapariŃiajtracŃiuniijpejpunteajfaŃă,j
s3aj răspânditj ideeaj unorj caroseriij monococă,j sauj aj unorj subansamblurij dej tipj
platformă,j pej carej sej sudeazăj ulteriorj caroseria.j A ceastăj soluŃiej conferăj ansambluluij
șasiuj –j caroserie,j carej formeazăj unj totj omogen,j oj r igiditatej multj mărităj șij oj
deformabilitatej scăzută,j laj oj greutatej minimă.j Solu Ńiaj complicăj înj modj considerabilj
demontareajelementelorjcaroseriei,jînjvedereajrepar ăriijînjcazjdejaccident.j
Caroseriilej autoportantej prezintăj doarj oj podeaj foar tej robustă,j pej carej sej monteazăj
caroseriaj propriu3zisă,j deosebitj dej rigidă,j dinj tab lăj armată,j prinj diferitej metode.j
Organelejmecanicejsejatașeazăjdejcaroseriajastfeljr ezultată.j

.
24.SoluŃiaj denumităj Dynaj Panhardj utilizeazăj caj infrast ructurăj oj platformăj pej carej sej
monteazăj ulteriorj prinj sudurăj caroseriaj șij punŃile. j Firmej precumj Fiatj șij unelej firmej
americanej pleacăj dej laj unj cadruj simplu,j pej traverse lej șij lonjeroanelej căruiaj sej
construieștejcaroseria,jsoluŃiajnumindu3sejșasiujin tegratjînjcaroserie.jToatejelementelej
metalice,j carej formeazăj caroseriaj reprezintăj șij sup ortj pentruj elementelej direcŃiei,j
sistemuluij dej frânarej șij dej suspensie.j Acestej eleme ntej suntj sudatej într3unulj singur,j
creându3sejastfeljojsingurăjcomponentăjdinjpiesejme talicejsudate.j
j
Figuraj2314jInfrastructurăjdejtipjplatformăj
Panourilejpodeleijșijansambluljlonjeroanelor,jcarej includjșijansambluljpragurilor,jconŃinj
elementej dej prinderej șij sprijinj pentruj grupulj motop ropulsor,j transmisiej șij suspensie.j
Lonjeroanele,j caj șij diferitej traversej suntj dej secŃi unej dreptunghiulară,j distribuindj
sarcinilejpejsuprafeŃejmarijalejstructurii.j
Analizândjcadruljautoturismelorj înjvariantej moderni zatejacestaj estej unjtipj platformă,j
lonjeroanelejfiindjsolidarizatejîntrejelejprinjfâși ijdejtablăjcujnervuri.jGrindajtransversalăj
estej dej tipj cheson,j înj parteaj dinj faŃă,j pentruj aj re alizaj oj rezistenŃăj suplimentarăj
necesarăj susŃineriij motorului.j Laj preluareaj efortur ilorj participăj înj marej măsurăj șij
caroseria,jcarejestejsemiportantă.j
Constructoriijdej autoturismejsportj utilizeazăjadese ajînjconstrucŃiilejlorjcadrej tubularej
spaŃialejdinjcarejestejrealizatăjojstructurăjdejtip j„cușcăjdejpăsări”.jPejaceastăjstructurăj
construităj dinj Ńevij sej monteazăj apoij punŃilej direct oarej șij motoare,j motorulj șij
transmisia,jFiguraj2315.jj
AbsenŃaj cadruluij clasicj nuj estej specificăj numaij aut oturismelor.j Dej asemenea,j sej
construiescj înj specialj autocarej alcătuitej dinj fâșii j dej tablăj asamblatej prinj sudurăj șij
caracterizatej prinj absenŃaj completăj aj lonjeroanelor j șij traverselorj dintr3oj singurăj

.
25.bucată.j Ansamblulj estej construitj dintr3oj structurăj dej zăbrelej formatăj dinj tuburij dej
secŃiunej dreptunghiulară,j făcutej dinj tablăj subŃire, j dej carej sej sudeazăj plăcilej carej
formeazăj podeaua,j montanŃiij caroseriei,j consolelej ș ij braŃelej dej prinderej aj organelorj
mecanice.jj
j
j
Figuraj2315jCadrujtubularjspaŃialjfolositjcajplatfo rmăjdejbazăjpentrujautoturismejLotusj
Toatejasamblărilejsejfacjprinjsudurăjelectricăjprin jpuncte,jcujexcepŃiajconsolelorjșijaj
braŃelorjdejprindere,jcarejsuntjsudatejelectricjcuj arc.jDiferitelejtuburijsuntjîncastratejșij
apoijsudate.j
2.3 Caroseriile autoturismelor
Înjgeneraljcaroseriilejreprezintăjsuprastructurajau tovehiculelor,jfiindjamenajatejpentruj
transportulj persoanelor,j aj încărcăturiij sauj pentruj instalareaj diverselorj utilajej
tehnologice.j
Laj autovehiculelej modernej suntj prevăzutej caroseriij cuj formej câtj maij aerodinamice,j
rezistentej laj impact,j cuj oj vizibilitatej maximăj pent ruj conducătorulj autoj înj vedereaj
măririijsiguranŃeijînjcirculaŃie,jcujunjgradjridica tjdejconfort.j
Caroseriilejsejclasificăjdupăjurmătoarelejcriterii: jj
• caroseriijneportante,jlajcarejeforturilejsuntjprelu atejexclusivjdejcadruj(șasiu).jînj
acestjcazjcadruljfiindjseparat,jiarjcaroseriajestej fixatăjelasticjdejacesta;j

.
26.• caroseriijsemiportante,jcarejpreiaujparŃialjefortur ilejdatoratejforŃelorjcarejaparjlaj
deplasareajautovehiculului.jLajacestjtipjdejcaroser iejpodeauajestejfixatăjrigidjdej
cadrujprinjkiplingurij(șuruburijpentrujlemnj3jHolzs chraubejsaujHolzșurub),jniturij
saujprinjsudură,jdacăjestejmetalică;jj
• caroseriilej autoportantej preiauj forŃelej produsej înj mișcareaj autovehicululuij înj
cazuljînjcarejcadruljestejsuprimat.j
Avândj înj vederej căj vitezaj dej deplasarej aj j autovehic ulelorj pej drumurilej publicej aj
crescutj considerabil,j oj partej semnificativăj dinj put ereaj motoruluij sej consumăj pentruj
învingereaj rezistenŃeij dinj parteaj aerului.j Datorită j acestuij faptj formaj caroseriilorj
modernejtindejsprejceajmaijoptimăjformăjaerodinamic ă.jLajautoturismelejcujvitezejdej
pestej150jkm/h,jsejimpunjmăsurijspecialejdejîmbunăt ăŃirejajformeijcaroseriilor.j
ÎnjtimpuljdeplasăriijautovehicululjestejsupusjacŃiu niijlateralejajvântului,jcarejdeterminăj
modificarea,jînjsensjnegativ,jajstabilităŃiijlongit udinale.jPentrujaceastajestejnecesarjcaj
profiluljcaroserieijsăjfiejproiectatjcujojsuprafaŃă jlateralăjmarejînsprejparteajposterioară,j
astfeljcajcentruljdejpresiunejaljacesteijsuprafeŃej săjfiejdeplasatjsprejspate.jSuprafaŃaj
lateralăjnujtrebuiejsăjmăreascăjînălŃimeajautovehic ulului,jînjacestjsensjsejvorjprevedeaj
ampenajejlateralejșijsejvajmărijlăŃimeajcaroserieij pentrujobŃinereajstabilităŃiijoptimejlaj
deplasareajautovehiculului.j
Înj afarăj dej acestej considerente,j laj modernizareaj ca roseriilorj dej autovehiculej sej vorj
aveajînjvedere:j
• Realizareajunuijhabitaclujsuficientjdejmare,jconfor tabil,jpanoramicjșijrezistent;j
• vizibilitatej bună,j înj scopulj asigurăriij uneij securi tăŃij sporitej prinj adaptareaj unuij
parbrizjcurbat;j
• accesibilitatejușoarăjlajorganelejdejcomandăjșijdej controljalejautovehiculului;j
• liniajșijŃinutajdejdrum,jcujaspectuljexteriorjcâtjm aijmodernjșijplăcut.j
Dupăjformă,jcaroseriilejsejclasificăjîn:jînchise,jd eschise,jtransformabilejșijspeciale.j
Caroseriilejînchisejsuntjdejtipul:j
• coach,j cuj douăj ușij șij patruj geamurij laterale,j cuj do uăj sauj șasej locuri,j cuj
spătarelejscaunelorjdinjfaŃăjrabatabilejpentrujajse jasigurajaccesuljlajbanchetaj
dinjspate;j

.
27.• sedan,j cuj patruj ușij șij patruj sauj șasej locuri,j cuj do uăj rândurij dej scaunej șij
geamurijlaterale;j
• limuzină,jcujpatrujuși,jșasejsaujoptjlocuri,jdonajr ândurijdejscaunejpermanentejșij
cujstrapotinej(scaunejsuplimentarejîntrejele),jlaju nelejconstrucŃiijcujgeamjîntrej
locurilejdinjfaŃăjșijspate;j
• coachjhardtop,jasemănătorjcaroserieijcoach,jcujjdeo sebireajcăjnujarejmontanŃij
ficșijpentrujgeamurijlaterale;j
• sedanjhardtop,jsimilarjcaroserieijsedan,jcujjdeoseb ireajcăjnujarejmontanŃijficșij
pentrujgeamurijlaterale;j
• cupeu,j formatj sport,j cuj douaj ușij șij douăj pânăj laj șa sej locuri,j dimensiunilej
interioareînjspecialjînjzonajlocurilorjdinjspatejsu ntjmaijmicijdecâtjlajcoach.j
Caroseriilejdeschisejsuntjdejtipul:j
• roadster,j cuj plafonj decapotabil,j geamurij lateralej a movibilej cuj douăj ușij șij 233j
locuri,jpejunjrândjdejscaune;j
• cabrioletjcujdouăjuși,jcapotăjpliabilă,jdouăjlocuri jșijdouăjgeamurijlateralej3jaltej
modelejsimilarejaujpatrujpânăjlajșasejlocurijșijpat rujgeamurijlateralejcujspaŃiij
marijamenajatejpentrujbagaje;j
• cabrioletj –j roadster,j respectivj spider,j estej oj vari antăj aj roadsteruluij –j spider.j
Estejasemănătorjcaroserieijcabriolet,javândjojlinie jsportjmodernă;j
• hardtopjtipjcupeujsaujcabrioletjcujcapotajrigidăjde tașabilă;j
• roadsterj faetonj cuj minimj patruj locuri,j uneorij având j pânăj laj șaptej locuri,j cuj
patrujușijșijpatrujgeamurijlateralejamovibile.j
Caroseriilejtransformabilejsuntjdejtipul:j
• cabrioj3jcupeujcujplafonjpliabiljînsăjcujramejfixe, jamenajatjpentrujdouăj3jcincij
locurijconfortabile;j
• autostaŃionjcujtreijsaujcincijuși,jdouăjsaujpatruju șijlateralejșijunajînjspate,jcuj
cincij pânăj laj nouăj locuri,j banchetej cuj spătarej raba tabilej pentruj aj creaj spaŃiuj
suplimentarjpentrujîncărcareajbagajelorjvoluminoase ;j
• berlinăjdecapotabilăjcujdouăjuși,jdouăjrândurijdejs caunejșijpatruj3jșasejlocuri.j

.
28.Caroseriilejspecialejdejurmătoarelejtipuri:j
• microturismejcujunaj3jdouăjușijșijunujpânăjlajtreij locuri,jcujmotorjdejcapacitatej
cilindricăjfoartejmică;j
• combij3jstationjvagonjcujdouăjsaujpatrujușijlateral ,juneorijșijunajînjspate,jcuj
douăjsaujtreijrândurijdejscaunejpentrujtransportulj ajșasej3joptjpersoane.jPoatej
fijamenajatjșijpentrujtransportjmarfă.j
• dejcurse,jînjgeneraljfărăj uși,jdestinatjexclusivjpe ntrujparticipareajlajcompetiŃiij
sportive.j
j
Figuraj2316jPrincipalelejformejdejcaroseriijdejauto utrismejaj3jsedan;jbj3jbreak3combi;jcj3j
cabriolet;jdj3jfaux3cabriolet;jej3jlimuzinăjdejlux; jfj3jlimuzină3cabriolet;jgj3jcupeu;jhj3jroadster;ji j
3jtorpedo;jfj3jcoupejdejville;jkj3jlaundoulet.j
Cercetărilejrecentejaujpusjbazelejrealizăriijunorjc aroseriijdinjfibrejdejcarbonjarmatjșijj
fibrejdejsticlăjînjamestecjcujrășinijepoxidice.jMat erialelejcompozitejsuntjîncăjutilizatej
pej scarăj restrânsăj pentruj producereaj motoarelorj cer amicej cuj structurij armatej
deoarecejsuntjfriabilejlajvibraŃiij(sejfărâmiŃeazăj lajdestructurare)jșijfoartejsfărâmicioasej

.
29.laj forŃej dej flambarej șij torsiune.j Prinj utilizareaj m aterialelorj compozitej sej realizeazăj
însemnatejeconomiijdejmetaljșijmaterialejconvenŃion ale,jdeficitarejpejpiaŃajmondială,j
iarjrezistenŃajmecanicăjajacestorajdepășeștejdejpat ruj3jcincijorijpejceajajmaterialelorj
clasice.j
ÎnjacestjcontextjîntreŃinereajșijtehnologiajdejrepa raŃiejajacestorjtipurijdejcaroseriijestej
simplificată.jRecondiŃionareajanumitorjorganejestej realizabilejînjlimitelejadmisibilejdupăj
oj tehnologiej convenŃională,j iarj înj cazulj celorj irep arabilej sej recomandăj înlocuireaj cuj
seturijsaujreperejdejrezervă.j
Sej recomandăj constructorilorj săj livrezej 3j laj cereaj beneficiarilorj 3j seturij completej dej
reperej sauj modulej singulare,j celej maij expusej înj caz ulj accidentelorj frecventej dej
circulaŃie,j înj vedereaj reduceriij durateij dej imobili zarej aj autovehiculelorj înj reparaŃiij
curente.j
Dinj acestej considerente,j sej remarcă:j sensibilitatea j caroseriilorj autoportantej înj
exploatarejlajcirculaŃiajrutierăjpejdiferitejcatego riijșijstărijdejdrumurijcujsuprasarcină,j
materializatăjprinjrupereajunorjelementejalejcarcas eijcaroserieijfoartejfrecventjînjzonaj
punŃiij dinj faŃăj laj punctelej dej racordarej aj ansamblu luij punŃiij cuj cadrulj caroseriei,j inj
specialj pej parteaj stângăjajautovehiculului,jundejsu ntjînsumatejșij solicitărilejdatoratej
sistemuluijdejdirecŃie,jcâtjșijinfluenŃajdejacŃiona rejajamortizoarelorjacestuia.j
Pentrujreparareajcarcaseijcaroserieijsejfacjurmătoa relejrecomandărijtehnologicejșijdej
organizare:j
• lajexecutareajsudurilorjcarcaseijcaroserieijsejvajf olosijsudareajînjmediujdejgazj
protectorj sauj sudareaj electricăj cuj curentj continuuj cuj electrozij dimensionaŃij
corespunzătorjmaterialelorjutilizatejșijgrosimiijpo filelorjsudate;j
• dacăj sej constatăj dementej rupte,j componentej alej caro seriei,j acesteaj sej vorj
înlocui,jevitându3sejsudarea;j
• pentrujajnujschimbajdistribuŃiajeforturilorjpejansa mbluljcarcasei,jsejvorjrespectaj
rigurosjdimensiunilejșijpoziŃiajiniŃialăjajelemente lorjcomponente.j
Dinj punctj dej vederej alj realizăriij structuriij dej rez istenŃăj aj caroseriilorj destinatej
autoturismelor,jde3ajlungulj timpuluijs3aujexperimen tatjdiferitejconceptejarhitecturale.j
Douăjdintrejacesteajsuntjprezentatejpejscurtjcujava ntajelejșijdezavantajelejpejcarejlej
implicăj înj tabelulj 2.1.j Sej observăj avantajelej oferi tej dej conceptelej „orizontal”j șij

.
30.„vertical”j înj ceeaj cej priveștej capacitateaj dej disip arej aj energiei,j masaj construcŃiei,j
intensitateaj dej transmiterej aj șocurilorj însprej celu laj dej supravieŃuirej șij nuj înj ultimulj
rândjcosturilejdejfabricaŃie.j
Tabelulj2.1j
Conceptul în
2 plane Conceptul în
3 plane Conceptul
orizontal Conceptul
vertical
Intensitateajdej
transmiterejlaj
celulăj+j +j ++j +j
Masaj +j 0j 0j 0j
Compatibilitatej +j ++j ++j +j
Capacitateajdej
disiparejaj
energieij+j ++j ++j +j
Costurij
constructivej++j ++j 0j 0j
j
Laj conceptulj orizontalj zonelej întăritej alej structur iij autoturismelorj suntj amplasatej înj
planșeu,j laj nivelulj tuneluluij central,j precumj șij în j structurilej dinj pragurij șij uși.j Sej
remarcăjdirijareajeforturilorjpreluatejdejlonjeroan ejînsprejexteriorjșijtunel,jpoziŃiilejînj
carejsuntjamplasatejscaunelejpentrujpasagerijfiindj protejatejprinjranforsărijînjformăjdej
furcă.jj
j
Figuraj2317jConceptuljorizontalj
j

.
31.Laj conceptulj verticalj forŃelej dej impactj suntj dirija tej prinj structuraj panourilorj laterale,j
ferindj astfelj habitaclulj dej posibilej intruziuni.j Se j remarcăj modalitateaj dej dirijarej aj
eforturilor,jprinjbifurcareajelementelorjdejreziste nŃă,jatâtjprinjstâlpiijAjcâtjșijlajnivelulj
planșeului.jStructurajprezintăjîntăriturijpejtoŃijs tâlpiijlaterali.jj
Înj cazulj unuij impactj frontal,j forŃelej dezvoltatej ac Ńioneazăj șij sej disipăj asupraj șij prinj
structuraj caroseriei,j înj principalj pej treij căi:j dou ăj lateralej cej includj cadrelej metalicej
frontalejinferioarejșijsuperioare,jrespectivjunajce ntralăjcejincludejmotorul,jtransmisiajșij
eventualj cadrulj motorului.j Dacăj impactulj estej sufic ientj dej puternicj șij decelerareaj
vehicululuijsuficientjdejmare,jdisipareajșijabsorbŃ iajenergieijsejfacejînjtoatejacestejtreij
direcŃii.j
j
Figuraj2318jConceptuljverticalj
Cercetărilejexperimentalejaujdemonstratjcăjpejtraie ctelejlateralejsejdisipăjîntrej40%jșij
70%jdinjenergiajdejimpact,jrestuljfiindjpreluatăjde jzonajcentrală.j
Cadrelejmetalicejfrontalejsuntjproiectatejpentrujaj puteajfijdeformatejînjmodjprogresivj
dej unj impactj frontal,j astfelj încâtj săj absoarbăj ener giaj înj etapej pentruj aj reducej
deformareaj șij afectareaj structuriij cabinei.j j Înj ace stj sensj elej potj fij prevăzutej cuj
elementej geometricej carej săj localizezej deformaŃiile j precumj canalej transversalej
înguste,j caneluri,j șanŃuri,j crestăturij sauj zonej îng ustej ușorj înfundatej înj structuraj
cadrului.jAltejsoluŃiijprevădjîncorporareajunorjmat erialejspecialejcujproprietăŃijbunejdej
deformarejplasticăjșijabsorbŃiejajenergieijdejdefor marejînjstructurajvehicululuijpentrujaj
formaj așa3numitelej volumej dej deformare.j Oricej modif icarej aj caroserieij prinj

.
32.introducereaj acestorj elementej deformabilej absorbant ej nuj trebuiej săj modificej
semnificativjcostuljșijcomplexitatea,jnicijsăjalter ezejrigiditateajstructuralăjajvehiculului.j
Ojaltăjzonăjimportantăjprivităjprinjperspectivajsig uranŃeijcompartimentuluijpasagerilorj
estejceajsituatăjlajintersecŃiajdintrejbarajsuperio arăjdejsuportjajaripei,jjuguljjpereteluij
panouluijdejbordjșijstâlpuljverticaljfrontaljaljcab inei.jDoijfactorijimportanŃijcejafecteazăj
compatibilitateajlajimpactj întrejdiverselejstructur ijfrontalej dej protecŃiej ajcabineijsuntj
valoareajrigidităŃiijstructuriijdejrezistenŃăjajcar oserieijșijrezistenŃajmecanicăjajcabinei.j
Primuljfactorjdeterminăjniveluljdejenergiejabsorbit ă,jrespectivjdeceleraŃiajrezultatăjdinj
impactuljcujunjaltjvehicul.jÎnjprincipiu,jvehiculel ejmaijgrelejaujojstructurăjmaijrigidăj
comparativj cuj celej maij ușoarej carej suntj astfelj supr a3deformate.j Deoarecej energiaj
absorbităjpoatejfijconsideratăjegalăjcujintegralajf orŃeijdejimpactjînjfuncŃiejdejdistanŃaj
dejdeformare,jrezultăjcăjpentrujajabsorbijaceastăje nergiejșijajmenŃinejojdistanŃăjdej
deformarej relativj constantă,j singuraj soluŃiej constă j înj mărireaj rigidităŃiij înj raportj cuj
masajvehiculului.j Caj urmare,j structurajcabineijunei jmașinij maij ușoarejșij implicitj maij
puŃinjrigidejvajaveajmaijmultjdejsuferit,jiarjpasag eriijvorjfijmaijseriosjafectaŃi.j
RezistenŃajmecanicăjajcabineijpasagerilorjestejjlaj rânduljeijinfluenŃatăjputernicjdejcăilej
prinj carej solicitărilej dinj impactj sej transmitj sprej cadrulj cabinei.j Așaj cumj sej poatej
observaj dinjFiguraj 2319j acesteajsuntjreprezentatejd e:jcadrelej(lonjeroanele)jfrontalej
inferioarej l,j cadrulj dej susŃinerej ajmotoruluij 2,jca drelejfrontalej superioarej5j(acesteaj
suntjnumitejcadrejdejsusŃinerejajaripiijfrontale,js tructurajpanouluij(planșeului)jdejbordj
consolidatăj laj parteaj superioarăj dej jugulj planșeulu ij 7,j pragurilej lateralej 6,j respectivj
cadruljmetalicjdejsusŃinerej(șasiul)jînjcazuljcaros eriilorjcarejnujsuntjdejtipjmonocorpj
(autoportante).jUnelejdintrejacestejcomponentejpotj fijopŃionale,jdejexemplujcadruljdej
susŃinerej aj motoruluij (coliviaj motorului).j Baraj dej protecŃiej faŃăj 3j estej activăj pentruj
vitezej redusej dej coliziune,j subj 15j km/h,j însăj eleme ntelej dej fixarej pej celej douăj
lonjeroanej joacăj unj rolj foartej importantj înj comport amentulj întregiij structurij șij înj
propagareaj forŃelorj laj impact.j Existăj oj varietatej d ej mijloacej dej atașarej aj bareij dej
protecŃie.jPentrujajmărijcapacitateajbareijdejabsor birejajenergieijînjcoliziuni,jaceastajsej
monteazăjdejparteajfrontalăjajlonjeroanelorjprinjin termediuljunorjelementejdeformabilej
4.jVariantajdejcaroseriejcujzăbrelejsejutilizeazăjî njspecialjlajautoturismelejsportjșijsej
remarcăjprintr3ojrigiditatejmarejșijojgreutatejmică .jScheletuljcaroserieijsejacoperăjînj
unelejsituaŃiijcujfoliijdinjmaterialjplastic,jasigu rându3sejprinjaceastajojgreutatejredusăj
șijunjcoeficientjaerodinamicjacceptabil.j

.
33.j
j
Figuraj2319jStructurajfrontalăjdejprotecŃiejajpasag erilorjunuijautoturism j
Caroseriaj dej tipj chesonj estej utilizată,j înj general, j laj majoritateaj autoturismelor.j
Îmbinareaj elementelorj componentej sej facej prinj sudar e.j Pentruj asigurareaj uneij
rigidităŃij suficiente,j pej tablaj dinj carej sej realize azăj unelej elementej componentej alej
caroserieij sej practicăj diversej nervurij prinj ambutis are.j Nervurij dej diferitej formej sej
executăj înj specialj pej tablaj dinj carej sej realizeazăj învelișulj interiorj alj motoruluij șij
podeauaj (planșeul)j caroseriei.j Suntj cazurij înj care, j pentruj aj realizaj construcŃiij cuj oj
rigiditatej mare,j parteaj dinj faŃăj aj caroserieij sej ex ecutăj cuj unj scheletj cuj zăbrele,j iarj
parteaj dinj spatej tipj cheson.j Înj Figuraj 2320j estej re prezentatăj schemaj uneij caroseriij
combinate.jj
Lajautoturismelejmicijșijmijlocii,jsejfolosescjcaro seriijdejtipjcadruj–jgrindă.jAcestajestej
unj felj dej cheson,j cej înlocuieștej cadrulj obișnuit.j P ej chesonj suntj fixatej prinj sudurăj
elementelej componentej alej caroseriei,j rezultândj unj blocj cuj rigiditatej marej înj toatej
direcŃiile.j
j
Figuraj2320jSchemajconstructivăjajuneijcaroseriijco mbinatej

.
34.Laj caroseriilej autoportantej cadrulj dej înlocuitj este j constituitj dinj parteaj anterioarăj aj
cadruluij clasicj (carej consolideazăj parteaj dej carose rie)j pej carej sej monteazăj motorul,j
suspensiaj șij baraj dej protecŃiej dinj faŃă.j Câtevaj car acteristicij constructivej privindj
dimensiunilej șij modulj dej amplasarej aj structuriij fro ntalej șij dej rezistenŃăj aj
autoturismelorjsuntjprezentatejsinteticjînjtabelulj 2.2.j
Tabelulj2.2.j
Tip.
Autoturism
(an fabricaŃie) ÎnălŃime
bară
parașoc
(minmax) ÎnălŃime
muchie
frontală
capotă ÎnălŃimea
lonjeron SecŃiunea
lonjeronulu
i
(lxh)
Ecartamen
t
lonjeroane ÎnălŃimea
pragurilor
(minmax)
Fiestaj(88)j 380/530j 690j 370j 50/100j 800j 230/290j
Passatj(84)j 390/550j 730j 410j 90/80j 1000j 230/325j
Passatj(95)j 365/540j 715j 400j 80/100j 1000j 220/310j
Asconaj(85)j 380/520j 730j 360j 75/110j 800j 240/300j
NissanjSunnyj
(85)j440/600j 750j 430j 60/100j 900j 240/300j
Poloj(96)j 390/530j 690j 400j 55/110j 700j 210/290j
Sierraj(88)j 360/470j 680j 400j 60/95j 850j 260/345j
Mazdaj323j
(85)j380/515j 700j 320j 80/130j 1000j 210/280j
FiatjPuntoj(94) j385/575j 695j 500j 100/90j 1100j 210/310j
Astraj(92)j 410/520j 700j 430j 70/100j 800j 220/290j
Escortj(94)j 440/540j 680j 400j 60/110j 910j 210/290j
Vectraj(91)j 360/500j 685j 380j 75/170j 850j 240/300j
Golfj3j(93)j 350/535j 740j 400j 70/110j 1110j 215/310j
Corsaj(94)j 380/530j 700j 310j 80/120j 950j 225/310j
Renaultj19j
(93)j350/495j 675j 380j 35/130j 950j 210/300j
Lajunelejautovehiculejcujcaroseriejautoportantăjsej monteazăjnumaijtraversajdinjfaŃăjșij
spatejpentruj fixareaj elementelorj suspensiei,j saujgr inzij longitudinalejpentrujmontareaj
barelorjdejtorsiunejlongitudinalejșijtransversale.j
Corpuljcaroserieijestejcompusjdinjstructurajinferio ară,jstructurajsuperioară,jFiguraj2322j
șij elementelej amovibile,j Figuraj 2321.j Structuraj inf erioarăj sej compunej din:j Planșeulj
spatej asamblatj –j 1,j planșeulj centralj asamblatj –j 2,j traversaj planșeuluij –j 3,j traversaj
inferioarăj faŃăj –j 4,j lonjeronulj faŃăj completj –j 5,6, 7,j ranforsareaj planșeuluij faŃăj –j 8,j
elementej dej rigidizarej aj planșeuluij 3j 9,18,j element j dej închiderej aj părŃiij inferioarej aj
caroserieij –j 10,j traversaj planșeuluij spatej –j 11,j tr aversaj spatej stângaj –j 12,j lonjeronj
spatejstângajasamblatj–j13,jelementjdejsprijinjpent rujarculjsuspensieij–j14,jtraversaj
planșeuluijspatej asamblatăj –j15,jtraversajspatejasa mblatăj–j 16,j tuneluljplanșeuluij –j
17.j

.
35.
j
Figuraj2321jElementelejamovibilejalejcaroserieij
j
j
Figuraj2322jElementelejcomponentejalejplanșeuluijși jsuprastructuriijcaroserieij

.
36.Elementelejcomponentejalejsuprastructuriijcaroserie ijsunt:jtraversajsuperioarăjfaŃăj–j1,j
peretejlateralj–j2,j tablajportjfarj –j3,jaripaj inter ioarăj–j4,j dubluraj stâlpuluij faŃăj–j5,j
stâlpulj faŃăj asamblatj –j 6,j pragulj lateralj caroserie ij –j 7,j stâlpulj centralj asamblatj –j 8,j
panoulj aripiij spatej –j9,jpasajulj inferiorjaljroŃiij –j10,jfustajspatej–j 11,j dubluraj rameij
caroserieij–j12,jtraversajspatejajpavilionuluij–j13 ,jpavilionulj–j14,jgrindajelementuluijdej
încălzirejajhabitacluluij–j16,jtablierj–j17.j
Parteaj superioarăj aj caroserieij sej realizeazăj prinj s udareaj elementelorj componente.j
ElementelejamovibilejalejcaroserieijsuntjcapotajfaŃ ă,jhayonul,jușilejșijaripajfaŃă.j
Caroseriaj autoportantăj aj unorj autoturismej dinj clasa j mijlociej arej platformaj întărită.j
ConstrucŃiaj uneij astfelj dej caroseriij estej prezentat ăj înj Figuraj 2323.j Sej remarcăj
construcŃiaj planșeuluij subj formaj uneij structurij dub le,j asemănătoarej cuj structurilej
utilizatejînjconstrucŃiajaripilorjdejavion.jPrinjas tfeljdejmăsurijconstructivejsejasigurăjoj
maijbunăjprotecŃiejajspaŃiuluijdestinatjpasagerilor .j
j
Figuraj2323jCaroseriejautoportantăjcujplatformăjînt ărităj
Laj unelej autoturisme,j pentruj aj asiguraj oj maij bunăj i zolarej fonică,j întrej pieselej
caroserieijsejintroducjelementejelasticejdinjcauciu cjșijmaterialjplastic.j
Aranjareaj interioarăj aj caroserieij depindej dej dimens iunilej cej trebuiej respectatej înj
vedereaj asigurăriij confortuluij șij siguranŃeij pasage rilor.j ConstrucŃiaj caroseriilorj
autoturismelorj depindej înj marej măsurăj șij dej amplasa reaj organelorj transmisieij șij aj

.
37.portbagajului.jCabinajpentrujpasagerijestejamplasat ăjînjtotdeaunajlajmijloc,jpentrujcaj
aceștiajsăjfiejcâtjmaijbinejprotejaŃi.jÎnjgeneral,j problemelejconstructivejcarejsejpunjînj
prezentj constructorilorj dej autoturismej suntj determi natej dej măsurilej cej trebuiej luatej
pentruj aj asiguraj câtj maij binej pasageriij contraj acci dentării.j „Celulaj dej securitate"j sej
obŃinej prinj următoarelej măsuri:j rigidizareaj constru cŃieij fărăj reducereaj vizibilităŃii,j
utilizareaj uneij tapiseriij dej grosimej marej pej tavanj șij pereŃiij laterali,j montareaj unorj
mânerej pentruj ușij șij macaralej pentruj geamurij fărăj p roeminenŃe,j tapisareaj butuculuij
volanului,jajparasolarelorjșijajtorpedoului,jutiliz areajcoloaneijdejdirecŃiejtelescopicejșijaj
unuij volanj ușorj deformabilj înj direcŃiej axială,j mont areaj parbrizuluij astfelj încâtj laj
deformareajcaroserieijgeamuljsăjsarăjînjafară.j
Înj vedereaj creșteriij securităŃiij pasagerilor,j pej lâ ngăj sistemelej dej siguranŃăj recente,j
autoturismelejsejechipeazăjcujcenturijdejsiguranŃă. jj
j
Figuraj2324jCenturajdejsiguranŃăjcujfixarejînjtreij punctej
Acesteajsuntjrealizatejînjdiferitejvariante,jceajma ijmarejrăspândirejavând3ojcenturajcuj
fixareajînjtreijpuncte.jModuljdejfixarejaljcelorjtr eijpunctejdejprinderejpejcaroseriejșij
procentulj dinj sarcinaj pej carej oj preiauj celej treij pu nctej dej prinderej aj centurilorj dej
siguranŃăj înj cazj dej coliziunej estej prezentatj înj Fig uraj 2324.j Maij multej detaliij desprej
sistemelejdejsiguranŃăjajpasagerilorjsuntjprezentat ejînjcapitolelejurmătoare.j
2.4 Caroseriile autobuzelor
Laj autobuzelej moderne,j caroseriilej suntj autoportant ej șij caj urmarej cadrulj facej partej
integratăj dinj construcŃiaj caroseriei.j Caroseriilej a utobuzelorj trebuiej săj aibăj rigiditatej

.
38.marejlajîncovoierejșijtorsiune.jAcestjlucrujsejreal izeazăjutilizândjconstrucŃiijcujzăbrelej
dinj tuburij sauj diferitej profilurij dinj oŃelj laminat. j Carcasaj caroserieij estej îmbrăcatăj laj
exteriorj cuj panourij dinj tablăj cuj grosimeaj dej 0,75—1 ,0j mm,j iarj parteaj interioarăj șij
plafonulj sej acoperăj cuj plăcij fibrolemnoasej melamina te.j Interiorulj caroseriilorj sej
izoleazăj fonicj șij termicj cuj panourij dinj pâslă,j covo arej bituminoasej șij spumăj
poliuretanică.j
Podeauaj caroseriilorj autobuzelorj sej realizeazăj dinj tablăj acoperităj cuj unj covorj dinj
materialjplasticjsaujdinjlemnjignifugat.j
j
Figuraj2325jCaroseriijdejautobuzjdejdiferitejformej

.
39.j
DupăjformăjșijdestinaŃie,jFiguraj2325,jsejdeosebesc jcaroseriijpentru:jautobuzejurbane,j
cujmaijmultejușij(a);jautobuzejinterurbane,jcujunaj saujdouăjușijpejparteajdreaptăjșij
unajpejparteajstângăjpentrujaccesuljconducătoruluij (b);jautobuzejdejturism,jcujconfortj
specialj (c);j autobuzej deschisej pentruj agrementj (d); j autobuzej etajatej (e);j autobuzej
articulatejdejmarejcapacitatej(f).j
Sarcinilej dej pej podeaj sej transmitj portanŃilorj prinj traverse.j 0j atenŃiej deosebităj vaj fij
acordatăj asigurăriij rigidităŃiij înj locurilej dej disp unerej aj ușilorj șij ferestrelor.j Caroseriilej
autoportantejprotejeazăjmaijbinejpasageriijînjcazul jaccidentelor.j
ConstrucŃiajuneijcaroseriijdejautobuzjcujzăbrelejes tejreprezentatăjînjFiguraj2326,jiarjaj
unuijautobuzjcujcaroseriejautoportantăjtipjchesonjî njFiguraj2327.jj
j
Figuraj2326jCaroseriejautoportantăjdejtipjgrindăjcu jzăbrelejpentrujautobuzj

.
40.
j
Figuraj2327jConstrucŃiajunuijautobuzjcujcaroseriejd ejtipjchesonj
Caroseriilejtipjchesonjpotjfijrealizatejînjdouăjvar iante:jcujpereŃiijinteriorijșijexteriorijdinj
tablăjdejoŃeljsaujnumaijcujpereŃiijinteriorijportan ŃijdinjtablăjdejoŃel.jLajajdouajvariantă,j
înjcazjdejdeteriorare,jperetelejexteriorjpoatejfijî nlocuitjcujușurinŃă,jdeoarecejnujestej
nituitjsaujsudatjdejscheletuljcaroseriei.jj
Organizareajinterioarăjajautobuzelorjdepindejdejdes tinaŃiajlor.jAutobuzelejinterurbanej
șij turisticej trebuiej săj fiej prevăzutej cuj instalaŃii j corespunzătoarej pentruj aj asiguraj
confortuljpasagerilor.jAcestejinstalaŃiijtrebuiejsă jasigurejojbunăjcondiŃionarejajaeruluij
dinjsalonuljdestinatjpasagerilor.j
CondiŃiilejtehnicejcarejsejexpunjînjcontinuarejseja plicăjnumaijlajvehiculelejcujunjsingurjetaj,j
destinatejsăjtransportejceljpuŃinj16jpersoanejașeza tejpejscaunejsaujînjpicioare,jînjafaraj
conducătoruluij autoj șij aj personaluluij însoŃitor.j Ex tindereaj suprafeŃelorj vitratej dej pej
părŃilej lateralej slăbeștej rezistenŃaj caroserieij aut obuzelorj șij prinj aceastaj poatej afectaj
protecŃiajcălătorilorjînjsituaŃiajrăsturnărilorjsau jcoliziunilorjlaterale.jAvându3sejînjvederej
gravitateaj unorj accidentej produsej înj asemeneaj situa Ńii,j s3auj elaboratj normativej carej
impunjproducătorilorjpăstrareajuneijrezistenŃejstan dard,jacceptabilăjdinjpunctjdejvederej
aljprotecŃieijcălătorilor.j
ProtecŃiaj călătorilorj sej apreciazăj prinj „spaŃiulj de j supravieŃuire",j carej trebuiej săj sej
menŃinăjdupăjefectuareajunorjîncercărijspeciale.j

.
41.SpaŃiul de supravieŃuire dinjcompartimentuljpasagerilorjsejdefineștejprinjvo lumuljcarej
sejobŃinejprinjtranslaŃiajunuijplanjtransversaljver ticaljîncepândjdinjpunctulj Rjaljscaunuluij
așezatj celj maij înj spatej pânăj laj punctulj Rj alj scaunuluij situatj celj maij înj faŃă.j Planulj
transversalj verticalj estej delimitatj caj înj Figuraj 23 28j (înj interiorulj liniilorj hașurate);j sej
considerăjcăjpunctelej Rjsuntjdispusejlaj500jmmjdeasuprajpodeleijsalonului, jlaj300jmmj
faŃăjdejperetelejlateraljșijlaj100jmmjfaŃăjdejvârfu ljcarejdelimiteazăjparteajdejsusjajplanuluij
transversaljverticaljmenŃionat.j
RezistenŃaj caroserieij sej evalueazăj pej bazaj modifică rilorj suferitej dej spaŃiulj dej
supravieŃuirejdupăjunajdinjîncercările:j
încercarejlajrăsturnarejajîntreguluijvehicul,jechip atjcajșijînjtimpuljexploatăriijnormale;j
încercarej dej răsturnarej aj uneij secŃiunij sauj maij mul torj secŃiunij reprezentativej dinj
caroseriajvehiculului;j
încercarej dej lovirej cuj unj pendulj specialj aj uneij sec Ńiunij sauj maij multorj secŃiunij dinj
caroseriajvehiculului.j
DacăjsejpoatejprobajrezistenŃajșijprinjcalcul,jseja cceptăjșijojasemeneajmetodică.j
j
SursajRadujGaiginschi,jIulianjFilip,jExpertizajtehn icăjajaccidentelorjrutierej
Figuraj2328jSchemajpentrujdeterminareajspaŃiuluijde jsupravieŃuirejînjplanjtransversalj(a)jșij
longitudinalj(b)j

.
42.Pentruj încercareaj dej răsturnarej aj vehicululuij compl et, acestaj trebuiej pregătitj înj
prealabil.jScaunelejvehicululuijtrebuiejreglatejlaj înălŃimeajceajmaijmare,jiarjspătarelej
lorj amplasatej înj poziŃiej verticală.j Toatej ușilej șij geamurilej trebuiej săj fiej închisej iarj
anvelopelej trebuiej umflatej laj presiuneaj indicatăj de j producător;j sistemulj dej suspensiej
trebuiejsăjasigurejaceeașijgardăjlajsoljcajșijînjti mpuljuneijexploatărijnormale.j
Autovehicululj sej amplaseazăj pej oj platformăj basculab ilăj aflatăj înj poziŃiej orizontalăj laj
începutuljîncercării.jPentrujrăsturnareajlateralăja jvehiculului,jaxajsajlongitudinalăjtrebuiej
săjfiejparalelăjcujaxajdejrotaŃiejajplatformei.jÎnj apropiereajaxeijdejrăsturnarejtrebuiej
prevăzutjunjmicjperetejlateraljnecesarjîmpiedicării jalunecăriijanvelopelorjpejdirecŃiajdej
răsturnare;jdejasemenea,jtrebuiejblocatăjșijdeplasa reajvehicululuijînjplanjlongitudinal.j
Răsturnareaj sej facej pej unj planj orizontalj situatj cuj 800j mmj subj nivelulj platformeij
basculabile,jFiguraj2329.j
j
SursajRadujGaiginschi,jIulianjFilip,jExpertizajtehn icajajaccidentelorjrutierej
Figuraj2329jSchemajdispozitivuluijdejrăsturnarejajc aroserieijautobuzelorj
Platformajtrebuiejsăjfiejsuficientjdejrigidăjsaujpu nctelejdejacŃionarejasuprajsajsăjfiej
amplasatejastfeljcajaxelejvehicululuijsăjfiejridica tejsimultan,jfărăjajgenerajeforturijdej
torsiunej înj caroserie.j Vitezaj dej rotaŃiej aj platform eij nuj trebuiej săj depășeascăj
5°/secundăj(0,087jrad/s).j
Pejparcursuljîncercăriijsejefectueazăjînregistrărij videojultrarapide,jiarjdupăjrăsturnarej
sejfacjmăsurătorijcarejpunjînjevidenŃăjdeformaŃiije xterioarejșijinterioare.jÎncercareajsej
considerăjsatisfăcătoarejdacă:j
• sejconservăjvaloareajvolumuluijspaŃiuluijdejsupravi eŃuire;jj

.
43.• nicij unaj dintrej componentelej detașabilej alej vehicul uluij nuj influenŃeazăj asupraj
spaŃiuluijdejsupravieŃuire;j
• nicijojpartejajspaŃiuluijdejsupravieŃuirejsăjnujias ăjînjafarajcaroserieijdeformate.j
Încercarea de răsturnare a unei secŃiuni din carose ria vehiculului sej
efectueazăjdupăjaceeașijmetodologiejșijcujaceeașij i nstalaŃiejcajșijpentrujrăsturnareaj
vehicululuijcomplet;jsejimpunjaceleașijcondiŃiijdup ăjrăsturnarejcajșijînjcazuljprecedent.j
Încercarea unei secŃiuni din caroseria vehiculului cu ajutorul pendulului
urmăreștej îndeplinireaj acelorașij condiŃiij șij înj plu s,j determinareaj energieij absorbitej dej
impact.jÎnjprincipiu,junjpenduljcuj lungimeajbraŃulu ijdej3500jmmjestejlansatjdejlajoj
înălŃimejcarejsăjasigurejojvitezăjdejimpactjcuprins ăjîntrej3jșij8jm/s.jMasajcorpuluijdej
lovirej trebuiej aleasăj astfelj caj energiaj laj începutu lj impactuluij săj fiej ceaj indicatăj dej
producător.j Planulj dej oscilaŃiej aj pendululuij trebui ej săj fiej înclinatj cuj unj unghij dej 25˚j înj
raportjcujplanuljlongitudinaljmedianjaljsecŃiuniijd ejcaroseriijcarejsejîncearcă.jj
2.5 Caroseriile autocamioanelor
Caroseriilejpentrujautocamioanejsejcompunjdinjcabin ajpentrujconducătorjșijplatformaj
pentrujtransportuljbunurilor.jCabinelej suntj dejtipj închis,jcuj geamurijmobile.j Elejsuntj
prevăzute,j înj modj normal,j cuj douăj treij locuri,j iarj uneorij cuj șasej –j optj locuri.j j Laj
autocamioanelejpentrujtransportuljpejdistanŃejlungi ,jcabinajestejprevăzutăjcujunjpatj
pentrujconducătoruljautojdejschimb.jCabinajpoatejfi jdispusăjînjspatelejpunŃiijdinjfaŃăj
saujpejpunteajdinjfaŃăj(cabinăjavansată).j
Cabinelej obișnuitej sej executăj dintr3unj scheletj meta licj dinj tablăj ambutisată,j dinj
postamentjșijîmbrăcăminteajexterioarăjîmbinatejîntr ejelejprinjsudarejFiguraj2330.jj
Laj autocamioanelej cuj motorulj așezatj înj faŃaj cabinei ,j pericolulj dej accidentarej aj
conducătoruluijautojestejmaijmicjși,jcajurmare,jsej poatejrealizajojconstrucŃiejdejcabinăj
maijușoară.jCabinelejavansatejtrebuiejsăjfiejrealiz atejcujrigiditatejmărităjpentrujajsporij
securitateajconducătorului,jdeoarecejlajacestejcons trucŃiijrisculjdejaccidentarejestejmaij
mare.jCabinelejautocamioanelorjtrebuiejsăjfiejbinej izolatejtermicjșijfonicjșijsăjaibăjoj
etanșarejbună.j
j

.
44.
j
Figuraj2330jTipurijdejcabinejpentrujautocamioanej
j
Oj atenŃiej sporităj trebuiej săj fiej acordatăj suspensie ij cabinei,j deoarecej frecvenŃaj
oscilaŃiilorj suspensieij autocamionuluij sej modificăj cuj încărcătura;j laj autovehicululj gol,j
acestej frecvenŃej devinj dăunătoarej pentruj conducător .j MenŃinereaj înj limitej strânsej aj
variaŃieij frecvenŃeij oscilaŃiilorj suspensiei,j funcŃ iej dej încărcătură,j sej asigurăj alegândj
construcŃiajgeneralăjajautocamionuluijastfeljîncâtj variaŃiilejsarcinilorjstaticejpejpunteaj
dinjfaŃăjsăjfiejcâtjmaijreduse.jÎnj afarăjdejaceasta ,jcabinajsejmonteazăjpejcadrujcuj
ajutorulj tampoanelorj dej cauciucj sauj alj uneij suspens iij compusej dinj arcurij șij
amortizoare.j

.
45.Amplasareajșijdimensiunilejdiverselorjelementejcons titutivejalejpostuluijdejconducerej
dinjcabinajautocamioanelorjsuntjprevăzutejînjnormat ivejinternaŃionale.jj
Parteaj caroserieij destinatăj încărcăturiij utilej poat ej aveaj diferitej formej înj funcŃiej dej
destinaŃiaj autocamioanelor.j Pentruj transportulj dej b unurij sej folosescj pej scarăj largăj
autotrenurile,j acesteaj auj construcŃiaj caroseriilorj semiremorcilorj șij remorcilorj
asemănătoarejcujceajajautocamioanelor.j

.
46.3mELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA ȘI CALCULUL
CAROSERIILOR
3.1 GeneralităŃi
Proiectareajcaroseriilorjestejojproblemăjdeosebitjd ejcomplexăjșijpresupunejîmbinareaj
înjmodjcorespunzătorjajunuijnumărjmarejdejfactori.j Lajproiectare,jtrebuiejsoluŃionatej
aspectelej referitoarej laj ergonomia,j arhitectura,j re zistenŃa,j tehnologiaj șij organizareaj
fabricaŃieijșijsiguranŃajcaroseriilor.j
Proiectareajpoatejfijrealizatăjdupăjdouăjsistemejde jbază:jsistemuljsecvenŃialjșijsistemulj
complex.jSistemuljsecvenŃialjdejproiectarejsejaplic ăjdejmaijmultjtimp,jiarjceljcomplexjaj
începutj săj fiej utilizatj înj ultimaj vremej șij sej bazea zăj pej folosireaj metodeij elementuluij
finitjșijajcalculatoarelorjelectronicejdigitale.j
Caroseriajautomobiluluijestejsupusăjlajîncovoiere,j datorităjgreutăŃiijpropriijșijajsarciniij
utile,jșijlajtorsiune,jcajurmarejajdeplasăriijpejpa ntejtransversalejsaujpestejdenivelărij
asimetrice.jAcestejsolicitărijauj unjcaracterj dinami c,jînjspecialj laj demarare,j frânarejșij
deplasarejcujvitezejrelativjmarijpejdrumurij CUj denivelări.jÎnjafarăjdejacestea,jcaroseriilej
suntj supusej laj vibraŃiij continue,j carej devinj pericu loasej atuncij cândj suntj atinsej
regimurilejdejrezonanŃă.j
Lajdeplasareajautomobilelorjpestejdenivelărijsimetr ice,jsolicitărilejdinamicejpotjfijfoartej
mari.jAstfel,jcoeficientuljdinamicjdejîncărcarejalj caroserieijpoatejfi:j2,0j…j2,5jpentruj
autoturisme;j 2.0j …j 2,5j pentruj autobuze;j 3,0j pentr uj autocamioanej șij 3,5…j 4,0j laj
automobilejspecialejcujcapacitatejmarejdejtrecere.j Acestejsarcinijdinamicejmarijsolicităj
caroseriajlajîncovoiere.j
Înjcazuljdenivelărilorjnesimetrice,jcoeficienŃiijdi namicijdejîncărcarejajungjlajvalorile:j1,3j
pentruj autoturismej șij autobuze;j 1,5j pentruj autocami oanej șij 1,8j pentruj automobilej
specialejcujcapacitatejmarejdejtrecere.jDejacestejr egimurijdejîncărcarejtrebuiejsăjsej
Ńinăjseamajlajcalcululjdejdimensionarejșijverificar ejaljcaroseriei.j
Caracteristicaj dej rezistenŃăj aj caroserieij autoporta ntej estej consideratăj rigiditateaj laj
torsiune.jÎnjacestjscop,jpentrujcomparareajcaroserii lor,jsejutilizeazăjunghiuljdejrăsucirej
laj 1j mj lungimej rezultatj prinj suspendareaj completăj a j uneij roŃi.j Unghiulj relativj dej

.
47.torsiunejadmis,jpentrujcaroseriilejautoturismelorjș ijautobuzelor,jestejdej3j3j10'jlaj1jmj
lungime.j
3.2 TendinŃe în realizarea autovehiculului „sigur”
Pentruj aj înŃelegej maij binej obiectivelej sprej carej ti ndj constructoriij dej automobilej sej
cuvinej aj facej oj scurtăj incursiunej înj legislaŃiaj exi stenŃăj înj domeniulj siguranŃeij pasivej
interioarejajautomobilului.j
TestejdejcoliziunejsejfacjînjSUAjdejcătrejNHTSAj(Th ejNationaljHighwayjTrafficjSafetyj
Administration),jprecumjșijînjEuropajprinjasociaŃia jEURONCAP.jProgramuljNCAPj(Newj
CarjAssesmentjProgramme)jajpreluatjojpartejdinjproc edurilejdejîncercarejstabilitejdej
FMVSSj208jșij arejdreptjscopjpromovareajcompetiŃieij întrejfabricanŃiijdejautovehiculej
prinj proiectareaj șij producerej dej autovehiculej sigur e.j Programulj trebuiej săj realizezej
testejdejcoliziunejșijsăjprezintejrezultatelejobŃin utejpublicului,jîntr3ojmanierăjsimplăjșij
inteligibilă,jastfeljîncâtjcumpărătoruljsăjpoatăjfa cejojalegerejcâtjmaijcorectă.j
StructurilejdejrezistenŃăjalejautomobilelorjactuale jaujdevenitjadevăratejoperejdejartă,j
acestj lucruj fiindj rezultatulj concurenŃeij totj maij st rânsej dintrej mariij constructorij dej
automobile.j
Pentrujajmărijenergiajdejimpactjabsorbităjînjcazulj unuijimpactjfrontaljnecentratjestej
necesarăj adoptareaj unorj soluŃiij cej permitj deformare aj plasticăj înj anumitej zonej alej
ambelorjcadrejastfeljîncât,jindiferentjdejcâtjdejîn cărcatjestejunuljdintrejele,jpreluareaj
efortuluijsăjpoatăjfijfăcutăjșijdejcelălaltjfărăjru pereajlegăturilorjtransversale,jAnsamblulj
celorj douăj cadrej vaj fij astfelj capabilj săj preiaj oj în cărcarej specificăj superioarăj celeij
suportatej dej unulj singur.j Încărcareaj specificăj defi neștej efortulj dej întinderej pentruj
deformarajasociată,jcarejojdatăjdepășitjdeterminăjm ărireajdeformăriijrespective.jPrinj
includereajînjzonajfrontalăjajfiecăruijlonjeronj„l” ,jpejfaŃajsajinterioarăjșijexterioarăjaj
unorjelementej iniŃiatoarej saujpromotoarej dejdeforma rejplasticăj 2j așajcumjsuntjcelej
dinjFiguraj331,jenergiajdejimpasjestejcanalizatăjpe ntrujdeformareajzonelorjrespectivej
cujrezistenŃăjscăzută.jAstfel,jîntreagajenergiejarj fijtransmisăjprinjmasajrigidăjajbareij
sprej cabină.j Înj cazulj impactuluij frontalj descentrat ,j forŃaj „F”j determinăj comprimareaj
plasticăjajcadruluij„1”jaflatjpejparteajimpactului, jiarjprinjintermediuljbareijdejprotecŃiej
3jîntindereajsuplimentarăjajcadruluij„1’”jsituatjde jcealaltăjpartejajvehiculului.jjÎndoireaj
cadruluij„1”jvajabsorbijojcantitatejsuplimentarăjdi njenergiajdejimpactj(aproximativj10j

.
48.÷j 20%)j reducândj apreciabilj sauj eliminândj completj fo rŃaj dej penetrarej aj cabineij
pasagerilor.j
j
Figuraj331jDirijareajenergieijdejimpactjjprinjeleme ntejpromotoarejdejdeformaŃiej
Celej maij utilizatej înj acestj scopj suntj foilej dej oŃel j durej dej tipj TRIPj (Transformationj
InducedjPlasticity)jsaujjcelejobŃinutejînjdublăjfaz ăjdejmartensităjșijgrafitarejDPj(Dualj
Phase).jEstejsemnificativjfaptuljcăjutilizareajunor jastfeljdejoŃelurijdurejajpermisjșijoj
reducerejajmaseijautomobilelorjmodernejcujmaijmulte jsutejdejkilograme.j
Atuncij cândj tronsonulj frontalj deformabilj estej separ atj dej cadrulj frontalj propriu3zisj
formândj tamponulj bareij dej protecŃiej estej necesarj ca j elj săj preiaj oj bunăj partej dinj
energiajdej impactj transmisăj prinj barajdejprotecŃie. jÎnjacestj cazj structuraj sajtrebuiej
astfeljgândităjîncât,jpentrujojanumităjsoluŃiejcons tructivăjajcadrelorjfrontale,jenergiaj
absorbităjdinjimpactjsăjfiejmaximă.jj
Fiecarej cazj dej accidentj estej unic.j Oj temăj privindj m ăsurilej carej arj trebuij săj
îmbunătăŃeascăjsiguranŃajocupanŃilorjînjcazuljcoliz iunilorjfrontalejimplică:j
Reducereajintruziunilor;j
ÎmbunătăŃireaj sistemelorj dej reŃinere,j carej Ńinj ocup anŃiij departej dej contactulj cuj
suprafaŃajautomobilului;j
AsigurareajcăjsuprafeŃelejinterioarejalejautovehicu luluijsuntjbinejprotejatejcujmaterialej
absorbantejalejșocului.j
AmplasareajsuprafeŃelorjcujpotenŃialjmarejdejvătăma rejajpietonilorjcâtjmaijdepartejdej
ocupanŃi.j
Unj pragj limităj acceptabilj alj deceleraŃiilorj pej care j lej poatej suportaj corpulj omenescj
obligăjconstructoriijsăjrealizezejautovehiculejcujs tructurijfrontalejdeformabilejcontrolatj

.
49.șij dupăj anumitej legij dej variaŃiej aj deceleraŃiilor.j Modelelej matematicej alej
autovehicululuij auj evoluatj odatăj cuj dezvoltareaj sis temelorj informaticej șij dej calcul,j
ajungându3sej astăzij laj modelej virtualej complexe,j ca pabilej săj Ńinăj seamaj dej aproapej
toatejcaracteristicilejgeometricejșijfizicejalejmat erialelor.j
3.2.1 Modele matematice simple ale impactului dintre auto vehicule
Unaj dintrej situaŃiilej celej maij simplej constăj într3o j masăj „M”j aflatăj într3oj mișcarej dej
translaŃiej „x”j cuj oj vitezăj „v”j șij unj corpj aflatj înj repausj dej masăj M 0.j Pentruj masaj
corpuluijînjmișcarejsejvajŃinejcontjdejrigiditateaj acesteia,jreprezentatăjprintr3unjresort,j
corpuljînjrepausjfiindjconsideratjrigid.j
.
Figuraj332jModeljmatematicjsimplujaljcoliziuniijcuj unjperetejnedeformabilj
j
Dinjaplicareajteoremeijimpulsuluijpentrujcelejdouăj corpurijînaintejșijdupăjimpactjsejvaj
obŃine:j
()'
0vMMvM ⋅+=⋅ j j j j j j j j j j (3.j1)j
DinjbilanŃuljenergeticjpentrujsistemuljdejcorpurije nergiajcineticăjiniŃialăjajcorpuluijdej
masăj„M”jsejtransformăjînjenergiejcineticăjajsistem uluijdejcorpurijcuplatejșijojenergiej
dejdeformaŃiejajcorpuluijdejmasăj„M”.jAstfeljsejvaj obŃine:j
()
defEvMMvM+⋅+=⋅
2 22 '
02
j j j j j j j j (3.j2)j
()
2 22 '
02vMMvMEdef⋅+−⋅= j j j j j j j j (3.j3)j
DinjrelaŃiaj3.1jsejobŃinejvitezajdupăjimpact:j
0'
MMvMv+⋅= jj

.
50.ȘijînlocuindjvitezajdupăjimpactjînjrelaŃiaj3.3javem j
()
( )




+−⋅⋅=⋅
+⋅+−⋅=
022
2
02
0 2
122 2
MMM vMEv
MMM MMvME
defdef
jj j j j j (3.j4) j
łinândjcontjdejipotezajiniŃialăjînjcarejamjprecizat jexistenŃajuneijrigidităŃijpentrujmasaj
„M”jajsistemuluijdejcorpurijputemjscriejcăjenergiaj dejdeformaŃiejestejdatejde:j
22xkEdef⋅= j j j j j j j j j j j (3.j5)j
DinjecuaŃiilej2.4jșij2.5jsejvajobŃinejdeformaŃiajma ximăjajcorpuluijdejmasăj„M”:j




+−⋅⋅=
02
1MMM
kvMx jj j j j j j j j (3.j6)j
Dacăj masaj „M 0”j sej considerăj aj fiij multj maij marej decâtj masaj „M”,j adicăj sej arej înj
vederejciocnireajcujunjperetejnedeformabil,jdinj3.6 javem:j
kMvx⋅= j j j j j j j j j j j (3.j7) j
Sistemuljajungejlajunjsingurjgradjdejlibertatejșija rejlegeajgeneralăjjdejmișcarejajuneij
masej„M”jdatăjde:j
0=⋅+⋅+⋅⋅⋅ ⋅
xkxcxM jj j j j j j j j (3.j8) j
unde:j Mj 3j j masa;j cj –j coeficientulj dej amortizarej alj structurii;j kj –j coeficientulj dej
rigiditatejaljstructurii;jxj–jdeformaŃiajstructurii .jAceastajadmitejsoluŃiijdejforma:j
) sin(2) cos(1 t ct cx ⋅⋅+⋅⋅= ω ω j j j j j j j j (3.j9) j
Undejavem:j
Mk=ω j j j j j j j j j j j (3.j10) j
LajmomentuljiniŃialjcorpulj„M”jsejaflăjînjrepaus,jd ecijcondiŃiilejiniŃialejsunt:j

==
⇒= ⋅
000
vxxx
t j j j j j j j j j j (3.j11) j

.
51.SejobŃinejastfeljdinj3.9jșij3.11j
=x ) sin(tv⋅⋅ωωj j j j j j j j j j (3.j12)j
TimpuljcâtjarejlocjimpactuljsejdeterminăjcujrelaŃia :j
kMtt ⋅=⇒=⋅2 2ππω j j j j j j j j j (3.j13) j
3.2.2 Modele matematice complexe ale automobilului
Dezvoltândj modelej alej autovehicululuij cuj maij multej mase,j Figuraj 333,j sej potj facej
analizej complexej asupraj factorilorj carej influenŃeaz ăj comportamentulj structurilorj dej
rezistenŃăjajautomobiluluijșijdeci,jimplicitjasupra jomului.j
j
Figuraj333jModeljmultimasăjaljautovehicululuij
ModeluljmatematicjechivalentjsejpoatejobŃinejprinjr ezolvareajecuaŃiilorjdejtipjLagrangej
0=∂∂−




∂∂
⋅
iic
xW
xE
dtdj j j j j j j j j j (3.j14) j
Undej„ Ec”jreprezintăjenergiajcineticăjajsistemuluijdejmaseji arj„W”jenergiajpotenŃialăjdej
deformare.j

.
52.22
1212
∑∑
==⋅
⋅
=⋅
=
n
jjjn
iii
c
xk
WxM
E
j j j j j j j j j j (3.j15)j
Modeluljmatematicjechivalentjarejforma:j
[ ] [ ] { } {} 0=⋅+

⋅⋅ ⋅
xkxM j j j j j j j j j (3.j16) j
Undej intrej parantezej avemj matricilej maselorj șij rigi dităŃilorj iarj întrej acoladej vectoriij
acceleraŃiilorj respectivj deformaŃiilor.j Sistemulj de j ecuaŃiij sej rezolvăj prinj integrarej
numerica,jfolosindjmetodajRunge3Kutta.jj
Dinj punctj dej vederej alj analizeij șij reconstituiriij a ccidentelorj dej circulaŃiej estej
avantajoasăjutilizareajdiagramelorjexperimentalejpe ntrujdeterminareajenergieijdisipatej
șij aj rigidităŃilorj structurilor,j deoarecej acestej da te,j dej regulăj nuj suntj laj dispoziŃiaj
experŃilorjînjdomeniu.jAceastajcujatâtjmaijmultjcuj câtjinteresuljmajorjconstăjînjaflareaj
energieij disipatej șij aj rigidităŃiij înj funcŃiej dej de pendenŃaj vitezelor,j acceleraŃiilorj șij
deformaŃiilor,jdejtimp.j
Pentrujcalculareajmărimilorjenumeratejmaijsusjsejpa rcurgjurmătoarelejetape:j
DeterminareajfuncŃiilorjviteză3timpjșijdeformaŃie3t imp;j
CalcululjdependenŃeijviteză3deformaŃie;j
DeterminareajenergieijdisipatejinjfuncŃiejdejdeform aŃie;j
CalcululjrigidităŃiijstructurii.j
Sprej exempluj pentruj unj modelj cuj douăj masej alj automo biluluij șij unj ocupant,j Figuraj
334,jdinjsistemuljdejecuaŃiij(3.17),jprinjparticula rizarejșijŃinândjcontjdejinterconexiunilej
elementelorjcomponentejsejobŃine:j
( )
( ) ( ) ( )
( )


=−⋅−⋅+⋅=−⋅−−⋅+⋅++⋅=−⋅+⋅
⋅ ⋅⋅ ⋅⋅ ⋅
000
2 1 2 2 3221 0 0 2 1 2 1 1 1111 0 000
xxkxkxMxxkxxkxkkxMxxkxM
ds j j j j j (3.j17)j
j

.
53.
j
Figuraj334jModeluljcujdouăjmasejșijunjocupantjaljau toturismuluij
j
Unde:jM 0j–jmasajpasagerului;jM 1j3jMasajcaroseriei;jM 2jmasajgrupuluijmotopropulsor;j
x0j –j deplasareaj pasagerului;j x 1j –j deformaŃiaj caroseriei;j x 2j –j deplasareaj grupuluij
motopropulsor;j
k0j–jrigiditateajchingiijcenturiijdejsiguranŃă;jk 1s ,jk 1d j–jrigiditateajpneuluij+jpasajuljroŃiij
faŃăj+jaripajexterioarăj–jpejparteajstângăjșijdreap ta;jk 2j–jrigiditateajlonjeroanelor;jk 3j–j
rigiditateajradiatoruluij+jbarajdejprotecŃiej+jtrav ersajradiator.j
j
Figuraj335jForŃelejcarejacŃioneazăjasuprajmaselorjc arejcompunjsistemulj
j

.
54.j
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 0.1 0.11 0.1200.30.60.91.21.5
def1 t ( )
def2 t ( )
def0 t ( )
tj
j
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 0.1 0.11 0.12505101520
V1 t ( )
V2 t ( )
V0 t ( )
tj
j
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 0.1 0.11 0.12400316.67233.3315066.6716.67100
acc1 t ( )
acc2 t ( )
acc0 t ( )
t j
Figuraj336jDeformaŃiile,jvitezelejșijacceleraŃiilej obŃinutejprinjsimulareajimpactuluijfrontaljpej
modelejsimplificatej

.
55.Pornindj dej laj acestj modelj simpluj prinj modificareaj v alorilorj constantelorj dej rigiditatej
pentrujdiferitelejsubansamblurijalejstructuriijfron talejsejvorjobŃinejlegilejdejdeformaŃie,j
vitezăj șij acceleraŃiej alej maselorj autovehicululuij ș ij pietonului.j Prinj analizaj diverselorj
variantej simulate,j imagineaj obŃinutăj oferăj informaŃ iij desprej modificărilej carej trebuiej
adusejpărŃiijfrontalejajautovehiculelor,jastfeljînc âtjniveluljdeformaŃiilorjautovehicululuij
șijceljaljdeceleraŃiilorjsuferitejdejocupanŃijsăjof erejcondiŃiijdejsupravieŃuirejînjcazjdej
accident.j
Înjrealitatejacestej modelej simplejsejaplicăj doarjîn j cazulj reconstituiriij accidentelorjdej
circulaŃiej prinj metodej energetice,j undej pornindj dej laj deformaŃiilej globalej alej
autoturismuluij sej determinăj vitezaj dej impact,j având j informaŃiij prealabilej desprej
coeficienŃiijdejrigiditatejglobalijaijstructuriijfr ontale.jj
AceștijcoeficienŃijdejrigiditatejvezijTabelulj3.1,j suntjdaŃijcajșijconstante,jneŃinându3sej
contj dej faptulj căj structuraj autovehiculelorj devine, j prinj construcŃie,j totj maij rigidă,j
pornindjdejlajbarajparașocjsprejcompartimentuljpasa gerilor.j
Tabelulj3.1.jjPreluarejdupăj„Expertizajtehnicăjajac cidentelorjrutiere”,jRadujGaiginschi,jIulianjFilipj
Tip
autoturism Coliziune DeformaŃia Viteza de
impact Masa Coeficientul
de rigiditate
[j3j]j [j3j]j [jmj]j [jkm/hj]j [jkgj]j [jkN/mj]j
Daciaj1310j Fj 0,556j 47,47j 1194j 671j
Daciaj1310j Sj 0,454j 46,99j 1144j 945j
Daciaj1310j
TLjFj 0,518j 46,99j 1171j 743j
Fordj
MustangjFj 0,612j 46,67j 1592j 714j
FordjEscortj
1990jFj 0,480j 46,51j 1160j 839j
Hondaj
AccordjLXjFj 0,551j 47,31j 979j 557j
HondajCivicj Fj 0,342j 38,30j 696j 672j
Ladaj1500j Fj 0,495j 46,99j 1234j 858j
Subaruj
WagonjFj 0,459j 48,28j 1072j 915j
Toyotaj
TerceljFj 0,454j 47,31j 1077j 902j
Toyotaj
CorollajFj 0,500j 46,83j 1241j 839j
j

.
56.3.3 Determinări teoretice a energiei disipate și a rigi dităŃii structurii
autoturismelor
Înjcadruljîncercărilorjlajcoliziunejdintrejunjautot urismjșijbarierajrigidă,jcujunjgradjdej
acoperirej dej 100%,j sej potj determinaj cuj oj preciziej a cceptabilăj unelej caracteristicij
specificejimpactului,jdintrejcarejamintim:j
• Vitezajdejcoliziune;j
• EnergiajcineticajiniŃială;j
• Energiajdejrestituire;j
• AcceleraŃiajinstantaneejdinjtimpuljcoliziunii;j
• VariaŃiajdejvitezăjînjurmajimpactului;j
• ForŃelejdejdeformare;j
• DeformaŃiilejstructurii;j
• Rigiditateajstructurii.j
Mărimilej fizicej amintitej sej obŃinj dinj diagramelej a3 v3sj specificej coliziunii,j determinatej
experimentaljsaujprinjsimulare.jOjaltăjmetodăjdejaj obŃinejdiagramejdejtipja3v3sjoferăj
simulareajcujmodelejmatematicejmulticorp,jtratatăjî njsubcapitolelejanterioare.j
Pentruj aj facej oj corelarej cuj elementelej constructive j alej autovehiculelorj sej poatej
determina,j prinj metodej energetice,j coeficientulj dej rigiditatej alj structuriij păstrândj oj
dependenŃăjfaŃăjdejtimpjajacestuia.jÎnjconformitatej cujstructurajfrontalăjdejrezistenŃăj
aj automobiluluij rigiditateaj elementelorj caroserieij creștej treptat,j începândj dej laj baraj
parașocjsprejparbriz,jvezijFiguraj337.jEcuaŃiilejbi lanŃuluijenergeticjsuntjprezentatejmaij
josj
pc tot EEE+= j j j j j j j j j j (3.j18)j
ic totip EEE−= j j j j j j j j j j (3.j19)j
22
ip
ixE
ki
∆∆⋅
= j j j j j j j j j j (3.j20)j
Unde:jE tot j–jenergiajtotalăjajsistemului;jE cj–jenergiajcinetică;jE pj–jenergiajpotenŃială;jk ij
–jconstantajdejrigiditatejpejintervale;jx ij–jdeformaŃiajstructuriijpejintervale.j

.
57.
j
Figuraj337jElementelejstructuriijdejrezistenŃăjfaŃă jsupusejdeformăriij
j
Astfelj pentruj datelej dinj Figuraj 338j corespunzătoare j deformaŃieij șij vitezeij unuij
autovehiculjsejvorjcalcula,jpornindjdejlajlegeajdej conservarejajenergieijcoeficienŃiijdej
rigiditatej k ij pej fiecarej intervalj dej timp.j Rezultatelej suntj prez entatej sinteticj înj tabelulj
3.2.j
j
j
Figuraj338jExemplujdejdiagramejînregistratejînjurma jimpactuluij
j

.
58.Tabelulj3.2j j j
i t i X i v i Ec i Ep i Delta Ep i Delta
Xi ki
3j [s]j [m]j [m/s]j [J]j [J]j [J]j [m]j [N/m]j
0j 0j 0j 15,867j 159113 j0j 3j 3j 3j
1j 0,01j 0,151j 15,407j 150021 j9092j 9092j 0,151j 797507j
2j 0,02j 0,297j 14,633j 135327 j23787j 14695j 0,146j 1378740j
3j 0,03j 0,433j 13,559j 116191 j42922j 19136j 0,136j 2069185j
4j 0,04j 0,557j 12,211j 94237j 64877j 21954j 0,124j 2855670 j
5j 0,05j 0,666j 10,624j 71333j 87780j 22903j 0,109j 3855423 j
6j 0,06j 0,757j 8,848j 49477j 109636 j21856j 0,091j 5278589j
7j 0,07j 0,83j 6,943j 30466j 128648 j19012j 0,073j 7135197j
8j 0,08j 0,885j 4,982j 15686j 143427 j14779j 0,055j 9771420j
9j 0,09j 0,921j 3,048j 5871j 153242 j9815j 0,036j 15146563 j
10j 0,1j 0,94j 1,238j 969j 158145 j4903j 0,019j 27162555 j
11j 0,11j 0,943j 30,34j 73j 159040 j896j 0,003j 199015957 j
j
Înj continuarej sej propunej oj metodăj dej determinarej aj coeficientuluij dej rigiditatej aj
structuriij autovehicululuij dej masăj M,j carej sej depla seazăj cuj vitezaj „v”j șij suferăj oj
coliziunej frontalăj cuj unj peretej rigid,j Figuraj 339.j Specificj acestuiaj estej faptulj căj
elementelejsupusejdeformăriijînjurmajimpactuluijsun tjlegatejînjserie,jdecijcoeficientulj
dej rigiditatej alj structuriij frontalej nuj estej consta nt,j elj variindj dupăj legij descrisej dej
polinoamejdejordinuljtrei.jj
j
Figuraj339jModeluljsimplificatjaljautovehicululuijc ompusjdinjstructurijcujcoeficienŃijdejrigiditatej
diferiŃij
j
Pejduratajimpactului,jpânăjlajtimpuljt 1jsejdeformeazăjdoarjelementelejdejcaroseriejaj
cărorjrigiditatejestejk 1,jînjintervaluljt 1j–jt 2jsejdeformeazăjelementelejstructuriijcarejauj
rigidităŃilejk 2.jDupăjtimpuljt i31,jpânăjlajsfârșituljimpactuluijt ijsejdeformeazăjelementelejaj
cărorjrigiditatejestejk i.j

.
59.Pentruj verificareaj modeluluij s3aj pornitj dej laj anali zaj unorj înregistrărij graficej aj
coliziunilor,j Figuraj 338.j Pej curbelej dej deformaŃie, j vitezăj șij acceleraŃiej alej unuij
autovehiculjcujmasajdej1200jkg,jcarejsuferăjojcoliz iunejfrontalăjcujojvitezăjdej15.9j
m/sjs3ajrealizatjojdigitizarejajmărimilorjmăsurate, jdupăjcarejfiecarejdintrejacestejcurbej
ajfostjdescrisăjprintr3ojlegejpolinomialăjcujgradul jcuprinsjîntrejtreijșijșase.j
Adeseajînjanalizajaccidentelorjrutierejsejarejlajdi spoziŃiejnumaijdiagramajdejacceleraŃiej
aj structuriij autovehicululuij înj timpulj coliziunii.j Pornindj dej laj diagramaj dej acceleraŃiej
prinj utilizareaj unorj programej dej digitizarej sej obŃi nj înj formatj electronicj punctelej
corespunzătoarej diagramei.j Pej acestej formatej electr onicej sej determinăj ecuaŃiilej
analiticejalejpolinoamelorjdejinterpolare,jdejdifer itejgrade.jPrinjdouăjintegrărijsuccesivej
aj polinoamelorj carej descriuj legeaj dej variaŃiej aj acc eleraŃieij sej vorj obŃinej viteza,j
respectivjdeformaŃiajacestuiajînjfuncŃiejdejtimp.j
j
∫∫
⋅=⋅−=++⋅+⋅=−
t
n nt
n nnn n
n
dttvtSdttavtvb tbtbta
0001
1 0
)( )()( )(….. )(
j j j j j j j j (3.j21)j
Unde:j a n(t)j –j curbaj dej acceleraŃiej aj structurii;j b 0…b nj –j coeficienŃiij polinomuluij carej
descriujlegeajdejvariaŃiejajacceleraŃiei;jtj–jtimpu ljdejimpact;jv 0j–jvitezajiniŃială;jv n(t)j–j
curbajdejvariaŃiejajvitezei;jS n(t)j–jcurbajdejdeformarejajstructurii.j
PentrujcomparaŃie,jcurbelejrezultatejaujfostjsuprap usejpestejcurbelejrealejdejvitezăjșij
deformaŃiej aj autovehiculului.j Caj elementej dej contro lj sej vorj urmărij atâtj valorilej
absolutejalejrezultatelorjcâtjșijalurajcurbelor,jav ându3sejînjvederejrespectareajtimpilorj
lajcarejvitezajdevinejzerojșijdeformaŃiajestejmaxim ă.j
Dinjanalizăjrezultă:j
Cuj creștereaj graduluij polinomuluij dej aproximarej aj a cceleraŃiei,j curbelej dej viteză,j
respectivjdeformaŃiejsuntjmaijapropiatejdejdatelejr eale.j
CurbelejdejvitezăjșijdeformaŃiejobŃinutejînjurmajin tegrăriijdaujerorijsubj10%jfaŃăjdej
valorilejreale.j
Sejvajfacejschimbareajvariabilei,jastfeljîncâtjsejv ajobŃinejojlegejdejvariaŃiejajvitezeijînj
funcŃiej dej deformaŃiaj autovehicululuij )(SVV= j șij sej vaj aproximaj șij aceastaj printr3oj

.
60.legejpolinomialăjdejgraduljtrei.jAstfeljrezultatulj vajfijcoeficientuljdejrigiditatejajstructuriij
înjfuncŃiejdejdeformaŃie.j
Mărimeaj deformaŃieij înj timpulj coliziuniij aj fostj împ ărŃităj înj „i”j intervalej egale.j Avândj
datelejreferitoarejlajvariaŃiajvitezeijautovehiculu luijînjfuncŃiejdejdeformaŃiajacestuiajînj
timpuljimpactuluijsejpoatejdeterminajenergiajcineti căjajautovehicululuijpejintervale.jj
j
22
i
cvmE
i⋅= jj j j j j j j j j j (3.j22)j
1+−=∆
i i ci c EEcE jjj j j j j j j j j (3.j23)j
j
1+−=∆ii iXXX j j j j j j j j j j j(3.24)j
()
( )22
∑∑
∆∆⋅
=
iiic
iXE
ki
j j j j j j j j j j (3.j25)j
Pej fiecarej dinj intervalelej „i”j s3aj determinatj valoa reaj constanteij dej rigiditatej „k i”j cuj
relaŃiaj (3.25).j Practicj relaŃiaj (3.23)j descriej ener giaj potenŃialăj dej deformaŃiej aj
autovehicululuij laj fiecarej iteraŃie,j iarj (3.24)j rep rezintăj deformaŃiaj acestuiaj laj fiecarej
iteraŃiej„i”.jj
Sintetic,j pentruj unj polinomj dej gradulj 6j dej aproxima rej aj acceleraŃieij autovehiculului,j
pașiijdejcalculjaijrigidităŃiijsuntjprezentaŃijînjt abelulj3.3.j
Reprezentareaj graficăj aj variaŃieij coeficientuluij de j rigiditatej aj structuriij deformatej aj
autovehicululuijînjfuncŃiejdejdeformaŃiajacestuia,j pentrujdiferitejgradejalejpolinomuluij
dejaproximarejajcurbeijdejacceleraŃiejestejprezenta tăjînjFiguraj3310.j
Tabelul 3.3.
Def Vit Ec Delta Ec Delta Def K i
[m]j [m/s] j [J]j [J]j [m]j [N/m]j
0j 16,326 j168452,2j 0j 0j j
0,1j 15,046 j143073,5j 25378,69j 30,1j 5075739 j
0,2j 14,375 j130596,9j 12476,62j 30,1j 1892766 j
0,3j 14,042 j124616,3j 5980,528j 30,1j 974130 j
0,4j 13,778 j119974,6j 4641,711j 30,1j 605969 j
0,5j 13,315 j112046,8j 7927,845j 30,1j 451243 j
0,6j 12,382 j96894,4j 15152,39j 30,1j 397543 j
0,7j 10,71 j72492,99j 24401,41j 30,1j 391670 j
0,8j 8,029 j40741,78j 31751,21j 30,1j 399095 j
0,9j 4,071 j10474,16j 30267,62j 30,1j 390069 j
1j 31,494 j1410,647j 9063,515j 30,1j 334083 j
j

.
61.Coeficientiimdemrigiditatempentrumdiferitemgrademal empolinomuluimdemaproximaremamcurbeimdem
acceleraŃiem
01000000 2000000 3000000 4000000 5000000 6000000
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
Deformatiam[m]Coeficientulmdemrigiditatem[N/m]ki_acc_poly4
ki_acc_poly6
ki_acc_poly3
j
Figuraj3310jValorilejcoeficienŃilorjdejrigiditatejc ândjavemjcurbajdejdeceleraŃiejajautovehicululuij
j
j
j
3.4 Calculul și construcŃia barelor parașoc
3.4.1 GeneralităŃi, soluŃii constructive
Unjroljimportantjînjdiminuareajimpactuluijfrontaljs aujdinjspatejojaujstructurilejelasticej
șijfoartejrezistentejalejbarelorjdejprotecŃie,jcare jîmpreunăjcujlonjeroanelejpreiaujparŃialj
forŃajdejimpact.jIniŃial,jbarajdejprotecŃiejerajutil izatăjdoarjpentrujajreducejstricăciunilej
rezultatejînjurmajcoliziunilorjfrontale.jCujtimpul, jgraduljdejprotecŃiejasiguratjprinjbaraj
transversalăj aj fostj redusj caj importanŃăj urmărindu3s ej maij multj aspectulj esteticj șij
aerodinamicjadusjautovehiculului.jUlteriorjs3ajcons tatatjcăjrigiditateajstructuriijbareijdej
protecŃiej sauj aj suporŃilorj săij constituiej elementul j esenŃialj dej protecŃiej pietonilor,j
deformareajtrebuindjsăjsejrealizezejîntr3unjanumitj mod,jcarejsăjreducăjforŃajdejimpactj
asuprajacestora.j
SistemuljbareijdejprotecŃiejincludejojstructurăjdej susŃinerejșijconsolidarejdejtipjgrindăj
curbatăj(existăjșijvariantajcujelementjdejconsolida rejdistinctjfaŃăjdejbarajdejprotecŃie),j
douăj elementej dej fixarej absorbantejdej șocjșij oj masc ăjelasticăj (fascia)jobŃinutăjprinj
injecŃiej dej masej termoplasticej durej pej bazăj dej poli carbonat,j poliuretan,j polietilenă,j

.
62.polipropilenăjdejdensitatejmare,jcauciucjtermoplast icjsaujaltejmaterialejcujproprietăŃij
asemănătoare.j
BarajdejprotecŃiejfacejpartejdintr3unjansamblujînjc arejmaijsuntjinclusejtampoanelejpej
carej sej fixează,j dej cadrelej frontalej șij elementelej dej consolidarej șij susŃinerej alej
radiatorului,j respectivj blocurilej dej luminij aj căror j protecŃiej trebuiej dej asemeneaj săj oj
asigure.jMontareajbareijdejprotecŃiejsejfacejprintr 3unjnumărjvariatjdejelementejcare,j
prinjdeformarejsăjabsoarbăjenergiejcineticăjdejimpa ct.jînjunelejdintrejacestejelementej
suntjinclusejarcuri,jbolŃuri,jgolurijsaujlichidejsp eciale,jorijmicijsarcinijexplozive,jcarejsăj
reacŃionezejlajcomprimărilejdatoritejforŃelorjdejim pactjșijsăjdisipezejenergiajdegajată.j
Altejelementejdejfixarejutilizeazăjcomponentejsacri ficatejînjcazuljunuijimpact,jacesteaj
fiindjpulverizatejsaujturtite,jfaptjcejimpunejînloc uireajlorjîmpreunăjcujbarajdejprotecŃie.j
Elejsuntjdejregulăjmaijscumpejșijmaijușoarejcompara tivjcujarcurilejsaujaltejelementej
înlocuibile.j
j
Figuraj3311jAnsamblujbarăjparașocjcujelementejabsor bantejdejenergiejdejtipjmanșon.j13j
armăturajmetalicăjajbarei;j2j–jscutjdinjmaterialejt ermoplasticejpentrujsusŃinereajzoneij
inferioarejajbarei;j3j–jcadruljscutului;j4j–jelemen tejranforsarejscut;j5j–jmanșonjabsorbantj
superior;j6j–jmanșonjabsorbantjinferior;j7j–jfascia jbarei;jj8j–jrampăjdejfixarejajscutului;j10j–j
elementejdejfixarejajarmăturiijdejstructurajdejrezi stenŃăjajcaroserieij
j
Pentrujajfijeficient,jsistemuljdescrisjînjFiguraj33 11jtrebuiejsăjpermităjimpactuljdintrej
tibiajpietonuluijșijregiuneaj„b”jajmăștiijfiindjast feljnecesarjcajaceastăjsăjsejdeformezej
maijușorjînjzonaj„a”.jDinjacestjmotivjmanșonuljamor tizorj5jestejfăcutjdintr3unjmaterialj
cujdensitateajmaijmicăjdecâtjceajajmaterialuluijuti lizatjpentrujamortizorulj6jiarjzonelej
„c”j sij „d”j alej măștiij situatej înj continuareaj zonelo rj „a”j șij „b”j suntj plasatej maij sprej
interior.j
Grindaj transversalăj dej consolidarej poatej fiij fabric atăj dinj oŃel,j materialj compozitj sauj
fibrej dej carbonj șij sticlăj indurizatej înj masăj dej răș ină.j Trebuiej avutj înj vederej căj
fabricareaj bareij dinj tablăj dej oŃelj (prinj ambutisare )j cuj rezistenŃăj marej laj întinderej șij

.
63.ruperejîijscadejproprietăŃilejdejabsorbŃiejajșocuri lorjdejimpact.jÎnjplus,jcujcâtjrezistenŃaj
materialuluij estej maij mare,j capacitateaj saj dej model arej sej reduce,j procesulj dej
ambutisarejdevenindjmaijscump,jvitezajdejexecuŃiejm aijredusăjșijuzurajechipamentuluij
maijaccentuată.j
Uneorij întrej mascăj șij grindaj dej consolidarej sej plas eazăj straturij dej spumăj dinj
polipropilenăjpentrujsusŃinereajmăștiijșij absorbŃia jsuplimentarăjajșocurilor.jVehiculelej
grelejutilizeazăjpentrujsusŃinereajgrindeijtransver salejdejprotecŃiejtampoanejhidraulicej
absorbantejdejșoc.jÎnjfuncŃiejdejfabricantjeajpoate javeajojsuprafaŃăjexterioarăjfinisată,j
poatej fij îmbrăcatăj într3oj mascăj dej plastic,j sauj poa tej fij protejatăj printr3unj blocj dej
spumăj carej susŃinej mascaj exterioară.j Estej evidentj c ăj dimensiunilej șij capacitateaj dej
absorbŃiejajșoculuijimpusejbareijdejprotecŃiejdepin djdirectjdejmasajautovehiculului.j
Concluzionândj sej poatej afirmaj căj înj proiectareaj bar eij dej protecŃiej aspectulj esenŃialj
constăjînjstructurajcarejsăjabsoarbăjenergiajdejimp actjlajvitezejscăzute,jundejnujsej
punej problemaj activăriij airbag3urilorj șij dej aj trans mitej rapidj informaŃiilej dej impactj laj
accelerometrej înjcazuljcoliziunilorjcarej auj unjpote nŃialj dejactivarejajdispozitivelorjdej
protecŃiejajpasagerilor.j
Dej regulă,j tamponulj sauj tronsonulj frontalj deformabi lj alj cadruluij suntj prevăzutej cuj
anumitej decupărij carej controleazăj modalitateaj dej de formarej înj impactj frontal.j
Componentajdeformabilăjtrebuiejsăjasigurejojcaracte risticăjdejabsorbŃiejajenergieijdej
impactjlină,jcontinuăjșijprogresivăjjcajintensitate ,jFiguraj3312.jj
j
Figuraj3312jDecupărijinjstructurajbareijcarejmăresc jgraduljdejabsorbŃiejaljenergieij
Pentruj ambelej cadrej frontale,j inferioarej șij superio are,j deformareaj continuăj șij
progresivăj necesarăj absorbiriij gradatej șij într3oj mă surăj câtj maij marej aj energieij dej
impactj estej asiguratăj printr3oj seriej dej soluŃiij teh nologicej carej includj utilizareaj unorj
secŃiunij cuj profilj variabilj șij grosimij diferitej ale j pereŃilor,j alej unorj metalej cuj durităŃij
variabile,j respectivj aj tampoanelorj dinj fibrej impreg natej înj diversej rășini,j precumj șij aj
unorjelementejpromotoarejșijajutătoarejlajdeformare ajîntr3unjanumitjsensjajcadrelor.j

