Sicoe Alexandra – Florina [604250]

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
conf. univ. dr. Nicu Adriana
Absolvent: [anonimizat] , 2018

2
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar

RELAȚIA DINTRE
ȘCOALĂ ȘI FAMILIE –
CONDIȚIE A REUȘITEI ȘCOLARE

Coordonator științific:
conf. univ. dr. Nicu Adriana

Absolvent: [anonimizat] , 2018

3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
1.1 Definire și c aracteristici generale despre familie ………………………….. ………………………….. ……… 6
1.1.1 Funcțiile familiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 12
1.2 Școala – factor determinant în formarea elevului ………………………….. ………………………….. .. 13
1.2.1 Rolul școlii în educarea elevului ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
1.2.2 Profesorul – factor de decizie în sala de clasă ………………………….. ………………………… 17
1.3 Colaborarea dintre școală și familie ………………………….. ………………………….. …………………. 18
1.3.1 Rolul familiei/ părinților ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
1.3.2 Rolul profesorului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 30
1.3.3 Dificultăți în realizarea relației școală -familiei ………………………….. ………………………… 32
1.4 Reușia școlară – o variabilă multidimensională ………………………….. ………………………….. ….. 34
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 39
CĂI ȘI MIJLOACE DE OPTIMIZARE A RELAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………….. 39
ȘCOALĂ -FAMILIE. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 39
STUDIU DE CAZ LA ȘCOALA GIMNAZIALA I.L.CARAGIALE DIN SIBIU ………………………….. ………………… 39
2.1. Întrebările cercetării : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 42
2.2. Analiza, prelucarea și interpretarea datelor ………………………….. ………………………….. ……… 58
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 63
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 65
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 68

4
INTRODUCERE

Formarea omului este o sarcină complexă care trebuie să fie tratată cu multă seriozitate
din partea membrilor care iau parte la parteneriat. Îndeplinirea sarcinilor de adaptare a
copilului/ elevului la cerințele vieții sociale revine, în primul rând, școlii, respectiv cadrului
didactic; însă nu trebuie uitat nici mediul familiai deoarece aceasta este primul model al
copilului.
Personalitatea copilului este deschisă, iar în procesul formării sale, asimilează atât
influențe sociale, cât și intelectuale, estetice etc. Elevul stabile ște relații atât cu lumea reală, cât
și cu mediul socio – cultural.
Familia reprezintă cel mai puternic factor de socializare în dezvoltarea copiilor. Încă din
primii ani ai dezvoltării copilului, familia s -a dovedit a fi esențială pentru dezvoltarea psihică
a copilului și este o sursă primară de dragoste și afecțiune. Familia trebuie să îndeplinească
toate nevoile de dezvoltarea și creștere. În cadrul familiei, copiii câștigă și dezvoltă aproape
toate achizițiile necesare de ordin psihomotor, cognitiv și afectiv, motiv pentru care evaluarea
contribuției sau influenței familiei în dezvoltarea copilului față de alți factori. Familia este cea
dintâi școală în care copii învață să se comporte în viață și societate.
Părinții sunt cei dintâi dascăli ai copil ului deoarece ei îl cunosc cel mai bine încă din
prima zi de viață și sunt un model de urmat pentru acesta.
Școala reprezintă principalul partener educativ al familiei, iar noul Curriculum pune
accent pe colaborarea directă a școlii cu familia, nu doar in directă printr -o participare
financiară, ci prin luarea decizilor legate de educația copiilor, prin prezența lor la activitățiile
clasei și la viața școlii cu toate manifestările ei.
Relația dintre școală și familie presupune o relație de colaborare, o mun că în echipă
pentru stabilirea unei strategii comune de educare a copilului. Cu cât partenerii educaționali se
cunosc mai bine, cu atât relația va fi mai eficient.
Implicarea activă a părinților la activitățile de clasă, creează sentimentul de aparteneță l a
grupul clasei, se simte utili, părtași la educația copilului.
Prin efortul părinților se îmbogățește mediul educațional, părinții pot participa la amenajarea
și aranjarea sălii de clasă sau la diverse activității în cadrul instituției dar și în afara ei.
Școala și familia sunt două aspecte care i -a preocupat în egală măsură pe pedagogi,
sociologi, psihologi etc., fiecare încercând să surprindă aspectele ce contribuie la mecanismele
de funcționare ale acestora și gradul de implicare în promovarea educației .

5
Școala este una dintre instituțiile centrale ale comunității, are roluri specifice dar nu poate
funcționa și nu se poate dezvolta fără a ține cont de părerea familiei, comunității .
În acest context se situează și lucrarea de față care încearcă să răspundă acestei nevoi de
a explora relația dintre școală și familie. Un alt motiv care a contat în alegerea acestei teme a
fost reprezentat de interesul personal prin prisma faptului că lucrea z în domeniul
învățământului . Copi ii de la clasă având o vârsta de 7- 8 ani. Deși nu profesez de mult timp,
consider faptul că școala nu poate funcționa într -un mod cât mai productiv fără sprijinul și
interesul părinților, dar, în același timp nici familia nu se descurcă optim în educarea copiilor
lor atunci cân d întâ mpină unele dificultăți, de aceea au nevoie de sprijinul unui specialist.
Relația școală – familie reprezintă o problemă actuală importantă, reliefată de diferite
documente de politică educațională la nivel național și internațional și de cercetările în
domeniul educației. În România, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, părinții sunt
considerați parteneri principali și beneficiari ai procesului de învățământ
În cadrul lucrării de față mi -am propus să explorez relația dintre școală și familie
deoarece am descoperit că se pot realiza lucruri minunate atunci când școala și familia își dau
“mâna”.
În acest scop am cules date despre interesele părinților și am realizat diverse activităț ii,
propuse de părinți și de „ școală” .
Pentru a răspunde la înt rebările lucrării, am parcurs o serie de etape plecând de la analiza
literaturii de specialitate, proiectarea și implementarea designului de cercetare și apoi analiza
datelor.
În prima parte a lucrării, pe baza datelor disponibile din literatura de specia litate am
descris stadiul cunoașterii problemei care face obiectul lucrării de față și am evidențiat
importanța și actualitatea acesteia. În continuare am încercat să prezint condiționările și
limitările demersului investigativ așa cum a rezultat din exper iența practică a documentării și
culegerii datelor pentru cercetarea în teren și în același timp, să delimitez obiectivele specifice
urmărite în cadrul studiului de față în raport cu problematica largă a temei de studiu.
În partea a doua a lucrării am intr odus partea metodologică în cadrul căreia am descris
problema abordată în cadrul cercetării care se referă la activitățile realizate în cadrul școlii cu
părinții.
Scopul urmărit în cadrul acestei cercetări a fost acela de a examina relația familiei în
raport cu școala.

6
CAPITOLUL 1
FAMILIA – INSTANȚA SUPREMĂ ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII
ELEVULUI

“Toate familiile fericite, sunt fericite în același fel,
însă fiecare familie este nefericită în felul ei”
(Lev Tosltoi , „Anna Karenina” )

1.1 Definire și caracteristici generale despre familie
Familia reprezintă elementul natural și fundamental al societății și trebuie să fie ocrotită
de societate și stat. Familia de bază, în cadrul societății, este considerată familia oficială,
formată din soț -soție (părin ți) și copii.
Familia este mediul natural al copilului. Ea influențează evoluția copilului. Educația în
familie devine un proces de pregătire pentru viață, prin întâmpinarea și rezolvarea problemelor
de viață.
Cuvântul familie derivă din latinescul famulus – „sclav domestic”, dar semnificația
termenului s-a schimbat în decursul impului, dobândind sensuri diferite. Familia a fost și este
un mediu de generare și regenerare a resursei umane, dar și al formării personalității viitoarelor
generații de adulți. Ea constituie mediul natural al copilului, exercitând o influență esențială
asupra dezvoltării acestuia. Familia reprezintă primul univers al copilului, reprezentând o
imagine la scară redusă a societății în care va trebui să se integreze. Este una dintre ve rigile
sociale cele mai vechi și specifice în formarea continuității și afirmării ființei umane.
Termenul de familie nu are un conținut noțional bine circumscris. Unii autori consideră
familia o instituție social ă bazată pe sexualitate și pe tendințe materne și paterne, a cărei formă
diferă de la o cultură la alta. Familia presupune anumite relații între oameni. Ea este văzută fie
ca o totalitatea complex ă, fie ca o alcătui re de subsisteme ce pot fi tratate ca enti tății
independente. Familia este considerate ca fiind un grup de oameni format dintr -un bărbat și o
femeie, uniți prin căsătorie, și copiii pe care acest cuplu îi aduce pe lume.
În dicționarul limbii române termenul de familie este definit astfel formă so cială de bază,
realizată prin căsătorie, care unește pe soți (părinți) și pe descendenții acestora (copiii
necăsătoriți). (www.dexonline.ro )
Familia , în sens juridic , poate fi definite ca fiind cadru legal privind relațiile de familie
în dreptul național și viața de familie conform Constituției României. Conform cadrului legal
presupune raportarea la actele normative care reglementează relațiile de familie pentru a
desprinde ceea ce definește familia în ochii legiuitorului.

7
Normele de la nivel constituț ional, cât și cele internaționale respect dreptul individului
la viața de familiei și la ocrotirea acesteia.
Noul Cod c ivil nu deține o definiție a familiei, însă este descrisă cum că familie reprezintă
un grup de personae între care există drepturi și obligații care se nasc din căsătorie, rudenie,
adopție, precum și din alte raporturi asimilate de lege, sub anumite aspecte, raporturilor de
familie.
În Noul Co d civil din anul 2016, familia în baza art. 258 este descrisă că “se întemeiază
pe căsătorie liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora, precum și pe dreptul și îndatorirea
părinților de a asigura creșterea și educarea copiilor lor. Familia are drept ul la ocrotire din
partea societății și a statului. În sensul prezentului cod, prin soți se înțelege bărbatul și femeia
unității prin căsătorie.” (Noul Cod civil, 2016, p 100)
În sens sociologic, traditional, familia, des emnează grupul de indivizi unit prin căsătorie,
filiație sau rudenie, ce se caracterizează prin comunitate pe viață, sentimente și aspirații.
Definițiile sociologice moderne ale familiei exprimă schimbările pe care aceasta le
cunoaște în societatea contemporană ; astfel, familia a fost definită ca „o formă de comunitate
umană alcătuită din cel puțin doi indivizi, uniți prin legături de căsătorie și/sau paterne,
realizând, mai mult sau mai puțin, latura biologică și/sau cea psihosocială”.
Familia este definită ca „grup social format dintr -un cuplu căsătorit ș i copiii acestuia“ . În
Dicționarul de Filosofie, definiția familiei este următoarea: „forma primară de comunitate
umană care cuprinde un grup de oameni legați de consangvinitate și înrudire“.
Familia este un grup care își are originea în căsătorie, fiind formată din soț, soție și copiii
născuți din unirea lor. Aceasta are caracteristicile unui grup: are tradiții, obiceiuri și reguli de
educație care creează o anumită atmosferă familială. ( Bonchi, 20 11) Autoarea citată înțelege
famila ca pe o formă de comunitatea umană, un grup primar, cu toate caracteristicile sale,
deosebindu -se de celelalte grupuri primare prin câteva aspect specific: unește membrii prin
relații de căsătorie; aceștia locuiesc împreună ș i desfășoară activității economice împreu nă,
dezvoltă relații de ordin biologic și spiritual; își acordă sprijin emoțional.
În primi i trei ani de viață ai unui copil, în care sunt fixate bazele personalității umane,
familia reprezintă întreaga lui societa te. Familia rămâne laboratorul prim al personalității.
,,Comunitatea” familiei este înnăscută. Ea nu este un contract, ci o legătură de dragoste
și instinct. Familia de azi este compusă din părinți și copii , clădită pe afinitățile elective
ereditare. La baza familiei au rămas tot pornirile din dragoste cu caracter sincer, altruist, nu
egoist. Dragostea este de altfel nu numai cheagul familiei, ci și calea cea mai eficientă a
educației, dar numai dacă ea e potrivită și cu măsură.

8
Familia este prima unitate cu care copi ii iau contact permanent și primul context în care
se dezvoltă modele de socializare. Ea este cel mai important agent de socializare.
Într-o familie modestă, compusă din cei doi soți și copil/ copii, acestora li se acordă o
atenție și o îngri jire mai mare. Îndatoririle celor doi părinți față de copil sunt egale, însă mama
are cele mai mari îndatoriri. J. J. Rousseau în „Emil sau despre educație ” spunea ca ,,unde nu
e mamă, nu e copil ”; în primi ani de viață ai unui copil este importantă prezen ța mamei.
Dragostea maternă este prima forma de afectivitate pe care o învață copilul. Mama devine
,,instrumentul ” care trasează destinul copilului. Cu ajutorul ei, copilul descoperă lumea care îl
înconjoară, iar sub protecția ei capătă înțeles fiecare lucru. Astfel spus, mame i îi revine misiune
modelării copilului pentru viață, însă nu trebuie uitat și rolul tatălui în educarea și formarea
viitorului adult.
Tatăl are îndatorirea de a dat o consistență morală educației. Este de dorit ca tatăl să fie
cel care, cu blândețe, dar și fermitate, pune limitele unei explorări a realității, debordante și
haotice, pe care o efe ctueaza cei mici. Autoritatea paterna ar trebui utilizata în anumite
momente pentru însușirea unor principii de viață. Tatăl stabilește normele, tot el este și cel care
impune regulile, fiind un element important de control al comportamentului copiilor .
Cu cât tăticii sunt prezenți mai mult timp în cadrul familiei, copii vor avea un grad de
dezvoltare mult mai mare, vor fi mult mai responsabili și mai abili verbal.
Acest fapt derivă din structura nativă a bărbatului de a fi mai ferm în anumite situații,
când mama este copleșită de emoț ie; astfel tatăl având un rol important î n a asigura fermitatea
deciziilor.
Psihologii consider că în dezvoltarea armonioasă a copilului, influențele educative venite
din partea maternă și cea paternă, sunt la fel de import ante, existând o complementaritate a
acestora.
Tipologi a familiei
Despre tipurile de familie se vorbește încă din secolele XVI -XVII, de când familia
nucleară a devenit trăsătură pronunțată a vestului Europei.
Structura familiei se referă la diferitele aspecte ale acesteia, la modalitățile de organizare,
la numărul membrilor familiei.
Tipologia familiei poate fi analizată din mai multe aspecte, astfel s -au alcătuit criteriile
după care pot fi analizate. Tipologiile și criteriile lor sunt:

9
Tabelul 1.1 .1 Tipologii de familii , după Ionescu&Negreanu, 2006
TIP TIPOLOGII CARACTERISTICI
1.
Familii în funcție de statutul
social familie cu ambii părinți naturali, indiferent de
statutul marital
familie reorganizată, cu un părinte natural și unul
vitreg. Indiferent de statutul marital
familie monoparentala
2. Familie în funcție de numărul
de copii în familie un singur copil
doi copii
trei sau mai mulți copii
3. Familie nucleară/ extinsă – în
funcție de participarea
bunicilor la educarea copiilor familie nucleară( fără menționarea bunicilor)
familie extinsă( cu participarea bunicilor la educarea
copiilor)
4. Familii în funcție de
activitatea părinților ambii părinți lucrează
doar un părinte lucrează
nu lucrează nici unul
5. Familii în funcție de condițiile
participării părinților la
educație părinții în țară, fără probleme speciale
cel puțin unul dintre părinți lucrează în afara țări
cel puțin unul dintre părinți are probleme grave de
sănătate sau este în detenție
6.
Familii în funcție de nivelul
ocupațional al familiei( cel
mai ridicat dintre ocupația
celor doi părinți) cel puțin unul dintre părinți este patron
cel puțin unul dintre părinți este angajat, cel de -al
doilea nefiind patron
cel puțin unul dintre părinți lucrează pe cont propriu,
cel de -al doilea nefiind patron, nici angajat
nu lucrează nici unul dintre părinți
7. Familia în funcție de
autoevaluarea nivelului de trai (foarte) ridicat
mediu
scăzut
8.
Familii în funcție de decența
de trai locuința stabilă și toate cele trei bunuri d in dotarea
de bază
locuința stabilă și două dintre cele trei bunuri din
dotarea de bază
două elemente
dotarea cu unul din bunuri
9. Familii în funcție de o dotare
minimă care să indice un
interes pentru cultura/
educație sau formare
(bibliotecă pe nivele sub 100
de cărți, 100 -500, peste 500
de cărți & computer) peste 500 de cărți & computer
trei surse de cultură
două surse de cultură
o singură sursă de cultură
10. Familii în funcție de statutul
marital părinți căsătoriți
concubinaj
alte situații

10
Referitor la definirea tipurilor de familii, am ales să prezint câteva tipologii de famil ii în
funcție de criteriile statutului social .
Familii în funcție de statutul social :
În cadrul acestei categorii sunt trei subtipuri – familii cu ambii părinți naturali, familii cu
unul dintre părinți vit regi sau familii monoparentale.
Familia cu părinți vitregi mai este numită și familie amestecată sau mixtă. Ace st tip de
familie rezultă în urma căsătoriei a doi păr inți rămași singuri cu copii proprii și/ sau copii
comuni. Dificultatea care poate să apară este ce a a raporturilor stabilite între copil/ copii cu
părintele vitreg. Recăsătoria părinților îl face pe copil să se teamă de modificarea regulilor,
trăiește sen timentul de vinovăție sau este pus în situația de a renunța la dorința de a -și vedea
părinții din nou împreună.
Cuvintele mamă mașteră și tată vitreg au ajuns ex presii peioretive prin definiție. Unii
copii care provin din astefel de părinți ajung să fie firi posomorâte, înăcrite.
O familie vitregă poate să fie simplă, dacă un singur membru al cuplului are copil din
prima căsătorie sau complexă /amestecată, dacă ambii membri ai cuplului au copii din prima
căsătorie. Cea mai comună formă a acestui tip de fam ilie este cea c ompusă din mam a biologică
și tată vitreg.
Când sunt copii ce provin din două famil ii diferite, instinctul matern este de a -și proteja
,,puii ” săi, iar tatăl pe ai lui.
Familiile cu mame vitrege sunt mai rare. Mamele vitrege, de obicei sunt considerate ca
fiind rele; acest lucr u este întâlnit mai ales în basme . Adevărul este că ea, mama vitregă nu
greșește cu nimic față de viitori ei copii, însă problemă constă în faptul că este un nou membru,
în statulul său de părinte vitreg. Este o o provo care extrem de dificilă de a teapropia de copii
altei femei și de a -i convinge să te placă, de a -i convinge că nu ești un „hoț” care le -a furat tatăl.
Mama este considerată figura afectivă, figura central a familiei, iar orice copil are nevoie de
afecțiune a maternă; copilul va respinge automat acea persoană care încearcă să i -a acest rol
unic în familie .
Mama vitregă este imaginea clasică a mamei rele mai ales în basme. Acestea sunt pline de
imagini feminine negative, de la mașteră pâna la regina cea rea și la vrăjitoarea care devorează
copii. Analizând mai îndeaproape caracteristicile comportamentale ale acestor personaje de basm,
vom observa des elemente tipie ale unor atitudini materne frustrante: maștera care îi abandonează
pe copii, îi maltratează, îi p refer pe copii proprii . Mama biologică din basme e întotdeauna bună și
afectuoasă (pâna și maștera cea rea e foarte iubitoare cu propriii ei copii). Pentru copilul de vârsta
fragedă, mama nu poate fi rea, atitudinile răutăcioase aparțin mamei vitrege.

11
Deși în basme mama vitregă reprezintă personajul negative, în viața de zi cu zi, aceasta
poate să fie total opusul și să fie mai afectivă, mai iubitoare decât mama biologică.
Familia monoparentală este o categorie aparte de familie, deoarece între parteneri,
datorită diferitelor probleme sociale, economice, se nasc dispute, iar din cauza acestora se
ajunge la divorț. Familiile care fac parte din această categorie înseamnă că este formată dintr –
un sing ur părinte. În cadrul acestui tip de familie trebuie să se țină cont de o serie de aspecte:
motivul sau experiența care a generat apariția acestui tip de familie; vârsta mamei; numărul de
contacte cu tatăl absent; suportul social care stă la dispoziția mamei; abilitatea mamei de a face
față probleme lor. Familia monoparentală poate fi cons ecința unor experiențe diferite:
• nașterea unui copil în urma unei experiențe sexuale juvenile care nu se finalizează cu
o căsătorie;
• decizia unei femei de a avea un copil în afara unei căsătorii legale;
• decesul unuia dintre parteneri;
• divorțul unor cupluri cu copii minori.
Copi ii crescuți de mame văduve ajung uneori să se maturizeze mai repede; de aceea
depinde foarte mult puterea de dragoste a mamei care trebuie să compenseze dragostea celui
plecat.
Familie nucleară/ extinsă – în funcție de participarea bunicilor la educarea copiilor :
Familia nucleară apare ca unitate separată și independentă, condusă de soț sau de ambii
parteneri. Ea este formată de regulă din tată, mamă și copiii lor. Familia a fost considerată baza
societății, expresia uniunii pe temeiul dragostei dintre un bărbat și o femeie, care progresează
și cresc copii. Acest tip de familie reprezintă o pereche maritală care locuiește în același spațiu
și se gospodărește.
Acest tip de grup este o structură domestică, bazată pe egalitate, consens și respect.
Alegerea partenerului se bazează pe afecțiune, pe comunicare și acțiuni în comun. Fiind un
grup mic, relațiile interpersonale sunt ma i intense, mai flexibile, mai creative.
Familia nucleară este extrem de importantă în creșterea și educarea copiilor, în formarea
deprinderilor și asimilarea normelor de etică. Familia aceasta în oferă căldură, înțel egere,
dragoste, protecție etc.
Familia extinsă sau largă( familia unită ) este o comunitate care unește mai multe
gerenrații sub autoritatea unui unui șef patriarhal. Acest tip de familie este formată, pe lângă
familia nucleară, din rude și alte generații – părinți, frați, surori ai/ ale soțului/ soției, bunici,
unchi, mătuși etc. În familiile de acest tip, de regulă , există trei generații. E a este considerată