.
64.Dacăj sej admitej deformareaj plasticăj aj bareij sej recom andăj secŃiunilej deschisej pentruj
suportulj metalic.j OŃelulj dinj carej sej confecŃionează j acestj suportj săj fiej maleabilj cuj
palierulj dej curgerej pronunŃat.j Pentruj deformărij ela sticej sej recomandăj suporturij dinj
metaljcujsecŃiuneajtransversalăjînchisăjiarjoŃeluri lejsăjaibăjlimitajdejcurgerejσcjridicată.j
3.4.2 Starea de solicitare a barelor parașoc
Dinj cercetărilej efectuate,j prinj analizaj filmărilorj ultrarapide,j s3aj constatatj căj pendululj
estejnumaijînjdouăjpunctejînjcontactjcujbarajînjtim puljimpactului.jDistanŃajîntrejacestej
punctej estej dej 450j mm.j Înj Figuraj 3313j suntj reprezent atej dimensiunilej pendululuij
impactorjdupăjregulamentuljECEj42.jj
j
Figuraj3313jDimensiunilejpenduluijconformjcujregula mentuljECEj42j
j
Dacăjcontactuljdintrejpenduljșijbarăjarejlocjpejdir ecŃiajuneijaxejprincipalejcentralejdej
inerŃiej Figuraj 3314,j atuncij baraj vaj fij solicitatăj l aj încovoierej simplăj șij tracŃiunej (baraj
dublujarticulată).j

.
65.
j
j
j
Figuraj3314jExemplejdejforŃejaplicatejpejbarajparaș oc;ja)jforŃajaplicatăjpejdirecŃiajuneijaxej
centralejdejinerŃie;jb)jforŃajaplicatăjpejdirecŃiaj uneijaxejcentralejcarejnujestejșijaxăjprincipalăj
dejinerŃie;jc)jforŃajaplicatăjpejojdirecŃiejoarecar e.j
j
Dacăj contactulj dintrej pendulj șij barăj arej locj pej dir ecŃiaj uneij axej centrale,j darj nuj
principalăj dej inerŃie,j atuncij baraj vaj fij solicitată j laj încovoierej oblicăj șij întinderej sauj
compresiune.jÎnjacestjcazjforŃaj„F”jestejaplicatăjp ejdirecŃiajaxeijOZ.jCelelaltejaxejOZa,j
OYajfiindjaxejprincipalejdejinerŃie.j
Dacăjcontactuljdintrejpenduljșijbarăjarejlocjpejojd irecŃiejoarecarejcarejnujtrecejprinj
centrulj dej greutate,j atuncij baraj vaj fij solicitatăj p ej lângăj încovoierej oblicăj șij
compresiunej(tracŃiune)jșijlajtorsiune.jForŃajFjest ejaplicatăjpejdirecŃiaj„D”.jAxelejOZjșij
OYjfiindjaxejprincipalejcentralejdejinerŃie.j
ReducereajforŃeijFj într3unjpunctj alj uneijaxejcentra lej „D’j”jparalelăj cujsuportulj forŃeij
„F”,jdeterminăjunjtorsorjdejreducerejformatjdejforŃ aj„F”jșijmomentuljdejtorsiunej„M t”.j
Sejprecizeazăjcăj acestjultimjcaz,jundej aparejsolici tareajsuplimentarăjdejtorsiune,jnuj
estej dej preferat,j deoarecej aparj tensiunij suplimenta rej șij maij alesj deformaŃiij marij
datorităj torsiunii.j Punctulj dej aplicaŃiej alj forŃeij „F”j estej impus,j pej dej oj parte,j prinj
regulamentejînjcarejsejprecizeazăjînălŃimeajdejlajs oljlajmuchiajdejimpactjajpendululuij
(445jmmjconformjECEj42),jiarjpejdejaltăjparte,jdejî nălŃimeajlajcarejbarajestejmontatăj
pejautoturism.j
Intensitateaj forŃeij dej impactj „F”j estej proporŃional ăj cuj greutateaj autoturismuluij șij cuj
vitezajdejimpactjajacestuia.j
j
3.4.3 Stabilirea modelului de calcul
j
j
Montareaj bareij dej protecŃiej sej facej printr3unj număr j variatj dej elementej care,j prinj
deformarejsăjabsoarbăjenergiejcineticăjdejimpact.jî njunelejdintrejacestejelementejsuntj

.
66.inclusej arcuri,j bolŃuri,j golurij sauj lichidej special e,j orij micij sarcinij explozive,j carej săj
reacŃionezejlajcomprimărilejdatoritejforŃelorjdejim pactjșijsăjdisipezejenergiajdegajată.j
Altejelementejdejfixarejutilizeazăjcomponentejsacri ficatejînjcazuljunuijimpact,jacesteaj
fiindj pulverizatej sauj turtite,j faptj carej impunej înl ocuireaj lorj împreunăj cuj baraj dej
protecŃie.jElejsuntjdejregulăjmaijscumpejșijmaijușo arejcomparativjcujarcurilejsaujaltej
elementejînlocuibile.j
Geometriaj secŃiuniij șij materialulj dinj carej estej fab ricatăj baraj suntj esenŃialej pentruj
comportamentuljacesteiajînjtimpuljimpactului.jPejlâ ngăjoŃeljestejfolositjdinjcejînjcejmaij
multjaluminiuljcarejpejlângăjelasticitateajșijrigid itateajoŃeluluijoferăjojseriejdejavantajej
precumjgreutateajredusăjșijductilitateajremarcabilă .j
Structurilej bimetalicej suntj dej asemeneaj largj utiliz atej deoarecej reducj gradientulj
decelerăriijrezultatejînjimpactjeliminândjastfeljpo sibilejdeclanșărijparazitejalejsistemuluij
airbag.j Elej asigurăj oj deformarej progresivăj cuj deter iorărij alej bareij dej protecŃiej maij
redusejînjprimajfazăjajimpactuluijșijîntârziereajmo mentuluijdejproducerejajacestora.j
BarajdejprotecŃiejestejconstruităjîntr3ojformăjarcu ităjnujnumaijdinjmotivejesteticejcijșij
pentruj aj asiguraj unj spaŃiuj suficientj înj spatej pentr uj anumitej echipamentej precumj
blocurilejopticejalejfarurilor,jradiatoruljsaujelic eajventilatoruluijdejrăcire.jUnjaltjmotivj
estejacelajcăjîntr3unjimpactjfrontal,jstructurajarc uităjșijelasticăjpermitejextremităŃilorj
bareij săj sej deformezej înj sensj inversj forŃeij dej impa ctj protejândj astfelj echipamentelej
aflatejînjspatelejei.j
j
j
Figuraj3315jMontajuljbareijparașocjdejcaroseriejpri njsuporturijșijarmăturăj
j
ÎnjanalizajdejfaŃăjsejvajanalizajporŃiuneajdejbarăj cuprinsăjîntrejcelejdouăjsuporturijdej
prindere.jModeluljceljmaijapropiatjdejrealitatejpoa tejfijdefinitjcajojbarăjcurbăjarticulatăj
lajambelejcapetejFiguraj3316.j

.
67.
j
Figuraj3316jBarajcurbăjdublujarticulatăj
j
S3aujdeterminatjeforturilejcarejiaujnașterejîntr3oj astfeljdejbarăjșijs3ajajunsjlajconcluziaj
că,j efectulj forŃeij axialej poatej fij neglijat,j deoare cej valoareaj acesteiaj înj secŃiuneaj
periculoasăj estej micăj înj raportj cuj valoareaj momentu luij încovoietorj dinj aceeașij
secŃiune.j
Analizândj efortulj carej iaj nașterej înj baraj dreaptăj s impluj rezematăj Figuraj 3317,j s3aj
constatatj căj momentulj încovoietorj estej foartej aprop iatj dej celj determinatj înj cazulj
precedent.j
j
Figuraj3317jBarajsimplujrezematăj
j
Așadar,j barelej parașoc,j avândj razaj dej curburăj mare, j potj fij încadratej înj schemaj dej
calculj clasicăj aj uneij barej simpluj rezematăj laj capet ej șij încărcatăj cuj forŃelej „F”,j înj
punctelejdejcontactjdintrejpenduljșijbară.j
j
Figuraj3318jSchemajdejcalculjredusăjajbarelorjparaș ocj
j

.
68.Considerândj baraj cuj secŃiunej transversalăj constantă j șij avândj înj vederej simetriaj
rezemăriijșijîncărcăriijsejpoatejluajînjstudiujjumă tatejdinjbară,jrezematăjșijîncărcatăjcaj
înjFiguraj3318.j
j
Rezultatelej obŃinutej pej aceastăj jumătatej (momentej î ncovoietoare,j tensiuni,j săgeŃi,j
rotiri)jsejvorjtranspunejsimetricjpejjumătateajceal altă.j
3.4.4 Calculul de rezistenŃă pentru bara din polipropilen ă cu armătură de
metal în ipoteza deformării plastice
PentrujsimplificarejsejvajŃinejcontjdejurmătoarelej ipotezejdejcalcul:j
/head2right Sej vaj consideraj căj numaij parteaj metalicăj absoarbej e nergiaj dej impactj prinj
deformarejplastică,jdeoarecejmodululjdejelasticitat ejaljmetaluluijestejmultjmaij
marejdecâtjaljpolipropilenei.j
/head2right Parteaj exterioarăj dinj masej plasticej nuj vaj aveaj defo rmaŃiij remanentej înj urmaj
impactuluijșijvajrevenijlajformajoriginalăjdupăjînc etareajacŃiuniijforŃeijdejimpact.j
/head2right Doarj80%jdinjenergiajpendululuijestejabsorbităjdejd eformareajplasticăjajbarei.j
/head2right ForŃaj carej acŃioneazăj asupraj barei,j înj timpulj defor măriij plastice,j sej considerăj
constantă,jdatoratăjcomportăriijtipicejajoŃeluluijm aleabil.j
/head2right Suporturile,jpejcarejsejmonteazăjbarajsuntjfoartejr igizi.j
/head2right Înjtimpuljdeformăriijplasticejsejvajfolosijformajex pusăjînj Figuraj3318 .j
/head2right Baraj metalicăj estej proiectatăj săj rezistej laj oj defor marej elasticăj cuj oj săgeatăj
maximăjadmisăjdej10jmm,jlajunjimpactjfrontaljcujunj pendul,jcujojsarcinăjdej
vârfjdejmaximj25%jdinjgreutateajautoturismului.j
/head2right Tensiuneaj maximăj dinj barăj sej găseștej înj fibrelej ext remej șij estej egalăj cuj
tensiuneajdejcurgerejajoŃeluluijbareijFiguraj3319.j
); cos1 ( ) sin ( θ θθ −⋅+⋅⋅−−= rtgrxxypt j j j j j j (3.j26)j
j
p pt t xr rxxx +⋅⋅+⋅−−=180 cos1) sin (' πθ
θθ jj j j j j (3.j27)j
j
) ( 2'
ttxxs−= j j j j j j j j j j (3j28)j
j
yj–jdeformareajmaximăj(săgeatajmaximă)j

.
69.2x tj3jdistanŃajîntrejsuporŃij
2x pj–jdistanŃajîntrejpunctelejdejcontactjalejpendululu ij
Rj–jrazajpendululuij
Xtj–jlungimeajbareijdupăjdeformarej
Sj–jlungireajbareij
Avândj distanŃaj dintrej tiranŃiij dej prinderej aij barei j pej autoturismj (b)j șij deformareaj
maximăjadmisăjf max jsejpoatejcalculajlungimeajbareijdupăjimpact.j
max);(l∆ j ); ( 2 max lol l−=∆ j ); ( 2 / 1ablo−= j ; max2 2
olfl+= j
j
j
Figuraj3319jDeformareajplasticăjajbareijparașocj
j
j
Figuraj3320jVariaŃiajtensiuniijpejlăŃimeajsecŃiunii jtransversalej
j

.
70.ÎnjconformitatejcujFiguraj3320jundejFij=j(F/2),jave m:j
j
Figuraj3321jSchemajdejîncărcarejpentrujcalcululjbar eijparașocj
j
Energiajpendulului:j
22vmEp⋅= j j j j j j j j j j (3.j29)j
mj–jmasajautoturismului;j
vj–jvitezajpendulului;j
Energiajabsorbităjdejbarajmetalicăj(E b)j
p bE E⋅=8 . 0 j j j j j j j j j j (3.j30)j
ForŃajcorespunzătoarejtensiuniijdejcurgerej(F y)j
sEFb
y= j j j j j j j j j j (3.j31)j
Sj–jlungireajplasticăjajbareijdejmetaljdupăjimpactj
SuprafaŃajsecŃiuniijtransversalej(A)j
yyFAσ= j j j j j j j j j j (3.j32)j
σyj–jtensiuneajdejcurgerejajmaterialuluij
MomentuljdejinerŃiejnecesarj„I”j

.
71.[ ][]4 3 2 32) (3 296mm babaaEfFIi−−+⋅= j j j j j (3.j33)j
sejbazeazăjpejecuaŃiajdiferenŃialăjaproximativăjajf ibreijmediijaplicatejnumaijpentrujcelej
douăjstărijdejsolicitarejlajcapătuljBjșijintermedia r).j
i z MdvdEI−≅⋅22
χj j j j j j j j j (3.j34)j
„Mi”jfiindjmomentuljîncovoietorjîntr3ojsecŃiunejoareca rejlajojdistanŃăj„x”j
pentrujprimajstareajdejsolicitarej(forŃajlajcapătul jextremjBjlajdistanŃajb/2jFigura j3321)j
EIbF
siEIbF
EIbF
VB B2
133
12
22
48 32


⋅= ⋅−=⋅

⋅
−= ϕ j j j j (3.j35)j
Unde:j
VB1 j3jSăgeatajînjpunctuljBjdatăjnumaijdejforŃajF/2japl icatăjlajb/2j
φB1 j3jRotireajînjpunctuljBjdatăjnumaijdejforŃajF/2japl icatăjlajb/2j
pentrujajdouajstarejdejsolicitarejj
EIaF
EIaF
V33
22482⋅−=

⋅
−= j j j j j j j j (3.j36)j
SăgeatajînjpunctuljB2jdatăjnumaijdejforŃajF/2jlajdi stanŃaja/2.j
EIaF
B2
22 22
22


⋅==ϕϕ j j j j j j j j j (3.j37)j
RotireajînjpunctuljB2jdatăjdejF/2jlajdistanŃaja/2.j
EIaF
ab
EIaF abVVB2
3
22 22 22
22
22 48 22


⋅⋅

−+⋅=⋅

−+= ϕ j j j j (3.j38)j
VB2 j3jSăgeatajînjpunctuljB2;j
PrinjsuprapunereajefectelorjsejobŃinejsăgeatajșijro tireajlajcapătuljextremjB:j
−−+⋅⋅=+=3 2 3
1 2 ) (23
48baabaEIFVVVB BB j j j j j (3.j39)j
Rotirea:j
EIaF
EIbF
B BB2 2
2 12
22 2
22
⋅+
⋅=+=ϕϕϕ j j j j j j (3.j40)j

.
72.Cumjaceastajajfostjpentrujxj=jb/2jrezultăjînjcazulj nostrujexpresiajsăgeŃiij„f”:j
( )[ ]3 2 32 3 296baabaEIFf −−+⋅⋅= j j j j j j j (3.j41)j
Fij–jsarcinajmaximăjînjtimpuljimpactuluij[N];j
Fj–jsăgeatajmaximăjimpusăj[mm];j
Ej–jmodululjdejelasticitatejlongitudinaljaljoŃelulu ij[MPa];j
aj–jdistanŃajdintrejpunctelejdejcontactjalejpendulu luijcujbara;j
bj–jdistanŃajîntrejsuporŃiijdejmontare.j
DistanŃajmaximăjdejlajaxajneutrăj„e”:j
) (4
abFIe
i−⋅⋅⋅=σj j j j j j j j j (3.j42)j
Masajbareijmetalicej„M b”:j
jbbbb vLAM⋅⋅= j j j j j j j j j (3.j43)j
Abj–jsuprafaŃajsecŃiuniijtransversale;j
Lbj–jlungimeajbareijdejmetal;j
υj3jdensitateajmaterialului;j
MasajpărŃiijexterioarejdinjpolipropilenăj„M p”j
pppp vLAM⋅⋅= j j j j j j j j j (3.j44)j
Apj–jariajsecŃiuniijtransversalejajpărŃiijexterioarej dinjpolipropilenă;j
Lpj3jLungimeajbareijdinjpolipropilenă;j
vpj3jdensitateajpolipropilenei.j
Masajansambluluijbarei:j
p b sMMM+= j j j j j j j j j (3.j45)j
3.4.5 Calculul simplificat al barelor parașoc
Considerândj caracteristicaj materialuluij bareij linia răj cuj palierj dej curgerej pronunŃatj șij
știindj căj energiaj absorbităj dej barăj estej egalăj cuj a riaj dej subj caracteristicaj barei,j sej
scriejexpresiajforŃeijdejtracŃiune:j
maxlEFb
∆=
j j j j j j j j j j (3.j46)j
SuprafaŃajminimăjnecesarăjsecŃiuniijtransversalejaj bareij

.
73.[]2
minmmFA
cσ=
j j j j j j j j j (3.j47)j
Fj–jestejforŃajdejtracŃiunejdeterminatăjlajpunctulj precedentj[N];j j
σcj –j tensiuneaj dej curgerej aj materialuluij cej sej determ inăj prinj încercarej laj
tracŃiune;j
Ej–jmodululjdejelasticitatejînj[MPa].j
j
Tabelulj3.6.jCaracteristicilejdejcalculjpentrujdife ritejmaterialej
Nr.j
crt.jMaterialjTensiuneajdej
curgerej(σ c)j
[MP a]jTensiuneajdej
ruperej(σ c) j
[MP a]jAlungireajlajruperej
(δ)j
[%]jModululjdej
elasticitatej(E)j
[MP a]j
1j OLj37j 230j 370j 26j 2,1j·j10 5j
2j OLj50j 280j 500j 19j 2,1j·j10 5j
3j OLCj15j 230j 390j 16j 2,1j·j10 5j
4j OLCj45j 360j 620j 17j 2,1j·j10 5j
j
ForŃajelasticăjmaximăj(F e)j
gm Fe⋅⋅=25. 0 [N],jj
înjcare:j
mj–jmasajautoturismuluij[Kg]j
gj–jacceleraŃiajgravitaŃionalăj[m/s2]j
MomentuljdejinerŃiejminimjsejpoatejdeterminajcujrel aŃiaj3.33.j
Impusăjfiindjsăgeataj„f”jșijforŃaj„F e”jpentrujcarejîntr3ojfibrăjextremăjaparejtensiuneaj
dejcurgere,jsejpoatejcalculajmomentuljdejinerŃiejmi nimjnecesarjcujrelaŃia:j
[ ]) (3 2 2962 3 3
min abaabEfFIe−−−⋅⋅= j j (3.j48)j
χlmabEFe∆⋅= j j (3.j49) j
Fej3jestejforŃajcalculatăjînj[N];j
Ej–jmodululjdejelasticitatejlongitudinal,jînj[Mpa]; j
fjj3jsăgeatajelasticăjmaximăjimpusă,jînj[mm];j
aj–jdistanŃajîntrejpunctelejdejcontactjalejbareijpe jautoturism[mm];j
bj–jdistanŃajîntrejpunctelejdejprinderejalejbareijp ejautoturismjînj[mm];j
j

.
74.DistanŃajmaximăjadmisăjdintrejaxajneutrăjșijceajmai jîndepărtatăjfibrăj„z max ”jsejpoatej
calculajadmiŃândjcăjmaterialuljarejojcomportarejlin iarăjpânăjlajlimitajdejcurgere.jCuj
ajutoruljrelaŃieijluijNavierjsejpoatejscrie:j
[ ]mmabFIz
ec
) (4
max−⋅⋅⋅=σj j (3.j50) j
înjcare:j
σcj–jestejtensiuneajdejcurgere,jînj[MPa]jiarjcelelalt ejmărimijaujsemnificaŃiajșij
unităŃilejdejmăsurăjprezentatejmaijsus.j
j
3.5 Calculul de rezistenŃă al caroseriilor utilizând m etode clasice
Calcululj caroserieij portantej estej foartej complexj și j arej laj bazăj oj seriej dej ipotezej
simplificatoare.jAcestjcalculjdiferăjînjfuncŃiejdej destinaŃiajșijformajcaroseriei.j
j
Figuraj3322jSchemajcaroserieijînchisejajunuijautotu rism,jechivalatăjcujunjparalelipipedjformatj
dinjelementejgeometricej
Înj continuarej sej prezintăj calcululj caroserieij porta ntej închisej aj unuij autoturism,j laj
încovoierejșijrăsucire.jSchemajcaroserieijpoatejfij echivalatăjcujunjparalelipiped,jformatj
dinjelementejgeometricejsimple,jFiguraj3322.jj
S3aujindicatjforŃelejexterioarejcarejsolicităjcaros eriajlajîncovoierej(greutateajpropriejaj
pasagerilorjF zjșijreacŃiunilejdinjparteajroŃilorjR fs ,jR fd ,jR ss ,jR sd )jșijforŃelejdejgraniŃăjcarej
acŃioneazăj întrej elementelej componente.j Acestej forŃ ej dej graniŃăj sej calculeazăj cuj
relaŃiile:j

.
75.
j
Figuraj3323jForŃelejdejgraniŃăjdintrejelementelejca roserieijautoturismuluijsupusjlajîncovoierej
2 1 522
2 411
1 321
;;;;
XXKhaRXKhaRXKRRKRRK
ssfsss sdfs fd
−=========
j (3.51)j
Elementuljdejbazăjcarejpreiajîncovoiereajcaroseriei jdejtipjînchisjestejramajA3B3C3D3E3F.j
Elementelej geometricej rezultatej formeazăj sistemej st aticj nedeterminate,j gradulj dej
nedeterminarej „ n”j fiindj înj funcŃiej dej tipulj șij construcŃiaj caroserie i.j Ramaj pereteluij
lateraljaljuneijcaroseriijcujdouăjuși,jdejtipuljsed anjsaujcupeu,jcujunjstâlpjlajmijlocjdej
rigiditatej redusăj înj parteaj superioarăj estej unj sist emj dej treij orij staticj nedeterminat,j
deoarecejelementuljfinitjreprezintăjojramăjcujunjsi ngurjcontur,jFiguraj3324,ja.jCujtoatej
acesteaj dej celej maij multej orij sistemulj estej dej șase j orij staticj nedeterminat,j
corespunzătorjuneijramejcujdouăjcontururijpentrujca roseriilejdejtipjsedanjcujpatrujuși,j
Figuraj3324,jb.j

.
76.
j
Figuraj3324jForŃelejinterioarejpejpereŃiijlateralij supușijlajîncovoierej
Diferitelejmetodejaproximativejdejrezolvarejajacest orjsisteme,jcumjarjfi,jdejexemplu,j
metodelej înlocuiriij barelorj carej formeazăj grinzilej cuj zăbrelej printr3oj repartizarej aj
tensiunilorj proporŃionalj cuj rigidităŃilej zonelorj su perioarăj șij inferioară,j suntj foartej
inexactej șij dej aceeaj utilizareaj lorj nuj estej întotde aunaj corectă.j Dej aceea,j pentruj
determinareajmărimilorjstaticjnedeterminate,jdejcel ejmaijmultejorijsejfolosescjecuaŃiilej
Maxwell3Mohr:j



=+⋅++⋅+⋅=+⋅++⋅+⋅=+⋅++⋅+⋅=+⋅++⋅+⋅
0 …0 ………. ………. ………. ………. ………. ………. …………….. ………. ………. ………. ………. ………. ……….0 …0 …
0 , 6 6 6 , 6 2 2 , 6 1 1 , 60 , 5 6 6 , 5 2 2 , 5 1 1 , 50 , 2 6 6 , 2 2 2 , 2 1 1 , 20 , 1 6 6 , 1 2 2 , 1 1 1 , 1
δδ δδδδ δδδδ δδδδ δδ
X X XX X XX X XX X X
j (3.52)j
undej δi,j j(i=1,2j…j6;jj=1,2j…j6)jsuntjdeformaŃiilejprodu sejdejforŃelejunitarejaplicatejînj
locurilejdejacŃionarejalejnecunoscutelorjX ij(i=1,2j…j6);jprimuljindicejsejreferăjlajloculj
deformaŃiei,jiarjalj doileaj laj necunoscutajcarejprov oacăj deformaŃia;j δi,0 j(i=1,2j…j6)j3j
deformaŃiaj pej direcŃiaj X ij produsăj dej sarcinilej exterioare,j aplicatej sistemul uij cândj nuj
existăjX i.j
CoeficienŃiij δi,j jsejdeterminăjcujajutoruljrelaŃiei:j

.
77.dxIEmMdxIEmMdxAGtTkdxAEnN
l
ttt
lii
l lji ∫∫∫∫⋅⋅+⋅⋅+⋅⋅⋅+⋅⋅=,δ j (3.53)j
unde:jn,jt,jm,jm tjsuntjforŃajaxială,jforŃajtăietoare,jmomentuljîncov oietorjșijmomentulj
dej răsucirej produsej dej sarcinaj unitarăj într3oj secŃi unej curentă;j N,j T,j M i,j M Tj3j forŃaj
axială,j forŃaj tăietoare,j momentulj încovoietorj șij mo mentulj dej răsucirej dinj elementulj
carej sej examinează.j Rezolvândj sistemulj dej ecuaŃiij ( 3.52)j prinj metodej cunoscute,j sej
formuleazăjalgoritmuljelementuluijfinitjaljuneijram ejplanejcujdouăjcontururijcujajutorulj
dimensiunilorjșijîncărcăriijautomobiluluijdat,jFigu raj3324,jc,jsubjformajurmătoare:j



=±±⋅±⋅±⋅⋅±⋅±⋅=±±−=±±−−⋅
0210021
2 1 4 4 3 3 2 2 1 12 1 4 22 1 2 1
MMrKrKrFrKrKTTKKNNKKF
zz
j (3.54)j
undej r 1,j r 2,j r 3,j r 4,j rj suntj distanŃelej dej laj forŃelej K 1,j K 2,j K 3,j K 4,j F zj laj secŃiuneaj
considerată.j
Cuj ajutorulj algoritmuluij stabilitj potj fij determinat ej solicitărilej produsej dej forŃelej șij
momentelejinterioare,jFiguraj3324,jd.jDejcelejmaijm ultejori,jelementuljceljmaijslabjestej
stâlpuljdinjfaŃăjdinjparteajferestrei,jdeoarecejace stajestejsupusjlajsolicitărijcomplexej
încovoiere,jcompresiunejșijdeplasare,jiarjrigiditat eajpărŃilorjînvecinatej(golurilejușilorjșij
parbrizului)jestejinsuficientă.j
j
Figuraj3325jForŃelejdejgraniŃăjdintrejelementelejca roserieijînchisejajautoturismuluijsupusjlaj
răsucirej

.
78.j
Avantajuljcaroseriilorjînchisejalejautoturismelorjd evinejevidentjlajsolicitareajdejrăsucirej
dej câtrej momentulj M Tjșij reacŃiunilej dinj parteaj punŃilorj R fj șij R s.j Înj acestj caz,j toatej
elementelejfinitejsuntjsolicitate,jFiguraj3325.jj
ForŃelejdejgraniŃăjdintrejelejpotjfijcalculatejdinj algoritmuljcarejsejobŃinejdinjcondiŃiilej
dejechilibrujalejelementelorjseparate:j
peretelejdespărŃitorjdinjfaŃăj 01 3 1 1 =⋅−⋅− bKhKMt j
ramajferestreijdinjfaŃăj 05 3 1 =⋅−⋅ dKhK j
acoperișulj(capota)j 07 1=⋅−⋅dKlK j
ramajferestreijdinjspatej 04 4 1 =⋅−⋅ dKhK j
peretelejdespărŃitorjdinjspatej 02 2 2 1 =−⋅+⋅tMbKhK j
podeauaj 02 1 6 1 =⋅−⋅−⋅−⋅t pSXSXBKLK j
peretelejlateralj 0'
2 2'
1 1 7 7 4 4 2 2 6 6 5 5 3 3 =⋅±⋅±⋅±⋅±⋅±⋅±⋅±⋅ rKrKrKrKrKrKrKrKx x j
Acestj algoritmj poatej fij transpusj într3oj formăj acces ibilăj calculatoarelorj electronicej
numericej șij rezolvareaj luij estej posibilăj deoarecej e cuaŃiaj dej forŃej K 2j –j K 6j sej poatej
exprimajprinjforŃajK 1.j
ForŃelejtangenŃialejspecifice,jiarjdupăjaceeajefort urilejunitarejpotjfijtratatejsubjformaj
uneijproblemejplane,jFiguraj3326.j
ForŃelejspecificejînjperetelejdespărŃitorjdinjfaŃă, jFiguraj3326,ja,jsuntjanalogejforŃelorjdej
acelașijtip,jcarejacŃioneazăjasuprajcarcaselorjînch ise.j
RamajferestreijdinjfaŃă,jFiguraj3326,jb,jestejdefor matăjdejforŃelejtangenŃialejspecifice:j
.
35 1
3hK
dKq== j (3.55)j
AcestejforŃejdeterminăjlajcolŃurijmomentelejîncovoi etoare:j
.43 3dhqMN⋅⋅= j (3.56)j
Luândj înj considerarej acestej momentej dej valorij mari, j potj fij obŃinutej unghiurilej dej
rotire.j

.
79.j
j
Figuraj3326jSchemajdejcalculjajelementelorjcaroseri eijînchisejajunuijautoturismjsupusejlaj
răsucirej
j
Podeauaj(planșeulj3jFiguraj3326,jc)jestejsupusjdefo rmăriijdejforŃajspecifică:j
.6
4LKq= j (3.57)j
Plafonulj(capota)jestejdeformatjdejforŃelejspecific e:j
.1
6dKq= j (3.58)j
ForŃelejspecificejdinjcelelaltejelemente,jcumjarjfi jperetelejdespărŃitorjdinjspate,jramaj
ferestreijdinjspatejșijaltele,jsuntjanaloagejelemen telorjcorespunzătoarejdinjparteajdinj
faŃăjajcaroseriei.j

.
80.
j
Figuraj3327jForŃelejinterioarejpejperetelejjlateral jaljcaroserieijunuijautoturismjsupusjlajrăsucirej
j
Eforturilej înj pereŃiij lateralij sej determinăj laj felj caj laj încovoiere,j utilizândj sistemulj dej
ecuaŃiijMaxwell3Mohr,jFiguraj3327.jFolosindjaceastă jmetodăjdejcalcul,jsejpotjdeterminaj
eforturilejunitarejșijdeformaŃiile,jcorespunzătoare jsolicitărilorjdejîncovoierejșijrăsucire,j
șij pentruj caroseriilej autoportantej utilizatej laj aut obuze,j microbuze,j autoutilitarej șij
pentrujcabinelejautocamioanelor.j
j
3.6 DeformaŃiile de torsiune și încovoiere ale lonjeroa nelor
Înjcazuljdeplasăriijînjvirajjsaujpejdrumjcujdenivel ărijcaroseriajestejsupusăjunorjeforturij
dejtorsiune.jUnelejelementejdinjstructurajacesteia, jcumjsuntjlonjeroanelejsuntjsupusej
răsucirii,jrespectivjîncovoieriijprinjrăsucire.j
Pentruj simplificarej sej considerăj unj j momentj dej tors iunej „Mt”j uniformj distribuitj pej
lungimeaj lonjeroanelorj iarj căj rigidităŃilej „EI”j șij „GIa”j suntj constantej înj lungulj
lonjeroanelor.jSarcinajexterioarăjpejlonjeroanejsej poatejnotajcajînjfiguraj3.29:j
j
21
adydMpt
t⋅= j j j j j j j j j j (3.59) j
j

.
81.j
j
Figuraj3328jAnsambluljajdouăjlonjeroanejindependent ejîncastratejsupusjlajtorsiunejșijj
încovoierej
j
j
Figuraj3329jForŃelejcarejacŃioneazăjuniformjdistrib uitjpejlungimeajlonjeroanelorj
j
j
Dacăj lonjeroanelej suntj independente,j adicăj nuj suntj rigidizatej printr3oj traversă,j subj
acŃiuneajsarciniij„P t”jelejsejdeformeazăjcajînjFiguraj3330:j

.
82.
j
Figuraj3330jDeformaŃiilejlonjeroanelorjindependente j
j
;84
1
lt
oEIlpz⋅= j j ;824
2EIlpzt
o⋅= j j j j j j j (3.60)j
j
SăgeatajrelativăjtotalăjsejobŃinejprinjînsumareajce lorjdouăjsăgeŃi:j
ot t
ooEIlP
EIEIlpzz81 1
84
2 14
2 1 =


+=+ ;j j j j j j (3.61)j
unde:jj
2 11 1 1
EIEIEIo==
j j j j j j j j j (3.62) j
estejrigiditateajechivalentă.j
Unghiuljdejtorsiunejtotaljlajcapătuljliberjaljlonje roanelorjeste:j
24
22 1
8aEIlp
azz
ot
⋅=+=θ j j j j j j j j (3.63) j
j
j
Momentuljîncovoietorjîntr3ojsecŃiunejoarecarejajlon jeronuluij„y”jajlonjeronuluijstânga,j
momentjdatoratjsarciniij„p t”jeste:j
22
'
1ypMt⋅= j j j j j j j j j j (3.64) j

.
83.Iarjpejlonjeronuljdreaptajavem:j
22
'
2ypMt⋅= j j j j j j j j j j (3.65) j
Așadar,jdacăjlonjeroanelejlucreazăjindependent,jrig iditateajînjtorsiunejșijîncovoierejaj
structuriijfrontalejdejrezistenŃăjajcaroserieijînja nsambluljeijestejredusă.j
j
Figuraj3331jAnsambluljdejdouăjlonjeroanejlegatejlaj capătjcujojtraversăj–jsupusjlajtorsiune.j
j
Sejpresupunejcăjcelejdouăjlonjeroanejsuntjlegatejla jcapătjcujojnervurăjtraversăjrigidă,j
caj înj Figuraj 3331.j Constructiv,j sej asimileazăj nervu raj traversăj caj oj grindăj supusăj laj
încovoiere.jÎnjacestjcaz,jsubjacŃiuneajsarcinilorj„ pt”,jcelejdouăjlonjeroanejnujsejvorjmaij
deformajindependent.jTraversajlejvajobligajsăjlucre zejîmpreunăjși,jprinjaceasta,jeajvaj
fij solicitatăj înj lungulj eij lajforŃej tăietoare,jmome ntej încovoietoarej șij chiarj laj torsiune.j
Sistemulj înj ansambluj estej staticj nedeterminat.j Sej v aj presupunej nervuraj traversăj caj
absolutj nedeformabilăj șij vaj fij secŃionatăj laj distan Ńaj „x 2”,j dej primulj lonjeron.j Pentruj
menŃinereaj echilibruluij sej punj înj secŃiunej douăj for Ńej tăietoarej „+Z”j șij „–Z”j șij douăj
momentejîncovoietoarej„+M”jșij„–M”,jcajînjFiguraj33 32.jj
j
j

.
84.
j
Figuraj3332.jEforturilejîntr3ojsecŃiunejajtraversei j–jreacŃiunilejinterioarejstaticjnedeterminatej
j
AcŃiuneajforŃeij„Z”jgenereazăjlajcapătuljlonjeroane lorjurmătoarelejsăgeŃijșijrotiri.j



−⋅−=⋅−=⋅⋅=⋅=
22 2
2
23
2012
1
13
10
) (;3;3
dd
GIxaZ
EIlZzlGIxZ
EIlZz
θθ
j j j j j (3.66) j
Deoarecej s3aj presupusj traversaj absolutj rigidă,j cele j douăj capetej alej eij trebuiej săj sej
roteascăjegal.jDinjaceastăjcondiŃiejrezultă:j
22 2
12
2 1 ;
d dGIxa
GIx−= =θθ j j j j j j j j (3.67) j
DejundejreiesejcăjsecŃiuneajfăcutăjînjtraversăjseja flăjlajdistanŃa:j
2
2 11
2 aGIGIGIx
d dd⋅+= j j j j j j j j j (3.68) j
j
Înj acestj punct,j forŃaj tăietoarej înj lungulj traversei j „Z”j estej maximăj șij momentulj
încovoietorjestejMj=j0.jEstejcentruljdejrăsucirejal jansambluluijsecŃiunii,jlonjeroanejplusj
nervurăjtraversă.jj

.
85.Nervuraj traversăj estej solicitatăj laj încovoierej șij l aj forŃaj tăietoare,j prinj urmarej
dimensionareajeijsejvajfacejpejaceastăjbază.j
Sej considerăj „Z”j caj reacŃiunej interioarăj staticj ned eterminatăj șij sej determinăj lucrulj
mecanicjdejdeformaŃiejpentrujambelejlonjeroanejsoli citatejcajînjFiguraj3333.j
j
Figuraj3333jSchemajforŃelorjcarejacŃioneazăjpejlonj eroane,jcujtraversajsecŃionatăj(încovoiereaj
lonjeroanelorjstaticjdeterminată).j
j
Subjformajgenerală,jlucruljmecanicjdejdeformaŃiejel asticăj„W”jaljsistemuluijeste:j
∫ ∫ ∫++⋅Ω=l l l
dt
xx zdyGIMdyEIMdyEQW
0 0 02 2 2
2 2 2j j j j j j (3.69) j
UnajdinjteoremelejluijCastiglianojspunejcăjlajojcon strucŃiejelasticăjreacŃiunilejinterioarej
staticjnedeterminatejsejdezvoltăjînjașajfeljîncâtjl ucruljmecanicjacumulatjdejconstrucŃiej
prinjdeformaŃie,jsubjacŃiuneajsarcinilorjexterioare jdate,jsăjfiejminimum.j
AcestjminimumjsejobŃinejcândjavem: j 0=∂∂
ZWj
Avândjîntr3ojsecŃiunejoarecarej„y”jdejlajcapăt:j
;2;22
22
1 yZypMyZypMt t⋅+⋅−=⋅−⋅= j
); ( ;2 2 2 2 1 xaZM xZMt t −⋅−= ⋅= j j j j j (3.70) j
j . ;2 1 ZypQ ZypQt t +⋅−= −⋅= j

.
86.j
.
Figuraj3334jTorsiuneajlonjeroanelorjșijschemajdejso licitarejajtraverseij
j
AplicândjrelaŃia j , 0=∂∂
ZWjînjcarejsejneglijeazăjaportuljforŃeijtăietoarejQ,ja vem: j
()01
0
22
2 2
12
2
0=


−+⋅⋅+⋅⋅⋅∫l
d dGIxa
GIxlZdyyMEIj j j j j (3.71) j
Înlocuindjpe jj 2
2 11
2 aGIGIGIx
d dd⋅+= jșijexecutândjcalculele,javem: j




+⋅

⋅+⋅⋅⋅=
2 102
23183
d dt
GIGIEI
lalpZ j j j j j j j (3.72) j
DacăjsejŃinejseamajșijdejaportuljforŃeijtăietoarejQ ,javem:j




⋅Ω++⋅

⋅+⋅



Ω⋅+⋅⋅⋅
=
20
2 102
22
00
13 31841 3
lGEI
GIGIEI
lalGEIlp
Z
o d dt
j j j j j (3.73) j
Calcululj efectuluij nervuriij traversej asupraj solicit ăriij lonjeroanelor.j Într3oj secŃiunej
oarecare,j laj distanŃaj „y”j dej capăt,j lonjeronulj 1j li berj estej solicitatj dej momentulj
încovoietor:j
22
1yPMt⋅= j j j j j j j j j j (3.74) j
IntervenŃiaj nervuriij traversej aducej oj descărcarej yZ⋅,j înj așaj felj încâtj sej obŃinej
momentuljîncovoietorjrezultantjpejlonjeronulj1:j

.
87..22
1 yZypMt⋅−⋅= j j j j j j j j j (3.75) j
jLajîncastrarejavemj ly=:j
.22
10 lZlpMt⋅−⋅= j j j j j j j j j (3.76) j
Sejcalculeazăjpentrujîncastrarejraportul: j
22lplZC
to⋅⋅= j
Astfelj sej obŃinej proporŃiaj dej descărcare,j respectiv j încărcarej aj lonjeroanelor,j prinj
intervenŃiajnervuriijtraverse.jAvem:j




+⋅⋅+=
2 10
22
20
3143
d dGIGIEI
laC j j j j j j j (3.77) j
Dacăj rigiditateaj înj torsiunej aj lonjeroanelorj j GI dj =j GI d1 +GI d2 j arj fij infinită,j atuncij sej
obŃinej C0j =j ¾ ,j adicăj interveniaj nervuriij traversej arj reducej mome ntulj încovoietorj pej
lonjeronuljanterior,jlajîncastrare,jprovenitjdinjto rsiune,jcuj75%.j
Înjcazuljcândj GI dj =j0 jrezultăj C0j =j0 .jAceastajarej locj întotdeaunajcândj lonjeroanelej
suntjconstruitejcajojgrindăjînjprofiljdeschisj .ZLI⋅⋅ jÎnjgeneral,jsolidarizareajcelorjdouăj
lonjeroanejsejfacejprinjceljpuŃinjdouăjnervurijtrav erse.j
j
3.7 Teste virtuale 3D de verificare a rezistenŃei caros eriilor
Înj ultimulj deceniuj marilej companiij constructoarej de j autovehiculej auj introdusj noij
metodejdejcercetarejajstructurilorjdejrezistenŃăjaj automobilelor,jcujscopuljdejajreducej
costurile.j Astfelj testărilej fizicej auj fostj înlocuit ej cuj simulărij efectuatej cuj ajutorulj
computerelor.jj
CAEj (Computerj Aided/Assistedj Engineering) j sej referăj laj utilizareaj calculatoarelorj înj
analizajproiectelorjinginerești.jCujaceastajdefiniŃ ie,jCAEjpoatejfijconsideratjcajceajmaij
timpuriej formăj dej asistarej aj specialiștilorj dej cătr ej tehnicaj dej calculj deoarecej
calculatoarelejaujfostjutilizatejpentrujcalculejînj analizejinginereștijchiarjdejlajînceputulj
istorieijlor.jFolosireajpejscarăjlargăjajanalizelor jcujelementejfinite,jcuplatăjcujapariŃiaj

.
88.unorj puternicej programej dej modelarej geometrică,j imp usăj dej necesitateaj integrăriij
analizelorjdejproiectjîntr3unjcadrujgeneraljCAD/CAM ,jajdatjnașterejtermenuluijCAE.j
Analiza cu elemente finite j (FEAj 3j Finitej Elementj Analysis) j reprezintăj oj tehnicăj
sistematicăj pentruj evaluareaj performanŃelorj uneij st ructurij sauj aj unuij sistemj prinj
reprezentareajacestorajcujelementejdiscretejpentruj carejaspectelejfizicejșijmatematicej
suntjbinejdefinite.jFEAjestejdejmarejajutorjînjingi neriejdatorităjreduceriijcosturilorjdej
designj șij fabricarej șij prinj creștereaj încrederiij in ginerilorj înj produselej pej carej lej
proiectează.jFEAjsejdovedeștejajfijmaijeficientăjat uncijcândjestejutilizatăjînjstadiuljdej
proiectarej conceptuală.j Eaj estej dej asemeneaj folosit oarej maij târziuj înj proceselej dej
fabricarej pentruj verificareaj proiectuluij finalj înai ntej dej aj sej trecej laj realizareaj
prototipului.j
Unjprogramjdestinatjanalizeijprinjmetodajelementelo rjfinitejestejcompusjdinjtreijmarij
părŃi:j
Preprocesorulj–jînjcadruljacestuiajsejdefineștejgeo metriajpieseijsaujansambluluijcarej
urmeazăjajfiijstudiat,j sejaplicăjconstrângerilejșij forŃelejcarejacŃioneazăjasupraj pieseij
saujansamblului;j
Procesorulj(solverul)j–jreprezintăjparteajascunsăja jprogramului,jînjcarejsuntjinglobaŃij
algoritmiijdupăjcarejsejvajrezolvajproblema;j
Postprocesorulj –j cuj ajutorulj luij sej vizualizeazăj re zultatelej obŃinutej înj urmaj rezolvăriij
problemei.j
3.7.1 Etapele de lucru
Metoda elementelor finite j (FEMj 3j Finitej Elementj Method) j constăj înj împărŃireaj
corpuluijanalizatjîntr3unjnumărjfinitjdejelementejc ujformejsimple,jbinejstudiatejteoretic,j
cuj proprietăŃij alej cărorj legej dej variaŃiej sej cunoaș tej șij căroraj lij sej aplicăj teoriij dinj
diversejdomenii:jrezistenŃajmaterialelor,jtermotehn ica,jmecanicajfluidelor,jelectricitate,j
magnetism.j
Unj modelj matematicj carej constăj dinj regiunij discrete j (elemente)j conectatej într3unj
numărj finitj dej punctej (noduri)j reprezintăj sistemulj cej vaj fij analizat.j Necunoscutelej
primarej într3oj analizăj suntj gradelej dej libertatej pe ntruj fiecarej nodj alj modeluluij cuj
elementej finite.j Gradelej dej libertatej potj include:j deplasări,j rotaŃii,j temperaturi,j
presiuni,jviteze,jtensiunijelectricejsaujvalorijale jpotenŃialuluijmagneticjșijsuntjdefinitej

.
89.prinj intermediulj elementelorj atașatej nodului.j Cores punzătorj gradelorj dej libertate,j
pentruj fiecarej elementj dinj modelj suntj generatej matr icelej specificej dej rigiditatej (dej
conductivitate),j dej masăj șij dej amortizarej (dej căldu rij specifice).j Acestej matricej suntj
apoij asamblatej pentruj aj formaj seturij dej ecuaŃiij sim ultanej carej potj fij procesatej dej
solver. j
Pej bazaj valorilorj gradelorj dej libertatej dinj nodurij sej calculeazăj apoij prinj interpolarej
valorilej pentruj celelaltej punctej (maij întâij pej much ii,j apoij pej feŃej șij înj finalj înj totj
volumul).jDacajinterpolareajestejlineară,jsejvorbeș tejde elemente de tip n j(normale,j
carejsuntjcelejmaijdesjutilizate).jCalculelejdejint erpolarejsuntjmaijreduse,jdarjpentruj
obŃinereaj uneij soluŃiij realistej trebuiej folositj ade seaj unj numărj marej dej elemente.
Elementele de tip pj(polinomiale)jnecesităjunjaparatjmatematicjmaijcom plicat,jdarj
suntj necesarej înj numărj maij micj pentruj aj sej obŃinej o j analizăj dej calitate,j ceeaj cej
conducej înj generalj laj reducereaj timpuluij dej calculj necesarj verificăriij șij rezolvăriij
modelului. Hiperelementele suntj elementej foartej complexe,j adeseaj pusej laj punct j
chiarjdejutilizatori,jfolositejlajtipurijparticular ejdejanalize.j
Etapelejparcursejpentrujajsejrealizajanalizajsunt:j
Adoptarea metodei de calcul jînjgeneral,jpentrujajrezolvajunjanumitjtipjdejprob lemej
potjfijutilizatejmaijmultejmetode.jAlgoritmijdejcal culjdiferiŃijpotjfijimplementaŃijchiarjînj
cazuljaceluiașijprogram.jCalităŃilejnecesarejpentru junjastfeljdejalgoritmjsuntjînjgeneralj
contradictorii:jsolicitareajunorjresursej hardware jșij software jcatjmaijreduse,jgeneralitatej
(metodajdejcalculjsăjpoatăjfijaplicatăjdejunjnumărj marejdejori),jnumărjmicjdejcalculej
(rapiditatej înj execuŃie),j convergenŃăj (obŃinereaj un eij soluŃiij într3unj numărj minimj dej
pași),jacurateŃej(preciziejmarejajrezultatelor).jPe jlângăjcalităŃilejspecificejmetodeijdej
rezolvare,jprogramelejdejcalculatorjcarejutilizează jaceștijalgoritmijtrebuiejsăjasigurejînj
plusjușurinŃăjînjînvăŃarejșijcomoditatejînjutilizar e.jRămânejînjseamajutilizatoruluijsă3șij
aleagăjprogramuljșijmetodajcelejmaijconvenabilejpen trujobŃinereajrezultatelorjdoritejînj
condiŃiij dej eficienŃăj maximă.j Înj funcŃiej dej dotarea j cuj echipamente,j dej experienŃaj
inginerilorj înj domeniuj șij dej urgenŃaj rezolvăriij pro blemei,j pondereaj fiecăreij calităŃij
amintitej poatej săj diferej înj definireaj abordăriij opt ime.j Algoritmulj cuj carej sej obŃinej
soluŃiajșijmoduljdejprogramarejajacestuiajînmagazin eazăjojcantitatejimensăjdejmuncăj
șij estej înj generalj secretj dej firmă.j Pentruj aj fij pos ibilăj utilizareaj programului,j
producătoruljoferăjanumitejinformaŃiijcujcaracterjg eneral,jfărăjajintrajînjamănunte.j

.
90.Modelarea piesei j estej foartej solicitantăj pentruj inginerulj desemnatj săj rezolvej
problemaj șij constăj înj utilizareaj unuij modelj simplif icatj cuj carej săj sej aproximezej
fenomenuljanalizat.jAceastăjidealizarejpresupunejpa rcurgereajurmătoarelorjetape:j
ObŃinerea modelului geometric Modeluljgeometricjpoatejfijgeneratjdirect,jpoatejfi j
importatj dintr3unj programj CADj sauj poatej fij realizat j prinj combinareaj celorj douăj
metode.j Înj ceeaj cej priveștej posibilităŃilej dej genera rej aj modeluluij geometric,j unelej
programej cuj elementej finitej rivalizeazăj cuj programe lej CAD.j Pricepereaj șij experienŃaj
ingineruluij analistj vorj intervenij dinj nouj pentruj aj simplificaj modelulj dej calculj înj
comparaŃiej cuj desenulj amănunŃitj alj pieseij sauj suban samblului,j evitândj solicitareaj
inutilăjdejresursejdejcalculjșijfacilitândjmoduljde jinterpretarejajrezultatelor;j
Stabilirea proprietăŃilor specifice fiecărei părŃi a modelului jconstăjînjindicareaj
caracteristicilorj dej material,j dej rezistenŃăj sauj ge ometricej specificej (dej exempluj
grosimeajuneijtablejcarejvajfijmodelatăjcajojsupraf aŃăjșijnujcajunjvolum,jsaujsecŃiuneaj
șijmomentuljdejinerŃiejalejuneijgrinzijcejvajfijmod elatăjcujunjelementjlinear).jUnelejdinj
proprietăŃijpotjfijpreluatejdinjbibliotecijfumizate jdejfirmajcarejajrealizatjprogramuljsauj
dinjbibliotecijpropriijalejutilizatorului.jPărŃilej modeluluijcarejsuntjalcătuitejdinjmaterialej
diferitej trebuiej separatej pentruj aj lij sej puteaj atri buij proprietăŃij dej materialj
corespunzătoare;j
Alegerea tipurilor de elemente și discretizarea pie seij (realizareaj reŃeleij dej
elementej finite,j numităjșij mesh). jAlegereaj corectăj ajtipurilorjșij dimensiunilorj aces torj
elemente,jajmoduluijînjcarejsejîmbinăjacestejtipuri ,jarejunjroljhotărâtorjînjobŃinereaj
unorj rezultatej corespunzătoarej șij necesităj temeinic ej cunoștinŃej teoreticej șij multaj
experienŃăj dinj parteaj utilizatoruluij aplicaŃiei.j Al goritmij performanŃij vinj înj ajutorulj
utilizatoruluij prinj verificărij suplimentarej alej mod eluluij cuj elementej finitej sauj prinj
perfecŃionărij(rafinări)jalejreŃelei.jDejobiceijpre ciziajrezultatelorjsejmăreștejcujfineŃeaj
discretizării,j darj timpulj înj carej sej obŃinej soluŃia j creștej proporŃionalj cuj pătratulj
număruluijdejelementejutilizatejșijestejnevoiejdejm aijmultăjmemoriejpentrujjstocareaj
informaŃiilor.j Utilizarea unuij număr foartej marej dej elementej presupunej nuj numaij
echipamentejfoartejperformantejcijșijmasurijsoftwar ejspecialejdejpregătirejajacestoraj
pentrujajfacilitajmanipulareajenormelorjcantităŃijd ejinformaŃiijintermediarejșijfinale.jOj
soluŃiej laj aceastăj problemăj oj poatej reprezentaj util izareaj elementelorj dej tip j p j șij aj
hiperelementelor.j

.
91.Stabilirea condiŃiilor exterioare (boundaryjconditions) jcarejconstaujînjdiferitejtipurij
dejconstrângeri:jmodurijdejsprijinirej(anulareajuno rjgradejdejlibertate),jacŃiuneajunorj
forŃej șij momentej (inclusivj dej inerŃie),j existenŃaj u norj câmpurij dej deformaŃii,j dej
temperaturi,jdejpresiuni,jdejviteze,jelectrice,jmag netice,jetc.jÎncărcărilejpotjfijnodale,j
pejojcurbă,jpejojsuprafaŃăjsaujpejunjvolum,jdarjînj finaljsuntjredusejtoatejînjnoduri.jȘij
înjaceastăjetapăjsejrealizeazăjojidealizarejajconst rângerilor,jdeoarecejsejlucreazăjcuj
ipotezejsimplificatoare,jiarjelementelejfinitej potj fijconstrânsejdoarjînjanumitejmodurij
(doarj nodurilorj lij sej potj anulaj translaŃiij sauj rota Ńiij dupăj anumitej direcŃii).j CondiŃiilej
exterioarejpotjfijaplicatejdirectjmodeluluijcujelem entejfinitejsaujmodeluluijgeometric.jÎnj
ultimuljcaz,jconstrângerilejsaujîncărcărilejmodelul uijgeometricjsuntjtransferatejautomatj
dej programj modeluluij cuj elementej finite.j Fiecarej co nfiguraŃiej aj restricŃiilorj șij
încărcărilorjestejnumită caz de analiză j(pasjdejîncărcare),jiarjojanalizăjpoatejconstaj
dinj unulj sauj maij mulŃij astfelj dej pași.j Valorilej înc ărcărilorj unuij anumitj cazj sej potj
modificaj gradualj faŃăj dej cazulj anteriorj (dej exemplu j linear)j sauj dintr3oj datăj (dej
exempluj pentruj simulareaj șocurilor),j înj funcŃiej dej opŃiunilej utilizatorului.j Prinj
combinareaj maij multorj cazurij dej analizăj potj fij anal izatej efectelej unorj solicitărij
complexe.j Dej asemeneaj potj fij vizualizatej efectelej g lobalej obŃinutej prinj cumulareaj
ponderatăjajefectelorjdejlajmaijmultejcazurijdejana liză.j
ObŃinerea valorilor mărimilor fizice care prezintă interes j (calcululj propriu3zis)j
constajînjscriereajșijapoijrezolvareajunorjsistemej dejecuaŃiijmatriceale.jAstfel,jînjcadrulj
uneij problemej dej rezistenŃă,j pentruj fiecarej gradj de j libertatej sej scriej oj ecuaŃie,j carej
poatejfijdupăjcazjlinearajsaujnelineară.jCaracteris ticijsuplimentarejcarejpremergjfazeij
dej rezolvarej permitj schimbareaj unorj proprietăŃij dej materialj sauj datej specificej
elementelorj precumj grosimea,j evitareaj unorj suprapun erij dej noduri,j dezactivareaj sauj
reactivareajunorjelemente,janulareajglobalăjajunorj gradejdejlibertatejșijanulareajunorj
interstiŃiij (gaps) j datoratej unorj erorij dej calcul.j Dificultateaj princi palăj înj rezolvareaj
sistemelorj constă,j înj special,j înj numărulj foartej ma rej dej ecuaŃiij cej trebuiej rezolvatej
simultanj (zecij șij chiarj sutej dej miij dej ecuaŃii).j Solver3ul j reordoneazăj automatj
elementelej șij nodurilej pentruj aj obŃinej soluŃiaj înj t impulj celj maij scurt.j Rezolvareaj sej
realizeazăjdejobiceijiterativ,jînjpașijsuccesivi,jp ornindu3sejdejlajojsoluŃiejestimatăjcarej
estejîmbunătăŃităjpânăjcândjsejobŃinejacurateŃeajdo rităj(modificărilejrezultatuluijdejlaj
unj pasj laj altulj devinj nesemnificative).j Algoritmiij programaŃij trebuiej săj asigure
convergenŃa jsoluŃieij(săjsejajungăjlajojsoluŃiejstabilăjîntr3u njnumărjfinitjdejpași),jsăj

.
92.nujsolicitejresursejexagerate,jșijfiejrapizijșijușo rjdejprogramat.jRezultatelejcarejsejobŃinj
sejstocheazăjînjfișierejpejdisc.jElejpotjfijapoijco nsultatejdejcătrejutilizatorjînjmodjdirectj
sau,jceljmaijadesea,jprinjintermediuljunuijprogramj specialjdenumitjpostprocesor.j
Interpretarea rezultatelor obŃinute. jAcestjpunctjreprezintăjdejfaptjscopuljîntregiij
analize,j elj trebuindj saj deaj verdictulj dacăj piesaj ca lculatăj sauj procesulj studiatj suntj
corespunzătoarej utilizăriij lorj viitoare.j Pentruj eva luareaj graduluij dej periculozitatej aj
solicităriij sauj pentruj determinareaj comportamentulu ij elementuluij analizatj înj condiŃiilej
considerate,j înj aceastăj etapăj sej comparăj mărimilej d ej interesj (eforturij unitare,j
deformaŃii,jtemperaturi,jpresiuni,jviteze,jetc.)jcu jcelejadmisibilejsaujcujaltelejobŃinutej
anterior,j înj condiŃiij asemănătoare,j prinj calculj sau j pej calej experimentală.j Dacăj întrej
rezultatelej obŃinutej șij celej cuj carej sej comparăj apa rj diferenŃej nejustificate,j atuncij
trebuiejrevăzutejetapelejanterioarejobŃineriijsoluŃ iei.jCelejmaijfrecventejgreșelijsejfacj
dejobiceijlajstabilireajcondiŃiilorjexterioarejșijl ajmodelareajpiesei.jDejasemenea.jelejpotj
aparejatuncijcândjmetodajdejcalculjfolosităjestejin adecvată.jDacăjsejconstatăjojbunij
concordanŃăj aj rezultatelorj calcululuij cuj rezultatej obŃinutej dinj măsurători,j atuncij estej
posibilăj extrapolarea j metodeij dej calculj laj piesej asemănătoarej dinj punctj dej vederej
constructivj șij funcŃional,j darj carej lucreazăj înj con diŃiij diferite.j Analizaj rezultatelorj
obŃinutejtrebuiejsajpermităjdejasemenea optimizări funcŃionale j(mărireajrezistenŃeij
șij siguranŃeij înj exploatare)j sauj dimensionale j (reducereaj gabaritului,j simplificareaj
tehnologieijsaujutilizareajunorjmaterialejmaijiefti ne).jPentrujaceastajtrebuiejfoartejbinej
definitej criteriilej dej optimizarej șij modulj sistemat icj înj carej sej vaj încercaj stabilireaj
varianteijoptime.jÎnjcazjcontrar,jsejvorjobŃinej(cu jmarejconsumjdejresurse)jnumeroasej
soluŃiijdinjcarejvajfijimposibiljsăjsejaleagăjceajm aijfavorabilă.j
3.8 Analiza structurală de tip static asupra cadrului u nui prototip
Sprej exemplificarej sej vorj prezenta,j înj paragrafelej carej urmează,j douăj exemplej dej
analizăjFEM,junuljînjcarejsejaujlajdispoziŃiejresur sejhardwarejlimitatejșijunuljcomandatj
dejNCACj(NationaljCrashjAnalyzesjCenter),jundejsunt jutilizatejsupercalculatoare.j

.
93.
j
Figuraj3335jCadrul,jmodeluljfizicj
Astfelj pentruj aj sej determinaj deformaŃiaj cadruluij un uij prototipj dej autoturismj cuj
destinaŃiejsportivă,jsubjacŃiuneajgreutăŃiijgrupulu ijmotopropulsorjșijajconducătoruluijsej
vajfacejojanalizăjstructurală,jînjcarejforŃelejapli catejacŃioneazăjstaticjasuprajpunctelorj
dejprindere.j
Pornindjdejlajdimensiunilejexistentejpejmodeluljfiz icjșijanalizândjprofiluljlonjeroanelorj
sejiajdeciziajdejscurtarejajtimpuluijefectivjdejcal culjprinjutilizareajelementelorjdejtipj
“beam”.j Înj acestj felj modelareaj sej poatej facej cuj mul tăj ușurinŃă,j cunoscândj
coordonatelejprincipalelorjpunctejdejinteres.j
Analizaj începej prinj realizareaj modeluluij geometricj alj cadrului.j Pentruj definireaj
punctelorjcheiej(keyjpoints)jtrebuiescjcunoscutejco ordonatelejfiecăruijpunct,jrelativjlaj
origineajunuijsistemjtriortogonaljOXYZ.j
Dupăjdefinireajacestorajsejvorjunijtoatejacestejpun cte,jcujscopuljdejajrealizajmodelulj
geometricjsubjformajunuijcadrujdejsârmăj(wirejframe ),jFiguraj3336.jFiecarejsegmentj
componentjaljcadruluijvajfiijreprezentatjprintr3ojl iniejdejojanumităjculoare.j

.
94.
j
Figuraj3336jModelul3Djjînjreprezentarej„cadrujdejsâ rmă”j
Analizaj continuăj cuj definireaj dimensiunilorj secŃiun iij lonjeroanelorj șij traverselor,j carej
compunjcadrul,jdefinireajtipuluijdejelementjcarejse jvajutilizajpentrujanalizăjșijdefinireaj
proprietăŃilorjmaterialului.jTrebuiejavutjînjvedere jmoduljînjcarejs3ajmodelatjcadrul,jdinj
punctj dej vederej alj unităŃilorj dej măsură,j deoarecej î nj etapaj următoarej proprietăŃilej
materialuluijsejvorjindicajînjfuncŃiejdejunitateajd ejmăsurăjaleasăjpentrujlungime,jvezij
tabelulj3.5.j
Tabelulj3.5.j
j Mod I de definire Mod II de definire
Timpul [jsj]jsecundej [jsj]jsecundej
Lungimea [jmj]jmetrij [jmmj]jmilimetrij
Masa [jkgj]jkilogramej [j10 3jxjkg]jtonej
AcceleraŃia [jm/s 2j]j [jmm/s 2j]j
ForŃa Nj Nj
Densitatea [jkg/m 3j]j [j10 3jxjkg/m 3j]j
j
Dupăjdefinireajparametrilorjmaterialuluijsejvajface jdiscretizareaj(mesh3area)jcadruluijînj
elemente.jCujcâtjnumăruljdejelementejdejdiscretizar ejestejmaijmarejcujatâtjtimpuljdej
analizăjvajcrește,jdarjodatăjcujacestajsejvorjmodif icajșijrezultatelejobŃinute,jînjsensulj
diminuăriijerorilor.jÎnjurmajrealizăriijdiscretizăr iijestejposibilăjvizualizareajcadruluijcajunj
modeljgeometricjtridimensional,jFiguraj3337.j

.
95.
j
Figuraj3337jModelulj3Djaljcadruluijdiscretizatjînje lementejdejtipj„beam”j
PentrujcazuljdejfaŃăjfiecarejsegmentjaljcadruluijaj fostjîmpărŃitjînjzecejpărŃijegale.j
Analizaj sej continuăj cuj definireaj constrângerilorj și j aj forŃelorj aplicatej asupraj cadrului.j
Deoarece,j s3aj specificatj anterior,j sej vaj facej oj ana lizăj staticăj aj cadrului,j înj dreptulj
punctelorjdejprinderejajbraŃelorjsuspensieijcelorjp atrujroŃijsejvorjaplicajconstrângerilej
carejlimiteazăjdeplasareajnodurilorjexistentejînjac eastăjzonă.jj
j
Figuraj3338jConstrângerilejaplicatejșijforŃelejdejg reutatejdatejdejgrupuljmotopropulsorj
ForŃelej carej acŃioneazăj suntj datej dej greutateaj grup uluij motopropulsorj șij greutateaj
conducătorului.j Elej acŃioneazăj asupraj traverselorj p ej carej suntj fixate,j caj niștej forŃej
distribuitejpejpunctelejdejsprijin,jFiguraj3338.j

.
96.Odatăjfinalizatăjaceastăjetapăjs3ajîncheiatjșijpart eajdenumităjpreprocesorjajaplicaŃieij
FEM.jÎnjetapajdejcalculjajdeformaŃiilorjcadrului,jpr ogramuljvajactivajsolveruljșijvajfacej
calculele,jpejbazajalgoritmilorjdefiniŃijșijimpleme ntaŃijdejproducătoruljprogramului.j
Cuj ajutorulj postprocesoruluij aplicaŃieij sej vorj pute aj vizualizaj deformaŃiilej șij tensiunilej
apărutejînjcadruljpejcarejdorimjsa3ljanalizăm.j
j
Figuraj3339jDeformaŃiilejcadruluij
j
j
j
j
Figuraj3340jTensiunilejapărutejînjcadrujsubjacŃiune ajforŃelorjdejgreutatejajconducătoruluijșij
grupuluijmotopropulsorj
3.9 Analiza crash3urilor cu ajutorul supercalculatoarel or
Modelulj3Djunuijautovehiculjestejdiscretizatjînjele mentejfinitejnonlineare,jșijapoijutilizatj
pentruj simulareaj testelorj dej impactj frontalej șij lat eralej cuj parapeŃiij dej pej margineaj
soselelor.jPentrujevaluareajperformanŃelorjmodelulu ijsuntjutilizatejmachetejlajscaraj1:1j

.
97.alejautovehiculului.jSejvorjprezentajcomparaŃiijînt rejtestejșijsimulărijînjceeajcejpriveștej
deformaŃiajtotală,jdeformaŃiilejpejcomponente,jvite zajșijacceleraŃiajînjdiferitejpărŃijalej
vehiculului.jj
Modelelejcujelementejfinitejalejautovehiculelorjauj fostjutilizatejdinjcejînjcejmaijdesjînj
analizelej preliminarej șij laj concepereaj unorj compone nte.j Datorităj faptuluij căj acestej
modelejdevinjpejmăsurajtreceriijanilorjdinjcejînjce jmaijsofisticatejînjceeajcejpriveștej
acurateŃea,jrobusteŃea,jfidelitateajșijmărimea,jnev oiajdezvoltăriijunorjmodelejcomplexej
carejsăjpoatăjfijfolositejpentrujmaijmultejtipurijd ejtestejsaujcarejsăjfacăjfaŃăjuneijscărij
maijlargijdejscenariijdejimpacturijaparejdinjcejînj cejmaijevidentă.jj
De3aj lungulj timpuluij cercetătoriij auj dezvoltatj maij multej modelej alj cărorj numărj dej
elementejvariazăjdejlajcâtevajmiijpânăjlajcâtevajze cijdejmii.jCujacestejvehiculejaujfostj
exersatejdiferitejteste,jprintrejcarejamintimjcelej lajimpactuljfrontaljsaujparŃialjfrontaljcuj
ziduri,j cuj barierej feroviarej sauj cuj obiectej nedefor mabile.j Oricum,j validitateaj acestorj
modelejrămânejdiscutabilă.jj
Înj timpj cej aplicaŃiilej pentruj impacturij frontalej și j lateralej implicăj deformaŃiij marij cuj
duratejalejimpactuluijcarejnujdepășescj150jms,jcele jlajimpacturilejcujbarierelejlateralej
alej șoselelorj implicăj deformaŃiij pej porŃiunij foarte j marij alej vehiculului,j darj datorităj
interacŃiuniijprelungitejînj timpjdintrejvehiculjșij obiectuljlovitjșij aj nevoiijdejaj observaj
dinamicajevenimentelorjdejdupăjimpactuljpropriu3zis ,jsimulărilejpotjdurajșijmaijmultjdej
ojsecundă.j
Astăzi,j datorităj costurilorj micij implicatej dej folos ireaj computerelorj bazatej pej
multiprocesarejsimetricăj(SMP)jșijajprocesoarelorjp aralelej(MPP),jsimulareajimpacturilorj
maijsusjmenŃionatejpoatejfijfăcutăjmultjmaijelabora tjșijmaijeficient.jPejviitor,jdatorităj
acestorj progrese,j oj simularej dej acestj felj vaj puteaj fij făcutăj pej oj staŃiej dej calculj
obișnuităjînjacelașijintervaljdejtimp.jÎnjplus,jdat orităjfaptuluijcăjmodelelejvorjcontinuaj
săjcreascăjînjmărimejdatorităjîmbunătăŃiriijvitezei jdejcalcul,japarejnevoiajdejcercetarej
pentruj aj îmbunătăŃij posibilităŃilej dej modelarej șij p entruj aj adăugaj detaliij noij șij oj maij
marejcomplexitate.jDejasemenea,jpentrujcajacestejmo delejsăjfiejutilizabilejpejojscarăj
largăj dej teste,j adicăj dej situaŃiij impusej dej impact, j elej trebuiej săj fiej validatej pentruj
toatejacestejsituaŃii.jj

.
98.3.10 Descrierea modelului.
Modelulj autovehicululuij aj fostj dezvoltatj laj NCACj (N ationalj Crashj Analyzesj Center)j
pentrujAdministraŃiajFederalăjajAutostrăzilorj(FHWA )jșijpentrujAdministraŃiajSiguranŃeij
Traficuluij pej Autostrăzilej NaŃionalej (NHTSA).j Exist ăj diversej variante,j cuj motoarej dej
capacitatej diferită,j cutiij dej vitezej automatej sauj t ransmisiij integrale,j toatej acesteaj
avândjconfiguraŃiajgeneralăjnemodificată.jSoluŃiaja nalizatăjajfostjiniŃialjgrupatăjînjmaij
multejclasejprincipale:jșasiul,jcabina,jușile,jplat formajspate,jșijaltejpărŃijnecuprinsejînj
celej menŃionatej maij sus.j Celej treij dimensiunij alej f iecăreij părŃij auj fostj apoij obŃinutej
utilizândj unj braŃj digitizorj conectatj laj unj computer .j Fișierelej cuprinzândj datelej
geometricej alej fiecăruij reperj auj fostj importatej înj preprocesorulj unuij programj dej
analizăjFEMjpentrujasamblareajmodeluluijșijpentrujg enerareajdiscretizării.jj
Datorităjfaptuluijcăjacestejvariantejalejautovehicu lelorjsuntjfolositejpentrujmaijmultej
tipurij dej aplicaŃiij s3auj inclusj înj modelj detaliilej celej maij amănunŃite,j cumj arj fi:j
amortizoare,jradiator,jsuspensie,jmotor,jușijlatera lejsaujcabinajvehiculului.jAcestejpărŃij
auj fostj numerizatej câtj maij detaliatj posibil,j pentru j aj minimizaj câtj maij multj oricej
aproximarejajgeometrieijoricăreijpărŃijajvehicululu i.jDejexemplu,jșasiuljajfostjnumerizatj
șijapoijtexturatjutilizândjdouăjmetodejdiferite.jPr imajnujajŃinutjseamajdejnicijunjorificiuj
dejfixare,jsaujcujaltăjdestinaŃiejexistentăjpejșasi u,jînjtimpjcejajdouajajŃinutjseamajdej
acestea.jÎnjprimuljcazjmodeluljs3ajcomportatjfoarte jprostjcomparativjcujvehiculul,jsprej
deosebirejdejaljdoilea.jIncluzândjacestejorificiijî njgeometrie,jtimpuljdejcalculjajcrescutj
simŃitor,j acestj lucruj datorându3sej creșteriij număru luij elementelorj finitej șij scăderiij
dimensiuniijfiecăruijelement.j
UnjaltjaspectjaljcreșteriijacurateŃeijmodelelorjest ejtestareajunorjmateriale.jS3aujtestatj
maij multej eșantioanej dej materialj dinj diferitej părŃi j cumj arj fi:j ușa,j șasiul,j capota,j
pragurilejușilor,jetc…jpentrujajsejobŃinejdatejdesp rejproprietăŃilejmaterialelorjutilizate.j
Testelejaujfostjfăcutejlajtreijvitezejdiferite:jscă zutăj–jstatic,jscăzutăj–jdinamic,jridicatăj
–j dinamic.j ProprietăŃilej acestorj materialej vorj fij a dăugatej înj următoareaj fazăj aj
dezvoltăriijmodeluluijvehiculului.jj
Modeluljformatjdinjcâtevajzecijdejmiijdejnodurij(ap roximativj60000)jconŃinejelementej
dej suprafaŃă,j elementej dej tipj grindăj șij elementej cu bicej șij cuprindej câtevaj zecij dej
grupuri,j corespunzătorj număruluij proprietăŃilorj ele mentuluij șij aj număruluij
componentelor.jProprietăŃilejfiecăruijelementjsuntj definitejdejunjsetjdejfișejdejmaterial.j

.
99.Înjaceastăjprezentarejsuntjutilizatejpatrujtipurijd ejmateriale.jFiecarejdintrejgrupurilejdej
elementej estej subîmpărŃitj înj elementej dej suprafaŃăj șij grinzi.j Existăj douăj tipurij dej
elementej dej suprafaŃăj utilizate:j pătratej șij triungh iulare.j Înj calculej sej foloseștej unj
materialjizotropjdinjpunctjdejvederejelastico3plast ic,jmodeluljmaterialuluijrigid,jmodelulj
materialuluijdinjcauciucjBlatz3Ko,jiarjpentrujunele jelementejsejfoloseștejunjmodeljdej
materialjstrictjelastic.jj
Acestej părŃij suntj interconectatej folosindj diferitej tipurij dej nodurij sauj legături.j Douăj
tipurij dej constrângerij nodalej suntj folosite:j ceaj no dalăj dej grup,j carej permitej acelașij
gradj dej libertatej unuij grupj dej noduri,j forŃându3lej pej toatej săj sej miștej împreunăj înj
aceeașij direcŃie.j Alj doileaj tipj estej punctulj dej sud ură,j carej estej echivalentj cuj douăj
nodurijlegatejîntrejelejrigid.jNodurilejpotjexecuta jmișcărijdejrotaŃiejșijtranslaŃie,jdarjnuj
sejpotjrotijsaujtranslatajrelativjunuljfaŃăjdejaltu l.jDouăjtipurijdejlegături,junajsfericăjșij
altaj dej revoluŃiej auj fostj folositej pentruj suspensia j modelului.j Figuraj 3341j sej prezintăj
vederilejdejdedesubtjșijdejsusjalejmodelului.jCapot ajmotoruluijajfostjînlăturată.jj
j
SursajjA.KjZaouk,js.a.,jwww.ncac.gwu.eduj
Figuraj3341jVederejdejsusjșijdedesubtjajmodeluluij
3.10.1 Scenariile de impact
Sejiaujinjconsiderarejdouăjscenariijdejimpact.jPrim uljestejunjimpactjcujunjperetejrigidj
cuj oj vitezăj iniŃialăj dej 56j km/h.j Alj doileaj estej unj impactj piezișj laj 25 oj cuj oj barierăj
lateralăjdejpejojautostradăjcujvitezajdej100jkm/h.j Datelejdejintrarejpentrujacestejdouăj

.
100.scenariijdejimpactjaujfostjgeneratejfolosindjunjpro cesorjLS3INGRID.jÎnjfiecarejcazjs3auj
combinatjfișierelejdejintrarejLS3DYNA3Djcujcelejcor espunzătoarejmodelelorjbarierelorj
folosindjLS3INGRID.j
Simulareaj impactuluij frontalj aj fostj rulatăj timpj dej 150j msj înj concordanŃăj cuj durataj
realăj aj unuij impactj frontal.j Auj fostj necesarej câtev aj zecij dej orej pentruj aj reproducej
fenomenul.jPentrujaljdoileajimpact,jsimulareajajfos tjfăcutăjpentrujunjtimpjdejimpactj
dej0.5jsjșijajnecesitatjunjtimpjdejlucrujmaijmarejd atoratjimpactuluijcarejsejdesfășoarăj
pejojperioadajmaijîndelungată.jÎnjtoatejcazurilejde jsimularejs3ajfixatjunjpasjcâtjmaij
micjastfeljîncâtjfenomenuljsăjfiejsurprinsjînjdetal iu.jj
S3auj folositj filtrej pentruj aj reducej bruiereaj apărut ăj pej parcursulj simulăriij pentruj
înregistrareajacceleraŃiilor.jValorilejînregistrate jpentrujacceleraŃiijsuntjprezentatejalăturij
dejrezultatelejtestului,jînjsecŃiuneajurmătoare.jj
3.10.2 ComparaŃia dintre test și simulare
AcurateŃeajșijfidelitateajsimulăriijaujfostjstudiat ejdupăjurmătoarelejcriterii:j
ProfiluljdeformaŃiilorjînjzonelejdejimpactjputernic .j
ÎnregistrareajtimpilorjpentrujdiferitejpoziŃiijalej autovehiculului.j
AbsorbŃiajdejenergiejdejcătrejdiferitejcomponente.j
Comportamentuljvehicululuijdupăjimpact.j
jProfiluljdeformaŃiilorjînjzonajdejimpactj–jdeforma Ńiajgeneralăjînjzonajdejimpactjpoatej
fij comparatăj vizualj cuj ajutorulj imaginilorj captatej cuj camerej dej luatj vederij dej înaltăj
viteză.j Înj Figuraj 3342j șij Figuraj 3343j sej prezintăj ve derilej lateralăj șij dej dedesubtj alej
autovehicululuijdupăj90jmsjdejlajimpact.jj
j
SursajA.KjZaouk,js.a.,jwww.ncac.gwu.eduj
Figuraj3342jComparaŃiejîntrejdeformaŃiilejmodelului jșijalejautovehicululuijlaj90jmsjdupăjimpactj

.
101.
j
j SursajA.KjZaouk,js.a.,jwww.ncac.gwu.eduj
Figuraj3343jComparaŃiejîntrejdeformaŃiilejmodelului jșijalejautovehicululuijlaj90jmsjdupăjimpactj
(vederejdejdedesubt)j
AceastăjstarejdejdeformaŃiejajfostjaleasăjdeoarecej reprezintăjmomentuljînjcarejdejajoj
marej partej dinj deformareaj plasticăj s3aj produs.j Sej o bservăj dinj figurij căj formaj
deformaŃiilorj capotei,j aripilorj șij aj bareij dej prote cŃiej suntj aproapej similarej înj cazulj
simulăriijșijînjcazuljtestuluijreal.j
DeformaŃiaj capoteij începej laj momentulj tj =j 30j msj iar j deformaŃiaj plasticăj totalăj sej
considerăjlajmomentuljtj=j90jms.jDeformareajgeneral ăjprodusăjînjparteajinferioarăjaj
modeluluijjaratăjojbunăjcorelarejîntrejsimulareajvi rtualăjșijtest.jj
Următorulj modj dej comparaŃiej estej evoluŃiaj vitezeij ș ij acceleraŃieij înj diferitej locurij alej
caroseriei.jFiguraj3344jaratăjcomparaŃiajîntrejacce leraŃiilejînregistratejînjtestuljrealjșijînj
simulareaj virtuală.j Accelerometrelej suntj situatej de desubtulj șij deasupraj motoruluij
precumjșijînjparteajdinjspatejajscaunelorjdinjfaŃă. jDinjnoujsejobservăjcorelareajdintrej
rezultatelej obŃinutej experimentalj șij curbelej trasat ej înj urmaj simulării.j DeceleraŃiaj
maximăjsuferităjdejmotorjestejdej100jgjînjtimpjcejc eajobŃinutăjînjcabinăjestejdej50jg.j
ErorilejobŃinutejsuntjdej3.3%jrespectivjdej16.5%.jj
j
SursajA.KjZaouk,js.a.,jwww.ncac.gwu.eduj
Figuraj3344jAcceleraŃiilejobŃinutejteoreticjșijexpe rimentaljinjzonajinferioarajajmotoruluijșijaj
scaunuluijdinjdreaptaj

.
102.Totușijtestuljestejmaijrelevant.jAcestjlucrujarjput eajfijatribuitjproprietăŃilorjmaterialuluij
folositj laj model,j subliniindu3sej încăj oj datăj import anŃaj testăriij șij aj cunoașteriij
materialelor.jPentrujajsejreducejeroareajsejpotjfol osijpașijvariabilijînjspecialjînjzonajdej
impact,j însăj aceastaj ducej laj unj timpj dej calculj maij mare,j uneorij chiarj excesiv.j Dej
exemplujînjcazuljprezentatjtimpuljdejcalculjajcresc utjdejlajcâtevajzecijdejorejînjcazulj
pasuluijconstantjlajcâtevajsutejdejorejpentrujpasjv ariabil.j
3.10.3 Nivelul de absorbŃie al energiei 9
EstejfoartejimportantăjobservareajabsorbŃieijdejene rgiejdejcătrejdiferitejcomponentej
alej vehiculului.j Aceastaj poatej fij obŃinutăj înj simul arej prinj calculareaj energieij plasticej
încorporataj înj material.j Tabelulj 3.6j aratăj procentu lj dinj energiaj totalăj împărŃitj pej
diferitelej componentej alej structuriij frontale.j Aces tej datej suntj esenŃialej atâtj pentruj
determinareaj importanŃeij componentelorj respectivej l aj acurateŃeaj șij fidelitateaj
modelelorj câtj șij pentruj simulareaj generală.j Procent ulj dinj energiaj totalăj absorbităj sej
dovedeștej apropiatj dej celj calculatj prinj metodej ingi nerești.j Rezultatelej aratăj oj
distribuŃiej favorabilăj aj energieij comparativj cuj rez ultatelej simulărilorj cuj modelej maij
vechijșijmaijpuŃinjdetaliate.jj
Tabelulj3.6j
PărŃile autovehiculului Energia internă
[kJ] Procentul
BarajdejprotecŃiej 26,1j 12,90j%j
Motorulj 23j 11,40%j
Radiatorulj 21j 9,75%j
Capotaj 10,7j 5,27%j
Aripaj 9,8j 4,84%j
Parbrizulj 1,65j 0,82%j
Șasiulj 93,2j 45,95%j
Evaluărilejsuntjpartejintegrantăjajprocesuluijdejva lidare,jînjspecialjînjceeajcejpriveștej
asamblareajpieselorjșijcaracteristicilejgeneralejal ejautovehiculului.jj

.
.
103.4mDETERMINAREA MĂRIMILOR CINEMATICE ALE COLIZIUNII
PRIN COMBINAREA LEGILOR DE CONSERVARE A IMPULSULUI
ȘI A ENERGIEI
Coliziuneaj dintrej douăj autovehiculej sej asimileazăj c uj oj ciocnirej elasto3plastică.j Înj
consecinŃăj nuj sej potj obŃinej rezultatej utilej numaij c uj luareaj înj considerarej aj legiij
conservăriij impulsuluij sauj aj momentuluij cinetic,j j i arj înj cazulj înj j carej traiectoriilej
autovehiculelorjsuntjaproapejparalele,jmetodelejgra ficejnujdaujsatisfacŃie.jConsiderândj
sistemuljformatjdinjdouăjcorpurijcarejsejdeplasează jînjacelașijsensjcujvitezelejiniŃialej
v10jșijv 20 ,jdinjlegeajconservăriijimpulsuluijșijlegeajconserv ăriijenergieijpreciziajsoluŃiilorj
creștej șij domeniulj dej aplicaŃiej sej extinde.j Metodaj sej utilizeazăj înj reconstituireaj
accidentelorjdejcirculaŃie.j
( ) 


⋅++⋅++−±⋅+⋅⋅+= EESmmmEESmmmvvmvmvm
mmmv 22212
12 1
22 1
2 1
22 2 1 1
2 12
10jj j (431)j
( )2 10 1
21
20 vvvmmv +−⋅= jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjj j (432) j
ScopuljmodelăriijîljconstituiejobŃinereajdejdatejne cesarejsimulăriijcoliziunilor.jDejregulăj
acestej datej (exempluj rigidităŃii,j EESj …)j sej potj o bŃinej numaij prinj aproximărij dinj
informaŃiijexistentejînjbazejdejdatejsaujdeterminat ejpejcalejexperimentală.j

Figuraj431jSchemajciocniriijdintrejdouăjautovehicul ejasimilatjunuijmodeljsimplificatjcujdouăj
masej

.
.
104.4.1.1 Determinarea funcŃiilor de timp ale vitezei, accele raŃiei și deformărilor
autovehiculelor în impactul frontal sau din spate, centrat
Acestj modelj serveștej laj obŃinereaj rigidităŃiij struc turiij frontalej sij dinj spatej aj
autovehiculului,jrespectivjajEES,jacesteajfiindjmăr imijdejintrarejînjprogramuljPC3Crash.j
Modelulj matematicj simplificatj alesj sej compunej dinj d ouăj masej „m 1”j șij „m 2”,j acesteaj
avândjrigiditateajglobalăj„K”,jsimulatăjprintr3unjr esort.jSejconsideră,jsprejexemplu,jcăj
autovehiculelejcirculăjunuljînjspatelejceluilalt,jî njaceeașijdirecŃie.jNotândjcujindicelej„1”j
autovehicululjcarejcirculăjdinjspatejșijcuj„2”jcelj dinjfaŃă,jrezultă,jînjmomentuljciocnirii,j
rigiditateaj globalăj caj fiindj compusăj dinj rigidităŃi lej individualej alej celorj douăj
autovehicule:j
2 11 1 1
KKK+= jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j (433) j
Considerândjautovehiculelejcarejintrăjînjcoliziunej cajdouăjmasejcuplatejintrejelejcujunj
resortjavândjrigiditateajCjecuaŃiilejdejmișcarejauj forma:j
( )
( )2 122
22 112
1
22
SSK
dtSdmSSK
dtSdm
−⋅=⋅−⋅−=⋅
j
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
DinjprimajrelaŃiejsejobŃine:j
2 1 11SSSKm=+⋅⋅ ⋅
,jj
dupăj derivarej dej douăj orij sej înlocuieștej înj aj douaj relaŃiej dej sus,j rezultândj ecuaŃiaj
diferenŃialăjdejordinuljIVjomogenăj
( )( )( )02
1 2 14
12 1=⋅++⋅⋅SmmSKmmjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j (434) j
AjcăreijecuaŃiejcaracteristicăjestej:j
( ) 02
2 14 2 1=⋅++⋅⋅λ λ mmKmmjundejjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j (435) j
; 0; 0
21
==
λλ
jjjjjjj și jjjj ( ) 02 12 2 1=++⋅⋅mmKmmλ jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j (436) j
jj ()
2 12 1
4 / 3mmKmmj⋅⋅+⋅±=λjj=jjj±jjωjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjj j (437) j

.
.
105.j
Undejωj–jpulsaŃiajsistemuluij
Pentrujvehicululj1jsoluŃiajgeneralăjpentrujspaŃiu,j vitezăjșijacceleraŃiejestejformatăjdinj
relaŃiile:j
j
tDtRtBtAs ωω cos sin2
1 ⋅+⋅+⋅+⋅= jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j(438) j
j
; sin cos 21 1 tDtRtBAsv ωωωω ⋅⋅−⋅⋅+⋅⋅+==& jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j (439) j
j
tDtRBsa ωωωω cos sin 22 2
1 1 ⋅⋅−⋅⋅−⋅==& & jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j (4310) j
j
j
Înjmodjsimilarjpentrujvehicululj2j:j
( ) ; cos sin cos sin 22 2 2 1
2 tDtRtBtAtDtRBKms ωω ωωωω ⋅+⋅+⋅+⋅+⋅⋅−⋅⋅−⋅⋅= j
( ) tDtRtBAtDtRKmsv ωωωω ωωωω sin cos 2 sin cos3 3 1
2 2 ⋅⋅−⋅⋅+⋅⋅++⋅⋅+⋅⋅−⋅==& j
( ) tDtRBtDtRKmsa ωωωωωωωω cos sin 2 cos sin2 2 4 4 1
2 2 ⋅⋅−⋅⋅−⋅+⋅⋅+⋅⋅⋅==& & j
ConstantelejdejintegrarejrezultăjdinjcondiŃiilejini Ńialej:j
j
( )
( )


⋅−===⋅⋅−+=
13 20 1012 20 10 10
00
mKvvRDBmKvvvA
ωω
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjj j (4311) j
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
AcestejrelaŃiijîșijpierdjvalabilitateajlajsfârșitul jfazeijdejcompresiune.jRespectivjcând:j
2πω=⋅t jjjj jrespectiv ,jjj t⋅=2πω jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjj j j (4312) j
j
ÎnlocuindjconstantelejdejintegrarejînjecuaŃiilejdej maijsusjsejobŃine:jj
j
EcuaŃiilejpentrujvehicululj1:j

.
.
106.( ) ( ) tmKvvtmKvvvs ωω ωsin
13 20 10
12 20 10 10 1 ⋅⋅−+⋅

⋅⋅−+=
( ) ( ) tmKvvmKvvvsv ωωωωcos
13 20 10
12 20 10 10 1 1 ⋅⋅−⋅+⋅⋅−+==&
( ) tmKvv sa ωωω sin
13 20 102
1 1 ⋅⋅−⋅−==& & j
EcuaŃiilejpentrujvehicululj2j
( ) ( ) ( ) tmKvvvtmKvvtmKvvKms ⋅⋅⋅−++⋅⋅−+


⋅⋅−⋅−⋅=
12 20 10 10
13 20 10
13 20 102
2 sin sin1
ωωωωωω j
j
( ) ( ) ( ) tmKvvmKvvvtmKvvKmsv ωωωωωωω cos cos1
13 20 10
12 20 10 10
13 20 103
2 2 ⋅⋅−⋅+⋅⋅−++