12
tradițională , de tip autoritar, condusă de un pater familias . Dacă o persoană aparține unei familii
extinse, ea este un membru al u nui grup de rude, care persistă adesea mai multe generații.
Membrii acestui tip de familie locuiesc împreună, iar rolurile sunt bine stabilite. Alegerile
sunt făcute de părinți pe baza statutului social economic. În familiile extinse regulile și normele
se transmit de la o generație la alta.
Familia extinsă se aseamănă cu o mică comunitate: copi i petrec mai mult timp în
compania adulților, ceea ce ar putea influența în sens pozitiv dezvoltarea copiilor. Stilurile
educaționale și practicile de creștere a cop iilor sunt mai rigide.
Aceste tipuri parentale influențează în mod diferit dezvoltarea copiilor și chiar dacă ele
nu funcționează permanent coerent, se pot observa efectele în timp asupra personalității
tinerilor, asupra nivelului și a calității as pirațiilor, a eforturilor și rezultatelor tinerilor.
(Bonchiș , 2011)

1.1.1 Funcțiile familiei
Familia, ca element fundamental al societății, se diferențiază de celelalte grupuri sociale,
având un rol decisiv atât pentru individ, cât și pentru societate.
Familia îndeplinește un sistem de funcții dintre care le amintim pe cele mai importante:
 Funcția naturală (biologică)
În cadrul acestei funcții, familia sigură reproducere speciei umane si preocuparea pentru
siguranța fizică, protejarea copilului de diverse pericole, sănătatea lui.
 Funcția economică
Asigurarea de către părinți a bazei materiale necesare trebuințelor tuturor membrilor
familiei, prin folosirea echilibrată a veniturilor. În cadrul funcției mai putem vorbii și despre
pregătirea copilului pentru viață, orientarea lor către o meserie, organizarea locuinței etc. Statul
are și el câteva atribuții, ca de exemplu: contribuie la asigurarea educației, a educației și a
protecției sociale ale familie.
 Funcția de socializare
Această funcție constă în asimil area normelor de conduită, însușirea unor roluri sociale,
care asigură transformare organismului biologic în ființă socială educabilă. Pentru formarea
deprinderilor social, copii trebuie să asimileze valori morale, să învețe să citească, să scrie, să
calcu leze ș.a, de aceea lor trebuie să li asigure de către membrii familiei un climat pozitiv, fără
abuzuri verbale/ fizice sau emoționale. Familia trebuie să petreacă mult timp cu copiii.

13
 Funcția educativă
Creșterea și educare copiilor reprezintă responsabil ități deosebit de importante ale
familie. Poporul nostru acordă o mare importanță educării „celor 7 ani de acasă” deoarece
mediul familial are o mare importanță în formarea personalității și comportamentului copiilor.
Se poate spune că funcția educativă a familie durează toată viața deoarece și atunci când
copii au devenit adulți și au propria familie, părinții îi consideră tot copii lor și le oferă sprijinul
lor necondiționat.
Părinții trebuie să manifeste dragoste și interes față de creșterea copiilor, da r și siguranța
de sine. Fiecare copil este oglinda universului său familial.
În prezent femeile au aceleași responsabilități și preocupări profesionale și sociale ca ale
bărbaților, ceea ce face ca ele să -și reducă considerabil timpul pe care îl consacră copilului și
impune modificări ale rolului soțului.
Copilul va culege tot ce e mai bun din exemplul dat de părinți lui. Mama este un model
pentru copil, la fel și tata. Cu ajutorul părinților, copilul descoperă lumea din imediata lui
apropiere și sub protecția părinților, învață cum să trăiască și cum să se comporte corect.
„Meseria de părinte” ocupă primul loc între cele mai dificile meserii. Această artă se
învață cel mai greu. Chiar înaintea momentului concepției un părinte trebuie să conștientizeze
respo nsabilitatea lui față de copil.

1.2 Școala – factor determinant în formarea elevului
Activitatea educativă ne însoțește de la naștere până la sfârșitul vieții, fiind asociată cu
învățarea , care se dobândește atât în familie, cât și la școală.
Școala este o instituție care oferă serviciu social, fiind influențată de ceea ce se întâmplă
în mediul social, transmite cunoștințe, norme, valori recunoscute și acceptate social, dezvoltă
abilități.
Termenul de școală în dicționarul Limb ii române este definit ca fi ind “Instituție de
învățământ public unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline ; Totalitatea
elevilor și a cadrelor didactice dintr -o asemenea instituție de învățământ. ” (Dex. ro)
În dicționarul de termini de pedagogie a lui Sorin Cristea, școala “reprezintă instituția
specializată în realizarea activității de educație conform obiectivelor pedagogice ale procesului de
învățământ, stabilite la nivel de politică a educației. Din perspectivă managerială, "școala"
constituie "unitatea de bază" a sistemului reprezentată prin diferite structuri instituționale, specifice
învățământului preșcolar, primar, gimnazial, profesional, universitar ”. ( S. Cristea, 1998, p 277)

14
Școala este o organizație formală, care are drept obiectiv formarea bagajului de
cunoștințe ale elevului, adaptarea flexibilă a acestuia la noile medii și condiții, dar și de
formarea unui set de valori morale și atitudinii corespunzătoare vârstei.

1.2.1 Rolul școlii în educarea elevului
Școlile sunt centrele evidente ale trept ei următoare a educației viitoarei generații, fiind
un agent important al societății. „Fără educație să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii
buni, și prin umare nici stat bine organizat ”. (Ion Heliade Rădulescu)
Școala joacă în ultimul timp are un rol din ce în ce mai important în destinul indivizilor.
Școala este un element important în viața oricărui individ. Cu ajutorul ei putem ajunge acolo
unde ne dorim să fim. Este instituția care organizează trăirea unei experiențe de învățare.
Aceasta vizează atingerea unor competențe cu ajutorul mijloacelor științifice și a
metodelor utilizate. Școala informează și formează elevii ținând cont de anumite principii,
urmărind modul în care competențe au fost realizate.
Societatea, încă de a cum mii de an i, s-a bazat pe educație și școală. Fără ele nu am fi
reușit să facem câteva din lucrurile pe care le facem zi de zi.
Societatea postmodernă, soli cită un model de școală creativă necesară, în spe cial din
anii 1970, în condițiile în care „cu noașterea devine sursa primară de putere și dina mism”.
Școala din zilele noastre, prin instruirea pe care o oferă, are ca obiectiv nu doar
transmiterea unui bagaj de informații elevilor, ci și îndrumarea și stimularea acestora în direcția
dezvoltării cognitive, afective , sociale, a exersării abilităților în contexte diferite, în vederea
pregătirii lor pentru integrarea optimă în activitatea și viața sociale.
Școala este instituția socială în care se realizează educația organizată a tinerei generații.
Ea este factorul de cisiv pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societății, să
ia parte activă la viață, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de învățământ este cel care
conferă școlii rolul decisiv în formarea omului. Misiunea școlii este aceea de a
contribui la realizarea idealului educativ impus de cerințele vieții sociale. Procesul de educație
din cadrul școlii este îndrumat și condus de persoane pregătite pentru acest lucru.
Menirea școlii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de cunoș tințe cât mai mare, ci și
de a sti mula calitatea viitorului adult . Școala a rămas punctul de pornire al orientării școlare și
profesionale prin acțiuni de informare asupra posibilităților de continuare a studiilor, de
detectare a intereselor profesionale și a aptitudinilor, de discutare a criteriilor după care elevii
își decid viitorul și ponderii de implicare a părinților în alegerea școlii și a profesiei pe care
copiii lor o vor urma, dacă profesia aleasă este cea dorită de copil etc.