⋅⋅−⋅−⋅==&
j
j
( ) ( ) tmKvv tmKvvKmsa ωωωωωω sin sin
13 20 102
13 20 104 1
2 2 ⋅⋅−⋅−


⋅⋅−⋅⋅==& jjjj
j
PrinjsimplificarejsejvajobŃinejpentrujvehicululj1:j
j
j( ) ( )
( ) ( )
( ) tmKvvstmKvvvstmKvvtmKvvvs
ωωωωωω ω
sincos1sin
110 20 12
110 20 10 13
110 20 2
110 20 10 1
⋅⋅⋅−=−⋅⋅⋅−+=⋅⋅⋅−−⋅

⋅⋅−+=
& && jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj (4313) j
j
Pentrujvehicululj2:j
j
()( )
( ) ( ) ( )
( ) tmKvvstmKvvvt vvstmKvvvmKtvvs
ωωωωωωω ωωω
sincos1 cos1 sin
110 20 22
110 20 10 10 20 22
110 20 10 2
110 20
2
⋅


−⋅⋅−=−⋅⋅⋅−++⋅−=⋅

⋅⋅−++



⋅−⋅⋅−=
& && jjjjjjjjjjjjjjjjjj (4314) j
j
j
ddddss
=+=−
2 12 1jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j j j (4315) j
j
Unde:jj

.
.
107.S1j3jspaŃiuljparcursjdejautovehicululj1jînjtimpuljfaz eijdejcomprimare;j
S2j3jspaŃiuljparcursjdejautovehicululj2jînjtimpuljfaz eijdejcomprimare;j
Kj–jcoeficientuljdejrigiditatejglobal;j
d1j–jdeformareajautovehicululuijdejmasăjm 1;j
d2j–jdeformareajautovehicululuijdejmasăjm 2;j
djj–jdeformareajglobalăjdinamică;j
dst 3jdeformareajglobalăjstaticăj(d st j≈j0.9 /square2d);j
21 sinπωω==tt
j
Unde:jj
T3jperioadaj
tj–jtimpuljdejcomprimarejt cj
Timpuljdejcomprimarejsejdeterminăjlajamplitudineajm aximăjcândj 2πω=⋅t j
ÎnlocuindjînjecuaŃiijrezultăjpentrujvehicululj1:j
ωωω ω
⋅⋅−=⋅⋅−=⋅⋅+⋅

⋅⋅−=
110 12
110 10 13
110 2
110 10 1
mKvsmKvvsmKvtmKvvs
& && jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j (4316) j
Pentrujvehicululj2j



−⋅⋅−=⋅⋅−=⋅

⋅⋅−+



⋅−⋅−=
ωωωω ωω
110 22
110 10 22
110 10 2
110
2 1
mKvsmKvvstmKvvmK vs
& && jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j (4317) j
j
j
DinjrelaŃiajpulsaŃieijcujtimpuljdejcomprimarejdeter minat,jrezultăjrigiditateajglobalăjC:j

.
.
108.jjjjj
ct⋅=2πω ;jjjjjjjjjjjjjj ()
2 12 1
mmKmm
⋅⋅+=ω ;jjjjjj=>jjjjj
2 12 12
mmmmK+⋅⋅=ω;jjjjjj (4318) j
Întrucât:j
2 12 1
KKKKK+⋅= jjjjjjjjj j j j j j j j j (4319) j
rezultăjrigidităŃilejcelorjdouăjautovehiculejjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
j
11ddKK⋅= jjjjjjjjjj j j j j j j j j j (4320) j
jrespectivjjjjjj
22ddKK⋅= jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j j j j j (4321) j
j
DinjdefiniŃiajenergieijechivalentejdejdeformarejjse jobŃine:j
j
()tot stdin mEESddK ⋅=⋅⋅2jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjj j (4322) j
j
Undejjjjjjjjj
st dind d⋅=1 . 1 jjjjj j j j j j j j j (4323)j
șijjjjjj
2 1mmmtot+= jjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j j j j j j (4324) j
j
=>j tot st mEES dK ⋅=⋅⋅2 21 . 1 jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjj j (4325) j
j
totstmKdEES⋅⋅=1 . 1jjjjjjjjsaujjjjjjjjj
totmK dEES⋅⋅=1 . 1
1 . 1jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j (4326) j
j
j
Întrucât:j
j
()
2 2 22
2 12
2 22
1 1 EESmm EESmEESm ⋅+=⋅+⋅jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j j (4327) j
jjrespectivj
21 . 1
2 22 2
2 22
1 1 ⋅⋅=⋅+⋅stdKEESmEESmjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j j (4328) j
j
Unde:jj

.
.
109.EESj–jvitezajechivalentăjajenergieijdejdeformarej
j
2 2 22
2 21 1 12
1 1
21
2121
21
ddK EESmddK EESm
stst
⋅⋅⋅=⋅⋅⋅⋅⋅=⋅⋅
jjjjjjjj j j j j jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj (4329) j
j
2 2 1 1 1 1 1 . 1 1 . 1 1 . 0st st st st dd d d dd ⋅= ⋅=⋅+= jjjjjjjjjjjjjjjjjj j jjjjjjjjjjjj (4330) j
j
Undejd 1j3jdeformareajdinamicăjestejmaijmarejcujaproximativ j10%jdecâtjdeformareaj
staticăjmăsuratăjdupăjimpact.j
j
21
21
2
2 22
1 1
dd
KK
EESmEESm⋅=⋅⋅jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j (4331) j
j
Înlocuimjd 1jsijd 2j
j
=>j
21 22
2 2
1 11 . 11 . 1
stst
ddmEESEESm⋅⋅⋅⋅=⋅ jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j (4332) j
21
12
2 1
stst
dd
mmEESEES ⋅⋅= j
j
ÎnlocuimjEES 1jînjecuaŃiajdejconservarejajenergieij=>j
( )
( )
( )
21 . 1
2122 2 22 2 2
2 2
2 1
212
2 22
2 12
2 2
212
2 22
2 12
2 2 21
12 2
2 1
⋅⋅=⋅+=


+⋅⋅⋅+=⋅+⋅⋅=>⋅+=⋅+


⋅⋅⋅
st
stststststst
dKEESmm
ddEESmEESmm EESm
ddEESmEESmm EESmdd
mmEESm
jjjjjj
j
j
=>jjjjj
2 11
12
12 12
21
2
11
st ststst stst
ddd
mmEESEESddd
mmEESEES
+⋅


+⋅=+⋅


+⋅=
jjjjjjjjjjj j j j j (4333) j
j
j

.
.
110.1
112
22
1 . 11 . 1
stststst
ddmKEESddmKEES
⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=
j
4.1.2 Calculul erorilor
j
Deoarecej rigiditateaj „K”j depindej dej pulsaŃiaj „ω”j ia rj aceastaj dej timpulj fazeij dej
compresiej „t”j preciziaj dej determinarej aj timpuluij „t ”j arej oj importanŃăj deosebităj înj
simulărilej ulterioare.j Dinj diagramaj dej vitezej timpu lj „t”j sej determinăj înj funcŃiej dej
rezoluŃiajacestorajcujojpreciziej∆tj=j0.002….0.00 5js.j
RelaŃiajdejcalculjpentrujrigiditateaj„K”jeste:j
j
21
2 121
42
tmmmm
K ⋅+⋅
⋅=πjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjj j j jj (4334) j
j
DeoarecejvalorilejcujcarejsejcalculeazăjjfuncŃiaj„K ”jsuntjnumerejaproximativejafectatej
dejerorijșijvaloareaj„K”jrezultatăjdinjcalculjestej aproximativă.j
ConsiderândjlegeajdejpropagarejajerorilorjajluijGau ssjrezultăjjeroareajlimităjajfuncŃieij
„K”jdin:j
j
2
21
1mmKmmKttKK ∆⋅∂∂+∆⋅∂∂+∆⋅∂∂=∆ jjjjjjjjjj j j j (4335)j
Undej:j
j
( )
( )2
2 12
1
22
22
2 12
2
22
13
2 12 12
441
2
mmm
tmKmmm
tmKtmmmm
tK
+⋅=∂∂+⋅=∂∂⋅+⋅⋅=∂∂
πππ
j
j
j

.
.
111.5mSISTEME DE PROTEJARE A VIEłII PASAGERILOR UNUI
AUTOVEHICUL. PRINCIPII
CenturilejdejsiguranŃăjconstituiejechipamentuljprin cipaljdejasigurarejajocupanŃilorjunuij
autovehicul,jeajfiindjconceputăjsăjreducăjrisculjde jvătămarejînjaproapejtoatejtipurilej
dejcoliziuni.jPrimajcenturăjdejsiguranŃăjajfostjpro iectatăjînj1903jdejcătrejunjfrancez,j
iarjutilizareajeijajfostjrealizatăjînj1910jînjaviaŃ ie,jpentrujmenŃinereajpiloŃilorjînjcarlingăj
înjtimpuljfigurilorjacrobatice.jLajautomobilejcentu rajdejsiguranŃăjajfostjutilizatăjpejlaj
sfârșitulj anilorj 40,j șij începândj cuj 1966j înj statele j unitej eaj aj fostj impusăj legislativ.j
Asigurareaj pasagerilorj sej făceaj printr3oj centurăj îm j douăj punctej compusăj dintr3unj
singurjsegmentjpetrecutjpejdeasuprajzoneijpelviene. j
AirbaguljajfostjinventatjînjStatelejUnitejînjanulj1 952jdejI.W.jHetrick.jAcestajajbrevetatj
unjsistemjgonflabiljcarejsejumflajautomatjînjcazjde jdeceleraŃiijmarijalejvehiculului.jUnj
anjmaijtârziu,jRjHodgesjajbrevetatjojsoluŃiejdejsac jgonflabiljpoziŃionatjpejplanșajdej
bord.jSistemuljajfostjtestatjutilizândjbuteliijdejg azjsubjpresiune.jDupăjdiferitejfazejdej
dezvoltare,jairbaguljajfostjadoptatjdejmariijconstr uctorijamericanijșijdejMercedes.jNuj
trebuiejuitatjcăjînjStatelejUnitejcenturajdejsigura nŃăjnujestejobligatorie,jairbaguljavândj
ojimportanŃăjdeosebită.j
j
jjjjjjjjjjjjjjSursaj Gaiginschi,jR.,jFilip,jI. j
Figuraj531jSistemuljAirjbagjinventatjdejI.W.jHetric kj

.
.
112.Dispozitivulj eraj constituitj dintr3unj senzor3actuato rj mecanicj pentruj deceleraŃiej A,j unj
ventiljpneumaticjB,junjrezervorjCjplinjcujaerjsubjp resiunejșijpernajdejaerjD,jmontatăjînj
volanuljEjsaujînjplanșajbord,junjventiljdejprotecŃi ejlajsuprapresiunejFjșijojperechejdej
conductejpneumatice,jrespectivjdejcablurijdejacŃion are.j
Declanșareajerajcomandatăjdejojpiesăjmobilăj1,jcare jputeajculisajînjinterioruljcarcaseij
pieseijAjpejrolelej2,jatuncijcândjforŃajdejinerŃiej depășeajforŃajelasticăjajresortuluij4,j
praguljfiindjreglabiljcujajutoruljunuijșurubj8jșija juneijpiuliŃejdejblocare.jTijaj6,jrezinutăj
dejunjarcjlajunjanumitjnivel,jpermiteajinterceptare ajmaseijmobilejșijblocareajeijatuncij
cîndjaceasta,jculisândjtreceajcujcavitateaj5jprinjd reptuljtijeijpalpatoare.jPiesajmobilaj1j
puteajsăjrevinajînjpoziŃiajiniŃialăjprinjtragereajm anualăjajtijeij6jcujajutoruljunuijcabluj7.j
Dejlajpiesajmobilăj1jmișcareajsejputeajtransmitejpr intr3ojtijăj9jlajventiluljpneumaticjB.j
Injinterioaruzljventiluluijsejaflăjunjcanaljcujdouă jporturijdejacces,jajcărorjînchiderejsauj
deschiderejsejrealizeazăjcujajutoruljpistonuluij10, jprevăzutjcujgarniturijdejetanșare.j
ÎnjpoziŃiajnoirmalăj(airbagjdezactivat),jconductaj1 2jcarejalimenteazăjbloculjpneumaticj
cujaerjsubjpresiunejdejlajrezervorulj Cj estejînchisă jdejpistonulj 10.j Înj cazuljunuij șocj
frontal,j deplasareaj maseij mobilej 1j atragej dupăj sine j eliberareaj portuluij 12j șij
pătrundereaj aeruluij subj presiunejdinj rezervorulj Cj î nj pernaj dejaerjDj prinj intermediulj
conducteij 14.j Pentruj aj sej evitaj deteriorareaj pernei j sauj aj conducteij datorităj unorj
suprapresiunijaccidentalejînjrezervorjerajprevăzutj unjventiljdejprotecŃiejcujresortjF.jCelj
de3alj doileaj pistonj 11j permitej readucereaj ventilulu ij înj poziŃiaj iniŃialăj înj cazulj uneij
declanșărijaccidentalejajsistemului,jacŃionareajrea lizându3sejcujajutoruljcabluluij13.j
Înj 1981jMercedesj3jBenzj introducejpentruj primajdată jsistemulj dej reŃinerejairbagjpej
modeluljdejclasajS.jEstejpunctuljdejpornirejpentruj apariŃiajșijgeneralizareajsistemelorj
dej securitatej înj habitaclulj autovehiculelorj dej cons trucŃiej europeană.j CâŃivaj anij maij
târziu,jRenaultjconfirmajaceastăjtendinŃăjprinjimpl ementareajsoluŃieijpejmodeluljRj19.j
Neobligativitateaj centuriij dej siguranŃăj înj USAj aj co ndusj laj realizarea,j dinj parteaj
constructorilor,j dej sacij gonflabilij dej marej volum:j 70j litrij pentruj conducătorulj autoj șij
130j3j180jlitrijpentrujpasager.jAceastăjsoluŃiejare jcajinconvenientjfaptuljcăjprinjviolenŃaj
umflăriij luij prezintăj pericolj pentruj ocupanŃiij care j auj capulj sauj toracelej aproapej dej
airbag.jSituaŃiajestejfoartejprobabilăjînjcazuljfrâ nariijviolentejînainteajșocului.jPasageriij
dej taliej micăj sauj ceij apropiaŃij dej volanj înj momentu lj șoculuij potj fij vătămaŃij severj
datorităjforŃeijmarijdejumflarejajairbagului.jRenau ltjajpromovatjunjmodeljdejairbagjcuj

.
.
113.volumjmaijmic:j30j3j60jlitrijpentrujconducătoruljau tojșij803100jlitrijpentrujpasagerjceeaj
cejevitajneplăcerilejprezentate.jAsociatjcujojcentu răjdejsiguranŃăjcorectjreglată,jacestj
airbagjestejfoartejperformant,jfărăjajprezentajrisc urijdeosebite.jj
5.1 Metode de reŃinere a ocupanŃilor unui autovehicul
5.1.1 Analogia oului și metodele de aplicare ale acestui principiu
Tipuljdejșocjfrontaljceljmaijutilizatjînjstudiijdej toŃijconstructoriijșijdejparteneriijlorjestej
șoculj ortogonalj cuj unj zidj dej beton,j vehicululj având j oj vitezaj iniŃialăj constantăj dej 57j
km/h.jPentrujdemonstraŃie,junjvehiculjpoatejfijcomp aratjcujojcutiejșijocupantuljplasatj
înjaceastăjcutiejcujunjou.j
CAZUL 1: vehicul puŃin deformabil, pasager nereŃinu t
Considerămj căj impactulj sej realizeazăj laj oj vitezaj in iŃialăj V 0j =j 57j km/h;j Fiindj puŃinj
deformabil,jvitezajsajvajfijredusăjdejlaj57jkm/hjla jV fj=j0jkm/hjîntr3unjtimpjfoartejscurt,j
generândjojdeceleraŃiejmare.j
j
j
Figuraj532jAnalogiajouluijpentrujcazuljunuijvehicul jnedeformabiljșijpasagerjnereŃinutj
AcestejcondiŃiijdejșocjsuntjreprezentativejpentrujv ehiculelejdejtipjvechi.j
j

.
.
114.j
CAZUL 2: vehicul deformabil, pasager nereŃinut
jPutemj plasaj înj faŃaj cutieij oj structurăj deformabilă ,j înj acestj cazj trecereaj cutieij dej laj
vitezajiniŃialăjV 0j=j57jkm/hjlajV fj=j0jkm/hjsejfacejîntr3unjtimpjmaijmare,jdeceleraŃi aj
fiindjmaijpuŃinjseverăjdecâtjînjprimuljcaz.jPentruj oujsituaŃiajnujsejschimbăjpreajmult,j
cutiajavândjdejajatinsajvitezajV fj=j0jînjmomentuljcontactuluijsăujcujperetelejdinjfa Ńă.jj
Aceastăjanalogiejestejconformăjcujcejsejîntâmplăjîn jcazuljunuijvehiculjmodernjșijunj
ocupantjfărăjmijloacejdejreŃinere.jSituaŃiajnujeste jmaijbunăjdecâtjînjcazulj1.j
j
Figuraj533jAnalogiajouluijpentrujcazuljunuijvehicul jdeformabiljșijpasagerjnereŃinutj
Cazul 3: vehicul deformabil, pasager reŃinut rigid
j j
j
Figuraj534jAnalogiajouluijpentrujcazuljunuijvehicul jnedeformabiljșijpasagerjreŃinutjrigidj

.
.
115.Înjacestjcazjouljestejprinsjrigidjdejcutie.jEljvajs uportajintegraljtoatejvariaŃiilejdejvitezăj
șijtoatejdeceleraŃiilejvehiculului.jOcupantuljarejș ansejmaijbunejsăjsuportejimpactuljsubj
rezervajviolenŃeijdeceleraŃiei.j
Cazul 4: vehicul deformabil, ocupant reŃinut cu sis teme nerigide
jÎnjacestjcaz,jdispozitivuljdejfixarejaljouluijseja lungeștejplasticjsubjefort,jprofitândjdej
spaŃiulj dej supravieŃuirej disponibilj dinj cutie.j Dist anŃaj disponibilăj pentruj amortizarej
creștejsubstanŃial,jînjtimpjcejtimpuljt fj–jt 0jșijniveluljdejdeceleraŃiejsejmicșorează.j
j
j
Figuraj 535j Analogiaj ouluij pentruj cazulj unuij vehicul j deformabilj șij pasagerj reŃinutj cuj sistemej
nerigidej
AceastajsituaŃiejestejoptimăjdeoarecejspaŃiuljdejsu pravieŃuirejestejexploatat.j
5.2 ImperfecŃiunile sistemelor clasice de tip centură d e siguranŃă
jCondiŃiilejultimuluijcazjnujsuntjverificatejîntotd eauna.jPrimajcauzăjestejfundamentală:j
corpurilejumanejnujsuntjunjsolidjrigidjcijunjansamb lujdejelementejsolidejarticulate.j
jAj douaj estej legatăj dej concepŃiaj mijloacelorj dej reŃ inerej uzualej carej suntj centurij cuj
retractor.jÎnjacestejcondiŃii,jdinjmotivejdejconfor tjnujsejpoatejaplicajperfectjchingajpej
corp.jRezultăjunjjocjparazitarjcarejîntârziejdebutu ljdeceleraŃieijcorpuluijînjraportjcujceaj
ajvehiculului.j

.
.
116.Ajtreiajcauzăjprovinejdinjfaptuljcăjchingajnujpoate jopunejojrezistenŃăjlajdeplasareaj
corpuluijdecâtjdupăjcejsajtasatjeajînsăși,jaceastaj tasarejsejfacejlajforŃejmicijpentrujcaj
disipareajdejenergiejsăjfiejreală.jEfectuljestejace lajaljunuijjocjsuplimentar.jj
j
Figuraj536jDecalajuljînjtimpjprodusjdejsistemelejim perfectejdejreŃinerejajpasagerilorj
jAjpatrajcauzăjestejdatoratăjimperfecŃiuniijchingii jînjprocesuljdejdisiparejaljenergiei.jOj
partejfoartejimportantăjdinjalungireajsajsejproduce jînjdomeniuljplastic.jj
Toatejacestejcauzejsejcumuleazăjșijefectuljlorjsejp oatejobservajprin:jj
• contactejviolentejcujvehiculul;j
• capjlovitjdejvolan,jparbrizjsaujplanșăjdejbord;j
• toracejlovitjdejvolan;j
• genunchijstriviŃijdejplanșajdejbord.j
Acestej mișcărij alej corpurilorj nuj sej potj aplicaj pent ruj părŃilej fragile:j cap,j coloanăj
vertebrală,jgât,jetc.j
5.3 ÎmbunătăŃirea reŃinerii în cazul unui șoc frontal
jAmeliorărijmajorejaujfostjaduse,jastfeljcăjsisteme lejdejreŃinerejpermit: jbunăjcuplarejaj
corpurilorj cuj centurilej dej securitatej (sij decij cuj v ehiculul)j aplicândj acestuiaj oj forŃăj laj
debutulj șocului:j estej rolulj pretensionerelor; jlimitareaj efortuluij localj alj centuriij pej
torace;j efortulj estej stabilitj astfelj încâtj săj nuj pr oducăj leziunij pej toracej (laj nivelulj
coastelor):j estej rolulj limitatoruluij dej efortj șij es tej integratj înj retractor;j controlareaj
deplasăriij capuluij șij toraceluij interpunândj unj disp ozitivj absorbantj astfelj încâtj săj sej
utilizezej înj totalitatej spaŃiulj dej supravieŃuirej ev itândj contactulj cuj volanul,j planșaj dej
bordjsaujgenunchii:jestejroluljairbagului.j j

.
.
117.5.4 Eficacitatea airbagului
jStatisticilej disponibilej referitoarej laj eficacitate aj folosiriij airbaguluij aratăj căj 30335j %j
autovehiculej suntj echipatej cuj airbagj pentruj conducă tor,j iarj 20%j șij cuj airbagj pentruj
pasager.jj
jAirbagurilej americanej suntj proiectate,j Ńinândj cont j căj înj SUAj portulj centuriij dej
siguranŃăjnujestejobligatoriu,jprotecŃiajfiindjlajo jvitezăjdej50jkm/h,jdecijnujaujaceleașij
caracteristicijcajairbagurilejeuropene,jcuplatejînj funcŃionarejcujcenturilejdejsiguranŃă,j
reducândjastfeljrisculjdejapariŃiejajleziunilorjlaj capjșijtorace. j
Centuraj dej siguranŃăj șij airbag3ulj suntj dispozitivej complementare,j care,j combinatej
asigurăjoj securitatej pasivăj eficace.j Înj urmaj studii lorj efectuatejșij publicatej rezultăj căj
doarj protecŃiaj oferităj dej airbagj reducej probabilita teaj dej decesj doarj cuj 8%j faŃăj dej
pasageriijcarejnujsuntjasiguraŃijcujnicijunjsistemj dejsiguranŃă.j
Pentruj toatej șocurile,j centuraj dej siguranŃăj estej ce lj maij bunj mijlocj dej protecŃie.j
Airbaguljarejunjroljcomplementarjdejajsporijgradulj dejsecuritate,jînjcadruljimpactuluij
frontal.jAirbaguljsingurjarejojeficacitatejlimitată jînjcazuljrăsturnărilorjșijînjcazurilejdej
ejectarejdinjhabitaclu.jStatistic,jconducătoriijaut ojajcărorjvârstăjestejmaijmarejdej55j
dej anij nuj parj aj aveaj beneficiij semnificativej dinj do tareaj autovehicululuij cuj sistemej
airbag.jConducătoriijautojcujtaliijsubj140jcmjsaujp estej152jcmjsuntjmaijbinejprotejaŃij
înjcadruljcoliziunilorjfrontale,jcujgradjmediujsauj marejdejseveritate,jatuncijcândjsuntj
asiguraŃijdoarjcujcenturajdejsiguranŃă.jConducători ijautojavândjmasajîntrej60jșij80jkgj
suntj maij binej protejaŃij doarj cuj centuraj dej siguranŃ ăj clasică.j Avantajulj folosiriij
dispozitivuluijairbag,jcomparativjcujcenturajdejsig uranŃăjclasicăjestejșijmaijpuŃinjvizibilj
înjcazuljpersoanelorjdejsexjfeminin,jcomparativjcuj celejdejsexjmasculin.j
Arj păreaj laj primaj vederej căj datelej statisticej parj s ăj nuj susŃinăj eforturilej depusej dej
cercatătorij șij fabricanŃij înj ariaj dispozitivelorj de j tipj airbag.j Acestj lucruj estej adevăratj
doarjdacăjsejprivescjseparatjcelejdouăjmijloacejdej securitate:jcenturajdejsiguranŃăjșij
airbagul.j Cândj acŃiuneaj celorj douăj sistemej estej sim ultanăj beneficiulj devinej vizibil,j
astfelj statisticj numărulj deceselorj înj rândulj pasage rilorj asiguraŃij cuj centuraj șij airbagj
estej cuj 26%j maij redus,j comparativj cuj ceij asiguraŃij doarj cuj centura.j Dej asemenea,j
avândj numărulj traumatismelorj cranienej dej severitate j mediej sauj marej suferitej dej
conducătoriij autoj neasiguraŃi,j caj referinŃă,j înj caz ulj folosiriij ambelorj echipamentej dej

.
.
118.securitatejsejînregistreazăjojreducerejcuj68%jajnum ăruluijrespectiv,jșijcujdoarj35%jînj
cazuljfolosiriijdoarjajcenturiijdejsiguranŃă.j
j
j

.
.
119.j
6m SUBANSAMBLELE SISTEMELOR DE REłINERE ȘI PROTECłIE A
PASAGERILOR
6.1 ConcepŃia sistemelor de siguranŃă pasivă interioar ă
jConcepŃiajșijpunereajlajpunctjajunuijsistemjdejreŃ inerejsejfacejurmărindjtreijaxe:j
• activareajsistemuluijdejreŃinerejnumaijînjcazuljunu ijșocjsuficientjdejviolent;j
• optimizareajsistemuluijdejreŃinere;j
• neagresivitateajsistemuluijdejreŃinerejînjcazuljact ivăriijînjconfiguraŃiijnenominalej
(ex:jactivareajairbaguluijcândjcapuljestejîntors).j
jActivărilejsistemelorjdejreŃinerejcujpretensionare jșijajairbagurilorjsuntjindependentejșij
depindj dej violenŃaj șocului.j Criteriilej dej activarej aj celorj douăj sistemej suntj diferite.j
Sistemuljdejpretensionarejtrebuiejactivatjcâtjmaijr epede,jcândjsistemuljdejdetecŃiejaj
identificatj căj violenŃaj șoculuij impunej utilizareaj l ui,j înj timpj cej airbagulj trebuiej săj fiej
umflatjcândjocupantuljîljlovește.j
jSistemulj dej activarej alj mecanismuluij dej pretension arej sej declanșeazăj înj cazulj unuij
impactj frontalj cuj unj zidj rigid,j cuj oj vitezăj cuprins ăj întrej 10j șij 15j km/h,j Înj timpj ce,j
sistemuljdejactivarejaljairbaguluijsejdeclanșeazăjî njcazuljunuijșocjfrontaljcujojvitezăjînj
jurjdej20jkm/hjasuprajaceluiașijzidjrigid.j
jOptimizareajunuijsistemjdejreŃinerejsejdescompunej înjtreijfazej:j
• Simulareajpejcalculator;j
• Încercărijdinamicejtipjcatapultă;j
• Încercărijpejvehicul.j
jSimulareaj pej calculatorj permitej optimizareaj sistem uluij dej reŃinerej cuj ajutorulj
programelorj specializatej (MADYMO,j PAMj SAFE).j Aceste j aplicaŃiij softwarej permitj
reproducereajhabitacluluijvehicululuijșijinstalarea junorjocupanŃijvirtuali.jTotjprinjcalcul,j
ansamblulj estej supusj laj deceleraŃiaj habitacluluij ap ărutăj înj cazulj șoculuij real.j Estej

.
.
120.posibil,j laj preŃj redusj șij cuj oj bunăj repetabilitate, j săj sej încercej maij multej sistemej dej
reŃinerejînjdiferitejconfiguraŃii,jînjscopuljoptimi zăriijacestora.j
jÎncercărilejdejtipjcatapultăjpermitjvalidareajoptim izăriijobŃinutejprinjsimulare.jAcestej
încercărijconstaujînjsupunereajunuijșasiujrigidjlaj deceleraŃiajhabitacluluijdinjtimpuljunuij
șocjreal.jȘasiuljestejechipatjcujelementejdinjcaros eriajvehicululuijșijcujmanechinejcej
simuleazăjocupanŃii.jOdatăjsistemuljdejreŃinerejopt imizatjînjîncercărilejdejtipjcatapultă,j
sejefectueazăjojverificarejpejvehicul.jAcestejîncer cărijconstaujînjtestareajlajcoliziunejaj
5j 3j 10j vehiculej echipatej cuj sistemulj dej reŃinere,j î ntr3oj configuraŃiej dej șocj
reprezentativăjpentrujrealitateajrutieră.j
jÎnjparaleljcujpunereajlajpunctjajmoduluijdejreŃiner ejajpasagerilor,jsuntjactivatejojseriej
dej încercărij dej tipulj “Outj Ofj Position“.j Acesteaj co nstauj înj asigurareaj neagresivităŃiij
sistemului,jînjmodjspecialjajairbagului,jatuncijcân djestejactivatjșijocupantuljnujsejaflăj
într3ojpoziŃiejnormală.jj
6.2 Regulamente și Directive în vigoare
ÎnjdomeniuljsistemelorjdejreŃinerejfrontală,jsuntjî njvigoarejpatrujregulamente:j
• RegulamentuljECE3ONUj12j(saujDirectivajCEEj74/297); j
• RegulamentuljECE3ONUj16j(saujDirectivajCEEj2000/3); j
• RegulamentuljECE3ONUj21j(saujDirectivajCEEj77/60);j
• RegulamentuljECE3ONUj94j(saujDirectivajCEEj9679);j
jPentruj fiecarej vehiculj comercializat,j constructoru lj trebuiej săj respectej acestej
reglementărij susŃinândj procesulj dej omologarej intern aŃionalăj înj fataj Ministeruluij
Transporturilorjcajserviciujadministrativ.jReglemen tărilejsuntjverificatejprinjîncercărijînj
laboratoarejautorizatejinternaŃional,jprecumjEurojN CAP.j
6.3 Ansamblul centură de siguranŃă
6.3.1 GeneralităŃi
S3aj constatatj căj procentulj vătămărilorj gravej provoc atej dej coliziunij poatej fij redusj
rezonabiljdacăjocupanŃiijvehicululuijsuntjreŃinuŃij pejscaunejcujniștejdispozitivejspeciale,j

.
.
121.numitejcenturijdejsiguranŃă.jIniŃial,jechipareajcujc enturijdejsiguranŃăjerajfacultativăjșij
aveaj doarj unj caracterj experimental;j cuj trecereaj tim puluij performanŃelej s3auj
îmbunătăŃit,jastfeljcăjînjmomentuljdejfaŃăjs3ajimpu sjobligativitateajutilizăriijcenturilorjînj
majoritateajŃărilor.jCenturajdejsiguranŃă,jcajșijal tejcomponentejalejautovehicululuijajfostj
utilizatăjpentrujprimajdatăjînjaviaŃie.jAcestejmode lejaveaujdoarjdouăjpunctejdejancorarej
șijeraujconstituitejdintr3ojchingăjcarejsejpetrecea jpestejabdomenuljpasageruluij,jdejundej
șij denumireaj dej „centurăj înj douăj puncte”.j Odatăj cuj evoluŃiaj automobiluluij centurilej dej
siguranŃăjînjdouăjpunctejaujfortjînlocuitejcujcelej înjtreijpuncte,jpasageruljfiindjreŃinutjdejoj
chingăjcarejsejpetrecejpestejabdomenjșijpestejumăru ljpasagerilor.jOjcategoriejapartejoj
constituiej centurilej dej siguranŃăj destinatej autoveh iculelorj dej curse,j undej sej folosescj
centurij dej siguranŃăj dej tipj „ham”.j Pej scaraj evoluŃi eij sej maij poatej amintij modulj dej
acŃionarejajcenturilorjdejsiguranŃă,jacestajfiindjp rezentatjpejlargjînjcontinuare.j
6.3.2 Retractorul acŃionat mecanic
Laj centurilej dej siguranŃăj actuale,j chingaj estej cone ctatăj laj unj mecanismj retractor.jj
Elementuljcentraljaljretractoruluijestejbobinaj(mos orul),jcarejestejatașatjlajunjcapătjalj
chingii.j Înj interiorulj retractorului,j unj arcj acŃion eazăj cuj oj forŃăj dej rotaŃiej asupraj
mosorului.j Înj momentulj înj carej sej acŃioneazăj pentru j derulareaj centurii,j mosorulj sej
roteștejjînjsensjantijorarjrotindjînjacelașijsensjr esortuljatașat.jRotireajmosoruluijarejcaj
efectj “desfacerea”j șij tensionareaj arcului.j Acestaj t indej săj fiej readusj laj formaj iniŃială,j
deci,j elj sej opunej derulăriij centurii.j Retractorulj a rej unj mecanismj dej blocare,j carej
opreștejmosoruljînjmomentuljînjcarejautoturismuljes tejimplicatjîntr3ojcoliziune.jj
Dacăjchingajcenturiijtindejsăjsejrulezejpejmosor,jr esortul,jtensionatjdatorităjmișcăriijdej
derulare,j vaj rotij mosorulj înj sensulj acelorj dej ceaso rnicj pânăj cândj înj chingăj vaj luaj
nașterejunjefortjegaljcujceljdinjresort.j
Suntjutilizatejdouăjtipurijdejmecanismejdejblocare: j
• Sistemjdeclanșatjdejmișcareajautovehiculului;j
• Sistemjdeclanșatjdejmișcareajcenturiijpropriuj–jzis e.j
j

.
.
122.
j
jjjjjjSursajHowstuffworksj
Figuraj631jRetractorjcujsistemjdejblocarejdejtipjma săjinerŃialăj
j
Primaj categorie,j blocheazăj mișcareaj j mosoruluij înj m omentulj înj carej autovehicululj
decelereazăjbrusc.jÎnjFiguraj631jsejprezintăjschema ticjaceastăjversiunejdejsistemjdej
blocare.j
Elementuljcentraljaljmecanismuluijdejblocarejesteju njpendul,jFiguraj631.jÎnjmomentulj
cândj autovehicululj tindej săj sej opreascăj brusc,j iner Ńiaj maseij pendululuij tindej să3lj
deplasezej pej acestaj însprej înainte.j Clichetulj dej la j celălaltj capătj alj pendululuij
angreneazăj cuj sectorulj dinŃatj atașatj dej mosorulj ret ractorului,j blocândj mișcareaj dej
rotaŃiej înj sensj inversj acelorj dej ceasornicj aj acestu ia.j Cândj tensiuneaj dinj chingăj aj
scăzut,j dupăj trecereaj situaŃieij dej pericol,j sectoru lj dinŃatj sej vaj rotij înj sensj orarj iarj
clichetuljvajieșijdinjangrenare.j
Alj doileaj tipj dej mecanismj dej blocarej stopeazăj mișca reaj dej rotaŃiej aj mosoruluij înj
momentuljînjcarejsejsesizeazăjojsmuciturăjînjchinga jcenturii.jElementuljdejactivarejaj
blocăriij mosorului,j înj acestj caz,j estej vitezaj dej ro taŃiej aj acestuia.j Înj Figuraj 632j estej
prezentatjschematicjacestjmecanism.j
Parteajprincipalăjajacestuijtipjdejmecanismjdejbloc arejestejpârghiejcujghearăjcarejsej
roteștej subj acŃiuneaj forŃeij centrifugej –j pârghiaj mo ntatăj pej mosorj arej oj mișcarej dej
rotaŃiej propriej înj jurulj unuij axj șij oj alta,j totj dej rotaŃie,j împreunăj cuj mosorul.j Cândj
mosoruljarejojvitezăjdejrotaŃiejmicăjpârghiajnujsej roteștejînjjuruljaxuluijpejcarejestej
articulată,junjresortjmenŃinând3ojînjpoziŃiajiniŃia lă.jDacăjvitezajmosoruluijestejmare,jsej
deruleazăj bruscj centura,j forŃaj centrifugăj carej iaj n așterej datorităj maseij pârghiei,j înj

.
.
123.capătulj opusjceluij dej fixarejprinjresort,jvaj genera jojmișcarej dejrotaŃiej aj acesteiaj înj
juruljaxuluijpejcarejestejmontată.jCapătuljjliberja ljpârghieijvajacŃionajasuprajuneijcamej
montatăj înj carcasaj retractorului.j Camaj estej conecta tăj cuj unj clichetj prinj intermediulj
unuijștift.jDacăjcamajsejdeplaseazăjsprejstânga,jșt iftuljsejvajdeplasajîntr3ojdecuparejaj
clichetului,jfiguraj3.2jc,jaducându3ljpejacestajînj angrenarejcujsectoruljdinŃatjatașatjdej
mosorjșijîmpiedicândjmișcareajdejrotaŃie,jînjsensja ntijorar,jajmosorului,jdecijderulareaj
centurii.j
j
j
Figuraj632jMecanismjdejblocarejajretractorului,jcuj pârghiej
j
6.3.3 Retractorul cu blocare comandată electronic
Acestj tipj dej mecanismj retractorj estej poziŃionatj pej spătarulj scaunelorj echipatej cuj
centurijdejsiguranŃă.jÎnjcazuljînjcarejsistemelejcl asicejdejblocarejajretractoruluijnujsuntj
înj starej dej funcŃionarej sej declanșeazăj blocareaj ret ractoruluij comandatj electronic.j
Blocareajretractoruluijsejfacejînjurmătoarelejcazur i:j
• Frânarejimportantă,jcândjsejobŃinjdeceleraŃiijmaijm arijdecâtjunajprag;j
• Șocj înj urmaj căruiaj sej declanșeazăj elementelej pirote hnicej dinj structuraj
sistemuluijdejsiguranŃă;j
• Înclinarejputernicăjajautovehiculului.j

.
.
124.
j
SursajRenaultj
Figuraj633jSchemajcaptoruluijpentrujblocareajmecani smuluijretractorj(sus);jretractoruljcuj
comandăjelectronicăj(jos)j
ModululjelectronicjfuncŃioneazăjcajunjsistemjautono mjgraŃiejunuijsenzorjopticjintegrat.j
Astfelj înj cazulj unuij șoc,j înj urmaj căruiaj elementele j pirotehnicej auj fostj declanșate,j
calculatoruljairbagjdăjcomandajdejblocarejajretract oruluijcenturiijdejsiguranŃă.j

.
.
125.Captorulj opticjpermitejcalculatoruluijsăjdeterminej evoluŃiajautovehiculului,j înjtermenij
dejdeceleraŃiejșijînclinare.jEljconŃinejojsferăj3,j carejestejpoziŃionatăjpejunjscaunjconicj
2.jDacăjaceastajiesejdinjpoziŃiajsajdejrepausjdejpe jscaun,jînjcazuljunorjacceleraŃiijsauj
înclinărijalejautovehiculului,jcelulajopticăj1,jinf ormeazăjmodululjelectronicjdejcomandă,j
cujscopuljdejajblocajretractoruljcenturiijdejsigura nŃă.jÎnjmodjnormaljelectromagnetulj
retractoruluij(2)jestejalimentatjcujenergiejelectri că,jpoziŃiaj(b),jastfeljresortulj(1)jestej
tensionatjșijpârghiaj(3)jnujangreneazăjcujroatajdin Ńatăj(4)jdejpejmosoruljretractorului,j
acestajpermiŃândjmișcareajliberăjjajchingiijcenturi ijdejsiguranŃă.jÎnjmomentuljînjcarej
sferaj3jajcaptoruluijopticăjiesejdinjpoziŃiajdejech ilibrujdejpejscaunuljei,jsejdăjcomandăj
dejîntreruperejajenergieijelectricejpejelectromagne tulj(2)jaljretractorului,jarculjtindejsăj
revinăjlajstareajdetensionată,jantrenândjpârghiaj(3 )jînjangrenarejcujroatajdinŃatăj(4)jaj
retractorului,jpoziŃiaj(a).jÎnjacestjmomentjretract oruljsejblochează.j
6.3.4 Mecanismul de pretensionare a centurii de siguranŃă
Centurilej dej siguranŃăj clasice,j cuj retractor,j auj im perfecŃiunij inerentej datorităj
principiuluijdejfuncŃionarejcarejlejlimiteazăjefica citatea.j
ÎnjtimpuljtracŃiuniijchingajsejtaseazăjpejbobinajmo sorului.jAceastăjtasarejpoatejajungejj
laj 70j mmj înj timpulj unuij șocj sever,j șij estej prezentă j chiarj șij înj timpulj șocurilorj maij
ușoare.j Estej decij oj absorbŃiej negativăj dej energie,j carej vaj ducej laj apropiereaj
periculoasăjajcapuluijdejvolanjsaujdejplanșajdejbor d.j
Joculj carej existăj întrej centurăj șij corpj estej inevit abilj șij estej doritj pentruj aj aveaj unj
confortjacceptabil.jAcestjjocjproducejacelașijefect ,jprezentatjanterior.j
jRetrăgândj centuraj înj momentulj șocului,j pretensione rulj reducej celej douăj efectej maij
susj menŃionate,j înj plus,j elj apasăj închizătorul,j red ucândj fenomenulj dej submarinajj
(alunecareajpej abdomen).jPuŃinjcunoscut,jefectuljde j„sous3marinage”jpoatej intervenij
înjcazurilejdejcoliziunejfrontală:jsubjprimuljefect jaljșocului,jocupantuljarejtendinŃajsăj
alunecej pej subj parteaj abdominalăj aj centuriij dej sigu ranŃă.j ForŃaj dinj centurăj estej
repartizatăjdejlajbazinjsprejcoloanajvertebrală,jsa rcinăjlajcarejaceastajnujpoatejrezista.j
EstejdejpreferatjsajsejmenŃinăjbazinuljocupantuluij dejcătrejcenturajdejsiguranŃă,jdarj
cujajutoruljunorjmăsurijspecificejdejprotecŃie.j

.
.
126.Pretesionerulj arej rolulj dej aj eliminaj oricej starej de j detensionarej aj chingiij centurii,j înj
eventualitateajunuijimpact,jînjacestjfeljcenturajfi indjbinejmulatăjpejcorpuljpasagerului.j
Deșij mecanismelej convenŃionalej dej blocarej dinj retra ctorj Ńinj chingaj centuriij oarecumj
binej mulatăj pej corpulj pasagerului,j pretensionerul,j prinj forŃaj cuj carej acŃioneazăj
poziŃioneazăj pasagerulj într3oj poziŃiej optimăj pej sca un,j înj cazulj unuij impact.j Înj modj
normalj acestj sistemj lucreazăj complementarj cuj mecani smelej clasicej dej blocarej aj
centurii.j
Laj oraj actualăj pej piaŃăj existăj maij multej tipurij dej pretensionere,j unelej “trăgând”j dej
întregj sistemulj retractorj însprej înapoi,j altelej rot indj doarj mosorulj retractorului.j Dej
regulăjpretensionerelejsuntjcuplatejlajaceeașijunit atejelectronicăjdejcontroljcujairbagul.j
ÎnjcazuljuneijdecelaraŃiijmaijmarijdecâtjunajprag,j procesoruljvajactivajpretensioneruljșij
apoijairbagul.jUnelejpretensionerejsuntjpej bazajuno rjmotoarejelectricejsaujsolenoizi,j
darjcelejmaijmultejsuntjacŃionatejpirotehnicjpentru jajtragejdejchingajcenturii.j
Elementulj centralj alj pretensionerelorj îlj reprezintă j cameraj dej combustie.j Înj interiorulj
camerei,j dej micij dimensiuni,j sej aflăj unj materialj ex ploziv.j Comandaj dej aprinderej aj
combustibiluluijsejfacejprinjintermediuljajdoijelec trozijconectaŃijlajprocesoruljcentral.j
j
Figuraj634jSchemajconstructivăjajunuijpretensionerj carejacŃioneazăjasuprajînchizătoruluij
centuriij
j
Înj continuarej sej vorj prezentaj unj sistemj pretensione rj carej acŃioneazăj prinj tragerej
asuprajînchizătoruluijcenturiijdejsiguranŃăjșijunjs istemjintegratjînjmecanismuljretractorj

.
.
127.aljcenturiijdejsiguranŃă.jPentrujprimuljmodel,jFigu raj634,jprincipalelejsubansamblejalej
sistemuluijdejpretensionarejsunt:j
• generatorjdejgazjpejbazăjdejcombustibiljsolid;j
• piesajmetalicăjdejfixare;j
• cablujdejtracŃiunejcujpiston;j
j
Figuraj635jPretensionerjcarejacŃioneazăjasuprajînch izătoruluijcenturiijdezactivatj(stanga)jsij
activatj(dreapta)j
jj
FuncŃionareajpretensioneruluijdecurgejînjurmătoarel ejfaze:j
• Impulsulj electricj trimisj dej sistemulj dej detecŃiej amo rseazăj combustiaj
propergolului;j
• Ardereajcombustibiluluijproducejînjcâtevajmilisecun dejunjgazjsubjpresiune,jcarej
vajacŃionajpistonuljînjcilindruljsău.jÎnchizătoruljc enturii,jcarejestejlegatjdejpistonj
cujunjcablu,jestejtrasjînjjos,jFiguraj636;j
• Unjdispozitivjantireturjzăvorăștejînchizătoruljastf eljîncâtjsăjpoatăjpreluajeforturilej
înjcentură.j
Timpuljdejstartarejestejînjjurjdej10320jmilisecunde jdupăjînceputuljsocului.jPraguljdej
activarejcorespundejunuijșocjfrontaljdejaproximativ j12jkm/hjcujunjzidjdejbeton.jDurataj
finalizarejajpretensionăriijestejdej5jmilisecunde.j

.
.
128.
j
Figuraj636jPoziŃiajînchizătoruluijcenturiijînaintej șijdupăjacŃionareajpretensioneruluij
Cursajmaximăjajpretensioneruluijpoatejfijdej60jmmjp entrujcelejdinjgeneraŃiajajdouajșij
100jmmjpentrujcelejdinjgeneraŃiajajtreia.jForŃajdej pretensionarejrealizatăjestejdej350j
daN.jEfortuljapărutjînjchingăjlajunjșocjcujojviteză jdejj57jkm/hjîntr3unjzidjrigidjestejdej
1800j daN.j Cantitateaj dej combustibiljnecesarăj declan șăriij estej dej aproximativj catevaj
sutejdejmiligrame,j700jmg.j
Cândj procesorulj detecteazăj oj coliziune,j imediatj apl icăj asupraj electrozilorj oj tensiune.j
Scânteiaj rezultatăjîntrejelectrozij aprindejmaterial uljexploziv,j carej arde,jgenerândjgazj
combustibiljînjcameră.jPrinjaprindereajșijardereajg azuluijarejlocjojcreșterejajpresiuniij
dinj cameră,j presiunej carej acŃioneazăj cuj forŃăj asupr aj unuij pistonj aflatj înj cameraj dej
combustie.jj
j
Figuraj637jSchemajmecanismuluijdejpretensionarejint egratjînjretractoruljcenturiijdejsiguranŃăj

.
.
129.Înjcazulj pretensionerelorj carej acŃioneazăj asuprajmo soruluij retractor,jFiguraj637,jprinj
aprindereajgeneratoruluijpirotehnicj1,jbilelejsuntj expulzatejprinjtubuljdejproiectarej2.j
Mișcareajcujvitezăjajbilelorjantreneazăjcoroanajdej pretensionarej4,jcarejestejlegatăjdej
mosorulj retractorului,j rotindu3lj cuj forŃăj șij tensio nândj puternicj chingaj centurii.j Bilelej
suntjrecuperatejînjcameraj3.jÎnjinterioruljtubuluijd ejproiectarejbilelejsuntjreŃinutejdej
unjopritor.j
j
6.3.5 Limitatorul de efort
Înj timpulj coliziunilorj severe,j centuraj dej siguranŃă j poatej producej vătămărij gravej
pasagerilor.jCujcâtjpasageriijsejdeplasează,jdatori tăjinerŃiei,jcujvitezăjmaijmare,jcujatâtj
vătămărilejprodusejdejcenturăjsuntjmaijgrave.j
Unelej centurij dej siguranŃăj folosesc,j pentruj reducer eaj posibilelorj vătămărij alej
pasagerilor,jlimitatoarejdejefort.jIdeajestejdejajpe rmitejreducereajtensiuniijapărutăjînj
chingă,jînjcazuljînjcarejasuprajeijacŃioneazăjforŃe jmari.jCeljmaijsimplujlimitatorjdejefortj
constăjînjrealizareajunorjpliurijcusutejpejchingajc enturii.jAcestejpliurijsejvorjdescoasej
înj momentulj înj carej asupraj chingiij sej vaj acŃionaj cu j oj forŃăj prag.j Prinj descoasereaj
treptatăjajpliurilorjchingajsejvajalungijtreptatjși jefortuljdinjchingăjsejvajdisipajînjtimpulj
descoaserii,jlimitândjforŃajcujcarejcenturajacŃione azăjasuprajtoraceluijpasagerului.j
Limitatoarej dej efortj dej generaŃiej recentăj utilizeaz ăj barej dej torsiunej înj interiorulj
retractorului.jAstfeljunjcapătjaljbareijdejtorsiune jestejfixatjînjmecanismuljdejblocare,j
celălaltjînjaxajmosorului.jÎnjcazuljcoliziunilorjma ijpuŃinjseverejbarajnujsejvajdeforma,j
iarjmosoruljvajfijblocatjdejcătrejmecanismuljdejblo care.jÎnjcazuljcoliziunilorjseverejbaraj
dej torsiunej sej vaj deformaj ușor,j aceastaj permiŃândj c hingiij săj sej derulezej puŃinj câtej
puŃinjdejpejmosor.j
Retractorulj cuj limitatorj dej efort,j sauj RLE,j j estej c ompusj dintr3unj retractorj clasicj
îmbunătăŃitj printr3unj sistemj dej limitarej aj efortulu i,j Figuraj 638.j Acestj sistemj estej
compusjdintr3ojbarăjdejtorsiunejplasatăjpejaxajbobi neij(pejcarejsejînfășoarăjchinga).j
Aceastăj barăj estej prinsăj laj unj capătj dej parteaj fixă j aj retractoruluij șij laj celălaltj dej
bobină.j

.
.
130.
j
Figuraj638jSchemajunuijmecanismjRLEjcujbarăjdejtors iunej
j
Avândjunjefortjaplicatjpejchingă,jbarajdejtorsiunej sejtorsioneazăjșijabsoarbejenergie,j
derulândj chinga.j Efortulj aplicatj dej centurăj pej tora cej estej astfelj redus.j Diametrulj șij
materialuljbareijsuntjalesejînjfuncŃiejdejefortuljc enturiijasuprajtoracelui,jcarejsejdoreștej
ajfijobŃinut.j
RLEjacŃioneazăjdupăj40j3j60jmilisecundejdejlajîncep utuljșoculuijșijsejopreștejlaj80j3j
120jmsjdejlajînceputuljșocului,jînjfuncŃiejdejviole nŃajacestuia.j
RLEjsuntjcalibratejpentrujajlimitajefortuljasupraju măruluijlajvalorijcuprinsejîntrej400jșij
600j daNj înj funcŃiej dej vehicul.j Lungimeaj chingiij ieș ităj dinj retractorj înj cazulj șoculuij
poatejajungejpânăjlaj300jmm.j

.
.
131.6.3.6 Ajustarea înălŃimii de prindere a centurilor. Cent uri de siguranŃă
ancorate de scaun. Tetiere.
PrinjposibilitateajdejreglarejajînălŃimiijpunctului jdejprindere,jpejstâlpuljB,jajcenturiijdej
siguranŃăjsejîmbunătăŃescjconfortuljpasagerilorjdej diferitejtalii,jdiferitejdejceajmedie,jșij
totodatăjcenturajvajlucrajmaijcorect,jasigurândjunj plusjdejprotecŃiejpentrujpasageri.j
FaŃăjdejmodelelejclasicejdejancorarejajcenturilorjd ejsiguranŃă,jprindereajacestorajdej
structuraj dej rezistenŃăj aj scaunelorj oferăj oj seriej d ej avantaje,j dintrej carej sej potj
menŃiona,j mulareaj maij bunăj aj chingiij carej trecej pes tej umărulj pasageruluij înj jurulj
corpuluijacestuia,jiarjînjcazurilejdejaccidentejlaj carejaparejrăsturnareajautovehicululuij
sejeliminăjrisculjcajocupanŃiijsăjloveascăjcujcapul jacoperișul.jj
j
jjj SursajAutolivj
Figuraj639jMecanismjdejreglarejajpunctuluijdejprind erejajcenturiijpejstâlpuljBj
j
Laj acestej centurij chingaj carej trecej pestej umărulj pa sagerilorj estej fixatăj dej spătarulj
scaunuluij șij nuj dej stâlpulj Bj alj caroseriei.j Trebuie j acordatăj oj atenŃiej deosebităj
modululuijdejfixarejajscaunuluijdejpodeauajautovehi culului.jj
Dacăjpânăjînjaniij90’jtetierajaveajunjroljexclusivj dejcomponentăjdejconfort,jînjprezentj
aceastaj aj primitj unj rolj suplimentarj înj completareaj siguranŃeij pasivej interioare.j Înj
funcŃiejdejdotareajautomobilelorjacesteajsejclasfic ăjseparatjîn:j
• Tetierăjintegrată;j
• Tetierăjajustabilă;j

.
.
132.
j
SursajAutoliv j
Figuraj6310jCenturăjdejsiguranŃăjancoratăjdejstruct urajscaunuluij
șijînjfuncŃiejdejrol:j
• Tetierăjstatică;j
• Tetierăjactivă.j
"Tetieră"jînseamnăjunjdispozitivjcarejlimiteazăjdep lasareajînapoijajcapuluijocupantuluij
așezatjpejscaunjrelativjlajtorsuluijacestuia;j
"Tetierăj integrată"j înseamnăj oj tetierăj formatăj dej p arteaj superioarăj aj spătaruluij
scaunului.jAriajcejtrebuiejconsideratăjeste:jdeasup rajplanuluijperpendicularjpejliniajdej
referinŃăjajtorsuluijlaj700jmmjdejpunctuljR,jîntrej douăjplanejvericalejcejtrecjlaj85jdej
mmjdejcealaltăjpartejajlinieijdejreferinŃăjajtorsul ui.jTetierelejcarejsuntjneajustabilejșij
carejpotjdoarjfijdetașatejdejscaunuljsaujdejstructu rajvehicululuijprinjfolosireajdejsculej
saujparŃialjsaujcompletjdetașatejdejacoperireajscau nului,jîntâlnescjprezentajdefiniŃie.j
"jTetierăjajustabilă"jînseamnăjojtetierăjalcătuităj dinjcomponentejcejsejmișcăjseparatj
dejscaunjșijproiectatejpentrujinserŃiejșijreŃinerej pozitivăjînjstructurajspătarului.j
Traumatismelejcervicalejdejtipulj„coupjdejlapin”jap arjdatorităjcoliziunilorjînjlanŃ,jîntr3unj
mediujdejcirculaŃiejînjcontinuăjdezvoltare.jAcestjt ipjdejcarambolajjgenereazăjimpacturij
lajvitezejdejordinulj10j–j20jkm/h.jÎnjtimpuljstudii lorjdejaccidentologiejșijbiomecanică,j
s3aj analizatj comportamentulj gâtuluij laj impactulj din j spatej însprej înainte:j spătarulj
scaunuluijreŃinejspatelejocupantuluijînjtimpjcejcap uljsejdeplaseazăjorizontaljșijînsprej
înapoi,jsprejtetieră.j

.
.
133.Înj cazulj unuij impactj dinj spatej capulj pasageruluij ti ndej săj sej deplasezej cătrej spatej
datorităjinerŃieijsale.jPentrujajdiminuajșoculjprod usjdejimpactuljcujtetiera,jaceastajsej
deplaseazăj însprej înainte.j Deplasareaj tetiereij sej f acej prinj acŃionarej mecanică,j prinj
apasareajspateluijocupantuluijscaunuluijpejspatar,j miscareajtransmitandu3sejmultiplicatj
catrej tetiera.j Dupăj exercitareaj forteij dej apasărej s istemulj revinej înj stareaj iniŃială,j elj
funcŃionândjnormal,jorijdejcâtejorijestejnevoie,jFi guraj6311.j
j
jjjjjjjjjSursajAudi j
Figuraj6311jCenturăjdejsiguranŃăjancoratăjdejstruct urajscaunuluij
j
Datorităj configuraŃieij vertebrelorj cervicalej gâtulj nuj prezintăj rezistenŃăj deosebităj laj
deceleraŃiijbruște,jrisculjcrescândjdacăjmușchiijce jsusŃinjpoziŃiajacestuiajsuntjrelaxaŃij
(gâtjmoale).jMișcărilejzoneijcervicalejajcoloaneijv ertebralejșijalejcraniuluijsuntjrealizatej
dejcătrejperechijdejmușchiijanteriorijșijposteriori .jMușchiijdorsalijsuntjmaijvoluminoșij
decâtjceijanteriori;jcajurmare,jrezistenŃajopusăjla jflexiejvajfijmaijmarejdecâtjrezistenŃaj
laj extensie.j Acestaj estej motivulj pentruj carej celej m aij multej leziunij dej acestj tip,j alej
gâtului,jsejproducjlajcoliziunilejdinjspate,jgravit ateajacestorajfiindjmaijmarejdacă,jînj
momentuljimpactului,jcapuljestejrăsucitjlateral.jÎn jtimpuljimpactului,jojpartejdinjsarcinaj
aplicatăj capuluij sej vaj transmitej torsului,j prinj int ermediulj gâtului.j Mărimeaj sarciniij cej
revinej gâtuluijvajdepindej dej loculj șijdirecŃiajdej a plicarej ajsarciniijasuprajcapului,jdej
inerŃiaj capuluij precumj șij dej configuraŃiaj coloaneij înj zonaj cervicală,j laj momentulj
respectiv.jCajurmare,jsolicitărilejdinjcoloanajvert ebralăjvorjfijmaijmicijatuncijcândjgâtulj
estejdrept,jcazjînjcarejaparjdoarjforŃejaxiale;jdac ăjgâtuljestejflexat,jasuprajvertebrelorj
vorjacŃionajsolicitărijcomplexej(forŃejaxialejșijmo mentjdejîncovoiere).jj

.
.
134.
jjjjjjjjjjj
j
Figuraj6312jReprezentareajmișcăriijgâtuluijînjflexi ejșijextensiejșijmecanismuljdejvătămarejprinj
răsucirejajcapuluij
Dacăjdispozitivuljestejpreajînclinatjsaujinsuficien tjridicat,jcapuljantreneazăjgâtuljîntr3oj
mișcarej dej arcj dej cercj sprej înapoi.j Ocupantulj poate j suferij oj vătămarej puternicăj aj
gâtului,j laj nivelulj ligamentelor,j vaselorj sangvinej șij chiarj aj centrilorj nervoși.j Oj bunăj
poziŃionarej aj tetiereij estej condiŃiaj necesarăj pentr uj aj garantaj oj protecŃiej optimă.j
Tetierajtrebuiejsăjfiejsuficientjdejînaltăjșijcâtjm aijaproapejposibiljdejcap.j
Nouaj generaŃiej dej tetierej activej combatj riscurilej d ej vătămarej prezentatej anterior.j
Sistemulj funcŃioneazăj mecanicj șij estej acŃionatj dej m ișcareaj generatăj dej parteaj
superioarăjajtorsuluijpasagerilorjdejpejscaunelejdi njfaŃă,jînjtimpuljcoliziuniijdinjspatejcuj
unjaltjautovehicul.jTetiereijijsejimprimăjdouăjmișc ări:jsejridicăjpejverticalăjșijsimultanj
sej deplaseazăj însprej înainte.j Aceastăj mișcarej estej realizatăj cuj ajutorulj unuij sistemj
integratj înj spătarulj scaunelor.j DistanŃaj dintrej cap ulj pasagerilorj șij tetierăj estej redusăj
substanŃialjșijprinjurmarejtensiunilejînjzonajcervi calăjsuntjmaijmici.j
Întregj sistemulj cântăreștej maij puŃinj dej unj kilogram j șij estej poziŃionatj înj parteaj
superioarăjajspătaruluij scaunului.j Amplasareajsaj nu jîmpiedecăj amplasareaj airbaguluij
lateral,j puŃinj maij jos,j înj spătar.j Mișcareaj tetiere ij activej sej poatej repeta,j nefiindj
necesarăjînlocuireajsistemuluijînjurmajunuijșoc.jÎnj timpuljunorjcoliziunijseverejdistanŃaj
dejridicarejpejverticalăjajtetiereijpoatejajungejla j20jmm,jiarjceajdejavansarejdepășeștej
60jmm.jÎncercărilejpentrujomologareajnouluijsistemjd ejprotejarejajgâtuluijpasagerilorj
s3aujfăcutjlajvitezejcuprinsejîntrej8jșij22jkm/h.jÎn jtimpuljtestelorjunjmanechinjHybridj
IIIj aj fostj specialj adaptatj cuj senzorij înj zonaj gâtului j iarj vertebrelej auj fostj modificatej
pentruj aj puteaj preluaj eforturij dej forfecare.j Parame triij măsuraŃij (forŃelej aplicatej laj
nivelulj capuluij înj raportj cuj torsul)j auj fostj înregi stratej pej scaraj NICj (Neckj Injuryj
Criterion),jcriteriuljdejtraumatismjcervical.jAcest jcriteriujnujestejîncăjojnormăjoficială,j
darj comunitateaj știinŃificăj aj fostj dej acordj caj unj i ndicej NICj 50,j reprezentândj oj
deplasarejdej50jmm,jestejlimitajstatisticăjdejundej poatejapăreajpericoluljdej„coupjdej

.
.
135.lapin”.j Oj valoarej NICj 15j estej tolerabilă.j Ameliorări lej obŃinute,j înj ceeaj cej privescj
vătămărilejcervicale,jînjurmajimplementăriijacestui jsistemjsuntjdejaproximativj60%.jj
jjj
j
Figuraj6313jTestareajcapacităŃiijdejreŃinerejj
a)jpoziŃiajiniŃialăjajspătaruluijînaintejdejtestare jb)jForŃajaplicatăjpentrujtestareajcapacităŃiijdej
reŃinerej
Proceduraj testăriij capacităŃiij dej reŃinerej aj rezemă toareij pentruj capj cuprindej
următoarele:j
• Spătaruljsăjfiejfixatjrigid;j
• Momentulj săj fiej aplicatj cuj unj corpj sfericj cuj diamet ruj dej 65j mmj deasupraj
vârfuluijtetiereijpentrujajajungejlajpoziŃiajdejref erinŃă;j
• Aplicareajunuijmomentjdej373jNm;j
• Pentrujtetierejînaltejdej800jmm,jFjxj0.735jmj=j373j Nm,jrezultăjFj=j507jN;j
• LimitajdejdeplasarejîntrejpoziŃiajiniŃialăjajliniei jdejreferinŃăjajtorsuluijșijpoziŃiaj
subjsarcină,jestejdej102jmm;j
• Momentuljdejrevenirejsăjfiejdej37jNm;j
• LimitajdejschimbarejdejlajpoziŃiajdejreferinŃă,jpen trujajasigurajblocareajestejdej
13jmm.j
Pentruj garantareaj uneij bunej eficacităŃi,j tetieraj tr ebuiej săj fiej într3oj poziŃiej
corespunzătoare.jAstfeljmuchiajsuperioarăjajacestei ajvajfijtotdeaunajceljpuŃinjlajacelașij
niveljcujpoziŃiajvârfuluijcapuluijpasagerului.j

.
.
136.6.4 Ansamblu AIRBAG
6.4.1 NoŃiuni de bază
Toatejobiectelej înjmișcarejauj unj momentjdejinerŃie. jFărăj oj forŃăj exterioară,j carej săj
acŃionezejasuprajunuijcorp,jacestajcontinuăjsăjsejm iștejcujaceeașijvitezăjșijînjaceeașij
direcŃie,jcajlajmomentuljconsiderat.jAutovehicululj înjmediuljdejcirculaŃiejestejprivitjcaj
fiindj formatj dinj maij multej obiectej carej includej aut ovehicululj propriu3zis,j obiectelej
existentej înj acestaj (fărăj aj fiij părŃij componentej di nj el)j șij bineînŃelesj pasagerii.j Dacăj
acestejobiectejnujsuntjîmpiedicatejsăjsejmiște,jele jjîșijvorjcontinuajmișcareajindiferentj
dejvitezajmașinii,jchiarjdacăjautovehicululjs3ajopr itjînjurmajuneijcoliziuni.jOprireajunuij
obiectj aflatj înj mișcarej necesităj acŃiuneaj uneij forŃ ej asupraj acestuia,j pej oj anumităj
perioadăjdejtimp.jj
j
jjjjjjjjjjSursajAutolivj
Figuraj6314jAnsamblujairbagjamplasatjîntrejcoloanaj dejdirecŃiejșijconducătorj
Înjtimpulj uneijcoliziuni,jforŃaj necesarăjpentrujopr ireaj unuijobiectj aflatj înj autovehiculj
estejfoartejmarejdatorităjschimbăriijbruștejajstări ijacestuia,jdejlajmișcarejlajrepausj–j
maijprecisjspusjpasageriij(carejnujsuntjpartejinteg rantăjajautovehiculului)jnujsejoprescj
odatăjcujvehicululjpropriu3zis.jAstfeljscopuljorică ruijsistemjdejreŃinerejestejacelajdejaj
ajutajlajstopareajmișcăriijpasagerilorjsaujobiectel or,jprovocândjpejcâtjposibiljvătămărij
saujpagubejminore.j
Airbagulj arej rolulj dej aj „frâna”j mișcareaj pasagerilo rj pânăj laj oj vitezăj nulă,j fărăj aj
provocaj vătămărij ocupanŃilor.j Airbagulj estej unj medi uj dej protecŃiej interpusj întrej

.
.
137.pasagerijșijcoloanajdejdirecŃiejsaujplanșajdejbordj (înjcazuljcelorjfrontale)jiarjmomentulj
dejdeclanșarejestejdej1/100jsecunde.j
Domeniuljdejactivarejaljairbag3uluijînjcazuljcolizi uniijfrontalejestejdatjdejunjunghijdej
aproximativj ±30°j faŃăj dej axaj dej simetriej aj autovehi culului.j Înj cazulj uneij coliziunij
lateralej unghiulj subj carej sej activeazăj airbag3urile j lateralej estej dej aproximativj ±30°j
fatajdejojaxajperpendicularăjpejceajdejsimetriejaja utovehiculului.jÎnjcazuljimpacturilorj
lateralejsejjvorjactivajdoarjairbag3urilejlateralej șijcelejdejtipjcortină,jdacăjexistă.jDej
asemeneajtrebuiejmenŃionatjcăjînjcazuljcoliziunilor jlateralejsistemuljdejpretensionarejaj
centurilorjdejsiguranŃăjnujsejactivează,jfiguraj6.1 5.j
j
j
Figuraj6315jActivareajsistemuluijairbagjînjdiversej situaŃiijdejimpactj
j
Injcazuljunuijimpactjdupăjojdirectiejsituatăjînjint ervalulj60°jînjjuruljstalpuluijA,jsejvorj
actionaj airbag3urilej frontale,j pretensionareaj centu rilorj sij airbag3ulj lateralj dinj parteaj
impactului.j
Airbag3uljnujsejdeclanșeazăjaccidentaljcând:j
• CondiŃiijdejdrumjgreuj(off3road);j
• Trecereajpestejborduri,jsaujdenivelărijsimilare;j
• ReparaŃii,jloviturijdejciocan,jetc.j
Volumulj airbag3urilorj diferăj dej laj 35j litrij pentruj conducătorulj autoj sij 65j litrij pentruj
ocupantuljdinjdreapta,jînjvariantajEURO3AIRBAG,jpână jlaj60380jlitri,jrespectivj1203150j

.
.
138.litrijlajcelejdejmărimejfullsize.jAirbag3urilejlate ralejaujvolumuljdejaproximativj12jlitri,jiarj
celejcortinăjîntrej18jșij32jlitri.j
Sejpoatejspunejcăjunjairbagjestejconstituitjdinjtre ijpărŃijprincipale:j
• Saculj propriu3zis,j estej confecŃionatj dinj firej dej ny lon,j carej estej împachetatj șij
montatj înj volan,j planșaj dej bordj sauj maij recentj înj s caunej sauj ușij (pentruj
protecŃiejlaterală);j
• Senzorulj estej dispozitivulj carej dăj comandaj dej umfla rej aj airbag3ului.j Umflareaj
saculuij arej locj înj momentulj cândj senzorulj sesizează j oj deceleraŃiej aj
autovehicululuijsimilarăjcuj ceaj datăjdejcoliziuneaj cujunj zidj lajvitezajdej16324j
km/h.j Senzorulj primeștej informaŃiaj dej laj unj acceler ometruj construitj caj unj
microcip.j Unj contactj mecanicj formatj dintr3oj masăj su spendatăj vaj închidej unj
circuitjelectric,jînjacestjmomentjsenzoruljspunejcă jimpactuljs3ajprodus;jUmflareaj
saculuij arej locj înj urmaj reacŃieij chimicej întrej NaN3 j (azidaj dej sodiu)j cuj KNO3j
(azotatj dej potasiu),j produsulj rezultatj fiindj azotul j subj formăj gazoasă.j ReacŃiaj
exotermă,jsubjformăjdejexploziejducejlajumflareajsa cului;j
j
Figuraj6316jPrincipalelejelementejcomponentejalejun uijsistemjairbagj
j

.
.
139.• Sistemulj dej umflarej aj saculuij aprindej unj combustibi lj solid,j carej ardej foartej
repede,j creândj unj volumj marej dej gaz.j Airbagulj sej um flăj cuj oj vitezăj dej
aproximativj320jkm/hj–jmaijrepedejdecâtjojclipireja jochiuluijuman.jOjsecundăj
maij târziu,j gazulj estej evacuatj dinj sacj prinj niștej o rificiij calibrate,j aceastaj
permiŃândjdezumflareajșijposibilitateajdejmișcareja jpasagerului.jDacăjocupantulj
nuj sej loveștej dej sac,j acestaj estej dotatj cuj unj șurub j carej permitej evacuareaj
gazului.jj
j
Figuraj6317jSchemaja irbaguluijșijsistemuljdejumflarejamplasatejînjvolan j
j
j
Figuraj6318j Sistemuljdejumflarejutilizeazăjcombustibilijsolizij șijunjdispozitivjdejaprindere j
j

.
.
140.Componentelej chimicej principale,j într3unj sistemj air bag,j suntj NaN 3j (azidaj dej sodiu),j
împreunăjcujKNO 3j(azotatjdejpotasiu)jșijSiO 2j (bioxidjdejsiliciu).jÎnjgeneratoruljdejgaz,j
unjamestecjaljacestorjcomponenŃijestejaprinsjprintr 3unjimpulsjelectricjșijvajgenerajoj
deflagraŃie,jcarejvajeliberajunjvolumjprecalculatjd ejazotjgaz,jacestajumplândjsacul.j
2jNaN 3j333>j2Naj+j3N 2j(laj300°jC)jj (6.j1)j
Aprindereaj NaN 3j dăj nașterej uneij exploziij înj urmaj căreiaj sej eliberea zăj unj volumj
precalculatjdejazotjînjstarejgazoasă,jcarejvajumfla jsacul.jÎnjacelașijtimpjvajrezultajoj
cantitatej dej sodiuj solid,j substanŃăj foartej periculo asă,j carej sej aprindej instantaneuj înj
contactjcujapa,jprintr3ojreacŃiejfoartejviolentă.jA stfeljejnecesarăjojajdouajreacŃiejdej
oxidare3reducerejpentrujajeliminajsodiuljînjstarejs olidă.j
Sodiulj rezultatj înj urmaj primeij reacŃii,j șij azotatul j dej potasiuj genereazăj oj cantitatej
adiŃionalăjdejazotjîntr3ojreacŃiejsecundară.j
10jNaj+j2jKNO 3j333>jK 20j+j5jNa 2Oj+jN 2jjj (6.j2)j
ÎnjurmajceleijdejajdouajreacŃiijsejvajobŃinejojcant itatejsuplimentarăjdejazotjînjstarej
gazoasă.jDejasemeneajsejelibereazăjojcantitatejdejo xidjdejpotasiujșijoxidjdejsodiu,jînj
starej solidă,j carej vorj reacŃionaj într3oj aj treiaj rea cŃiej cuj alj treileaj componentj alj
amestecului,j dioxidulj dej siliciu,j formândj unjsilica tjalcalin,jcarejestejstabiljșijinofensivj
dinjpunctjdejvederejchimic,jeljneavândjproprietăŃij inflamabile.jÎnjcazuljînjcarejsodiulj
rezultatj înj urmaj primeij reacŃiij nuj aj reacŃionatj înj ceaj dej aj douaj reacŃiej chimică,j
generatorulj dej gazj estej înconjuratj dej j unj filtruj me talicj numitj „fiberfax”j carej
reacŃioneazăjcujacestajpentruja3ljneutraliza.j
K2Oj+jNa 2Oj+jSiO 2j333>jsilicatjalcalinj(sticla)jj (6.j3)j
Principaluljpericoljreferitorjlajairbagurilejactual ejprovinejdinjprezenŃajNaN 3,jacestajfiindj
unj produsj foartej toxic,j dej 30j dej orij maij toxicj decâ tj arsenicul,j amplasatj înj fiecarej
generatorjdejgazj(aproximativj100jg),jdecijsubjfiec arejsacjaljsistemuluijairbag.jDozaj
maximăjadmisă,jlajcarejnujaparjproblemejpentrujmedi uljdejlucru,jestejdej0,2jmg/m 3j
dej aer.j Înj următoriij anij vorj apăreaj problemej dej rec uperarej aj airbagurilorj uzatej dinj
autoturismelejcasate.j
Întregulj procesj dej funcŃionarej aj airbaguluij sej poat ej consideraj încheiatj dupăj 1/25j
secunde.jAcestjtimpjestejsuficientjpentrujevitareaj apariŃieijunorjvătămărijserioasejalej

.
.
141.pasagerilor.jPentrujpăstrareajairbaguluijpliatjșijl ubrifiat,jînjlocașuljsăujsejfoloseștejdej
obiceijprafuljdejtalc.j
6.4.2 Sistemul de aprindere gaz3hibrid
Înj airbag3urilej convenŃionalej pentruj conducătorj sau j dej pasagerij volumulj dej
butelieij dej înaltăj presiunej este,j dej obiceij întrej 2 00j șij 400j cm3,j iarj gazulj estej
comprimatj laj oj presiunej dej obiceij întrej 200j șij 300j bar.j Acestj gazj umplej unj
volumjdejaproximativjîntrej50jșij150jlitri.jDesigur ,jabaterilejdejlajacestejvalorij
tipicejsuntjposibile,jînjfuncŃiejdejutilizare.jj
j
Figuraj6319jSchemaj sistemuluijdejumflarejgaz3hibrid j
Într3unjgeneratorjdejgaz,jcarejarjconŃinejexclusivj dejgazjcomprimatjîntr3unjvasj
subj presiune,j j dezavantajulj aparej laj destindereaj aj gazului,j carej sej facej într3oj
fracŃiunejdejsecundă,jpracticjavândjlocjunjfenomenj adiabatic.jPrinjdestinderejsij
ajungerejlajpresiunejnormală,jacestajarjocupajunjvo lumjrelativjmic,jcarejnujarjfij
suficientjpentrujajumplejînjmodjsatisfăcătorjairbag 3urilejînjcazuljînjcarejbuteliaj
subjpresiunejnujajfostjconceputăjpentrujajfijmaijma re.j
Dinjacestjmotiv,jînjafarăjdejgeneratoarejdejgazjpur jpirotehnice,jînjpractică,jașa3
numitelejgeneratoarejhibridejaujojcapsăjpirotehnică ,jutilizatăjînjprincipal,jpentruj
încălzireajgazuluijșijmaijpuŃinjpentrujdezvoltareaj dejgaz.jAstfeljgazuljdinjbuteliaj
subpresiune,j înj timpulj destinderiij salej estej încălz itj șij astfelj sej umplej volumulj

.
.
142.întreguluij airbag.j Înj comparaŃiej cuj unj generatorj pu rj pirotehnicj dej gaze,j dej
exemplujunjgeneratorjdejhibridjarejavantajuljcăjsis temuljpirotehnicjestejutilizatj
exclusivjînjscopuljdejîncălzirejaljgazuluijcarejump lejsacul.j j
Prinj aprindereaj incărcăturiij pirotehnice,j aceastaj î ncepej saj ardăj șij săj creezej gazej cuj
presiunej ridicată.j Aceastaj deplaseazăj pistonulj care j deschidej buteliaj cuj gazj subj
presiune.j Dupaj deschidereaj buteliei,j gazulj dinj inte riorj sej destindej brusc,j scăzându3șij
temperatura.j Gazelej generatej dej ardereaj încărcături ij pirotehnice,j cuj oj temperaturăj
ridicată,j sej amestecăj cuj gazulj recej dinj butelie,j re zultândj astfelj unj amestecj cuj oj
temperaturaj redusăj carej nuj riscăj săj producăj arsurij pasagerilor.j Acestj amestecj sej
răceștej șij elj laj randulj sauj prinj destindere,j laj tre cereaj prinj orificiilej dinj filtrulj butelieij
catrejsac.j
Avantajelejtehnologieijgaz3hibrid:j
• Încălzirej redusăj aj modululuij airbag,j doarj aproximati vj 60°C,j eliminândj risculj
produceriijdejarsurijpasagerilor;j
• Emisiijscăzutej(Clorurajdejcalciu);j
• Putinjpoluant;j
• FuncŃionarejuniformăjde3ajlunguljîntreguluijinterva ljdejtemperaturijdejlucru.j
6.4.3 Determinarea cantităŃii de combustibil necesară umf lării unui airbag
Sejcerejsăjsejcalculezejcantitateajdej azidăj dejsodi ujnecesarăjpentrujfurnizareaj uneij
cantităŃij dej gazj N 2jcarejsăj umplej completjunj airbagj dejXjlitri.jCalcul uljsejvajfacej înj
condiŃiijnormalejdejtemperaturăjșijpresiune.j
PentrujajumflajcompletjairbaguljdejXjlitrijejnecesa răjunjvolumjdejXjlitrijN 2.j
] [ )(2litriXNV= j (6.j4)j
ÎnjcondiŃiijnormalejdejtemperaturăjșijpresiunejvolu muljmolarjajgazuluijeste:jV mj=j22,4j
l/mol.jDecijpentrujunjvolumjdejXjlitrijvorjfijneces ari:j
] [4 ,22)(2 moliX
VXNn
m== jdejN 2.jj (6.j5)j
GazuljN 2jsejobŃinejdinjecuaŃiilej(6.1)jșij(6.2).jj

.
.
143.2jNaN 3j333>j2Naj+j3N 2j
10jNaj+j2jKNO 3j333>jK 20j+j5jNa 2Oj+jN 2jjj
Prinjurmarejaceastăjcantitatejdejgaz,jînjmoli,jeste jsumajcantităŃilorjdejgazjobŃinutjînj
urmajcelorjdouăjreacŃiijamintite.j
2 )( 1 )( )()(2 2 2 2 reactNnreactNntotalNnNn + = = j (6.j6)j
undejavem:j
) (101)(1012 )() (231 )(
3 1 23 2
NaNn Nan reactNnNaNn reactNn
⋅=⋅=⋅=
j (6.j7)j
DinjecuaŃiilej(6.6)jșij(6.7)jsejobŃine:j
) (1016) (101) (23)(3 3 3 2 NaNn NaNn NaNn totalNn ⋅=⋅+⋅= j (6.j8)j
Dinj(6.5),j(6.6)jșij(6.8)javem:j
) (1016] [4 ,22)(3 2 NaNn moliXNn = = j (6.j9)j
Dinj ecuaŃiaj (6.9)j șij avândj masaj molarăj aj azideij dej sodiuj (NaN 3)j sej obŃinej masaj
necesarăjumflăriijairbagului.j
][654 ,221610) ( ) ( ) (3 3 3 gXNaNMNaNnNaNm ⋅⋅=⋅= .j (6.j10)j
6.4.4 EvoluŃia airbagului
Conformj cercetărilorj americanej ideeaj folosiriij airb aguluij pentruj aj prevenij vătămărilej
apărutejînjurmajcoliziunilorjajavutjojistoriejlungă jchiarjînaintejdejaniij80jcândjMinisterulj
dej transporturij americanj aj luatj măsurij caj acestj tip j dej echipamentj săj fiej ajustatj
automobilelor.jPrimuljpatentjaljunuijdispozitivjdej umflarejînjcazuljaterizărilorjforŃatejaj
fostjconceputjînjtimpuljceluijdejaljdoileajrăzboijm ondial.j
Eforturilej dej aj echipaj autovehiculelej cuj airbagurij sej loviserăj înaintej dej preŃurilej
prohibitivej șij obstacolelej tehnicej carej includeauj s tocareaj șij eliberareaj gazuluij
comprimat.j
Cercetătoriijaujavutjdejrăspunsjlajîntrebărijdupăjc umjurmează:j

.
.
144.• Dacăjestejdestuljlocjînjmașinăjpentrujunjrecipientj carejsăjconŃinăjgaz.j
• Vajrămânejsaujnujgazuljdinjrecipientjlajpresiuneajd ejlucrujpejtoatăjduratajdej
utilizarejajautovehiculului.j
• Cumj arj puteaj fij saculj astfelj conceputj încâtj săj sej u mflej repedej șij sigurj laj oj
varietatejdejtemperaturijșijfărăjsăjemităjzgomotejp uternice.j
Cercetătoriij auj avutj nevoiej dej oj calej prinj carej săj obŃinăj oj reacŃiej chimicăj carej săj
producăj azotulj carej umflăj sacul.j SubstanŃej combusti bilej solidej capabilej săj producăj
cantitateajdejgazjnecesarăjumpleriijsaculuijaujfost jprodusejînjaniij70.j
Lajînceputurilejfolosiriijairbagurilorjauto,jexperŃ iijaujavutjgrijăjcajacesteajsăjfiejfolositej
înj acelașij timpj cuj centuraj dej siguranŃă.j Centurilej dej siguranŃăj erauj încăj extremj dej
necesarejdeoarecejairbagurilejaveaujutilitatejnumai jînjcazuljcoliziunilorjfrontalejlajmaij
multj dej 16j km/h.j Numaij centurilej dej siguranŃăj putea uj fij dej folosj înj coliziunilej șij
loviturilej lateralej (deșij airbagurilej lateralej devi nj totj maij comunej înj prezent),j coliziunij
dinj spatej șij impacturij secundare.j Chiarj dacăj tehnol ogiaj avansează,j airbagurilej suntj
totușijutilejcândjsuntjfolositejînjparaleljcujcentu rajdejsiguranŃă.j
6.4.5 Dezactivarea airbagului
Avândj înj vederej posibilitateaj vătămăriij gravej sauj c hiarj aj ucideriij copiilor,j sauj aj
persoanelorjmaijslabjdezvoltatejfizic,jAsociaŃiajNa ŃionalăjajTraficuluijpejȘoselejdinjSUAj
aj finalizatj înj 1997j unj setj dej regulij carej săj permit ăj constructorilorj dej automobilej șij
echipamentej destinatej acestoraj utilizareaj unorj airb agurij carej săj dezvoltej oj forŃăj dej
umflarej maij micăj cuj 20335%j faŃăj dej celej standard.j C aj oj suplimentare,j dinj 1998j
unităŃilej autoservicejșijdealeriij potjfij autorizaŃi jsăj utilizezej comutatoarej on/offjpentruj
unuljsaujcelejdouăjairbagurijfrontale,jdacăjsejînca dreazăjînjunuljdinjurmătoarelejgrupej
dejrisc:j
Pentruj loculj conducătoruluij șij alj pasageruluij dinj d reaptaj –j persoanej cuj afecŃiunij
medicalejînjcarejrisculjumflăriijsaculuijdepășeștej risculjdejimpactjînjabsenŃajairbagului.j
Pentrujloculjconducătoruluij–jceijcarejnujpotjaveaj ojpoziŃiejdejconducere,jînjcarejsăj
asigurejceljpuŃinj25jcmjîntrejpieptjșijcentruljcapa culuijsubjcarejestejairbagul.j

.
.
145.Pentruj loculj pasageruluij dinj dreaptaj conducătorului j –j persoanelej carej trebuiej săj
transportejcopiijsubj3janijpejscaunuljdinjfaŃă.j
6.4.6 Dezvoltarea sistemelor airbag
MulŃijconstructorijdejautovehiculejaujrăspunsjstati sticilor,jcarejmenŃionaujcăj30%jdinj
totaluljaccidentelorjsuntjcoliziunijlaterale,jrezul tatuljfiindjapariŃiajunorjstandardejnoijînj
domeniuljsiguranŃeijpasagerilor.jLajorajactualăjstr ategiajdejdeclanșarejajairbagurilor,jînj
cazuljunorjcoliziunijfrontale,jestejmultjîmbunătăŃi tăjfaŃăjdejprimelejmodele.jAstfeljsaculj
sejpoatejumflajdiferenŃiatj(volumjmicjsaujvolumjmar e)jînjfuncŃiejdejintensitateajșoculuij
sauj dej poziŃiaj dej reglarej aj scaunuluij conducătorulu ij sauj pasageruluij dinj faŃă,j Figuraj
6320.jj
j
Figuraj6320jAirbaguljcujumflarejajsaculuijînjtrepte j
j
Pentruj aj sej obŃinej volumej diferitej alej sacului,j înj starej umflată,j suntj necesarej douăj
generatoarej dej gaz.j Înj cazulj saculuij cuj volumj micj ca lculatorulj comandăj unj singurj
generatorjdejgaz.jVolumuljsaculuijestejlimitatjdejn iștejcusăturijcarejrezistăjlajpresiuneaj
gazului.j Prinj declanșareaj șij aj celuij dej alj doileaj g eneratorj dej gazj saculj sej umflăj laj
capacitateaj saj maximă.j Airbagulj nuj sej vaj umflaj laj c apacitatej maximăj atâtj timpj câtj
poziŃiajscaunuluijconducătoruluijsaujajpasageruluij dinjdreaptajnujestejcorespunzătoare.j
PoziŃiajscaunuluijestejdetectatăjdejcalculatoruljai rbagjcujajutoruljunuijcontactjsituatjpej
șinelejscaunelor.j

.
.
146.Strategiajdejdeclanșarejajjairbagurilorjînjcazjdejș ocjfrontaljsejprezintăjînjFiguraj6321.j
AstfeljairbagurilejșijcenturilejdejsiguranŃăjsejcom pleteazăjpentrujajobŃinejojmaijbunăj
repartizarejajenergieijdejreŃinerejasuprajocupanŃil or.j
ÎnjfuncŃiejdejintensitateajșoculuijsejdeclanșează:j
• Sistemuljpretensionerjșijblocareajmecanismuluijretr actorjaljcenturii;j
• Declanșareajairbaguluijfrontaljînjformaj„volumjmic” ;j
• Declanșareajairbaguluijfrontaljînjformaj„volumjmare ”.j
j
j
jjjj SursajRenaultj
Figuraj6321jStrategiajdejumflarejajairbaguluijînjfu ncŃiejdejintensitateajșoculuijfrontalj
Automobilelejcarejoferăjînjseriejairbagurijlaterale jreprezintăjdejaj unjfaptjcotidian.jÎnj
1995jAudijajfostjprimuljautoturismjcarejerajechipat jcuj6jairbaguri,javândjpejlângăjcelej
douăj airbagurij frontale,j airbagurij lateralej montate j înj spătarulj scaunelor,j pentruj
protecŃiajpasagerilorjdejpejbanchetajfaŃăjșijdejpej banchetajdinjspate.jSpecialiștiijafirmăj
căjmuncajdejproiectarejajairbagurilorjlateralejeste jmultjmaijdificilăjdecâtjpentrujcelej
frontale.jAceastajdeoarecejojbunăjpartejdinjenergia junuijimpactjfrontaljestejabsorbită,j
pejrând,jdejbarajparașoc,jcapotăjșijmotor,jșijdurea zăjîntrej 30jjșij40jdejmilisecundej
pânăjcândjpasageriijresimtjefectelejcoliziunii.jÎnjc azuljuneijcoliziunijlaterale,jdoarjcâŃivaj
centimetrijșijstructurajportierei,jdespartjpasageru ljdejobiectuljcujcarejarejlocjimpactul.j
Aceastajimpunejcajairbaguljlateraljsăjsejdesfășoare jînj5j–j8jmilisecunde.j

.
.
147.
.
SursajAudij
Figuraj6322jElementelejsistemuluijairbagjlateralj
Sistemuljdejairbagjlateraljestejintegratjinjscaunel ejpasagerilorj(sofer,jpasgeri).jAirbag3
uljlateraljprotejeazajzonajtoracicăjșijpelvianăjimp otrivajloviturilorjcujparteajlateralăjaj
habitacluluijînjtimpuljimpactului.jTrebuiejreaminti tjcăjînjcazuljunuijimpactjlateraljsuntj
actionatej doarj airbag3urilej lateralej sij cortina,j nu j șij pretensionareaj centurilorj dej
siguranŃă.j
Comandajairbagurilorjlateralejsejfacejdejunjmodulje lectronicjcomunjpentrujairbagurilej
frontalejșijpentrujpretensionere.jDejregulăjsejacŃi oneazăjdoarjairbag3uljdinjparteajdinj
carejs3ajprimitjsemnaluljdejimpact.j
Unitateajdejcomandăjajairbag3uluijestejdotatăjcujco ndensatorijcujenergiejsuplimentarăj
pentrujdeclanșareajairbag3urilorjlaterale.j
jFunctionareajsenzorilorjdejimpactjlateral,jsituaŃi jsubjscaunelejdinjfaŃajpejtraverselejdej
prinderejajscaunelor,jestej injpermanenŃaj monitoriza tăj dejcătrejunitateajdejcomandăj
airbag.jPentrujdeclanșareajaibag3urilorjlateralejse jfolosescjgeneratoarejdejumflarejgaz3
hibrid.jAcesteajconŃinjînj proporŃiejdej 95%j Argonjși j 5%j Heliu,j utilizatjcaj elementj dej
protecŃiej împotrivaj îngheŃului.j Presiuneaj dinj butel iaj cuj gazj estej dej aproximativj 200j
bari.j
Airbaguljtipjcortină,jFiguraj6324,jestejfixatjdejpa vilionuljautoturismului,jlajîmbinareajcuj
panouljlateral.jÎnjcazuljunuijșocjlateraljviolentjva jfijactivatjdoarjairbaguljdinsprejparteaj
dej undej arej locj impactul.j Acestj airbagj sej declanșea zăj simultanj cuj airbagulj lateral.j
Airbag3urilejcortinajaujgeneratoarejdejtipjGaz3Hibr idj(Argon/Heliu)jsijaproximativj5,5gj
încărcăturajpirotehnică,jasigurândjșijojprotecŃieji mpotrivajarsurilorjpasagerilorjdatorităj

.
.
148.faptuluijcăjtemperaturajgazelorjdinjsacjestejredusă .jAirbag3urilejcortinăjsejdesfacjmaij
incetj decatj celej frontalej sauj laterale.j Elej sej umfl ăj completj înj aproximativj 30j
milisecunde,jpejcândjairbag3urilejlateralejinjmaxim j8jmilisecunde.j
j
Figuraj6323jAmplasareajairbaguluijdejtipjcortinăj
j
Dinj motivej dej siguranŃăj aj pasagerilorj pej oj duratăj m aij lungă,j airbag3urilej cortinăj nuj
dispunj dej orificiij pentruj evacuareaj gazului,j elej ră mânândj umflatej aproximativj 12j
secunde.jj
j
Figuraj6324jAirbagurilejdejtipjcortinăjsijcelejlate ralejînjstarejactivatăj
j
IngineriijdejlajVolvojaujexperimentatjdiferitejsolu Ńiijdejamplasarejajairbaguluijlateral,j
dintrej toatej optândj pentruj montareaj acestuiaj înj spă tarulj j scaunului,j deoarecej astfelj

.
.
149.suntj protejaŃij pasageriij dej toatej taliile.j Acestj am plasamentj permitej montareaj unuij
senzorj dej declanșarej mecanic,j înj lateralj faŃăj dej pe rnaj scaunului,j subj conducător,j
respectivj pasager.j Instalareaj întreguluij ansambluj ai rbagj înj spătarulj scaunuluij oferăj
avantajulj preveniriij desfășurăriij acestuia,j înj cazu lj coliziunilorj cuj pietoniij sauj bicicliștii.j
Pentrujactivareajairbaguluijlateraljestejnecesarjun jimpactjcujojvitezăjdejaproximativj19j
km/h.j
BMWj aj alesj soluŃiaj dej montarej aj airbaguluij lateralj înj ușă.j Aceastaj deoarecej spaŃiulj
existentjsubjcapitonajuljușilorjpermitejmontareajun orjairbagurijdejdimensiunijmaijmari,j
carej acoperăj oj suprafaŃăj maij marej cej trebuiej protej atăj înj cazulj coliziunilor.j Laj
autovehiculelej echipatej cuj airbagurij lateralej monta tej înj spătarulj scaunelorj nuj sej vorj
utilizajhusejpentrujscaune.j
j
Figuraj6325jPoziŃionareajairbagurilorjdestinatejpro tecŃieijfrontalejșijlateralej
Airbagurilejdestinatejprotejăriijcapului,jITSj(Infla tablejTubularjStructure)j,jînjcazuljunorj
coliziunijsecundarejsaujterŃiare,jdinsprejlateraljs untjoferitejdejBMWjpejtoatejmodelele,j
începândj cuj anulj 1999.j Acesteaj auj formaj unuij „tub”j șij suntj conceputej pentruj aj staj

.
.
150.umflatejaproximativj5jsecunde.jLucrândjconcomitentj cujairbagurilejlaterale,jITSj–jurilej
oferăjojmaijbunăjprotecŃiejînjanumitejcoliziunijlat erale.j
RoluljairbaguluijestejcunoscutjpentrujprotecŃiajpri njamortizarejajcapului,jroluljsăujdej
amortizorj pentruj toracej fiindj relativj nou.j TendinŃa j fiindj dej aj reducej forŃelej înj cutiaj
toracică,jdeplasareajocupantuluijsprejînaintejdevin ejdinjcejînjcejmaijimportantă.jPentruj
șocurilej violente,j utilizareaj limitatoarelorj dej efo rtj dej nivelj micj asociatăj cuj unj airbagj
carejamortizeazăjnumaijcapuljducejlajimpactuljtorac eluijcujvolanul.jAcestajestejmotivulj
pentruj carej airbagurilejprotejeazăj șijtoracele.jCât evaj datej tehnicej principalejalej unuij
sistemjairbagjsuntjprezentatejînjcontinuare.j
Timpulj dej acŃionarej dej laj 15j laj 50j milisecundej după j începutulj șocului,j urmărindj
condiŃiilejaccidentului.jPraguljdejdeclanșarejjcore spundejunuijimpactjfrontaljcuj20jkm/hj
cujunjzidjdejbeton.j
Timpulj dej umflarejestej dej 30340j milisecunde,j iarj ca ntitateaj dej combustibilj carej
declanșeazăjumflareajestejdej15j3j25jgrame.jDurataj dejviaŃăjestejestimatăjlaj15jani.j
6.4.7 Unitatea electronică de comandă 3 Arhitectură și fu ncŃionalitate.
Senzori utilizaŃi la sistemele de siguranŃă pasivă
Calculatoruljcentral,jFiguraj6327,jestejcreieruljsi stemuluijairbag,jacestajfiindjsubjformaj
uneij cutiij electronicej montatj pej tunelulj caroseriei ,j Figuraj 6326j ,j avândj următoarelej
funcŃiijprincipale:jj
• Capteazăjsemnaluljdejimpact;j
• Sesizeazăjtipuljimpactuluij(frontal,jlateral,jrosto golire);j
• Declanșeazăjairbagurilejșijpretensionerelejlajmomen tuljoportun.j
Datorităj unuij decalajj dej timpj întrej momentulj produc eriij impactuluij șij variaŃiaj
deceleraŃiilorj laj nivelulj habitacluluij estej necesar ăj amplasareaj unorj senzorij câtj maij
aproapej dej zonaj dej deformare.j Înj timpulj impactuluij s tructuraj autovehicululuij sej
deformeazăjcontinuu,jabsorbindjparŃialjenergiajdeji mpact,jlajniveluljcompartimentuluij
pasagerilorj înregistrându3sej cuj întârzierej fenomenu l.j Pej bazaj acestorj considerentej
mulŃijproducătorijdejechipamentejdejsiguranŃăjsuntj dejacordjcăjdeceleraŃiilejmăsuratej
înj habitacluj nuj conŃinj suficientej datej pentruj aj put eaj fiij utilizatej laj stabilireaj unuij

.
.
151.algoritmj dej declansarej aj airbagurilorj pentruj stitua Ńiilej variatej dej impact.j Rezultăj
necesitateaj amplasăriij înj zonelej dej deformaŃiej aj un orj senzorij numiŃij senzorij sateliŃi.j
AceștiajsuntjdublaŃijdejsenzoriiijdejacceleraŃiejpl asaŃijînjunitateajelectronicăjdejcontrol,j
montatăjdejobiceijpejtuneluljcentral.j
ExistenŃaj unuij singurj senzorj dej deceleraŃiej montatj înj habitacluj atragej dupăj sinej
detectareaj maij puŃinj exactăj aj impacturilorj frontale j înj diversej configuraŃiij unghiulare,j
precumjșijposibilitateajdejajsejgenerajtraumejsever ejpasagerilorjaflaŃijînjpoziŃiijdeviatej
dejlajceajnormală,jcujtrunchiuljdreptjșijfixatjstrâ nsjînjscaun.j
Controlulj declanșăriij dispozitivelorj airbagj sej fund amenteazăj pej analizaj numericăj aj
semnalelorjprimitejdejlajsenzori.jProcesuljdecizion aljestejdificiljdatorităjmultitudiniijdej
factorij carej conducj laj variaŃiij asemănătoarej alej se mnalelorj dej ieșire,j existândj astfelj
posibilitateajdejajsejluajdeciziijgreșite.j
Figuraj6326jAmplasareajînjhabitaclujajunităŃiijelec tronicejajsistemuluijairbagj
j
Înj funcŃiej dej gradulj dej complexitatej șij funcŃiilej p ej carej trebuiej săj lej îndeplineascăj
existăj douăj generaŃiij dej modulej electronice.j Primul j conŃinej doarj senzoriij pentruj
mecanismulj pretensionerj șij airbaguri,j sistemulj dej d eclanșarej aj acestoraj șij parteaj
electronicăjdejurmărirejajdeclanșăriijairbagurilor. jAjdouajgeneraŃiejconŃinejunjsenzorj
electromecanicjdejsecuritate,junjdecelerometru,junj circuitjdejaprinderejpentrujfiecarej
sistemj pirotehnic,j unj circuitj dej diagnosticj șij memo rarej aj defecŃiunilorj detectate,j oj

.
.
152.rezervăj dej energie,j unj circuitj dej comandăj aj unuij be cj martorj laj bordj șij oj liniej dej
diagnosticarejajsistemului.j
j
j
SursajAutolivj
Figuraj6327jProcesoruljsistemuluijairbagj
j
j
SursajVolkswagenj
Figuraj6328jConexiunilejcujelementelejcontrolatejde junitateajelectronicăj
j
jjjjjSistemelej airbagj șij pretensionerj suntj echipate j fiecarej cuj câtej unj senzorj dej
deceleraŃie.jPraguljdejdeclanșarejajacestorajestejd iferit.jPrimuljcarejintrăjînjfuncŃiunej

.
.
153.estej celj alj pretensionerului,j înj cazulj unuij șocj dej intensitatej medie.j Acestaj estej unj
compusj dintr3unj elementj piezoelectricj aj căruij rezis tenŃăj creștej odatăj cuj creștereaj
deformaŃieij datăj dej masaj inerŃială.j Prinj variaŃiaj a j douăj tensiuniij electricej înj paralelj
dintrej punctelej „A”j șij „B”j alej uneij punŃij Wheatston ej sej determinăj intensitateaj
impactului,jFiguraj6329.jRezistentelejR1,jR2,jR3jsi jR4jsejaflăjînjrelaŃiajR1/R2j=jR3/R4.j
AtâtjtimpjcâtjrezistenŃelejsejaflăjînjrelaŃiajdejma ijsus,jtensiuneajŃntrejpunctelejAjsijBj
estejUABj=j0j[V].jInjurmajunuijimpactjrezistenŃelej sejmodifică,jastfeljîncâtjrelaŃiajdej
maijsusjnujmaijestejvalabilă,jrezultândjdejaicijojm odificarejajtensiuniijUAB.j
j
j
j
j
Figuraj6329jSenzorjpiezoelectricjdejdeceleraŃie,jpr incipiujdejfuncŃionarej
j
Airbag3ulj estej activatj numaij inj momentulj inj carej un itateaj dej comandaj primestej
semnalj atâtj dej laj senzorulj piezoelectricj câtj șij dej laj senzorulj dej siguranŃă.j
Amplasareaj acestoraj înj cadrulj unităŃiij electronicej sej vedej înj Figuraj 6330.j

.
.
154.IntrerupătoruljdejsiguranŃăjsejgăseștejînjunitateaj electronicăjdejcomandajairbagjșij
estej unj element de protecŃie j pentruj cazulj înj carej senzorulj dej impactj sej
defectează.j Tensiuneaj dinj resortj estej astfelj aleasă ,j încatj înj condiŃiij normale,j sauj
extremejdejdrum,jairbag3uljnujsejpoatejdeclanșajacc idental.jInjcazuljunuijimpactj
frontal,j datorităj inertieij sale,j magnetulj permanent j sej vaj deplasaj deasupraj unuij
contactjReedj(„I.L.S.“)jșijîljvajinchide.j
j
Figuraj6330jPrincipalelejelementejalejuneijunităŃij electronicejdejcomandăjajairbaguluij
j
PrincipiuljdejfuncŃionarejajsenzoruluijmecanicjdejj deceleraŃiejsejbazeazăjpejutilizareaj
unuijîntrerupătorjcujojlamelăjsuplăj„I.L.S.”j(Inter rupteurjajLamejSouple),jFiguraj6331.jj
j
Figuraj6331jSenzoruljdejdeceleraŃiejaljsistemuluija irbagj
Acestajstabileștejunjcontactjelectricjatuncijcândje stejsubjinfluenŃajunuijcâmpjmagnetic.j
Unj magnetj permanentj estej reŃinutj dej unj resortj tarat .j Înj cazulj uneij deceleraŃiij
importante,j masaj magnetuluij depășeștej valoareaj dej t ararej aj resortului.j Acestaj sej

.
.
155.deplaseazăjînsprejdirecŃiajdejmersjajautovehicululu ijșijvinejsprejlampajI.L.S.,jstabilindj
contactuljîntrejlamelelejlămpii.j
Înj cazj dej distrugerej aj baterieij acumulatoarej aj auto mobilului,j înj cazulj uneij coliziuni,j
senzoriijdispunjdejojsursăjautonomăjdejenergiejform atăjdintr3unjcondensatorjdejmarej
capacitate,jFiguraj6330.j
Laj bordulj autovehiculelor,j alăturij dej centralaj airb agj existăj oj seriej dej senzorij carej
răspundj dej siguranŃaj pasivăj interioarăj aj ocupanŃilo rj unuij autovehicul.j Dintrej aceștiaj
vomjenumerajpejscurtjcâŃivajînjrândurilejurmătoare. j

Figuraj6332jAmplasareajdiverșilorjsenzorijînjautove hiculj
.
Figuraj6333jSenzoruljdejpreanunŃarejprincipiujdejfu ncŃionarej
j
SenzoriijdejpreanunŃarejajimpactuluijreprezintăjunj ansamblujcompusjdinjelectronicajdej
evaluarej șij unj senzorj dej acceleraŃiej capacitiv,j Fig uraj 6333.j ContrucŃiaj senzoruluij dej

.
.
156.acceleraŃiej estej asemănătoarej cuj ceaj aj unuij condens ator.j Oj armăturăj aj
condensatoruluijestejfixă,jcelelaltejmobilă,jfuncŃi onândjcajojmasăjinerŃială.j
ÎnjcazuljunuijimpactjmasajinerŃială,jarmăturajmobil ăjsejdeplasează,jmodificândjastfelj
capacitateajechivalentăjajcondensatorului.jAceastaj estejprocesatăjdejcatrejelectronicaj
dejevaluarejșijtrimisajunităŃiijdejcomandăjairbag.j
SenzoriijdejdeceleraŃiejlateralăjsuntjpozitionaŃiji njparteajfrontalajajscaunuluijsoferuluij
sauj înj vecinatateaj stalpuluij B,j Figuraj 6334.j Acești aj auj rolulj dej aj stabilij necesitateaj
declansariijairbag3uluijlateral.jLaj autovehiculelej dotatejcujairbag3urij laterale,jsenzorulj
dejsiguranŃăjdinjunitateajdejcomandăjestejdejtipjpi ezojsijarejunjdomeniujunghiularjdej
activitatejdej360°.jSenzoruljmecanicjestejinlaturat .j
j
Figuraj6334jSenzoruljdejdeceleraŃiejlateralăj
j
Senzoriij dej presiunej utilizaŃij pentruj declanșareaj a irbagurilorj lateralej suntj destinaŃij
pentrujajdetectajschimbărilejdejpresiunejcarejsejpr oducjînjcavităŃilejușilorjînjcazuljunuij
impact.j Loculj dej montarej estej înj interiorulj portier elorj autovehiculului,j Figuraj 6335.j
SenzoruljreacŃioneazăjfoartejrapidj laj schimbarilej d ejpresiunej dinjinteriorulj ușii.jAerulj
estejdirijatjprinjintermediuljunorjelementejcatrejo jplacăjpejcarejsejgasescjcomponentej
electronicejsensibilej lajschimbarilej dej presiunejca rej aujlocjînj cazulj deformariijușiij caj
urmarejajimpactuluijlateral.j
jSenzoruljmăsoarăjcontinuujpresiuneajaeruluijdinjpo rtierăjșijdacăjsesizeazăjojcresterejaj
presiuniijpestejojvaloarejpredeterminată,jtrimiteju njsemnaljunităŃiijdejcomandajairbag.jj

.
.
157.Oj presiunej absolutăj vaj fij sesizatăj dej unj dispozitiv j construitj pej douăj nivele,j într3oj
cavitatej închisă.j Aceastăj cavitatej serveștej caj pres iunej dej referinŃă.j Oj variaŃiej aj
presiuniij externej vaj determinaj deformareaj uneij memb ranej siliconice,j carej vaj daj
nașterejuneijvariaŃiijdejrezistivitate.jVariaŃiajde jpresiunejcarejpoatejfijmăsuratăjestejînj
intervalulj20j–j200jmilibari.jSemnaluljechivalentjr ezultatjestejînjplajaj160j3j180jdB.j
j
Figuraj6335jSenzoruljdejpresiunejmontatjînjinterior uljportiereij
j
Acestjniveljdejzgomotjestejdepartejdejzgomotuljprod usjdejavioanelejcujreacŃie.jFirmaj
Siemensj aj dezvoltatj unj setj dej condiŃiij dej testare,j pentruj acestj tipj dej senzori,j carej
includ:j
• Impactuljunuijbiciclistjcujușilejlaterale;j
• Loviturilejcujpicioruljînjuși;j
• Deschidereajușilorjcujobiectejrigide;j
• Trântireajușilor;j
• Testejdejsunetjcujdifuzoarejputernicejmontatejînjuș ijșijînjafarajacestora.j

.
.
158.Senzorulj dej sesizarej ocuparej scaunj estej compusj dinj douăj folii.j Oj foliej dinj materialj
plasticjconductorjelectricjsijunajpejcarejsuntjdisp usejelementelejcujpolaritatejpozitivăjșij
negativă.
Foliaj conductoarej electricj uneștej elementelej minusj șij plusj întrej ele,j dacaj asuptraj eij
acŃioneazăjojmasăjmaijmarejdej12jkg.jDacăjnujsejexe rcităjpresiunejpejfolie,jrezistenŃaj
dintrej celejdouăj elementejestejmare.j Odatăjcujcreșt ereaj apăsăriijpejfolie,jrezistenŃaj
scade.jSinteticjsejpoatejspune:j
• RezistenŃajscazutăj–jScaunjocupat.j
• RezistenŃajridicatăj–jScaunjneocupat.j
j
j
Figuraj6336jSenzoruljdejdetactarejajprezenŃeijocupa ntuluij
Pentruj bunaj funcŃionarej aj modululuij electronicj șij p entruj aj sej încadraj înj ansamblulj
funcŃionaljaljvehicululuijestejnecesară:j
• Alimentareajcujenergiejelectrică;j
• DiagnosticareajcontinuăjajbuneijfuncŃionarijajcompo nentelorjsalejinterne;j
• SupraveghereajfuncŃionalităŃiijperifericelor;j
• IndicareajlajbordjajbuneijfuncŃionărijajsistemuluijp rinjexistentajuneijsemnalizări;j
• SajfiejaptjdejfuncŃionarejînjoricejcondiŃiijtimpjde j15jani;j
• Sajpoatăjcomunicajcujunjutilajjspecialjdejdiagnosti care;j
• Pilotareajaj3jsauj4jliniijdejdeclanșarejînjfuncŃiej dejconfiguraŃiajvehiculului.j

.
.
159.Calculatoruljarejînjcomponentajmodulejdejprogramare janexăjcarejpermit:j
• RecepŃionareaj informaŃieij sistemuluij DetecŃie PrezenŃă Pasager j desprej
prezenŃajunuijpasager;j
• Inhibareaj eventualăj aj declanșăriij modulelorj destinat ej pasageruluij dinj dreaptaj
conducătoruluij înj funcŃiej dej informaŃiilej primitej d ej laj sistemulj DetecŃie
PrezenŃă Pasager ;j
• IndicareajpentrujconducătorjajsituaŃieijdetectatejde jsistemulj DetecŃie PrezenŃă
Pasager jprinjintermediuljunuijmartorjînjtablouljdejbord.j
6.5 SiguranŃa la volan. PoziŃia corectă de conducere
Cercetărilejaujdemonstratjcăjzonajdejriscjpentrujco nducătorjestejlajdistanŃajdej538jcmj
dejvolan.jPrinjurmarejojpoziŃiejcorectăjînjtimpuljc onduceriijautovehicululuijnecesităjoj
distanŃăj dej aproximativj 25j cmj măsuratăj întrej centru lj volanuluij șij sternulj
conducătorului.j Aceastaj sej realizeazăj prinj ajustare aj poziŃieij laj bordulj autovehicululuij
prinjexecutareajurmătoarelorjmanevre:j
Mutareajscaunuluijînsprejînapoi,jpăstrându3sejojbun ăjpoziŃiejdejcondusjșijaccesuljușorj
lajpedalierjșijcomenzilejexistentejpejplanșajdejbor d;j
Basculareajușoarăjînsprejînapoijajspătaruluijscaunu lui;j
Orientareajcoloaneijvolanuluijînsprejpieptuljconduc ătoruluijșijnujînsprejgâtuljsaujcapulj
acestuiaj(aceastăjmanevrăjpoatejfiejexecutatăjdoarj lajautovehiculelejlajcarejsejpoatej
ajustajpoziŃiajvolanului).
Regulilejsuntjdiferitejpentrujcopii.jUnjairbagjpoat ejrănijgravjsaujchiarjucidejunjcopil,j
carejnujestejasiguratjcujunjsistemjdejreŃinere,jatu ncijcândjstăjpreajaproapejsaujcândj
estej proiectatj însprej planșaj dej bordj înj timpulj frân ăriij autovehiculului.j Astfelj pentruj
protecŃiaj copiilorj pasagerij aij unuij autovehiculj spe cialiștiij recomandăj respectareaj
următoarelorjreguli:j
Copiiijsubj12janijtrebuiejsăjsteajînjautovehiculjdo arjpejscaunejspeciale,jamplasatejpej
banchetajdinjspatejajacestuiajșijcujcenturajdejsigu ranŃăjlegată;j

.
.
160.Persoanelejcujvârstajdejpânăjlaj1janjșijojgreutatej dejpânăjlaj9jkgjnujaujvoiejsăjsteajînj
faŃă,j pej scaunulj dinj dreaptaj conducătorului,j înj aut ovehiculej carej suntj prevăzutej cuj
airbagjlateral,jnicijchiarjdacăjsuntjașezaŃijînjsca unejspeciale;j
Dacă,jpentrujpersoanelejcujvârstajmaijmarejdej1jan, jestejnecesarjcajacesteajsăjsteaj
pejscaunuljdinjfaŃăjprevăzutjcujunjairbagjlateral,j elejpotjstajînjfaŃăjașezatejnumaijînj
scaunej specialj ancoratej dej scaunulj autovehiculului. j Sej recomandăj caj scaunulj
autovehicululuijsăjfiejdeplasatjcâtjmaijsprejînapoi jposibil.j
j

.
.
161.j
7mCERCETĂRI PRIVIND SIGURANłA PASIVĂ A PIETONILOR
7.1 GeneralităŃi
Sajconstatatjcăjînjperioadaj1990j–j1999,jînjRomânia ,jaujapărutjpestej2jmilioanejdejnoij
posesorij aij permisuluij dej conducerej șij aproapej două j milioanej dej vehicule,j creștereaj
anualăjfiindjaproapejuniformăj(înjmediej7%jpentrujp osesorijdejpermisjdejconducerej
10j%jpentrujparculjdejvehicule).j
Unj astfelj dej gradientj intern,j concomitentj cuj oj desc hiderej fărăj precedentj aj traficuluij
internaŃionalj dej transporturij dej mărfurij aj generatj înj modj implicit,j oj dinamicăj
ascendentăjajaccidentelorjdejcirculaŃiejsoldatejcuj victimejșijajconsecinŃelorjacestora.j
Lajfinelejanuluij1992js3ajînregistratjunjprimjminim jaljnumăruluijaccidentelorjgravejcuj
victime,jpejparcursuljurmătorilorjanijratajanualăjd ejcreșterejfiindjsubj7%.j
Pierderilej irecuperabilej dej vieŃij omeneștij precumj ș ij celelaltej urmări,j impunj
necondiŃionatjintensificareajefortuluijcomunjpentru jgăsireajșijacceptareajdejcătrejtoŃij
participanŃiij laj traficj aj unorj soluŃiij inteligentej carej săj diminuezej consecinŃelej acestuij
adevăratjflageljaljsfârșituluijdejmileniu.j
Înj scopulj diagnozeij accidentelorj rutierej aj apărutj n ecesitateaj elaborăriij unuij nouj
concept,j acelaj dej “homo3traficus”,j carej săj facăj pos ibilăj corectareaj sistematicăj aj
cauzelorjșijconsecinŃelorjevenimentelorjrutiere.j
PentrujoperaŃionalizareaj acestuijconceptjsejiajcajr eferinŃăjipostazajumanăjdejpieton,j
pasagerjșijconducătorjauto.j
Acestejstatus3rolurijdejpieton3pasagerjșijconducăto rjautojșijtrecereajdejlajunuljlajaltulj
implicăjexistenŃajuneijbazejefectivejdejconștientiz arejajpericolelorjșijriscurilorjobiectivej
șijsubiectivejalejfiecăreijdimensiuni.j
Înjaniij1997jșij1998,j pietoniijaujfostjangajaŃijînj aproximativj30%jdinjaccidentelejdinj
localităŃilejruralejșijaproximativj45%jdinjaccident elejgravejînregistratejînjmediuljurban.j

.
.
162.Înj majoritateaj cazurilorj s3auj înregistratj coliziuni j laj traversareaj neregulamentarăj aj
pietonilor.j
Oricej persoanăj carej sej deplaseazăj pej josj pej unj drum j publicj șij estej implicatăj înj
problemej dej circulaŃiej sej numeștej pieton.j Așaj cumj r ezultăj șij dinj statisticij problemaj
conflictelorj autovehicul3pietonj sej înregistreazăj în j mediulj urban,j undej odatăj cuj
dezvoltareajorașelorjajcrescutjspectaculosjșijtrafi culjpietonal.j
Înjzonelejurbanejjumătatejdinjaccidentejsejproducjd injcauzajnerespectăriijregulilorjdej
circulaŃiejdejcătrejpieton.j
ÎnjciudajacordăriijuneijatenŃiijsporitejpejliniajed ucaŃieijrutiere,junuljdinjzecejdecesejlaj
persoanejavândjvârstajîntrej5jșij15janijsejdatoreaz ăjaccidentelorjdejcirculaŃie.jCopiiij
suntj pietonij vulnerabilij deoarecej suntj maij greuj cup rinșij înj unghiulj vizualj alj
conducătoruluijautojșijreciprocjdinjpoziŃiajlorjviz ualăjjoasăjnujobservăjsaujnujapreciazăj
corectjmișcareajautovehiculelor.jDejasemeneajcopiij dovedescjlabilitatejpsihicăjșijnujauj
capacitatejdejajapreciajcorectjdistanŃelejșijviteze lejdejmers.jDinjstatisticilejaccidentelorj
dejcirculaŃiejrezultăjcăjprocentuljelevilorjdinjșco alajelementarăjcarejaujdecedatjînjurmaj
impactuluijcujautovehiculejînjmișcarejestejdejtreij orijmaijmarejdecâtjceljaljelevilorjdej
liceu.j
Dej asemeneaj vârstniciij suntj celej maij frecventej vict imej dintrej pietoni.j Aceștiaj suntj
deosebitjdejvulnerabilijdatorităjscăderiijcapacităŃ iijlorjdejajobservajautovehiculejcarejsej
apropie,j câtj șij datorităj agilităŃiij șij vitezeij dej d eplasarej redusej pentruj aj evitaj
autovehiculelejsaujajtraversajdrumuljmaijalert.j
Înjraportjcujconducătoriijauto,jpietoniijprezintăjc âtevajcaracteristicijesenŃiale:j
SuntjmaijeterogenijcajvârstăjșijeducaŃiejprivindjci rculaŃiajrutierăj
Suntjmaijnumeroșijpejunitateajdejlungimejsaujdejsup rafaŃăjajdrumurilor;j
Subapreciazăj efectelej pej carej lej potj producej compor tamentulj lorj înj desfășurareaj
traficuluijauto;j
CunoscjmaijpuŃinjregulilejdejcirculaŃiejșijlejacord ăjojimportanŃăjmaijmică;j
Suntj maij greuj dej urmăritj șij constrânsj pentruj încălc areaj regulilorj șij semnelorj dej
circulaŃie.j

.
.
163.Vârstajestejunjfactorjimportantjînjproducereajaccid entelor:jpietoniijfoartejtinerijdatorităj
ignoranŃeijiarjceijvârstnicijdinjcauzajneatenŃiei.j
Acestej caracteristicij determinăj oj comportarej imprev izibilăj aj pietonilor,j măsurilej dej
protecŃiejșijdejorganizarejdisciplinată,jcorectăjși jsigurăjajcirculaŃieijlorjfiindjmultjmaij
dificilj dej realizat.j Vitezelej dej deplasarej aj pieton ilorj reprezintăj unj factorj important,j
mărimeajrealăjajacestorjparametriijdepinzândjdejunj numărjmarejdejcondiŃiijșijinfluenŃej
obiectivejșijsubiective.j
StudiilejdejtraficjpietonaljaujscosjînjevidenŃăjcăj vitezajdejmersjpejjosjrămânejpracticj
aceeașij indiferentj dej tipulj dej drum,j stradăj sauj car acteristicilej traficuluij auto,j
descrescândjușorjcujlăŃimeajdrumuluijtraversat,jjta belulj7.2,jînsăjvariazăjînjlimitejlargij
înjfuncŃiejdejvârstă.jj
Pentruj studiilej dej amenajarej aj traversărilorj dej dru murij șij străzij dej cătrej pietonij sej
considerăj căj vitezaj dej mersj înj lungulj trotuarelorj d epindej dej destinaŃie,j gradulj dej
aglomerare,jdejambianŃă,jaceastajfiindjînjmediejdej 1,2jm/sj(4,32jkm/h).j
ÎnjSUA,jRusia,jFranŃajșijaltejŃărijaujfostjefectuat ejexperimentărijînjanotimpurijșijcondiŃiij
dej circulaŃiej șij meteorologicej diferitej pentruj aj de terminaj mărimeaj realăj aj vitezeij dej
deplasarej aj pietonilor,j înj funcŃiej dej vârstă,j sex,j modulj dej deplasare,j cândj suntj subj
influenŃajalcooluluijetc.j
Dejasemeneajs3aujfăcutjînregistrărijcujprivirejlaj“ intervaluljacceptat”jdejcătrejpietoniij
carejașteaptăjsăjtraversezejstradajșijs3ajconstatat jcajpestej50%jdintrejceijobservaŃijs3
aujopritjcândjdistanŃajdejlajvehicululjcejsejapropi ejcujojvitezăjdejaproximativj30jkm/hj
estejsubj25jm.jj
Volumuljșijdensitateajtraficuluijpietonaljsuntjdoij parametrijimportanŃijînjdimensionareaj
trecerilorjcorectejșij analizajevenimentelorjrutiere .jVolumuljestejdefinitjcajnumăruljdej
persoanej carej trecj printr3unj punctj datj înj unitateaj dej timp,j iarj densitateaj poatej fij
exprimatăjfiejprinjnumăruljdejpietonijpejmetrujpătr at.jVolumuljșijdensitateajpietonilorj
suntjdouăjmărimijinterdependente.jPejmăsurăjcejdens itateajscadejvitezajdejdeplasarej
aj pietonilorj creștej șij decij volumulj vaj fij maij mare. j Volumulj fluxuluij pietonalj creștej înj
timpjcejsuprafaŃajaferentăjloculuijdejtraversarejde screștejpejpieton,jpânăjcejatingejunj
punctjcritic,jdupăjcarejmișcareajestejsupusăjunorjr estricŃiijdatorităjlipseijdejspaŃiu.j

.
.
164.ProcesuljdejurbanizarejșijdezvoltareajajlocalităŃil orjconcomitentjcujcreștereajtraficuluij
rutierjaducejpermanentjînjactualitatejproblemelejde jsiguranŃăjalejpietonilor.j
StudiilejefectuatejînjnumeroasejŃărijaratăjcăjdinjp unctjdejvederejajsiguranŃeijcirculaŃieij
suntj necesarej trotuarej înj localităŃilej înj carej sunt j îndeplinitej condiŃiilej dinj tabelulj 7.2j
pentrujseparareajtraficuluijautojdejceljpietonal.jS ejconsiderăjcăjlărgireajtrotuarelorjestej
unj multipluj dej fâșiej dej 0,75j mj lăŃimej carej poatej as iguraj unj debitj maximj dej 35338j
pietoni/minut.jArterelejprincipalejdinjorașejpotjav eajtrotuarejcujlăŃimeajdej4jm,jdarjînj
zonelejmarilorjmagazine,jșcolilor,jstadioanelor,jci nematografelorjetc.,jlăŃimeajacestoraj
trebuiejsăjsatisfacăjfluxuljpejcarejîljaducejconcen trărilejmarijdejpublic.j
Estej recomandabilj caj traversărilej dej arterej dej circ ulaŃiej dej cătrej pietonij săj fiej
amenajatej atâtj înj localităŃilej urbanej câtj șij înj cel ej rurale.j Marcareaj trecerilorj pentruj
pietonijestejobligatoriejpejarterejdejcirculaŃiejav ândjintensitateajmediejzilnicăjdej1500j
autovehiculejechivalentejșijdejceljpuŃinj100jpieton ijpejoră.jLăŃimeajfâșieijdejtraversarej
trebuiej săj fiej câtj lăŃimeaj trotuarelorj pej carej lej s erveștej darj minimj 2,5j m.j Timpulj
necesarj traversăriij străziij dej cătrej grupurij dej pie tonij (mărimeaj grupuluij estej dej 336j
pietonijînjrând)j tpd jestejdatjdejrelaŃia:j
2).1(3−++= nvLt
pp
pd j j j j j j j j j (7.j1)j
undej
Lpj=jdistanŃajdejtraversarejpentrujpietonij(m)j
vpj=jvitezajdejtraversarejajpietonilorj(înjm/s)j
3j=jnumăruljmediujdejsecundejnecesarjobservăriijint ervaluluijîntrejautovehiculejcarejarj
permitejtraversareajpentrujprimuljrândjdejpietonij
nj=jnumăruljdejgrupurijdejpietonij
(n31).2j=jdouăjsecundejîntrejrândurijnecesarejpentr ujtraversareajrestuluijrândurilorj(n3
1)jgrupuri.j
Pierdereajdejtimpj Ptjînjprocentejpentrujpietonijlajtraversareajstrăziij sejdeterminăjcuj
relaŃia:j

.
.
165.%100⋅−=∑
TtTPt j j j j j j j j j (7.j2)j
undej Tj=jtimpuljtotaljcâtjaujduratjobservaŃiilej
∑jtj=jsumajtimpilorjcejreprezintăjintervalelejînjcarej sejpotjefectuajtraversările.j
CândjpierdereajdejtimpjdevinejsubstanŃialăjpietonii jdevinjnerăbdătorij–jînjspecialjcopiiij
–j șij sej punj înj pericolj încercândj săj traversezej prin j intervalej necorespunzătoarej întrej
autovehicule.jÎntârziereajmaximăjpejcarejpietoniijoj acceptăjnujtrebuiejsăjfiejmaijmarej
decâtjceajreprezentatăjdejculoareajroșiejajunuijsem aforjamplasatjlajtrecereajmarcată.j
Tabelulj7.1jVitezajdejmersjînjlunguljtrotuarelorj
Tipul străzii LăŃimea
trotuarului (m) Debit
(pieton/oră) Viteza
(m/s)
Trotuarej de3aj lungulj străzilorj dej
accesjlajstadionj3,50j 1370j 1,15j
Trotuarej pej bulevardej cuj marij
magazinej6,50j 1200j 1,05j
Trotuarej pej bulevardej cuj marij
magazinej6,75j 1710j 1,00j
Trotuarej pej străzij cuj caracterj
comercialj5,00j 800j 0,90j
Tabelulj7.2jVitezajdejmersjlajtraversareajstrăzilor jcujlăŃimijdiferitej
Numărul celor observaŃi pentru
viteza de (m/s): Tipul
străzii LăŃime
Strada
(m) Sex Viteza
medie
(m/s) 0,73
0,8j0,83
1,15 j1,1j
1,45 j1,45
1,75 j1,75
1,85j1,853
2,0j
Străzij
amplasatej
înjzonaj
centralăj21jMascj
Femj1,40j
1,30j3j
3j1j
2j41j
43j12j
10j1j
3j1j
3j
Străzijcuj
caracterj
comercialj14jMascj
Femj1,40j
1,20j3j
1j3j
28j28j
16j22j
5j1j
3j3j
3j
Străzijcuj
caracterj
comercialj9jMascj
Femj1,20j
1,05j1j
1j31j
43j25j
12j3j
3j1j
3j3j
3j
j
Tabelulj7.3jTraficuljpietonaljșijdejautovehiculejîn jfuncŃiejdejamplasamentuljtrotuaruluij
Amplasamentul Trafic Trafic

.
.
166.trotuarului vehicule
(veh/h) pietonal
(pieton/h)
303100j 150jPejojsingurăjpartej>100j 100j
503100j 500jPejambelejpărŃij>100j 300j
j
7.2 Evaluarea accidentelor rutiere pieton 3 automobil
AnalizelejșijstudiilejefectuatejlajniveluljDirecŃie ijPoliŃieijRutierejdinjcadruljInspectoratuluij
Generalj alj PoliŃieij privindj dinamicaj accidentelorj d ej circulaŃiej gravej înregistratej înj
perioadaj1990j3j1999jrelevăjprintrejaltelejurmătoar elejaspecte:j
Întâlnireaj dintrej pietonj șij automobilj înj conflictel ej rutierej sej soldeazăj dej regulăj cuj
vătămărijgravejșijmorŃijdinjrânduljpietonilor.jÎnjta belulj7.4jsejprezintăjsinteticjsituaŃiaj
accidentelorjgravejdinj1999,jcujmenŃionareajunuijsi ngurjexemplujdejcauză,jrespectivj
pondereaj traversăriij neregulamentarej aj pietonuluij p ej carosabilelej aflatej pej teritoriulj
României,j înj funcŃiej dej loculj produceriij accidentul ui,j mediuj urban,j ruralj șij înj afaraj
localităŃilor.j
Tabelulj 7.4j Numărulj accidentelorj gravej dinj 1999j înj carej auj fostj implicaŃij pietoniij șij
consecinŃelejacestoraj
Accidente
grave MorŃi RăniŃi grav Cauza pieton
Mediujurbanj 3307j 730j 2876j 42,9%j
Mediujruralj 3752j 1402j 3021j 27,4%j
AfarajlocalităŃiij 787j 373j 697j 9,2%j
Dinj carej traversărij
neregulamentarej4496j 1435j 3778j 57,3%j
[Dupăj"DinamicajaccidentelorjgravejdejcirculaŃie"jI GPjDirecŃiajPoliŃieijRutiere]j
Cujdatelejdinjtabelulj7.4jsejpoatejcalculajtributul ,jcarejparejincredibiljînjvieŃijomeneștij
pentrujunjsingurjanj(820jmorŃi)jdarjșijefortuljsupl imentarj(3778jrăniŃijgrav),jcujcarej
suntj solicitatej instituŃiilej societăŃii.j Evaluareaj valoricăj aj pierderilorj rezultatej înj urmaj
unuijaccidentjrutierjpietonj3jautovehiculjconstitui ejdecijojnecesitatejobiectivă.j

.
.
167.Pentruj realizareaj unorj amenajărij privindj siguranŃaj circulaŃieij j laj costj redus,j aparej
necesitateaj stabiliriij ordiniij dej prioritatej aj inte rvenŃiilorj pej bazaj analizeij “costuri3
avantaje”,jintroducândjcriteriuljdejeficienŃăjlajîn tocmireajprogramelorjdejlucru.j
Categoriilejdejcheltuielijlegatejdejaccidentejsuntj următoarele:j
• Cheltuielijmedicale,jpagubejmaterialejșijpierderijp entrujsocietate;j
• Cheltuielijadministrativej(poliŃe,jasigurărijetc.); j
• EvaluareajsuferinŃeijpersonale;j
• Pagubejcajurmarejajunorjaccidentejușoare,jcujpierde rijmaterialejreduse,jcarejnuj
aparjînjrapoartelejstatisticejalejpoliŃiei;j
• Pretiumjvivendij=jpreŃuljvieŃii,jcalculatjpejbazajv aloriijacordatejtimpuluijmediuj
dejviaŃă.j
ToatejŃărilejiaujînjconsiderarejcheltuielilejdinjpr imelejdouăjcategorii,jiarjunelejŃărijiaujînj
considerarejșijunelejdinjcelelaltejcategoriijdejche ltuieli.j
ExistăjdouăjmodalităŃijdejevaluare:jOrientativăjșij Estimativă.j
j
7.2.1 Metoda orientativă
Pentrujaplicareajexperimentală,jînjŃarajnoastră,jîn jprimajfază,jelaboratăjînjanulj1994,j
s3aujadoptatjcoeficienŃijlajvalorijmedii,jcarejs3au jinclusjînjformulajdejcalculjutilizatăjpej
planjeuropean,jlajcarejs3aujluatjînjconsiderarejurm ătoarelejdefiniŃii:j
“mort”j=jcândjdecesuljajintervenitjînjprimelej30jde jzilejdupăjaccident;j
“rănitjgrav”j=jrănirejcarejnecesităjspitalizarejime diată;j
“rănitjușor”j=jcelelaltejcazurijdejrănire,jcarejnuj sejîncadreazăjînjcategoriilejdejmaijsus.j
ÎnjacestejcondiŃii,jajrezultatjurmătoareajformulăjd ejcalcul:j
Cj=jPNBj(25,1Dj+j1,64Rj+j0,25r)j j j j j j j j (7.j3)j
înjcare:j
PNB j=jprodusuljnaŃionaljbrutjpejcapjdejlocuitorj(expri matjînjleijsaujUSD)j;j
Dj=jnumăruljdejpersoanejdecedatejînjaccident;j

.
.
168.Rj=jnumăruljdejpersoanejrănitejgravjînjaccident;j
rj=jnumăruljdejpersoanejrănitejușorjînjaccident.j
RezultatuljestejexprimatjînjaceleașijunităŃijmoneta rejînjcarejestejexprimatj PNB .j
Acestj modj dej calculj intrăj înj categoriaj celorj cuj apl icabilitatej rapidăj șij poatej servij laj
evaluărijdejansamblu,jcujcaracterjinformativ,jvalor ilejbazându3sejpejcriteriijmedii,jcarej
nujreflectăjcujexactitatejsituaŃiajîntr3unjcazjpart icular.j
j
7.2.2 Metoda estimativă
Aceastăj metodă,j deșij nuj estej rigurosj exactă,j prezin tăj unj gradj maij marej dej preciziej
decâtj metodaj orientativăj datorităj datelorj supliment arej introdusej înj formulă,j cuj
aplicabilitatejpentrujcazurijconcrete.j
Echivalentuljpagubelorjpentrujojpersoanăjdecedată,j Epd ,jsejcalculeazăjcujrelaŃia:j
Epdj=jPNBj(Vvj–jX)j+j12jCuj(Vmj–jVa)j+jCMSj j j j j j j(7 .j4)j
înjcare:j
PNB j=jprodusuljnaŃionaljbrutj(înjleijsaujUSD)jpejlocui tor;j
Vv j=jjduratajînjanijajsperanŃeijdejviaŃă;j
Xj=jvârstajpersoaneijdecedatejînjmomentuljaccidentul ui;j
Cu j=jcuantumuljlunarjaljpensieijdatoratejmoștenitoril or;j
Vmj=jvârstajpânăjlajcarejpensiajaceastajestejacordată jcelorjînjdrept;j
Va j=jvârstajcelorjînjdrept,jlajdatajîncasăriijprimeij pensiij(înjcalcule,jpensiilejlunarejsej
cumuleazăjcujcelejanuale);j
CMS j=jcheltuielijmedicalej(dejspitalizarejetc.)jdinjfa zajaccidentului.j
Prinj aceastaj sej potj stabilij șij pierderilej datoratej accidentelorj pej întreagaj Ńară.j Astfel,j
pentruj anulj 2006,j laj unj PIBj =j 10000j USD/locuitorj șij unj numărj mediuj statisticj dej
0,3018j persoanej decedate/accident;j 0,9135j persoanej rănitej grav/accidentj șij 0,025j
persoanej rănitej ușor/accident,j rezultăj unj costj medi uj pentruj unj accidentj laj nivelulj
anuluij 2006:j Cj =j 129.000j dolari.j Legatj dej acestej calcule,j putemj p reciza,j cuj titluj

.
.
169.informativ,j căj înj FranŃa,j pierderilej materialej șij u manej rezultatej dinj accidentej înj anulj
1990j auj reprezentatj cca.j 1,4%j dinj produsulj naŃional j brut,j iarj înj anulj 1992j acestj
procentjs3ajridicatjlaj1,9%.jj
Dinj informaŃiilej desprej accidentelej descrisej maij su s,j diversej organizaŃii,j pestej totj înj
lume,j auj stabilitj unj programj dej cercetarej șij dezvol tarej înj scopulj dej aj reducej
consecinŃelejrănirilorjînjurmajcoliziunilorjautoveh iculj3jpieton.jContactelejlajcarejsejfacej
referirejsuntjimpactuljcapuluijcujcapota,jaripajșij acoperișul;jimpactuljtoraceluijcujparteaj
frontalăjajautovehiculului,jcapotajșijaripa;jșijimp actuljpicioruluijcujbarajdejprotecŃiejșij
parteajfrontalăjajautovehiculului.jStrategiajestejs imilarăjpentrujtoatejcelejtreijregiunij
alejcorpului.jPentrujînceputjestejconceputjunjexper imentjdejsimularejajimpactului,jfaptj
cej implicăj construireaj unuij dispozitivj dej testarej a j componentelorj șij dezvoltareaj sauj
confirmareaj criteriilorj asociatej vătămării.j Înj cont inuarej componentelej echipamentuluij
dej testarej suntj folositej laj evaluareaj șij identifica reaj configuraŃieij autovehicululuij carej
provoacăj vătămărilej celej maij ușoare.j Înj final,j dacăj suntj necesare,j suntj adusej
modificărij structuralej laj autovehiculej pentruj aj dem onstraj eficacitateaj acestoraj înj
diminuareajgravităŃiijleziunilor.j
7.3 Evaluarea leziunilor. Scara AIS – Abreviated Injury Scale
Scalaj dej evaluarej aj vătămărilorj (AIS)j estej unj siste mj dej evaluarej pentruj codificareaj
vătămărilorjsingularejșijreprezintăjfundamentuljpen trujmetodelejdejevaluarejajleziunilorj
multiplejsaujpentrujevaluareajefectelorjcumulativej ajmaijmultjdejojvătămare.jAcesteaj
includjMAIS3,jISS4jsijPODS5.j
Înjtimpjscalajajfostjrevizuităjsijactualizatăjvis3a 3visjdejgraduljdejsupravieŃuirejastfeljcăj
înjprezentjoferăjojmodalitatejprecisăjdejclasificar ejajseverităŃiijvătămărilor.jCajunjscurtj
istoricjaljevoluŃieijscaleijAISjputemjaminti,jînjor dinejcronologică:j
• 1976j–jclarificareajterminologieijvătămărilor;j
• 1980j–jrevizuireajsecŃiuniij“creierului”;j
• 1985j–jintroducereajvârsteij(<j15)jpentrujunelejdes crieri;j
• 1990j –j revizuirej sij extinderej majorăj pentruj corelar eaj cuj auditulj șij cercetareaj
medicală.jVersiuneajpoartăjnumelejAIS90;j

.
.
170.• 1998j–japarjurmătoarele:j
• adăugirijasuprajregulilorjdejcodificare;j
• clarificareajcodificărilorjprivindjvătămărilejlajni veluljepidermei;j
• includereaj gradaŃieij pentruj OISj (Organj Injuryj Scale j 3jScalaj dej evaluarej aj
vătămărilorjorganelorjinterne);j
• 2004j–jrevizuirejcujadăugareajcodificărilorjortoped ice.jVersiuneajpoartăjnumelej
AIS2004.j
Scarajestejclasificatăjastfelj:j
• OAISj(OveralljAISj–jScalajgeneralăjdejevaluarejajvăt ămărilor);j
• MAISj3jAISjmaxim;j
• TOAISj(TraumajOutcomejAIS);j
• EXAISj(ExtremitiesjAISj–jScalajdejevaluarejajvătămăr ilorjlajniveluljextremităŃilor:j
nas,jurechi,jfalange,j(meta)carpiene,j(meta)tarsien e);j
• SPAISj (Spinalj AISj –j Scaraj dej evaluarej aj vătămărilor j laj nivelulj coloaneij
vertebrale);j
• ABAISj(AbdominaljAISj–jScarajdejevaluarejajvătămărilo rjlajniveluljabdomenului);j
• SURAISj(SurfacejAISj–jScalajdejevaluarejajvătămărilo rjlajniveluljtegumentului:j
arsuri,jetc.).j
Evaluareajgeneralăjajvătămărilorjpentrujregiunilejc orpuluijestejrealizatăjconformjscaleij
AIS,jiarjniveluljdejvătămarejestejevaluatjdejlajvalo areaj1jlajvaloareaj6jdupajcorelaŃiaj
dinjTabelulj7.5.j
Vătămărilej cuj unj gradj AISj 3j suntj consideratej tolera bile,j darj dej laj nivelulj AISj 4j
standardelej dej securitatej încearcăj săj eliminej efect ele.j Nivelej alej scaleij AISj auj fostj
dezvoltatej pentruj fiecarej regiunej aj corpului.j Dupăj cumj sej poatej observaj înj tabel,j
severitateaj vătămărilorj creștej exponenŃialj odatăj cu j clasa.j Acestj lucruj devinej vizibilj
odatăjcujtrecereajdejlajAISj3jlajAISj4.j
j
j

.
.
171.Tabelulj7.5jScalajAISj
CoduljAISj Graduljdejvătămarej Șansajdejsupraviețuire j
1j Usoarej 100%j
2j Moderatej 99,6%j3j99,9%j
3j Serioase,jdarjfărăjpunereajviețiijînj
pericolj97,9%j3j99,2%j
4j Severe,jcujpunereajviețiijînjpericolj 89,4%j3j92,1 %j
5j Starejcritică.jSupraviețuirejnesigurăj 41,6%j3j46, 9%j
6j Gravitatejmaximăj 0%j
j
j
j
Figuraj731jDistribuŃiajseverităŃiijleziunilorj(a),j DistribuŃiajvătămărilorjpejregiunijalejcorpuluij(b) j
7.4 Studiul leziunilor la nivelul capului
ProtecŃiajcapuluijîmpotrivajloviturilorjprezintăjun jmarejinteres.jVătămărilejcreierului,jaj
cutieij cranienej șij alej Ńesuturilorj carej oj acoperăj p otj fij provocatej dej oj varietatej dej
mecanisme.jVătămărilejcuprindjsfâșieri,jabraziuni,j fracturijșijaltejformejdejdistrugerejaj
Ńesuturilor.jAcesteajsuntjaproapejîntotdeaunajcauza tejdejmișcărijexcesivejalejuneijpărŃij
ajcapuluijrelativjlajalta.jSfâșiereajscalpuluijeste jefectuljunorjacŃiunijmecanicejdejtăierej
carej separăj diferitej părŃij alăturatej alej acestuia.j Fracturaj craniuluij aparej atuncij cândj
structuraj osoasăj aj cutieij cranienej estej supusăj unor j eforturij dej încovoierej maij marij

.
.
172.decâtjpoatejsuportajfărăjsăjsejrupă.jContuziajcreie ruluijreprezintăjojzonăjdejcolectarejaj
sângeluijcauzatăjdejrupereajvaselorjsangvinejcarej a ujfostj solicitatej laj întinderej preaj
puternic.jj
Curbaj dej toleranțăj estej dificilj dej aplicatj laj impul surilej complexej acceleraŃie3timpj dinj
cauzaj nesiguranŃeij înj determinareaj acceleraieij șij t impuluij efective.j Pentruj aj depășij
aceastajproblema,jGaddjajstabilitjunjcriteriujpentr ujimpulsuljdeterminatjavindjcajscopj
stabilireajunuijindicejdejseveritatej(SI).j
j
∫=T
ndtaSI
0j j j j j j j j j j j (7.j5)j
j
unde:j
aj=jacceleraŃiajmăsuratăjînjg;j
nj=j2,5,jfactorjdejdeterminarejpentrujimpactjlajniv eluljcapului;j
Tj=jduratajimpulsjtj=jtimpjînjsecunde.j
Factoruljdejdeterminarejdej2,5jsejbazeazăjînjprimul jrândjpejaproximareajpanteijlinieij
dreptejajcurbeijdejtoleranŃăj trasatej pej hârtiej loga ritmicăjintrej2,5jșij 50j milisecunde.j
GaddjajpropusjojvaloarejajtoleranŃeijdej1000jcajpra gjaljcontuziilorjînjcazuljimpactuluij
frontal.j Aceastaj valoarej dej toleranŃăj aj fostj recuno scutăj înj primelej versiunij alej
regulamentelorj americanej FMVSSj 208.j S3aj specificatj totușij căj Indexulj dej Severitatej
urmajsăjfiejcalculatjfolosindjacceleraŃiajrezultant ăjmăsuratăjlajniveluljcapului,jînjlocjdej
acceleraŃiaj uniaxialăj măsuratăj pej zonaj occipitalăj a j capului,j înj direcŃiaj dej lovire,j așaj
cumjs3ajfolositjdejcătrejGadd.jPentrujloviturijdist ribuitejsaujnon3contactjlajcap,jGaddjaj
indicatj caj valoarej prag,j valoareaj 1500.j Estej intere santj faptulj caj primelej aplicaŃiij cuj
acestj coeficientj auj fostj realizatej înj domeniulj spor tiv,j prinj proiectareaj căștilorj dej
protecŃiejastfeljcajSIjlajcontactuljjucătorilorjsăjf iejmaijmicjdej1500.jj
Înj urmaj analizeij curbeij realizatăj laj Universitateaj Waynej șij aj indiceluij dej severitatej aj
apărutjunjnoujcriteriujdejevaluarejajvătămăriijcapu luijHICj(HeadjInjuryjCriterion):j
( )1 25 . 2
1 22
1)(1ttdttattHICt
t−⋅




−=∫jj j j j j j j (7.j6)j

.
.
173.unde:j
• t2j șij t 1j suntj valorilej finale,j respectivj iniŃialej alej inter valuluij dej timpj luatj înj
considerarejînjtimpuljimpactului,jdarjnujmaijmarejd ej36jms,jalesejastfeljîncâtjsăj
maximizezejvaloareajHIC;j
• a(t)jreprezintăjacceleraŃiajrezultantăjînjcentruljd ejmasăjaljcapului.j
Pentrujprotejareajîmpotrivajacestorjtipurijdejvătăm ărijsejpotjadoptajdiferitejmodurijdej
abordare.jDouăjdintrejacesteajsunt:jrealizareajcapi tonărilorjșijdistribuŃiajîncărcărilor.jUnj
impactj alj capuluij poatej cauzaj deformareaj craniuluij și,j chiarj dacăj nuj aparj fracturi,j
ŃesuturilejcreieruluijpotjfijvătămatejsubjinfluenŃa jdeformăriijacestuia.jChiarjdacăjcraniulj
nuj estej solicitatj laj încovoierej totj vorj apăreaj defo rmărij alej creierului.j Minimizareaj
acestorjdenaturărijestejobiectivuljprotecŃieijcapul ui.jÎnjurmajstudiiilorjdejcazjefectuatej
de3aj lungulj anilorj s3aj stabilitj oj corelaŃiej întrej v aloareaj HICj șij gravitateaj leziunilorj pej
scalajAIS.j
j
Figuraj732jCorelaŃiajHICj3jAISj
7.4.1 Cinematica și dinamica impactului
ÎnŃelegereaj cinematiciij interacŃiuniij autovehiculj 3 j pietonj estej importantăj cândj sej
examineazăjvătămărilejcapuluijdatorităjinfluenŃeijl orjînjgravitateajimpactului.jSimulărij
alejaccidentelorjpietonalejaujfostjefectuatejcujcad avre,jmanechinejantropometricejșijcuj
ajutoruljcalculatorului,jfiecarejdintrejacestejmeto dejavândjunjanumitjniveljdejsucces.j
Cadavrelejaujreprezentatjmajoritateajînlocuitorilor jpentrujstudiuljcinematiciijimpactuluij
dintrej autovehiculej șij pietoni.j Experimentej efectua tej cuj acesteaj aratăj căj mișcareaj
pietonuluijestejfoartej“fluidă”jcândjacestajestejlo vitjdejunjautovehicul,jacestajurmărindj

.
.
174.îndeaproapej conturulj părŃiij frontalej șij alj capotei. j Dezavantajelej cadavrelorj suntj
limitareaj“disponibilităŃii”jlorjșijrepetabilitatea ,jcuplatăjcujdificultateajinstrumentăriijșijaj
conduceriijprocedurilor.j
Anumitej experimentej cuj cadavrej suntj menŃionatej înj l iteraturaj dej specialitate.j
Cercetătoriijcomparăjrăspunsuljdinamicjaljexperimen telorjefectuatejcujcadavre,jcujcelj
obŃinutj înj experimentărilej cuj manechinej antropometr ice.j AlŃiij relateazăj desprej
numeroasej măsurărij alej acceleraŃieij segmentelorj dej corpj provenindj dej laj cadavrej șij
manechine.j
Manechinelej antropometricej auj fostj utilizatej șij ele j pentruj aj studiaj cinematicaj
pietonului.j Celej utilizatej suntj înj generalj versiuni j modificatej alej dispozitivelorj utilizatej
pentrujevaluareajsecurităŃiijocupanŃilorjunuijautov ehicul.jDurabilitateajșijdisponibilitateaj
manechinelorjpermitjtestejmultjmaijamplejdecâtjejpo sibiljsăjsejefectuezejcujcadavre.j
Totușij,jfilmelejdejmarejvitezăjalejimpacturilorjpi etonilor,jutilizândjmanechine,jaratăjcăj
părŃilejcorpuluijacestorajaparjcajfiindjpreajinflex ibilejpentrujajreproducejcujacurateŃej
fenomenuljcomplexjaljcoliziunii.jDupăjcontactuljini ŃialjcujbarajdejprotecŃiejajvehicululuij
carej lovește,j manechinulj tindej săj sej roteascăj înj ju rulj centruluij săuj dej greutatej șij
membrelej inferioarej ricoșeazăj dinj baraj dej protecŃie .j Deșij cinematicaj manechinuluij
diferăj substanŃialj faŃăj dej ceaj aj cadavrelor,j totuși j acestej experimentej auj fostj
încununatejdejsucces.j
Unj corpj vaj fij acceleratj atuncij cândj oj forŃăj Fj estej aplicatăj asupraj sa.j Înj timpulj
impactului,jacceleraŃiajaparejdatorităjforŃelorjgen eratejdejimpactuljcorpuluijcujdiferitej
părŃijalejautovehiculului.jDacăjcorpuljnujestejdefo rmabil,jrelaŃiajîntrejforŃăjșijacceleraŃiej
estejbinecunoscutajrelaŃie:j
amF⋅= j j j j j j j j j j j (7.j7)j
undej mjestejmasajcorpului.j
UnjcorpjrigidjvajcăpătajojacceleraŃiejunghiularăjda căjasuprajsajvajacŃionajunjmomentj
T.j Înj timpulj coliziunii,j acceleraŃiilej unghiularej apa rj datorităj generăriij unuij moment.j
Acestaj estej dej regulăj asociatj cuj impacturilej carej a uj componentej alej forŃelorj cej
genereazăjmișcărijdejrotaŃie.jRelaŃiajechivalentăjp entrujmișcareajdejrotaŃiejeste:j
α⋅=IT j j j j j j j j j j j (7.j8)j

.
.
175.undej Tjestejmomentuljaplicat,j IjmomentuljdejinerŃiejajcorpuluijiarj αjestejacceleraŃiaj
unghiulară.j
ÎnjtimpuljimpactuluijdatorităjforŃeijaplicate,j F,jacceleraŃiajcapuluijsejmodifică,jdecijșij
vitezajsajsejvajschimba.jCajurmarejeljvajposedajoja numităjenergiejlajunjmomentjdat.jj
TrebuiejreŃinutjcăjprocesuljdej transferjdejenergiej sejdesfășoarăjînjtimpjiarjcapuljnuj
estejunjcorpjrigid.j
Înj timpulj desfășurăriij procesuluij dej schimbj dej ener giej capulj sej poatej deformaj subj
acŃiuneajforŃeijaplicatejșijsuferăjvătămări.jDinjfi zicajelementarăjsejștiejcăjenergiajnuj
poatejfijdistrusă.jAstfeljcândjenergiajcineticăjaju nuijcorpjsejschimbă,jeajsejtransformăj
practicjînjaltăjformăjdejenergie.jEnergiajdejdeform arejestejceljmaijadeseajconsideratăj
ajfij“absorbită”.jPrincipiuljdejbazăjaljprotejăriij pietonuluijestejdejajreducejforŃelejcarej
potjvătăma,jprinjabsorbireajuneijpărŃijajenergieijc ineticejajacestuia.jAceastajsejpoatej
realizajprinjdeformareajsaujdistrugereajunorjanumit ejpărŃijalejautovehicululuijcujcarej
pietonuljintrăjînjcontact.j
Dacăjînjmișcareajsajcapuljloveștejunelejobiecte,jia rjacesteajabsorbjojpartejdinjenergiaj
cinetică,jforŃelejdejimpactjvorjfijmaijmici.jProble melejcarejsejpunjsunt:jcâtăjenergiej
poatejpreluajunjcorpjcarejsejdeformează,jșijcarejes tejforŃajnecesarăjpentrujajproducej
aceajdeformaŃie.j
OjrelaŃiejsimplificatăjajlegăturiijîntrejenergiajci neticăjajcorpuluijșijspaŃiuljnecesarjpentruj
absorbireajenergieijeste:j
22vmdF⋅=⋅ j j j j j j j j j j (7.j9)j
undej dj estej distanŃaj necesarăj pentruj oprireaj corpului,j Fj forŃaj mediej carej aparej înj
timpulj impactului,j vj estej vitezaj corpuluij înaintej dej impact.j Estej ușorj dej înŃelesj căj
pentrujprotejareajcapuluijtrebuiejsăjavemjvalorijcâ tjmaijmicijpentruj FjșijdeformaŃiijcâtj
maijmarijalejcomponentelorjautovehiculului.j
Înjfinal,jmodelejmatematicejpejcomputer,jbazatejpej dinamicajcorpurilorjrigide,jaujfostj
utilizatejpentrujsimulareajimpactuluijdintrejautove hiculejșijpietoni.jAstfel,janalizejcarej
aujutilizatjprogramejcomercialejprecumjșijmodelejsp ecificejsuntjîntâlnitejînjliteraturajdej
specialitate.jAlŃijcercetătorijaujexaminatjeficacit ateajunuijmodeljbidimensionaljcujgradej
dej complexitatej diferite.j Programej comercialej precu mj MADYMO,j PCj CRASH,j auj fostj

.
.
176.utilizatej pentruj aj creaj modelej bidimensionale,j alej pietonului,j carej auj două,j cincij șij
șaptejregiunijrigidejalejcorpului,jprecumjșijunjmod eljtridimensionaljaljcăruijcorpjestej
compusjdinjnouăsprezecejsegmente,jFiguraj733.jRezul tatelejtestelorjaujfostjcomparatej
cujcelejobŃinutejînjurmajexperimentăriijcujmanechin e.j
j
Figuraj733jModelejmatematicejpentrujsimulareajcorpu luijpietonuluij
Dinj nefericire,j majoritateaj modelelorj dej pietonj sej bazeazăj înj marej pej caracteristicilej
manechinelor,j șij caj urmarej rezultatelej simulărilorj suntj încăj limitatej caj acurateŃe.j Oj
excepŃiej estej întâlnităj înj lucrărilej luij Hoytj șij Ch u,j carej auj folositj oj versiunej
bidimensionalăjajluijMADYMOjpentrujajdezvoltajunjmo deljpentrujpietonjadultjcujnouăj
segmentej[55].j
7.4.2 Simularea impactului capului
Metodelej dej testarej pej componentej parj aj fij practicj celej maij bunej soluŃiij pentruj
evaluareaj potenŃialuluij dej vătămarej rezultatj înj tim pulj impactuluij dintrej oj partej aj
corpuluijșijsuprafaŃajautovehiculului.jTestelejreal istejpejcomponente,jsimulândjimpactulj
capuluijpietonuluijcujcapotajautovehiculului,jpotjf ijîmbunătăŃitejdacăjsejcunoaștejvitezaj
dejimpactjajcapuluijpietonului.jTraiectoriilejcapul uijșijvitezelejrezultatejlajimpactuljcuj
suprafaŃajautovehicululuijaujfostjdeterminatejînjst udiilejcinematiciijpietonului.jÎnjFiguraj
734jestejprezentatjunjexemplujdejtraiectorie,jajcap ului,jrealizatăjînjtestejefectuatejcuj
cadavre.jVitezajimpactuluijcapj–jcapotă,jraportatăj lajvitezajimpactuluijiniŃialjautovehiculj
–jpieton,jvariazăjîntrej0,7…0,9.jj
Interesantj estej faptulj căj vitezaj maximăj aj capuluij a j fost jînregistratăj înaintej dej
momentuljimpactuluijdintrejacestajșijcapotajautoveh iculului.jÎnjexperimentelejefectuatej

.
.
177.dejcercetătoriijEuropenijvitezajmediejdejimpactjajc apuluijvariazăjînjlimitelej1,0…1,37j
[55].j
j
SursajNahum,jA.M.,jMelvin,jJ.W.jAccidentaljInjuryj
Figuraj734jTraiectoriajcapuluijpietonuluijînjfuncŃi ejdejtimpjobŃinutăjînjurmajtestelorjcujcadavrej
Vitezaj maij mare,j înj studiilej europenilorj rezultăj pr obabilj datorităj unorj autovehiculej
utilizate,jmaijjmicijdecâtjcelejutilizatejdejcercet ătoriijamericani.jCajojconsecinŃă,jcapulj
cadavrelorj nuj aj izbitj capotaj autovehicululuij cij mai j degrabăj j parbrizul.j Laj testelej cuj
manechinejs3aujobŃinutjvitezejalejcapuluijsimilarej cejcelejmăsuratejlajcadavre.j
Modelelej pentruj calculator,j auj furnizatj valorij alej localizăriij punctuluij dej impact,j fărăj
variaŃiajobservatăjînjcazuljtestelorjcujmanechine.j Totuși,jvitezajdejimpactjajcapului,jlaj
modeluljbidimensional,jajfostjmaijmarejdecâtjceajob Ńinutăjînjexperimentelejefectuatej
cuj manechine.j Modelulj tridimensionalj aj furnizatj vit ezej alej capuluij maij apropiatej dej
realitate,jcarejaujsugeratjcăjrotaŃiajcorpuluijpiet onului,jinjjuruljuneijaxejimaginarejcej
trecejprinjcoloanajvertebralăjșijinteracŃiuneajbraŃ j3jcapotă,jajafectatjvitezajdejimpactjaj
capului.j Hoytj șij Chuj auj realizatj unj modelj formatj di nj optj segmentej alej corpului,j
reprezentândjunjcopil,jalejcăruijrezultatejsuntjfoa rtejrezonabilejșijînjgeneraljagreatejînj
descriereaj rapoartelorj accidentului.j Raportulj mediu j alj vitezeij dej impactj aj capuluij cuj
vitezajiniŃialăjdejimpactjajautovehiculului,jînjace stejreconstituirijajfostjdej0,9j[55].j
Unjcapjrigid,jcapabiljdejajproducejvitezajdejimpact jmăsuratăjlajpietonijajfostjdezvoltatj
dej Pritz,j dej Brooksj șij alŃii.j Elj conŃinej aparaturaj pentruj măsurareaj acceleraŃiei.j
Dispozitivelejdejtestarejaujfostjutilizatejlajrecon stituireajavariilorjvehiculului,jobservatej
înj timpulj desfășurăriij accidentelorj carej implicăj im pactulj capului,j pentruj aj confirmaj

.
.
178.fezabilitateajreproduceriijînjcondiŃiijdejlaborator .jUnjnumărjsemnificativjdejaccidentejînj
carej auj fostj implicaŃij pietonij adulŃij auj fostj recon stituitej pentruj aflareaj legăturiij întrej
criteriilejdejvătămarejmăsuratejșijgravitateajreală j ajvătămării.jExistăjojlegăturăj întrej
severitateaj vătămării,j exprimatăj caj AIS3ulj maxim,j p robabilitateaj dej decesj (POD)j șij
criteriuljdejvătămarejajcapuluij(HIC).jAceastajverif icăjfaptuljcăjojvaloarejajHICjdej1000j
estejunjindicatorjexactjaljpraguluijdejvătămarejser ioasăj(AISj=j3jșijPODj=j7%),jșijHICj
dej1500jparejajfijunjpragjdejvătămarejseverăj(AISj= j4…5,jPODj=j26%).j
7.4.3 Evaluarea potenŃialului de vătămare a capului
Metodajdejtestarejajcomponentelorjlajimpactjajfostj folosităjlajevaluareajpotenŃialuluij
dej vătămarej rezultatj dinj impactulj cuj autovehiculej c uj diversej caracteristici.j Deoarecej
vitezajdejimpactjpentrujmaijmultjdej90%jdinjacciden telejpietonalejestejsubj48jkm/h,jșij
deoarecej raportulj dintrej vitezaj dej impactj aj capului j șij vitezaj dej impactj autovehiculj 3j
pietonjestejaproximativj0,9jînjSUA,jmajoritateajcom ponentelorjtestatejaujfostjîncercatej
laj vitezej dej impactj maij micij dej 40j km/h.j PotenŃialu lj severităŃiij vătămăriij laj impactulj
experimentalj aj fostj evaluatj înj principalj cuj HIC.j Per formanŃej bunej suntj indicatej laj
simulărijdejcoliziunijcujpietonijcarejdaujvalorijal ejluijHICjmaijmicijdecâtj1000.j
j
Figuraj735jÎmpărŃireajcapoteijînjzonejcujpotenŃialj dejvătămarejdiferitj
j
RezultatelejobŃinutejînjurmajtestăriijlajimpactjajc omponentelorjsugereazăjcăjsuprafaŃaj
frontalăj aj autovehicululuij poatej fij caracterizatăj d ej treij zonej cuj potenŃialj diferitj dej
vătămare.jCentruljcapoteijestejdefinităjcajsuprafaŃ ajîncadratăjlajmaijmultjdej150jmmj

.
.
179.dejoricejmuchiejajcapotei.jAriajcapotăj3jaripăjincl udejsuprafaŃajcapoteijlimitatăjlaj150j
mmjdejmuchiijprecumjșijparteajdejsusjajcadruluijari pii.jSuprafaŃajdinjspatejajcapoteij
estej cuprinsăj întrej bazaj marej aj parbrizuluij șij oj li niej imaginarăj laj 150j mmj înainteaj
muchieijdinjspatejajcapotei.jDatelejaccidentelorjar atăjcăjpunctuljdejimpactjaljcapuluij
pietonuluijestejdistribuitjjcompletjuniformjînjlimi telejacestorjregiuni.j
Impacturilejcujparteajcentralăjajcapoteijproducjojl argăjvariaŃiejajHICj3juluijșijrezultăj
valorijalejPODj–juluijcajînjcelelaltejdouăjzone.jUn elejcapotejparjajoferijojbunăjprotecŃiej
ajcapului.jCajojconsecinŃă,jaujfostjdezvoltatejtest ejdetaliatejpentrujsuprafaŃajcentralăjaj
capotei.j Capotelej câtorvaj autoturisme,j autocamioane j ușoarej șij autoutilitarej auj fostj
analizatej înj amănunŃime.j Reducerij considerabilej ale j graduluij dej vătămarej potj fij
realizatejdacăjsuprafeŃelejcentralejalejcapotelorja utovehiculelorjsuntjsimilarejcujacelej
carej producj valorij redusej alej HICj –j ului.j Ariaj dinj s patej aj capoteij genereazăj totușij
impacturijmaijseverejdecâtjcelejprodusejînjzonajcen tralăjajacesteia.jj
Efectulmpunctuluimdemimpactmasupram
vătămării,mînmfuncŃiemdemviteză
0200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
0 100 200 300 400 500
DistanŃamfaŃămdemmuchiamdinmspatemam
capoteiHIC Vit_1
Vit_2
j
Figuraj736jEfectuljpunctuluijdejimpactjasuprajsever ităŃiijvătămării,jmăsuratăjînjHICj
j
Figuraj736jilustreazăjfaptuljcăj impactuljînj interio ruljarieijdinj spatej aj capoteijproducej
valorijmaijmarijalejHICj–juluijdecâtjînjariajcentra lă.jImpacturilejprodusejînjinteriorulj
arieijcapotăj3jaripăjproducjvalorijmaijmarijalejHIC j–juluijdecâtjtoatejcelejprodusejînj
celelaltejzonejalejcapoteijdefinitejmaijsus.jj

.
.
180.Zonelej caracteristicej autovehicululuij carej afecteaz ăj severitateaj impactuluij cuprindj
spaŃiulj întrej suprafaŃaj capoteij șij componentelej din j compartimentulj motor,j materialulj
dinjcarejestejfabricatăjcapotajșijstructurajdejranf orsarejajcapotei.j
Rezultatelejexperimentalejsugereazăjcăjpentrujvitez ejdejimpactjcuprinsejîntrej30jșij45j
km/h,jcapuljtrebuiejsăjdeterminejdeplasărijdinamice jîntrej58jșij76jmmjalejsuprafeŃeij
capotei,j pentruj aj menŃinej valorij alej HICj –j uluij mai j micij decâtj 1000.j Deplasărilej
dinamicej potj depășij spaŃiilej disponibilej dej subj cap otăj dacăj componentelej
compartimentuluij motorj nuj suntj montatej rigid.j Înj ma joritateaj cazurilor,j acestej
componentej suntj rigidej șij masivej înj comparaŃiej cuj c apulj pietonuluij șij materialulj dinj
carej estejfabricatăjcapota.jAcestejobservaŃiijsuger eazăj căjimpactuljcapuluij pietonuluij
cujcadruljexterior,jcarejasigurăjunjspaŃiujmaijmare jdej58jmmjfaŃăjdejceajmaijapropiatăj
componentăjdinjcompartimentuljmotor,jpoatejproducej doarjpotenŃialejvătămărijminore.j
Materialelejpotjfijclasificatejînjdouăjmarijcategor ii:jplasticejșijelastice.jDacăjmaterialulj
estejplastic,jeljnu3șijrecapătăjformajînjurmajdefor maŃiilorjcarejaparjînjtimpuljcoliziunii.j
Lajojcomprimarejtotalăjajmaterialuluijvitezajdejdef ormarejestejzero.jSejpoatejspunejcăj
întreagajenergiejcineticăjajfostjdisipatăj(absorbit ă).jMaterialuljestejelasticjdacăjînjurmaj
impactuluij elj îșij vaj recăpătaj formaj iniŃială.j Înj ace stj cazj nuj maij poatej fij vorbaj dej oj
energiejabsorbită,jiarjcapuljîșijvajrecăpătajviteza jiniŃialăjînjdirecŃiejopusă.jForŃajmaximăj
dezvoltatăjnujsejmodifică,jdublându3sejînsăjtimpulj câtjaceastajacŃionează.j
Majoritateaj materialelorj existentej nuj suntj nicij per fectj elastice,j nicij perfectj plasticej cij
undevajînjacestjinterval.jDacăjduratajdejaplicareja jforŃeijestejobiectivuljurmărit,jvorjfij
utilizatejcujprecăderejmaterialejplastice.jDacăjmat erialuljsupusjacŃiuniijforŃelorjtrebuiej
săjpoatăjfijfolositjînjrepetatejrândurijsejvorjfolo sijmaterialejcare3șijrecapătăjformajînj
urmajîncărcărilor.jCeljmaijbunjmaterialjarjfijunulj carejsejdeformeazăjplastic,japoijîșij
recupereazăjîncetjformajșijtăriajșijestejcapabiljsă jrezistejunorjîncărcărijulterioare.j
ForŃajcarejaparejlajlovireajunuijmaterialjdepindejn ujnumaijdejdeformaŃiajmaterialuluij
subjacŃiuneajforŃeijcijșijdejmărimeajsuprafeŃeijpej carejacŃioneazăjaceastajșijdejtăriaj
intrinsecăjajacestuia.j
MaterialuljcapoteijinfluenŃeazăjdejasemeneajseverit ateajvătămării.jRezultatelejtestelorj
demonstreazăj căj foaiaj convenŃionalăj dinj tablăj dej oŃ elj aj capoteij șij aripiij absoarbej
energiajdejimpactjajcapului,jproducândjforŃejmicijș ijcajatarejvalorijscăzutejalejHICj–j

.
.
181.ului.jAjfostjtestatăjojcapotăjdejaluminiu,jaceastaj prezentândjcaracteristicijașteptatejdej
absorbŃiej aj energiei.j Deplasărilej dinamicej marij obs ervatej înj acestj testj auj sugeratj
nevoiaj dej maij multj spaŃiuj subj capotă.j Lovireaj câtor vaj capotej fabricatej dinj fibrej
compozitej indicăj faptulj căj unelej capotej prezintăj ca racteristicij slabej dej absorbŃiej aj
energieij șij suntj consideratej maij rigidej decâtj major itateaj capotelorj dinj oŃel.j Înj
consecinŃă,jameninŃareajunorjvătămărijseverejalejca puluijestejmaijmarejlajimpactuljcuj
capotelej fabricatej dinj materialej plasticej compozite ,j decâtj înj cazulj uneij capotej
convenŃionalej dinj oŃel.j Structuraj dej ranforsarej aj c apoteij afectează,j laj rândulj ei,j
severitateajvătămăriijcapuluijlajimpactuljcujcapota .jTestelejefectuatejcujdouăjvehiculej
cuj aspectj exteriorj aproapej identicj dinj punctj dej ved erej geometricj șij cuj structurij dej
ranforsarejdiferitejaujarătatjcăjvehicululjcujstruc turajdejranforsarejmaij“solidă”,jFiguraj
738,j aj produsj vătămărij maij gravej decâtj celj cuj struc turaj dej ranforsarej maij ușoară,j
Figuraj 737.j Deșij spaŃiulj dej subj capotăj diferăj laj ce lej douăj autovehicule,j diferenŃaj dej
performanŃăjajfostjatribuităjînjprimuljrândjstructu riijdiferitejdejranforsarejajcapotei.j
Dinj experienŃelej întreprinsej dej diferiŃij cercetător ij aj reieșitj căj materialelej metalicej
supusej uneij sarcinij exterioarej îșij potj schimbaj form aj șij dimensiunile,j respectivj sej potj
deforma.j Pânăj laj oj anumităj valoarej aj sarcinii,j corp ulj metalicj îșij recapătăj formaj șij
dimensiunilejiniŃiale,jdupăjîndepărtareajforŃeijcej ajprodusjdeformarea.jÎnjacestjcazjsej
considerăj căj materialulj metalicj aj fostj supusj deform ăriij elastice,j respectivj corpulj sej
comportăjelasticjînjtimpuljdeformării.jEfortuljunit arjcorespunzătorjvaloriijminimejdejlaj
carejcorpuljmetalicjnujsejmaijcomportăjelasticjsejn umeștejlimităjdejelasticitate.j
j
Figuraj737jCapotăjcujstructurăjdejranforsarejmaijpu Ńinjrigidăj

.
.
182.
j
Figuraj738jCapotăjcujstructurăjdejranforsarejrigidă j
Dacăjprinjmărireajvaloriijsarciniijdejdeformarejsej depășeștejlimitajdejelasticitatejaj
materialuluij metalicj dinj carej estej constituitj corpu lj supusj deformării,j acestaj vaj
prezentaj dupăj îndepărtareaj sarciniij oj deformarej per manentăj numităj deformarej
plastică.jAcestjfenomenjsejpoatejobservajpejdiagram ajtensiune3deformarejplasticăj
datăjdejHookejînjcarejsejdistingjtreijzone:j
Ij3jdomeniuljdeformaŃiilorjelastice;j
IIj3jdomeniuljdeformaŃiilorjplastice;j
IIIj3jdomeniuljdeformaŃieijdejrupere.j
Plasticitateajmaterialelorjmetalicejreprezintăjcapa citateajacestorajdejajsejdeformaj
plastic,j respectivj dej a3șij schimbaj permanentj formaj șij dimensiunilej iniŃialej subj
acŃiuneaj unorj forŃej exterioarej fărăj a3șij distrugej i ntegritateaj structurală.j Eaj estej
influenŃatăjdejurmătoriijfactori:j
3jfactorijcaracteristicijmaterialuluijcorpuluijsupu sjdeformării:j
•jcompoziŃiajchimică;j
•jstructura;j
3jfactorijcaracteristicijcondiŃiilorjdejdeformare:j
•jtemperaturajdejdeformare;j
•jvitezajdejdeformare;jj
•jgraduljdejdeformare;j
•jstareajdejtensiunejaplicată;j
•jstareajdejdeformarejrezultată.j

.
.
183.j
Dinj cercetărilej întreprinsej s3aj constatatj căj metale lej purej suntj maij plasticej decâtj
aliajelej lor,j deoarecej prezenŃaj unorj atomij străinij înj reŃeauaj dej bazăj producej
distorsionareaj acesteiaj îngreunândj astfelj procesulj dej alunecarej pej planelej dej
densitatej atomicăjmaximăjșijcaj atarejcorpuljmetalic j sejvaj deformaj maijgreu.jDej
asemeneajaliajelejmonofazicejsuntjmaijplasticejdecâ tjcelejpolifazice.j
DecijcompoziŃiajchimicăjajaliajelorjinfluenŃezăjpla sticitateajacestorajatâtjprinjnaturaj
șij repartiŃiaj elementelorj dej alierej înj masaj metalul uij dej bază,j câtj șij prinj
transformărilejdejfazăjpejcarejlejproduce.j
Astfel,jînjcazuljoŃelurilor,jprinjcreștereajconŃinu tuluijdejcarbonjînjmasajdejbazăjaj
fieruluij(caracterizatjprintr3ojplasticitatejridcat ă),jplasticitateajlajdeformareajlajrecej
scadejcontinuu.jPlasticitateajoŃeluluijcujunjconŃin utjdejcarbonjdejpânăjlaj1,2j–j1,4j
%jînjintervaluljdejtemperaturăjcorespunzătorjdomeni uluijausteniticjestejsuficientjdej
ridicată,j apropiindu3sej dej plasticitateaj fierului.j Mărindu3sej conŃinutulj dej carbonj
pestej 1,4j %,j plasticitateaj oŃelurilorj carbonj scadej simŃitorj atâtj datorităj creșteriij
număruluij dej atomij străinij înj reŃeauaj dej bază,j câtj șij micșorăriij intervaluluij dej
temperaturăj înj carej oŃelulj sej găseștej înj starej aust enitică.j Înj acestj caz,j laj
temperaturijînalte,jplasticitateajscadejdinjcauzajs upraîncălziriij(oŃeluljîncepejsăjsej
topească),j iarj laj temperaturij maij joasej plasticitat eaj scadej dinj cauzaj treceriij dinj
structurajmonofazicăjînjstructurajbifazică.j
Dintrej elementelej chimicej carej influenŃeazăj plastic itateaj materialelorj metalicej sej
potjaminti:j
•j manganulj –j influenŃeazăj înj modj favorabilj plastici tateaj oŃelurilorj nealiate,j caj
urmarejajformăriijîmpreunăjcujsulfuljdinjoŃeljajsul furiijdejmangan,jevitândjastfelj
formareajsulfuriijdejfierjcarejtopindu3sejlajtemper aturăjmaijjoasăjșijfiindjdispusăjlaj
margineajgrăunŃilor,jproducejfragilitateajlajcaldja joŃelurilor.jÎnjcazuljcândjmanganulj
constituiejunjelementjdejaliere,jprezenŃajluijprodu cejmicșorareajplasticităŃiijoŃelului,j
înj specialj caj urmarej aj faptuluij căj oŃelurilej mangan oasej suntj foartej sensibilej laj
încălzire;j
•j siliciulj –j înj cantitatej dej pânăj laj 0,3j %j înj compo ziŃiaj oŃelurilorj carbonj nuj
influenŃeazăjpracticjplasticitateajacestorajlajdefo rmareajlajcald,jgăsindu3sejînjoŃelj

.
.
184.dizolvatjînjsoluŃiajdejferită.jÎnjcazuljoŃelurilorj aliatejlajcarejsiliciuljsejgăseștejînjoŃelj
șijsubjformăjdejSiO,jplasticitateajlajcaldjscadejsi mŃitor;j
•j fosforulj –j înj oŃelurij influenŃeazăj plasticitateaj acestoraj laj temperaturij înaltej înj
măsurăjfoartejmică,jînjtimpjcejlajtemperaturijjoase jreducejplasticitateajfoartejmultj
producândjfenomenuljdejjfragilitatejlajrece;j
•joxigenulj–jînjoŃelurijcajșijsulfuljprovoacăjfragi litatejlajcald,jdreptjcarejconŃinutulj
săujînjoŃelurijtrebuiejsăjfiejcâtjmaijmic;j
•jhidrogenulj–jînjoŃelurijreducejplasticitateajcuja tâtjmaijmultjcujcâtjconŃinutuljsăuj
estej maij mare.j Dej asemenea,j hidrogenulj estej element ulj carej provoacăj apariŃieaj
fulgilorjînjoŃelurijintensificândjșijsegregareajcar bonuluijșijajaltorjelementejînjtimpulj
splidificăriijlingourilor.jDinjacestejmotivejsejrec omandăjcajconŃinutuljdejhidrogenjsăj
fiejminim;j
•jazotulj–jînjoŃelurijsejgăseștejsubjformăjdejnitru ri,jcarejdacăjnujdepășeștej0,015j
%jplasticitateajoŃeluluij nujestej influenŃată.j Înjcaz ulj înjcarejconcentraŃiajnitrurilorj
depășeștej 0,03j %j plasticitateaj laj caldj aj j oŃelurilo rj scadej foartej mult,j devenindj
fragile;j
•jnichelulj–jmăreștejplasticitateajoŃelurilorjsimul tanjînsăjșijcujcreștereajrezistenŃeij
lorjlajdeformare;j
•jcromulj–jînjoŃelurijmicșoreazăjplasticitatea,jdar jmăreștejrezistenŃajlajdeformarejaj
acestora;j
•j molibdenulj –j măreștej atâtj rezistenŃa,j câtj șij plas ticitatea,j însăj micșorându3sej
conductibilitateajtermicăjfacejcajoŃelurilejsăjfiej sensibilejlajsupraîncălzire;j
•j vanadiulj –j înj oŃelurij nuj influenŃeazăj practicj pla sticitateaj acestora,j însăj arej
avantajuljcăjlejmicșoreazăjsensibilitateajlajsupraî ncălzire;jj
•jwolframulj–jreducejatâtjplasticitateajoŃelurilor, jcâtjșijconductibilitateajlorjtermică,j
făcându3lejsensibilejlajsupraîncălzire.j
OŃelurilejpentrujdeformareajplasticăjlajrecejsuntjo ŃelurijmoijcujpuŃinjcarbonj(subj
0,1j %j ),j cuj plasticitatej marej ( ≤2 , 0pRj 220j N/mm2,j ≥5Aj 30j %,j indicej Erichsenj
=. E . I8…9,5jmmjlajgrosimijdej0,5jmmjșijdej11,5…12,5jmmjla jgrosimijdej2jmm.jSej
livreazăjsubjformăjdejtablejșijbenzijcujgrosimijcup rinsejîntrej0,3jșij4jmm,jdestinatej
ambutisăriij obișnuite,j adâncij șij foartej adâncij înj i ndustriaj dej autovehicule,j mașinij
agricole,j etc.j (oŃelurij mărcilej A1,j A2,j A3,j 3j STASj 9485j 80),j pentruj ambutisarej