15
Înaintea generaliz ării sistemelor prin care oamenii se reunesc în grupuri pentru a învăța
de la profesori, și pe care generic le denumim “școală”, instrucția și educația funcționau în
principal pe baza relației maestru -ucenic sau educator -învățăcel. Școala însă, ca instituț ie, a
apărut încă din Antichitate. Deși nu avem atestări exacte ale momentului apariției primei școli
din lume, școlile încep să apară cam în aceeași perioadă istorică în Mesopotamia, Egipt, Grecia,
Roma, China sau India.
În perioada Evului Mediu școala a funcționat pe lângă mănăstiri și biserici; erau școli
elementare în care copii învățau să scrie, să citească și să socotească. Treptat au apărut școli de
nivel mediu, cei care doreau să -și continuie studiile alegeau univer ități din Polonia, Italia,
Constantinopol, Viena, Paris și Praga.
Învățământul românesc crește odată cu formarea statului Român moder la începutul
secolului XIX, astfel interesul pentru domeniul educației crește, precum și o construcție treptată
a unui si stem de învățământ.
Înca de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într -un
continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat. În conformitate cu legea
educației (adoptată în 1995), sistemul educativ român esc este reglementat de către Ministerul
Educației, Cercetării și Inovării (MECI). Fiecare nivel are propria sa formă de organizare și
este subiectul legislației în vigoare. Grădinița este opțională între 3 și 6 ani. Școlarizarea începe
la vârsta de 7 ani (câteodată la 6 ani) și este obligatorie până în clasa a 10 -a (de obicei, care
corespunde cu vârsta de 16 sau 17). Învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13
clase. Învățământul superior este aliniat la spațiul european al învățământului su perior.
Școala este o instituție care funcționează într -o comunitate alcătuită din mai mulți factori
educaționali: familie, autorități, organizații etc. care au la rândul lor o educație explicită și/ sau
implicită. Asupra școlilor sunt manifestate influenț e de ordin ordin: economic, politic, culturale
și ideologice. Școlile depinde de mediul de funcționare în cee ace privește: obținerea resurselor
material, umane, resurse financiare, informaționale etc.
Școala funcționează într -un context social larg, complex alcătuit din societate globală.
Influențele din contextul social glabal asupra instituțiilor de învățământ se materializează în:
finalități ale educației, conținuturi ale disciplinelor, modul de organizare al sistemului. Pe de
altă parte, școala fu ncționează într -un contex social imediat, într -o comunitate locală care
furnizează elevii.
Școala pentru a -și atinge obiectivele are nevoie de un sistem managerial adecvat definit
prin funcții specifice: proiecte, decizii, organizare, coordonare, evaluare . Managementul școlii
trebuie să asigure funcționarea și dezvoltarea școlii.

16
Rolul școlii este foarte important în viața copilului. Școala îl ajută pe copil să -și găsească
locul printre semeni, să se obișnuiască cu regulile realității sociale.
Odată ce copilul a intrat în grupul școlar, copilul trăiește în două lumi diferite – prima este
familia lui, iar cealaltă este școala , aflat sub supravegherea unor persoane care nu sunt rudele
lor, încărcată de noi reguli și de promisiunile viitorului. Dacă aceste m edii educaționale se
completează și se susțin reciproc, ele asigură o mai bună integrare a copilului în activitatea
școlară.
Școala ca agent al socializării trebuie să fie recunoscută, mai întâi ca organizator al
relațiilor sociale și stimulator al sentimentelor, încearcând să transmită copiilor cunoștințele,
sentimentele, abilitățile și valorile care au fost construite în timp și probabil le -ar oferi copiilor
resursele de care vor avea nevoie în rolurile lor adulte.
Școala este instituția care organ izează trăirea unei exeriențe de învățare. Aceasta
urmărește atingerea unor competențe cu ajutorul unor metode și mijloace științifice. Școala
informează și formează elevii ținând cont de anumite principii, având în vedere evaluarea
modului în care compet ențele au fost realizate.
Prin școală copilul va interacționa cu colegii de clasă. Clasa reprezintă un alt mediu de
socializare important pentru copil, după familie. Elevul, aici trăiește și experimentează, învață
deprinderi sociale necesare pentru viață. O educație formată în mediul școlar re prezintă o bază
bună pe care să se construiască experiența de viață. Prin urmare, școala nu este singurul loc în
care copilul învață, ci doar unul dintre ele, doar că mai specializat, mai competent în domeniul
educație i. De aceea e bine ca părintele să aibe încredere în școală și să se implice, să colaboreze
cu personalul didactic.
Fiecare părinte are anumite aștepări de la școală și dascăl. De aceea este normal să existe
o diversitate de instituții școalare, care să po ată avea oferte educaționale cât mai diverse pentru
a răspunde trăsăturilor de personalitate ale copiilor cât și idealurilor educaționale ale părinților.
Școala este văzută diferit de părinți, la fel se întâmplă și cu cadrele didactice. Ca fiecare
individ , dascălul are anumite calități personale, iar acest lucru se reflectă în stilul didactic pe
care îl adoptă în funcție de experiență, de valorile la care aderă și de particularitățile
personalității. (Dolean, I ., Dolean, D ., D., 2009)
Elevul va învăța, va fi ascultat și evaluat pentru ca profesorul să se asigure de
informațiile acumulate de copil, care îi vor servi mai târziu.
Deși unii părinți consideră școala o instituție educativă, pur și simpul formală, iar pentru
alții este destul de importantă, nu tr ebuie să contestăm faptul că școala ne asigură nivelul de
educație de care avem nevoie. Școala este o instituție educativă destul de importantă, cu reguli

17
stricte ce trebuiesc a fi respectate în așa fel în cât copilul să beneficieze de cea mai bună
învățar e.
Aceasta este un element esențial în viețile tuturor. Cu ajutorul ei ajungem acel cineva
care dorim să fim. Pentru a ajunge o persoană impotatntă, trebuie să ne țime de școală și să ne
străduim pentru aceasta.
Școala este un lucru foarte important în soc ietate, care ne cultivă mintea și ne
perfecționează pentru a ajunge acolo unde ne dorim.

1.2.2 Profesorul – factor de decizie în sala de clasă
Managementul clasei este definit ca abilitatea cadrului didactic de a planifica și organiza
activitățile clasei, astf el încât să se asigure un climat favorabil învățării. Obiectivul final al
managementului clasei este formarea la elevi a unor abilități de autoreglare a
comportamentului.
În clasa de elevi, liderul fo rmal este cadrul didactic (învățătorul). El este un conducător
impus din exterior, a cărui autoritate derivă din funcția ce i s -a încredințat și din faptul că el
este singurul adult în mijlocul unui grup de elevi.
Cadrul didactic angajează și dirijează în acțiuni comune tot colectivul. Prin toate acestea,
el concentrează energiile grup ului, exercită funcții de comandă și decizie, influențând în cel
mai înalt grad activitatea acestuia. Cadrul didactic este liderul real al clasei pe care o conduce.
Structura clasei are implicații atât pe termen scurt, cât și pe termen lung pentru copii ,
deoarece aceștia petrec aproximativ 1000 de ore pe an într -o sală de clasă.
În activitatea instructiv -educativă desfășurată cu clasa de elevi, cadrul didactic desfășoară
următoarele activități cu caracter managerial:
• planifică activitățile cu caracter intructuv – educativ, determină sarcinile și obiectivele
pe diferite niveluri;
• organizează activitățile clasei, fixează programul muncii intructiv -educative,
determină climatul și mediul pedagogic;
• comunică informații științifice, stabilește canale de comunicare;
• conduce activitatea desfășuratăn în clasă;
• îndrumă elevii spre cunoaștere, prin sfaturi și recomandări;
• motivează activitatea elevilor;
• consilează elevii în activitățiile școlare.
În clasă , cadrele didactic e trebuie să creeze un climat securizat, care să permită depașirea
inhibiților sau anxi etății în situaiile de evaluare și nu numai.