.
.
185.adâncăjșijfoartejadâncăjajcaroserilorjautoj(oŃeluri lejmărcilejA4jșijA5j3jSTASj113183
80)jșijpentrujjenŃijautoj(oŃeljmarcajAj3jCKj3jSTASj 11509380).jImportanŃajdeosebităj
pentrujcomportareajlajdeformareajplasticăjlajrecejo jreprezintăjcalitateajsuprafeŃeij
tablelor.j
Dinj aceeașij categoriej maij facj parte:j oŃelulj pentruj îndoirej laj rece,j Lj 410j 3j STASj
11505389,j destinatj fabricăriij longeroanelorj pentruj autovehiculej grelej sauj
elementelorjpentrujstructurijportantejalejmașinilor jșijutilajelor,jșijoŃelurilejcujlimităj
dejcurgerejmarejfolositejînjstarejîmbunătăŃităj(oŃe lurijmărcilejCj420,jCj440,jCj500,j
Cj 620,j șij Cj 690j Aj 3j STASj Rj 532385),j pentruj structur ij portantej alej mașinilorj dej
ridicatj șij transportat,j șasiurij pentruj mijloacej dej transport,j stâlpij dej fermej șij halej
industriale,jrecipientejcujpereŃijgroși,jpicioarejp entrujplatformejdejforajjmarin,jetc.j
AcestejoŃelurijsejlivreazăjsubjformăjdejtablejșijbe nzijcujgrosimijdejsubj14jmm,jaujoj
granulaŃiej finăj șij unj raportj micj întrej limitaj dej cu rgerej șij rezistenŃaj laj ruperej
(Rp0,2/Rmj=j400/530)jasiguratjdejunjconŃinutjmicjde jcarbonjsubj0,2j%jșijadaosurij
dejnichel,jaluminiu,jtitan,jvanadiujșijniobiu.j
j
7.4.4 Măsuri în vederea reducerii vătămării capului pieto nului
Modificareaj părŃiij frontalej aj autovehiculului,j pent ruj aj reducej severitateaj vătămăriij
pietonilorj nuj aj fostj consideratăj practicăj dej mulŃi. j ObservaŃiilej asupraj componentelorj
testatej laj impactj auj sugeratj căj potj fij făcutej unele j modificărij constructivej cuj efectj
semnificativjînjreducereajvătămărilorjcapului.j
Ariajcapotăj3jaripăjproducejmajoritateajvătămărilor jgrave,jdintrejtoatejcomponentelej
testate.jDemonstraŃiijrecentejaujarătatjcăjaceastăj regiunejpoatejfij“înmuiată”jșijfăcutăj
săjabsoarbăjmaijmultăjenergiejprinjreducereajrigidi tăŃiijlocalejajaripiijșijprevăzândjunj
spaŃiujîntrejsuprafaŃajaripiijșijstructurajtablieru lui. Unelejmodificărijlajstructurajaripiijauj
redusj forŃaj maximăj dej impactj cuj 30%j subj valoareaj mă suratăj laj vehicululj similarj
nemodificat.jÎnjparteajdinjspatejajcapotei,js3ajred usjvaloareajforŃeijdejimpactjcuj20%j
prinj concepereaj uneij capotej cej oferăj unj spaŃiuj supl imentarj dej 10j mmj întrej butuculj
ștergătoarelorjdejparbrizjșijranforsareajtraverseij dejlajbazajparbrizului.jÎnjultimiijanijaj
apărutjunjnoujconceptjprinjcarejsejurmăreștejreduce reajvătămărilorjsuferitejdejpieton,j
înj specialj prinj micșorareaj niveluluij HIC.j Automobile lej actualej auj oj gruparej densăj aj

.
.
186.componentelorj dej subj capotă.j Anumitej părŃij rigidej c umj arj fij punctelej superioarej dej
prinderejalejsuspensieijsijchiulasajsuntjfoartejapr oapejdejcapotă.jDejmultejorijaceastaj
nujarejlocjsăjsejdeformezejlajimpactuljcujcapul.jCo nsecinŃelejsuntjdejmultejorijgrave,j
chiarjfatale.j
-300 -250 -200 -150 -100 -50 050
0 4 8 12 16 20 24 28 32
Timpul.[msec] AcceleraŃia.[g]
Nemodificat
Modificat
j
Figuraj739jEfectuljmodificăriijregiuniijcapotăj–jar ipăjasuprajvaloriijacceleraŃieijlajimpactj
-200 -150 -100 -50 050
0 4 8 12 16 20 24 28 32
Timpul.[msec] AcceleraŃia.[g] Nemodificat
Modificat
j
Figuraj7310jEfectuljmodificăriijcapoteijasuprajacce leraŃieijînjmomentuljimpactuluij
Pornindj dej laj acestej aspectej s3aj dezvoltatj unj siste mj dej protecŃiej pentruj aj reducej
gravitateajimpacturilorjcap3capotă.jSistemuljejacti vat,jÎnjmomentuljimpactului,jdejcătrej
unjsenzorjplasatjînjbarajdejprotecŃiejlajvitezejdej pestej20jkm/h.jSenzoruljejcapabiljsăj
facăj distincŃiej întrej obiectej cuj geometriij diferite j (ex.j unj altj autovehiculj șij piciorulj
pietonului),jprecumjșijîntrejobiectejcujrigidităŃij diferitej(ex.junjstâlpjșijunjpicior).jDoij
senzorijcomandăjridicareajpărŃiijdinjspatejajcapote ijcujaproximativj100jmm.jTraductoriij
auj fostj reglaŃij pentruj aj ridicaj capotaj laj 60…70j m ilisecundej dupăj coliziuneaj picior3

.
.
187.capotă,jdarjînaintejdejproducereajimpactuluijcujcap uljpietonului.jElementelejdejridicarej
auj fostj concepute,j dej asemenea,j pentruj aj sej menŃine j înj poziŃiaj ridicat,j înj timpulj
coliziuniijcujtrunchiuljsuperiorjși,jînjacelașijtim p,jajabsorbijenergiajpentrujajdescărcaj
capuljdejsarcinăjdacajimpactuljsejproducejînjdreptu ljelementelorjdejjridicare.j
Sistemuljajfostjtestatjcujajutoruljunuijcap3manechi njlovindjcapotajînjdiferitejpoziŃiijlaj
vitezej dej pânăj laj 50j km/h,j darj șij prinj intermediulj uneij părŃij frontalej completej aj
autovehiculului,jmontatăjpejojsanie,jlovindjunjmane chin3pieton,jFiguraj7311.jj
Testelejaujfostjefectuatejpentrujajtestajtimpuljdej răspunsjaljsistemului,jdarjșijpentrujaj
verificajdacăjelementelejdejridicarejsuntjsuficient jdejsolidejpentrujajŃinejcapotajridicatăj
înj timpulj ciocniriij cuj trunchiulj superior,j pânăj cân dj capulj loveștej capota.j Sistemulj dej
protecŃie,j j capotaj activă,j includej douăj elementej de j ridicare,j carej saltăj colŃurilej dinj
spatej alej capotei.j Elementelej dej ridicarej constauj d inj burdufurij dej metalj carej suntj
umplutejcujgazjdejcătrejniștejmicro3generatoare,jîn jcazuljunuijimpact.jj
j
SursajAutolivj
Figuraj7311jTestuljEuroNCAPjcujsistemuljcapotăjacti văj
j
Avantajelejsuntjmultiple:j
• ConstrucŃiaj nuj necesităj etanșărij carej săj previnăj sc ăpărilej dej gaz.j Singuraj
deschiderejdinjburdufjestejceajlajcarejsejcupleazăj generatoruljdejgaz.jAșadar,jej
ușorjsăjsejmenŃinăjpresiuneajînjburdufjpejojperioad ăjlungăjdejtimp.jAcestjlucruj
ejfoartejimportantjîntru3câtjsejpotjînregistrajvari aŃiijlargijaljtimpuluijdejimpactjcuj
capul,jacestajdepinzândjdejtaliajpersoaneijșijdejvi tezajdejimpact;j

.
.
188.• Burdufulj ej insensibilj laj unghiulj dej ciocnirej (unele j dispozitivej dej ridicarej potj
absorbij energiej numaij dacăj impactulj sej producej subj unj unghij perfectj
determinat);j
• Dimensiunilejtraductoruluijpotjfijfoartejmici.jÎnălŃ imeajdispozitivuluijpoatejfijmaij
micăjdecâtjînălŃimeajdejridicare,jlucrujimposibilji njcazuljunuijdispozitivjcujpiston.j
Testelejefectuatejînjcincijpunctejalejcapoteijaujpu sjînjevidenŃăjvalorijmaijmicijalejHICj
pentrujcapotajactivă,jcomparatejcujcapotajstandard, jTabelulj7.5jșijFiguraj7312.j
j
Tabelulj 7.5.j Testej cuj capulj manechinului;j comparaŃi ej întrej capotaj activă,j șij capotaj
standardj(40jkm/h).j
Punct jHIC
Standard
Activă Reducerea
1j 3257j 648j 380j%j
2j 7056j 735j 390j%j
3j 1486j 525j 365j%j
4j 1438j 753j 348j%j
5j 953j 778j 318j%j
Înjtoatejtestelejefectuatejcujcapotajactivă,jvalori lejcoeficientuluijHICjs3aujîncadratjsubj
valoareajdejpragjdej1000.jCeajmaijmarejvaloarejajHIC jpentrujcapotajactivăjajfostjdej
778,jînjcomparaŃiejcujcapotajstandard,jundejvaloril ejHICjaujfostjcuprinsejînjintervalulj
(953,j7056).jReducereajvalorilorjHICjajoscilatjdejla j18j%jlaj90j%,jundejvalorilejcelej
maij marij pentruj capotaj standardj auj fostj redusej celj maij mult.j Dej asemeneaj testulj
efectuatjînjpunctuljdejridicarejajobŃinutjvalorijal ejHICjsubjpraguljdej1000,jșijanumej
774.j
Tabelulj7.6jRezultatelejtestuluijcu,jcapuljmanechin ului,jlajvitezajdejimpactjdej50jkm/h,j
comparândjcapotajactivăjcu,jcapotajstandard.j
HIC Punct Standard Activă Reducere
j
Deasupra
suspensiei 16497j 1213j 3920j%j
j

.
.
189.
j
Figuraj7312jTestuljEuroNCAPjpentrujtestareajcapotei jactivejlajimpactuljcujcapuljpietonuluij
(SursajAutoliv)j

Testulj dej referinŃăj cuj capulj manechinului,j efectuat j laj 50j km/h,j aj scosj înj evidenŃăj oj
valoarej extremj dej marej aj HICj pentruj capotaj standard, j șij anumej aproapej 16500.j
Aceastăjvaloarejarjfijtrebuitjsăjfiejcevajmaijmare, jdeoarecejacceleraŃiajîntr3ojdirecŃiejaj
depășitjindicaŃiajmaximăjajaccelerometruluijdejbord .jÎnjschimb,jpentrujcapotajactivăjs3
aj obŃinutj oj valoarej aj HICj dej 1200,j ceeaj cej reprezint ăj maij puŃinj dej oj zecimej dinj
valoareajobŃinutăjcujcapotajstandard.j
7.4.5 Concluzii
SistemuljdejprotecŃiejpentrujpietonijs3ajdoveditjef icientjpentrujunjadult.jCapotajactivăj
ajfostjcapabilăjsăjsejactivezejrepedejșijsăjmenŃină jHIC3uljlajvalorijsubj1000jînjtoatej
punctelej dej testj laj oj vitezăj dej 40j km/h.j Dej asemene a,j șij laj 50j km/h,j oj reducerej
importantăjajHICjajfostjobŃinută.j
Înjtestelejcujmanechinejsistemulj activj ajevoluatjbi nejînj diversejcondiŃiijapropiatejdej
viaŃajrealăjj(umăruljarejtimpuljdejimpactjmaijmicjd ecâtjaljcapului).j
Studiulj trebuiej continuatj cuj craniuj șij piciorj dej ma nechin3copil.j Dej asemeneaj trebuiej
introdusejdiferenŃejalejtemperaturiijdejtestare.j
Capuljpoatejfijprotejatjdacăjsejrespectăjdouăjcondi Ńiijgenerale:j

.
.
190.• Săjsejreducăjenergiajcineticăjajcapuluijînjtimpulji mpactului;j
• ForŃajdezvoltatăjsăjfiejmaijmicăjdecâtjceajnecesară jproducerijmișcărilorjrelativej
întrejpărŃilejcomponentejalejcapului.j
AcestejcondiŃiijsejpotjrealizajpracticjprin:j
• MărireajsuprafeŃeijdejcontactjdintrejcapuljpietonul uijșijpărŃilejautovehicululuijcuj
carejvinejînjcontact;j
• UniformizareajforŃeijdejcontact;j
• MicșorareajforŃeijdejlovirejajcapuluijcujautovehicu lul.j
7.5 Aspecte privind leziunile la nivelul toracelui
Testareajpejcomponentejreprezintăjojmodalitatejefec tivăjdejajsimulajimpactuljtoraceluij
cujsuprafaŃajautovehiculului.jStabilireajjtehnologi eijdejtestarejestejmaijdificilăjdecâtjînj
cazuljcapului.jComponentelejtoracicejpotrivitejpent rujevaluareajvătămărilorjtrebuiejsăj
aibăjrăspunsuljlajforŃajdejdeflecŃiejcajsijcorpulju man,jpejcândjcapuljpoatejfijtratatjcaj
fiindj rigid.j Astfel,j răspunsulj toraceluij șij criteri ilej dej vătămarej nuj suntj foartej binej
definitejpentrujcopii,jînjciudajfrecvenŃeijridicate jcujcarejsuntjimplicaŃijînjevenimentelej
rutiere.j
7.5.1 Testări de impact cu pendulul
Testej maij amplej auj fostj publicatej încăj dinj 1970.j Ac esteaj aveauj înj componenŃăj unj
penduljrigidjdej6jinchjdiametrujcujcarejsejloveajst ernuljcadavrelor.jPrimelejrezultatejauj
fostj prezentatej întrej aniij 1970j 3j 1975.j Înj testej pe ndululj loveaj sternulj laj nivelulj
intercostaljdintrejcoastajajpatrajșijajcincea.jj
DeflecŃiajtotalăjajpieptuluijincluzândjmușchiijexte riorijaijsternuluijajfostjinclusăjînj1974j
dej Kroellj [48].j Totj înj 1974j s3aj realizatj coridorulj (limitele)j pentruj deflecŃiaj structuriij
osoasej aj pieptului.j Înj 1981j s3auj făcutj testej pej vol untari,j aceștiaj fiindj loviŃij dej unj
penduljcapitonatjdej10jkgjșij6jinchjdiametru,jcujvi tezejcuprinsejîntrej2,4jșij4,6jm/s.jÎnj
condiŃiijdejîncordarejforŃelejaujfostjpuŃinjmaijmar ijdecâtjînjcondiŃiijdejrelaxare,jpentruj
aceeașijvitezăjdejimpact.jAstfeljpentrujcondiŃiijde jstres,jlajvitezajdej2,4jm/s,jsarcinaj
aplicatăjajfostjdej79jN/mm,jiarjpentrujcondiŃiijdej relaxarejdej57jN/mm.jLajvitezajdej

.
.
191.4,6jm/sjinjcondiŃiijdejîncordarejsarcinajaplicatăja jfostjdej250jN/mm.jDeflecŃiilejmaximej
alej toraceluij auj fostj dej 44j –j 46j mm,j reprezentândj 1 6%j dinj deflecŃiaj admisăj cutieij
toracice.j
S3ajdezvoltatjojecuaŃiejcarejcaracterizeazăjrăspuns uljtoraceluijînjcondiŃiilejdejimpactjcuj
unjpendul:j
()()()()tAmtVCtDKtF ⋅+⋅+⋅=2j j j j j j j (7.j10)j
undej Kjestejconstantajelasticăjajresortului,j47jN/m 2j
j j Cj–jcoeficientuljdejviscozitate,j5,45jN3s/cmj
j j mj–jmasajmediejefectivăj=j0,286jkgj
j j Dj–jdeflecŃiajpieptuluij
j j Vj–jvitezajdejdeformarejajpieptuluij
j j Aj–jacceleraŃiajpieptuluij
j j Fj–jforŃajdejimpact.j
D,j V,j A j șij Fj depindj dej timpulj t.j Valorilej pentruj K,j C j șij mj suntj mediilej obŃinutej dinj
valorilejcoridoruluijteoreticj(4.2,j6.7,j10.2jm/s), jpentrujojmasăjajimpactoruluijdej23.4j
kg.j
7.5.2 RezistenŃa toracelui la impact frontal
MultejdinjrezultatelejobŃinutejînjcercetărijmaijvec hi,jreferitoarejlajlimitajdejrezistenŃăjaj
toracelui,jaujfostjrevăzutejmaijtârziujdejcătrejspe cialiști.jUnelejdintrejacesteajaujfostj
folositejlajrealizareajmanechinuluijHybridjIII,jdestin atjexperimentăriijînjcazuljcoliziunilorj
frontalejomj–jautovehicul.j
Limitaj superioară,j înj cazulj vătămărilorj severe,j aj a cceleraŃieij coloaneij vertebralej nuj
trebuiejsăjdepășeascăj60jgjînjcazuljaccidentelorjcu jcontactjfrontal.jManechinelejHybridj
IIjșijIIIjaujfostjconceputejpentrujajmăsurajtăriajimpa ctuluijconformjnormelorjfederalej
FMVSSj 208.j Primulj măsoarăj doarj acceleraŃiaj coloanei j vertebrale,j variantaj Hybridj IIIj
măsurândjsimultanjșijcomprimareajpieptului.j
AcceleraŃiij dej 40j gj cej acŃioneazăj timpj dej 100j msj sa uj maij puŃinj auj fostj toleratej dej
subiecŃi.jÎntr3unjsingurjcazjs3ajreușitjsuportareaja j45jgjîntr3unjintervaljdejtimpjsimilarj

.
.
192.cuj primul.j Înj urmaj acŃionăriij cuj ratej dej 1000j g/sj j s3aj constatatj căj omulj nuj poatej
suportaj valoareaj dej 30j g.j Eibandj aj demonstratj astfe lj căj limitaj dej suportabilitatej aj
toraceluijsupusjlajacceleraŃiijscadejodatăjcujcreșt ereajtimpuluijdejexpunerej[55].j
Înj urmaj cercetărilorj realizatej înj laboratorj s3aj con cluzionatj căj severitateaj vătămăriij
toraceluijestejproporŃionalăjcujcantitateajdejenerg iejspecificăjpejcarejacestajtrebuiejsăj
oj absoarbă.j Dej asemeneaj gravitateaj accidentărilorj e stej inversj proporŃionalăj cuj
mărimeajsuprafeŃeijdejcontactjdintrejautovehiculjși jtoracelejpietonuluijșijcujtimpuljînj
carej sej realizeazăj transferulj dej energie.j NHTSAj aj d ezvoltatj oj gamăj dej componentej
carejreprezintăjtoracelejpentrujsimulareajimpactulu ijpietonuluijînjcondiŃiijdejlaborator.j
Configurărilej auj fostj făcutej pentruj copiij aj cărorj v ârstăj estej dej 3,j 6,j 9j șij 12j anij iarj
bărbatulj adultj aj fostj configuratj dupăj criteriulj dej 50%j asemănare.j Componentelej auj
fostj conceputej pentruj simulareaj condiŃiilorj dej acci dentj celej maij reprezentative,j
impactulj lateralj cuj pieptul.j Componentelej dispoziti velorj dej testatj auj fostj proiectatej
pentruj aj aveaj condiŃiijdejîncărcarejdistribuită,j cu jproducereajj dej contactj realjpentruj
fiecarej grupăj dej vârstă.j ConcepŃiaj sej bazeazăj pej un j modelj analitic,j cuj oj masă,j alj
toracelui.jBiofidelitateajmanechinuluijșijajdispozi tivelorjtestatejaujfurnizatj“răspunsuri”j
apropiatej dej celej alej corpuluij uman.j Parametrulj fol ositj pentruj evaluareaj răspunsuluij
acestorjcomponentejcuprindejacceleraŃiajșijdeplasăr ilejrelativejlajniveluljcoastelorjșijaj
coloaneij vertebralej precumj șij reacŃiunile.j Datorită j variaŃieij rezultatelorj obŃinutej dinj
experimentelej efectuatej cuj cadavrej sauj animale,j auj fostj createj intervalej standardj
pentrujevaluareajacurateŃeijrezultatelorjobŃinutejl ajtestareajmanechinelor.j
036912 15
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
Timpul.[msec] ForŃa.[kN]
j
Figuraj7313jCoridoruljISOjșijrezultatelejîncercăril orjlajvitezajdej22.5jkm/hj
j

.
.
193.DiversijconstructorijaujmăsuratjreacŃiunilejșijdefo rmaŃiilejtoraceluijîntr3unjșirjdejteste.j
OrganizaŃiajInternaŃionalăjaj Standardelorj(ISO)jajf ormulatjrecomandărijpentrujdatelej
obŃinutej dinj testareaj manechinelor.j Figuraj 7313j ilu streazăj faptulj căj forŃa,j pentruj unj
toracej dej pietonj adult,j aproapej sej leagăj dej coridor ulj ISO,j pentruj oj vitezăj dej 22.5j
km/h.jj
NHTSAjajdezvoltatjunjaltjsetjdejrecomandărijpentruj impacturijlateralejcujcadavre.jAuj
fostjmăsuratejreacŃiunilejșijacceleraŃiilejcoastelo rjșijalejcoloaneijvertebrale.jFiguraj7.14j
comparăj acceleraŃiilej coloaneij vertebralej cuj recoma ndărilej datej dej NHTSA.j Înj cazulj
toraceluijcopiilorjdatejexactejnujexistă.jExistăjpu ŃinejinformaŃiijreferitoarejlajimpactulj
toraceluijminorilor.jFolosindjtehnicajscalăriijcujd atejdejforŃejșijdeflexiejdinjșiruljdejtestej
ISOjs3aujconceputjrăspunsurijpentrujpietonijînjvârs tăjdej3,j6,j9jșij12jani.j
j
j
SursajNahum,jA.M.,jMelvin,jJ.W.jAccidentaljInjuryj
Figuraj7314jCoridoruljNHTSAjaljacceleraŃieijcoloane ijvertebralejșijrezultatuljîncercărilorjlajvitezaj
dej27jkm/h,jlansarejdejpejsaniej
TehnicajsajsejbazeazăjpejdiferenŃajfiziologicăjdint rejadulŃijșijcopiijprecumjșijdiferenŃelej
dej vârstăj șij dej masă.j Răspunsurilej auj fostj folosite j laj proiectareaj dej componentej
toracicejpentrujcopii.j
Înlocuitoriij toraceluij suntj dispozitivej dej testat,j înj laborator,j carej suntj capabilej săj
furnizezej înj urmaj impactuluij răspunsurij repetabilej șij apropiatej dej celej alej corpuluij
omenesc.j Elej simuleazăj condiŃiilej dej impactj cuj încă rcarej distribuită.j Criteriilej dej
vătămarej suntj utilizatej pentruj aj redaj forŃele,j acce leraŃiilej șij deplasărilej măsuratej înj

.
.
194.scopuljevaluăriijniveluluijdejseveritatejaljvătămăr ii.jCriteriilejutilizatejpentrujevaluareaj
vătămărilorjtoraceluijsuntjidenticejcujcriteriileju tilizatejpentrujocupanŃiijhabitacluluijunuij
autovehiculj supusj unuij șocj lateral:j Indexulj Traumeij Toracicej (TTI),j Criteriulj dej
VătămarejViscoasăj(V*C)jșijzdrobirea.j
Indexul Traumei Toracice (TTI) j j estej oj acceleraŃie.j Valoareaj dej bazăj TTI(d)j
utilizatăjcurentj pentrujevaluareaj protecŃieij ocupan Ńilorj înjtimpulj uneijcoliziunij lateralej
estejmediajdintrejacceleraŃiajmaximăjajcoloaneijver tebralejșijceajajtoracelui.jOjvaloarej
ajTTIjmaijjmicăjdecâtj85jgjajfostjpropusăjcajfiindjm aximumjlajcarejpoatejfijexpusjunj
manechinjîntr3unjtestjdejcrash.j
Zdrobirea j estej oj deformarej carej măsoarăj comprimareaj pieptulu i.j Dej regulăj estej
exprimatăjcajprocentjîntrejdimensiunilejpieptuluijs ubiecŃilorjtestaŃi.jCriteriuljsejbazeazăj
pej corelareaj dintrej deflecŃiaj pieptuluij șij producer eaj fracturilorj coastelor,j carej suntj
asociatej cuj altej vătămărij alej toracelui.j Unj procent j dej 28%j pânăj laj 35%j deflecŃiej aj
pieptuluijreprezintăjînjgeneraljunjniveljdejvătămar ejpejscarajAISjdej3,jpentrujunjpietonj
adult.j
Criteriul de Vătămare Viscoasă (V*C) jestejdeflecŃiajcarejincludejcontribuŃiajvitezeij
cajfactorjdejvătămare.jValoareajzdrobirii,jexprimat ăjcajprocentjdinjjumătateajgrosimiij
pieptului,jșijvitezajdejzdrobirejsuntjînmulŃitejpen trujajcalculajV*C.jOjvaloarejdej1m/sj
estejgeneratoarejdejvătămărijserioase.j
ReconstrucŃiajaccidentelorj ajfostjprezentatăjdejNHT SAjpentrujdezvoltareajuneijrelaŃiij
întrejcriteriilejmăsurabilejșijseveritateajvătămări ijlajcopii.jAccidentelejpietonalejînjcarej
condiŃiilej dej impactj șij stricăciunilej produsej autov ehiculelorj auj fostj foartej binej
documentate,jaujfostjselectatejpentrujreconstrucŃie .jDeoarecejautovehiculelejaujsuferitj
deformărij minore,j laj coliziuneaj cuj copiii,j aj fostj f oartej dificilj dej evaluatj acurateŃeaj
reconstrucŃiei.jDatelejobŃinutej înjlaborator,jrefer itoarej lajgraduljdejvătămare,jaujfostj
într3unjintervaljdestuljdejlargjdecijrezultatelejnu jaujpututjfijaproximatejcorectjpentruj
stabilireajunuijpragjdejlajcarejaparjvătămărijserio ase.jVătămărilejserioasejlajcopiijsej
parejcăjsejproducjlajnivelejmaijjoasejdecâtjlajadul Ńi.jValoareajdejpragjpentrujTTIjajfostj
dej60jg,j25%jpentrujzdrobirejșij0,38jm/secjpentrujV *C.j

.
.
195.7.5.3 Modelarea matematică a toracelui
Înj 1973j Lobdellj aj publicatj modelulj cuj masej suspenda tej aj toraceluij supusj impactuluij
frontal.jAcesta,jFiguraj7315,jutilizajmase,jelement ejelasticejșijdejamortizarejșijfuncŃionaj
binejlajcoliziunijfrontalejpentrujvitezejdejimpactj cuprinsejînjcoridoarelejdefinitejînj1974j
[56].jVianojînj1987jajmodificatjmodeluljpentrujajin cludejînjeljputereajdatăjdejenergiaj
cinetică,j momentulj maselorj suspendatej șij energiaj st ocatăj înj arcurij șij disipatăj înj
amortizoarej [118].j Modelareaj matematicăj joacăj unj ro lj importantj șij înj cercetareaj
lovirilorjlaterale.j
j
Figuraj7315jModeluljmatematicjaljtoracelui,jpropusj dejLobdell,jpentrujimpactuljfrontalj
j
Înj 1988,j cuj ajutorulj programuluij dej simularej CAL3Dj cercetătoriij auj arătatj căj existăj
diferenŃej majorej întrej impactulj produsj înj condiŃiij aleatoarej dej vitezăj șij celj cuj vitezăj
pulsatorie.jÎnjcondiŃiij dejlaboratorjtestelej sejreal izeazăjprintr3oj masăjînjmișcarejcarej
loveștejunjsubiectjstaŃionarj(metodajpendulului)jsa ujprintr3unjsubiectjînjmișcarejcarej
izbeștejojmasăjfixăj(testuljcujsanie).j
7.6 Elemente ale profilului geometric al autovehicululu i care influenŃează
vătămările pietonilor
Dupăjdezvoltareajechipamentelorjșijprocedurilorjdej simularejajimpactuluijtoraceluijcuj
autovehiculul,junjlotjreprezentativjdinjproducŃiajd ejautovehiculejajfostjtestatjpentrujaj
stabilij niveluljgeneralj dej performanŃăjșijpentrujaj determinajcarej designjpoatejafectaj
gradulj dej vătămare.j Studiilej auj indicatj căj leziunil ej toraceluij cauzatej dej impactulj cuj
parteaj frontalăj deŃinj unj procentj însemnatj dinj total ulj vătămărilorj suferitej dej pietoni.j

.
.
196.SeriajdejtestejiniŃialăjajsimulatjizbireajcopiilorj dejparteajfrontalăjajautovehiculelorjcuj
totjtoracelejșijfărăjcajacestajsăjajungăjpejsuprafa Ńajcapotei.jÎnălŃimeajpieptuluijlajcopiij
estejla,jsaujsubjniveluljmuchieijprincipalejajcapot ei.jAstfeljînjcazuljimpactuluijaujfostj
observatejrotaŃiijnesemnificativejalejpărŃiijsuperi oarejajcorpuluijcopilului.jVitezajdupăj
impactj aj toraceluij estej esenŃială,j șij identicăj cuj v itezaj autovehiculului.j Testărilej auj
demonstratj“agresivitatea”jrelativăjajpărŃiijfronta lejajmajorităŃiijtipurilorjdejautovehiculej
încercate.jUnelejcaracteristicijcumjarjfijcurburile jmaijlinejalejpărŃiijfrontale,jfarurilejșij
locașurilejacestorajmaijpuŃinjrigidej aujgeneratjvăt ămărijmaijușoare,jdarjchiarjșijcelej
maij“performante”jautovehicule,jlajvitezejdejpestej 29jkm/hjproducjleziunijgrave.jToatej
celej treij criteriij dej vătămarej auj furnizatj rezultat ej similare.j Profilulj frontalj alj
autovehiculelorjs3ajschimbatjsemnificativjînjultimi ijani.jAstăzijcapotelejsuntjmaijjoasej
iarjmuchiilejacestorajsuntjmaijpuŃinjproeminente.jR ezultatuljajfostjscădereajprocentuluij
copiilorj care,j loviŃij dej autovehicule,j auj venitj înj contactj totalj alj toraceluij cuj parteaj
frontalăj aj autovehiculului.j Creștereaj unghiuluij dej înclinarej alj capoteij măreștej
probabilitateaj caj toracelej copiilorj săj iaj contactj c uj suprafaŃaj relativj planăj aj capotei.j
Acestjtipjdejimpactjestejtipicjpentrujpietoniijadul Ńi.j
LovireajpejsuprafaŃajcapoteijoferăjcâtevajavantaje. jStructurajcapotei,jînjacestejzone,j
estejmaijpuŃinjrigidăjdecâtjparteajfrontalăjajacest eia.jSuprafaŃajcapoteijestejoarecumj
plană,jastfeljestejfavorizatăjojdistribuirejajforŃe ijdejimpactjmaijuniform.jÎnjfinal,jvitezaj
dej impactj aj toraceluij poatej fij redusăj semnificativj faŃăj dej vitezaj iniŃialăj dej impactj
autovehiculj 3j pietonj deoarecej parteaj superioarăj aj c orpuluij pietonuluij sej roteștej pej
capotajautovehiculului.j
7.7 Cercetări asupra vătămărilor produse membrelor infe rioare ale pietonului
Leziunilejmembrelorjinferioarejalej pietonilor,jrare orij punjproblemejserioasejdinjpunctj
dejvederejaljameninŃăriijvieŃii,jprinjcomparaŃiejcu jvătămărilejprodusejlajcapjsaujînjzonaj
toracelui.j Totușij picioarelej suntj vătămatej adeseaj f oartej grav.j Pej scaraj AISj gradulj
acestorj leziunij nuj depășeștej valoareaj 3.j Rănirilej g ravej alej picioarelorj necesităj lungij
perioadejdejreabilitare.jÎnj multejcazuri,jrezultatul jvătămărilorjsej vajvedeaj maijtârziuj
prinj anumitej gradejdej “disconfort”jsaujprinj afecŃiu nijgravej alej articulaŃiilor.jCajatarej
estejdificiljdejestimatjcorectjcostuljsocialjaljtra tăriijacestora,jdarjmulŃijcercetătorijcredj

.
.
197.căj actualmentej acestej costurij suntj subestimate.j Din trej ceij cej preocupăj dej acestej
subiectejputemjamintijpejYates,jZeidler,jStatesjșij Vianoj[55],j[119].j
Succesulj cercetărilorj dej aj prevenij accidentareaj mem brelorj inferioarej depindej dej
înŃelegereaj mecanismuluij dej vătămarej șij aj limitelor j diferitelorj structurij alej piciorului.j
Douăjtipurijdejîncărcărijsuntjconsideratejcajfiindj cauzejmajorejdejproducerejajleziunilorj
lajmembrelejinferioare.jPrima,jcândjbarajdejprotecŃ iejșijmuchiajcapoteijlovescjpiciorulj
aparejforfecareajacestuia.jAtâtjtibiajcâtjșijfemuru ljpotjfijafectate,jdepinzândjdejpoziŃiaj
pietonuluijrelativjlajparteajfrontalăjajautovehicul ului.jLimitajdejrezistenŃăjajfemurului,jînj
cazuljunuijimpactjlateral,jsejsitueazăjînjintervalu lj3500j–j7500jN.jMultejaltejsursejindicăj
valoareajmediejajacesteijlimitejcajfiindj4000jN.jj
Înjcazuljtibieijexistăjanumitejcontroversejînjprivi nŃajforŃeijmaximejcejpoatejfijsuportatăj
dejaceastajînjcazuljunuijimpactjlateral.jAstfeljCes ari,jînjîncercărilejefectuatejpejcadavrej
aj măsuratj valorij dej 3300j N,j dupăj acestej valorij apăr ândj fracturij alej osului.j Kajzerj aj
sugeratjcăjojforŃăjdej4000jNjpoatejfijojforŃăjdejim pactjrezonabilăjasuprajmembrelorj
inferioarejșijajtibiei.jContrastuljsejamplificăjatu ncijcândjSniderjadmitejojforŃăjaplicatăj
dinamicjdej1500j–j3000jNjasuprajtibiei.jAcestejdife renŃejpotjapăreajdinjmoduljdiferitj
dej încercare,j uniij auj testatj piciorulj caj ansamblu,j pej cândj alŃiij auj studiatj doarj tibiaj
izolatăjdejrestuljpicioruluij[55].j
Aj douaj cauzăj aj produceriij leziunilorj laj membrelej in ferioarej estej încovoierea.j
Încovoiereaj j contribuiej nuj numaij laj producereaj dej f racturij lungij alej oaselor,j cij estej
consideratăj caj principalaj cauzăj dej producerej aj lezi unilorj laj genunchij șij laj articulaŃiaj
gleznei.jS3ajcreatjunjmodeljajcăruijlimităjajmoment uluijdejîncovoierejestejdej212jNmj
pentrujfemurjșijdej214jNmjpentrujcombinaŃiajtibiaj3 jfibula.jUniijcercetătorijaujmăsuratj
momentuljdejîncovoierejasuprajtibieijînjmomentuljim pactului.jRezultatelejobŃinutejauj
pusj înj evidenŃăj diferenŃelej dintrej tibiaj dej laj bărb atj șij femeie.j Astfel,j pentruj bărbatj
valorilejmomentuluijdejîncovoierejasuprajtibieijauj fostjdej320jNm,jiarjpentrujfemeiejdej
280j Nm.j Exemplelej dej vătămărij serioasej alej genunchi uluij includj fracturilej intraj
articularejșijrupturajligamentelor.jRezistenŃajunor jligamentejajfostjmăsuratăjdejcătrej
Aldman.jDinjpăcatejacestejdatejnujpotjfijutilizatej pentrujprezicereajlimitei,jdecâtjdacăj
sejdispunejdejunjmodeljcinematicjfoartejfideljaljge nunchiului.j

.
.
198.LimitelejdejrezistenŃăjlajîncovoiere,jpentrujgenunc hijșijgleznă,jnujsuntjîncăjstabilite.jÎnj
timpj cej vătămărij alej glezneij aparj destulj dej rar,j ce lej alej genunchiuluij suntj foartej
răspânditejșijtotușijrăspunsuljgenunchiuluijlajimpa ctjnujestejpejdeplinjînŃeles.jValoareaj
momentuluij dej încovoierejcejpoatej provocajleziunij g ravejestej estimatăj laj200jNmj șij
corespundejuneijdeflecŃiijunghiularejdej6 o.j
7.7.1 Simularea impactului picior 3 autovehicul
Impactulj picioruluij pietonuluij cuj autovehicululj poa tej fij modelatj matematic,j
experimentatj pej cadavre,j experimentatj pej manechinej antropometricej sauj testatj pej
componente.jProcedurajdejtestarejastejaproapejident icăjcujceajdejlajimpactuljcapului.j
Eforturijsuplimentarejs3aujfăcutjcândjs3aujutilizat jmanechinejînjmărimejnaturalăjpentruj
impactulj dej tipj pietonj cuj baraj dej protecŃiej aj autov ehiculului.j Testelej standardj cuj
manechinej nuj potj punej înj evidenŃăj fracturilej oaselo rj sauj rupereaj articulaŃieij
genunchiului.jUnelejmodificărijpentrujgenunchiuljma nechinuluijaujfostjfăcutejpentrujaj
rezolvaj acestej probleme.j Oj micăj tijăj filetatăj aj fos tj adăugatăj chiarj dedesubtulj
genunchiuluijstandard.jLajojîncărcarejlateralăjmaij micăjdecâtjojvaloarejprag,jaceastaj
deformeazăjplasticjgenunchiul.jLungimeajtijeijajfos tjdeterminatăjprinjmăsurareajforŃeij
dejrotaŃiejînjtestărilejfăcutejcujcadavrejșijverifi catejmaijtârziujprinjtestejcvasijstaticej
asuprajpicioarelorjcadavrelor.j
Altj efortj făcutj constăj înj adăugareaj uneij articulaŃi ij suplimentare,j aproapej dej nivelulj
genunchiului,jcarejpoatejpermitejrotireajlaterală.j Momentuljnecesarjpentrujgenerareaj
rotaŃieijestejcontrolatjdejunjmecanismjcuplajjcujfr icŃiune,jajcăruijmomentjdejfrecarej
permitej rotaŃiaj laj momentej maij marij dej 200j Nm.j Unj a vantajj alj acesteij modificărij
constăjînjfaptuljcăjdiscurilejcuplajuluijreŃinjvalo areajmaximăjajrotaŃiei.j
Chiarj cuj modificărilej descrisej anterior,j încercăril ej efectuatej cuj manechinej doarj sej
apropiej dej celej realej efectuatej pej cadavre.j Totușij cercetătoriij și3auj concentratj
eforturilejpejconcepereajdej dispozitivej carej potjfi jsupusej testării,j fiecarejdinj acesteaj
putândjsăjsimulezejnumaijojpartejajimpactuluijpieto nuluijcujautovehiculul.j
ArticulaŃiaj genunchiuluij modificatăj dej Bunketorpj co nstăj dintr3oj articulaŃiej sfericăj
amplasatăj central,j fixatăj pej fiecarej parte,j pentruj aj simulaj ligamentelej colaterale,j
confecŃionatej dinj cupruj [55].j ArticulaŃiaj aj fostj co nceputăj pentruj aj simulaj structuraj

.
.
199.genunchiului.j Acestj mecanismj aj fostj utilizatj pentru j aj determinaj efectelej diferitelorj
încărcărijpejdiferitelejpărŃijalejarticulaŃieijgenu nchiului,jFiguraj7316.jBunketorpjajutilizatj
șij membrej inferioare,j prelevatej dej laj cadavre,j căro raj le3aj adăugatj oj masăj laj parteaj
superioarăj pentruj aj simulaj masaj corpului.j S3aj reali zatj șij unj dispozitivj dej simularej aj
impactuluijpărŃiijsuperioarejajpicioruluijcujmuchia jcapotei.jAcestajestejcompusjdintr3unj
segmentj carej poatej fij lansatj însprej muchiaj capoteij autovehicululuij cuj scopulj dej aj
măsuraj forŃelej cej sej exercităj asupraj pietonuluij înj timpulj unuij impact.j Testelej pej
cadavrejaujfurnizatjdatejpentrujdeterminareajmaseij efectivejșijajrigidităŃiijmaterialuluij
proiectat.jj
j
Figuraj7316jArticulaŃiajgenunchiuluijrealizatăjdejA ldmanjșijBunketorpj
Unj modelj nouj aj fostj conceputj dej Aldman.j Acestaj înco rporeazăj oj articulaŃiej aj
genunchiuluijșijunelejsimplificărijalejtestelorjcar ejsejefectuaujpejpicioarelejcadavrelor.j
Parteaj superioarăj aj picioruluij estej reprezentatăj nu maij printr3oj masăj conectatăj cuj
parteaj inferioarăj aj picioruluij printr3oj articulaŃie j sferică.j Segmentelej părŃiij inferioarej aj
picioruluijaveaujmaselejșijcentrelejdejgreutatejsim ilarejcujaceleajalejunuijpietonj50%j
gradjdejasemănare,jdarjcujojconstrucŃiejsimplificat ă.jElejfoloseaujŃevijdejoŃel,jcujroljdej
oase,jcarejeraujacoperitejcujunjstratjdejspumăjpent rujajsejobŃinejrezultatejapropiatej
dejcelejobŃinutejpejcadavrejînjtimpuljîncercărilor. jj
Maij târziuj cercetărilej auj încorporatj modelulj anteri orj într3unj dispozitivj denumitj Thej
Rotationallyj SymmetricjPedestrianjDummyj (RSPD).jAsp ectej noijalej modeluluijcuprindj
adăugareaj articulaŃieij glezneij deformabilăj plasticj șij aj uneij labej aj picioruluij dej lemn.j

.
.
200.AceastăjarticulaŃiejsejvajdeformajplasticjsubjacŃiu neajunuijmomentjdej40jNm,jînjtimpj
cej articulaŃiaj genunchiuluij sej deformeazăj cândj mome ntulj atingej 70j Nm.j Maselej luij
RSPDj auj fostj multiplicatej cuj unj coeficientj dej 1,5j d eoarecej RSPDj estej unj modelj dej
manechinj simplificat,j carej simuleazăj ambelej picioar ej alej pietonuluij printr3oj singurăj
structură.j Maselej celorjdouăj segmentejcejalcătuiesc jpicioruljsuntjsimilarejcuj celejalej
manechinuluijHYBRIDjIII,jmasajsegmentuluijinferiorjcup rinzândjmasajlabeijpiciorului.j
7.7.2 Rezultate obŃinute în urma simulărilor
Componentelejdiferitelorjregiunijalejcorpuluijumanj descrisejînjparagrafelejanterioarejauj
fostj folositej pentruj studiereaj parametrilorj autoveh iculelor,j laj determinareaj influenŃeij
acestoraj asupraj forŃelorj transferatej asupraj oaselor j șij articulaŃiilorj picioruluij înj timpulj
impacturilor.j Aceștij parametrij potj fij împărŃiŃij înj douăj marij categorii:j geometriaj
autovehicululuijșijrigiditatea.j
j
Figuraj7317jAutomobiljcujgeometriejfrontalăjvariabi lăjAj–jmuchiajcapotei,jBj–jmuchiaj
superioarăjajbarei,jCj–javansuljfrontaljaljbarei,jD j–junghiuljdejînclinarejfrontal,jStructurij
absorbantejdejenergiej(suprafeŃelejhașurate)j
Cercetătoriij auj determinatj câŃivaj parametrij geometr icij importanŃij aij autovehiculelor,j
carejdeterminăjvătămărijalejmembrelorjinferioarejaj pietonilor.jDintrejaceștiajînălŃimeaj
dejpoziŃionarejajbareijdejprotecŃiejestejunjparamet rujcritic,jFiguraj7317.j
Automobiluljtestatjlajimpactjajfostjrealizatjcujojg eometriejvariabilăjajmuchiilorjfrontale,j
înjcarejînălŃimeajbarei,jmuchiajcapotei,jînălŃimeaj șijadâncimeajprotuberanŃeijbareijdinj
faŃăjpotjfijajustate.jj
Înj testelejiniŃialej parteaj frontalăj aj automobilului j aj fostj laj începutj rigidă,j asigurândjoj
deformaŃiejmaximjdisponibilăjdejnumaij25jmm.jPentru jtestelejdejmaijtârziujbarajșijliniaj

.
.
201.capoteijaujfostjînlocuitejcujunităŃijabsorbantejdej energie,javândjojcapacitatejdejstrivirej
dej210jmmjșijojforŃăjconstantăjdejstrivirejdejaprox imativj4jKNj(cândjestejstrivităjdej
manechine).jj
Probabilitateajjdejvătămarejajgenunchiuluijcreștejc ândjbarajdejprotecŃiejloveștejdirectj
genunchiul.jCândjsejîntâmplăjaceasta,jpotjapăreajan umitejefectejasuprajrotulei.jForŃaj
datoratăjimpactuluijcujvitezăjmarejvajcauzajfractur ijalejacesteia.jDacăjvitezajdejimpactj
estej mică,j vorj apăreaj vătămărij severej asupraj ligame ntelor.j Înj unelej cazuri,j ambelej
tipurijdejleziunijpotjapărea.jAcesteajsuntjceljmaij adeseajasociatejsijcuj“stricăciuni”jalej
vaselorj sangvinej carej trecj prinj zonaj genunchiului.j Efectelej suntj resimŃitej pej termenj
lungjiarjuneorijaparjdisfuncŃiunijpermanentejsaujca rejevolueazăjînjtimp.j
Studiij făcutej auj arătatj căj forŃaj transferatăj genunc hiuluij estej maij micăj cândj centrulj
bareij dej protecŃiej loveștej subj genunchi,j chiarj înai nteaj centruluij dej masăj alj zoneij
inferioarejajpiciorului.jDinjnefericire,jînălŃimeaj barelorjdejprotecŃiejalejautovehiculelorj
actualej estej aceeașij cuj aj genunchiuluij pietonuluij b ărbatj adultj cuj 50%j procentj dej
asemănare.jAlŃijcercetătorijaujarătatjcăjojajdouajb arăjdejprotecŃiejsaujstructurăjmaij
puŃinjrigidă,jmontatăjchiarjdedesubtjșijcujaproxima tivj5j–j15jmmjmaijînsprejexteriorj
poatej reducej severitateaj vătămăriij părŃiij inferioar ej aj picioruluij pietonului.j Eficacitateaj
acesteijajdouajstructurijpoatejfijmaijmarejdecâtjda căjsejamplaseazăjbarajpropriu3zisăj
maijjos.j
Chiarj șij cuj acestej barej dej protecŃiej amplasatej maij jos,j impacturij violentej vorj cauzaj
probabilj fracturijalej piciorului,jsubjgenunchi.jImpa cturilej cujsuprafeŃej rigidej lajvitezej
marijproducjfracturijfragmentate,jcarejsuntjasociat ejcujserioasejvătămărijalejŃesuturilorj
moi.j SuprafeŃelej dej impactjmaij largij potj fijutiliza tejpentrujaj evitajvătămărilejsevere.j
Aceastăjideejestejînjfondjcamjaceeașijcujceajdescri săjanteriorjcândjs3aujfolositjdouăj
barejdejprotecŃiejmontatejunajsubjcealaltă.j
ÎnălŃimeajmuchieijcapoteijșijconturuljacesteiajsunt jceijmaijimportanŃijparametrijdejluatj
înjcalculjînjcazuljrănirilorjînjzonajpelvianăjșijaj părŃiijsuperioarejajpiciorului.jS3ajobservatj
căjmajoritateajleziunilorjseverejînjzonajcoapseijși jajpelvisului,jsuferitejdejpietoniijadulŃi,j
suntj cauzatej dej autovehiculej cuj profilurij dej capote j pătratej aj cărorj muchiej estej laj
înălŃimeajdej853100jcm.jPentrujcopiijimpactuljcujca potajautovehicululuijsejfacejînjzonaj
toracelui.jLeziunilejlajșoldjșijcoapsăjpotjfijredus ejprinjcoborâreajprofiluluijșijrotunjireaj

.
.
202.muchieij capotei.jTotuși,j unelejschimbărijsuntj impor tantej înjdeterminareajgraduluijdej
vătămarejajcapuluijșijtoracelui.jj
Principalulj parametruj alj autovehicululuij carej influ enŃeazăj severitateaj vătămăriij
pietonuluijestejrigiditatea.j
A) Partea frontală rigidă
Testelej cuj parteaj frontalăj rigidăj auj demonstratj imp osibilitateaj uneij protecŃiij efectivej
pentrujpietonijlajvitezajdejimpactjdej40jKm/h,jdinj cauzăjcăjlajvitezăjmarejmanechinelej
aujfostjfrecventjaruncatejînjaer,jcreândjposibilita teajdejapariŃiejajunuijimpactjseverjcuj
capuljînjparbrizjșijcujrostogolirejpejsol,jacesteaj jfiindjdouăjdinjcelejmaijfrecventejcauzej
dejvătămarejfatală.j
Manechinelejaujfostjfrecventjdeterioratejlajvitezăj marejdejtestare,jprezentândjvătămărij
particularej laj parteaj inferioarăj aj piciorului,j laj g enunchi,j laj parteaj superioarăj aj
femurului,jlajpelvis,jcapjșijgât.jDeteriorărilejauj fostjmaijalesjcândjparteajinferioarăjaj
picioruluijajfostjstrivităjdejbarajparașoc,jsaujpel visuljajfostjstrivitjdejmuchiajsuperioarăj
ajcapoteijcombinatăjcujparteajverticalăjfrontală.j
Testelejaujarătatjcăjreducerijconsiderabilejînjseve ritateajimpactuluijpotjfijobŃinutejprin:j
• AșezareajunităŃilorjdejabsorbŃiejajenergieijpejmuch iajcapoteijșijpejbară,jpentrujaj
limitajforŃajdejimpactjasuprajpicioarelorjadulŃilor jșijpelvisjiarjpentrujcopii,jpentruj
ajlimitajforŃajdejimpactjasuprajpicioarelorjșijtora celui.j
• AjustareajformeijpărŃiijfrontalejajautovehicululuij pentrujajlimitajrotaŃiajtorsuluijșij
pentrujajfacejposibilăjlovireajcapoteijcujcapul.j
B) PărŃile frontale absorbante de energie
Înjgeneraljsejaratăjcăjrăspunsuljmanechinului;jtipj copiljșijmanechinuluijtipjadultjajfostj
influenŃatjdejînălŃimeajbarei,jcapotă,jmuchiajcapot ei,jînălŃimeajșijunghiuljfrontal.j
ForŃajdejimpactjajpărŃiijfrontalejajautovehiculului jajfostjlimitatăjlajojforŃăjconstantăjdej
colapsj aj unităŃiij absorbantej dej energiej potrivităj ( fiecarej laj 4j KN).j Estej estimatj căj
aceastăj încărcarej estej sigurăj pentruj regiuneaj pelvi anăj aj adulŃilor,j darj înj aceleașij
configuraŃiij aj datj acceleraŃiij înaltej alej toracelui j copiluluij șij suntj discutatej maij jos.j

.
.
203.Aceastăj forŃăj dej strivire,j cândj estej utilizatăj pent ruj barăj nuj poatej daj oj toleranŃăj
necesarăjdejîncărcarejcătrejpiciorjpentrujtoatejcon figuraŃiilejfrontale.j
Schimbărij majorej alej rigidităŃiij suntj greuj dej reali zatj deoarecej barelej dej protecŃiej auj
rolulj dej aj protejaj autovehicululj înj coliziunilej cuj vitezej mici.j S3aj constatatj căj unelej
autovehiculej cuj oj partej frontalăj maij puŃinj rigidăj p otj cauzaj vătămărij severej alej
pietonilor.j Structurilej frontalej maij puŃinj rigidej v orj cauzaj fracturij șij vătămărij alej
Ńesuturilorjmoi,jacesteajcontribuindjlajreducereajt impilorjdejrefacerejajpietonului.j
ÎnălŃimeaj laj carej suntj poziŃionatej barelej dej protec Ńiej actualej estej camj aceeașij cuj
înălŃimeajgenunchiuluijlajpietoniijadulŃi.jj
PejunjpietonjniveluljînălŃimiijbareijpoatejcauzajfo rŃejmarijșijeforturijasuprajpicioruluij
dacăj baraj arej oj construcŃiej rigidă.j Înj acestej teste j utilizândj oj barăj deformabilă,j
acceleraŃiij dej 60370j gj pentruj unj intervalj dej timpj d ej 3j msj auj fostj înregistratej laj
genunchi.j
S3ajverificatjcăjreducereajcajînălŃimejajbarei,jred ucejseveritateajvătămărilorjpicioruluij
dej cătrej baraj oarașocj șij s3aj demonstratj căj potj apar ej fracturij dej laj oj încărcarej aj
genunchiuluijdejnumaij2.2jkN.j
Introducereaj uneij barej secundare,j deformabile,j mont atej laj 3003350j mmj deasupraj
soluluijșijpoziŃionatăjmaijjosjcujaproximativj50jmm jînjspatelejbareijprincipalejreducej
vătămareaj laj nivelulj piciorului.j Propunereaj acestor j douăj sistemej dej barej estej dej aj
acŃionajasuprajarticulaŃieijgenunchiuluijcujunjnive ljacceptabiljdejîncărcare,jdândjojlargăj
distribuŃiejajforŃelorjdejîncărcarejasuprajpiciorul ui.j
Barelej dej protecŃiej montatej maij josj potj dej asemenea j săj ameliorezej gradulj dej
vătămarej alj pietonilorj șij alj ocupanŃilorj autovehicu lului.j Înj particular,j ocupanŃiij
autovehicululuijlovitjînjlateraljsuferăjmaijpuŃinej leziunijdacăjînălŃimeajlajcarejejmontatăj
baraj dej protecŃiej aj autovehicululuij carej loveștej es tej foartej apropiatăj dej înălŃimeaj
pragurilorjautovehicululuijlovit.jStudiilejefectuat ejdej(NASS)jNationaljAccidentjSamplingj
Systemj auj arătatj căj rataj vătămărilorj grave,j înj cazu lj unuij impactj lateralj cuj parteaj
frontalăjajaltuijautovehiculjlajcarejînălŃimeajbare ijdejprotecŃiejestejlaj203j–j302jmm,j
estej maij micăj decâtj înj cazulj înj carej baraj dej protec Ńiej aj autovehicululuij carej loveștej
estej laj înălŃimeaj dej 406j –j 531j mm.j Înj modj similar,j autovehiculelej cuj barelej dej

.
.
204.protecŃiej montatej maij susj provoacăj vătămărij dej două j orij maij gravej decâtj
autovehiculelejajcărorjbarăjdejprotecŃiejestejlaj30 5j–j404jmmjînălŃime.j
Sistemulj „activej hood”j cuprindej oj barăj parașocj împă rŃităj înj treij zonej șij punctulj
consideratjcajfiindjceljmaijrigidjînjfiecarejzonăje jtestatjcujpiciorul3manechin.jTestelejauj
fostjfăcutejatâtjcujpicior3manechinjcâtjsijcujstâlp ijușorijînjfaŃajbareijdejprotecŃiejpentruj
ajrelevajdiferenŃelejdintrejacestejtipurijdejimpact .jSarcinajsenzoruluijejnujnumaijdejaj
sesizajfoartejrapidjcoliziunea,jdarjșijdejajdetecta jdacăjobiectuljlovitjejojpersoanăjsauj
unj obiectj oarecare.j Unj contactj cuj membranăj acoperăj întreagaj lăŃimej aj bareij dej
protecŃie.jAcestajestejplasatjîntr3ojspumăjînjinter ioruljcarcaseijdejplasticjajbarei.jDouăj
accelerometrejsuntjpoziŃionatejînjparteajdinjspatej ajgrinziijbarei,jFiguraj7318.j
j
Figuraj7318jSenzoriijmontaŃijînjbarajparașocjlajsis temulj„activejhood”j
Fâșiajsenzorului3contactj ej plasatăj intr3unj șanŃj înj spumajdintrej douăjstraturij alej unuij
materialjplasticjsubŃire.jSenzoruljdejcontactjejdiv izatjînjdouajelementejlatejdejcâtej100j
mm.j Fiecarej arej unj numărj dej întrerupătoarej șij dăj un j semnalj dacăj unulj dinj
întrerupătoarej ej închis.j Astfelj obŃinemj informaŃiij desprej lăŃimeaj obiectuluij lovit.j Dej
asemenea,j dăj oj primăj indicaŃiej sistemuluij asupraj pr oduceriij impactului,j oj așa3zisăj
punerejînjgardăjajsistemuluijsenzor.j
Accelerometrelej suntj montatej pej oj lungimej dej 250j mm j dej fiecarej partej aj axeij dej
simetriejajautovehiculului,jpentrujajobŃinejunjsemn aljbun,jindiferentjundejarjaveajlocj
impactul.j
AcceleraŃiaj măsuratăj dej accelerometrej ej integratăj p entruj aj obŃinej viteza.j Valoareaj
maximăj înj cadrulj uneij perioadej dej timpj alese,j dej du păj primulj contact,j estej ceaj
utilizată.jAceastăjvaloarejfurnizeazăjinformaŃiijpr ivindjrigiditateajobiectuluijlovit,jdacăjej

.
.
205.unjpiciorjsaujunjstâlp,jsprejexemplu.jTestelejs3auj făcutjlajdiversejviteze,j20,j25,jsij30j
km/h.j Laj pestej 30j km/hj baraj dej protecŃiej aj începutj săj suferej deformaŃiij plasticej
(ireversibile)j laj impacturilej cuj unj stâlpj ușor.j Sar cinaj dificilăj estej dej aj facej diferenŃaj
întrejobiectejcândjdeformaŃiilejsuntjminore.jViteza jdej20jkm/hjreprezintăjpraguljminimj
lajcarejsenzoruljactiveazăjsistemul.jVătămărilejsun t,jdejcelejmaijmultejori,jminorejlajoj
vitezajdejimpactjatâtjdejmică.jPrinjurmare,jactivit ateajajfostjconcentratăjpejtestareaj
senzoruluijîntrej20jsij30jkm/h.j
ArticulaŃiaj genunchiuluij constituiej unaj dinj celej ma ij complexej structurij aj corpuluij
omenesc,jsusceptibilăjfoartejușorjlajvătămărijdator ităjanatomieijsalejșijajpoziŃionăriijlaj
distanŃăjmarejfaŃăjdejcentruljdejmasăjaljcorpului.j ModeluljdejfaŃăjsejbazeazăjpejdatelej
geometricejfoartejexactejculesejdejMRIj(MagneticjRes onancejImaging)jprinjscanareaj
cadavrelorj [121].j Auj fostj concepuŃij algoritmij carej săj identificej tipulj Ńesăturiij fărăj
scanareajcujMRI.jS3ajgeneratjsuprafaŃajtridimension alăjajmodeluluijșijs3aujrediscretizatj
Ńesuturilejmoijvitale,jalejsoliduluijreprezentat.jP entrujajfacejlegăturajîntrejproprietăŃilej
materialuluijspecimenuluijcujmodelul,jmajoritateajp arametrilorjfizicijaujfostjadunaŃijdinj
literaturaj dej specialitate,j numaij câŃivaj fiindj obŃi nuŃij prinj propriilej experimentărij înj
laborator.jj
j
Figuraj7319jModeluljgenunchiuluij3DjrealizatjdejESI j3jGroupj
j

.
.
206.Contactuljprincipaljestej localizatj întrejcartilagiu ljtibieij șijfemuruluijînj parteajmediană.j
Mișcareaj dej tăierej (forfecare)j dinj interiorj dăj nașt erej laj oj marej compresiunej întrej
condiluljfemuruluijșijcentruljcoloaneijvertebrale,j separândjambelejpărŃijalejcartilagiuluij
tibiei.j
Multiplejsimulărijaujfostjfăcutejpentrujindustriajd ejautovehicule,jpentrujajajutajingineriij
dinj domeniulj siguranŃeij laj proiectareaj structurilor j dej autovehicule,j carej potj minimizaj
substanŃialjvătămărilejgenunchiului.jEstejvorbajdej unjcrashjfrontaljaljpicioruluijșijunulj
lateraljaljpietonului,jînjcarejbarajdejprotecŃiejlo veștejpiciorul.j
7.8 Viitoare direcŃii de cercetare
ConcepŃia,j designulj șij materialelej folositej înj indu striaj constructoarej dej autovehiculej
suntjdiferitejfaŃăjdejacumj20jdejani.jProfiluljfron taljaljautovehiculelorjestejmaijjosjșijcuj
liniij maij fluente;j capotelej suntj maij scurte;j materi alelej plastice,j maij ușoare,j suntj
utilizatejpejlargjînjconstrucŃiajpărŃiijfrontalejaj autovehiculelor,jiarjplanșelejdejbordjsuntj
șij elej realizatej cuj precăderej dinj materialej plastic e.j Testelej auj indicatj căj aripilej șij
capotelej construitej dinj materialej plasticej trebuies cj conceputej cuj foartej marej atenŃiej
pentruj aj minimizaj efectelej impactuluij asupraj capulu ij pietonului.j Coborâreaj profiluluij
mașiniijșijmontareajmaijjoasăjajbarelorjdejprotecŃi ejpotjfijbeneficejatâtjpentrujpietonj
câtj șij pentruj ocupanŃiij habitacluluij înj cazulj unuij impactj lateral.j Autoutilitarelej suntj
folositej totj maij largj caj mașinij dej familie,j maij mul tj decâtj autovehiculelej comerciale.j
Acestejschimbărijaccentueazăjnevoiajdejajadunajtotj maijmultejdatejdesprejaccidentelej
dejcirculaŃiejînjscopuljdejajrafinajinformaŃiilejși jdejajsporijeficacitateajcercetărilor.j
Traumelejcapuluijșijalejtoraceluijproducjcamjacelea șijdaune,jdarjînjcercetărilejultimilorj
anijs3ajconstatajcăjojleziunejmoderatăj(AISj2)jajcr eieruluijpoatejaveajefectejpejtermenj
lungj sauj chiarj permanentă,j unj rezultatj carej nuj sej p roducej înj cazulj uneij vătămărij
moderatej aj toracelui.j Vătămărilej membrelorj inferioa re,j carej implicăj șij genunchii,j potj
conducej laj handicapurij permanente,j chiarj dacăj leziu neaj estej moderată.j Genunchiulj
estej ceaj maij vulnerabilăj regiunej aj piciorului.j Pej d easupra,j toleranŃaj laj vătămarej aj
articulaŃieijgenunchiuluijnujajfostjstabilităjexact .jCajatarejtrebuiescjstabilitejmaijbinej
priorităŃilejînjvedereajstabiliriijdirecŃiilorjdejc ercetarejreferitoarejlajvătămărilejsuferitej
dejpietoni,jînjdiferitejregiunijalejcorpului.j

.
.
207.Simulărilej pej calculatorj auj luatj oj marej amploarej în j ultimiij ani.j Modelelej createj suntj
folositejpentrujdeterminareajjvitezelorjcapuluijșij toraceluijpietonilor,jcarejsuntjloviŃijdej
autovehicule.j Acestej vitezej suntj influenŃatej de:j vi tezaj dej impact,j geometriaj
autovehiculului,j rigiditateaj părŃiij frontalej șij alŃ ij parametri.j AcurateŃeaj acestorj predicŃiij
estej limitatăj dej dificultateaj dej formularej aj modele lorj carej simuleazăj coliziunea.j Marij
diferenŃejdejvitezăjaparjîntrejsimulărilejefectuate jpejcadavrejșijcelejrealizatejcujajutorulj
manechinelor,j datorităj diferenŃelorj dej absorbŃiej aj energiei,j aj flexibilităŃiij diferitelorj
regiunijalejcorpuluijșijajrigidităŃiijacestora.j

.
.
208.8mMODELE MATEMATICE ALE PIETONULUI
Avândjcajbazăjcapitoluljanterior,jînjcontinuarejsej vorjpropunejmodelejmatematicejcuj
una,j douăj șij maij multej masej pentruj pietonulj aflatj î nj interacŃiunej cuj autoturismul.j
Modeluljbi3masăjestejconstituitjdinjpicioarejșijtru nchi,jîmpreunăjcujcapul.jSegmentelej
dinj carej estej constituitj pietonulj suntj consideratej rigidej iarj înj articulaŃiij suntj luatej înj
considerarejmomentelejdatejdejtonusuljmuscular.jCon turuljpietonuluijestejreprezentatj
prinjsegmentejdejdreaptă.j
8.1 Modelul pietonului mono3masă
ÎnjFiguraj831jestejschiŃatjprocesuljprinjcarejunjco rpjsolidjestejlovitjîntr3unjpunctjO 1j=j
O2,jexcentricjfaŃăjdejaxajO 2y2.j
j
j
Figuraj831jCoordonatelejpietonuluijmonomasăjînjproc esuljdejimpactj
j
SistemuljdejaxejxOyzjestejfix,jlegatjdejsol,jsistem uljx 1O1y1z1jestejmobil,jaflatjînjmișcarej
dej translaŃiej faŃăj dej sistemulj fix,j iarj sistemulj x 2O2y2z2j estej legatj dej corpulj alj căruij
centrujdejmasăjsejaflăjînjpunctuljC g.jPunctuljO 1j=jO 2jestejastfeljcentrujinstantaneujdej
rotaŃie,jînjjuruljacestuiajcorpuljsejroteștejcujung hiurilej ψ,j θjșij ϕ.jSistemuljxOyzjestej
legatjdejsistemuljmobiljx 1O1y1z1jprinjvectoruljdejpoziŃiej r0jșijdejsistemuljx 2O2y2z2jprinj

.
.
209.vectorulj dej poziŃiej alj centruluij dej masăj rc.j O 1j estej centrulj instantaneuj dej rotaŃiej alj
pietonuluij înj timpulj impactuluij cuj autovehiculul.j P rinj rotireaj cuj celej treij unghiurij
menŃionatej anterior,j înj jurulj axelorj sistemuluij sej determinăj versoriij noilorj poziŃiij alej
axelorjsistemuluijmobil,jlegatjdejcorp,jx 2O2y2z2. jSejconsiderăjcăjrotaŃiajcorpuluijvajaveaj
locjînjtreijfaze,jdupăjcumjurmează:j
a)jRotirejcujunghiulj ψjînjjuruljaxeijyj(y 1j=jy 1')j



=Ψ⋅+Ψ⋅−=Ψ⋅+Ψ⋅=
jjcosi sink isini cosk k
'''
jj j j j j j j j (8.j1)j
j
Figuraj832jRotireajcorpuluij(fazaja)j
b)jRotirejcujunghiulj θjînjjuruljaxeijzj(z 1'j=jz 1'')j
j
Figuraj833jRotireajcorpuluij(fazajb)j

.
.
210.


θ⋅+θ⋅−=θ⋅+θ⋅==
cosj sini jsinj cosiik k
' ' ' '' ' ' '' ' '
j j j j j j j j j (8.j2)j
j
c)jRotirejcujunghiulj ϕjînjjuruljaxeijxj(x 1''j=jx 2)j



ϕ⋅+ϕ⋅==ϕ⋅−ϕ⋅=
cosj sinkjiisinj cosk k
' ' ' '
2' '
2' ' ' '
2
jj j j j j j j j (8.j3)j
j
Figuraj834jRotireajcorpuluij(fazajc)j
Înj urmaj efectuăriij calculelorj sej vorj obŃinej relaŃii lej pentruj versoriij sistemuluij dej
coordonatejx 2O2y2z2.j
Sejobservăjcăjversoruljaxeijy 2jestejj 2,jșijjarejfaŃăjdejsistemuljxOyzjurmătoareajpoziŃie: j


ϕ⋅θ⋅Ψ+ϕ⋅Ψϕ⋅θϕ⋅θ⋅Ψ−ϕ⋅Ψ
=


==
) cos() sin() sin() sin() cos() cos() cos() cos() sin() cos() sin() sin(
uuu
uj
zyx
cg 2 j j j j (8.j4)j
DeoarecejmișcareajînjspaŃiuljtridimensionaljestejma ijdificiljdejstudiatjpentrujcorpuri,jsej
vajanalizajdoarjmișcareajînjplanuljyOx.jPrinjurmare jvomjaveajdoarjojrotaŃiejînjjurulj
axeijOz,jcujunghiulj θ,jvezijFiguraj835,jiarjrelaŃiaj(8.4)jdevine:j


θθ−
=


==
0) cos() sin(
uuu
uj
zyx
cg 2 jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj j j j j j (8.j5)j

.
.
211.VectoruljdejpoziŃiejaljcentruluijdejmasăjaljcorpulu ij rcjvajfi:j
cg 2 0 c uCOrr ⋅+= j j j j j j j j j j (8.j6)j
dejundejrezultăjecuaŃiilejcoordonatelorjcentruluijd ejmasăjaljcorpuluijpejaxelejxjșijy:j

θ⋅+=θ⋅−=
) cos(CO y y) sin(CO x x
2 O c2 O cj j j j j j j j j (8.j7)j
j
Figuraj835jRotireajînjplanjajcorpuluij
Pentruj vectorulj dej poziŃiej alj punctuluij dej impact,j carej estej înj primaj fazăj șij centruj
instantaneujdejrotaŃiej( rO),jsejpoatejalegejojlegejdejvariaŃie,jdacăjautovehi cululjestejînj
mișcarej înj momentulj impactului,j sauj poatej fij nulj da căj înj momentulj impactuluij
autovehicululjajfostjfrânatjtotal.j
Înj ipotezaj absenŃeij uneij legij dej mișcarej pentruj vec torulj r 0,j prinj derivareaj relaŃieij
anterioarejsejvorjobŃinejsuccesivjvitezelejșijaccel eraŃiilejcentruluijdejmasăjaljcorpului.j
j
Figuraj836jModeluljimpactuluijdintrejautoturismjșij pietonuljmonomasăj

.
.
212.
α⋅−⋅ α−=α⋅−⋅ α−=
••••
) sin() h 1 c ( y) cos() h 1 c ( x
ccj j j j j j j j (8.j8)j

α⋅−⋅α−α⋅−⋅ α−=α⋅−⋅α+α⋅−⋅α−=
• • •• •• • •• •
) cos() h 1 c ( ) sin() h 1 c ( y) sin() h 1 c ( ) cos() h 1 c ( x
2
c2
cj j j j j j (8.j9)j
Pentrujsimplificareajcalculelorjsejvajformajunjsist emjdejforma:j

α⋅




α⋅−−α⋅−
+

α⋅




α⋅−−α⋅−−
=






α• • •
• •• •• •
2
cc
0) cos() h 1 c () sin() h 1 c (
1) sin() h 1 c () cos() h 1 c (
yx
j j j j (8.j10)j
carejpoatejfijscrisjsimplificatjsubjforma:j
{}[ ] [ ]

α⋅+

α⋅=• • •2B A a j j j j j j j j j (8.j11)j
undej[A]jestejmatriceajcoeficienŃilorjacceleraŃieij unghiularejajpietonului;j
j [B]jestejmatriceajcoeficienŃilorjpătratuluijviteze ijunghiularejajpietonului;j
j {a}jestejvectoruljacceleraŃiilorjdejtranslaŃiejșij rotaŃiejalejcorpului.j
ConformjFiguraj837jpentrujcazuljpietonuluijmonomasă jecuaŃiilejdejechilibrujsunt:jj
j
Figuraj837jSchemajforŃelorjcarejacŃioneazăjasuprajp ietonuluijmonomasăj

.
.
213.( )

⋅−⋅−=






⋅




• •• •• •
) cos( 1 1 0 001 00 01
11
α α hcFGF
yx
Jmm
cc
j j j j j j (8.j12)j
carejpoatejfijscrisjsimplificatjsubjforma:j
[]{}{}QaM=⋅ j j j j j j j j j j (8.j13)j
unde:j[M]jestejmatriceajmaseijșijajmomentuluijdejin erŃiejajpietonului;j
j [Q]jestejmatriceajforŃelorjcarejacŃioneazăjasupraj pietonului;j
j {a}jestejvectoruljacceleraŃiilorjdejtranslaŃiejșij rotaŃiejalejcorpului.j
Înjvedereajaflăriijnecunoscutelor,jdinjecuaŃiilej(8 .11)jșij(8.13)jprinjînmulŃirejlajstângaj
cuj[A] TjsejvajobŃine:j
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] {}ext2 T TQ B M A A M A =

α⋅⋅⋅+

α⋅⋅⋅• • •
j j j j j (8.j14)j
unde:j
{}[]{}QAQT
ext⋅= j j j j j j j j j j (8.j15)j
j
RelaŃiaj(8.14)jpoatejfijscrisăjsubjforma:j
[ ] [ ] { }Q B A =

⋅+

⋅• • •21 1 αα j j j j j j j j (8.j16)j
RelaŃiaj(8.16)jreprezintăjformajsimplificatăjajecua ŃieijdiferenŃialejînjnecunoscutajjjjjj αj
=j α(t).j Prinj înlocuireaj acesteiaj înj relaŃiaj (8.7)j sej p otj aflaj coordonatelej centruluij dej
masăjaljcorpuluijpietonului.j
Pentruj unj pietonj aj căruij înălŃimej estej dej 1,80j m,j c uj masaj dej 73j kgj șij înălŃimeaj
punctuluijdejimpactjlaj0,75jmjdejlajsol,jînjurmajre prezentăriijgraficejajsoluŃieijecuaŃieij
diferenŃialej dej ordinulj doij s3aj obŃinutj oj curbăj dej regresiej aj căreij ecuaŃiej poatej fij
aproximatăjprintr3ojfuncŃiejpolinomialăjdejordinulj doijajcăreijexpresiejeste:j
t 1363. 0 t 0011. 02⋅+⋅=α jj j j j j j j j (8.j17)j
GraficuljacesteijfuncŃiijestejprezentatjînjFiguraj8 38.j

.
.
214.Cuj relaŃiilej (8.7)j șij (8.17)j sej vaj trasaj traiectori aj pietonuluij înj momentulj impactuluij
acestuiaj cuj autoturismulj Pentruj aceastaj sej vaj daj pu nctuluij dej contactj “O1”j =j “O2”j
dintrejautovehiculjșijpietonjojlegejdejmișcare.j

.
.VariaŃiamunghiuluimdemrotaŃiemlampietonulmmonomasă
y = 0,0011x 2 + 0,1363x
020 40 60 80 100
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Timpulm[ms][grade]Monomasa
Poly. (Monomasa)
j
Figuraj838jExemplujdejdeterminarejajunghiuluijderjrotatiejaljcorpuluijpietonuluijmonomasaj

.
216.8.2 Modelul matematic cu mai multe mase
j
j
Figuraj839jModeluljmatematicj3jschemajgeneralaj
j
PentrujgenerareajecuaŃiilorjs3ajutilizatjmodeluljma thematicjcujdouajmasejajpietonului,j
acestajputandjfijmodificatjcujusurinŃă,jprinjadăuga reajdejmasejsuplimentare.j
Lajtimpuljtj ≠jt 0j=j0,j dupăjcejautoturismuljajacŃionatjasuprajgenunc hiuluijpietonului,j
punctuljdejcontactjfiindjA,jînjconfiguraŃiajdejimpa ctjautovehiculjfrontalj3jpietonjlateral,j
pietonuljsejvajgăsijînjpoziŃiajprezentatăjînjfigura jFiguraj8310.jÎnjaceastăjprimăjfazăjaj
impactuluijsejconsiderăjcăjcentruljj
Figuraj8310jPietonjînjpoziŃiajtrecândjstradaj
instantaneuj dej rotaŃiej alj maseij unuj aj pietonuluij es tej înj punctulj dej contactj cuj baraj
parașocj aj autoturismului,j masaj doij rotindu3sej înj ju rulj articulaŃieij șoldului.j ArticulaŃiaj

.
217.șolduluijestejconsideratăjcajojarticulaŃiejcilindri că,jînjcazuljrezolvăriijproblemeijplane,jînj
eajavândjunjcoeficientjdejrigiditatejk 21 ,jcarejsimuleazăjtonusuljmuscular.j
Coordonatelejcentrelorjdejmasă,jpejaxelejXjsijY,jaj celorjdouăjsegmentejdejcorpjsunt,j
conformjschemeijdinjfigurajFiguraj839.jPrinjderivar ejsejvorjobŃinejsijvitezele,jpejcelej
douăj axej alej sitemuluij XOY,j corespunzătoarej centrel orj dej masăj alej celorj douăj
segmentejalejcorpuluijpietonului.j

⋅+⋅−+=⋅−⋅−−=
⋅−+=⋅−−=
) cos(2) cos() 1() sin(2) sin() 1() cos() 1() sin() 1(
2211
βαβααα
c hlhyc hlxhchyhcx
cgcgcgcg
j j j j j j j j (8.j18)j

⋅⋅−⋅−⋅−=⋅⋅−⋅−⋅−=
⋅−⋅−=⋅−⋅−=
• ••• ••••••
) sin(2 ) sin() 1() cos(2 ) cos() 1() sin() 1() cos() 1(
2211
ββα αββα αα αα α
c hl yc hl xhc yhc x
cgcgcgcg
j j j j j j j j (8.j19)j
j
PentrujaflareajnecunoscutelorjsejvajabordajmetodajL agrangeanăj
0=∂∂+∂∂−




∂∂∂
•
i iiqV
qEc
qEc
dt,jj j j j j j j j j (8.j20)
j j
undejpentrujcazuljnostruji=1,n,jiarjq ijsuntjunghiurilejαjrespectivjβjpentrujcazuljprezent at j
j
∑=
iiEcEc j j j j j j j j j j j (8.j21)j
2 22•
⋅+⋅=ii i i
iJvcgmEcαj j j j j j j j j (8.j22)j
2 2 2
cgicgii yxvcg••
+= j j j j j j j j j j (8.j23)j
( )()
22
1 1, − −−⋅+⋅⋅=∑ii i i
icgi ikygmVααj j j j j j j (8.j24)j
j
Undejavem:j
Ecj–jenergiajcinetică;j

.
218.Vj–jenergiajpotenŃialăj
mij–jmaselejsegmentelorjdejcorpjcejalcatuiescjpietonu l;j
Jij–jmomentelejejinerŃiejalejmaselorjpietonului;j
Vcg ij–jvitezelejcentrelorjdejmasăjalejmaselorjpietonulu i;j
kij–jcoeficienŃiijdejrigiditatejdinjarticulaŃiilejcor puluijpietonului;j
PrinjînlocuirejînjrelaŃiaj(8.20)jșijprinjderivareaj acesteiajsejvajobŃinejunjsistemjdejecuaŃiij
diferenŃialejjînjnecunoscutelejαjșijβ.j

.219 . .9mCERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND COLIZIUNEA
AUTOTURISM – MANECHIN PIETON
9.1 Regulamante, metode de încercare și aparatura de mă surare
Lajsfârșituljanilorj1980,jComitetuljEuropeanjpentru jVehiculejExperimentalej(Europeanj
ExperimentaljVehiclesjCommitteej3jEEVC)jajînceputjd ezvoltareajunuijsetjdejstandardej
conceputejsăjminimizezejvătămărilejserioasejalejpie tonilorjînjimpactjjpânăjlaj40jkm/h.j
Înj 1991,j EEVCj aj propusj unj setj dej testej reprezentând j celej maij importantej treij
mecanismej alej vătămărilor:j cap,j parteaj superioarăj a j piciorului,j parteaj inferioarăj aj
piciorului.j Aceastăj lucrarej aj fostj încorporatăj înj t estelej EuroNCAP,j avândj primelej
rezultatejînj1997.jjj
U.E.jajadoptatjrecentjojDirectivăjsimilarăj(2003/10 2/EC,jDec.j2003)jceleijjaponeze,jdarj
carejacoperă,jdejasemenea,jșijcerinŃelejpentrujvătă mărijasuprajpiciorului.jPropunereaj
estejîncorporatăjînjLegislaŃiajComunităŃii,jsubjsis temuljcreatjdejDirectivaj70/156/EEC.j
Estejaplicabilăjautoturismelor,jvehiculelorjsportiv e,jcamioanelorjușoarejșijaltorjvehiculej
comercialejușoare,jcujaplicarejînjdouăjetapejîncepâ ndjcuj2005jșij2010.j
RegulamentuljcanadianjreferitorjlajbarajdejprotecŃi ejestejunuljdintrejcelejmaijriguroasej
dejacestjtipjdinjlume.jAcestajestejpropusjsprejanal izareajcompatibilităŃiijbară3pieton.j
Nationalj Highwayj Trafficj Safetyj Administrationj (NHT SA)j aj Stalelorj Unitej aj încheiatj
dezvoltareajuneijcerinŃejdejtestarejcujimpactorjcap jlajînceputuljanilorj1990.jDejatunci,j
efortulj aj fostj îndreptatj cătrej cercetareaj pentruj sp rijinireaj grupuluij dej lucruj pentruj
protecŃiejpasivăjajInternationaljHarmonizedjResearc hjActivitiesj(PS3WGjIHRA).j
Unj numărj marej dej pietonij șij bicicliștij devinj victim ej alej coliziunilorj frontalej cuj
autoturisme.jAcestjlucrujajfostjidentificatjdejcătr ejComitetuljEuropeanjpentrujSiguranŃaj
avansatăjajVehiculelorj(EEVC)jșijastfeljs3aujefectu atjojseriejdejstudiijînjacestjdomeniuj
dej cătrejGrupelej dej Lucruj ajEEVC.jCajurmarej ajacest orjcercetări,j auj fostjdezvoltatej
diversejrecomandărijpentrujdesignuljstructuriijfron talejajautomobilelor.jAujfostjpropusej
metodej dej testarej șij regulamentej pentruj aj impunej pr otecŃiaj pietonului.j Înj primulj
trimestruj alj anuluij 1987j aj fostj discutatăj unaj dintr ej acestej propunerij dej cătrej grupulj

.220 . .„ERGAjSafety”jajEEC.jS3ajstabilitjnecesitateajunorj cercetărijmaijaprofundatejpentrujaj
completajojseriejdejlacune.jEEVCjajfostjcontactatăj pentrujajcoordonajaceastăjcercetarej
astfeljcaj lajsfârșituljanuluij1987jajfostjînfiinŃat jGrupuljdejLucruj„ProtecŃiajpietonului”j
WG10.j
Mandatuljacestuijgrupjajfostjdejajdeterminajmetodej dejtestarejșijnivelejacceptabilejdej
evaluarejajprotecŃieijoferitejpietonilorjdejcătrejs tructurajfrontalăjînjcazuljaccidentelor.jj
Metodelejdejtestarejarjtrebuijsăjfiejbazatejpejtest ejpejsubsisteme,jcumjarjfii:jbarajdej
protecŃiej (inclusivj radiatorul),j muchiaj frontalej aj capoteij (inclusivj farurij șij muchiaj
frontalăjajaripilor)jșijsuprafaŃajcapoteij(inclusiv jmuchiajinferioarăjajparbrizului),jtestelej
fiindjnecesarejatâtjpentrujpietonjadultjcâtjșijpent rujpietonjcopiljlajimpactuljlaj40km/h.j
Studiilej auj inclusj testej cuj manechinj laj scaraj 1:1,j testej pej cadavre,j reconstrucŃiij dej
accidente,j analizaj datelorj achiziŃionatej înj urmaj ac cidentelorj șij simulărij pej computer.j
Maij mult,j propunerilej dej testj dezvoltatej auj trebuit j aj fij testatej maij târziuj pej
autovehiculejreprezentativejpentrujperioadajrespect ivăjpentrujajdeterminajfezabilitateaj
propunerilor.jAcestejtestejaujfostjefectuatejînj198 9/1990jșijîncheiatejînjiuniej1991jdej
cătrejunjconsorŃiujeuropeanjformatjdinjBASt,jINRETS ,jLAB/APR,jTNOjșijTRL.j
Celj de3alj treileaj șij ultimj raportj EEVCj WG10j aj fostj realizatj înj 1994,j fiindj axatj pej
modificărijșijîmbunătăŃirijalejversiunilorjanterioa rejdejpropunerijdejmetodejdejtestare.j
WG10jajfostjdesfiinŃatjînjnoiembriej1994.jj
S3aj decisj înj iuniej 1997j creareaj unuij nouj grupj dej lu cruj –j EEVCj WG17j „SiguranŃaj
pasivă”,javândjdouăjsarcinijprincipale:j
Revizuireaj metodelorj dej testarej EEVCj WG10j (raportj f inalj 1994)j șij propunereaj
posibilelorjmodificări,jŃinândjseamajdejnoilejdatej dejstatisticăjexistente,jbiomecanicăjșij
rezultatelejunorjteste;j
Pentrujdefinireajîncercărilorjs3aujconsideratjcajre prezentativejpentrujcazuljaccidentelorj
pietonj–jautomobiljurmătoarelejdouăjsituaŃii:j
• PietonjînjpoziŃiejlateralăj(traversândjstrada),jaut omobiljfrânând;j
• Pietonj înj poziŃiej cuj faŃaj sprej autoturism,j coliziun ej frontalăj cuj 40j %j gradj dej
acoperirejpentrujautoturism.j

.221 . .Vitezaj autoturismuluij înj momentulj impactuluij aj fost j dej aproximativj 30j km/h.j Pentruj
efectuareajîncercărilorjestejnecesarăjurmătoareajap aratură:j
• Manechinjpietonjinstrumentatjcujaccelerometrejși3sa ujalŃijtraductori;j
• Autoturismjpregătitjpentrujcoliziunejșijechipatjcuj douăjbiomanechinejhumanoidej
HybridjIIjFirstjTechnologyjUSA;j
• InstalaŃiej dej tracŃiunej pentruj autoturismej (pistaj c oliziune,j instalaŃiej tracŃiune,j
cabluj tracŃiune,j căruciorj tracŃiunej autoturisme,j am ortizorj deblocarej căruciorj
tracŃiune,jsistemjdeblocarejpenejconice,jblocarejca blujtracŃiune);j
• Sistemjdejiluminarejpentrujfilmarejrapidăj(1000jimg /sec);j
• camerej filmarej rapidăj 1000j img/secj STARLEXj USAj șij s istemj electronicj dej
sincronizarejajstartăriijsimultanejsaujdecalatejajc amerelorjdejfilmarejrapidă;j
• SistemjdejmăsurarejajvitezeijautoturismuluijTagjHeu erj–jElveŃia;j
• Douăjfotocelulejdejstartarejautomatăjajcamerelorjle jfilmare,junajpentrujsistemulj
dej înregistrarej dinj instalaŃiaj dej achiziŃionarej dat ej laj coliziunej șij una,j semnalj
trigger;j
• Cablurij pentruj achiziŃiej datej laj coliziune,j înj cazu lj inj carej nuj sej dispunej dej
dataloggere;j
• accelerometrejtriaxiale;j
• InstalaŃiejachiziŃiejdatejlajcoliziune;j
• Programej pentruj analizaj șij prelucrareaj semnalelorj ș ij imaginilorj filmatej laj 1000j
img/sec;j
• Sursejdejalimentarejșijaccesoriijspecificejîncercăr ilorjdejcoliziune.j
9.1.1 Manechinul pieton
Scheletulj manechinuluij estej compusj înj primulj rândj d inj elementej metalicej carej îij
conferăjojbunăjrezistenŃăjstructuralăjșijcarejimită jscheletuljuman.jAceastjscheletjestej
acoperitjcujcauciucjsiliconicjcarejîijasigurăjforma jumanoidăjdorită.jPărŃilejcomponentej
alejacestuijjmanechinjsuntjprezentatejînjcelejcejur mează.j

.222 . .
j
Figuraj931jCapuljmanechinuluij
j
CapuljarejcajpiesăjdejbazăjunjscheletjdejsârmăjejoŃ eljcarejestejacoperitjcujunjstratjdej
siliconjcarejasigurăjfidelitateajbiomecanicăjprecum jșijrepetabilitateajrăspunsuluijcapuluij
lajimpactuljcujsuprafeŃejtari.jÎnjinterioruljacestu iajestejunjaccelerometrujtriaxialjmontatj
înjcentruljdejgreutate,jfurnizândjdatejdesprejaccel eraŃiilejlajcarejestejsupusjcreieruljînj
timpulj unuij impact.j Metodaj dej evaluarej aj gravităŃii j vătămăriij capuluij estej prinj
măsurareajvaloriijHIC.j
Gâtulj j manechinuluij estej realizatj înj douăj variante. j Prima,j maij rigidăj șij cuj limitareaj
gradelorjdejlibertate,jajdouajoferindjmaijmultăjlib ertatejmișcăriijșijîndeplineștejcerinŃelej
dejbiofidelitate.jGâtuljestejformatjdinjpiesejflexi bile,jconceputejpejcriteriijbiomecanice,j
cuj răspunsurij dej atenuarej înj flexiej șij extensie.j Es tej formatj dinj patruj vertebrej rigidej
metalicejșijpatrujgarniturijjmodelatejînjcauciucj(b utiljelastomer).jGarniturilejdejcauciucj
aujfostjalesejpentrujcaracteristicilejdejatenuarejș ijrealizareajhisterezisuluijbiomecanic.j
Armăturilej terminalej dinj metalj auj rolulj dej aj asigur aj legăturilej cuj capulj șij torsulj
manechinuluijdeoarecejînjspecialjînjtimpuljimpactur ilorjlongitudinalej(frontalejsaujfaŃă3
spate)j aparj forŃelej dej încovoierej șij dej forfecarej c arej solicităj acestj organ.j Răspunsulj
îndoiriijînjfaŃăjșijînjlateraljajgâtuluijmimeazăjră spunsuljuman.j
Coastelej suntj conturatej dinj platbandej dej oŃelj nitui tej șij carej potj fij ajustatej pentruj aj
simulajformajumanăjșijsuntjacoperitejcujunjmaterial jsiliconicjpentrujatenuare,japlicatj
pejsuprafaŃajlorjinterioarăjșijexterioară.jSejasigu răjastfeljrăspunsuljdinamicjaljpieptuluij
lajimpactuljfrontaljdistribuit.jj

.223 . .
j
Figuraj932jAnsamblujtoracej
j
Materialuljsiliconicj atașatjînjparteajdinj faŃăjajco astelorj ajutăj lajdistribuireajsarcinilor.j
Manechinuljprezintăjojcoloanăjvertebralăjformatăjdi ntr3unjansamblujtelescopicjdejŃevi,j
carejpermitejreglareajînălŃimiijtoracelui.jj
j
Figuraj933jManechinuljpietonj–jstructurajosoasăjșij muscularăj
j
Bazinuljestejturnatjdinjcauciucjsiliconjșijestejpre văzutjcujdouăjarticulaŃiijjcilindricejlaj
carej s3auj adăugatj una/douăj suprafeŃej dej frecarej înt rej parteaj conducătoarej șij ceaj

.224 . .condusă,j j acesteaj oferindj j posibilitateaj mișcăriij î nj celej douăj plane,j planulj x,j verticalj
transversaljdejreferinŃăj șijplanuljy,j verticalj long itudinaljdejreferinŃă.jAcestej articulaŃiij
oferăjposibilitateajsimulăriijmomentuluijcarejapare jînjarticulaŃiajșolduluijlajom.jReglareaj
momentuluijdinjarticulaŃiejsejfacejprinjstrângereaj unuijșurubjșijajuneijpiuliŃe.j
BraŃelejnujsuntjprevăzutejcujinstrumentaŃie,jdeoare cejvătămărilejposibilejnujarjpunejînj
pericoljviaŃajpietonului,jînjraportjcujvătămărilejs uferitejdejcelelaltejpărŃijalejcorpului.j
ArticulaŃiajgenunchiuluijsejpoatejasimilajcujojarti culaŃiejcilindricăjlajcarejs3aujadăugatj
douăjsuprafeŃejdejfrecarejîntrejparteajconducătoare jșijceajcondusă.jj
Accelerometrelej auj fostj montatej cuj axelej paralelej c uj celej treij planej anatomicej alej
corpuluij (coronal,j sagitalj șij transversal),j vezij Fi guraj 934.j Axelej Xj șij Yj pej carej s3auj
înregistratjacceleraŃiilejsuntjconŃinutejînjplanele jsagital,jrespectivjcoronal,jiarjaxelejZj
suntjparalelejlajplanuljtransversal.j
j
Figuraj934jAmplasareajmanechinuluijînjraportjcujaut oturismulj
9.1.2 Pregătirea autoturismului
Autoturismuljutilizatjajfostjlestatjlajojgreutatejd ej1024jkg,jcujrezervoruljdejcombustibilj
gol.jParteajdinjfaŃă,jrespectivjcapotajaujfostjvops itejpentrujajsejdiferenŃiajzonelejcuj
potenŃialejdiferitejdejvătămarejajpietonuluijșijpen trujajfacilitajanalizelejdejimaginejcuj
programej speciale.j Înj autoturismj auj fostj montatej do uăj manechinej Hybridj IIj Fyrstj
TechnologyjUSA.jj

.225 . .Înj portbagajj aj fostj montatj unj sistemj specialj dej frâ narej cuj declanșarej electricăj prinj
cablu.j Rolulj acestuij sistemj aj fostj dej aj declanșaj fr ânareaj autoturismuluij înj momentulj
impactuluijcujmanechinuljpieton,jșijevitareajdistru geriijluijprinjimpactuljcujbarierajfixăj
dejcoliziunej(170jtonej+jblocjmetalicjpentrujcolizi unejdecalată)jaflatăjlajcircaj15jmetrij
dej zonaj dej impact.j Dej asemenea,j înj cazulj uneij erori j apărutej înj fazăj premergătoarej
impactului,jautovehicululjpoatejfijopritjpejpistă,j fărăjajsejproducejavariijsistemuluijdej
măsurare.j
j
Figuraj935jStabilireajrepartitieijmaselorjautoturis muluij
.
j
Figuraj936jInstalaŃiajdejfrânarejîmbarcatăjînjautot urismj

.226 . .9.1.3 InstalaŃia de tracŃiune pentru autovehiculele supus e coliziunilor
InstalaŃiajpoatejtractajautovehiculejlajojvitezajde jpestej100jkm/hjcujojpreciziejdej±j1j
km/hj șij cuj acceleraŃiij cuprinsej intrej 2j șij 10j m/s 2.j Eaj sej compunej dinj următoarelej
subansamblejșijinstalaŃii:j
• Pistajdejcoliziunejcujojlungimejdejaproximativj200j m,jcarejpermitejcoliziunijautoj
cuj barierej fixej (zid),j cuj barierej mobilej (1100j kgj ș ij 1800j kg),j autoturismj cuj
autoturismj(douăjînjmișcarejsaujunuljstândjpejloc), jcoliziunejlaterală,jcoliziunej
lateralăjautoturismjcujbarierajtipjstâlp,jrăsturnăr ijautoturism.j
• Unitateaj dejacumularej ajenergieijpneumo3hidraulicăj cujservovalvăjdej comandăj
controlatăjprinjcalculator,jbuteliijazot,jacumulato arejcujpiston,jmotorjhidraulicjdej
acŃionarejșijmotorjelectric.j
• Unitateaj dej antrenarej aj autoturismuluij compusăj din: j cabluj dej tracŃiunej (fărăj
sfârșit),jcăruciorjtracŃiunejautoturisme,jcanaljrul arejcărucior,jamortizorjdeblocarej
căruciorjtracŃiune,jsistemjdeblocarejpenejconice.j
• Unitateaj electronicăj dej comandăj carej permitej introd ucereaj mărimilorj definitoriij
pentrujtracŃiunej(viteza,jtimpuljdejaccelerare,jtim pjdejmersjuniformjșijtimpuljdej
frânare).jUnitateajpermitejstartareajdinjcamerajdej achiziŃiejajdatelorjlajcoliziune,j
memorareajparametrilorjtracŃiuniijșijoprireajînjcaz jdejurgentă.j
9.1.4 Filmarea rapidă și sistemele speciale de iluminare
Pentruj analizaj graficăj aj coliziunilorj manechinj piet onj s3auj folositj camerej dej filmarej
rapidej reglatej pentruj oj vitezaj dej 1000j img/sec.j Ace stej camerej auj fostj poziŃionatej
pentrujfilmareajdejtip:jvederejdejsusjșijdinjlatera ljstânga.jGraduljdejiluminarejnecesarj
ajfostjobŃinutjprinjmontareajaj30jlămpijcujbecurijd ej1jkwjfiecare.jS3aujmontatj20jlămpij
înjpoziŃiejlateralăjșij10jlămpijpentrujiluminarejde jsus.jStartareajcamerelorjsejfacejcuj
instalaŃiij specialej dej sincronizarej șij startarej sim ultană.j łinândj contj căj rolaj dej filmj
utilizatăjarej30jm,jiarjcamerajarejnevoiejdejunjtim pjdejaccelerare,jsejvajobŃinejunuij
timpjefectivjdejfilmarejdejccaj1,5jsec.j

.227 . .
j
Figuraj937jCamerelejdejfilmarejdejmarejvitezăjjșijf otocelulelejTagjHeuerj
Oricejmanevrăjnesincronizatăjducejlajpierdereajfeno menelorjdoritejajsejstudiajlajvitezej
ridicate.j Camerelej utilizatej permitj vitezej dej filma rej dej pânăj laj 10000j img/sec,j darj
aceastajpresupunejfenomenejfoartejrapidejșijgradejd ejiluminarejdeosebite.j
9.1.5 Măsurarea vitezei autoturismului
Vitezajautoturismuluijajfostjmăsuratăjcujunjvitezom etrujcujfotocelulejelectrice.jPreciziaj
dejmăsurarejestejdej0,1%,jdistanŃajîntrejcelejdouăj fotocelulejfiindjdej1jmetru.j
j
Figuraj938jPoziŃionareajfotocelulelorjTagjHeuerjșij aparaturajdejstartarejautomatăj
9.1.6 InstalaŃia de achiziŃie de date la coliziune
Pentruj determinareaj acceleraŃieij inj timpulj impactul uij auj fostj efectuatej măsurătorij
utilizândj accelerometrej piezorezistivej dej tipj PCBj 3 38M12.j Pentruj oj bunăj funcŃionare,j

.228 . .acesteajtrebuiejmontatejadecvatjșijcuplatejcorespun zătorjlajechipamentelejdejmăsură.j
Înjfigurăjsuntjprezentatejdiversejmodurijrecomandat ejdejcătrejproducător,jdejmontarej
ajaccelerometrelor.jPrimelejdouăjmodalităŃijdejmont arejaujlajbazăjdouăjsoluŃiijdejfixarej
filetatejiarjurmătoarelejprezintăjdouăjsoluŃiijdejf ixarejcujmagneŃi.jj
j
j
Figuraj939jAccelerometruljPCBjuniaxialj
.
j
Figuraj9310jPrincipiijdejmontajjaljjaccelerometrelo rj
Oj altăj modalitatej dej fixarej estej aceeaj dej aj combina j j soluŃiaj j dej fixarej cuj adezivj
industrialjpentrujmetale cujceajajjmontăriijjfiletate .
Înj cadrulj experimentului,j accelerometrelej auj fostj m ontatej pej unj sistemj triortogonal.j
Douăjastfeljdejsistemejtriaxialejaujfostjutilizate, junuljmontatjpejmanechinjînjcavitateaj
craniană,jînjcentruljdejmasăjaljcapuluijșijunuljînj cavitateajtoracică,jpentrujajpermitej

.229 . .prelevareaj accelerațiilorj laj nivelulj capului,j respe ctivj laj nivelulj toraceluij înj momentulj
impactului.jVezijdiagramajlanțuluijdejmăsurăjdejmai jjos.j
Montareaj accelerometrelorj pej sistemelej triaxialej și j fixareaj acestoraj dinj urmăj pej
manechinj s3aj facutj respectândj paralelismulj axelorj t riortogonalej cuj celej treij planej
anatomicej alej corpuluij (coronal,j sagitalj șij transve rsal).j Axelej Xj șij Yj pej carej s3auj
înregistratjvalorilejacceleraŃiilorjsuntjconŃinutej înjplanelejsagital,jrespectivjcoronal,jaxaj
Zjfiindjperpendicularăjpejacestea.
j
Figuraj9311jSuportuljpentrujrealizareajunuijmontajj triaxialjaljaccelerometrelorj
j
Celej 6j accelerometrelej auj fostj conectatej laj unj ampl ificatorj dej semnalj pentruj vibraŃiij
PCBjF483B07,jpentrujajasigurajatâtjsursajnecesarăjd ejcurentjcontinuujcătrejsenzorijcâtj
șijamplificareajsemnaluluijdejrăspunsjoferitjdejcăt rejaceștia.j
jjj
j
Figuraj9312jAmplificatoruljdejdatej
j
Amplificatoruljajfostjconectatjlajojplacăjdejachizi ŃiejNationaljInstrumentsjNIjUSBj6218j
pej 6j canalej dej achiziŃiej dej tipj intrarej analogică.j Cujajutorulj acesteijplăcijs3aj realizatj
transferuljdatelorjînjtimpjrealjcătrejcalculatorulj portabil.jLanŃuljdejmăsurăjconstruitjpej
echipamentelejșijproceselejdescrisejanteriorjestejr eprezentatjschematicjînjfigurajdejmaij
jos.j

.230 . .
j
Figuraj9313jLanŃuljdejmăsurăjpentrujachiziŃiajdatel orj
j
Momentulj impactuluij cuj vehicululj s3aj marcatj prinj co ntactj electricj montatj laj nivelulj
genunchiuluijmanechinului.j

.231 . .Vitezaj vehicululuij înaintej dej impactj s3aj măsuratj cu j ajutorulj instalaŃiilorj timpj –j vitezaj
directjînjkm/h.j
NiveluljmaximjaljdeceleraŃiilorjmăsuratejînjcapj(du păjaxelejx,jy,jz).jajfostjînjdomeniulj0j
±j200jgjiarjniveluljmaximjaljdeceleraŃiilorjmăsurate jînjcutiajtoracicăj(dupăjaxelejx,jy,jz)j
ajfostjînjdomeniulj0j ±j100jg.j
9.2 Desfășurarea testelor și analiza rezultatelor
Înj cadrulj testărilorj experimentalej pietonulj aj fostj așezatj înj faŃaj autovehiculului,j înj
poziŃiaj"traversândjstrada”,jcujpicioruljstângjînsp rejautoturism.jImpactuljajavutjlocjînj
regiuneaj genunchiuluij stâng,j puŃinj deasupraj acestui a.j Vitezaj autoturismuluij înj
momentuljimpactuluijajfostjdej30jkm/h,jautovehiculu ljlovindjpietonuljcujzonajmedianăj
aj bareij parașoc.jAcŃionareaj asupraj sistemuluijdejfr ânarejs3aj făcutjcuj 2jmj înaintejdej
loculjcoliziunii.j
ÎnjaljdoileajscenariujpietonuljajfostjașezatjcujfaŃ ajsprejautoturism,jeljfiindjlovitjfrontalj
dejzonajmedianăjajbareijparașocjajautoturismuluijca rejsejdeplasajînjregimjuniformjcuj
vitezajdej30jkm/h.jImpactuljasuprajpietonuluijajavu tjlocjînjregiuneajgenunchilor.j
jProcesulj dej pregătirej șij desfășurarej aj experimente lorj estej prezentatj înj tabelelej
următoare,jiarjrezultatelejobŃinutejsuntjilustratej înjfigurilejurmătoare.jj
DinjanalizajdiagramelorjobŃinutejs3ajconstatatjcăjp entrujvitezajdejimpactjdej30jkm/hj
duratajcoliziuniijefectivejdintrejpietonjșijautomob iljestejdejaproximativj250jms,jdupăj
aceastaj pietonulj căzândj pej carosabil.j Impactulj înj r egiuneaj membrelorj inferioarej alej
pietonuluijdureazăjaproximativj90jms.jTimpuljdupăjc arejpietonuljsejloveștejcujcapuljdej
parbrizjestejdejaproximativj190jms.j
Laj ambelej probej pietonulj aj fostj proiectatj cuj capulj înj parbrizulj autoturismului.j Dej
asemeneajmembrelejinferioarejs3aujruptjînjzonajdejc ontactjcujbarajparașoc.jÎnjtimpulj
celuijdejaljdoileajtestjmanechinuljs3ajruptjdinjart iculaŃiajbazinului.j

.232 . .
j
Figuraj9314jSchemajdejdesfășurarejajîncercărilorjex perimentalej
j
Acestj lucruj s3aj datoratj reglajuluij momentuluij dinj a rticulaŃie,j momentj carej aj depășitj
valoareaj laj carej s3aj produsj rupereaj articulaŃieij în j zonaj dej sudură.j AcceleraŃiilej mediij

.233 . .înregistrate,jdinjmomentuljimpactuluijînjzonajgenun chiului,jpânăjlajizbireajpietonuluijcuj
capuljînjparbrizjșijpejduratajimpactuluijsecundar,j cujsolul,jaujfostjredatejînjtabelulj9.1.j
j
Tabelulj9.1jAcceleraŃiilejmediijînregistratejlajniv eluljcapuluijșijtoraceluijmanechinuluij
Impact primar Impact secundar Test nr
Cap Torace Cap Torace
j [g] [g] [g] [g]
1 7,525j 7,338j 5,78j 5,137j
2 10,81j 10,994j 10,92j 8,344j
j
ForŃajmediejdejimpactjasuprajmanechinuluijajfostjîn jcazuljprimuluijtestjdejaproximativj
5300j N.j Laj cădereaj dej pej autoturismj pej sol,j sej rema rcăj dinj graficulj acceleraŃiilor,j
manechinuljnujajlovitjsoluljcujcapuljcijdoarjs3ajro stogolitjpejacestajînjurmajmișcăriijdej
rotaŃiej imprimatăj laj impactulj înj zonaj picioarelor.j AcceleraŃiilej apărutej înj cazulj
impactuluijsecundarjsuntjmaijmicijdecâtjlajcoliziun eajdirectăjcujautoturismul.j
AcceleraŃiilejmaijmarijapărutejlajtestuljnumăruljdo ijsejdatoreazăjruperiijmanechinuluij
dinjarticulaŃiajbazinului.jj
Înjurmajefectuăriijexperimentelor,jatâtjlajprimajcâ tjșijlajceajde3ajdouajprobă,javariilej
provocatejdejpietonjautoturismuluijaujfostjimportan tejdoarjînjregiuneajparbrizului.jPej
capotăjs3aujînregistratjdoarjurmejdejștergere.jBara jparașocjnujajsuferitjdeformaŃii.j
Analizândjînregistrărilejfilmatejșijdiagramelejsejp oatejafirmajcăjimpactuljcuprindejtreij
fazejprincipale:j
• Contactuljcujautoturismul,jdureazăjdinjmomentuljimp actuluijpânăjcândjpietonulj
sejdesprindejdejautoturism;j
• Fazajdejzbor,jdinjmomentuljseparăriijpietonuluijdej autoturismjpânăjlajimpactulj
cujsolul;j
• Fazaj dej târâre,j dinj momentulj luăriij contactj cuj solu l,j pânăj laj poziŃiaj finalăj aj
pietonului.j
j

.234 . .9.2.1 Contactul cu autoturismul
j Aceastăjfazăjcuprindejojseriejdejetape,jdatorităjc omplexităŃiijfenomenelorjcarej
apar:j
• Impactuljprimarjcujlovireajpietonuluijlajniveluljge nunchiului;j
• Rezemareajpietonuluijcujfemuruljdejmuchiajcapotei,j simultanjcujrabatereajpărŃiij
superioarejajcorpuluijpejcapotajautoturismului;j
• Rotireajcorpuluijpietonuluijînjjuruljaxeijsalejlong itudinale;j
• Impactuljcapuluijpietonuluijcujparbrizul;j
• Cădereajdejpejautoturism.j
Lajimpactulj primarjpietonuljestej lovitj laj niveluljg enunchiuluijdej cătrej baraj parașocj aj
autoturismului.jDeoarecejînjcazuljprezentatjautotur ismuljajfostjfrânatjdoarjcujpunteaj
spatejnujs3ajobservatjojmișcarejdejtangajjajacestui ajînjjmomentuljfrânării.jDupăjunj
timpjfoartejscurtjmuchiajcapoteijvinejînjcontactjcu jfemuruljpietonului.jj
j
Figuraj9315jImpactuljprimarjînjzonajgenunchiuluij
Totj aicij sej poatej vedeaj fenomenulj dej “mulare”j aj mem brelorj inferioarej pej parteaj
frontalăj aj autoturismului.j Acestaj sej datoreazăj mobi lităŃiij articulaŃilorj membrelorj
inferioarej sau,j înj cazurilej nefericitej datorităj fra cturăriij aj oaselor.j Parteaj inferioarăj aj
piciorului,jpânăjlajgenunchi,jtindejsăjfiejtrasăjsu bjautovehiculjdarjdatorităjdiferenŃeijdej
masăj dintrej aceastăj regiunej șij restulj corpuluij înj f inalj sej vaj producej fenomenulj dej

.235 . .“mulare”.j Înj fazaj dej tragerej aj picioarelorj subj auto turismj suntj posibilej apariŃiij alej
fracturilorjdejgleznă.j
Rabatereaj pietonuluij pej capotăj începej cuj oj oarecare j întârziere,j faŃăj dej momentulj
impactului.j
Mișcareaj dej rotaŃiej aj pietonuluij înj jurulj axeij sale j longitudinalej iaj nașterej datorităj
poziŃieijpicioruluijmanechinuluijcarejestejlovitjpr imajdatăjdejbarajparașoc.jPunctuljdej
aplicaŃiejaljforŃeijdejimpactjestejexcentricjfaŃăjd ejaxajlongitudinalăjajpietonuluijșijastfelj
aparej unj momentj dej rotaŃie.j RotaŃiaj începej cuj oj oar ecarej întârziere,j aceastaj
datorându3sejdistribuŃieijmaseijpietonuluijpejpicio are.j
j
Figuraj9316jMișcareajdejrotaŃiejajpietonuluij
Laj rabatereaj pietonuluij pej capotaj autoturismuluij ro taŃiaj arej locj înj jurulj punctuluij dej
contactj dintrej capotăj șij femur.j Înj momentulj cândj pi etonulj sej loveștej cuj capulj dej
parbriz,jdeoarecejparteajsuperioarăjajcorpuluijeste jmaijgreajdecâtjpicioarele,jpentrujunj
timpj corpulj șij capulj pietonuluij devinj corpj comunj cu j autoturismul,j iarj picioarelej sej
rotescjînjjuruljarticulaŃieijbazinului,jdatorităjmi șcăriijimprimatejlajimpactuljprimar.j
Desprindereajdejautoturism,jînjcazuljvitezelorjdeji mpactjmici,jsejmanifestăjînjgeneralj
prinjcădereajînjlateraljsaujprinjalunecareajdejpejc apotă,jdupăjcejautoturismuljs3ajoprit.j
Înj primulj cazj vitezaj pietonuluij înj momentulj desprin deriij dej autoturismj estej egalăj cuj
vitezajautoturismului.j
j

.236 . .9.2.2 Faza de zbor
Dupăjcejpietonuljs3ajdesprinsjdejautoturism,jpânăjl ajimpactuljsecundar,jvajdescriejprinj
aerj ojtraiectoriejparabolică.jÎnjcazuljprezentatj ac eastăjfazăjestejaproapej inexistentă,j
datorităjvitezeijmicijdejcoliziune.jFazejdejzborjap arjdoarjlajvitezejdejpestej40jkm/h.j
9.2.3 Faza de târâre
Odatăj ajunsj pej solj pietonulj sej vaj rostogolij șij vaj a luneca,j poziŃiaj finalăj fiindj completj
aleatoare.jDistanŃajdejalunecarejpejsoljajpietonulu ijdepindejdejcoeficientuljdejfrecarej
dintrej solj șij pieton,j coeficientj carej estej influenŃ atj dej naturaj suprafeŃelorj carej vinj înj
contact.jContactuljcujsoluljsejpoatejfacejcujoricar ejdintrejpărŃilejcorpului.jS3ajconstatatj
căjînjurmajimpactuluijsecundar,jcujsolul,jpietonulj nujajatinsjcarosabiluljcujcapuljcijdoarj
cujtoracelejșijmembrelejinferiore,jrostogolindu3sej pejacesta.j
Înjurmajînregistrărilor,jdinjdiagramelejacceleraŃii lorjșijfilmărilejefectuate,jrezultă:j
• ForŃaj maximăj laj impactulj dintrej baraj parașocj aj auto turismuluij șij pietonj aparej
dupăj unjtimpjdejaproximativj25jdejms,jefectulj acest eiajfiindjrupereajpicioruluij
manechinului.j
• AcceleraŃiajmaximăjînregistratăjajfostjînjmomentulj loviriijmanechinuluijcujcapulj
dejparbrizuljautoturismului,jlaj190jmsjdejlajimpact uljprimar.j
• ValoareajacceleraŃieijlajniveluljcapuluijajdepășitj 100jg.j
• LajniveluljtoraceluijvaloareajmediejajacceleraŃieij înregistratejpejojperioadăjdej20j
msjajfostjdejaproximativj18jgjșijajavutjlocjlajimpa ctuljsecundar,jcujsolul.j
DistanŃaj dej proiectarej aj pietonuluij înj cazulj primul uij testj aj fostj 7,5j mj pej direcŃiaj dej
deplasarej aj autoturismului,j valoarej carej sej încadre azăj înj limitelej stabilitej dej Kuhnelj
[49]j[61].j
Avariilejsuferitejdejautoturism,jlajcoliziuneajcujp ietonuljs3aujmaterializatjprinjurmejdej
ștergerejînjzonajsuperioarăjajcapoteijșijprinjsparg ereajparbrizului.j

.237 . .
j
Figuraj9317jDiagramajKuhneljprivindjdistanŃajdejaru ncarejajpietonilorj
Deșij laj primulj testj pietonulj aj fostj lovitj cuj centru lj bareij parașoc,j datorităj mișcăriij dej
rotaŃiejjimprimatăjacestajajcăzutjdejpejautovehicul jprinjlateralajdreaptă,jfaptjconfirmatj
șijdejurmelejlăsatejpejcapotă.j

TEST919"PIETON9LOVIT9DIN9LATERAL"9
.238 . .j
Nr.
Crt. OperaŃia Timpul de
efectuare ObservaŃii
jTraseu de încercări j j
1. j Marcarejtraseujdejîncercărij 40jminj Ojsingurăjdatăj lajînceputuljtestelorj
jAparatura de măsurare j j
2. j Cablarejtraseujdejîncercărij 60jminj Montarej cabluri j dej transmiterej aj datelorj înregistrarej sprej
magnetofonj
3. j PregătirejinstalaŃiejiluminarej 6jorej Cablarejtrase u,jmontarejlămpij
4. j MontarejcelulejHeuerj 30jminj 4j celule,j douăj pentruj determinareaj vitezeij autoturismului,j unaj
pentruj declanșareaj înregistrăriij datelorj șij unaj pen truj pornirej
magnetofonjșijoscilografj
5. j Montarejcamerajdejfilmatjrapidă j40jminj 2jcamerejdejfilmarejcujvitezajdej1000jcadre/ sec,jschimbarejfilmej
dupăjfiecarejtestj
6. j Montarejcamerajdejfilmatj 30jminj 2jcamerej
7. j Pregătirejaparatjfotoj 10jminj Pregătirejfilmj
8. j Montarej accelerometrej pej
manechinj2jorej RealizarejsuporŃijșijcutiijdejprotecŃiejpentr ujaccelerometrej
9. j Calibrarejaccelerometrej 40jminj Ojsingurăjdatăjlajî nceputuljprobelorj
10. j Calibrarejoscilografj 30jminj Ojsingurăjdatăjlajînce putuljprobelorj
11. j PregătirejinstalaŃiejtracŃiunej 20jminj Înaintejdejf iecarejprobăj
12. j Măsurarejșijînregistrarejdatej 1jminj Lajfiecarejpro băj
jAutoturism j j
13. j Vopsirejautoturismj 30jjminj Stabilireajzonelorjcujd iferitejpotenŃialejdejvătămarejajpietonuluij
14. j Lipirejreperejpejautoturismj 20jminj Reperejpentruju rmărirejajpunctelorjdejimpactj
15. j Modificarej sistemj dej frânarej
standardj2jorej AcŃionareajfrânelorjsejfacejdinjexterioruljau tovehicululuijcujajutorulj
unuijsistemjpneumaticjcomandatjelectricj
16. j Cântărirejautovehiculjșijlestarej 15jminj Lajînceput uljprobelorj
17. j Montarejcârligejdejtractarej 30jminj 3j
j j j j
j j j jj j j jj j j j

TEST919"PIETON9LOVIT9DIN9LATERAL"9
.239 . .18. j Măsurarej deformaŃiij laj
elementelejdejcaroseriejj5jminj 3j
19. j ÎnlocuirejbarajprotecŃiej 3j 3j
20. j Înlocuirejcapotăj 3j 3j
21. j Înlocuirejparbrizj 3j 3j
jManechin j j
22. j Întărirejcoloanăjvertebralăj 3jorej Pentruj aj sej asig uraj repetabilitateaj testelorj șij aj asiguraj oj bunăj
prinderejajcapuluijbiomanechinuluij
23. j Adaptarej capj șij gâtj dej
biomanechinjHYBRIDjIIj60jminj ÎnjvedereajobŃinerijunorjrezultatejcâtjmaija propiatejdejrealitatej
24. j Vopsirejmanechinj 3j 3j
25. j Lipirejreperejpejmanechinj 15jminj Laj începutulj prob elor,j pentruj aj puteaj urmărij maij ușorj mișcareaj
fiecăreijzonejajcorpuluij
26. j ReglarejmomentejdinjarticulaŃiij 15jminj Lajînceputu ljfiecăreijprobej
27. j MăsurarejdistanŃejdejaruncarejaj
manechinuluij5jminj Dupăjfiecarejprobăj
jCentralizare date j j
28. j Notarejrezultatej 10jminj Dupăjfiecarejprobăj
jTimp total pregătire test 21,43 ore j
j
jjjjjjjjjjjjj

TEST919"PIETON9LOVIT9DIN9LATERAL"9
.240 . .jjAutoturism marca: DACIA NOVA R 523
j
Masa gol [kg]j 827j
RepartiŃie faŃă / spate [kg]j 442/385j
Masa echipat [kg]j 1024j
RepartiŃie faŃă / spate [kg]j 530/494j
Ampatament [mm]j 2475j
Viteza de desfășurare a testului: 29,58
km/h
Regimul de deplasare: frânare
jj
DirecŃia de deplasare a autoturismului Rectilinie,jajlovitjdinjlateraljpietonuljpejparteaj stângă,jde3ajlunguljaxeijYjajacestuiajdinj
urmă.j
jjjPunctul de impact ObservaŃii
Bară protecŃie Medianjlaj510jmmjfaŃăjdejsolj Nujajsuferitjnicijojde formaŃiej
Capota Zonaj frontală,j ariaj centralăj aj capoteijșijceajcapotăjparbrizjZgârieturijminorej
Aripi 3j 3jEchipamente supuse
deformării
Parbriz Dreaptaj laj 250j mmj dej liniaj medianăj șij dej muchiaj superioarăjSpartjdarjnujs3ajdeplasatjdejpejchederj
jOra9de9desfășurare:917 23 9
*(Se.vor.nota.date.despre.autoturism).
.
Autoturismul.a.fost.frânat.doar.cu.puntea.spate…Presiunea.gazului.în.buteliile.de.azot.12,8.bar…Timpul.scurs.până.la.atingerea.forŃei.nominale.de.f rânare.a.fost.de.0,51.sec…
DistanŃa.parcursă.de.autovehicul.în.acest.timp:.4,2 0.m…
Lungimea.urmelor.de.frânare.a.fost.7,25.m…SpaŃiul.total.parcurs.de.autovehicul.până.la.oprire .a.fost.11,45.m.
.

TEST919"PIETON9LOVIT9DIN9LATERAL"9
.241 . .jManechin antropometric RUTY 1
Segmentul de corp ÎnălŃimea
[cm] Masa [kg]
Capulj+jgâtulj 26j 5j
Corpulj+jmâinilej 58j 40j
Picioarelej 96j 28j
Total ansamblu 180 73
jj
DirecŃia de lovire Ajfostjlovitjlateraljpejparteajstângă,jde3ajlungulj axeijYj
jj
AcceleraŃia maximă Viteza unghiulară Segmentul de
corp ArticulaŃia Momentul
din
articulaŃie Număr de
mase
manechin X Y Z X Y Z ObservaŃii
3j 3j [Nm]j 3j [g]j [g]j [g]j[rad/s ]j[rad/s ]j[rad/s ]j3j
Capul Gâtj Adaptarej capj
biomanechinj HYBRIDjIIj95j 40j 88jj j j Suntj grupatej înj
intervaluljj195j–j220jmsj
Șoldj1jj(flexie,jextensie)j2jxj50j
Șoldj2j(lateral)j 50j
Umărj 2jxj9j
Corpul
BraŃjj 2jxj9j16j 12j 12jj j j
Nuj suntj grupatej inj jurulj unuij anumitjintervalj
Femurjsuperiorj 2jxj15j
Picioare Genunchij 2jxj50j11j
3j 3j 3jj j j Nuj s3auj făcutj măsurătorij*(Se.vor.nota.distanŃele.de.aruncare.ale.pietonului ).
.
Pietonul. a. fost. lovit. în. zona. genunchiului. stâng,. d upă. care. a. fost. proiectat. cu. capul. în.
parbrizul.autoturismului..Piciorul.stâng.sĂa.rupt.d easupra.articulaŃiei.genunchiului..În.urma.
impactului. secundar. pietonul. a. ajuns. cu. capul. înspr e. direcŃia. de. deplasare. a.
autovehiculului,.în.laterala.deraptă.a.acestuia,.re spectiv.la.1,1.m.(măsurat.la.șold).faŃă.de.
linia.mediană..a.autoturismului.și.7.m.(măsurat.la. șold).faŃă.de.punctul.de.unde.sĂa.produs.
coliziunea..Pietonul.a.fost.purtat.pe.capota.autotu rismului..

TEST919"PIETON9LOVIT9DIN9LATERAL"9
.242 . .jAcceleraŃiile. capului. obŃinute. în. urma. impactului. primar. asupra. genunchiului.
AcceleraŃiile. capului. obŃinute. în. urma. impactului. cu. parbrizul. autoturismului.Acceleratiilemcapuluimlamimpactulmprimar
-200 -160 -120 -80 -40 040 80 120 160 200
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 20 0 210 220 230 240 250
Timpulm[ms]Acceleratiam(g)Acceleratia pe axa X
Acceleratia pe axa Y
Acceleratia pe axa Z
Acceleratia rezultanta

TEST919"PIETON9LOVIT9DIN9LATERAL"9
.243 . .jAcceleraŃiile. toracelui. obŃinute. în.
urma. impactului. primar. asupra. genunchiului.
AcceleraŃiile. toracelui. obŃinute. în. urma.
impactului.dintre.capul.pietonului.și.parbrizul. autoturismului.Acceleratiilemtoraceluimlamimpactulmprimar
-100 -80 -60 -40 -20 020 40 60 80 100
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 20 0 210 220 230 240 250
Timpulm[ms]Acceleratiam(g)Acceleratia pe axa X
Acceleratia pe axa Y
Acceleratia pe axa Z
Acceleratia rezultanta

TEST919"PIETON9LOVIT9DIN9LATERAL"9
.244 . .jAcceleraŃiile.capului.în.momentul.când.pietonul. a.căzut.de.pe.autoturism.și.a.atins.solul..AcceleraŃiile.capului.în.momentul.când.pietonul.se.rostogolește.pe.carosabil..Acceleratiilemcapuluimlamimpactulmsecundar
-200 -160 -120 -80 -40 040 80 120 160 200
810 820 830 840 850 860 870 880 890 900 910 920 930 940 950 960 970 980 990 1000 1010
Timpulm[ms]Acceleratiam(g)Acceleratia pe axa X
Acceleratia pe axa Y
Acceleratia pe axa Z
Acceleratia rezultanta

TEST919"PIETON9LOVIT9DIN9LATERAL"9
.245 . .jAcceleraŃiile.tora celui.în.momentul.când.
pietonul.a.căzut.de.pe.autoturism.și.a.atins.solul. .AcceleraŃiile.toracelui.în.momentul.când.pietonul. se.rostogolește.pe.carosabil..Acceleratiilemtoraceluimlamimpactulmsecundar
-100 -80 -60 -40 -20 020 40 60 80 100
810 820 830 840 850 860 870 880 890 900 910 920 930 940 950 960 970 980 990 1000 1010
Timpulm[ms]Acceleratiam(g)Acceleratia pe axa X
Acceleratia pe axa Y
Acceleratia pe axa Z
Acceleratia rezultanta

TEST929"PIETON9LOVIT9FRONTAL"9
.246 . .j jjjjAutoturism marca: DACIA NOVA R 523
j
Masa gol [kg]j 827j
RepartiŃie faŃă / spate [kg]j 442/385j
Masa echipat [kg]j 1024j
RepartiŃie faŃă / spate [kg]j 530/494j
Ampatament [mm]j 2475j
Viteza de desfășurare a testului: 30,21
km/h
Regimul de deplasare: uniform
jj
DirecŃia de deplasare a autoturismului Rectiline,jajlovitjpietonuljde3ajlunguljaxeijXjajac estuia,j(dinjfaŃă).j
jjjPunctul de impact ObservaŃii
Bară protecŃie Medianjlaj510jmmjfaŃăjdejsolj 3j
Capota Zonaj frontală,j ariaj centralăj aj capoteijZgârieturijminorej
Aripi 3j 3jEchipamente supuse
deformării
Parbriz Centralj laj 150j mmj dej muchiaj superioarăjSpart,jajscosjchederuljdejpejcadruljsău.j
j
j*(Se.vor.nota.date.despre.autoturism).
.
Autoturismul.nu.a.fost.frânat..După.un.parcurs.de.a proximativ.20.m.sĂa.izbit.de.bariera.rigidă..Ora9de9desfășurare:919 13 9

TEST929"PIETON9LOVIT9FRONTAL"9
.247 . .jjManechin antropometric RUTY 1
Segmentul de corp ÎnălŃimea
[cm] Masa [kg]
Capulj+jgâtulj 26j 5j
Corpulj+jmâinilej 58j 40j
Picioarelej 96j 28j
Total ansamblu 180 73
jj
DirecŃia de lovire AjfostjlovitjdinjfaŃă,jde3ajlunguljaxeijXjajacestui a.j
jj
AcceleraŃia maximă Viteza unghiulară Segmentul de
corp ArticulaŃia Momentul
din
articulaŃie Număr de
mase
manechin X Y Z X Y Z ObservaŃii
3j 3j [Nm]j 3j [g]j [g]j [g]j[rad/s ]j[rad/s ]j[rad/s ]j3j
Capul Gâtj Adaptarej capj
biomanechinj HYBRIDjIIj63j 7j 100j j j jSuntj grupatej înj intervaluljj160j–j200jmsj
Șoldj1jj(flexie,jextensie)j2jxj50j
Șoldj2j(lateral)j 50j
Umărj 2jxj9j
Corpul
BraŃjj 2jxj9j30j 50j 44j j j jSuntjînjintervalulj 60j 3j 70j ms,j laj rupereaj manechinuluij dinj bazinj
Femurjsuperiorj 2jxj15j
Picioare Genunchij 2jxj50j11j
3j 3j 3j j j jNuj s3auj făcutj măsurătorij
jjj*(Se.vor.nota.distanŃele.de.aruncare.ale.pietonului ).
.
Pietonul. a. fost. lovit. în. zona. genunchilor,. a. fost. p roiectat. cu. capul. în. parbrizul.
autoturismului.după.care.sĂa.rupt.din.articulaŃia.ș oldului..Trunchiul.și.capul.au.fost.purtate.
pe.capota.autoturismului.iar.picioarele.au.ajuns.su b.roŃile.mașinii.fiind.apoi.târâte.până.la.
impactul. autoturismului. cu. bariera. nedeformabilă.. P iciorul. stâng. sĂa. rupt. deasupra.
articulaŃiei.genunchiului,.în.timpul.coliziunii.pri mare..

.
.248 . .
j
Figuraj9318jPoziŃiajmanechinuluijlajînceputuljprimu luijtestj
j
j
Figuraj9319jPoziŃiajfinalăjajmanechinuluijpietonjpe jsoljdupăjprimuljtestj

.
.249 . .
j
Figuraj9320jUrmelejdejștergerejdejpejcapotăjșijparb rizuljspart,jlajfinaluljprimuluijtestj
j
Figuraj9321jDistanŃajdejproiectarejînjlateraljajman echinuluijînjurmajprimuluijtestj

.
.250 . .
j
Figuraj9322jPoziŃiajiniŃialăjajmanechinuluijînjcadr uljceluijdejaljdoileajtestj
j
j
j
Figuraj9323jPicioarelejmanechinuluijaujfostjtârâtej subjautoturismj
j

.
.251 . .
j
j
Figuraj9324jAvariilejautovehicululuijînjurmajceluij dejaljdoileajtestj

.
. . 252.10 mNORMATIVE ȘI REGULAMENTE PRIVIND SIGURANłA PASIVĂ A
AUTOVEHICULELOR
10.1 Introducere
Ojmarejpartejdinjaccidentelejcujurmărijgravejsuntjg eneratejdejcoliziunilejcujobstacolej
fixejsaujcujaltejvehiculejînjmișcare.jS3ajconstatat jcăjșanselejdejsupravieŃuirejdepindjnuj
numaij dej disipareaj energieij dej impact,j avândj caj rez ultatj acceleraŃiij moderatej cij șij dej
menŃinereaj dupăj coliziunej aj așaj numitulj „spaŃiuj vit al"j înj jurulj fiecăruij scaun,j astfelj caj
pasagerulj săj nuj „fiej strivit"j întrej componentelej ve hiculului.j Oj asemeneaj importanŃăj
deosebităj aj determinatj efectuarea,j înj specialj înj ul timelej douăj decenii,j aj unorj studiij
minuŃioasejcarejaujpermisjelaborareajunorjmetodolog iijdejaprecierejajcomportăriijstructurilorj
șij aj protecŃieij pasagerilorj înj cazulj unorj asemeneaj coliziuni.j Datăj fiindj complexitateaj
fenomenelorj carej potj săj aparăj înj proceselej coliziun ilor,j acestej aprecierij auj laj bazăj
încercărij experimentalej pretenŃioasej șij costisitoar ej soldatej cuj distrugereaj vehicululuij
analizat.j
PrescripŃiilej tehnicej impusej dejaj șij înj România,j ca j Ńarăj semnatarăj acordurilorj cuj
ComunitateajEuropeanăjsejreferăjseparatjlajcomporta reajstructurilorjautovehicululuijșij
laj protecŃiaj pasagerilorj înj cazulj coliziuni;j metodi caj încercărilorj aj fostj preluatăj șij dej
standardelejnaŃionale.j
10.1.1 CondiŃii tehnice impuse vehiculelor în cazul colizi unilor frontale
ÎntrucâtjdeformaŃiilejvehiculelorjdupăjîncercărilej dejcoliziunejfrontalăjcâtjșijniveluljdej
menŃinerej aj sănătăŃiij persoanelorj rănitej înj cadrulj criteriilorj dej performanŃăj aferentej
impactuluijpotjfurnizajindiciijasuprajvitezelorjșij traiectoriilorjînjmomentelejaccidentelor,js3
aj consideratj utilăj prezentareaj înj continuarej aj câto rvaj prescripŃiij tehnicej impusej înj
momentuljdejfaŃă.j

.
. . 253.Încercărilejsejfacjpejojpistăjbetonată,jsuficientjd ejlungă,jpentrujajpermitejvehicululuij
atingerea,jînjregimjstabilizat,jajuneijvitezejmaxim ejdejîncercarejdej64jkm/hjconformjcuj
regulamentelejEuroNCAP,jcelejmaijseverejdejlajoraja ctuală.jPentrujaceastajautovehicululj
poatej folosij motorulj propriu,j darj înj modj obișnuitj e lj estej tractatj cuj unj cabluj aj căruij
acŃiunej înceteazăj pej ultimiij metrij dinainteaj loculu ij impactului,j pentruj aj nuj influenŃaj
rezultatelejmăsurătorilor.jColiziuneajarejlocjcujsu prafaŃajunuijblocjdejbetonjcujmasajdej
celjpuŃinj70000jkg,jbinejancoratjpejsol,jnumitjcure nt,jbarierăjfixă.jSuprafaŃajdejimpact,j
perpendicularăjpejdirecŃiajdejînaintarejajautovehic ulului,jarejlăŃimeajdej3jmjșijînălŃimeaj
dej1,5jm;jdejregulăjsuprafaŃajestejacoperităjcujplă cijdejplacajjcujgrosimeajdej20jmm,j
iarjîntrejacesteajșijbetonjsejprevădjplăcijdinjtabl ăjdejoŃel.j
j j SursajAutomobilejDACIAj
Figuraj1031jPeretelejcujcarejarejlocjcoliziuneaj
Autovehicululj trebuiej echipatj cuj toatej elementelej c omponente,j caj înj stareaj dej
exploatarej normală,j darj fărăj încărcătură.j Dacăj este j tractatj cuj cablu,j instalaŃiaj dej
alimentarejsej umplejînjproporŃiejdej90%jcujunjlichi djneinflamabil,jcujmasajspecificăj
echivalentăjcujajcombustibilului;jdacăjestejpropuls atjdejmotoruljpropriu,jsejfacejplinuljcuj
combustibiljînjaceeașijproporŃiejdej90%jajrezervoru lui.j
Pentruj măsurareaj vitezeij sej folosescj înregistratoar ej cuj oj preciziej dej 1%.j Avândj înj
vederej costulj ridicatj alj acesteij probej câtj șij număr ulj lorj redusj pej perioadaj unuij an,j
concomitentj sej efectueazăj șij altej încercărij carej au j cuj totulj altej scopuri,j astfelj căj

.
. . 254.aparaturaj dej măsurăj utilizatăj estej deosebitj dej comp lexăj șij necesităj oj pregătirej
prealabilăjpretenŃioasăjșijdejdurată.j
Dupăjcoliziunej sej executăjmăsurătorij înj cadruljcăro raj estejadmisăjoj compresiunejpej
direcŃiajdejmăsurarejcujojforŃăjdejceljmultj100jNja plicatăjpejojsuprafaŃăjdej5jcmjxj5j
cm.j
Într3ojprimăjseriejdejmăsurătorijsejconsiderăjdouăj planejtransversalejverticale,jdintrej
carej unulj trecej prinj punctulj Rj (mijloculj articulaŃi eij coxo3femuralej aj manechinuluij 3Dj
așezatjpejscaun)jiarjcelălaltjprinjproeminenŃajdinj habitaclujaflatăjceajmaijînjspatejînj
raportjcujsuprafaŃajtablouluijdejbord.jSejimpunejca jpejojlăŃimejdejcâtej150jmmjdejoj
partej șij dej altaj aj planuluij longitudinalj carej trece j prinj centrulj scaunului,j distanŃaj întrej
planelejmenŃionatejsăjnujfiejsubj450jmm;jacestejmăs urătorijsejfacjpentrujfiecarejlocjdej
pejscaunelejdinjfaŃă.j
Altej măsurători,j legatej totj dej scaunelej dinj faŃă,j a uj înj vederej trasarea,j înaintej dej
coliziune,jajlinieijdejintersecŃiejajplanuluijlongi tudinaljcarejtrecejprinjcentruljscaunuluij
consideratjcujplanuljorizontaljcarejconŃinejcentrul jpedaleijfrâneijdejserviciujînjstarejdej
repaus.j Sej măsoarăj distanŃa,j pej aceastăj dreaptă,j în trej punctelej eij dej intersecŃiej cuj
parteajdinjfaŃăjajhabitacluluijșijcujplanuljtransve rsaljverticaljcarejtrecejprinjpunctuljR.j
Dupăjcoliziune,jaceastăjdistanŃăjnujtrebuiejsăjscad ăjsubj650jmm.j
Înaintej dej încercări,j sej considerăj oj dreaptăj orizon talăj transversalăj carej trecej prinj
centrulj pedaleij frâneij dej serviciuj înj starej dej repa usj șij sej determinăj punctelej dej
intersecŃiej alej acesteiaj cuj pereŃiij lateralij carej d elimiteazăj amplasamentulj picioarelor.j
DupăjimpactjsejmăsoarăjdistanŃajdintrejdouăjplanejl ongitudinalejcarejtrecjprinjacestej
puncte;jpentrujfiecarejlocjdejpejscaunelejdinjfaŃăj sejimpunejojdistanŃăjdejceljpuŃinj250j
mm.j
ÎnaintejdejcoliziunejsejmăsoarăjdistanŃajdintrejpod eajșijplafonjde3ajlunguljuneijdreptej
verticalej carej trecejprinj punctulj Rjșij estejsituatăj înj planulj longitudinalj carejcuprin dej
centruljscaunului.jAceeașijdistanŃăjmăsuratăjdupăji mpactjnujtrebuiejsăjsejmicșorezejcuj
maijmultjdej10%.Dupăjcoliziunejsejimpunjurmătoarele jcondiŃii:j
• nicijojcomponentăjrigidăjdinjinterioruljhabitaclulu ijnujtrebuiejsăjprezintejunjriscjdej
rănirejgravăjpentrujocupanŃij(săjnujaibăjsuprafeŃej ascuŃitejsaujtăioase);jj

.
. . 255.• ușilejlateralejnujtrebuiejsăjsejdeschidăjînjperioad ajimpactului;jj
• săj existej posibilitateaj deschideriij unuij numărj sufi cientj dej ușij pentruj evacuareaj
pasagerilor,jfărăjajsejfacejapeljlajsculejsaujlajmi jloacejdejdescarcerare.j
10.1.2 Comportarea structurii vehiculului și protecŃia ocu panŃilor în
situaŃia coliziunii laterale
Caj șij înj cazulj precedent,j efectelej coliziuniij later alej sej analizeazăj subj aspectelej
comportăriij structuriij vehicululuij șij alj protecŃiei j ocupanŃilor.j PrescripŃiilej tehnicej sej
aplicăj deocamdatăj numaij acelorj vehiculej dinj categor iilej M 1jșij N 1,jlaj carej punctulj Rj
obŃinutjpentrujreglajuljscaunuluijînjpoziŃiajceajma ijdejjos,jestejsituatjlajojînălŃime,jfaŃăj
dejsol,jmaijmicăjsaujegalăjcuj700jmm.j
Încercareaj dej coliziunej lateralăj constăj înj lovireaj autovehicululuij (staŃionat)j înj parteaj
lateralăjcujojbarierăjmobilăjavândjmasajdej950j±j20 jkgjșijamplasatăjpejunjcăruciorjcuj
ampatamentulj dej 3000j mm.j SuprafaŃaj dej impactj aj bari ereij estej deformabilăj (fagurej
dinjaluminiu)jșijarejojlăŃimejdej1500jmmjșijojînălŃ imejdej500jmm.jBarierajmobilăjsej
deplaseazăj pej oj traiectoriej perpendicularăj pej planu lj longitudinalj medianj alj
autovehiculului;jplanuljlongitudinaljmedianjaljbari ereijmobilejtrebuiejsăjcoincidă,jînjcadrulj
unorjdistanŃejdej±25jmmjcujplanuljtransversaljcejtr ecejprinjpunctuljRjal,jscaunuluijdinjfaŃă,j
dejpejparteajlateralăjundejarejlocjlovirea.jPistajd ejîncercare,jacoperităjcujîmbrăcămintejdură,j
trebuiej săj aibăj oj lungimej suficientj dej marej pentruj aj permitej atingereaj uneij vitezej
stabilej aj cărucioruluij dej 50j ±j 1j km/h;j înainteaj imp actuluij cuj aceastăj vitezăj trebuiej
întreruptăjlegăturajdejtractarejajcăruciorului.j
Vehicululj carej sej încearcăj trebuiej săj fiej dotatj cuj totj echipamentulj interiorj carej poatej
influenŃaj măsurătorile.j Rezervorulj dej combustibilj t rebuiej săj fiej umplutj cuj apăj înj
proporŃiejdej80%.j
ManechinuljarejojconstrucŃiejspecială,jimpusăjdejpr ocedurajdejîncercarejșijmanevrarejînj
situaŃiajuneijcoliziunijlaterale;jeljtrebuiejfixatj cujcenturajdejsiguranŃăjșijașezatjpejscaunj
într3ojpoziŃiejmediejdejreglajjajacestuia.jInjinter ioruljmanechinuluijsejprevădjtraductoarej
pentrujmăsurarea:j
• acceleraŃiilorjcentruluijcapuluijpejcelejtreijdirec ŃiijortogonalejX,jYjșijZ;j

.
. . 256.• deformăriijcavităŃiijtoracicejînjtreijpuncte;j
• forŃelorjînjbazinuljmanechinuluijînjdouăjlocuri;j
• forŃelorjdinjabdomenuljmanechinului.j
Înj modj obișnuitj coliziuneaj sej efectueazăj pej parteaj lateralăj aj conducătoruluij auto.j
PrescripŃiilej tehnicejimpusejcomportăriijstructurii j lajcoliziunejlateralăjsuntjaproximativj
similarejcujcelejreferitoarejlajcoliziuneajfrontală .jSejimpunejînjprimuljrândjcajnicijojușăj
săjnujsejdeschidăjînjtimpuljîncercării.jDupăjimpact jtrebuiejsăjfiejposibilejurmătoarelej
operaŃii,jfărăjajîntrebuinŃajsculejspeciale:j
• deschidereajunuijnumărjsuficientjdejușijpentrujevac uareajtuturorjocupanŃilor;j
• săjsejeliberezejmanechinuljdinjcenturajdejsiguranŃă ;j
• săjsejscoatăjmanechinuljdinjvehicul;j
• nujtrebuiejsăjaparăjvârfurijsaujmuchiijascuŃitejcar ejsăjsporeascăjrisculjrănirilor;j
• pierderilej dej lichidj dej înlocuirej sauj combustibilj n uj trebuiej săj depășeascăj 30j
grame/minut.j
Referitorj laj protecŃiaj ocupanŃilorj sej impunj criteri ij dej performanŃăj laj nivelulj capului,j
toracelui,jabdomenuluijșijarticulaŃieijpubiene.j
10.1.3 Comportarea structurii vehiculului în situaŃia coli ziunii din spate
Maij puŃinj periculoasej asupraj sănătăŃiij ocupanŃilorj decâtj coliziunilej frontalej sauj laterale,j
coliziunilejdinjspatejafecteazăjmaijmultjstructuraj dejrezistenŃăjajvehicululuijciocnit;jdej
aceeaj șij prescripŃiilej tehnicej impusej deocamdatăj au toturismelorj sej referăj numaij laj
comportareajstructuriijhabitaclului.jj
Pentrujcoliziunejsejutilizeazăjojbarierăjmobilăjsub jformajunuijcăruciorjtractat,jprevăzutj
cujojsuprafaŃăjdejimpactjplană,jcujlăŃimeajdej2500j mm,jînălŃimeajdej1800jmmjșijcuj
muchiilej racordatej cuj razej cuprinsej întrej 40j șij 50j mm.j Elementulj dej lovirej estej
confecŃionatjdinjoŃel,jacoperitjpejsuprafaŃajdejimp actjcujunjstratjdejplacajjcujgrosimeajdej
20j mm.j SuprafaŃaj dej impactj trebuiej săj fiej verticală ,j perpendicularăj pej planulj
longitudinalj medianj alj autovehiculului;j înj momentul j impactuluij sej admitj abaterijdej 300j
mmj alej axeij verticalej medianej aj suprafeŃeij dej lovir ej de3oj partej șij dej altaj aj planuluij

.
. . 257.longitudinaljmedianjaljautovehiculului;jînjacelașij timpjsejimpunejcajsuprafaŃajdejimpactj
săjcuprindăjtoatăjlăŃimeajvehicululuijîncercat.jMas ajtotalăjajbariereijmobilejtrebuiejsăjfiejdej
1100j±j20jkg.jInjmomentuljimpactului,jîntrejmargine ajinferioarăjajsuprafeŃeijdejlovirejșijsolj
trebuiejsăjexistejojînălŃimejdej175j±j25jmm.jColizi uneajsejfacejcujojvitezăjcuprinsăjîntrej35j
șij38jkm/h.j
Înjloculjbariereijmobilejdejtipjcăruciorjsejpoatejf olosijșijunjpendul,jcujaxajdejoscilaŃiej
dej celj puŃinj 5j m;j masaj redusăj șij dimensiunilej supra feŃeij dej impactj aj elementuluij dej
lovirejaljpendululuijsuntjsimilarejcajșijlajbariera jdejtipjcărucior.j
Barieraj mobilăj (căruciorj sauj pendul)j trebuiej săj fie j prevăzutăj cuj unj dispozitivj carejsăj
împiedicejunjeventualjaljdoileajimpact.j
Vehicululjsupusjîncercăriijtrebuiejsăjsejaflejînjst arejneîncărcatăjsaujlestatjcujceljmultj
10%jdinjgreutateajproprie.jSejadmitejcuplareajuneij treptejdejvitezejșijacŃionareajfrâneij
dejajutor.j
Dupăjcoliziune,jsejimpunjurmătoarelejcondiŃii:j
• sej măsoarăj înainteaj coliziuniij distanŃaj longitudina lăj dintrej proiecŃiaj verticalăj pej
podeaj aj punctuluij Rj dej laj scaunulj amplasatj celj maij înj spatej șij unj punc tj dej
referinŃăj dispusj pej oj partej nedeformabilăj aj podelei j (sprej parteaj dinj faŃă).j Sej
măsoarăj aceeașij distanŃăj dupăj coliziune,j iarj difere nŃaj rezultatăj trebuiej săj fiej maij
micăjdej75jmmj(consideratăjcajsuficientăjpentrujasi gurareajspaŃiuluijlongitudinalj
dejsupravieŃuire);j
• nicij unj elementj rigidj dinj habitacluj nuj trebuiej săj f iej afectatj încâtj săj prezintej
vârfurijascuŃitejjșijmuchiijtăietoarejjcarejpotjmăr ijpericoluljdejrănirejajocupanŃilor;j
• portierelejlateralejnujtrebuiejsăjsejdeschidăjînjti mpuljimpactului;j
• săjsejpoatăjdeschidejunjnumărjsuficientjdejportiere jfărăjajfijnecesarăjutilizareaj
unorjscule,jastfeljcajsăjpoatăjfijevacuaŃijtoŃijocu panŃii.j
10.2 Regulamentul ECE 29. PrescripŃii uniforme privind o mologarea
vehiculelor utilitare
PrezentuljRegulamentjsejaplicajvehiculelorjutilitar ejdestinatejtransportuluijdejmărfuri.j
Eljnujsejaplicăjtractoarelorjagricole.j

.
. . 258.Prinj „omologareaj vehiculului”,j omologareaj unuij tipj dej vehicul,j conformj prescripŃiilorj
prezentuluij regulament,j înj ceeaj cej priveștej protecŃ iaj ocupanŃilorj cabineij unuij vehiculj
utilitarjînjcazuljunuijșocjfrontaljsaujaljuneijrăst urnărijorijajuneijdeplasărijajîncărcăturii;j
Prinj‘tipjdejvehicul’,jautovehiculelejcarejnujprezi ntăjîntrejelejjdiferenŃejesenŃiale,jacestej
diferenŃejreferindu3se,jînjmodjspecial,jlajurmătoar elejpuncte:j
• dimensiuni,jformejșijmaterialejalejelementelorjcabi neijvehiculului;j
• fixareajcabineijpejșasiu;j
Prinj„planjtransversal”,junjplanjverticaljperpendic ularjpejplanuljlongitudinaljmedianjalj
vehiculului;j
Prinj„planjlongitudinal”,junjplanjparaleljcujplanul jlongitudinaljmedianjaljvehiculului.j
10.3 PrescripŃii
Cabinajvehicululuijtrebuiejsăjfiejconstruităjșijfix atăjpejvehiculjînjașajfeljîncâtjsăjsejevitej
lajmaximjriscurilejdejvătămarejalejocupanŃilorjînjc azjdejaccident.j
Cabinaj vaj fij supusă,j laj alegereaj producătorului,j fi ej laj toatej încercărilej specificatej înj
continuare,jfiejdoarjlajîncercărilejAjșijB.jTotuși, junjtipjdejvehiculjcarejajfostjomologatj
înj conformitatej cuj Regulamentulj 33j vaj puteaj fij cons ideratj corespunzătorj exigenŃelorj
privindjșoculjlajcoliziunejfrontalăj(încercareajA). j
10.4 Metode de încercare
Înainteajîncercărilorjușilejcabineijvorjfijînchise, jnujîncuiate.jPentrujîncercareajAjsejvaj
montajmotoruljsaujojmachetăjajcăreijmasă,jmontajjși jdimensiunijsuntjechivalentejcuj
celejalejmotorului.j
10.4.1 Ancorajul cabinei
Pentruj încercareaj A,j cabinaj vaj fij montatăj pej unj veh icul.j Pentruj încercărilej Bj șij C,j
cabinaj vaj fij montată,j laj alegereaj producătorului,j f iej pej unj vehicul,j fiej pej unj cadruj
distinct.jVehicululjsaujcadruljtrebuiejsăjfiejfixat ejconformjprescripŃiilorjdinjparagrafelej
următoare.j

.
. . 259.10.5 Încercarea la impact frontal (încercarea A)
10.5.1 Descrierea pendulului
PendululjvajfijdinjoŃel,jcujmasajuniformjrepartizat ă:jmasajsajvajfijdej1500jkgj ±j250jkg.j
SuprafaŃajdejlovirejdreptunghiularăjșijplană,jvajav eaj2500jmmjînjlăŃimejșij800jmmjînj
înălŃime.jMuchiilejpendululuijvorjfijrotunjitejcujo jrazajdejcurburajdejceljpuŃinj15jmm.j
AsamblareajpendululuijtrebuiejsăjfiejojconstrucŃiej rigidă.jPendululjvajfijsuspendatjliberj
prinjdouăjtijejfixatejrigidjpejpenduljșijdistanŃate jcujceljpuŃinj1000jmm.jTijelejvorjaveaj
lungimeajminimăjdej3500jmm,jmăsuratăjîntrejaxajdejs uspendarejșijcentruljgeometricj
aljpendulului.j
PendululjvajfijpoziŃionatjastfeljîncât,jînjpoziŃiej verticală,jfaŃajsajfrontalăjsăjfiejînjcontactj
cujparteajceajmaijavansatăjajvehiculului;jcentruljs ăujdejmasăjsăjfiejsituatjlaj150jmmj
subjpunctuljRjșijlajmaximj1400jmmjdeasuprajsolului; jcentruljsăujdejmasăjsajfiejsituatj
înjplanuljlongitudinaljdejsimetriejaljvehiculului.j
Pendululj vaj lovij cabinaj dinj faŃăj însprej spate.j Dire cŃiaj dej impactj vaj fij orizontalăj șij
paralelăj cuj planulj longitudinalj dej simetriej alj vehi culului.j Energiaj dej impactj vaj fij dej
3000jkgfmjpentrujvehiculelejcujojmasăjtotalăjautori zatăjcarejnujdepășeștej7000jkgjșij
dej4500jkgfmjpentrujcelejcujojmasăjtotalăjautorizat ăjdepășindjaceastăjvaloare.j
10.5.2 Rezistenta acoperișului (încercarea B)
Acoperișulj cabineij trebuiej săj rezistej laj oj sarcinăj staticăj corespunzândj uneij masej
maximejpentrujaxaj(axele)jfaŃăjajvehicululuijdejmax imjdej10jtone.jAceastăjsarcinăjvaj
fijrepartizatăjuniformjpejtoatejelementelejportante jalejstructuriijacoperișuluijcabineijsauj
alej compartimentuluij conducătorului,j cuj ajutorulj un uij suportj rigidj dej formăj
corespunzătoare.j
10.5.3 RezistenŃa peretelui din spate (încercarea C)
Peretelejdinjspatejaljcabineijtrebuiejsăjrezistejla jojsarcinajstaticăjdej200jkgjpejtonajdej
sarcinaj utilăj autorizată.j Aceastăj sarcinăj vaj fij apl icatăj cuj ajutorulj uneij plăcij rigide,j
perpendicularăjpejaxajlongitudinalăjdejsimetriejajv ehiculului,jacoperindjceljpuŃinjtoatăj

.
. . 260.suprafaŃaj dinjspatej ajcabinei,jsituatăjdeasuprajlon jeroanelorj șijdeplasându3sejparalelj
cujaceastajaxă.j
10.6 PrescripŃii privind fixarea autovehiculelor pe banc ul de încercări
10.6.1 Impact frontal
ÎncercareajAjsejvajefectuajpejojcabinăjmontatăjpeju njvehiculjînjfeluljurmătorjFiguraj
1032,jdejmaijjos.jFiecarejlanŃjsaujcablujdejancorar ejtrebuiejsăjfiejdinjoŃeljșijsăjpoatăj
rezistajlajojforŃăjdejtracŃiunejdejceljpuŃinj100jkN .j
10.6.2 Instalarea șasiului
Lonjeroanelejșasiuluijsejașeazăjpejblocurijdejlemn, jpejtoatăjlăŃimeajlorjșijpejojlungimej
dejceljpuŃinj150jmm.jParteajdinjfaŃăjajblocurilorjn ujtrebuiejsăjfiejmaijavansatăjdecâtj
extremitateajdinjspatejajcabinei,j nicijmaij înjspate j decâtjmijloculjampatamentului.jLaj
cerereaj producătorului,j șasiulj vaj fij așezatj înj pozi Ńiaj corespunzătoarej celeij pej carej oj
ocupăjlajsarcinăjplină.j
10.6.3 Fixarea longitudinală
j
Figuraj1032jAncorareajautovehicululuij

.
. . 261.j
Mișcareajdejreculjajșasiuluijsejlimiteazăjcujajutor uljlanŃurilorjsaujaljcablurilorjA,jfixatej
înjfaŃajșasiuluijșijsimetricjînjraportjcujaxajlongi tudinală,jdistanŃajîntrejpunctelejdejfixarej
fiindjdejceljpuŃinj800jmm.jDupăjtensionare,jlanŃuri lejsaujcablurilejtrebuiejsăjformezej
cujplanuljorizontaljunjunghijdejceljmultj25șjînjjos ,jiarjproiecŃiajlorjpejunjplanjorizontalj
trebuiejsăjformezejunjunghijdejceljmultj10șjînjrapo rtjcujaxajlongitudinalăjajvehiculului.j
LanŃurilejsaujcablurilejsejpotjîncrucișa.j
10.6.4 Fixarea laterală
Mișcareaj lateralăj estej limitatăj dej lanŃurilej sauj ca blurilej B,j fixatej înj modj simetricj pej
sașiujînjraportjcujaxajsajlongitudinală.jPunctelejd ejfixarejpejșasiujtrebuiejsăjsejaflejlaj
celjmultj5jmjșijlajceljpuŃinj3jmjdejfaŃajvehicululu i.jDupăjtensionare,jlanŃurilejșijcablurilej
trebuiejsăjformezejcujplanuljorizontaljunjunghijdej celjmultj20șjînjjos,jiarjproiecŃiajlorj
pejunjplanjorizontaljtrebuiejsăjformezejunjunghijde jceljpuŃinj25șjșijdejceljmultj45șjînj
raportjcujaxajlongitudinalăjajvehiculului.j
10.6.5 Tensionarea lanŃurilor sau cablurilor și fixarea pă rŃii din spate
LanŃuljsaujcabluljCjestejmaijîntâijtensionatjcujojs arcinăjaproximativajdej100jkgf.jSej
întindjapoijcelej4jlanŃurijsaujcablurijAjșijBjșijse jsupunejlanŃuljsaujcabluljCjlajunjefortjdej
tracŃiunejdejceljpuŃinj1000jkgf.jUnghiuljformatjdej acestjlanŃjsaujacestjcablujcujplanulj
orizontaljnujpoatejdepășij15ș.jjOjforŃăjverticalăjd ejblocarejdejceljpuŃinj50jkgfjtrebuiej
aplicatăjînjpunctuljOjîntrejsașiujșijsol.j
10.6.6 Montaj echivalent
Lajcerereajproducătorului,jîncercareajpoatejfijefec tuatăjcujcabinajmontatăjpejunjcadruj
special,jcujcondiŃiajdejajsejaducejdovadajcăjacestj montajjreproducejpejceljexistentjpej
vehicul.j

.
. . 262.10.7 Rezistenta acoperișului
10.7.1 Cabina montată pe vehicul
Sej vorj luaj măsurij pentruj caj vehicululj săj nuj sej depl asezej înj modj sensibilj înj timpulj
încercării.jÎnjacestjscop,jsejvajacŃionajfrânajdejm ână,jsejvajcuplajojtreaptăjdejviteză,j
lajroŃilejdinjfaŃăjsejmonteazăjcalejdejblocare.j
Deformareaj diferitelorj elementej alej suspensieij (arc uri,j pneurij etc.)j sej eliminăj cuj
ajutoruljunorjpiesejrigide.j
10.7.2 Cabina montată pe un cadru
Trebuiejluatejmasurijpentrujca,jînjtimpuljîncercări i,jcadruljsăjnujsejdeplasezejînjmodj
sensibil.j
10.8 RezistenŃa peretelui din spate al cabinei
10.8.1 Cabina montată pe vehicul
Sej vorj luaj măsurij pentruj caj vehicululj săj nuj sej depl asezej înj modj sensibilj înj timpulj
încercării.jÎnjacestjscop,jsejvajacŃionajfrânajdejm ână,jsejvajcuplajojtreaptăjdejviteză,j
lajroŃilejdinjfaŃăjsejmonteazăjcalejdejblocare.j
10.8.2 Cabina montată pe un cadru
Trebuiejluatejmasurijpentrujca,jînjtimpuljîncercări i,jcadruljsăjnujsejdeplasezejînjmodj
sensibil.j

.
. . 263.10.9 Determinarea punctului ‘H ‘ și unghiul real de încl inare a spătarului și
verificarea relaŃiei lor cu punctul ‘R’ și unghiul prevăzut pentru înclinarea
spătarului
j
Figuraj1033jDeterminareajpunctuluijHjcujajutoruljma nechinuluijtridimensionalj
Punctulj ‘H’,jcarejcaracterizeazăjpoziŃiajînjhabitaclujajunuijo cupantjînjpoziŃiajașezatjestej
proiecŃia,j pej unj planj longitudinal,j aj axeij teoretic ej dej rotaŃiej aj picioarelorj faŃăj dej
toracelejunuijcorpjomenesc,jreprezentatjdejmanechin uljdescrisjînjcontinuare.j
Punctulj ‘R’,jsauj‘punctjdejreferinŃăjaljloculuijpejscaun’jeste jpunctuljdejreferinŃăjindicatj
dej constructor,j carej arejcoordonatejdeterminatej înj raportjcuj structurajvehiculului.j Elj
corespundej poziŃieij teoreticej aj articulaŃieij bazinu luij (punctj ‘H’)j pentruj poziŃia,j dej
conducerejsaujdejfolosirejnormală,jceajmaijjoasăjși jceajmaijdinjspatejdatăjfiecăruiajdinj
scaunelejprevăzutejdejcătrejproducătoruljvehicululu i.jj
„Unghiul de înclinare a spătarului” jestejînclinareajspătaruluijfaŃăjdejverticală.j
„Unghiul real de înclinare al spătarului” j estej unghiulj formatj dej j verticalaj carej
trecej prinj punctulj Hj șij liniaj dej referinŃăj aj torace luij corpuluij uman,j reprezentatj dej
manechinuljdescrisjînjparagrafuljurmător.j
„Unghiul prevăzut de înclinare a spătarului” jestejunghiuljprevăzutjdejproducător,j
carej determinăj înclinareaj aj spătaruluij pentruj poziŃ ia,j dej conducerej sauj dej folosirej
normală,j ceaj maij dej josj șij ceaj maij dinj spatej datăj f iecăruiaj dinj scaunej dej cătrej
producătoruljvehiculului.jEljestejformatjdejpunctul j’R’jcujverticalajșijliniajdejreferinŃăjaj
toraceluijșijcorespunde,jteoretic,junghiuluijrealjd ejînclinare.j

.
. . 264.10.9.1 Determinarea punctelor ‘H’ și a unghiurilor reale d e înclinare a
spătarelor
Sejvorjdeterminajunjpunctj ‘H’jșijunj ‘unghi real de înclinare al spătarului’ jpentruj
fiecarejjlocjpejscaun,jprevăzutjdejcătrejproducător .j
Atuncij cândj scaunelej situatej pej acelașij rândj potj fi j consideratej similarej (bancheta,j
scaunej identicej etc.),j nuj sej vaj determinaj decâtj unj singurj punctj ‘H’j șij unj singurj
‘unghiul real de înclinare a spătarului’ jpejunjrândjdejscaune,jplasândjmanechinulj
pejunjlocjconsideratjreprezentativjpentrujrânduljre spectiv.jAcestjlocjvajfi:j
• pentrujrânduljdinjfaŃă,jscaunuljconducătorului;j
• pentrujrândul/rândurilejdinjspate,junjlocjsituatjsp rejexterior.j
Pentrujfiecarejdeterminarejajpunctuluij‘H’jșijaj‘un ghiuluijrealjdejînclinarejajspătarului’,j
scaunuljconsideratjsejvajplasajînjpoziŃia,jdejcondu cerejsaujdejfolosirejnormală,jceajmaij
dejjosjșijceajmaijdinjspatejprevăzutăjpentrujacestj scaunjdejcătrejproducător.jSpătarul,j
dacăjarejînclinareaj reglabilă,j estejblocatjașaj cumj estejspecificatj dej cătrejproducătorj
sau,jînjlipsajspecificării,jînjașajfeljîncâtjunghiu ljrealjdejînclinarejsăjfiejcâtjmaijaproapej
cujputinŃajdej25ș.j
10.10 Caracteristicile manechinului
Sejvajfolosijunjmanechinjtridimensionaljajcăruijmas ăjșijconturjsuntjcelejalejunuijadultj
dejtaliejmijlocie.jAcestjmanechinjestejreprezentatj înjFiguraj1034jșijFiguraj1035.jAcestj
manechinjcuprinde:j
• douăjelementejcarejsimuleazăjunuljspatelejșijcelala ltjșezutuljcorpului,jarticulatej
intr3ojaxăjcarejreprezintăjaxajdejrotaŃiejîntrejbus tjșijcoapse.jProiecŃiajacesteijaxej
pejlaturajmanechinuluijestejpunctulj’H’jaljmanechin ului;j
• douăj elementej simulândj gambelej șij articulatej înj rap ortj cuj elementulj simulândj
șezutul;j
• douăjelementejsimulândjlabelejpicioarelor,jlegatejd ejpicioarejprinjdouăjarticulaŃiij
simulândjgleznele;j

.
. . 265.• unj elementj simulândj șezutulj estej prevăzutj cuj oj nive lăj carej permitej controlulj
înclinăriijsalejînjsensjtransversal.j
Masele,j reprezentândj masaj fiecăruij elementj alj corpu lui,j suntj situatej înj punctej
adecvate,j constituindj centrelej dej greutatej corespun zătoare,j pentruj aj realizaj oj masăj
totalăjajmanechinuluijdejaproximativj76,6jkg.jDetal iijpentrujdiferitejmasejsuntjdatejînj
tabeluljdejlajFiguraj1035.j
Liniaj dej referinŃăj aj toraceluij manechinuluij estej lu atăj înj consideraŃiej printr3oj dreaptăj
trecândjprinjpunctuljdejarticulaŃiejaljpicioruluijd ejbazinjșijpunctuljdejarticulaŃiejteoreticăj
ajgâtuluijpejtoracejvezijFiguraj1034.j
10.11 PoziŃionarea manechinului
Instalareajmanechinuluijtridimensionaljsejefectueaz ăjînjmoduljurmător:j
• Sejplaseazăjvehicululjpejunjplanjorizontaljșijsejre gleazăjscaunelejdupăjcumjs3aj
indicatjînjparagrafelejanterioare;j
j
Figuraj1034jElementelejconstructivejalejmanechinulu ijtridimensionalj

.
. . 266.• Sejacoperăjscaunuljpentrujîncercărijcujojpânzăjpent rujajușurajinstalareajcorectăj
ajmanechinului;j
• Sej așeazăj manechinulj pej loculj pentruj încercări,j axe lej articulaŃiilorj salej fiindj
perpendicularejpejplanuljlongitudinaljdejsimetrieja ljvehiculului;j
Sejașeazăjlabelejpicioarelorjmanechinuluijînjfelulj următor:j
• pentruj locurilej dinj faŃă,j înj așaj felj încâtj nivelaj c arej permitej controlulj înclinăriij
șezutuluijînjsensjtransversaljsajfiejadusăjlajorizo ntală;j
• pentrujlocurilejdinjspate,jlabelejpicioarelorjsuntj așezatejînjașajfeljîncâtjsăjfie,jînj
măsurajposibilităŃilor,jînjcontactjcujscaunelejdinj faŃă.j
Înj cazulj înj carej labelej picioarelorj sej sprijinăj pej nivelurij diferitej alej podelei,j labaj
picioruluij carej ajungej primaj înj contactj cuj scaunulj dinj faŃăj serveștej caj referinŃă,j iarj
cealaltăj labăj aj picioruluij estej așezatăj înj așaj felj încâtj nivelaj carej permitej controlulj
înclinăriijtransversalejajșezutuluijsăjfiejadusăjla jorizontală;j
Dacăjpunctulj ‘H’j sejdeterminăj pej unj locjmedian,j lab elejpicioarelorj suntjplasatejdejoj
partejșijdejcealaltăjajtunelului;j
Sejașeazăjmaselejpejcoapse,jsejaducejlajorizontalăj nivelajtransversalăjajșezutuluijșijsej
așeazăjmaselejpejelementuljcarejreprezintăjșezutul; j
Sej îndepărteazăj manechinulj dej spătarulj scaunuluij fo losindj baraj dej articulaŃiej aj
genunchilorj șij aducândj spatelej sprej înainte.j Sej rep unej manechinulj laj locj pej scaunj
lăsândj caj șezutulj săj alunecej sprej spatej pânăj cej vaj întâmpinaj rezistenŃă,j apoij sej vaj
rabate,jdinjnou,jsprejînapoijspatelejpejspătaruljsc aunului;j
SejvajaplicajdejdouăjorijojforŃăjorizontalăjdejcca. j10jdaNj±j1daNj10jkgfj±j1jkgf)jpej
manechin.j DirecŃiaj șij punctulj dej aplicarej aj forŃeij suntj reprezentatej printr3oj săgeataj
neagrăjpejFiguraj1035;j
Sejplaseazăjmaselejsubjlaturilejstângajșijdreaptaja poijmaselejbustului.jSejmenŃinejlaj
orizontalăjnivelajtransversalăjajmanechinului.j
MenŃinândj nivelaj transversalăj j aj manechinuluij laj or izontală,j sej aducej spatelej sprej
înaintejpânăjcejmaselejbustuluijvorjfijdeasuprajpun ctuluij‘H’,jastfeljsejvajanulajoricej
frecarejpejspătaruljscaunului;j

.
. . 267.Sejaducejușorjspatelejsprejînapoi,jpentrujajsejterm inajinstalareajsa.j
Nivelaj transversalăj aj manechinuluij trebuiej săj fiej o rizontală,j înj cazj contrar,j sej vaj
procedajdinjnoujașajcumjestejindicatjmaijsus.j
Dacăj existaj elementej alej vehicululuij carej împiedică j instalareaj manechinuluij
tridimensional,jestejpermisăjdeplasareajsaujdemonta reajlor.j
j
j
Figuraj1035jDimensiunilejșijmaselejmanechinuluij

.
. . 268.10.12 Rezultate
Manechinulj fiindj instalatj conformj paragrafuluij ante rior,j punctulj ‘H’j șij unghiulj realj dej
înclinarejajspătaruluijconsideratjsuntjconstituitej dejpunctulj‘H’jșijunghiuljdejînclinarejalj
linieijdejreferinŃăjajtoraceluijmanechinului.j
Coordonatelej punctuluij ‘H’j înj raportj cuj treij planur ij perpendicularej șij unghiulj realj dej
înclinarej aj spătaruluij suntj măsuratej pentruj aj fij co mparatej cuj datelej furnizatej dej
constructoruljvehiculului.j
10.13 Verificarea poziŃiei relative a punctelor ‘R’ și ‘H ’ și a raportului între
unghiul prevăzut și unghiul real de înclinare a spă tarului
Rezultatelejmăsurătorilorjefectuatejconformjparagra fuluijanteriorjpentrujpunctulj‘H’jșij
unghiuljrealjdejînclinarejajspătaruluijtrebuiejcomp aratejcujcoordonatelejpunctuluij‘R’jșij
alejunghiuluijprevăzutjdejînclinarejajspătaruluijca rejsuntjindicatejdejcătrejproducătorulj
vehiculului.j
VerificareajpoziŃieijrelativejajpunctelorj‘R’jșij‘H ’jșijajraportuluijîntrejunghiuljprevăzutjșij
unghiuljrealjdejînclinarejajspătaruluijvajfijconsid eratăjcajsatisfăcătoarejpentrujloculjpej
scaunjdacăjpunctulj‘H’,jașajcumjestejdefinitjdejcăt rejcoordonatelejsale,jsejgăseștejîntr3
unjdreptunghijlongitudinaljcujcentruljînj‘R’,jalejc ăruijlaturijorizontalejșijverticalejsuntjdej
30j mmj șij respectivj 20j mm,j șij dacăj unghiulj realj dej î nclinarej j aj spătaruluij nuj sej
îndepărteazăjcujmaijmultjdej3șjdejunghiuljdejînclin arejprevăzut.j
DacăjsuntjîndeplinitejacestejcondiŃii,jpunctulj‘R’j șijunghiuljprevăzutjdejînclinarejvorjfij
folositej pentruj încercărij și,j dacăj estej necesar,j ma nechinulj vaj fij ajustatj pentruj caj
punctulj‘H’jsăjcoincidăjcujpunctulj‘R’jșijpentrujca junghiuljrealjdejînclinarejajspătaruluij
sajcoincidăjcujunghiuljprevăzut.j
Dacăjpunctulj‘H’jsaujunghiuljrealjdejînclinarejnujc orespundejprescripŃiilorjdejmaijsus,j
sejvorjefectuajaltejdouăjdeterminărijalejpunctuluij ‘H’jsaujalejunghiuluijrealjdejînclinarej
(înj totalj treij determinări).j Dacăj rezultatelej obŃin utej înj cursulj aj douăj dinj acestej treij
operaŃiijcorespundjprescripŃiilor,jrezultatuljîncer cărilorjvajfijconsideratjcajsatisfăcător.j
Dacăj rezultatelej aj celj puŃinj douăj dinj treij încercăr ij nuj corespundj prescripŃiilorj
anterioare,jrezultatuljîncercăriijvajfijconsideratj cajnefiindjsatisfăcător.j

.
. . 269.DacăjsejproducejsituaŃiajdescrisăjînjparagrafuljdej maijsus,jsaujdacăjverificareajnujsej
poatejefectuajdeoarecejproducătoruljnujajfurnizatjd atelejdesprejpoziŃiajpunctuluij‘R’,j
sauj desprej unghiulj prevăzutj dej înclinarej aj spătarul ui,j mediaj rezultatelorj dej laj treij
determinărijpoatejfijfolosităjșijconsideratăjcajapl icabilăjînjtoatejcazurilejînjcarejpunctulj
‘R’j sauj unghiulj prevăzutj dej înclinarej aj spătaruluij estej menŃionatj înj prezentulj
Regulament.j
j
Figuraj1036jManechinuljfolositjpentrujverificareajs paŃiuluijdejsupravieŃuirej
j
j j j j j j j j j j j j
j
j

.
. . 270.j
j
j
j
j
j
j
Tabelulj10.1j
10.13.1.1 mMaterial 3 Polistiren cu densitatea 0,0169 g/cm³
Masa 3 4,54 kg
10.13.1.2 mDimensiuni
AAj3jlăŃimeajcapuluij315,3jcmj
ABj3jînălŃimeajcombinatăjajcapuluijcujgâtulj3j24,4j cmj
Dj3jdistanŃajdinjvârfuljcapuluijpânăjlajarticulaŃia jgâtuluij3j35,9jcmj
Ej3jadâncimeajpicioruluij3j10,6jcmj
Fj3jdistanŃajdejlajșezutjlajparteajdejsusjajumărulu ij3j62,0jcmj
Jj3jînălŃimeajsprijinuluijcotuluij3j21,0jcmj
Mj3jînălŃimeajgenunchiuluij3j54,6jcmj
Oj3jadâncimeajtoraceluij3j2,3jcmj
Pj3jdistanŃajdejlajparteajdinjspatejajșezutului,jla jgenunchij3j59,5jcmj
Rj3jdistanŃajdejlajcotjlajvârfuljdegetelorj3j49,0jc mj
Sj3jlungimeajlabeijpicioruluij3j26,6jcmj
Tj3jlungimeajcapuluij3j21,1jcmj
Uj3jdistanŃajdejlajșezut,jlajvârfuljcapuluij3j90,0j cmj
Vj3jlăŃimeajumerilorj3j45,3jcmj
Wj3jlăŃimeajlabeijpicioruluij3j7,7jcmj
aj3jdistanŃajîntrejpunctelejcentralejalejșoldurilor j3j17,2jcmj
bj3jlăŃimeajtoraceluij3j30,5jcmj
cj3jlăŃimeajcapuluijșijajbărbieij3j22,1jcmj
dj3jgrosimeajantebraŃuluij3j9,4jcmj
ej3jdistanŃajîntrejliniajcentralăjverticalăjajtorac eluijșijspatelejcapuluij3j10,2jcmj
fj3jdistanŃajîntrejarticulaŃiajumăruluijșijarticula Ńiajcotuluij3j28,3jcmj
gj3jarticulaŃiajgenunchiului,jînălŃimeajdeasuprajso luluij3j50,5jcmj
hj3jgrosimeajcoapseij3j16,5jcmj
ij3jînălŃimeajcoapseij(înjpoziŃiajașezată)j3j56,5jc mj
jj3jdistanŃajdejlajvârfuljcapuluijlajpunctulj”jH”j3 j81,9jcmj
kj3jdistanŃajîntrejarticulaŃiajsolduluijșijarticula Ńiajgenunchiuluij3j42,6jcmj
mj3jarticulaŃiajgleznei,jînălŃimeajdeasuprajsolului j3j8,9jcmj

.
. . 271.10.14 Regulamentul ECE 96/79 (NHTSA 214). ConstrucŃia bar ierei
deformabilă
10.14.1 Structura barierei
j
jjjjjjSursajInternetj
Figuraj1037jBarierajdeformabilăjpoziŃionatăjpejbari erajmobilăj
Dimensiunilejdiferitelorjcomponentejalejbariereijsu nt:j
• ÎnălŃimeajdej650jmm;j
• LăŃimeaj1000jmm;j
• Profunzimeajdej450jmmj(înjaxajalveolei).jj
Materialulj dinj carej estej confecŃionatăj estej Alumini uj 3003j (ISOj 209),j densitateaj 28,6j
kg/m 3.jGrosimeaj foliei,j dinj carej estej construităj structura j NIDA,j estej dej 0,076j mm,j
dimensiuneajuneijalveolejestej6,4jmm.jRezistenŃajla jruperejestejdej0,342jMPaj+j0%j3j
10%.j
NOTĂ:jToatejdimensiunilejtrebuiejsăjrespectejojtole ranŃăjdej ±j2,5jmm.j
ÎnălŃimeajdej330jmmj(măsuratjînjaxajbenziijdejlipir ejajstructuriijNIDA);j
LăŃimeaj1000jmm;j
Profunzimeajdej90jmmj(înjaxajalveolei).jj

.
. . 272.Materialulj dinj carej estej confecŃionatăj estej Alumini uj 3003j (ISOj 209),j densitateaj 28,6j
kg/m3.j Grosimeaj foii,j dinj carej estej construităj stru cturaj NIDA,j dej 0,076j mm,j
dimensiuneajuneijalveolejestej19,14jmm.jRezistenŃaj lajruperejestejdej1,711jMPaj+j0%j
3j10%.j
Estej dej preferatj săj sej utilizezej unj adezivj pej bazăj dej poliuretanj formatj dinj doij
componenŃij (j dej exempluj rășinaj XBj 5090/1j șij întărit orulj XBj 5304j fabricatj dej CIBAj
GEIGY,jsaujunjprodusjechivalent).j
j
10.15 Certificarea structurii alveolare a barierei defor mabile
Înj documentulj NHTSAj TP3214j Dj sej prezintăj oj procedur ăj dej încercarej completă,j înj
vedereajcertificăriijstructuriijdejtipjfagure,jdinj componenŃajbariereijdeformabile.jCâtevaj
etapej șij condiŃiij dej testarej pentruj structuraj alveo larăj aj bariereij deformabilej sej vorj
prezentajînjcontinuare.j
10.16 Prelevarea eșantioanelor
CujscopuljdejasigurarejajuniformităŃiijrezistenŃeij lajruperejdintr3ojpartejînjaltajajfeŃeij
dinj faŃăj aj barierei,j estej dej preferatj prelevareaj aj 8j eșantioane.j Deoarecej oj astfelj dej
structurăj aj fostj omologată,j 7j dinj celej 8j eșantioane j trebuiej săj satisfacăj criteriilej dej
rezistenŃăjlajruperejprezentatejînjpunctelejcontinu are.j
Localizareajeșantioanelorjdepindejdejdimensiunilejs tructuriijalveolare.jÎntr3ojprimăjfazăj
estejdejpreferatjprelevareajaj4jeșantioanejmăsurând jfiecarej300jmmjxj300jmmjxj50j
mmj înj grosime,j decupatej dinj bloculj carej constituiej faŃaj dinsprej înaintej aj barierei.j
Fiecarej dinj acestej eșantioanej dej marij dimensiunij tr ebuiej săj fiej tăiatj într3oj seriej dej
eșantioanej dej 150j mmj xj 150j mmj xj 50j mm.j Omologareaj s ej vaj bazaj pej rezultatelej
obŃinutejînjurmajîncercărilorjlajcarejsejvorjsupune jeșantioanele,jprovenindjfiecarejdinj
celej4jpunctejdejprelevare.jLajcerereajclientuluijs ejvorjpunejlajdispoziŃiajclientuluijaltej
eșantioane.j
10.17 Viteza și distanŃa de rupere
Eșantionulj sej vaj rupej cuj oj vitezăj egalăj cuj celj puŃi nj 5,1j mm/minj șij nuj trebuiej săj
depășeascăj7,6jmm/min.jProfunzimeajdejruperejminimă jvajfijdej16,5jmm.j