18
1.3 Colaborarea dintre școală și familie
Educația este foarte importantă în zilele noastre, mulți factori stau la baza realizării ei,
însă di ntre aceștia familia ocupă locul primordial.
Rolul conducător în formarea educației îl are școala, însă familia trebuie să o secondeze
pe aceasta și since r, dialogul cu familia este unul indinspensabil în reușita școlară.
După cei șapte ani, re duși la ș ase ani datorită introducerii clasei pregătioare în 2012 ,
școala are un rol primordial în educația copiilor, alături de familie deoarece educația
permanentă presupune o învățare pe tot parcursul vieții. Familia și școala sunt agenții educativi
cu o influen ță deosebit ă asupra formării și dezvoltării personalității copilului.
Dezvoltarea armonioasă a copilului nu este doar problema părinților, ci și a societății,
prevăzută în sistemele legislative.
Graniț ele dintre școală și familie sunt tot mai neclar e de aici a apărut nevoia creării unor
parteneriate școală -familie, prin care școlile sunt nevoite să-și redefinească obligațiile și să
atribuie familiei mai multe responsabilități.
Este esențial ca legătura dintre părinte și școală să aibă la bază încrederea rec iprocă.
Pentru a realiza un parteneria t eficient cu părinții, cardele didactice trebuie să urmărească să
învețe de la părinți despre copii acestora și să ofere părinților informațiile și resursele necesare
în vederea eficientiării procesului educațional.
Termenul de parteneriat în dicționarul Limbii române este definit “Sistem care asociază
parteneri din punct de vedere politic, economic și social.” ( www.dexonline.ro ).
În dicționarul de pedagogie a lui Sorin Cristea, “Parteneriatul în educație definește o
realitate pedagogică proprie sistemelor (post)moderne de învățămînt deschise spre educația
nonformală, familie și comunitate locală, spre toți actorii sociali.”
Parten eriatele școală – familie au la bază ideea că profesorii, elevii, părinții sunt parteneri
în educație. Cum parteneriatul presupune ideea de echipă, de pereche, de grup sau asociație,
este lesne de înțeles că un astfel de parteneriat presupune implicare, efort, bune intenții, scop
comun și rezultate valoroase.
Fără sprijinul activ al părinților, școala nu poate realiza obiectivele educaționale stabilite,
oricât de competenți ar fi educatorii.
În momentul în care profesorii și părinții își „dau mâna ” pentru colaborare, lucrurile
încep să se îmbunătățească pentru toate părțile, în special pentru elevi.
În cadrul relației care s -a format între cele două părți, fiecare trebuie să -și respecte rolul
pe care îl dețin; șco ala are rolul de a trasnmite părinți lor nivelul copilului la învățătură,
comportamentul acestuia în cadrul instituției, de a le comunica din domeniul dezvoltării fizice,

19
intelectuale, morale și estetice. Părinții/ familia au rolul de a se interesa despre nivelul și
comportamentul copilului l or, de a participa la orele de consiliere și la ședințele cu părinții.
Părinții trebuie să cunoască, să devină conștienți de influența pe care o exercită prezența
lor în viața copilului, să fie convinși că educația dată copilului, pentru societatea actual ă este
diferită de cele precedente, iar copilul trebuie pregătit corespunzător.
Educația este cea care desăvârșește ființa umană, educația pe care copilul o primește în
familie, în școală.
În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul,
politețea, cinstea, sinceritatea, decența în vorbire și atitudini, ordinea, cumpătarea, grija față de
unele lucruri încredințate. Toate acestea reprezintă de fapt ilustrarea cunoscutei expresii „a avea
cei șapte ani de -acasă”. Un elev fără „cei șapte ani de acasă” va crea mereu probleme chiar și
ca viitor adult.
La fiecare început de an școlar se încheie un contract educațional î ntre unitatea de
învățământ la care este înscri s copilu l și beneficiarul indirect, părintele/ tutorele legal.
Scopul acestui contract este „asigurarea condițiilor optime de derulare a procesului de
învățământ prin implicarea și responsabilizarea părților implicate în educația beneficiarilor
direcți ai educației.”( Anexa 1 – Contract educaționa l)
Fiecare dintre părți au drepturi și obligații pentru o desfășurare optimă a procesului
didactic. Drepturile părților contra ctului educațional sunt consemnate î n Regulamentul de
Organizare și Funcționare a Unități lor de Învățământ (ROUFI).
Membrii parteneriatului au următoarele obligații:
Unitatea de învățământ :
– să asigure condițiile optime de derulare a procesului de învățământ;
– să ia măsuri pentru aplicarea de sancțiuni pentru abaterile disciplinare săvârșite de
elevi, în limita prevederilor legale în vigoare;
– personalul din învățământ trebuie să dovedească respect și considerație în relațiile cu
elevii și cu părinții/reprezentanții legali ai acestora;
– personalului din învățământ îi este interzis să desfășoare acțiuni de natură să afecteze
imaginea publică a elevului, viața intimă, privată și familială a acestuia;
– personalului din învățământ îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum și să
agreseze verbal sau fizic elevii și/sau colegii.
– se interzice p ersonalului didactic să condiționeze evaluarea elevilor sau calitatea
prestației didactice la clasă de obținerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la
părinții/aparținătorii/reprezentanții legali ai acestora.

20
1. Benefiaciarul indir ect, părintele/ tutorele legal :
– obligația de a asigura frecvența școlară a elevului în învățământul obligatoriu și de a
lua măsuri pentru școlarizarea elevului, până la finalizarea studiilor;
­ la înscrierea copilului/ elevului în unitatea de învățământ, părintele /tutorele
/susținătorul legal are obligația de a prezenta documentele medicale solicitate, în
vederea menținerii unui climat sănătos la nivel de grupă/clasă pentru evitarea
degradării stării de sănătate a celorlalți elevi/preșcolari din colectivitate/unitatea de
învățământ;
­ părintele/tutorele/susținătorul legal al elevului are obligația ca, cel puțin o dată pe
lună, să ia legătura cu educatoarea/ învățătorul/institutorul/ profesorul pentru
învățământul preșcolar/ profesorul pentru învățământul primar/profesorul diri ginte
pentru a cunoaște evoluția copilului/ elevului;
­ părintele/tutorele/susținătorul legal al elevului răspunde material pentru distrugerile
bunurilor din patrimoniul școlii, cauzate de elev;
­ să respecte prevederile regulamentului de organizare și funcționare al unității de
învățământ;
­ părintelui/tutorelui/susținătorului legal îi sunt interzise agresarea fizică, psihică,
verbală a personalului unității de învățământ.
2. Beneficiarul direct, elevul are următoarele obligații:
­ de a se pregăti la fiecar e disciplină/modul de studiu, de a dobândi competențele și
de a-și însuși cunoștințele prevăzute de programele școlare;
­ de a frecventa cursurile, în cazul beneficiarilor primari ai educației din
învățământul de stat cu frecvență;
­ de a se prezenta la curs uri și la fiecare evaluare/sesiune de examene organizată de
unitatea de învățământ;
­ de a avea un comportament civilizat și o ținută decentă, atât în unitatea de
învățământ, cât și în afara ei;
­ de a respecta regulamentul de organizare și funcționare al u nității de învățământ,
regulile de circulație, normele de securitate și de sănătate în muncă, de prevenire și
de stingere a incendiilor, normele de protecție a mediului;
­ de a nu distruge documentele școlare, precum cataloage, carnete de elev, foi
matrico le, documente din portofoliu educațional;