.
. . 273.10.18 AchiziŃia datelor
Datele,jcarejpermitjcomparareajforŃeijaplicatejînjr aportjcujrupereajobŃinută,jtrebuiejsăj
fiejachiziŃionatejsubjojformăjanalogicăjsaujnumeric ăjpentrujfiecarejeșantionjtestat.jÎnj
cazulj înjcarejdatelejsuntjachiziŃionatej analogic,je j necesarăjconversiaj lorj ulterioarăj înj
formatj numeric.j Toatej datelej numericej trebuiescj ach iziŃionatej laj oj frecvenŃăj dej celj
puŃinj5jHz.j
10.19 Procedura de lipire
Imediatj înaintejdej lipireaj lorjsuprafeŃelejfoilorjd ej aluminiu,jcarejtrebuiej lipite,j sejvorj
curăŃaj cuj ajutorulj unorj solvenŃij potriviŃi,j precumj tricloretanul.j Dej preferinŃăj aceastăj
operaŃiejsejvajexecutajînjceljpuŃinjdouăjreprize,jp entrujajeliminajurmelejdejgrăsimejșij
altej impurităŃij depuse,j apoij sej recomandăj lustruire aj suprafeŃelorj curăŃatej cuj ajutorulj
hârtieijabrazivejdej120jNujsejvajutilizajhârtiejabr azivăjpejbazăjdejcarburăjdejsiliciujsauj
metalică.j SuprafeŃelej trebuiej lustruitej convenabil. j Înj timpulj operaŃiilorj sej recomandăj
schimbareajcujregularitatejajhârtieijabrazive,jpent rujajsejevitajcolmatareajacesteia,jînj
acestjfeljsejînlăturăjpericoluljdejajaveajunjefectj dejpolizare.jDupăjlustruirejsuprafeŃelej
sejvorjcurăŃaj dinjnou,j dupăj cumjs3ajmenŃionatj anter ior.j PerjtotaljsuprafeŃelej sejvorj
curăŃaj cuj unj solventj dej celj puŃinj 4j ori.j Toatej impu rităŃilej șij depunerilej rezultatej dinj
operaŃiilejdejabraziunejtrebuiescjîndepărtate,jcuno scându3sejefectuljnegativjaljacestoraj
asuprajcalităŃiijlipirii.j
jAdezivuljsejvajaplicajpejojsingurăjfaŃăjcujajutoru ljunuijruloujdejcauciuc,jprevăzutjcuj
nervuri.jÎnjcazuljînjcarejstructurajNIDAjtrebuiejlip ităjpejojfoliejdejaluminiu,jadezivuljsej
vajaplicajdoarjpejfoliajdejaluminiu.jCantitateajmax imăjdejadeziv,japlicatjîntr3unjstratj
omogenjpejtoatăjsuprafaŃajcarejsejvajlipi,jestejdej 0,5jkg/m 2,jcujscopuljdejajobŃinejunj
filmjajcăruijgrosimejmaximăjsăjfiejdej0,5jmm.j
10.20 ConstrucŃia structurii NIDA
Structuraj alveolarăj principalăj sej vaj lipiij pej placa j dej așezarej (bază)j cuj ajutorulj
adezivului,jînjașajfeljîncâtjaxelejalveolelorjsăjfi ejperpendicularejpejplacă.jj
Găurilejdejtrecere,jcarejpermitjmontareajbarierei,j sejvorjpracticajînjbridelejdejmontaj.j
Acestejorificiijvorjaveajunjdiametrujdej9,5jmm.jDej preferinŃăjsejvorjrealizaj5jorificii,jlaj
distanŃajdej40jmmjdejmargineajsuperioarăjajbrideijs uperioare.jÎnjbridajinferioarăjsej

.
. . 274.vorjpractica,jînjacelașijmodjaltej5jorificii,jlaj40 jmmjdejcapătuljinferiorjaljbridei.jOrificiilej
vorjfiijsituatejlajdistanŃaj100,j300,j500,j700jșij9 00jmmjdejfiecarejmarginejajbarierei.j
Toatejgăurilejsejvorjuzinajcujojabaterejdejmaximj1j mmjfaŃăjdejcotelejnominale.j
j
jjSursajInternetj
Figuraj1038jBarierajdeformabilăjvederejdejansambluj
j
10.21 Montajul
Sejpreferăjfixareajsolidăjajbariereijdeformabile,jl ajextremitateajuneijmasejmaijmarijsauj
egalejcuj7x10 4jkg,jsaujpejojstructurăjsolidarăjcujmasa.jFixareajp ărŃiijdinjfaŃăjajbariereij
sejvajrealizajastfeljîncâtjvehicululjsăjnujpoatăjin trajînjcontactjcujnicijojpartejajstructuriij
pejojdistanŃăjmaijmarejdej75jmm,jmăsuratăjdejlajsup rafaŃajsuperioarăjajbariereij(bridaj
superioarăjexclusă),jlajunjmomentjoarecarejaljimpac tului.j
Parteaj dinj faŃăj aj suportuluij pej carej estej fixatăj ba rieraj deformabilăj vaj fij planăj șij
continuăjpejtoatăjînălŃimeajșijlungimeajacesteia,jș ijsejvajsituajîntr3unjplanjverticalj ±j1 °j
șijperpendicularj ±j1 °jpejaxajpisteijdejaccelerarejajautovehiculului.jAri ajdejfixarejnujvaj
suferijdeplasărijmaijmarijdej10jmmjînjtimpuljîncerc ării.jÎnjanumitejcazurijsejvajapelajlaj
sistemejsuplimentarejdejreŃinere,jcujscopuljdejajpr evenijdeplasareajbloculuijdejbeton.j
Margineajbariereijdeformabilejsejvajaliniajcorectjî njraportjcujbloculjdejbeton,jînjfuncŃiej
dejlaturajautovehicululuijtestat.j
Barierajdeformabilăjsejvajfixajpejbloculjdejbetonjc ujajutoruljaj10jbuloane,j5jpejbridaj
dejmontajjsuperioarăjșij5jpejbridajdejmontajjinferi oară.jBuloanelejaujunjdiametrujdej8j
mmjminim.jSejvorjutilizajbenzijdejfixarejdinjoŃeljp entrujbridelejsuperioarăjșijinferioarăj

.
. . 275.dejmontaj.jAcestejbenzijvorjaveaj60jmmjînălŃime,j10 00jmmjlungime,jiarjgrosimeajdej
minimj3jmm.jCincijorificiijdej9,5jmmjsejvorjuzinajp rinjacestejbenzi,jastfeljîncâtjacesteaj
săj corespundăj cuj orificiilej practicatej înj bridelej d ej montajj alej barierei.j Toatej
dispozitivelejdejstrângerejșijfixarejtrebuiejsăjrez istejlajîncercareajdejimpact.j
10.22 Pregătirea autovehiculului pentru testele de colizi une decalate
10.22.1 Zona de încercări
Ariaj înj carej sej vorj desfășuraj încercărilej trebuiej s ăj fiej suficientj dej marej pentruj aj sej
puteajamenajajpistajdejlansare,jbarierajșijinstalaŃ iilejtehnicejnecesare.jParteajfinalăjaj
pistei,jcujminimumjcincijmetrijînaintejdejloculjdej impact,jtrebuiejsăjfiejorizontală,jplanăj
șijlisă.j
j
SursajEuroNCAPj
Figuraj1039jSchemajcoliziuniijdecalatej40%j
10.22.2 Bariera
FaŃajanterioarăjajbariereijestejformatăjdintr3ojstr ucturăjdeformabilă,jdefinităjanterior,j
șij estej perpendicularăj ±j 1 °j pej traiectoriaj pej carej sej vaj deplasaj autovehiculul j supusj
testării.jBarierajestejașezatăjpejojmasăjajcăreijgr eutatejnujestejmaijmicăjdej7x10 5jN,j
șijajcăreijfaŃăjanterioarăjestejverticalăj ±j1 °.jAceastăjmasăjestejancoratăjdejsol,jsauj
estejamplasatăjpejsoljșijechipatăjcujdispozitivejsu plimentarejdejoprirejșijancorarejastfelj
încâtjdeplasărilejsă3ijfiejlimitate.j
10.22.3 Orientarea barierei
Orientareajbariereijsejfacejastfeljîncâtjprimuljcon tactjaljvehicululuijcujeajsăjsejsituezej
pejparteajpejcarejestejamplasatăjcoloanajdejdirecŃi e.jDeoarecejtestelejsejpotjrealizajcuj

.
. . 276.autovehiculej carej auj postulj dej conducerej amplasatj p ej parteaj stângăj sauj dreaptă,j
serviciuljtehnicjresponsabiljdejîncercărijvajalegej postuljdejconducerejamplasatjceljmaij
puŃinjfavorabil.j
10.22.4 Alinierea autovehiculului în raport cu bariera
Autovehicululjvajsuferijojcoliziunejdejtipulj40%j ±j20jmmjgradjdejacoperire.j
10.23 Starea autovehiculului
10.23.1 SpecificaŃii generale
Vehicululjsupusjtestelorjtrebuiejsăjfiejreprezentat ivjpentrujproducŃiajdejserie,jcujtoatej
echipamentelejinstalatejnormaljșijpusejînjstarejdej funcŃionare.jSejpotjînlocuijanumitej
componente,jprinjmasejechivalente,jastfeljîncâtjoja stfeljdejsubstituŃiejsăjnujinfluenŃezej
sensibiljrezultatelejmăsurate.j
Pentrujîncercărijsejconsiderăjcăjmasajautovehiculul uijestejmasajdejordinejdejmersjcuj
autovehicululjgol.jRezervoruljdejcarburantjtrebuiej umplutjcujapă,jastfeljîncâtjmasajsaj
săjfiej90%jdinjceajajunuijrezervorjplin,jconformjsp ecificaŃiilorjdatejdejconstructor,jcujoj
toleranŃăjdej ±1%.j
jToatejcircuitelejauxiliarej(frânare,jrăcire,jetc.) jpotjfijgolite,jdarjmasajlichiduluijtrebuiej
compensată.j
Dacăjmasajaparatelorjdejlajborduljautovehicululuijd epășeștejcelej25jkgjautorizate,jelej
potj fij compensatej prinj lipsă,j elej neavândj nicij unj e fectj sensibilj asupraj acurateŃeij
rezultatelor.j Totușij masaj aparaturiij dej măsurăj nuj t rebuiej săj depășeascăj sarcinaj dej
referinŃăjpejfiecarejaxăjcujmaijmultjdej5%,jînjvalo rijabsolutejacestjecartjnujtrebuiejsăj
fiejmaijmarejdej20jkg.j
10.23.2 Amenajarea habitaclului
PoziŃiajvolanului,jdacăjacestajestejreglabil,jtrebu iejplasatjînjpoziŃiajnormalăjprevăzutăj
dej constructor,j sauj înj poziŃiaj medianăj aj plajeij dej reglare.j Laj sfârșitulj deplasăriij
propulsatejaj autovehiculului,jvolanulj trebuiejsăjfi ej liber,jpoziŃionatjpentrujdeplasareaj
rectiliniejînsprejînaintej

.
. . 277.GeamurilejmobilejalejautovehicululuijsuntjînjpoziŃi ajînchis.jPentrujmăsurătorilejînjcurs,j
șijînjacordjcujconstructorul,jelejpotjfijcoborâte,j cujcondiŃiajcajmanivelajdejacŃionarejsăj
fiejpoziŃionatăjpejopŃiuneajînchis.j
Levieruljdejschimbarejajvitezelorjtrebuiejsăjfiejla jpunctuljmort.j
PedalelejtrebuiejsăjfiejînjpoziŃiajnormalăjdejrepau s.jDacăjsuntjajustabile,jelejtrebuiejsăj
fiejplasatejînjpoziŃiajmediană,jdacăjconstructorulj nujindicăjojaltăjpoziŃionare.j
Ușilejtrebuiejsăjfiejînchisejdarjnujblocate.j
Trapajsuperioară,jdacăjautovehicululjestejprevăzut, jvajfijînjpoziŃiajînchis.jParasolarulj
trebuiej rabatat.j Oglindaj retrovizoarej interioarăj tr ebuiej săj fiej înj poziŃiej normalăj dej
utilizare.j
TetierelejreglabilejînjînălŃimejtrebuiejsăjfiejînjp oziŃiajdejridicarejmaximă.j
ScaunelejdinjfaŃăjtrebuiejsăjfiejamplasatejlajpunct uljH,jsaujînjpoziŃiejmediană,jsaujînj
poziŃiajdejblocarejceajmaijapropiatăjdejceajajînălŃ imiijdefinităjdejconstructorj(dacăjsuntj
reglabilejindependentjînjînălŃime).jÎnjcazuljuneijb anchete,jsejvajluajcajreferinŃăjpunctulj
Hjaljloculuijconducătoruluijauto.j
SpătaruljscaunelorjdinjfaŃăjtrebuiejreglatjastfeljî ncâtjînclinareajtorsuluijmanechinuluijsăj
fiej câtj maij apropiatăj posibilj dej ceaj recomandatăj de j constructor,j pentruj oj utilizarej
normală.jÎnjcazuljabsenŃeijoricărorjindicaŃiijparti cularejspătaruljscaunelorjdinjfaŃăjvajfij
înclinatj25 °jsprejînapoi,jînjraportjcujaxajverticală.j
Banchetelejdinjspate,jdacăjsuntjreglabile,jtrebuiej săjfiejînjpoziŃiajceajmaijînsprejînapoij
posibilă.j
10.24 Manechinele antropometrice
UnjmanechinjdejtipuljHybridjIII,jechipatjșijreglatjcon formjspecificaŃiilorjpropriijacestuij
tip,jestejinstalatjînjfiecarejdinjscaunelejfaŃă.jPe ntrujîncercărijautoturismuljvajfijechipatj
cujsistemelejdejreŃinerejprevăzutejdejconstructor.j j
10.25 Amplasarea și instalarea manechinelor
Planuljdejsimetriejaljmanechinuluijtrebuiejsăjcoinc idăjcujplanuljmedianjaljscaunului.j

.
. . 278.
j
Figuraj10310jAmplasareajmanechinelorjînjhabitacluj
Pentrujbanchetajconducătorului,jplanuljdejsimetriej aljmanechinuluijtrebuiejsăjsejaflejînj
planulj verticalj carej trecej prinj centrulj volanului,j acestj planj fiindj paralelj cuj planulj
median,jlongitudinaljaljautovehiculului.jPoziŃiajma nechinuluijdinjdreaptajtrebuiejsăjfiej
simetricăjcujceajajmanechinuluijașezatjpejscaunuljc onducătorului,jînjraportjcujplanulj
longitudinal,jmedianjaljautovehiculului.j
Dacăj autovehicululj estej dotatj pej loculj dinj faŃăj cuj banchetăj destinatăj pasagerilor,j
manechinelej sej vorj amplasaj astfelj încâtj planulj lorj dej simetriej săj coincidăj cuj planulj
medianjaljlocurilorjdefinitejdejconstructor.j
10.26 Instalarea manechinelor
10.26.1 Capul
Panouljtransversaljaljaparatelorjdejmăsurăjinstalat ejînjcapuljmanechinuluijtrebuiejsăjfiej
înjpoziŃiejorizontală.j
Pentrujpunereajlajniveljaljcapuluijmanechinuluijsup usjtestărilorjînjautovehicululjechipatj
pej parteaj dreaptăj cuj scaunj cuj spătarj nereglabil,j tr ebuiej săj sej îndeplineascăj
următoarele:j
ReglareajpoziŃieijpunctuluijHjînjlimitelejprescrise jînjcontinuare.jAceastajsejpoatejfacej
prinjreglareajunghiuluijpelvianjaljmanechinului.jDa că,jdupăjacestejoperaŃii,jpanouljnuj
estejîncăjlajniveljsejvajreglajsuportuljgâtuluijman echinului,jcujaproximativj2,5 °,jpânăjlaj
poziŃionareajcorectăjajcapului.j

.
. . 279.10.26.2 BraŃele
Manechinuljamplasatjpejloculjconducătoruluijtrebuie jsăjaibăjbraŃelejadiacentejtorsului,j
axelej medianej fiind,j pej câtj estej posibil,j verticale .j Manechinulj amplasatj pej loculj dinj
dreaptajtrebuiejsăjaibăjbraŃelejînjcontactjcujspăta ruljșijcujflancurilejscaunului.j
Palmelejmanechinuluijamplasatjpejscaunuljconducător uluijtrebuiejsăjfiejînjcontactjcuj
margineajexterioarăjajvolanului,jlajniveluljaxeijme diane,jorizontalejajmarginiijvolanului.j
Degetelej trebuiescj săj fiej poziŃionatej pej margineaj v olanuluij șij fixatej lejerj cuj bandăj
adezivă,jastfeljîncâtjmâinilejmanechinuluijsupusjun orjforŃejcrescătoarejdejceljpuŃinj9jN,j
darjcarejsăjnujdepășeascăj22jN,jsăjsejpoatăjdesprin dejdejvolan.j
Palmelej manechinuluij amplasatj înj dreaptaj trebuiej să j fiej înj contactj cuj exteriorulj
coapselor.jDegetuljmicjtrebuiejsăjatingăjpernajscau nului.j
10.26.3 Torsul
Înj autovehiculelej dotatej cuj banchete,j parteaj superi oarăj aj torsuluij manechinelorj
instalatejtrebuiejsăjexercitejojapăsarejpejspătar.j Planuljsagitaljmedianjaljmanechinuluij
dejpejloculjconducătoruluijtrebuiejsăjfiejverticalj șijparaleljcujaxajlongitudinaljmedianăjaj
autovehicululuijșijtrecejprinjcentruljvolanului.jj
Planuljsagitaljmedianjaljmanechinuluijașezatjpejloc uljpasageruluijdinjdreaptajtrebuiejsăj
fiej verticalj șij paralelj cuj axaj medianăj longitudinal ăj aj autovehicululuij șij laj aceeașij
distanŃăjdejaxajmedianăjlongitudinalăjajautovehicul ului,jcajșijplanuljsagitaljmedianjalj
manechinuluij„conducător”.j
Înj autovehiculelej echipatej cuj scaunj individual,j par teaj superioarăj aj torsuluij
manechinelorj trebuiej săj sej sprijinej pej spătarulj sca unelor.j Planulj sagitalj medianj alj
acestorjmanechinejtrebuiejsăjfiejverticaljșijsăjcoi ncidăjcujaxajmedianăjlongitudinalăjaj
scaunelor.j
10.26.4 Partea superioară a membrelor inferioare
Parteaj superioarăj aj picioarelorj manechinelor,j ampla satej pej loculj conducătoruluij șij alj
pasageruluij dinj dreapta,j trebuiej săj sej sprijinej pej pernaj scaunului,j înj măsuraj înj carej
poziŃiilej părŃilorj inferioarej aj picioarelorj permit. j DistanŃelej iniŃialej întrej suprafeŃelej
exterioarejalejgenunchilorjtrebuiejsăjfiejdej270jmm j±j10jmm.jÎnjmăsurajînjcarejestej

.
. . 280.posibil,j piciorulj stângj alj manechinuluij așezatj pej s caunulj conducătoruluij șij picioarelej
manechinuluijașezatjpejloculjdinjdreaptajtrebuiejsă jfiejîntr3unjplanjlongitudinaljvertical.j
Înjmăsurajînjcarejestejposibiljgambajdreaptăjajmane chinuluij„conducător”jvajfijîntr3unj
planjvertical.j
10.26.5 Partea inferioară a membrelor inferioare
Gambaj dreaptă,j împreunăj cuj labaj picioruluij manechin uluij așezatj pej loculj
conducătoruluij sej vaj sprijinij pej pedalaj dej accelera Ńie,j fărăj aj exercitaj vreoj apăsare,j
călcâiulj fiindj sprijinitj dej podea,j talpaj piciorului j fiindj înj planulj pedalei.j Dacăj labaj
picioruluijnujpoatejfijamplasatăjpejpedală,jeajvajt rebuijsăjfacăjunjunghijdej90 °jcujtibia,j
călcâiuljsprijinindu3sej dej podea.jCălcâiuljpiciorul uijstângjsejvajpoziŃionajcâtjmaijsprej
înaintejșijsejvajsprijinijdejpodea.jPicioruljstângj sejvajrezema,jpejcâtjposibiljcujtalpajdej
parteaj oblicăj aj podelei.j Axaj medianăj longitudinalăj aj picioruluij vaj fiij paralelăj cuj axaj
medianăjlongitudinalăjajvehiculului.j
Călcâielej manechinuluij amplasatj pej scaunulj dinj drea ptaj conducătoruluij vorj fij
poziŃionatej câtj maij înj faŃăj posibilj șij sej vorj sprij inij dej planșeu,j cuj tălpilej pej parteaj
înclinatăjajacestuia.jAxelejmedianejlongitudinaleja lejpicioarelorjvorjtrebuijsăjfiejparalelej
cujaxajmedianăjlongitudinalăjajautovehiculului.j
Aparatelej dej măsurăj instalatej nuj trebuiej săj influen Ńezej înj nicij unj felj deplasareaj
manechinuluij înj timpulj crash3ului.j Temperaturaj mane chinelorj șij aj instrumentaŃieij
trebuiejsăjfiejstabilizatăjșijmenŃinutăjînjplajajde j19j–j22 °jC.j
Hainelejmanechinelorjvorjfijdinjbumbac,jmulate,jcăm așăjcujmânecijscurtejșijpantaloni,j
conformjspecificaŃiilorjFMVSSj208.jManechinelejvorj purtajînjfiecarejpiciorjîncălŃămintej
militară,jdupăjstandarduljamericanjMIL3Sj13192,jajcă rorjgreutatejnujvajdepășij0,57j ±j
0,1jkgjfiecare.j
jj
10.27 Reglarea sistemelor de reŃinere
Manechinelej vorj fij asiguratej cuj centuraj dej siguranŃ ă.j Centuraj abdominalăj vaj fij
pretensionatăjcujojforŃăjdej9j–j18jN.j

.
. . 281.10.28 Propulsia și traiectoria autovehiculului
Autovehicululj estej pusj înj mișcarej sauj prinj grupulj s ăuj motopropulsor,j sauj prinj altej
dispozitivej dej propulsie.j Înj momentulj impactului,j ve hicululj nuj trebuiej săj fiej supusj
acŃiuniijvreunuijdispozitivjauxiliarjdejghidarejsau jpropulsie.jTraiectoriajautovehicululuij
trebuiejsăjfiejastfeljîncâtjsăjsejîndeplineascăjcon diŃiilejdejîncercarejdorite.j
10.29 Viteza de încercare
Înj momentulj impactului,j vehicululj trebuiej săj aibăj v itezaj dej 56j –0/+1j km/h.j Totuși,j
dacăj încercareaj s3aj desfășuratj laj oj vitezăj dej impac tj superioară,j iarj vehicululj aj
corespunsj cerinŃelorj dej siguranŃăj impuse,j încercare aj sej considerăj aj fij efectuatăj cuj
succes.j
10.30 Procedura de certificare a gambei și labei picioru lui manechinului
jjj
10.30.1 Încercări de rezistenŃă la șoc a părŃii anterioare a piciorului
manechinului
Scopuljîncercărilorjestejdejajmăsurajrăspunsuljpici oruluijșijglezneijmanechinuluijHybridj
IIIjlajșocurijbinejdefinite,jprovocatejdejunjpenduljc ujsuprafaŃajdură.jPentrujîncercărij
suntj utilizatej părŃilej inferioarej alej membrelorj inf erioarej alej manechinului,j genunchiij
fiindj incluși.j Genunchiij suntj fixaŃij pej suportulj de j încercatj cuj ajutorulj unuij simulatorj
dinamometric.j
10.30.2 Metode de încercare
Înaintejdejîncercări,jfiecarejgambăjvajfijmenŃinută jtimpjdej4jorejlajojtemperaturăjdej
22j ±j 3°j Cj șij oj umiditatej relativăj dej 40j ±j 30j %.j Sup rafeŃelej impactoruluij șij pieleaj
manechinului,j carej vinj înj contact,j vorj fij curăŃatej cuj alcoolj izopropilic.j Accelerometrulj
montatjînjpenduljvajfijorientatjastfeljcajaxajsajde jlucrujsăjfiejparalelăjcujdirecŃiajdej
impact,jlajcontactuljcujpiciorul.jSuportuljdejîncer cărijsejvajfixajrigid,jpentrujajsejevitaj
oricejmișcarejposibilăjînjtimpuljimpactului.jAxajme dianăjajsimulatoruluijdinamometricjalj
femuruluijtrebuiejsăjfiejverticală,jcujojtoleranŃăj dej±j0,j5°.jMontajuljsejregleazăjastfelj
încâtj liniaj carej uneștej articulaŃiaj genunchiuluij și j șurubulj dej fixarej aj glezneij săj fiej
orizontală,j cuj oj toleranŃăj dej ±j 3°,j călcâiulj sej vaj sprijinij pej foij dej materialj cuj unj

.
. . 282.coeficientj micj dej frecare.j Înaintej dej fiecarej încer carej articulaŃiaj genunchiuluij sej vaj
ajustajînjstrângerejfolosindjmasejînjplajajdej1,5j± j0,j5jg.jArticulaŃiajglezneijsejvajreglaj
astfeljcajmișcărilejeijsăjfiejlibere,japoijsejvajst rângejpentrujajfixajlabajpicioruluijpejfoliaj
dinjmaterialjcujcoeficientjredusjdejfrecare.j
Pendululjrigidjestejcompusjdintr3unjcilindrujorizon taljaljcăruijdiametrujestej50j±j2jmmj
șijunjbraŃjdejsuportjaljpendululuijaljcăruijdiametr ujestejdej19j±j1jmm.jCilindruljarej
masajdej1,25j±j0,02jkg,jînjaceastajfiindjinclusejto atăjinstrumentaŃiajșijbraŃuljsuportjalj
pendulului.jBraŃuljpendululuijarejdej285j±j5jg.jMas ajtuturorjpărŃilorjpendulului,jcarejauj
ojmișcarejdejrotaŃiejșijcarejsuntjatașatejdejbraŃul jsuportjnujtrebuiejsăjdepășeascăj100j
g.j Lungimeaj întrej axaj orizontalăjcentralăjaj cilindr uluij șij axajdejrotaŃiejaj ansambluluij
pendululuij estej dej 1250j±j1j mm.j Axaj longitudinalăj a j cilindruluij estej orizontalăj șij
perpendicularăjpejdirecŃiajdejimpact.jPendululjtreb uiejsăjloveascăjparteajdejdedesubtjaj
piciorului,j laj oj distanŃăj dej 185j ±j 2j mmj dej călcâiul j carej sej reazemăj pej platformaj
orizontalăjșijrigidă,jînjașajfeljîncâtjaxajlongitud inalăjmedianăjajbraŃuluijpendululuijsăj
facăjcujverticalajunjunghijdejincidenŃăjmaximjdej1° jlajimpact.jPendululjtrebuiejsăjfiej
ghidatjastfeljîncâtjoricejmișcarejlaterală,jvertica lăjsaujdejpivotarejsăjfiejexclusă.j
Întrejdouăjîncercărijexecutatejpejaceeașijgambăjtre buiejsăjexistejunjecartjînjtimpjdej
30jminute.j
Cândj talpaj fiecăruij piciorj estej lovităj cuj vitezaj de j j 6,7j ±j 0,1j m/sj momentulj dej
încovoierejmaximjaljtibiei,jînjlunguljaxeijyj(M y)jtrebuiejsăjfiejdej120j±j25jNm.jCândj
tibiajestejlovităjcuj2,1j±j0,3jm/sjforŃajdejimpact, jadicăjprodusuljdintrejmasajpendululuij
șijdeceleraŃiajmăsurată,jtrebuiejsăjfiejdej2,3j±j0, 3jkN.j
10.30.3 Încercări de rezistenŃă la șoc a părŃii posterioa re a piciorului
fără încălŃăminte.
Cândjtalpajfiecăruijpiciorjestejlovităjcujvitezajde jj4,4j±j0,1jm/sjacceleraŃiajmaximăjaj
pendululuij trebuiej săj fiej înj plajaj 295j ±j 50j g.j Spre j deosebirej dej cazulj precedentj
pendululjvajpercutajparteajdejdedesubtjajpiciorului jlajojdistanŃăjdej62j±j2jmmjdejlaj
bazajcălcâiului.j

.
. . 283.10.30.4 Încercări de rezistenŃă la șoc a părŃii posterio are a piciorului
încălŃat.
Cândj talpaj fiecăruij piciorj estej lovităj cuj vitezaj de j j 6,7j ±j 0,1j m/sj forŃaj maximăj dej
compresiunejajtibieijF zjvajaveajvaloareajdej3,j3j±j0,j5jkN.jCajșijînjcazul jprecedentj
pendululjvajpercutajparteajdejdedesubtjajpiciorului jlajojdistanŃăjdej62j±j2jmmjdejlaj
bazajcălcâiului.j
10.31 Regulamentul ECE 42. Bara de protecŃie și elementel e sale
constructive. Teste de impact cu cărucior mobil
SecuritateajpasivăjurmăreștejnujnumaijprotecŃiajocu panŃilorjlajimpact,jcijșijajmărfurilorj
transportatej sauj aj unorj subansamblej alej vehiculului .j Unj rolj importantj înj protecŃiaj
structuriijvehicululuijlajcoliziunijfrontale,jdinjs pate,jsaujînjcolŃurijrevinejbarelorjparașocj
dinjfaŃăjșijdinjspate.j
Pentruj încercărij sej foloseștej unj pendulj cuj lungimea j minimăj aj braŃuluij dej 3350j mm,j
avândj laj capătj corpulj dej impactj aj căruij masăj trebui ej săj sej poatăj modificaj încâtj săj
ajungăjegalăjcujmasajtotalăjmaximăjconstructivăjaja utoturismului.j
Încercărilejsejfacjpentrujurmătoarelejvariantejdeji mpact:j
• longitudinaljaxialjînjfaŃăjșijînjspate;j
• longitudinaljdecalatj cuj 300jmmj înjplanjorizontalj în jraportj cujaxajmediană,jdinj
faŃăjșijdinjspate;j
• înjcolŃuri,jastfeljcajplanuljAjaljcorpuluijdejimpac tjsăjformezejunjunghijdej60°jcuj
planuljlongitudinaljmedian.j
Încercărilej sej desfășoarăj atâtj cuj autoturismulj golj câtj șij încărcat;j înj ultimulj caz,j
autoturismuljsejîncarcăjcujcălătorijsaujcujmasejadi Ńionalejdejcâtej75jkgj(masajstandardj
ajunuijocupant)jdispusejînjfuncŃiejdejnumăruljdejlo curi,jconformjindicaŃiilorjdinjtabelulj9.2.j
PejparcursuljprobelorjnujtrebuiejacŃionatjsistemulj dejfrânare,jiarjschimbătoruljdejvitezej
trebuiejpusjpejpoziŃiajneutră.j
Pentruj coliziunilej frontalej șij dinj spate,j sej impune j oj vitezăj dej impactj dej 4j km/h;j laj
coliziunilejînjcolŃurijsejimpunejvitezajdej2,5jkm/h .j

.
. . 284.Vitezajdej impactj WjsejobŃinej prinjreglareajunghiulu ij 0j aljpendulului,j întrejcelejdouăj
mărimijexistândjrelaŃia:j
2
104 . 0 cos




⋅=WarG j j j j j j j j j (10.1)j
înj carej Wj sej exprimăj înj km/h.j Înj urmaj încercărilorj menŃionatej anterior,j trebuiejjj
îndeplinitejurmătoarelejcondiŃiijtehnice:j
• sistemuljdejiluminarejtrebuiejsăjrămânăjînjfuncŃiun ejșijsăjfiejvizibilejtoatejlămpile.j
Sejadmitjrefacerijajunorjeventualejdereglajejajfaru rilorjsaujînlocuirijdejbecurijlaj
carejs3aujruptjfilamentele;j
• ușile,j capaculj portbagajuluij șij capotaj motoruluij tr ebuiej săj poatăj fij acŃionatej
normal;j
• ușilejlateralejnujtrebuiejsăjsejdeschidăjînjtimpulj impactului;j
• sistemelejdejrăcirejșijdejalimentarejcujcombustibil jnujtrebuiejsăjpermităjscurgerij
dejlichidjsaujsăjsuferejvreojaltăjavarie;j
• circuitulj dej gazej arsej nuj trebuiej săjprezintej neeta nșeităŃijsauj altejavariij carejsăj
conducăjlajojfuncŃionarejanormală;j
• echipamentulj dej propulsie,j suspensia,j anvelopele,j d irecŃiaj șij sistemuljdejfrânarej
trebuiejsăjaibăjojfuncŃionarejnormală.j
Tabelulj10.2.jDispunereajcălătorilorj(saujmaselorje chivalente)jînjfuncŃiejdejcapacitateaj
dejîncărcarejajautoturismuluij
j
Număr locuri Număr Dispunere
2jșij3j
j2j
j2jpejscaunelejdinjfaŃăj
j4jșij5j
j3j
j2jpejscaunelejdinjfaŃăj 1jpejscaunu lj
dinjspatej
j
6jșij7j
j4j
j2jpejscaunelejdinjfaŃăj2jpej
scaunelejcelejmaijdinjspatej
j8jșij9j
j5j
j2jpejscaunelejdinjfaŃăj3jpej
scaunelejcelejmaijdinjspatej
j
j
Prinj aceastăj procedurăj sej determinăj rezistenŃaj laj i mpactj aj elementelorj bareij dej
protecŃiej(înjgeneraljdinjmodulejdejplastic)jatașat ejvehicululuijînjcazuljacelorjŃărijcarej
aujadoptatjregulamentuljECEj42jsaujunjregulamentjsi milar.j

.
. . 285.Barelejparașocjtrebuiejsăjfiejastfeljconceputejșijp lasatejîncâtjsăjrezistejșijsăjprotejezej
sistemelej dej iluminarej –j semnalizare,j răcire,j frâna re,j eșapament,j alimentarej cuj
combustibil,jînchiderejșijblocarejușijșijcapote,jîn jurmajunuijimpactjlajvitezăjredusă.j
10.31.1 Metoda de testare
Testuljdefinitjînjaceastăjprocedurăjtindejsăjreprod ucăjcâtjmaijfideljcondiŃiilejcarejaparj
înj cazulj impactuluij unuij vehiculj cuj baraj dej protecŃ ie,j înj cazulj staŃionăriij șij cuj frânaj
neacŃionată.j
Pentrujsimplitateajmetodeijelementelejbareijdejprot ecŃiejaujfostjrigidizatejdejsol.jUnj
căruciorjmobiljloveștejbarajcujojviteză,jînjașajfel jîncâtjniveluljenergieijsajcorespundăjcuj
celjaljimpactuluij«pendulului»j(vezijprocedurajdejt estarej323093839).j
Acestjtestjpermitejsăjsejînregistrezejoricejsolicit arejsaujpenetrarejajbarei.j
10.31.2 FacilităŃi de testare necesare
ConstrucŃiej rigidăj încastratăj într3oj construcŃiej de j cărămidăj șij carej poatej fij ușorj
asamblatăjsaujdezasamblată.
Unjcăruciorjmobiljcarejsejdeplaseazăjpejpneuri,jiar jpejparteajcujcarejsejloveștejestej
montatjunjberbec;jpentrujanumitejtestejberbeculjest ejînlocuitjcujojsuprafaŃajplană.
Unjcăruciorjghidatjpejșine,jcujexcepŃiajultimilorj3 0jcmjînainteajimpactului.
Unjsistemjdejantrenarejajcăruciorului,jcajdejexempl ujconectareajacestuiajlajunjcabluj
dej carej estej prinsăj oj greutatej carej cântăreștej apro ximativj 200j kgj șij carej sej mișcăj
vertical,j dej susj înj jos,j subj efectulj gravitaŃieij și j carej estej capabilj săj tragăj căruciorulj
înapoi.
10.31.3 Echipamentul de măsurare necesar
Vitezajlajcarejsejproducejimpactuljestejmăsuratăjcu jajutoruljunorjsenzorijfotoelectrici.
DeceleraŃiaj maximăj dinj momentulj impactuluij estej măs uratăj cuj ajutorulj unuij
accelerometru,jcarejmăsoarăjacceleraŃiijdej±10jg.
PenetraŃiaj maximăj aj berbeculuij înj volumulj reprezent atj dej baraj dej protecŃiej estej
măsuratăjcujajutoruljunuijsenzorjpotenŃiometric.

.
. . 286.UnjaparatjdejaerjcondiŃionatjcapabiljsăjmăsoarejtem peraturijcuprinsejîntrej3j20șjCjșij+j
40șjC.j
10.31.4 Pregătirea elementelor barei de protecŃie
Elementelej bareij dej protecŃiej trebuiej săj corespundă j cuj proiectanŃilorj șij cuj cerinŃelej
destinaŃieijlorjspecifice.j
OjperioadăjdejceljpuŃinj48jdejorejtrebuiejsăjtreacă jînjcazuljcândjunuljdinjelementelej
dejtestarejestejproaspătjvopsit,jpânăjcândjacestajv ajfijsupusjtestării.jj
PărŃilejtrebuiejdepozitatejlajtemperaturajmediuluij ambiantjșijferitejdejintemperii.j
10.31.5 CondiŃiile de montare
ToatejelementelejbareijdejprotecŃiejsuntjmontatejpe junjcadrujrigidjconformjnormelorj
impusejdejproiectant,jgreutateajcărucioruluijtrebui ejajustatăjconformjvaloriijspecificate.j
SistemuljdejacŃionarejtrebuiejajustatjînjașajfeljîn câtjacŃiuneajsa,jsăjîncetezejcuj10jcmj
înainteajpunctuluijdejimpact.j
Planulj Aj alj berbeculuij trebuiej saj fiej verticalj șij p erpendicularj pej axaj medianăj
longitudinalăjajjcăruciorului.j
10.31.6 Impactul longitudinal
Baraj dej protecŃiej estej poziŃionatăj astfelj încâtj tăb liaj dinj faŃaj saj fiej înj contactj cuj
berbecul.j Planulj cadruluij carej suportăj baraj trebuie j săj fiej perpendicularj pej planulj
longitudinaljaljcăruciorului.jPoziŃiajrelativăjajax eijmedianejlongitudinalăjajberbeculuijînj
raportj cuj ceaj aj bareij dej protecŃiej estej ajustatăj în j funcŃiej dej tipulj impactuluij dorit,j
centratjsaujnecentrat,jFiguraj10312;
10.31.7 Impactul cu părŃile extreme
BarajestejpoziŃionatăjînjașajfeljîncâtjunuljdinjcol ŃurilejtăblieijdinjfaŃăjestejînjcontactjcuj
centruljberbecului.jPlanuljAjaljberbeculuijformează junjunghijdej60șjcujplanuljmedianj
longitudinaljaljbarei,jFiguraj10312.jj

.
. . 287.
j
Figuraj10311jDimensiunilejcorpuluijdejimpactj(berbe cului)
j
j
Figuraj10312jSchemajîncercăriijbarelorjparașocjlajv itezejredusej

.
. . 288.
j
SursajGheorghejTămasejj
Figuraj10313jTestuljdejîncercarejfrontaljaxialjaljb areijdejprotecŃiej
j
j
jjSursajGheorghejTănasej
Figuraj10314jTestuljdejîncercarejoblicjfrontaljlaj6 0șjaljbareijdejprotecŃiej
j
j

.
. . 289.10.31.8 PoziŃionarea senzorilor
Senzorii de penetrare
Oricarej arj fij tipulj impactului,j fixareaj senzorilor, j sej facej paralelj cuj liniaj centruluij
impactului,jplasaŃijînjplanuljdejsimetriejverticalj șijaflaŃijlaj400jmmjfaŃăjdejaceastajlinie.jj
Senzorii de deceleraŃie ai căruciorului
MontareajsenzorilorjdejdeceleraŃiejsejfacejde3ajlun guljaxeijlongitudinalejajcărucioruluij
șijpejcadru.j
Senzorii de viteză
Senzorulj dej vitezăj estej dej faptj unj senzorj fotoelect ricj fix.j Acestaj trebuiej fixatj laj oj
distanŃăjdej100jmmjfaŃăjdejpunctuljdejimpactjaljber becului.j
10.31.9 Testul de încercare
Cujbarajfixată,jsejnoteazăjpoziŃiajpărŃiijdinjfaŃaj înjcorelarejcujcadruljprinjînregistrareaj
valorilorjdimensiunilorjA,jB,jC,jD,jE,jF,jG,jașajcu mjestejarătatjînjFiguraj10315.jOjtijăjdej
frânarej mobilăj sej plaseazăj de3aj lungulj axeij mediane j longitudinalej aj barei.j PoziŃiaj eij
iniŃialăjestejdatajdejpunctuljH,jașajcumjestejarăta tjînjFiguraj10315.j
j
Figuraj10315jCotelejcarejurmeazăjajfijînregistratej înjurmajtestuluij
Oj altăj tijăj dej frânarej j mobilă,j cuplatăj cuj echipame ntulj dej măsurarej aj penetraŃieij
berbeculuij estej plasatj de3aj lungulj axeij medianej lon gitudinalej aj berbeculuij șij arej unj

.
. . 290.capătj aplicatj împotrivaj feŃeij planej aj berbecului.j În j felulj acestaj sej poatej înregistraj
mărimeajpenetraŃieijberbeculuijînjelementuljdejînce rcat.jj
Fiecarej elementj dej încercatj estej supusj laj maij multe j testej respectândj următoarelej
reguli:j
• impactjlongitudinal,jcentrat,jlajcotajHcj(încărcat) ;j
• impactjlongitudinal,jcentrat,jlajcotajHvj(neîncărca t);j
• impactjlongitudinal,jnecentrat,jlajcotajHc;jj
• impactjlongitudinal,jnecentrat,jlajcotajHv;j
• impactuljcolŃului,jlajcotajHc;j
• impactuljcolŃului,jlajcotajHv.j
Testelej trebuiej efectuatej laj 2.15j km/h,j 2.8j km/h,j 3 .5j km/hj pentruj impactulj
longitudinal,jsauj2.1jkm/hjpentrujimpactuljcolŃului .j
Dupăjfiecarejimpact,jsejînregistreazăjdimensiunilej A’,jB’,jC’,jD’,jE’,jF’,jG’,jH’.j
10.31.10 Rezultatele măsurătorilor
SejnoteazăjdeceleraŃiajmaximăjajcărucioruluij(saujf orŃajmaximăjcarejacŃioneazăjasupraj
cadruluijrigid),jpenetraŃiajmaximăjajberbeculuijșij vitezajdejimpactjtoatejcujojpreciziejdej
douăjzecimale.j
Sejînregistreazăjurmătoarelejgrafice:j
• deceleraŃiajcărucioruluijșijgraduljdejpenetrarejajb erbeculuijînjfuncŃiejdejtimp;j
• deceleraŃiajcărucioruluij(saujforŃajmaximăjcarejacŃ ioneazăjasuprajcadruluijrigid)j
înjfuncŃiejdejgraduljdejpenetrarejajberbecului.j
• Niveluljdejfiltrarejaljsemnalelorjtrebuiejsajfiejde j100jHz;
• Sejmăsoarăjtemperaturajelementuluijdejîncercat;j
• DeformaŃiilejpermanentejalejelementuluijdejîncercat jcumjarjfi:jA3A’,…,jG3G’;j
• DeformaŃiajmaximăjajelementuluijdejîncercatjdinjtim puljimpactuluij(diferenŃajH3
H’);j
• Oricej avariej suferităj dej elementulj dej încercatj (rup turi,j uzuri,j semne,j etc.),j
lungimeajacesteia,jșijlocaŃiajeij(sejatașeazăjojfot ografiejsaujojschiŃăjdejmână).j

.
. . 291.Impactul centrat: axaj medianaj longitudinalăj aj berbeculuij coincidej cuj axaj medianăj
longitudinalăjajbareijdejprotecŃie.j
Impactul necentrat: axaj medianăj longitudinalăj aj berbeculuij estej paralel ăj cuj axaj
medianăj longitudinalăj aj bareij dej protecŃie;j margine aj berbeculuij nuj trebuiej săj sej
găseascăjjînjafarajunuijcâmpjdelimitatjdejdouăjplan ejcarejtrecjprinjextremităŃilejbareij
șijparalelejcujplanuljmedianjlongitudinaljaljbarei. j
10.32 Dispozitive antiîmpănare
Dispozitivelej antiîmpănarej suntj structurij carej sej a nexeazăj barelorj dej protecŃie;j
dispozitivelejantiîmpănarejfaŃăjsejmonteazăjpejvehi culejdinjcategoriilejN 2jșijN 3jiarjcelej
antiîmpănarej spatej sej monteazăj șij pej vehiculelej din j categoriilej O 3j șij O 4.j Dupăj cumj sej
observă,j asemeneaj dispozitivej sej monteazăj numaij pej vehiculej mari,j fiindj destinatej săj
împiedicejintrareajsubjvehiculjajautoturismelor,jmo tocicletelorjșijbicicletelorjînjcazuljunorj
coliziunijfrontalejsaujdinjspate.j
ProtecŃiaj„antiîmpănarejfaŃă"jpoatejfijoferităjșijd ejpărŃijalejșasiuluijsaujcaroserieijcare,j
prinjformăjșijamplasamentjpotjîmpiedicajpătrunderea jsubjvehiculjajautovehiculelorjdinj
categoriilejL,jMjșijN jînjsituaŃiajuneijcoliziunijfrontale.j
j
jjjjjjjjjjjjSursaj Gaiginschi,jR.,jFilip,jI.jExpertizajtehnicăjajaccid entelorjrutiere j
Figuraj10316 jSchemajjpentrujamplasareajpunctelorjdejaplicaŃieja jforŃelor j
j
jDispozitivuljantiîmpănarejfaŃăjsejconstruieștejsub jformajuneijtraversejajcăreijînălŃimej
trebuiejsăjfiejdejceljpuŃinj100jmmjlajvehiculelejdi njcategoriajN 2jșijdejceljpuŃinj120jmmjlaj

.
. . 292.vehiculelejdinjcategoriajN 3.jNujsejadmitjîndoiturijcătrejînaintejalejmarginilo rjlateralejalej
traversei;jmuchiilejtraverseijtrebuiejsăjfiejrotunj itejcujojrazăjdejceljpuŃinj2,5jmm.j
Dacăj dispozitivulj estej conceputj caj săj poatăj ocupaj m aij multej poziŃii,j trebuiej săj fiej
prevăzutjcujunjsistemjdejzăvorârejcarejsăjasigurejf ixareajsigurăjînjpoziŃiajdejfuncŃionarej
dorită.jSuprafeŃelejexterioarejalejtraverseijtrebui ejsăjfiejnetedejsaujondulatejorizontal;j
sejadmitejprezenŃajpejsuprafaŃajexterioarăjajcapete lorjșuruburilorjsaujniturilorjdejmontajj
cujcondiŃiajsăjfiejrotunjitejșijsăjnujiasăjînjafara jsuprafeŃeijcujmaijmultjdej10jmm.j
Dispozitivulj antiîmpănarej faŃăj trebuiej săj aibăj oj re zistenŃăj suficientj dej marej laj forŃej
aplicatejasuprajluijpejdirecŃiejlongitudinală.jRezi stenŃajsejverificăjstatic,jprinjaplicareaj
unorj forŃej înj diversej punctej alej suprafeŃeij exterio are.j încercărilej potj fij efectuatej pej
vehicul,jpejunjelementjdejstructurăjajvehicululuije chipatjcujdispozitivuljantiîmpănare,j
saujpejunjbancjdejîncercărijspecial.jÎnjtimpuljînce rcării,jvehicululjsaujstructurajseparatăj
aj saj trebuiej săj fiej asiguratej contraj deplasăriij lon gitudinale.j Dacăj încercărilej sej facj pej
vehicul,jacestajtrebuiejsăjfiejgol,jsăjsejaflejpejo jsuprafaŃăjplană,jdurăjșijnetedă,jroŃilej
dinjfaŃăjsăjfiejdirecŃionatejpentrujmersuljînjlinie jdreaptăjiarjanvelopelejsăjfiejumflatejlaj
presiuneajrecomandatăjdejproducător.jÎnjprimajfazăjs ejmarcheazăjpunctelejdejaplicarej
aj forŃelor.j Astfel,j punctelej P 1j suntj dispusej laj oj distanŃăj dej celj multj 200j mmj cătr ej
interiorj faŃăj dej planulj longitudinalj verticalj tange ntj laj extremităŃilej exterioarej alej
anvelopelor,j Figuraj 10316j roŃilorj dinj faŃă.j Punctel ej P 2j suntj situatej simetricj faŃăj dej
planulj longitudinalj medianj alj vehiculului,j iarj dist anŃaj întrej elej trebuiej săj fiej cuprinsăj
întrej700jmmjșij1200jmm.jÎnălŃimeajpunctelorjP 1jșijP 2jnujtrebuiejsăjfiejmaijmarejdej445j
mm.jForŃelejdejîncercarejtrebuiejaplicatejseparat,j înjfiecarejdinjpunctelejmenŃionate;jelej
trebuiej săj atingăj valoareaj impusăj înj celj maij scurtj timpj posibilj iarj dispozitivulj dej
antiîmpănarejtrebuiejsăjlejsuportejojperioadăjdejce ljpuŃinj0,2jsecunde.j
Înj punctelej P 1j sej aplicăj succesivj pej direcŃiej orizontală,j înj plan j longitudinal,j oj forŃăj
egalăj cuj 50%j dinj greutateaj maximăj aj tipuluij dej vehi culj căruiaj îij estej destinatj
dispozitivul,jdarjnujmaijmarejdej80000jN.j
ÎnjpunctelejP 2jsejaplicăjsuccesiv,jtotjpejdirecŃiejorizontalăjșij înjplanjlongitudinal,jojforŃăj
egalăj cuj 100%jdinjgreutateajvehicululuijcăruiaj îij e stej destinatj dispozitivul,j darj nuj maij
marej dej 160000j N.j Sej considerăj căj rezistenŃaj dispoz itivuluij dej antiîmpănarej faŃăj estej
suficientăjdacăjpunctelejdejaplicaŃiejajforŃelorjme nŃionatejnujsejdeplaseazăjcătrejparteaj
dinjspate,jpejdirecŃiejorizontală,jcujmaijmultjdej4 00jmm.j

.
. . 293.LajdispozitivelejdejantiîmpănarejfaŃăjsejadmitejojg ardăjlajsoljdejceljmultj400jmm.jLăŃimeaj
nujtrebuiejsăjdepășeascăjgabarituljînjlăŃimejaljaut ovehicululuijlajniveluljanvelopelorjroŃilorj
axeijdinjfaŃă,jdarjnicijmaijmicăjcujceljmultj100jmm jdejfiecarejpartejlaterală.j
Acesteajsuntjconstruitejdintr3ojtraversăjcarejtrebu iejsăjaibăjojînălŃimejajsecŃiuniijdejcelj
puŃinj100jmm,jiarjmodululjeijdejrezistenŃăjlajîncov oierejtrebuiejsăjfiejdejceljpuŃinj20jcm 3.j
LajfeljcajșijdispozitivelejfaŃă,jcelejdinjspatejnuj trebuiejsăjaibăjojlăŃimejmaijmarejdecâtj
lăŃimeajvehicululuijmăsuratăjîntrejextremităŃilejla teralejalejanvelopelorjaxeijspate;jsej
admitejcajlăŃimeaj(minimă)jsăjfiejredusăjcujceljmul tj100jmmjpejfiecarejpartejlaterală.j
Nujsejadmitjîndoiturijsprejspatejalejmarginilorjdis pozitivuluijșijnicijmuchiijascuŃite.j
Amplasareajunuijdispozitivjdejantiîmpănarejspatejes tejobligatoriejdacă:j
• vehicululjsejpoatejdeplasajcujojvitezăjmaijmarejdej 30jkm/h;j
• platformajdejîncărcarejestejsituatăjlajojînălŃimejm aijmarejdej700jmm,jiarjîntrej
capătuljdinjspatejaljplatformeijdejîncărcarejșijcen truljultimeijaxejestejojdistanŃăj
maijmarejdej1000jmm.j
ȘijînjsituaŃiajvehicululuijgol,jgardajlajsoljajdisp ozitivuluijantiîmpănarejspatejnujtrebuiejsăj
fiejmaijmarejdej500jmm.j
RezistenŃaj dispozitivuluij sej verificăj prinj aplicare aj unorj forŃej înj diversej punctej alej
traversei.jOjforŃăjorizontalăjegalăjcuj50%jdinjgreu tateajmaximăjajvehiculului,jdarjnuj
maijmarejdej100000jNjsejaplicăjsuccesivjînjdouăjpun ctejdispusejsimetricjînjraportjcujplanulj
medianj longitudinalj șij situatej laj oj distanŃăj dej 700 …1000j mmj întrej ele.j Altej încercărij
constauj înj aplicareaj succesivăj aj uneij forŃej orizont alej egalăj cuj 12,5%j dinj greutateaj
maximăjajvehiculului,jsaujdejceljmultj25000jNj(seja legejvaloareajceajmaijmică)jînjdouăj
punctej situatej laj 300j mmj (sprej interior)j înj raportj cuj planelej longitudinalej verticalej
tangentejlajextremităŃilejlateralejalejanvelopelorj roŃilorjultimiijaxejșijîntr3unjpunctjdinj
planuljlongitudinaljmedian.j
Sej considerăj căj rezistenŃaj dispozitivuluij antiîmpăn arej spatej estej satisfăcătoarej dacăj înj
timpuljîncercărilorjsaujdupă,jparteajposterioarăjaj dispozitivului,jînjpunctelejdejaplicarej
ajforŃelorjnujsejdistanŃeazăjînjraportjcujparteajdi njspatejajvehicululuijcujojdistanŃăjmaij
marejdej400jmm.j

.
. . 294.10.33 ProtecŃia laterală a vehiculelor utilitare, a remor cilor și semiremorcilor
VehiculelejdinjcategoriilejN 2,jN 3,jO 3jșijO 4jtrebuiejechipatejcujdispozitivejdejprotecŃiejlater alăj
pentrujajîmpiedicajcădereajsubjojpartejajvehicululu ijșijcălcareajcujroŃilejajpietonilor,j
cicliștilorjsaujmotocicliștilor.j
DispozitivelejdejprotecŃiejlateralăjnujmaijsuntjnec esarejdacăjelementejalejcaroserieijsauj
șasiuluijîndeplinescjfuncŃiajdejprotecŃiejconformjc ondiŃiilorjtehnicejimpusejdispozitivelorj
adiŃionalej speciale.j Nuj sej admitej caj dispozitivelej lateralej dej protecŃiej săj măreascăj
gabarituljpejlăŃimejaljvehiculului;jacesteajpotjfij montatej„retras"jcujceljmultj120jmmjînj
raportjcujplanulj gabarituluijlateraljaljvehiculului .jEstej indicatj caj extremitateaj dinj faŃăj aj
dispozitivuluij săj fiej îndoităj cătrej interior,j caj să j nuj producăj agravărij alej rănirilorj prinj
„agăŃare";jextremitateajdinjspatejnujtrebuiejsăjfie jretrasăjcujmaijmultjdej30jmmjpejoj
distanŃăjtotalăjdejceljpuŃinj250jmm,jmăsuratăjdejla jcapăt.j
SuprafaŃaj lateralăj exterioarăj aj dispozitivuluij dej p rotecŃiej trebuiej săj fiej continuăj șij
netedă;jsejadmitjtotușijșijîntreruperi,jcujcondiŃia jcajspaŃiuljliberjsăjaibăjojlungimejdej
celjmultj25jmmjiarjparteajdinjspatejajluijsăjnujfie jmaijproeminentăjcajparteajdinjfaŃăj
(totjpentrujajîmpiedicaj„agăŃarea").jToatejmarginil ejșijcapetelejtrebuiejrotunjitejcujoj
razăjdejceljpuŃinj2,5jmm,jiarjcapetelejșuruburilorj saujniturilorjdejfixarejtrebuiejșijelej
rotunjite,jfărăjsăjiasăjînjafarajsuprafeŃeijcujmaij multjdej10jmm.j
MargineajdinjfaŃăjajdispozitivuluijdejprotecŃiejlat eralăjtrebuiejsăjsejaflejpejautovehiculj
lajojdistanŃăjdejceljmultj300jmmjînjspatelejplanulu ijtransversaljperpendicular,jtangentj
lajparteajdinjspatejajanvelopelorjroŃilorjaxeijdinj faŃă;jlajremorcijcujproŃapjsejimpunejcaj
aceeașijdistanŃăjsăjfiejdejceljmultj500jmm,jiarjlaj semiremorcijcujșa,jdejceljmultj250jmmjînj
spatelejplanuluijtransversaljmedianjaljsuportului.j
Margineaj dinjspatej trebuiej săjsejaflej lajoj distanŃă jdejceljmultj300jmmj înj raportjcuj
planulj transversalj verticalj tangentj înj faŃaj anvelop elorj roŃilorj situatej imediatj înj spate.j
Întrejsoljșijdispozitivulj dejprotecŃiej lateralăj tre buiej lăsatăj oj înălŃimejdejgardăj dejcelj
multj550jmm.j
DispozitivelejdejprotecŃiejlateralăjtrebuiejsăjfiej rigidejșijfixatejastfeljcajsăjnujsejdesfacăj
dinj cauzaj vibraŃiilor.j RezistenŃaj dispozitivuluij se j încearcăj static,j prinj aplicareaj
perpendicularăj pej oricarej partej aj feŃeij exterioarej aj uneij forŃej dej 1000j Nj prinj
intermediulj unuij berbecj cuj secŃiunej circularăj plană j avândj diametrulj dej 220j mm.j Sej

.
. . 295.considerăjcăjrezistenŃajestejsatisfăcătoarejdacăjde formareajdispozitivuluijnujdepășeștej
30j mmj pej oj lungimej dej 250j mmj aj capătuluij dinj spatej șij 150j mmj pej restulj lungimiij
dispozitivului.j
10.34 CondiŃii tehnice impuse centurilor de siguranŃă des tinate ocupanŃilor
adulŃi
AnsambluljcenturiijdejsiguranŃăjcâtjșijmoduljeijdej montarejpejautovehiculjtrebuiejsăjfiej
conceputejastfeljcajsăjnujinfluenŃezejșoferuljasupr ajconduceriijșijnicijsăjnujprovoacej
disconfortjocupanŃilor.jChingajcenturilorj(elemente lej flexibile)jnujtrebuiejsăjaibăjojformăj
carejarjputeajprovocajleziunijînjurmajuneijeventual ejcoliziuni;jelementelejrigidejalejcenturiij
nujtrebuiejsăjaibăjmuchiijascuŃitejcarejarjputeajsă jprovoacejprinjfrecare,juzurajsaujrupereaj
chingii.jDacăjcenturajarejșijcomponentejconfecŃiona tejdinjmasejplastice,jeajtrebuiejastfelj
instalatăjîncâtjacesteajsăjnujpoatăjfijprinsejînjme canismuljdejreglarejaljscaunuluijsaujînjușaj
vehiculului.j Componentelej metalice,j susceptibilej de j oxidare,j trebuiej protejatej anticorozivj înj
vedereajmenŃineriijpejojduratăjmarejajușurinŃeijcup lării jsaujdecuplării. j
Închizătorul centurii jtrebuiejastfeljrealizatjîncâtjmodalităŃilejdejdesc hiderejșijînchiderejsăj
fiej evidente;j elj trebuiej săj aibăj oj lăŃimej dej celj pu Ńinj 46j mmj înj loculj dej prinderej alj
chingii.jÎnchizătoruljnujtrebuiejsăjsejdeschidăjinvo luntarjchiarjcândjnujestejtensionat,j
sauj subj acŃiuneaj uneij forŃej maij micij dej 10j N.j Elj tr ebuiej săjsej deschidăjcuj ojsingurăj
mână,j cuj oj mișcarej executatăj pej oj singurăj direcŃie, j cândj estej supusj uneij forŃej dej
tracŃiunejdej300jN.j
Deschidereajînchizătoruluijtrebuiejsăjsejfacăjprinj comandajunuijbutonjdejculoarejroșiej
saujportocalie;jpentrujajnujfijconfundat,jnicijojal tăjpartejajînchizătoruluijnujtrebuiejsăj
aibăj oj asemeneaj culoare,j închizătorulj trebuiej să3și j menŃinăj bunaj funcŃionarej dupăj cej
estejsupusjlajunjnumărjdej5000jciclurijconsecutivej dejînchidere3deschiderejînjcondiŃiilej
folosiriij normale.j Dupăj acestej probej estej încercatj laj tracŃiunej înj condiŃiij dinamice,j laj
deschiderejînjstarejtensionată,jlajtracŃiunejînjcon diŃiijstaticejșijsejverificăjcomportareajluijînj
condiŃiij climaticej speciale.j Încercareaj dinamicăj con stăj înj probareaj dupăj oj metodologiej
adecvată,j aj întreguluij ansambluj alj centuriij dej sigu ranŃă.j Înj acestj scopj centuraj sej
fixeazăjpejunjcăruciorjechipatjcujscaunjșijmanechin jșijprevăzutjcujancorajejdispusejsimilarj
cajpejautovehicul.jPentrujajreproducejfideljfixarea ,jpejcăruciorjsejrigidizeazăjojsecŃiunejdej
vehiculjîmpreunăjcujscaunelejaferentejcenturilorjca rejsejîncearcă.jToatejscaunelejcarej
compunj unj grupj sej încearcăj simultan.j Dacăj scaunelej auj spătarulj reglabil,j acestaj sej

.
. . 296.fixeazăjînclinatjsprejspatejcujunjunghijdej25°j3jpe ntrujvehiculelejdinjcategoriilejM 1jșijN 1,j
șijdej15°j3jpentrujtoatejcelelaltejcategorii.jCentu rajsejajusteazăjpejunjmanechinjcarejarej
prevăzutăj oj scândurăj cuj grosimeaj dej 25j mmj întrej spa tej șij spătarulj scaunului;j dupăj
reglaj,jscândurajsejscoate.j
Masajtotalăjajcărucioruluij(cujscaune,jmanechin,jet c.)jtrebuiejsăjfiejcuprinsăjîntrej435jșij
475jkg.jCărucioruljtrebuiejfrânatjdupăjcejatingejoj vitezăjstabilăjcuprinsăjîntrej49jșij51j
km/h;j oprireaj trebuiej făcutăj pej oj distanŃăj dej 350.. .450j mmj pej parcursulj căreiaj
căruciorulj trebuiej săj rămânăj înj poziŃiej orizontală. j VariaŃiaj deceleraŃieij cărucioruluij j înj
funcŃiejdejtimpj(exprimatjînjmilisecunde)jtrebuiejs ăjsejînscriejînjdomeniuljhașuratjdinjFiguraj
10317,jalejcăruijcoordonatejsejdaujînjtabelulj7.3.j
j
jjjjjSursaj Gaiginschi,jR.,jFilip,jI.jExpertizajtehnicăjajaccid entelorjrutiere j
Figuraj10317 jVariaŃiajimpusăjdeceleraŃiei jcărucioruluijlajîncercareajcenturilorjde jsiguranŃă j
j
Pentruj oprireaj înj condiŃiilej expusej aj cărucioruluij sej foloseștej unj tamponj telescopicj
special.j
ÎncercareajdejtracŃiunejstaticăjsejefectueazăjpejoj mașinăjspecială,jpejcapetelejcăreiaj
sejfixeazăjpărŃilejcenturiijcarejsejancoreazăjpejve hicul.jSejaplicăjojsarcinăjdej9800jNj
pentruj ansamblulj centurii;j pieselej dej fixarej (inclu sivj închizătorulj dacăj facej partej dinj
acestea)jsejîncearcăjpejaceeașijmașină,jdarjcujojsa rcinăjdej14j700jN.jj
Încercareajdejdeschiderejajînchizătoruluijsejfacejd upăjcejansambluljcenturiijajfostjverificatj
dinamicjdupăjmetodologiajexpusă.jApoi,jcenturajsejm onteazăjlajojmașinăjdejîncercatj
lajtracŃiunejșijijsejaplicăjojforŃăjdej300jN.jDacăj închizătoruljestejfixatjpejunjelementj
rigid,japlicareajsarciniijsejfacejsubjacelașijunghi jformatjdejînchizătorjînjcadruljprobelorj

.
. . 297.dinamice.j Sej acŃioneazăj prinj intermediulj uneij bilej cuj razaj dej 2,5…2,6j mmj înj centrulj
butonuluijdejcomandăjajdeschiderii,jcujojvitezăjdej mișcarejajacestuiajcuprinsăjîntrej380jșij
420jmm/minut.jForŃajnecesarăjdejdeschiderejnujtrebu iejsăjdepășeascăj60jN.j
Pejparcursuljîncercărilorjdinamicejșijstatice,jnujs ejadmitjruperi,jdeformaŃii,jdesprinderij
saujdeschiderijalejînchizătorului.j
Dispozitivuljdejreglarej alj centurilorjfărăj retracto rjtrebuiejsăjfiejușorjmanevrabil.jEljsej
încearcăjlajmicroalunecare,jînjcondiŃiijdinamicejși jlajtracŃiunejstatică;jînjurmajîncercărilorj
nujsejadmitjfisurări,jdeformărijsaujdesprinderi.jSe jimpunejtotodatăjcajforŃajnecesarăj
reglajuluijsăjnujdepășeascăj50jN.j
j
Tabelulj10.3j
Punctul timpul acceleraŃi
[ms] [m/s 2]
Aj 10 j 15jg j
Bj 15 j 20jg j
Cj 25 j 26jg j
Dj
j45j
j26jgj
j Ej 55 j 20jg j
Fj 60 j 0j
Gj
j18j
j32jgj
j Hj 60j 32jgj
Ij 80j 0j
Lajretractoarelejcujblocarejsejimpunejcajîntrejdouă jpoziŃiijsuccesivejdejblocare,jchingaj
săj nuj sej deplasezej cuj maij multj dej 25j mm.j Chingaj tre buiej săj poatăj fij derulatăj subj
acŃiuneaj uneij forŃej dej 14…22j N,j aplicatăj pej direc Ńiaj dej desfășurare.j Retractoarelej cuj
blocarej sej încearcăj laj coroziunej șij laj rezistenŃăj l aj praf.j Dupăj fiecarej dinj acestej încercărij
retractoruljsejsupunejlajunjnumărjdej5000jciclurijd ejdesfășurare3înfășurare.jDupăjacestej
verificărijsejfacjîncercărilejdejrezistenŃăjînjcond iŃiijdinamicejșijstatice.j
LajretractoarelejcujblocarejdejurgenŃăjsejimpunjurm ătoarelejcondiŃiijtehnice:jj
• săjsejblochezejcândjdeceleraŃiajvehicululuij atingej 4,4jm/s 2j3jpentrujtipulj4j(cuj
pragj josj alj deceleraŃiei)j șij 8,3j m/s 2j 3j pentruj tipulj 4j Nj (cuj pragj ridicatj alj
deceleraŃiilorjșijutilizatjlajvehiculejdinjcategori ilejM 2,jM 3,jN1jșijN 3);j
• săjnujsejblochezejcândjacceleraŃiajliniarăjajchingi ijestejmaijmicăjdej7,8jm/s 2j3jlaj
tipulj4jșijsubj9,8jm/s 2j3jlajtipulj4jN;j

.
. . 298.• săj nuj sej blochezej cândj dispozitivulj dej blocarej este j înclinatj cuj maximj 12°j înj
raportjcujpoziŃiajnormalăjdejinstalare;j
• săjsejblochezejdacăjdispozitivuljdejblocarejestejîn clinatjcujminimj27°j3jpentrujtipulj4j
șijcujminimj40°,jpentrujtipulj4jN,jînjraportjcujpoz iŃiajnormalăjdejinstalare;j
Laj variantelej laj carej funcŃionareaj estej asiguratăj d ej oj sursăj exterioarăj dej energie,j
retractoruljtrebuiejsăjsejblochezejimediatjînjcazul juneijîntreruperijajsurseijdejenergie.j
Retractorulj cuj blocarej dej urgenŃăj sej încearcăj laj un j numărj dej 40j 000j ciclurij dej
înfășurare3desfășurarejșijlajrezistenŃăjmecanică.j
Chingile j nuj trebuiej săj sej răsuceascăj (arj provocaj creșterij p ericuloasej alej presiuniij
aplicatejlocaljpejabdomenjsaujtorace)jsaujsăjsejscă moșezejsubjacŃiuneajenergieijdejimpactj
aj corpului.j Subj oj sarcinăjstaticăj dejtracŃiunejdej9 800j N,jlăŃimeajchingiijnujtrebuiejsăj
scadăjsubj46jmm.jDupăjcondiŃionărijspecialej(frig,j căldură,jlumină,japă),jsarcinajstaticăjdej
ruperejajchingiijtrebuiejsăjfiejdejceljpuŃinj14j700 jN.j
Dupăjîncercareajdinamicăjajansambluluijcenturiijsej impunjurmătoarelejcondiŃii:j
• pentruj centurilej subabdominale,j bazinulj manechinulu ij trebuiej săj sej deplasezej
cătrejînjfaŃăjpejojdistanŃăjcuprinsăjîntrej80jșij20 0jmm;j
• pentrujcelelaltejtipurijdejcenturi,jbazinuljmanechi nuluijtrebuiejsăjsejdeplasezejcaj
înjcazuljprecedent,jiarjtoracele,jîntrej100jșij300j mm;jj
• nujsejadmitjnicijunjfeljdejruperi,jdeschidereajînch izătorului,jfisurărijalejsistemelorj
dejblocarejșijdejreglarejetc.j
Ancorajelej trebuiej conceputej șij amplasatej astfelj ca j centuraj săj nuj alunecej pej corpulj
pasageruluijcândjestejfixatăjcorectjșijchingajeijsă jnujsejdeteriorezejprinjfrecarejcujpărŃilej
rigidejalejcomponentelorjautovehicululuijcujcarejvi nejînjcontact.jCenturilejdejsiguranŃăj
alej locurilorjlateralejdinjfaŃăjdejlajvehiculelejdi njcategoriilejM 1,jM2,jN1,jN2jșij N 3jtrebuiej
prevăzutejcujdouăjancorajejinferioarejșijunuljsuper ior;jdacăjînjfaŃăjexistăjșijlocurijcentrale,j
centurilejdestinatejlorjsejfixeazăjnumaijînjdouăjan corajejinferioare.jPentrujtoatejcelelaltej
locurij lateralej dinj vehiculelej dinj categoriaj M 1jcenturilej trebuiej săj aibăj douăj ancorajej
inferioarejșijunuljsuperior.j
Celelaltejlocurij(neprotejate)jdinjvehiculelejaparŃ inândjcategoriilorjM 1,jM2,jN1,jN2jșijN 3j
trebuiejprevăzutejcujceljpuŃinjdouăjancorajejinferi oare.j

.
. . 299.Ancorajelejsejîncearcăjcujdispozitivejspecialejlajt racŃiunejcujforŃejdirecŃionatejasemănătorj
cuj celej dezvoltatej dej corpulj umanj asupraj centurilor j dej siguranŃă.j Încercărilej potj fij
efectuatejdirectjpejvehicululjaflatjînjstarejdejexp loatarejsaujpejstructurijsecŃionatejdinj
vehicul.j
Vehicululjtrebuiejfixatjastfeljîncâtjsăjnujsejinflu enŃezejîntărireajpunctelorjsaujzonelorjdej
ancorarejșijnicijsăjnujsejproducăjvreojdeformarejaj structuriijlui;jsejconsiderăjcăjaceastăj
condiŃiejestejîndeplinităjdacăjfixareajsejfacejîntr 3ojzonăjajvehicululuijsituatăjînaintejcujcelj
puŃinj500jmmjsaujînjspatejcujceljpuŃinj300jmmjfaŃăj dejpunctuljdejancorarejaljcenturii.j
EstejindicatjcajfixareajsăjsejfacăjpejsuporŃijampla saŃijperpendicularjpejaxelejroŃilorjsauj
perpendicularj pej liniaj dej sprijinj aj suspensiei.j Sej încearcăj simultanj toatej ancorajelej
aceluiașij grupj dej scaune.j Sej aplicăj forŃej dej tracŃi unej sprej înainte,j într3unj planj
longitudinalj paralelj cuj planulj longitudinalj medianj alj vehicululuij șij înclinatej cuj 10°±5°j
deasuprajorizontalei.jCreștereajsarciniijtrebuiejsă jsejfacăjcâtjmaijrapid,jiarjancorajelejtrebuiej
săjrezistejlajsarcinajimpusăjceljpuŃinj0,2jsecunde. j
PentrujajreproducejînclinaŃiilejșijformelejocupatej dejchingilejcenturilorjînjsituaŃiajuneij
coliziuni,j sej utilizeazăj dispozitivej carej reproducj orientareaj chingiij superioarej ajtorsuluij
Figuraj10318,ajsaujgeometriajchingiijpentrujtorace, jFiguraj10318,bjprecumjșijdispozitivejdej
abaterejFiguraj10318,cjșijdejtracŃiunejadecvatejace stora.j
Lajcenturilejcujtreijpunctejdejfixarejprevăzutejcuj retractorjcujrevenireajamplasatăjpej
ancorajuljsuperior,jprinjintermediuljunuijdispoziti vjdejtracŃiune,jFiguraj10318,cjșijajunuij
dispozitivj dej reproducerej aj geometrieij torsuluij Fig uraj 10318,aj sej aplicăj laj ancorajulj
superiorjojforŃăjdejtracŃiunejdej13500j±j200jN.jLaj vehiculelejdinjaltejcategoriijdecâtjM 1j
șijN 1jsejaplicăjojforŃajdejtracŃiunejdej6750j±j200jN,jcuj excepŃiajcelorjdinjcategoriilejM 3jșij
N3jpentrujcarejsejaplicăjojforŃăjdej4500j±j200jN;jsim ultan,jlajancorajelejinferioarejsej
aplicăj prinj dispozitivulj dinj Figuraj 10318,aj aceleaș ij forŃej caj șij laj ancorajulj superior.j
Aceeașijmetodologiejsejaplicăjșijcenturilorjcujfixa rejînjtreijpuncte,jfărăjretractor.j
Pentrujcenturilejcujdouăjancorajejinferioarejsejfol oseștejdispozitivuljdinjFiguraj10318a,j
prinjcarejsejaplicăjojsarcinăjdej22250j±j200jN;jlaj vehiculelejdinjaltejcategoriijdecâtjM 1jșij
N1jsarcinajtrebuiejsăjfiejdej11100j±j200jN,jcujexcepŃi ajcelorjdinjcategoriilejM 3jșijN 3,jlajcarej
sejimpunejojsarcinăjdej7400j±j200jN.j
j

.
. . 300.
j
j
Sursaj Gaiginschi,jR.,jFilip,jI.jExpertizajtehnicăjajaccid entelorjrutiere j
Figuraj10318jDispozitivejdejtracŃiunejajcenturilorj dejsiguranŃă:j aj3jcarejreproducjtorsul;j bj3jcarej
reproducjtoracele;j cj3jdestinatejabateriijchingiij
Altejtipurijdejcenturijspecialejcarejaujchingijsuba bdominalejșijaujprindereajînjtreijpuncte,j
sej încearcăj cuj dispozitivulj dinj Figuraj 10318,b,j cuj aceleașij forŃej caj șij laj centurilej
normalej cuj prinderej înj treij puncte.j Dupăj încercărij sej evidenŃiazăj oricej deteriorarej aj
ancorajelor.j
10.34.1 Dispozitive de reŃinere pentru copii
DispozitivelejdejreŃinerejpentrujcopii,jFiguraj1031 9,jsuntjconceputejșijutilizatejînjscopulj
diminuăriijriscurilorjdejrănirejajcopiilorjaflaŃijî njvehicule,jînjcazuljuneijcoliziunijsaujajuneij
frânărijbruștejelejacŃioneazăjpejprincipiuljlimităr iijdeplasăriijcorpului.jFolosireajdispozitivelorj
dejreŃinerejpejscaunejrabatabilejsaujamplasatejlong itudinaljestejinterzisă.jDispozitivelej
dejreŃinerejpentrujcopiijsejclasificăjînjfuncŃiejde jmasă,jdejdestinaŃie,jdejeficienŃăjetc.jînj
funcŃiejdejmasăjsejclasificăjînjpatrujgrupe:j
• grupaj0,jdestinatăjcopiilorjcujmasajpânăjlaj10jkg;j
• grupajI,jpentrujcopiijcujmasajîntrej9jșij18jkg;j

.
. . 301.• grupajII,jpentrujcopiijcujmasajîntrej15jșij25jkg;j
• grupajIII,jpentrujcopiijcujmasajîntrej22jșij36jkg.j
j
SursajAutolivj
Figuraj10319jScaunjpentrujpasagerijcopiij
DupăjdestinaŃie,jsejîmpartjînjtreijcategorii:j
• categoriaj„universală",jdestinatăjutilizăriijpejori cejvehicul;j
• categoriaj„semiuniversală",jdestinatăjanumitorjtipu rijdejvehicule;j
• categoriaj „specială"j destinatăj unuij singurj tipj dej v ehiculj carej estej prevăzutj dej
producătorjcujancorajelejspecifice.j
DispozitivelejdejreŃinerejpentrujcopiijsejpotjîmpăr Ńijînjdouăjclase:j
• clasaj „integrală",j caracterizatăj prinj combinaŃiilej dej elementej flexibilej cuj
echipamentejdejînchidere,jreglare,jfixarejși,jînjun elejcazurijprevăzutejcujscaunj
suplimentarjși/saujscutjdejimpactjcejpoatejfijfixat jcujpropriilejsalejchingi;j
• clasaj „neintegrală",j carej poatej cuprindej unj dispozi tivj parŃialj dej reŃinerej care,j
folositj împreunăj cuj oj centurăj dej siguranŃăj pentruj a dulŃi,j poatej constituij unj
dispozitivjcompletjdejreŃinere.j

.
. . 302.ÎnjafarajclasificărilorjmenŃionatejaparjșijaltejden umirijalejunorjdispozitivejdejreŃinerej
carejspecificăjojanumejproprietatejajlor.jSejpotjme nŃionajastfel:j
• pernăj dej sprijinj 3j reprezentândj oj pernăj suficientj d ej rezistentă,j prinsăj prinj
intermediuljcenturiijdejsiguranŃăjpentrujadulŃi;j
• scaunjdejsiguranŃăjpentrujcopiij3jcarejestejunjscau njcujojmonturăjșijamplasarej
specială;j
• nacelă,j unj dispozitivj pentruj reŃinereaj înj poziŃiej c ulcatăj aj copilului,j coloanaj saj
vertebralăjfiindjperpendicularăjpejplanuljlongitudi naljmedianjaljvehiculului.jAstfel,j
forŃelejdejreŃinerejînjcazjdejcoliziunejnujacŃionea zăjasuprajmembrelor;j
• port3bebe,junjdispozitivjcarejreŃinejcopiluljînjpoz iŃiejsemilungită,jcujfaŃajînapoi;j
• ham,j unj dispozitivj compusj dintr3oj chingăj subabdomin alăj (carej trecej prinj faŃaj
bazinului),jojchingăjdejreŃinerejajumăruluijșijuneo ri,jojchingăjîntrejpicioare;j
• centurăjînjY,jcompusăjdintr3ojchingăjcarejtrecejpri ntrejpicioarelejcopiluluijșijdinj
chingijpentrujreŃinereajfiecăruijumăr.j
DispozitivelejdejreŃinerejdejtipj„universal"jsauj„s pecific"jpentrujunjanumejtipjdejvehiculj
sej potj instalaj numaij pej locurilej înj poziŃiaj așezatj dinj faŃăj sauj dinj spate.j Celej dinj
categoriaj„semiuniversal"jsejfolosescjînjcondiŃiile :j
• pejlocurilejdinjspate,jdispozitivejorientatejcătrej înainte;j
• pejlocurilejdinjfaŃă,jdispozitivejorientatejcătrejî napoi.j
NujestejadmisăjinstalareajunuijdispozitivjdejreŃine rejpentrujcopii,jcarejestejîndreptatj
însprej înapoij pej unj scaunj înj faŃaj căruiaj sej prevede j oj pernăj dej aerj tipj AIRBAG.j Pej
asemeneaj scaunej trebuiej prevăzutej expresj inscripŃii j sauj pictogramej carej săj avertizezej
asuprajpericolului.j
PentrujdispozitivelejdejreŃinerejajcopiilorjsejimpu njurmătoarelejcondiŃiijgenerale:j
• săjnujpermităjrăsucireajchingilorjsaujgrupareajelem entelorjelasticejsprejojanumej
zonăjajcorpului;j
• săjnujaibăjmuchiijtăietoarejsaujproeminenŃejcarejar jprezentajriscurijdejrănirejsauj
arjprovocajdeteriorareajtapiŃerieijscaunelorjsaujaj hainelorjocupanŃilor;j

.
. . 303.• săjnujpermităjcajpărŃilejvulnerabilejalejcorpuluij( abdomen,jzonajpubianăjetc.)jsăj
fiejexpusejunorjforŃejsuplimentarejdejinerŃie;j
• săj protejezej contactelej prinj frecarej alej chingilorj cuj părŃij rigidej dinj interiorulj
habitaclului.j
LajdispozitivelejdinjgrupelejIjșijIIjdejmasăjprevăzu tejcujunjspătar,jînălŃimeajacestuiaj
trebuiej săj aibăj celj puŃinj 500j mm.j Dacăj sej utilizeaz ăj retractoare,j elej trebuiej săj fiej
obligatoriujdejtipjcujblocarejautomatăjsaujcujbloca rejdejurgenŃă.j
Dispozitivulj trebuiej conceputj astfelj caj săj poatăj fi j utilizatj șij dej grupelej dej masăj carej
încadreazăjgrupajpentrujcarejestejdestinat.j
DispozitivelejdejreŃinerejpentrujcopiijsejîncearcăj dupăjmetodologiijcarejŃinjseamăjdej
grupaj sauj categoriaj dejclasificare;j nujlipsescjînce rcărilej dinamicej sauj statice,jcarejsej
efectueazăjaproximativjsimilarjcajlajcenturilejpent rujadulŃi.j
Încercărilejdinamicejsejfacjnumaijasuprajdispozitiv elorjdejreŃinerejcarejnujaujmaijfostj
supusej înj prealabilj laj altej sarcini.j Pentruj măsurăt orij sej utilizeazăj manechinej carej Ńinj
seamăj dej masele,j configuraŃiaj șij conformaŃiaj corpul uij unuij copil.j Laj încercărilej
dinamice,j efectuatej totj cuj ajutorulj unuij căruciorj p ej carej sej fixeazăj ancorajelej
dispozitivuluijdejreŃinere,jtrebuiejrespectatejurmă toarelejcondiŃii:j
• acceleraŃiaj rezultantăj aj toraceluij nuj trebuiej săj de pășeascăj 147j m/s 2j (15g),j
exceptândjintervalelejcujojduratăjcumulatăjmaijmică jdej3jms;j
• componentaj verticalăj aj acceleraŃieij dej laj abdomenj s prej capj săj nuj depășeascăj
294jm/s 2j(30g),jexceptândjintervalelejcujojduratăjcumulatăj maijmicăjdej3jms.j
Pejparcursuljîncercărilorjdinamicejnujsejadmitjrupe rijlajcomponentelejdispozitivuluijșij
nicijdeblocărijalejsistemelorjdejînchiderejșijdejre glare.j
Retractoarelejcujblocarejautomatăjnujtrebuiejsăjper mităjderulărijcujmaijmultjdej30jmmj
alejchingiijîntrejdouăjpoziŃiijsuccesivejdejblocare .jDacăjretractoruljechipeazăjojcenturăj
subabdominală,jforŃajdejînfășurarejajchingiijtrebui ejsăjfiejmaijmarejdej7jN.j
RetractoarelejcujblocarejdejurgenŃăjtrebuiejsăjînde plineascăjurmătoarelejcondiŃii:j
• săjsejblochezejlajojdeceleraŃiejajvehicululuijdej4, 4jm/s 2j(0,45g);j
• săjnujsejblochezejdacăjacceleraŃiajliniarăjajchingi ijnujdepășeștej7,8jm/s 2;j

.
. . 304.• săjnujsejblochezejcândjînclinareajdispozitivuluijse nsibiljnujdepășeștej12°jînjraportj
cujpoziŃiajdejinstalare;j
• săjsejblochezejcândjdispozitivuljsensibiljestejîncl inatjcujmaijmultjdej27°jînjraportj
cujpoziŃiajdejinstalare.j
Chingilej dispozitivelorj dej reŃinerej pentruj copiij tr ebuiej săj fiej latej dej minimj 25j mmj 3j
pentrujgrupelejdejmasăj0jșijIjșijdejminimj38jmmjpen trujgrupelejIIjșijIII.jSarcinajdej
ruperejstaticăjtrebuiejsăjfiejceljpuŃinjdej3600jNj3 jlajcelejpentrujgrupelej0jșijI,jceljpuŃinjdej
5000jNj3jlajcelejpentrujgrupajIIjșijceljpuŃinjdej72 00jNj3jlajcelejpentrujgrupajIII.j
AnsambluljdispozitivuluijdejreŃinerejpentrujcopiijs ejverificăjlajșocjfrontal,jlajvitezajdej50j
km/h,jșijlajșocjdinjspate,jlajvitezajdej30jkm/h.jj
10.35 Ancorajul scaunelor pentru autoturisme
Scaunelej aj cărorj poziŃiej poatej fij reglatăj trebuiej s ăj fiej prevăzutej cuj dispozitivej dej
blocarej ajreglajelorjșij deplasărilor,j carej săj funcŃ ionezejautomat.j Dacăjdispozitivelejdej
blocarejnujprezintăjrisculjunorjpericolejdejrănirej înjcazuljunorjcoliziuni,jelejpotjechipajșijaltej
echipamentej dejconfort,jcumj arjfijrezemătorijlatera le,jrezemătorij dejcapj etc.j AcŃionareaj
comenziijdejdeblocarejtrebuiejsăjfiejamplasatăjpejp arteajexterioarăjajscaunuluijdinsprej
portieră;jacŃionareajtrebuiejconceputăjîncâtjsăjpoa tăjfijaccesatăjcujușurinŃăjchiarjdejcătrej
ocupantuljscaunuluijdinjspate.j
Spatelejscaunuluijsejîmpartejînjtreijzone,jpentrujf iecarejdintrejacesteajimpunându3sej
respectareajunorjcondiŃiijtehnicejspeciale.j
j
Zona 1 j sej aflăj înj spatelej spătaruluij scaunuluij șij estej de limitatăj orizontalj dej parteaj
superioarăjajspătaruluijșijunjplanjperpendicularjpe jliniajdejreferinŃăjajscaunului,jsituatjcuj
100j mmj maij josj dej parteaj superioarăj aj spătarului,j i arj vertical,j estej cuprinsăj întrej douăj
planejlongitudinalejverticalejdispusejlaj100jmmjdej ojpartejșijdejaltajajplanuluijlongitudinalj
dej simetriej alj scaunului.j Liniaj dej referinŃăj aj spăt aruluij coincidej cuj liniaj dej referinŃăj aj
toraceluij manechinuluij tridimensionalj așezatj pej sca un,j decij sej poatej consideraj căj estej
paralelăjcujînclinaŃiajspătarului.jLajscaunelejșijb anchetelejprevăzutejcujrezemătoarejdejcap,j
zonaj1jestejcuprinsăjîntrejdouăjplanejlongitudinale jverticalejaflatejlaj700jmmjdejojpartejșij
dejaltajajplanuluijlongitudinaljdejsimetriejaljscau nuluij(saujloculuijdejpejbanchetă)jșijestej