21
­ de a nu deteriora bunurile din patrimoniul unității de învățământ (materiale
didactice și mijloace de învățământ, cărți de la biblioteca școlii și CDI, mobilier
școlar, mobilier sanitar, spații de învățământ).
Contractul educațional se încheie în două exemplare; vor semna atât părinții , cât și elevii.
Trebuie reamintit faptul că, în general, elevii nu primesc în cadrul școlii nici un exemplu
sau sfat negativ, toate acestea influențându -l în afara școlii. Din cele 24 de ore ale unei zile,
elevul este la școală 5 – 6 ore, de restul timpului fiind responsab ilă familia elevului. Uneori
părinții uită că trebuie să facă front comun cu profesorii, deoarece și unii și alții nu doresc decât
dezvoltarea armonioasă a elevului, educarea și îmbogățirea cunoștințelor acestuia.
A fi părinte este ceva înnăscut, acest se ntiment aflându -se în noi în stare latentă. Se
întâmplă totuși ca ceea ce consideră părinții a fi o măsură corectă pentru copilul lor într -o
anumită situație, să nu fie tocmai ceea ce are nevoie copilul în acel moment. De aici apar
conflictele, rupturile d intre membrii familiei, renunțarea la intervenții din partea părinților care
sunt depășiți de situație.
De aceea între familie și școală trebuie să existe o permanentă colaborare care se poate
realiza prin vizite reciproce, ședințe și lectorate cu părinții.
Un parteneriat familie -școală este relația cea mai profitabilă pentru toți cei ce participă
la acest demers. Parteneriatul va fi eficient dacă fiecare parte va reține că același subiect este
copilul nostru și școlarul nostru.
În relața școală – familie – elev accentul cade pe comunicare și implicare . În cadrul acestei
relații fiecare interacționează cu ceilalți. Cu cât comunicarea dintre parteneri este mai sinceră
și reală, realizarea pro cesul educațional este mai constructiv.
COPIL/ ELEV

CADRUL DIDACTIC PĂRINTE/ TUTORE LEGAL
Figura: 1.3.1 Triunghiul membrilor parteneriatului
PORTRET
Copilul e pe cale de a deveni:
o ființă morală responsabilă
și răspunzătoare pentru acțiuniile sale;
un elev competent și sigur de sine;
bine pregătit teoretic și p ractic;
independent; autonom și bine motivat;
plin de compasiune; o persoană care protejează mediul și
resursele sale; un cetățean de nădejde și folositor .

22
Școala și familia sunt piloni importanți în formarea copilului/ elevului. Pentru orice
părinte copilul său este totul, el reprezintă universul său; de aceea în momentul în care pășește
pentru prima dată pragrul școlii, emoțiile părinților sunt mult mai mari. Părinții sunt cei care se
desprind cu greu de cei mici, care până mai ieri erau în scutec, iar acum pășesc încrezatori și
pregătiți să învețe lucruri noi și interesante. Acesta este liniști t dacă știe că instituția școlară,
mai exact cadrul didactic, este unul bun, cu pregătire didactică, și care mai ales empatizează cu
copii.
Cadrul didactic trebuie să aibă o legatură deosebită cu fiecare dintre elevii săi, el trebuie
să devină un alt părin te pe timpul cât copii se află la școlă.
O relație eficientă profesor – părinte presupune o ascultare active -reciproc; implicarea
familiei în acțiunile extrașcolare ale copilului, cultivarea și practicarea toleranței față de un
punct de vedere diferit. Cei doi parteneri colaborează pentru dezvoltarea normală a copilului.
Pentru a exista o relație optimă și autentică între partenerii implicați în procesul
instructiv -educativ este necesară asumarea responsabilități de fiecare persoană implicată în
acest demers. Nu se poate vorbi separat de aceste relații care se formează de -a lungul timpului
petrecut în școală, proasta funcționare a unui tip de relație, pune în dificultate și celelalte relații.
Un aspect important al relațiilor care iau naștere în tot acest demers formativ este relația
dintre elevi și profesori.
Echipa profe sor- elev- părinte trebuie să fie de aceeași parte a baricadei, scop ul final fiind
binele copilului/ elev ului. Pentru a funcț iona la parametrii optimi este nevoie de respect ș i
comunicare din partea ambelor părți, i ar pentru a avea un rezultat bun, relați a dintre părinte și
cadrul didactic trebuie să fie una foarte bună.
Pentru a stimula implicarea părinților în procesul de monitorizare a educației elevilor, se
pot organiza seri ale părinților sau zile de evealuare care implică atât cadre didactice, cât și
părinții și elevii, în cadrul cărora au loc discuții despre progresul elevilor și se stabilesc
obiectivele de urmat.
În relația școală – familie s -au identificat trei etape:
1. Etapa școlii autosuficiente : școala este considerată o instituție închisă, care nu
influențează mediul familial și nu se lasă influențată de el.
Caracteristicile etapei:
– contactele cu părinții sunt rare, formale;
– părinții acceptă ideea că nu au nimic de văzut despre ceea ce se întâmplă în școală;
– administrația alege școala pentru c opii;

23
– părinții nu participă la consiliile de administrație școlară, asociațiile de părinți nu
sunt încurajate;
2. Etapa de incertitudine profesională : profesorii încep să recunoască influența
factorilor familiali asupra rezultatelor școlare, dar părinții cont inuă să creadă că
școala este autosuficientă.
Caracteristicile etapei sunt:
– tendința de a crește acuzarea familiei pentru proastele rezultate școlare;
administrația școlară are tendința de a conserva atitudinea din etapa anterioară;
– contactele formale, de rutină cu părinții continuă;
– apar experiențe localizate privind comunicarea cu părinții;
– apar organizațiile voluntare de părinți;
– se constituie consilii de gestiune școlară, în care participarea părinților are un rol
minor, nedecizional;
– formar ea profesorilor abordează relația familie -școală ca pe o problemă de
importanță secundară.
3. Etapa de dezvoltare a încrederii mutuale : părinții și profesorii descoperă împreună
că neîncrederea este puțin câte puțin înlocuită cu încrederea unora față de alții .
– relația cu familiile este din ce în ce mai încurajată de școală;
– consiliul școlar include reprezentanți ai asociațiilor p ărinților, cu rol decizional în
toate problemele educaționale;
– organizațiile de părinți sunt acceptate și încurajate în activitate a școlară;
– profesori specializați, consilieri, tratează problemele excepționale ale colaborării
cu familiile .
O școală modernă și eficientă se bazează decât pe competența managerului, a
profesorilor și a întregului personal și este foarte atentă la satisfacerea “clienților” săi, a stfel,
cooperarea cu familia poate fi un test pro fesional și poate fi considerat ca făcând parte din
datoria profesională a cadrului didactic deoarec e: părinții sunt parteneri ai școlii , eficacitatea
învățământului poate fi ameliorată prin cooperarea între școală și familie, părinții sunt
responsabili legali de educația copiilor.
Astfel, e xistă două teorii importante privind relația școală -familie care descriu avantajele
colaborării profesorului cu părinții:
1. Teoria profesionalismului care consideră ca un e lement esențial serviciul făcut
altora, fără a gândi la avantaje personale; criteriile acestei teorii sunt: competența,
servirea clienților, un cod de etică profesională .