.
. . 305.situatăj întrej unj planj perpendicularj pej liniaj dej ref erinŃăj aj scaunuluij aflatj laj 635j mmj
deasuprajpunctuluij Rjșijparteajsuperioarăjajrezemătoareijdejcap.j
Zonaj2jcuprindejparteajdejdeasuprajplanuluijperpend icularjpejliniajdejreferinŃă,jsituatj
lajojdistanŃăjdej100jmmjmaijjosjdejparteajsuperioar ăjajspătaruluijdinjcarejsejeliminăj
zonaj 1.j Dacăj scaunulj sauj banchetaj auj rezemătoarej de j capj integrată,j zonaj 2j cuprindej
părŃilejsituatejdeasuprajunuijplanjperpendicularjpe jliniajdej referinŃăj aj scaunului,j aflatj laj
440jmmjdeasuprajpunctuluijR,jdinjcarejsejeliminăjzo naj1.j
Zonaj 3j reprezintăj parteaj spătaruluij dej deasupraj pla nuluij orizontalj carej trecej prinj
punctulj R,jdinjcarejsejeliminăjzonelej1jșij2.j
PărŃilej dinj spatelej scaunelorj situatej înj zonaj 1j tre buiej săj treacăj testulj dej disiparej aj
energieijdejimpact,jcarejsejfacejdupăjaceeașijmetod ologiejșijcujaceeașijaparaturăjcajșij
înjcazuljîncercăriijsuprafeŃelorjdinjzonajdejimpact jajcapuluijaflatejînjparteajdinjfaŃăjaj
habitaclului;jlajfel,jsejimpunejcajdeceleraŃiajsăjn ujdepășeascăj80jgjpejojperioadăjdejcelj
multj3jms.jAcestejcondiŃiijnujsejimpunjpentrujscaun elejamplasatejceljmaijînjspatejșij
nicijscaunelorjdispusejspatejînjspate.j
Pej spatelej scaunelorj nuj trebuiej săj sej găseascăj proe minenŃej ascuŃitej sauj zonej cuj
asperităŃijcarejpotjmărijrisculjdejrănirejînjcazulj uneijcoliziuni.jSejadmitjproeminenŃejpej
spatelejspătaruluijdacăjaujmarginilejrotunjitejcujo jrazăjdej2,5jmmjînjzonaj1,jcujojrazăjdej5j
mmjînjzonaj2jsaujcujojrazăjdej3,2jmmjînjzonaj3.j
SuprafeŃelejcomponentejalejzoneij2jpotjprezentajraz ejdejrotunjirejmaijmicijdej5jmm,j
darjmaijmarijdej2,5jmmjdacăjsatisfacjtestuljdejdisi parejajenergieijdejimpact;jacestej
suprafeŃej trebuiej săj fiej „pline"j pentruj aj sej evitaj contactulj directj cuj structuraj dej
rezistenŃăjajscaunului.j
RezistenŃaj scaunuluij sej verificăj prinj încercărij ale j spătarului,j dispozitivelorj salej dej
reglare,jajancorajului,jajsistemelorjdejreglare,jbl ocarejșijdejdeplasarejajscaunului.j
Înainteaj încercării,j spătarulj scaunuluij sej reglează j șij apoij sej blocheazăj într3oj poziŃiej
înclinatăj cuj 25°j faŃăj dej verticală.j Dacăj spătarulj e stej prevăzutj cuj rezemătoarej dej capj
reglabilă,j aceastaj sej fixeazăj înj poziŃiaj ceaj maij în altă.j Cuj ajutorulj unuij dispozitivj carej
reproducejspatelejunuijmanechinjtridimensionaljseja plicăjarmăturiijspătaruluijscaunuluijunj
momentjdej530jNmjînjraportjcujpunctulj R.jInjcazuljuneijbanchetejcujmaijmultejlocurij

.
. . 306.încercareaj sej efectueazăj simultanj pentruj toatej locu rile.j Sej considerăj căj încercareaj estej
pozitivăjdacăjnujsejproducejnicijojrupturăjajstruct uriijdejansamblujajscaunului.j
Ancorajelej șij dispozitivelej dej reglarej șij blocarej a j deplasăriij scaunuluij sej verificăj înj
condiŃiijdinamice.jÎncercareajdejrezistenŃăjlajefect elejinerŃieijsejefectueazăjcujscaunelej
montatejpejstructurajdejrezistenŃăjajvehiculului,jf ixatăjrigidjpejunjcăruciorjdejîncercare.j
SejfacjdouăjîncercărijcarejdiferăjprinjpoziŃiajscau nului:j
• blocatjcuj10jmmjînjspatelejceleijmaijavansatejpoziŃ ii,jcujpernajfixatăjînjpoziŃiaj
ceajmaijdejsusj(dacăjestejreglabilăjînălŃimeajperne i);j
• blocatjcuj10jmmjînainteajceleijmaijretrasejpoziŃii, jcujpernajfixatăjpejînălŃimeajceaj
maijmică.j
Cărucioruljestejdeplasatjastfeljcajansambluljstruct uriijdejrezistenŃăjajvehicululuijpejcarej
sejfixeazăjscaunuljsăjfiejsupusjuneijdeceleraŃiijor izontalejdejceljpuŃinj196jm/s 2j(20g)jpej
ojperioadăjdej aproximativj 3jms;jsejfacejoj încercare j cătrejînaintej șij altajcătrejînapoi,j
pentruj aj solicitaj ancorajelej înj ambelej sensuri,j dir ecŃiaj deceleraŃiilorj fiindj paralelăj cuj
planuljlongitudinaljmedianjaljvehiculului.j
Încercareajdejcoliziunejfrontalăjcujbarierăjfixăjse jfacejdupăjaceeașijmetodologiejșijcuj
aceeașijaparaturăjcajlajîncercărilejpentrujevaluare ajcomportăriijstructuriijautovehicululuijlaj
asemeneaj coliziuni.j Înj modj obișnuit,j cândj sej facj as tfelj dej încercărij sej verificăj șij
ancorajelejscaunelor.j
Testelejdinamicejsuntjpozitivejdacăjnujaparjfisurăr ijsaujruperijalejarmăturiijscaunuluijorij
alejancorajelor.jSejacceptăjtotușijdeformaŃiijperma nentejsaujchiarjruperijcujcondiŃiajcaj
elej săj nuj creascăj risculj dej vătămarej înj cazulj uneij coliziuni.j Pej parcursulj încercărilorj
dinamicejnujsejadmitjdeblocărijalejdispozitivelorjd ejreglare.jLajscaunelejrabatabilejsej
impunejmenŃinereajfuncŃiilorjdejdeplasarejpentrujca jastfeljocupanŃiijsăjpoatăjieșijdupăjoj
eventualăjcoliziune.jSejacceptăjcajdupăjîncercările jdinamice,jdispozitivuljdejreglarejsauj
blocarejsăjnujmaijfiejînjstarejdejfuncŃionare.j
10.36 Ancorajul scaunelor autobuzelor
PrescripŃiilejtehnicejsuntjelaboratejastfeljîncâtjs ăjsejpoatăjevaluajcomportareajînjcazjdej
accidentjajocupanŃilor,jajstructuriijscaunuluijșija jancorajelorjsale.j

.
. . 307.OjprimăjseriejdejîncercărijurmărescjprotecŃiajpasag eruluijfaŃăjdejscaunuljamplasatjînj
faŃă.jVerificărilejsejfacjînjregimjdinamicjșijstati c.jj
Înj primulj caz,j împreunăj cuj scaunulj carej sej încearcă j sej maij foloseștej șij unj scaunj
auxiliarjdej acelașijtip,jamplasatj înjspatelej lui,j a mbelej avândjaceeașij înălŃimej dej 750j
mm.jScaunelejsejmonteazăjpejojplatformăjdejîncercar ejrigidăjșijsejfixeazăjsimilarjcajpej
vehicul.jDacăjspătaruljscaunuluijestejreglabil,jînc linareajluijfaŃăjdejverticalăjtrebuiejsăj
fiej dej aproximativj 25°j sprej spate;j cândj estej prevăz utj cuj rezemătoarej dej cap,j aceastaj
trebuiej reglatăj înj poziŃiaj ceaj maij dej jos.j Platform aj dej încercarej sej fixeazăj rigidj pej unj
cărucior.jPejscaunuljauxiliarj sejașeazăj unj manechin jprevăzutjcujsenzorijdejacceleraŃiej
(pejcelejtreijdirecŃiijfundamentale)jînjcentruljcap ului,jdejdeplasarejșijacceleraŃiejînjtoracejșij
cujsenzorijdejforŃăjînjoaselejfemurale.j
CărucioruljsejpunejînjmișcarejcujojinstalaŃiejadecv atăjșijcândjatingejojvitezăjstabilizatăj
cuprinsăjîntrej30jșij32jkm/hjestejsupusjuneijcolizi unijcujunjdispozitivjspecial,jconceputj
șijrealizatjastfeljcajdeceleraŃiajluijsăjrămânăjînj limitelejdej8312jg.jÎncercareajstaticăjconstăj
înjaplicareajasuprajspătaruluijscaunuluijajunorjfor ŃejajcărorjvaloarejdepindejdejînălŃimeaj
loculuij dej acŃionare.j ForŃelej trebuiej săj sej exercit ej pej oj direcŃiej orizontală,j înj planulj
longitudinaljverticaljdejsimetriejaljloculuijdejpej scaun,javândjsensuljcătrejînainte.j
Sejconsiderăjcăjpasageruljestejprotejatjdejscaunulj amplasatjimediatjînjfaŃajluijdacă:j
• înjtimpuljîncercăriijdinamicej(coliziuneajcărucioru lui),jnicijojpartejajtrunchiuluijșij
capuluijmanechinuluijnujdepășescj unjplanj verticaljt ransversaljdispusjlaj1,6jmjînj
faŃajpunctuluijRjaljscaunuluijauxiliar;jj
• deplasareaj maximăj înj planj orizontalj aj punctuluij dej aplicaŃiej aj forŃeij staticej laj
scaunuljîncercatjnujdepășeștej400jmm.j
Altej încercărij urmărescj evaluareaj gravităŃiij răniri ij ocupanŃilorj scaunelor.j S3auj alesj
pentrujaprecierejcriteriijbiomecanicejdejacceptabil itate,jsimilarejoarecumjcujcriteriilejdej
performanŃăjutilizatejînjcazuljcoliziuniijfrontalej ajvehiculului.j
Sprej deosebirej dej acestea,j încercărilej referitoarej laj rănireaj ocupanŃilorj scaunelorj sej
efectueazăj cuj aceeașij metodologiej șij echipamentej ca j șij laj încercărilej dinamicej privindj
protecŃiajpasageruluijînjraportjcujscaunuljdinjfaŃa jsa.j
Sejconsiderăjcăjîncercareajestejpozitivăjdacă:jj
• nujsejproducjruperijalejscaunuluijșijsuporturilorjd ejfixare;jj

.
. . 308.• scaunuljrămânejfixat,jchiarjdacăjcedeazăj(sejrupe)j unjancoraj.jÎnjacestjcazjforŃaj
trebuiejsăjsejmenŃinăjceljpuŃinj0,2jsecundejdupăjru pere;j
• toatejdispozitivelejdejblocarejrămânjblocatejpejdur atajîncercării.jSejadmitejtotușij
cajacestejdispozitivejsăjnujmaijfiejînjstarejdejfun cŃionare;jj
• nicij oj partej aj scaunuluij nuj prezintăj muchiij ascuŃit ej sauj vârfurij carej arj puteaj
provocajrănirijpasagerilorjînjeventualitateajuneijc oliziunijreale.jj
PărŃilej rigidej sauj proeminenŃelej rigidej situatej pej spatelej spătaruluij scaunuluij trebuiej
rotunjitejcujrazejdejceljpuŃinj5jmm.j
10.37 Tetiere
Tetierajarejroluljdejajlimitajdeplasareajcătrejînap oijajcapuluijunuijadultjpentrujajprevenij
rănireaj zoneij cervicalej aj coloaneij vertebralej aj ocu pantuluij scaunuluij înj situaŃiaj uneij
coliziunijdinjspate.jRezemătorilejdejcapjtrebuiejco nceputejșijrealizatejastfeljcajsăjnujsej
constituiejîntr3ojsursăjdejpericoljpentrujceilalŃij ocupanŃijaijvehiculului.j
Sej impunej înj modj deosebitj caj rezemătorilej dej capj să j nuj conŃinăj pej nicij oj faŃăj aj lorj
proeminenŃej sauj muchiij ascuŃitej carej arj puteajprodu cej rănireaj ocupanŃilor.j Marginilej
rezemătorilorj dej capj trebuiej tapisatej pentruj aj evit aj contactulj directj alj capuluij cuj
elementelejstructuriijdejrezistenŃă;jînjzonelejcare jpotjfijatinsejdejunjcapjfalsjcujdiametruljdej
165jmm,jelementelejstructuriijtrebuiejsăjaibăjojraz ăjdejcurburăjdejceljpuŃinj5jmm.jDacăjnuj
sej potj îndeplinij acestej cerinŃej sej impunej caj părŃil ej menŃionatej săj treacăj testulj dej
absorbŃiejajenergieijdejimpact.j
Rezemătoareajdejcapjtrebuiejfixatăjastfeljîncâtjdup ăjîncercareajeficienŃeijeijsăjnujiasăjînj
afarajcapitonajuluijnicijojpartejrigidăjajdispoziti vuluijdejfixarejsaujajarmăturiijscaunului.j
EficienŃaj rezemătoriij dej capj sej verificăjstatic;j da căj rezemătoareaj estej reglabilă,j vaj fij
încercatăjînjpoziŃiajceajmaijînaltă.jLajbanchetelej cujmaijmultejlocuri,jverificareajsejfacej
simultanjpentrujtoatejlocurile.jÎnjprimajfazăjsejtr aseazăjînjplanuljlongitudinaljverticaljdej
simetriej alj scaunuluij (sauj alj loculuij dej pej banchet ă)j liniaj dej referinŃăj determinatăj cuj
ajutorulj manechinuluijtridimensionalj (liniaj dej refe rinŃăj aj trunchiuluij manechinului).j Cuj
unjcapjsfericjcujdiametruljdej165jmmjsejaplicăjpejr ezemătoareajdejcap,jlajojdistanŃăjdej
65jmmjsubjvârfuljei,jojforŃajcarejsăjgenerezejunjmo mentjdej373jNmjînjraportjcujpunctuljHj
(articulaŃiajcoxofemuralăjajmanechinuluijașezatjpej scaun).jForŃajsejaplicăjperpendicularjpej
liniajdejreferinŃăjajscaunului,jînjplanuljlongitudi naljdejsimetriejaljluij(saujaljloculuijdejpej

.
. . 309.banchetă).j Dacăj rezemătoareaj arej oj construcŃiej dej t ipj cuj zăbrele,j forŃaj sej aplicăj pej
elementuljceljmaijapropiatjdejparteajplinăjajrezemă torii.jÎnjcontinuarejforŃajsejmăreștej
pânăj cândj momentulj înj raportj cuj punctulj Hj atingej oj valoarej dej 890j Nm,j șij astaj înj
condiŃiilejînjcarejnujsejproducjrupturijalejspătaru luijsaujscaunului.j
Rezemătorilej dej capj carej nuj auj înălŃimeaj reglabilăj trebuiej săj aibăj vârfulj situatj laj oj
distanŃăjdejceljpuŃinj750jmmjdeasuprajpunctuluijR;j lajrezemătorilejcujînălŃimejreglabilăj
trebuiejsăjsejpoatăjobŃinejojdistanŃăjdej700jmmjînt rejpunctuljRjșijvârfuljrezemătoriij
pentrujojpoziŃiejintermediarăjdejreglajjajei.j
Înj poziŃiaj ceaj maij coborâtă,j întrej rezemătoareaj dej capj reglabilăj înj înălŃimej șij parteaj
superioarăjajspătaruluijscaunuluijtrebuiejsăjfiejoj distanŃăjdejceljmultj25jmm.jLăŃimeaj
rezemătoareij dej capj trebuiej săj acoperej oj zonăj dej ce lj puŃinj 85j mmjdej oj partejșij dej
cealaltăjajplanuluijlongitudinaljdejsimetriejaljloc uluijdejpejscaunjsaujbanchetă.j
Rezemătoareajdejcapjîmpreunăjcujsistemuljeijdejfixa rejtrebuiejsăjpermităjojdeplasarej
cătrejînapoijajcapuluij(subjacŃiuneajmomentuluijsta ticjdej373jNm)jdejceljmultj102jmm.j
jjj

.
.BIBLIOGRAFIE
j
j
1. ***j KYOWAj Electronicj Instrumentsj Co.,j Ltd.,j Catalog j 2014B,j Sensorj Systemj
Solutions,jTokyo,j2000.j
2. ***ANSYS56jDocumentationjGuide.j
3. ***Catalogj Firstj Technologyj Safetyj Systems,j Precisi onj crashj testj dummies,j
1999.j
4. ***ColecŃiajdejrevistej“AutomotivejEngineer”,j1998j –j2007.j
5. ***ColecŃiajdejrevistej“Ingenieursjdejl’Automobile” ,j1990j–j1998.j
6. ***Dubbel,jManualuljingineruluijmecanic,jEditurajte hnică,j1998.j
7. ***Hutte,jManualuljinginerului,jEditurajTehnică,j19 95.j
8. ***Introductionj toj Pro/Engineer,j Trainingj Guidej for j Releasej 20.0,j Parametricj
TechnologyjCorporation,j1998.j
9. ***Micăjenciclopediejmatematică,jEditurajtehnică,jB ucureștij3j1980.j
10. ***Standardej internaŃionalej pentruj manechinej antrop ometricej destinatej
incercărilorjdejcoliziunejlajimpactjlateral.jISO/TR j97903136.j
11. ***Thej Mathj Worksj Inc.,j Simulinkj –j Dynamicj Sistemj S imulationj forj Matlab,j
1999.j
12. Alexandru,jP.,jș.a.,jTeoriajșijproiectareajmecanism elorjvol.j2,jBrașov,j1999.j
13. Asandei,jC.,jCercetărijasuprajdinamiciijevenimentel orjrutierejpietonj–jautomobil,j
tezajdejdoctorat,jBrașov,j2001.j
14. Avramescu,j N.,j ș.a.,j Dinamicaj accidentelorj gravej de j circulaŃiej 199031999,j M.I.j
direcŃiajPoliŃieijRutiere,j2000.j
15. Baciu,j C.,j Aparatulj locomotor,j (anatomiej funcŃional ă,j biomecanică,j semiologiej
clinică,jdiagnosticjdiferenŃial),jEditurajMedicală, jBucureștij1981.j
16. Bedewi,jP.jG.,jBedewi,jN.jE.,jModelingjofjoccupantj biomechanicsjwithjemphasisj
onjthejanalysisjofjlowerjextremityjinjuries,jFHWA/j NHTSA,j1996.j

.
.17. Bedewi,j P.j G.,j Humanj Finitej Elementj Modelingj withj A pplicationsj forj Vehiclej
OccupantjandjCrashworthinessjSimulations,jThejGeorg ejWashingtonjUniversity,j
Augustj1995.j
18. Black,jN.,jDumbleton,j.jH.,jClinicaljBiomechanics,j ChurchilljLivingstone,j1981.j
19. Blaimont,j P.,j Contributionj aj l’etudej biomechaniquej duj femurj humain,j Actaj
orthop.jBelgica,j1968.j
20. Blăjină,jO.jA.,jMaplejînjmatematicajasistatăjdejcal culator,jEditurajAlbastră,jClujj–j
Napoca,j2001.j
21. Bratu,jP.,jSistemejelasticejdejrezemarejpentrujmași nijșijutilaje,jEditurajTehnică,j
1990.j
22. Câmpian,j O.,j Șoica,j A.,j Încercareaj sij omologareaj au tovehiculelor,j Edituraj
UniversitatiijTransilvaniajdinjBrasov,j2004.j
23. Cesari,jD.,jj „Vehiclej Designj andj Pedestrianj Safety” ,j WorkShop:j “Newj
technologiesjforjReducingjInjuriesjfromjVehiclesjîn jEuropeanjTraffic”,jItaly,jnov.j
2004.j
24. Chun,j Z.,j Kingj –j Hay,j Y.,j MADYMOj Modelj Simulationj o fj aj Pedestrianj Carj
Accident,jWaynejStatejUniversity,jDetroit,j1996.j
25. Dettinger,j J.,j Beitragj zurj Verfeinerungj derj Rekonst ruktionj vonj
Fussgangerungfallen,jVerkehrsunfalljundjFahrzeugtec hnik,j12/1996.j
26. Dettinger,j J.,j Beitragj zurj Verfeinerungj derj rekonst ruktionj vonj
Fussgangerunfallen,jVuf.j1/1997.j
27. Dietmar,j O.,j Verletzengsmechanikj desj Kopfanprallsj v onj Fussgangernj beij
Windschutyscheibenj kontactj aufj PKV,j Verkehrsj Unfall j undj Fahrzeugj Technik,j
11/1998.j
28. Digges,j K.j H.,j Bedewi,j P.G.,j ș.a.j Determinationj and j Modelingj ofj Anklej Injuryj
Causation,jFHWA/NHTSA,j1996.j
29. Dragomir,jD.,jProiectarejasistatăjdejcalculatorjpen trujingineriejmecanică,jEdituraj
Teora,j1996.j

.
.30. DR.j STEPHANj DATENTECHIK,j PC3CRASHj Aj Simulationj Prog ramj forj Vehiclej
Accidents,jjTechnicaljandjOperatingjManual,jVersion j8.0j3jNovemberj2006,jLinz,j
Austria.j
31. Duj Bois,j P.,j ș.a.,j Vehiclej Crashworthinessj andj Occu pantj Protection,j Americanj
IronjandjSteeljInstitute,j2000jTownjCenterjSouthfie ld,jMichigan,j2004.j
32. Edwardj L.j M.,j ș.a.,j Structuralj andj Mechanicalj Prope rtiesj ofj thej Developingj
HumanjSkulljwithjNumericaljSimulationjDuringjImpact jLoading,j1996.j
33. Foster,j J.K.,j Hybridj IIIj 50j thej Percentilej Dummy,j V ectorj Ressearchj inc.j
CalibrationjDocuments,j1985.j
34. Foster,j J.K.,j Kortge,j J.,j Hybridj IIIj Biomechanicall yj Basedj Crashj Testj Dummy,j
SAEj770938/985.j
35. Foster,jJ.K.,jPartj572jAntropometricjTestjDummyj–jC alibrationjTestjTechniquesj
andjEquippment,j1985.j
36. Franchini,jG.,jZusemmenstossjmitjFussgangerjTagungs bereichj–jWiewchoftjundj
Kraftfahreung,jBelgrad,1975.j
37. Fricke,j I,j Lynn,j B.,j Trafficj Accidentj Reconstructio n,j vol.j 2j ofj thej Thej Trafficj
Investigationjmanual,j1990.j
38. GafiŃanu,jM.,jș.a.,jOrganejdejmașini,jEditurajTehni că,j1981.j
39. Gaiginschi,j R.,j Filip,j I.,j Expertizaj tehnicăj aj acci dentelorj rutiere,j Edituraj
Tehnică,jBucurești,j2002.j
40. Gaiginschi,j R.,j Filip,j I,j s.a.j SiguranŃaj circulaŃie ij rutierej volj II,j Edituraj
Tehnică,jBucurești,j2006.j
41. Ghinea,j M.,j FireŃeanu,j V.,j Matlabj 3j calculj numericj 3j graficăj 3j aplicaŃii,j Edituraj
Teora,j1995.j
42. Goldstein,jS.,jFrankenburg,jE.,jKuhn,jJ.,jBiomechan icsjofjBone,jEditionjSpringerj
Verlag,j1996.j
43. Huang,j Y.,j King,j A.j I.,j Finitej Elementj Modelingj ofj Grossj Motionj ofj Humanj
cadaversjinjSidejImpact,jSAEjTechnicaljPaperjNoj942 207,j1994.j

.
.44. JalobeanujC.,jRașa,jI.,jMathCAD,jProblemejdejcalcul jnumericjșijstatistic,jEdituraj
Albastră,jClujjNapocaj31995.j
45. Jerry,jJ.,jPedestrianjAccidentsjReconstruction,j199 4.j
46. Kapandji,jJ.jA.,jPhysiologiejarticulaire,jFascjII,j Maloine,jParis,j1980.j
47. Kramer,j M.,j Einj einfachesj Modellj zurj Simulationj des j Fahrzeugj –j Fussgangerj –j
Unfalls,jATZjnr.j3,j1974.j
48. Kroell,j C.,j Schneider,j D.,j Nahum,j A.,j Impactj Tolera ncej andj Responsej ofj thej
HumanjThoraxjII,jSAEj–jTechnicaljPaper,j1974.j
49. Kuhnel,j A.,j Derj Fahrzeugj Fussgangerj Unfallj undj sein ej Rekonstruktionj
Dissertation,jTU3Berlin,j1980.j
50. MarikejJ.jVanjDerjHorst,jHumanjheadjneckjresponseji njfrontal,jlateraljandjrearj
endjimpactjloading;jmodellingjandjvalidationj:jTech nischejUniversitetjEindhoven,j
2002.jProefschrift.j3jISBNj9033863284339j
51. Mertz,jH.J.,jBiofidelityjofjthejHybridjIIIjHead,jSA EjPapersj851245.j
52. Moser,j A.,j șij col.,j „Thej Pedestrianj Modelj inj PC3Cra shj –j Thej Introductionj ofj aj
Multij Bodyj Systemj andj itsj Validation”,j Internationa lj Congressj andj Expositionj
Detroit,jMichigan,jmar.j1999.j
53. Moser,j A.,j șij col.,j „ Validationj ofj thej PCj 3Crashj Pedestrianj Model ”,j SAEj 2000j
Worldj Congress,j Marchj 2000,j Detroit,j MI,j USA,j Sessi on:j Accidentj
Reconstruction:jSimulationj&jAnimation,jjmar.j2000. j
54. Michael,j J.,j Sens,j I.,j Philip,j H.,j Perceptionj React ionj Timej Valuesj forj Accidentj
Reconstruction,jSAEjPapersj89732.j
55. Nahum,jA.M.,jMelvin,jJ.W.,jAccidentaljInjury,jed.jS pringerj–jVerlag,j1996.j
56. Neathery,j R.j F.,j Lobdell,j T.j E.,j Mechanicalj Simulat ionj ofj humanj Thoraxj Underj
Impact,jSAEj–jTechnicaljPaperjNoj730982,j1973.j
57. Nistor,j N.,j Stoleru,j M.,j Expertizaj tehnicăj aj accide ntuluij dej circulaŃie,j Edituraj
Militară,j1987.j
58. Pauwels,jF.,jBiomecaniquejdejl’appareilejmoteur,jSp ringerjVerlag,jBerlin,j1979.j

.
.59. Preda,j I.,j Ingineriaj asistatăj pentruj autovehicule,j Edituraj UniversităŃiij
Transilvania,jBrașov,j1998.j
60. Rau,j H.,j Erweitertej Analysemoglichkeitenj vonj Fussga ngerunfallenj mitj Hilfej derj
rechnerischenj Simulationj sufj derj Basisj desj Mehrkorp ersystemsj MADYMO,j Vuf.j
5/1998.j
61. Rau,j H.,j Kuhnel,j A.,j Burg,j H.,j Fussgangerj chwindike itenj undj Zeugenansagenj
Dekra3Fachschriftenschibe,jVuf.j8/1976.j
62. Rau,jH.,jOttejD.,jSchulzjB.,jColiziunijautoturismj3 jpietonjînjdomeniuljsuperiorjalj
vitezelor.jRezultatejcujmanechinejînjdomeniulj70j3j 90jkm/h.,jVerkehrsunfalljundj
Fahrzeugtechnik,j12/2000.j
63. Regulamentuljnr.12jaljECE3ONU.j ProtecŃiajconducătoruluijfatăjdejvolanjlajimpactj
64. Regulamentuljnr.14jaljECE3ONU.j AncorareajcenturiijdejsiguranŃăj
65. Regulamentulj nr.16j alj ECE3ONU.j Centurij dej siguranŃăj șij sistemej dej reŃinerej
pentrujadulŃij
66. Regulamentulj nr.17j alj ECE3ONU.j RezistenŃaj scaunelorj șij ancorajelorj laj
autoturismej
67. Regulamentuljnr.21jaljECE3ONU.jAmenajareajinterioar ăj
68. Regulamentuljnr.25jaljECE3ONU.jRezemătoarejdejcapj
69. Regulamentuljnr.26jaljECE3ONU.j ProeminenŃejexterioarejlajautoturisme. j
70. Regulamentulj nr.29j alj ECE3ONU.j ProtecŃiaj ocupanŃilorj cabinelorj vehiculelorj
utilitarej
71. Regulamentuljnr.32jaljECE3ONUj Comportareajstructuriijvehicululuijlajcoliziuneaj
spatej
72. Regulamentulj nr.33j alj ECE3ONU.j Comportareaj structuriij vehicululuij laj coliziunej
frontalăj
73. Regulamentuljnr.42jaljECE3ONUj BarejdejprotecŃiejfaŃăjșijspatej
74. Regulamentuljnr.44jaljECE3ONU.j DispozitivejdejprotecŃiejpentrujcopiij

.
.75. Regulamentulj nr.58j alj ECE3ONU.j Dispozitivej dej protecŃiej antiîmpănarej
spate. j
76. Regulamentuljnr.61jaljECE3ONU.j ProeminenŃejexterioarejlajautocamioane.j
77. Regulamentulj nr.73j alj ECE3ONU.j Dispozitivej dej protecŃiej antiîmpănarej
laterală. j
78. Regulamentuljnr.80jaljECE3ONU.j Scaunelejautobuzelorjșijancorareajlorj
79. Regulamentulj nr.93j alj ECE3ONU.j ProtecŃiaj șij montareaj dispozitivelorj
antiîmpănarejfaŃăj
80. Regulamentuljnr.94jaljECE3ONU.j ProtecŃiajocupanŃilorjlajcoliziunejfrontalăj
81. Regulamentuljnr.95jaljECE3ONU.j ProtecŃiajocupanŃilorjlajcoliziunejlateralăj
82. Ripianu,j A.,j Popescu,j P.,j Bălan,j B.,j Mecanicaj tehni că,j Edituraj Didacticăj șij
Pedagogică,jBucurești,j1982.j
83. Rohm,j M.,j Schimmelpfennig:j Dynamikj beij derj Kollisio nj Krad/Fussganger,j
VerkehrsunfalljundjFahrzeugtechnik,jVuf.j2/1997.j
84. Rușitoru,j F.,j Șoica,j A.,j Enache,j V.,j Dima,j D.,j Aspe ctsj Regardingj thej Vehiclej
Pedestrianj Collisions,j Thej 4thj Europeanj Academyj ofj Forensicj Sciencej
Conference,jEAFS2006,jHelsinki,jFinlanda.j
85. Scheiber,jE.,jLixăndroiu,jD.,jMathCAD,jPrezentarejș ijproblemejrezolvate,jEdituraj
Tehnică,jBucureștij3j1994.jj
86. Scheiber,j E.,jLupu,jM.,jMatematicijspeciale,jrezolv areajproblemelorj asistatăjdej
calculatorj cuj exemplificărij înj Derive,j MathCAD,j Map le,j Mathematica,j Edituraj
Tehnică,jBucureștij31998.j
87. Searle,j I.,j John,j A.,j Thej Trajectoriesj ofj Pedestria ns,j Motorcycle,j Followingj aj
RoadjAccident,jSAEjPaperj831622.j
88. SRj13261:1995.j DispozitivejdejreŃinerejpentrujcopiijCondiŃiijtehni cejșijmetodejdej
încercarej
89. SRjISOj3560:1997.j Încercareajlajcoliziunejfrontalăjcujbarierăjfixăj

.
.90. STASj j 11270388.j Ancorajej pentruj centurij dej siguranŃăj j j CondiŃiij teh nicej șij
metodejîncercarej
91. STASj 6926/20388.j Determinareaj rezistenteij autoturismelorj laj impactj c uj vitezăj
redusă.jMetodejdejîncercarej
92. STASj9842389.j CenturijdejsiguranŃăjșijsistemejdejreŃinerejpentruj ocupanŃijadulŃi.jjj
93. Șoica,j A.,j Asandei,j C.,j Aspectej privindj coliziunile j dej tipulj autoturismj –j pieton,j
ConferinŃajNAV3MAR3EDU,jConstanŃa,j2001.j
94. Șoica,jA.,jFlorea,jD.,jAspectsjofjhumanjbodyjmodell ingjwithjapplicationjonjcarj
crashjtests,jConferinŃaj„Preventionjofjtrafficjacci dentsjonjroadsj2000”,jNovijSadj
–jYugoslavia,j2000.j
95. Șoica,jA.,jFlorea,jD.,jComputerjsimulationjofjthejp edestrianjtrajectoryjafterjthej
vehiclejimpact,jConferinŃaj„Preventionjofjtrafficja ccidentsjonjroadsj2000”,jNovij
Sadj–jYugoslavia,j2000.j
96. Șoica,j A.,j Florea,j D.,j Lucaj Motoc,j D.,j Conducătorul j autoj caj factorj integrantj alj
sistemuluij omj –j vehiculj –j mediuj dej circulaŃie,j Conf erinŃaj NAV3MAR3EDU,j
ConstanŃa,j2001.j
97. Șoica,jA.,jFlorea,jD.,jLucajMotoc,jD.,jThejconceive jofjanjantropomorphicjdummyj
forjthejcarjcrashjtests,jAjVIII3AjConferinŃăjdejAut ovehiculejRutiere,jPitești,j2000.j
98. Șoica,jA.,jFlorea,jD.,jScafaru,jC.,jSecurityjsystem sjandjregulationsjregardingjthej
passenger’sjsafety,jThejIX th jInternationaljConferencejCONATj99,jBrașov,j1999.j
99. Șoica,jA.,jStadiuljactualjaljcercetărilorjînjdomeni uljreconstituiriijaccidentelorjdej
circulaŃie,jReferatjnr.j1jdinjtezajdejdoctorat,jBra șov,j2000.j
100. Șoica,jA.,jTehnicijdejmodearejdinamicăjajimpactului jautoturismj–jpieton,j,j
Referatjnr.j2jdinjtezajdejdoctorat,jBrașov,j2001.j
101. Șoica,jA.,jMathematicaljmodeljofjthejmonomassjpedes trianjinjinteractionj
withjthejvehiclej3jConferinŃaj„Preventionjofjtraffi cjaccidentsjonjroadsj2004",jNovij
Sad,jYugoslavia,j14315joctombriej2004,jpag.j42348j. j

.
.102. Șoica,j A.,j Casuisticj analysisj ofj roadj accidentsj inv olvingj pedestrians3j
ConferinŃaj„Preventionjofjtrafficjaccidentsjonjroad sj2004",jNovijSad,jYugoslavia,j
14315joctombriej2004,jpag.2083214.j
103. Șoica,jA.,jFlorea,jD.:jMeasuresjundertakenjinjorder jtojreducejinjuriesjatj
touringj carj –j pedestriansj collisions,j Thej 10 th j Internationalj Congress,j CONATj
2004,jAutomotivejandjfuturejtechnologies,jBrasov,j2 0322joctober,j2004.j
104. Șoica,j A.,j Lache,j S.,j Theoreticalj andj Experimentalj Approachesj toj Motorj
Vehiclej–jPedestrianjCollision,j3rdjWSEASjInternati onaljConferencejonjAPPLIEDj
andj THEORETICALj MECHANICSj 3j MECHANICS'07,j Tenerife, j Canaryj Islands,j
Spain,jDecemberj14316,j2007,jISSNj179032769,jpagj26 43270.j
105. Șoica,jA.,jLACHE,jS.,jCasejStudyjRegardingjthejMoto rjVehiclej–jPedestrianj
Collision,jjWSEASjTRANSACTIONSjonjAPPLIEDjandjTHEOR ETICALjMECHANICS,j
Issuej10,jVolumej2,jOctoberj2007,jISSN:j199138747.j
106. Șoica,jA.,jLucajMotoc,jD.,jLache,jS.,jTarulescu,jS. ,jAspectsjconcerningjofj
thej vehicle3pedestrianj impactj atj lowj velocities,j DA AAMj Internationalj Scientificj
Bookj 2008,j Vol.j 7,j ISSNj 172639687,j ISBNj 33901509369 30,j Editor:j B.j Katalinic,jj
hardjcover,jPublisherjDAAAMjInternationaljVienna.j
107. Șoica,jA.,jTarulescu,jS.,jMotocjLuca,jD.,jInfluence jOfjBumperjDesignjOnj
PedestrianjInjuries,jThej20jthjInternationaljDAAAMj Symposium,j25328jnovj2009,j
Viena,jISSNj172639679,jpagj014530146.j
108. Tabacu,jSt.,jImpactuljautomobilelor,jEditurajUniver sităŃiijdinjPitești,j2004.j
109. Tănase,j Gh.,j Cercetărij teoreticej șij experimentalej p rivindj optimizareaj
structuriij faŃăj înj ceeaj cej priveștej siguranŃaj pasiv ăj aj automobilului,j tezaj dej
doctorat,jBrașov,j2003.j
110. Tecușan,j N.,j Ionescu,j E.,j Tractoarej șij automobile,j Edituraj Didacticăj șij
Pedagogică,j1982.j
111. Thompson,j T.,j Pedestrianj walkingj andj runningj veloci tyj study,j Accidentj
ReconstructionjJournal,jvol.j3,j1991.j

.
.112. Togănel,j G.,j Șoica,j A.,j Dima,j D.,j Aspectsj Regarding j thej Analysisj ofj thej
Carj Geometryj Influencej overj thej Pedestrianj Injuryj S everityj andj Distribution,j
12thjEuropeanjAutomotivejCongressjEAEC,jBratislava, j29jjune31jjulyj2009,jISBNj
97838039692433837.j
113. Trusca,j D.,j Benea,j B.,j Șoica,j A.,j Tarulescu.j S.,j Mo dellingj passengerj
Humanj Modelj behaviorj inj thej Casej ofj Rearj Impact,j 2n dj WSEASj Intrenationalj
Conferencej onj Multivariatej Analysisj andj itsj Applica tionj inj Sciencej andj
Engineeringj MAASE09,j Istanbul,j Turkey,j 30j May31j Jun e,j 2009,j pagj 1253129,j
ISSNj179035117.j
114. Trușcă,jD.,jȘoica,jA.,jBenea,jB.,jTârulescu,jS.,jCo mputerjSimulationjAndj
Experimentalj Researchj Ofj Thej Vehiclej Impact,j Wseasj Transactionsj Onj
Computers,jISSNj110932750,jIssuej7,jVolumej8,jJulyj 2009.j
115. Tschirschwitz,j C.,j Interdisziplinarej Zusammenarbeit j beij derj
BeweissicherungjnachjNutzfahrzeugjFussgangerunfalle n,jVuf.j738/1999.j
116. Untaru,jM.,jșijcolectiv,jDinamicajautovehiculelor,j ReprografiajUniversităŃiij
TransilvaniajBrașov,j1986.j
117. Vaughan,j R.,j Accidentj Reconstructionj Technologyj and j Animation,j SAEj
papersj970962.j
118. Viano,jD.jC.,jș.a.,jBiomechanicsjinjHumanjChestjAbd omen,jandjPelvisjinj
lateraljImpact,jAmericanjSocietyjofjmechanicaljEngi neersjAMDjVolj106,j1989.j
119. Viano,j D.j C.,j ș.a.,j Bolsterj Impactsj toj thej Kneej and j Tibiaj ofj Humanj
CadaversjandjAntropomorphicjDummy,jSAEj–jTechnicalj Paper,j1978.j
120. Grosu,jI.,jCalcululjsijconstructiajavionului,jEditu rajdidacticajsijpedagogica,j
Bucurestij1965.j
121. ****jSitejwebjhttp://www.esi.frj
122. ****jSitejwebjhttp://www.gwu.govj
123. ****jSitejwebjhttp://www.idiada.esj
124. ****jSitejwebjhttp://www.maceng.comj

.
.125. ****jSitejwebjhttp://www.ncac.gwu.eduj
126. ****jSitejwebjhttp://www.sfdab.comj
127. ****jSitejwebjhttp://www.tno.comj
128. ****jSitejwebjhttp://www3nrd.nhtsa.dot.gov j
129. ****jSitejwebjhttp://www.aaa.asn.aujj
130. ****jSitejwebjhttp://www.autoliv.comj
131. ****jSitejwebjwww.destatis.dej
132. ****jSitejwebjwww.eevc.orgjj
133. ****jSitejwebjhttp://eur3lex.europa.eu/ro/index.htm j
134. ****jSitejwebjhttp://www.euroncap.comjj
135. ****jSitejwebjhttp://www.unece.org/trans/main/j
136. ****jSitejwebjhttp://www.cemt.org/irtad/IRTADPUBLIC /index.htmj
137. ****jSitejwebjhttp://www.internationaltransportforu m.org/jj
138. ****jSitejwebjhttp://www.howstuffworks.com j
139. ****j Sitej webj http://www.securiteroutiere.equipemen t.gouv.fr/infos3
ref/observatoire/observatory.htmlj
140. ****jSitejwebjhttp://www.ip3prevent.org/jj
141. ****jSitejwebjjhttp://en.wikipedia.org/wiki/jj
142. ****jSitejwebjhttp://www.trauma.orgj
143. ****jSitejwebjAudi,jVW,jSeatj
j
j
j

j

.
.
CUPRINS

1 SIGURANłA PASIVĂ A AUTOVEHICULELOR…………… ………………1 .
1.1jGeneralităŃi …………………………………………… …………………………………………… ………………………………………….. 1 .
2 CADRELE ȘI CAROSERIILE AUTOVEHICULELOR……….. ……………9 .
2.1jCaroseriilejautovehiculelor.jRolul,jcondiŃiilej impusejșijclasificareajcaroseriilor ……………………………….. 9 .
2.2jCadruljșijșasiuljautovehiculelor.jRoljșijcaract eristici …………………………………………… ………………………… 10 .
2.2.1 .ConstrucŃiajcadrelor …………………………………………… …………………………………………… ……………….. 13 .
2.2.2 .ConstrucŃiijspeciale …………………………………………… …………………………………………… ………………… 23 .
2.3jCaroseriilejautoturismelor …………………………………………… …………………………………………… ………………….. 25 .
2.4jCaroseriilejautobuzelor …………………………………………… …………………………………………… ………………………. 37 .
2.5jCaroseriilejautocamioanelor …………………………………………… …………………………………………… ………………. 43 .
3 ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA ȘI CALCULUL
CAROSERIILOR………………………………… …………………………………46 .
3.1jGeneralităŃi …………………………………………… …………………………………………… ………………………………………… 46 .
3.2jTendinŃejînjrealizareajautovehicululuij„sigur” …………………………………………… ………………………………….. 47 .
3.2.1 .Modelejmatematicejsimplejalejimpactuluijdintrejauto vehicule ………………………………………….. 4 9 .
3.2.2 .Modelejmatematicejcomplexejalejautomobilului …………………………………………… ………………….. 51 .
3.3jDeterminărijteoreticejajenergieijdisipatejșijaj rigidităŃiijstructuriijautoturismelor …………………………… 56 .
3.4jCalcululjșijconstrucŃiajbarelorjparașoc …………………………………………… …………………………………………… .. 61 .
3.4.1 .GeneralităŃi,jsoluŃiijconstructive …………………………………………… …………………………………………… 61 .
3.4.2 .Stareajdejsolicitarejajbarelorjparașoc …………………………………………… ………………………………….. 64 .
3.4.3 .Stabilireajmodeluluijdejcalcul …………………………………………… …………………………………………… …. 65 .
3.4.4 .CalcululjdejrezistenŃăjpentrujbarajdinjpolipropilen ăjcujarmăturăjdejmetaljînjipotezaj
deformăriijplastice …………………………………………… …………………………………………… ……………………………….. 68 .
3.4.5 .Calcululjsimplificatjaljbarelorjparașoc …………………………………………… ………………………………….. 72 .
3.5jCalcululjdejrezistenŃăjjaljcaroseriilorjutilizâ ndjmetodejclasice …………………………………………… …………. 74 .
3.6jDeformaŃiilejdejtorsiunejșijîncovoierejalejlonj eroanelor …………………………………………… ………………….. 80 .
3.7jTestejvirtualej3DjdejverificarejajrezistenŃeijc aroseriilor …………………………………………… ………………….. 87 .
3.7.1 .Etapelejdejlucru …………………………………………… …………………………………………… …………………….. 88 .
3.8jAnalizajstructuralăjdejtipjstaticjasuprajcadrul uijunuijprototip …………………………………………… …………. 92 .
3.9jAnalizajcrash3urilorjcujajutoruljsupercalculato arelor …………………………………………… ……………………….. 96 .
3.10jDescriereajmodelului. …………………………………………… …………………………………………… ………………………. 98 .
3.10.1 .Scenariilejdejimpact …………………………………………… …………………………………………… ………………. 99 .
3.10.2 .ComparaŃiajdintrejtestjșijsimulare …………………………………………… ……………………………………… 100 .
3.10.3 .NiveluljdejabsorbŃiejaljenergiei …………………………………………… ………………………………………….. 1 02 .
4 DETERMINAREA MĂRIMILOR CINEMATICE ALE COLIZIUNII
PRIN COMBINAREA LEGILOR DE CONSERVARE A IMPULSULUI ȘI
A ENERGIEI………………………………….. …………………………………..103 .
4.1.1 .DeterminareajfuncŃiilorjdejtimpjalejvitezei,jaccele raŃieijșijdeformărilorjautovehiculelorjînj
impactuljfrontaljsaujdinjspate,jcentrat …………………………………………… …………………………………………… .. 104 .
4.1.2 .Calcululjerorilor …………………………………………… …………………………………………… ……………………. 110 .
5 SISTEME DE PROTEJARE A VIEłII PASAGERILOR UNUI
AUTOVEHICUL. PRINCIPII……………………….. ………………………..111 .
5.1jMetodejdejreŃinerejajocupanŃilorjunuijautovehic ul …………………………………………… ……………………….. 113 .
5.1.1 .Analogiajouluijșijmetodelejdejaplicarejalejacestuij principiu …………………………………………… .. 113 .
5.2jImperfecŃiunilejsistemelorjclasicejdejtipjcentu răjdejsiguranŃă …………………………………………… ………. 115 .
5.3jÎmbunătăŃireajreŃineriijînjcazuljunuijșocjfront al …………………………………………… …………………………….. 116 .
5.4jEficacitateajairbagului …………………………………………… …………………………………………… ……………………… 117 .

.
.6 SUBANSAMBLELE SISTEMELOR DE REłINERE ȘI PROTECłIE A
PASAGERILOR…………………………………. ……………………………….119 .
6.1jConcepŃiajsistemelorjdejsiguranŃăjpasivăjinteri oară …………………………………………… ……………………… 119 .
6.2jRegulamentejșijDirectivejînjvigoare …………………………………………… …………………………………………… …. 120 .
6.3jAnsambluljcenturăjdejsiguranŃă …………………………………………… …………………………………………… ………. 120 .
6.3.1 .GeneralităŃi …………………………………………… …………………………………………… …………………………… 120 .
6.3.2 .RetractoruljacŃionatjmecanic …………………………………………… …………………………………………… … 121 .
6.3.3 .Retractoruljcujblocarejcomandatăjelectronic …………………………………………… ……………………… 123 .
6.3.4 .MecanismuljdejpretensionarejajcenturiijdejsiguranŃă …………………………………………… ………… 125 .
6.3.5 .Limitatoruljdejefort …………………………………………… …………………………………………… ………………. 129 .
6.3.6 .AjustareajînălŃimiijdejprinderejajcenturilor.jjCent urijdejsiguranŃăjancoratejdejscaun.j
Tetiere. . 131 .
6.4jAnsamblujAIRBAG …………………………………………… …………………………………………… ……………………………. 136 .
6.4.1 .NoŃiunijdejbază …………………………………………… …………………………………………… ……………………. 136 .
6.4.2 .Sistemuljdejaprinderejgaz3hibrid …………………………………………… ……………………………………….. 141 .
6.4.3 .DeterminareajcantităŃiijdejcombustibiljnecesarăjumf lăriijunuijairbag ……………………………… 142 .
6.4.4 .EvoluŃiajairbagului …………………………………………… …………………………………………… ……………….. 143 .
6.4.5 .Dezactivareajairbagului …………………………………………… …………………………………………… ………… 144 .
6.4.6 .Dezvoltareajsistemelorjairbag …………………………………………… …………………………………………… . 145 .
6.4.7 .Unitateajelectronicăjdejcomandăj3jArhitecturăjșijfu ncŃionalitate.jSenzorijutilizaŃijlajsistemelej
dejsiguranŃăjpasivă …………………………………………… …………………………………………… ……………………………. 150 .
6.5jSiguranŃajlajvolan.jPoziŃiajcorectăjdejconducer e …………………………………………… …………………………… 159 .
7 CERCETĂRI PRIVIND SIGURANłA PASIVĂ A PIETONILOR.. …161 .
7.1jGeneralităŃi …………………………………………… …………………………………………… ………………………………………. 161 .
7.2jEvaluareajaccidentelorjrutierejpietonj3jautomob il …………………………………………… …………………………. 166 .
7.2.1 .Metodajorientativă …………………………………………… …………………………………………… ……………….. 167 .
7.2.2 .Metodajestimativă …………………………………………… …………………………………………… ………………… 168 .
7.3jEvaluareajleziunilor.jScarajAISj–jAbreviatedjIn juryjScale …………………………………………… ……………… 169 .
7.4jStudiuljleziunilorjlajniveluljcapului …………………………………………… …………………………………………… ……. 171 .
7.4.1 .Cinematicajșijdinamicajimpactului …………………………………………… ……………………………………… 173 .
7.4.2 .Simulareajimpactuluijcapului …………………………………………… …………………………………………… … 176 .
7.4.3 .EvaluareajpotenŃialuluijdejvătămarejajcapului …………………………………………… …………………… 178 .
7.4.4 .Măsurijînjvedereajreduceriijvătămăriijcapuluijpieto nului …………………………………………… ……. 185 .
7.4.5 .Concluzii …………………………………………… …………………………………………… ………………………………. 189 .
7.5jAspectejprivindjleziunilejlajniveluljtoracelui …………………………………………… …………………………………… 190 .
7.5.1 .Testărijdejimpactjcujjpendulul …………………………………………… …………………………………………… 190 .
7.5.2 .RezistenŃajtoraceluijlajimpactjfrontal …………………………………………… …………………………………. 191 .
7.5.3 .Modelareajmatematicăjajtoracelui …………………………………………… …………………………………….. 195 .
7.6jElementejalejprofiluluijgeometricjaljautovehicu luluijcarejinfluenŃeazăjvătămărilejpietonilor ………. 195 .
7.7jCercetărijasuprajvătămărilorjprodusejmembrelorj inferioarejalejpietonului …………………………………. 196 .
7.7.1 .Simulareajimpactuluijpiciorj3jautovehicul …………………………………………… …………………………… 198 .
7.7.2 .RezultatejobŃinutejînjurmajsimulărilor …………………………………………… ……………………………….. 200 .
7.8jViitoarejdirecŃiijdejcercetare …………………………………………… …………………………………………… …………….. 206 .
8 MODELE MATEMATICE ALE PIETONULUI…………….. …………….208 .
8.1jModeluljpietonuluijmono3masă …………………………………………… …………………………………………… ………… 208 .
8.2jModeluljmatematicjcujmaijmultejmase …………………………………………… …………………………………………. 21 6 .
9 CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND COLIZIUNEA
AUTOTURISM – MANECHIN PIETON………………….. ………………..219 .
9.1jRegulamante,jmetodejdejîncercarejșijaparaturajd ejmăsurare …………………………………………… ………. 219 .
9.1.1 .Manechinuljpieton …………………………………………… …………………………………………… ………………… 221 .
9.1.2 .Pregătireajautoturismului …………………………………………… …………………………………………… ……… 224 .
9.1.3 .InstalaŃiajdejtracŃiunejpentrujautovehiculelejsupus ejcoliziunilor …………………………………….. 226 .
9.1.4 .Filmareajrapidăjșijsistemelejspecialejdejiluminare …………………………………………… …………….. 226 .
9.1.5 .Măsurareajvitezeijautoturismului …………………………………………… ……………………………………….. 227 .
9.1.6 .InstalaŃiajdejachiziŃiejdejdatejlajcoliziune …………………………………………… ………………………….. 227 .

.
.9.2jDesfășurareajtestelorjșijanalizajrezultatelor …………………………………………… ………………………………….. 231 .
9.2.1 .Contactuljcujautoturismul …………………………………………… …………………………………………… …….. 234 .
9.2.2 .Fazajdejzbor …………………………………………… …………………………………………… ………………………… 236 .
9.2.3 .Fazajdejtârâre …………………………………………… …………………………………………… ……………………… 236 .
10 NORMATIVE ȘI REGULAMENTE PRIVIND SIGURANłA PASIV Ă A
AUTOVEHICULELOR……………………………… ……………………………252 .
10.1jIntroducere …………………………………………… …………………………………………… ……………………………………. 252 .
10.1.1 .CondiŃiijtehnicejimpusejvehiculelorjînjcazuljcolizi unilorjfrontale ……………………………………… 252 .
10.1.2 .ComportareajstructuriijvehicululuijșijprotecŃiajocu panŃilorjînjsituaŃiajcoliziuniijlaterale …… 255 .
10.1.3 .ComportareajstructuriijvehicululuijînjsituaŃiajcoli ziuniijdinjspate …………………………………….. 256 .
10.2jRegulamentuljECEj29.jPrescripŃiijuniformejpriv indjomologareajvehiculelorjutilitare …………………. 257 .
10.3jPrescripŃii …………………………………………… …………………………………………… ……………………………………….. 258 .
10.4jMetodejdejîncercare …………………………………………… …………………………………………… ………………………. 258 .
10.4.1 .Ancorajuljcabinei …………………………………………… …………………………………………… ………………….. 258 .
10.5jÎncercareajlajimpactjfrontalj(încercareajA) …………………………………………… …………………………………. 259 .
10.5.1 .Descriereajpendulului …………………………………………… …………………………………………… …………… 259 .
10.5.2 .Rezistentajacoperișuluij(încercareajB) …………………………………………… ……………………………….. 259 .
10.5.3 .RezistenŃajpereteluijdinjspatej(încercareajC) …………………………………………… …………………….. 259 .
10.6jPrescripŃiijprivindjfixareajautovehiculelorjpe jbanculjdejîncercări …………………………………………… …. 260 .
10.6.1 .Impactjfrontal …………………………………………… …………………………………………… ………………………. 260 .
10.6.2 .Instalareajșasiului …………………………………………… …………………………………………… ………………… 260 .
10.6.3 .Fixareajlongitudinală …………………………………………… …………………………………………… ……………. 260 .
10.6.4 .Fixareajlaterală …………………………………………… …………………………………………… …………………….. 261 .
10.6.5 .TensionareajlanŃurilorjsaujcablurilorjșijfixareajpă rŃiijdinjspate ……………………………………….. 261 .
10.6.6 .Montajjechivalent …………………………………………… …………………………………………… …………………. 261 .
10.7jRezistentajacoperișului …………………………………………… …………………………………………… …………………… 262 .
10.7.1 .Cabinajmontatăjpejvehicul …………………………………………… …………………………………………… …… 262 .
10.7.2 .Cabinajmontatăjpejunjcadru …………………………………………… …………………………………………… … 262 .
10.8jRezistenŃajpereteluijdinjspatejaljcabinei …………………………………………… ……………………………………… 262 .
10.8.1 .Cabinajmontatăjpejvehicul …………………………………………… …………………………………………… …… 262 .
10.8.2 .Cabinajmontatăjpejunjcadru …………………………………………… …………………………………………… … 262 .
10.9jDeterminareajpunctuluij‘Hj‘jșijunghiuljrealjde jînclinarejajspătaruluijșijverificareajrelaŃieijlor jcuj
punctulj‘R’jșijunghiuljprevăzutjpentrujînclinareajs pătarului …………………………………………… …………………. 263 .
10.9.1 .Determinareajpunctelorj‘H’jșijajunghiurilorjrealejd ejînclinarejajspătarelor ……………………… 264 .
10.10jCaracteristicilejmanechinului …………………………………………… …………………………………………… ………… 264 .
10.11jPoziŃionareajmanechinului …………………………………………… …………………………………………… ……………. 265 .
10.12jRezultate …………………………………………… …………………………………………… ……………………………………… 268 .
10.13jVerificareajpoziŃieijrelativejajpunctelorj‘R’ jșij‘H’jșijajraportuluijîntrejunghiuljprevăzutjșiju nghiulj
realjdejînclinarejajspătarului …………………………………………… …………………………………………… ………………….. 268 .
10.14jRegulamentuljECEj96/79j(NHTSAj214).jConstrucŃ iajbariereijdeformabilă ………………………………. 271 .
10.14.1 .Structurajbarierei …………………………………………… …………………………………………… ……………… 271 .
10.15jCertificareajstructuriijalveolarejajbariereij deformabile …………………………………………… ………………. 272 .
10.16jPrelevareajeșantioanelor …………………………………………… …………………………………………… ……………… 272 .
10.17jVitezajșijdistanŃajdejrupere …………………………………………… …………………………………………… ………….. 272 .
10.18jAchiziŃiajdatelor …………………………………………… …………………………………………… ……………………………. 273 .
10.19jProcedurajdejlipire …………………………………………… …………………………………………… ……………………….. 273 .
10.20jConstrucŃiajstructuriijNIDA …………………………………………… …………………………………………… …………… 273 .
10.21jMontajul …………………………………………… …………………………………………… ………………………………………. 274 .
10.22jPregătireajautovehicululuijpentrujtestelejdej coliziunejdecalate …………………………………………… …. 275 .
10.22.1 .Zonajdejîncercări …………………………………………… …………………………………………… ……………… 275 .
10.22.2 .Bariera …………………………………………… …………………………………………… ……………………………… 275 .
10.22.3 .Orientareajbarierei …………………………………………… …………………………………………… ……………. 275 .
10.22.4 .Aliniereajautovehicululuijînjraportjcujbariera …………………………………………… …………………. 276 .
10.23jStareajautovehiculului …………………………………………… …………………………………………… ………………….. 276 .
10.23.1 .SpecificaŃiijgenerale …………………………………………… …………………………………………… ………….. 276 .
10.23.2 .Amenajareajhabitaclului …………………………………………… …………………………………………… ……. 276 .

.
.10.24jManechinelejantropometrice …………………………………………… …………………………………………… ………… 277 .
10.25jAmplasareajșijinstalareajmanechinelor …………………………………………… ……………………………………… 277 .
10.26jInstalareajmanechinelor …………………………………………… …………………………………………… ………………. 278 .
10.26.1 .Capul …………………………………………… …………………………………………… ………………………………… 278 .
10.26.2 .BraŃele …………………………………………… …………………………………………… ……………………………… 279 .
10.26.3 .Torsul …………………………………………… …………………………………………… ……………………………….. 279 .
10.26.4 .Parteajsuperioarăjajmembrelorjinferioare …………………………………………… ………………………. 279 .
10.26.5 .Parteajinferioarăjajmembrelorjinferioare …………………………………………… ……………………….. 280 .
10.27jReglareajsistemelorjdejreŃinere …………………………………………… …………………………………………… ……. 280 .
10.28jPropulsiajșijtraiectoriajautovehiculului …………………………………………… ………………………………………. 281 .
10.29jVitezajdejîncercare …………………………………………… …………………………………………… ………………………. 281 .
10.30jProcedurajdejcertificarejajgambeijșijlabeijpi cioruluijmanechinului ………………………………………….. 2 81 .
10.30.1 .ÎncercărijdejjrezistenŃăjlajșocjajpărŃiijanterioare jajpicioruluijmanechinului …………………. 281 .
10.30.2 .Metodejdejîncercare …………………………………………… …………………………………………… …………. 281 .
10.30.3 .ÎncercărijdejjrezistenŃăjlajșocjajpărŃiijposterioar ejajpicioruluijfărăjîncălŃăminte. …………. 282 .
10.30.4 .ÎncercărijdejjrezistenŃăjlajșocjajpărŃiijposterioar ejajpicioruluijîncălŃat. ……………………….. 283 .
10.31jRegulamentuljECEj42.jBarajdejprotecŃiejșijele mentelejsalejconstructive.jTestejdejimpactjcuj
căruciorjmobil …………………………………………… …………………………………………… ………………………………………… 283 .
10.31.1 .Metodajdejtestare …………………………………………… …………………………………………… …………….. 285 .
10.31.2 .FacilităŃijdejtestarejnecesare …………………………………………… ………………………………………….. 2 85 .
10.31.3 .Echipamentuljdejmăsurarejnecesar …………………………………………… ……………………………….. 285 .
10.31.4 .PregătireajelementelorjbareijdejprotecŃie …………………………………………… ………………………. 286 .
10.31.5 .CondiŃiilejdejmontare …………………………………………… …………………………………………… ……….. 286 .
10.31.6 .Impactuljlongitudinal …………………………………………… …………………………………………… ………… 286 .
10.31.7 .ImpactuljcujpărŃilejextreme …………………………………………… …………………………………………… 286 .
10.31.8 .PoziŃionareajsenzorilor …………………………………………… …………………………………………… ……… 289 .
10.31.9 .Testuljdejîncercare …………………………………………… …………………………………………… …………… 289 .
10.31.10 . Rezultatelejmăsurătorilor …………………………………………… …………………………………………… . 290 .
10.32jDispozitivejantiîmpănare …………………………………………… …………………………………………… ………………. 291 .
10.33jProtecŃiajlateralăjajvehiculelorjutilitare,ja jremorcilorjșijsemiremorcilor …………………………………….. 294 .
10.34jCondiŃiijtehnicejimpusejcenturilorjdejsiguran ŃăjdestinatejocupanŃilorjadulŃi …………………………… 295 .
10.34.1 .DispozitivejdejreŃinerejpentrujcopii …………………………………………… ………………………………… 300 .
10.35jAncorajuljscaunelorjpentrujautoturisme …………………………………………… ……………………………………. 304 .
10.36jAncorajuljscaunelorjautobuzelor …………………………………………… …………………………………………… ….. 306 .
10.37jTetiere …………………………………………… …………………………………………… …………………………………………. 30 8 .
j

.
.j
Indexul figurilor
j
j
Figuraj231jExemplujdejpreluarejajdeformaŃiilorjînjm odjconcentratjșijdistribuit ……………………………………… 10 .
Figuraj232jDeformareajcadrelorjcujdiversejsecŃiunij injfuncŃiejforŃajdejcompresiune ……………………………… 12 .
Figuraj233jTipurijdejlonjeroanejbloc …………………………………………… …………………………………………… ……………. 13 .
Figuraj234jDeformareajaxialăjajunuijtubjcujpereŃijs ubŃiri …………………………………………… …………………………. 14 .
Figuraj235jModjdejdeformarejprinjîncovoiere …………………………………………… …………………………………………… 15 .
Figuraj236jMecanismuljdejapariŃiejajarticulaŃiilorjp lastice …………………………………………… …………………………. 15 .
Figuraj237jModjdejplierejajunuijtubjcujpereŃijsubŃi rijavândjraportulj„t/b”jmicj[31] ……………………………….. 17 .
Figuraj238jModjdejplierejajunuijtubjcujpereŃijsubŃi rijavândjraportulj„t/b”jmarej[31] …………………………….. 17 .
Figuraj239jComponentelejdejîncovoierej(sus)jșijînti nderej(jos)jalejtuburilorjcujpereŃijsubŃirijdejsecŃ iunej
circularăj(a)jșijpatratj(b) …………………………………………… …………………………………………… ……………………… 18 .
Figuraj2310jBarajdejprotecŃiejmontatăjprinjelemente jabsorbantejdejenergiejpejcadru …………………………. 19 .
Figuraj2311jCadrujînjX …………………………………………… …………………………………………… ………………………………… 21 .
Figuraj2312jCadrujdreptunghiular …………………………………………… …………………………………………… ……………….. 22 .
Figuraj2313jCadrujcujîntărituri …………………………………………… …………………………………………… ……………………. 23 .
Figuraj2314jInfrastructurăjdejtipjplatformă …………………………………………… …………………………………………… …. 24 .
Figuraj2315jCadrujtubularjspaŃialjfolositjcajplatfo rmăjdejbazăjpentrujautoturismejLotus ……………………… 25 .
Figuraj2316jPrincipalelejformejdejcaroseriijdejauto utrismejaj3jsedan;jbj3jbreak3combi;jcj3jcabriolet;j dj3j
faux3cabriolet;jej3jlimuzinăjdejlux;jfj3jlimuzină3c abriolet;jgj3jcupeu;jhj3jroadster;jij3jtorpedo;jfj3 j
coupejdejville;jkj3jlaundoulet. …………………………………………… …………………………………………… ……………… 28 .
Figuraj2317jConceptuljorizontal …………………………………………… …………………………………………… …………………… 30 .
Figuraj2318jConceptuljvertical …………………………………………… …………………………………………… …………………….. 31 .
Figuraj2319jStructurajfrontalăjdejprotecŃiejajpasag erilorjunuijautoturism …………………………………………… … 33 .
Figuraj2320jSchemajconstructivăjajuneijcaroseriijco mbinate …………………………………………… ……………………. 33 .
Figuraj2321jElementelejamovibilejalejcaroseriei …………………………………………… ……………………………………….. 35 .
Figuraj2322jElementelejcomponentejalejplanșeuluijși jsuprastructuriijcaroseriei …………………………………….. 35 .
Figuraj2323jCaroseriejautoportantăjcujplatformăjînt ărită …………………………………………… …………………………. 36 .
Figuraj2324jCenturajdejsiguranŃăjcujfixarejînjtreij puncte …………………………………………… …………………………. 37 .
Figuraj2325jCaroseriijdejautobuzjdejdiferitejforme …………………………………………… …………………………………… 38 .
Figuraj2326jCaroseriejautoportantăjdejtipjgrindăjcu jzăbrelejpentrujautobuz ………………………………………… 39 .
Figuraj2327jConstrucŃiajunuijautobuzjcujcaroseriejd ejtipjcheson …………………………………………… …………….. 40 .
Figuraj2328jSchemajpentrujdeterminareajspaŃiuluijde jsupravieŃuirejînjplanjtransversalj(a)jșijlongitudi nalj
(b) …………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ………….. 41 .
Figuraj2329jSchemajdispozitivuluijdejrăsturnarejajc aroserieijautobuzelor …………………………………………… … 42 .
Figuraj2330jTipurijdejcabinejpentrujautocamioane …………………………………………… …………………………………… 44 .
Figuraj331jDirijareajenergieijdejimpactjjprinjeleme ntejpromotoarejdejdeformaŃie ………………………………… 48 .
Figuraj332jModeljmatematicjsimplujaljcoliziuniijcuj unjperetejnedeformabil …………………………………………… 49 .
Figuraj333jModeljmultimasăjaljautovehiculului …………………………………………… …………………………………………. 51 .
Figuraj334jModeluljcujdouăjmasejșijunjocupantjaljau toturismului …………………………………………… ……………. 53 .
Figuraj335jForŃelejcarejacŃioneazăjasuprajmaselorjc arejcompunjsistemul …………………………………………… .. 53 .
Figuraj336jDeformaŃiile,jvitezelejșijacceleraŃiilej obŃinutejprinjsimulareajimpactuluijfrontaljpejmodel ej
simplificate …………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… 54 .
Figuraj337jElementelejstructuriijdejrezistenŃăjfaŃă jsupusejdeformării …………………………………………… ………. 57 .
Figuraj338jExemplujdejdiagramejînregistratejînjurma jimpactului …………………………………………… …………….. 57 .
Figuraj339jModeluljsimplificatjaljautovehicululuijc ompusjdinjstructurijcujcoeficienŃijdejrigiditatejdi feriŃi .. 58 .
Figuraj3310jValorilejcoeficienŃilorjdejrigiditatejc ândjavemjcurbajdejdeceleraŃiejajautovehiculului …………. 61 .
Figuraj3311jAnsamblujbarăjparașocjcujelementejabsor bantejdejenergiejdejtipjmanșon.j13jarmăturaj
metalicăjajbarei;j2j–jscutjdinjmaterialejtermoplast icejpentrujsusŃinereajzoneijinferioarejajbarei;j3j– j
cadruljscutului;j4j–jelementejranforsarejscut;j5j–j manșonjabsorbantjsuperior;j6j–jmanșonj
absorbantjinferior;j7j–jfasciajbarei;jj8j–jrampăjde jfixarejajscutului;j10j–jelementejdejfixarejaj
armăturiijdejstructurajdejrezistenŃăjajcaroseriei …………………………………………… ……………………………….. 62 .
Figuraj3312jDecupărijinjstructurajbareijcarejmăresc jgraduljdejabsorbŃiejaljenergiei …………………………….. 63 .
Figuraj3313jDimensiunilejpenduluijconformjcujregula mentuljECEj42 …………………………………………… ……….. 64 .
Figuraj3314jExemplejdejforŃejaplicatejpejbarajparaș oc;ja)jforŃajaplicatăjpejdirecŃiajuneijaxejcentrale jdej
inerŃie;jb)jforŃajaplicatăjpejdirecŃiajuneijaxejcen tralejcarejnujestejșijaxăjprincipalăjdejinerŃie;jc) jforŃaj
aplicatăjpejojdirecŃiejoarecare. …………………………………………… …………………………………………… ……………. 65 .

.
.Figuraj3315jMontajuljbareijparașocjdejcaroseriejprin jsuporturijșijarmătură …………………………………………… 66 .
Figuraj3316jBarajcurbăjdublujarticulată …………………………………………… …………………………………………… ………. 67 .
Figuraj3317jBarajsimplujrezemată …………………………………………… …………………………………………… ………………. 67 .
Figuraj3318jSchemajdejcalculjredusăjajbarelorjparaș oc …………………………………………… …………………………… 67 .
Figuraj3319jDeformareajplasticăjajbareijparașoc …………………………………………… ……………………………………… 69 .
Figuraj3320jVariaŃiajtensiuniijpejlăŃimeajsecŃiunii jtransversale …………………………………………… …………………. 69 .
Figuraj3321jSchemajdejîncărcarejpentrujcalcululjbar eijparașoc …………………………………………… ……………….. 70 .
Figuraj3322jSchemajcaroserieijînchisejajunuijautotu rism,jechivalatăjcujunjparalelipipedjformatjdinj
elementejgeometrice …………………………………………… …………………………………………… ……………………………. 74 .
Figuraj3323jForŃelejdejgraniŃăjdintrejelementelejca roserieijautoturismuluijsupusjlajîncovoiere …………….. 75 .
Figuraj3324jForŃelejinterioarejpejpereŃiijlateralij supușijlajîncovoiere …………………………………………… ………… 76 .
Figuraj3325jForŃelejdejgraniŃăjdintrejelementelejca roserieijînchisejajautoturismuluijsupusjlajrăsucire ….. 77 .
Figuraj3326jSchemajdejcalculjajelementelorjcaroseri eijînchisejajunuijautoturismjsupusejlajrăsucire …….. 79 .
Figuraj3327jForŃelejinterioarejpejperetelejjlateral jaljcaroserieijunuijautoturismjsupusjlajrăsucire …………. 80 .
Figuraj3328jAnsambluljajdouăjlonjeroanejindependent ejîncastratejsupusjlajtorsiunejșijjîncovoiere ………. 81 .
Figuraj3329jForŃelejcarejacŃioneazăjuniformjdistrib uitjpejlungimeajlonjeroanelor ………………………………….. 81 .
Figuraj3330jDeformaŃiilejlonjeroanelorjindependente …………………………………………… ……………………………….. 82 .
Figuraj3331jAnsambluljdejdouăjlonjeroanejlegatejlaj capătjcujojtraversăj–jsupusjlajtorsiune. ………………. 83 .
Figuraj3332.jEforturilejîntr3ojsecŃiunejajtraversei j–jreacŃiunilejinterioarejstaticjnedeterminate ……………… 84 .
Figuraj3333jSchemajforŃelorjcarejacŃioneazăjpejlonj eroane,jcujtraversajsecŃionatăj(încovoiereaj
lonjeroanelorjstaticjdeterminată). …………………………………………… …………………………………………… ………… 85 .
Figuraj3334jTorsiuneajlonjeroanelorjșijschemajdejso licitarejajtraversei …………………………………………… …… 86 .
Figuraj3335jCadrul,jmodeluljfizic …………………………………………… …………………………………………… …………………. 93 .
Figuraj3336jModelul3Djjînjreprezentarej„cadrujdejsâr mă” …………………………………………… ……………………….. 94 .
Figuraj3337jModelulj3Djaljcadruluijdiscretizatjînjel ementejdejtipj„beam” …………………………………………… … 95 .
Figuraj3338jConstrângerilejaplicatejșijforŃelejdejg reutatejdatejdejgrupuljmotopropulsor ………………………. 95 .
Figuraj3339jDeformaŃiilejcadrului …………………………………………… …………………………………………… ………………… 96 .
Figuraj3340jTensiunilejapărutejînjcadrujsubjacŃiune ajforŃelorjdejgreutatejajconducătoruluijșijgrupului j
motopropulsor …………………………………………… …………………………………………… ……………………………………… 96 .
Figuraj3341jVederejdejsusjșijdedesubtjajmodelului …………………………………………… ………………………………….. 99 .
Figuraj3342jComparaŃiejîntrejdeformaŃiilejmodelului jșijalejautovehicululuijlaj90jmsjdupăjimpact ……….. 100 .
Figuraj3343jComparaŃiejîntrejdeformaŃiilejmodelului jșijalejautovehicululuijlaj90jmsjdupăjimpactj(veder ej
dejdedesubt) …………………………………………… …………………………………………… ……………………………………… 101 .
Figuraj3344jAcceleraŃiilejobŃinutejteoreticjșijexpe rimentaljinjzonajinferioarajajmotoruluijșijajscaunu luijdinj
dreapta …………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… …. 101 .
Figuraj431jSchemajciocniriijdintrejdouăjautovehicul ejasimilatjunuijmodeljsimplificatjcujdouăjmase ……. 103 .
Figuraj531jSistemuljAirjbagjinventatjdejI.W.jHetric k …………………………………………… ………………………………. 111 .
Figuraj532jAnalogiajouluijpentrujcazuljunuijvehicul jnedeformabiljșijpasagerjnereŃinut ………………………… 113 .
Figuraj533jAnalogiajouluijpentrujcazuljunuijvehicul jdeformabiljșijpasagerjnereŃinut ……………………………. 114 .
Figuraj534jAnalogiajouluijpentrujcazuljunuijvehicul jnedeformabiljșijpasagerjreŃinutjrigid ……………………. 114 .
Figuraj535jAnalogiajouluijpentrujcazuljunuijvehicul jdeformabiljșijpasagerjreŃinutjcujsistemejnerigide … 115 .
Figuraj536jDecalajuljînjtimpjprodusjdejsistemelejim perfectejdejreŃinerejajpasagerilor ………………………… 116 .
Figuraj631jRetractorjcujsistemjdejblocarejdejtipjma săjinerŃială …………………………………………… ……………… 122 .
Figuraj632jMecanismjdejblocarejajretractorului,jcujp ârghie …………………………………………… ……………………. 123 .
Figuraj633jSchemajcaptoruluijpentrujblocareajmecani smuluijretractorj(sus);jretractoruljcujcomandăj
electronicăj(jos) …………………………………………… …………………………………………… …………………………………. 124 .
Figuraj634jSchemajconstructivăjajunuijpretensionerj carejacŃioneazăjasuprajînchizătoruluijcenturii …….. 126 .
Figuraj635jPretensionerjcarejacŃioneazăjasuprajînch izătoruluijcenturiijdezactivatj(stanga)jsijactivatj
(dreapta) …………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… . 127 .
Figuraj636jPoziŃiajînchizătoruluijcenturiijînaintej șijdupăjacŃionareajpretensionerului ……………………………. 128 .
Figuraj637jSchemajmecanismuluijdejpretensionarejint egratjînjretractoruljcenturiijdejsiguranŃă ………….. 128 .
Figuraj638jSchemajunuijmecanismjRLEjcujbarăjdejtors iune …………………………………………… …………………… 130 .
Figuraj639jMecanismjdejreglarejajpunctuluijdejprinde rejajcenturiijpejstâlpuljB …………………………………… 131 .
Figuraj6310jCenturăjdejsiguranŃăjancoratăjdejstruct urajscaunului …………………………………………… …………. 132 .
Figuraj6311jCenturăjdejsiguranŃăjancoratăjdejstruct urajscaunului …………………………………………… …………. 133 .
Figuraj6312jReprezentareajmișcăriijgâtuluijînjflexi ejșijextensiejșijmecanismuljdejvătămarejprinjrăsuci rejaj
capului …………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ….. 134 .
Figuraj6313jTestareajcapacităŃiijdejreŃinerejja)jpo ziŃiajiniŃialăjajspătaruluijînaintejdejtestarejb)jF orŃaj
aplicatăjpentrujtestareajcapacităŃiijdejreŃinere …………………………………………… ………………………………… 135 .

.
.Figuraj6314jAnsamblujairbagjamplasatjîntrejcoloanaj dejdirecŃiejșijconducător ……………………………………. 136 .
Figuraj6315jActivareajsistemuluijairbagjînjdiversej situaŃiijdejimpact …………………………………………… ………. 137 .
Figuraj6316jPrincipalelejelementejcomponentejalejun uijsistemjairbag …………………………………………… …… 138 .
Figuraj6317jSchemajairbaguluijșijsistemuljdejumflar ejamplasatejînjvolan …………………………………………… 139 .
Figuraj6318jSistemuljdejumflarejutilizeazăjcombusti bilijsolizijșijunjdispozitivjdejaprindere ………………….. 139 .
Figuraj6319jSchemajsistemuluijdejumflarejgaz3hibrid …………………………………………… …………………………….. 141 .
Figuraj6320jAirbaguljcujumflarejajsaculuijînjtrepte …………………………………………… ………………………………… 145 .
Figuraj6321jStrategiajdejumflarejajairbaguluijînjfu ncŃiejdejintensitateajșoculuijfrontal ……………………….. 146 .
Figuraj6322jElementelejsistemuluijairbagjlateral …………………………………………… …………………………………….. 147 .
Figuraj6323jAmplasareajairbaguluijdejtipjcortină …………………………………………… ……………………………………. 148 .
Figuraj6324jAirbagurilejdejtipjcortinăjsijcelejlate ralejînjstarejactivată …………………………………………… …….. 148 .
Figuraj6325jPoziŃionareajairbagurilorjdestinatejpro tecŃieijfrontalejșijlaterale ……………………………………….. 149 .
Figuraj6326jAmplasareajînjhabitaclujajunităŃiijelec tronicejajsistemuluijairbag ……………………………………… 151 .
Figuraj6327jProcesoruljsistemuluijairbag …………………………………………… …………………………………………… …… 152 .
Figuraj6328jConexiunilejcujelementelejcontrolatejde junitateajelectronică …………………………………………… 152 .
Figuraj6329jSenzorjpiezoelectricjdejdeceleraŃie,jpr incipiujdejfuncŃionare …………………………………………… .. 153 .
Figuraj6330jPrincipalelejelementejalejuneijunităŃij electronicejdejcomandăjajairbagului ………………………. 154 .
Figuraj6331jSenzoruljdejdeceleraŃiejaljsistemuluija irbag …………………………………………… ………………………… 154 .
Figuraj6332jAmplasareajdiverșilorjsenzorijînjautove hicul …………………………………………… ………………………… 155 .
Figuraj6333jSenzoruljdejpreanunŃarejprincipiujdejfu ncŃionare …………………………………………… ……………….. 155 .
Figuraj6334jSenzoruljdejdeceleraŃiejlaterală …………………………………………… …………………………………………… 156 .
Figuraj6335jSenzoruljdejpresiunejmontatjînjinterior uljportierei …………………………………………… ………………. 157 .
Figuraj6336jSenzoruljdejdetactarejajprezenŃeijocupa ntului …………………………………………… …………………….. 158 .
Figuraj731jDistribuŃiajseverităŃiijleziunilorj(a),j DistribuŃiajvătămărilorjpejregiunijalejcorpuluij(b) …………. 171 .
Figuraj732jCorelaŃiajHICj3jAIS …………………………………………… …………………………………………… …………………… 173 .
Figuraj733jModelejmatematicejpentrujsimulareajcorpu luijpietonului …………………………………………… ………. 176 .
Figuraj734jTraiectoriajcapuluijpietonuluijînjfuncŃi ejdejtimpjobŃinutăjînjurmajtestelorjcujcadavre ………… 177 .
Figuraj735jÎmpărŃireajcapoteijînjzonejcujpotenŃialj dejvătămarejdiferit …………………………………………… …… 178 .
Figuraj736jEfectuljpunctuluijdejimpactjasuprajsever ităŃiijvătămării,jmăsuratăjînjHIC ………………………….. 179 .
Figuraj737jCapotăjcujstructurăjdejranforsarejmaijpu Ńinjrigidă …………………………………………… ………………… 181 .
Figuraj738jCapotăjcujstructurăjdejranforsarejrigidă …………………………………………… ……………………………….. 182 .
Figuraj739jEfectuljmodificăriijregiuniijcapotăj–jar ipăjasuprajvaloriijacceleraŃieijlajimpact ……………………. 186 .
Figuraj7310jEfectuljmodificăriijcapoteijasuprajacce leraŃieijînjmomentuljimpactului ……………………………… 186 .
Figuraj7311jTestuljEuroNCAPjcujsistemuljcapotăjacti vă …………………………………………… …………………………. 187 .
Figuraj7312jTestuljEuroNCAPjpentrujtestareajcapotei jactivejlajimpactuljcujcapuljpietonuluij(Sursaj
Autoliv) …………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… …. 189 .
Figuraj7313jCoridoruljISOjșijrezultatelejîncercăril orjlajvitezajdej22.5jkm/h …………………………………………. 19 2 .
Figuraj7314jCoridoruljNHTSAjaljacceleraŃieijcoloane ijvertebralejșijrezultatuljîncercărilorjlajvitezajd ej27j
km/h,jlansarejdejpejsanie …………………………………………… …………………………………………… ………………….. 193 .
Figuraj7315jModeluljmatematicjaljtoracelui,jpropusjd ejLobdell,jpentrujimpactuljfrontal ……………………… 195 .
Figuraj7316jArticulaŃiajgenunchiuluijrealizatăjdejA ldmanjșijBunketorp …………………………………………… …… 199 .
Figuraj7317jAutomobiljcujgeometriejfrontalăjvariabi lăjAj–jmuchiajcapotei,jBj–jmuchiajsuperioarăjajbare i,j
Cj–javansuljfrontaljaljbarei,jDj–junghiuljdejînclin arejfrontal,jStructurijabsorbantejdejenergiej
(suprafeŃelejhașurate) …………………………………………… …………………………………………… ……………………….. 200 .
Figuraj7318jSenzoriijmontaŃijînjbarajparașocjlajsis temulj„activejhood” …………………………………………… ….. 204 .
Figuraj7319jModeluljgenunchiuluij3DjrealizatjdejESIj 3jGroup …………………………………………… …………………. 205 .
Figuraj831jCoordonatelejpietonuluijmonomasăjînjproc esuljdejimpact …………………………………………… …….. 208 .
Figuraj832jRotireajcorpuluij(fazaja) …………………………………………… …………………………………………… …………… 209 .
Figuraj833jRotireajcorpuluij(fazajb) …………………………………………… …………………………………………… …………… 209 .
Figuraj834jRotireajcorpuluij(fazajc) …………………………………………… …………………………………………… …………… 210 .
Figuraj835jRotireajînjplanjajcorpului …………………………………………… …………………………………………… …………. 211 .
Figuraj836jModeluljimpactuluijdintrejautoturismjșij pietonuljmonomasă …………………………………………… ….. 211 .
Figuraj837jSchemajforŃelorjcarejacŃioneazăjasuprajp ietonuluijmonomasă …………………………………………… 212 .
Figuraj838jExemplujdejdeterminarejajunghiuluijderjr otatiejaljcorpuluijpietonuluijmonomasa ……………… 215 .
Figuraj839jModeluljmatematicj3jschemajgenerala …………………………………………… …………………………………… 216 .
Figuraj8310jPietonjînjpoziŃiajtrecândjstrada …………………………………………… …………………………………………… . 216 .
Figuraj931jCapuljmanechinului …………………………………………… …………………………………………… ………………….. 222 .
Figuraj932jAnsamblujtorace …………………………………………… …………………………………………… ………………………. 223 .
Figuraj933jManechinuljpietonj–jstructurajosoasăjșijm usculară …………………………………………… ……………….. 223 .

.
.Figuraj934jAmplasareajmanechinuluijînjraportjcujaut oturismul …………………………………………… ………………. 224 .
Figuraj935jStabilireajrepartitieijmaselorjautoturis mului …………………………………………… …………………………… 225 .
Figuraj936jInstalaŃiajdejfrânarejîmbarcatăjînjautot urism …………………………………………… ………………………… 225 .
Figuraj937jCamerelejdejfilmarejdejmarejvitezăjjșijf otocelulelejTagjHeuer …………………………………………… 227 .
Figuraj938jPoziŃionareajfotocelulelorjTagjHeuerjșij aparaturajdejstartarejautomată …………………………….. 227 .
Figuraj939jAccelerometruljPCBjuniaxial …………………………………………… …………………………………………… ……… 228 .
Figuraj9310jPrincipiijdejmontajjaljjaccelerometrelo r …………………………………………… ……………………………….. 228 .
Figuraj9311jSuportuljpentrujrealizareajunuijmontajj triaxialjaljaccelerometrelor …………………………………… 229 .
Figuraj9312jAmplificatoruljdejdate …………………………………………… …………………………………………… …………….. 229 .
Figuraj9313jLanŃuljdejmăsurăjpentrujachiziŃiajdatel or …………………………………………… ……………………………. 230 .
Figuraj9314jSchemajdejdesfășurarejajîncercărilorjex perimentale …………………………………………… …………… 232 .
Figuraj9315jImpactuljprimarjînjzonajgenunchiului …………………………………………… ………………………………….. 234 .
Figuraj9316jMișcareajdejrotaŃiejajpietonului …………………………………………… …………………………………………… 235 .
Figuraj9317jDiagramajKuhneljprivindjdistanŃajdejaru ncarejajpietonilor …………………………………………… ….. 237 .
Figuraj9318jPoziŃiajmanechinuluijlajînceputuljprimu luijtest …………………………………………… …………………….. 248 .
Figuraj9319jPoziŃiajfinalăjajmanechinuluijpietonjpe jsoljdupăjprimuljtest …………………………………………… … 248 .
Figuraj9320jUrmelejdejștergerejdejpejcapotăjșijparb rizuljspart,jlajfinaluljprimuluijtest ……………………….. 249 .
Figuraj9321jDistanŃajdejproiectarejînjlateraljajman echinuluijînjurmajprimuluijtest ……………………………… 249 .
Figuraj9322jPoziŃiajiniŃialăjajmanechinuluijînjcadr uljceluijdejaljdoileajtest …………………………………………… 250 .
Figuraj9323jPicioarelejmanechinuluijaujfostjtârâtej subjautoturism …………………………………………… …………. 250 .
Figuraj9324jAvariilejautovehicululuijînjurmajceluij dejaljdoileajtest …………………………………………… …………. 251 .
Figuraj1031jPeretelejcujcarejarejlocjcoliziunea …………………………………………… ……………………………………….. 253 .
Figuraj1032jAncorareajautovehiculului …………………………………………… …………………………………………… ………. 260 .
Figuraj1033jDeterminareajpunctuluijHjcujajutoruljma nechinuluijtridimensional …………………………………… 263 .
Figuraj1034jElementelejconstructivejalejmanechinulu ijtridimensional …………………………………………… …….. 265 .
Figuraj1035jDimensiunilejșijmaselejmanechinului …………………………………………… …………………………………… 267 .
Figuraj1036jManechinuljfolositjpentrujverificareajsp aŃiuluijdejsupravieŃuire ………………………………………… 269 .
Figuraj1037jBarierajdeformabilăjpoziŃionatăjpejbari erajmobilă …………………………………………… ……………….. 271 .
Figuraj1038jBarierajdeformabilăjvederejdejansamblu …………………………………………… …………………………….. 274 .
Figuraj1039jSchemajcoliziuniijdecalatej40% …………………………………………… …………………………………………… 275 .
Figuraj10310jAmplasareajmanechinelorjînjhabitaclu …………………………………………… ………………………………. 278 .
Figuraj10311jDimensiunilejcorpuluijdejimpactj(berbe cului) …………………………………………… …………………….. 287 .
Figuraj10312jSchemajîncercăriijbarelorjparașocjlajv itezejreduse …………………………………………… ……………. 287 .
Figuraj10313jTestuljdejîncercarejfrontaljaxialjaljb areijdejprotecŃie …………………………………………… …………. 288 .
Figuraj10314jTestuljdejîncercarejoblicjfrontaljlaj6 0șjaljbareijdejprotecŃie …………………………………………… . 288 .
Figuraj10315jCotelejcarejurmeazăjajfijînregistratej înjurmajtestului …………………………………………… ………… 289 .
Figuraj10316jSchemajjpentrujamplasareajpunctelorjde japlicaŃiejajforŃelor …………………………………………… …….. 291 .
Figuraj10317jVariaŃiajimpusăjdeceleraŃieijcărucioru luijlajîncercareajcenturilorjdejsiguranŃă ……………………………. 296 .
Figuraj10318jDispozitivejdejtracŃiunejajcenturilorj dejsiguranŃă:jaj3jcarejreproducjtorsul;jbj3jcarejre producj
toracele;jcj3jdestinatejabateriijchingii …………………………………………… …………………………………………… …… 300 .
Figuraj10319jScaunjpentrujpasagerijcopii …………………………………………… …………………………………………… …. 301 .

.
.j