24
2. Teoria schimbului care consideră acțiunea umană în funcție de un câștig personal;
se consideră privilegii tradiționale ale profesorilor: un grad de autonomie, un salariu
asigurat, o competiție restrânsă .
Din această perspectiva se pune întrebarea: ce câștigă profesorul într -o cooperare cu
familia? Se apreciază că acest câștig poate fi un statut revalorizator în ochii societății,
cooperarea cu familia poate fi u n test profesional și poate fi considerată ca făcând parte din
datoria profesională a profesorului deoarece: părinții sunt clienți ai școlii, eficacitatea
învățământului poate fi ameliorată prin cooperarea între școală și familie, părinții sunt
responsabi lii legali de educația copiilor lor și pot avea exigențe de a evalua rezultatele activității
școlare.
Complexitatea sporită a societății actuale a dus la diferențierea factorilor educativi,
la specializarea lor. S -ar putea crede că această specializare a re drept rezultat, automat,
dezvoltarea armonioasă a copilului, indiferent de calitatea intersectării acțiunilor și măsurilor
luate. Luc rurile sunt, totuși, diferite; c onsiderarea individuală a acestora nu are relevanță.
Efectele generale asupra copilului sunt rezultatul cumulat al educației din familie, de la școală,
al influenței mediului și comunității.
Modalități prin care părinții pot fi implicați în mod efectiv în viața școlară a copilului
lor:
1. Rapoarte scrise către părinți:
– o modalitate importantă de comunicare cu părinții, oferind acestora informații
specifice cu privire la progresul copiilor și indicând domeniile în care aceștia au
nevoie de sprijin suplimentar.
2. Carnetul de mesaje:
– poate fi un instrumesnt folosit zilnic pentru a transmite informaț ia de la cadrul
didactic responsabil către părinți și viceversa; poate fi utilizat pentru a transmite
informații cu privire la:
o teme;
o evenimete speciale;
o lucuri bune pe care le -a făcut copilul;
o preocupări sau întrebări .
3. Participarea la evenimete școlare :
– părinții se implică în realizarea de serbări și concerte școlare, pisese de teat ru sau
alte evenimete similare.

25
Se constată că unele familii manifestă totală încredere în rolul pe care școala îl are asupra
dezvoltării copilului, pe când altele sunt dezinteresate.
Parteneriatele dintre școală și familii :
1. ajută profesorii în munca lor;
2. perfecționarea abilităților școlare ale elevilor;
3. îmbunătăți programele de studiu și climatul școlar;
4. îmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților;
5. conecta re familiei cu membrii școlii .
Părinții dintr -o clasă formează rareori un grup omogen și nu dispun toți de aceleași
mijloace în implicarea activă în cadrul activităților școlare. De aceea cooperarea lor cu mediul
școlar trebuie să ia diverse forme pentru a răspunde nevoilor și disponibilităților lor. Unii
părinții sunt disponibili să se implice în diverse activității, atât în activității la n ivelul clasei din
care face parte copilul, cât și în activități la nivelul școlii.
Unii părinții ajută profesorii la clasă prin faptul că pot veni pentru a susți ne o expunere
pe o anumită temă ( ex: locul lor de muncă, tradițiile lor culturale, anumite experiențe de viață
specifice sau de modul cum își petrec timpul liber).
Pentru perfecționarea abilităților școalare ale elevilor, părinți i sunt interesați să comunice
cu cadrul didactic de la clasă pentru îmbunătățirea comportamentului elevilor, mai ales a
ambianței din clasă.
Un al parteneriat constă în îmbunătățirea abilităților educaționale ale părinților. Părinții
sun invitați să particpie la sesiuni de formare pentru a -și dezvolta abilitățile parentale.
În cadrul parteneriatului de conectare a familie i elevilor cu membrii școlii, se realizează
diverse programe în care părinții contribuie la elaborare unor activități (ex: club al părinților,
adunări informative).
În ceea ce privește relația școală -familie se impun deschideri oferite părinților privind
aspectele școlare, psihopedagogice, pe lângă aspectele medicale, juridice etc.
Educația, sub toate formele ei, e chemată să găsească soluții prin care copilul să se
adapteze rapid și eficient la societatea în care trăiește. Oricât s -ar strădui, școala nu poate
înlocui restul instituțiilor care au misiunea de formare a cetățenilor con știenți, cu o conduită
civilizată.
Educația școlarilor în școală nu are posibilități spre reușită fără o colaborare strânsă cu
alți factori activi implicați în procesul instructiv -educativ. Între aceștia, familia, considerată
dintotdeauna celula de bază a societății și "un soi de personalitate colectivă" de a cărei armonie

26
generală depinde dezvoltarea personalității copilului, are un rol foarte important în ajutorul pe
care trebuie să îl dea școlii.
Colaborarea cu familia trebuie să se concretizeze într -un program comun de a ctivități ale
școlii cu aceasta ( lectorate cu părinții, ședințe, consultații, vizite la domiciliul elevului, serbări
școlare).
La nivelul școlii părinții pot fi implicați prin mai multe forme de organizare:
­ Consiliul reprezentativ al șc olii/ Asociația părinților;
­ Consil iul clasei;
­ Comitetul de părinți ai clasei.
Parteneriatul școală – familie poate lua forma unor servicii dezvoltate de către școală și
de care familiile elvilor să beneficieze. Pot fi organizate atât de școală, cât și de al te organizații.
Părinții trebuie să vadă în noi un prieten, un colaborator, un om adevărat care -i poate
ajuta prin atitudinea nepărtinitoare pe care trebuie să o afișăm. Așadar e o sarcină a școlii să
identifice situațiile problemă din familiile copiilor, să dirijeze pe cât este posibil strategiile
educative în favoarea elevului și să conștientizeze că relația de colaborare școala -familie este
determinantă în educarea copiilor. Educația în familie devine astfel un proces de pregătire
pentru viață, prin întâ mpinarea și rezolvarea problemelor de viață.
Relația școală – familie poate contribui la creșterea factorilor educogeni ai familie, prin
activități specifice, părinți pot fi sprijiniți să conștientizeze rolul pe care îl au în educația
copiilor, să îndrepte comportamente și atitidini greșite în familie.
Interesul pentru o bună relație dintre școală – familie este de ambele părți deoarece aduce
beneficii elevilor, îmbunătățește climatul educativ din școală, rezolvă o parte din problemele
comunității. Pentru o bună relație între cei doi parteneri este nevoie de o legătură permanentă,
constantă între cadrele didactice și familie/ tutorele legal.
Necesitatea abordării parteneriatului este o mare responsabilitate și colaborare din partea
fiecăreia, dar ceea ce e im portant e că toate sunt îndreptate și canalizate asupra copilului.
Motivul pentru astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibă succes la școală și
mai ales în viață, de a -și forma o personalitate și o bază morală.
În concluzie, trebuie spus că cei doi factori educativi, școala și familia, trebuie să aibă
același scop, acela de formare a personalității umane integrale și armonioase.

27
1.3.1 Rolul familiei/ părinților
Dacă ar fi să facem o clasif icare a celor mai complicate , „meserii ” cu siguranță ,,meseria
de părinte ” s-ar situa printre primele locuri. A fi părinte este unul dintre cele mai grele roluri
pe care și -l poate asuma cineva deoarece ești implicat 100% în dezvoltarea copilului, atât în
plan afectiv, cât și educativ deoarece c opii de astăzi vor fi adulții de mâine; aceștia având rolul
de a duce mai departe cultura, valorile, tradițiile etc. Evoluția societății depinde de educarea și
creșterea viitoarelor generații.
Venirea pe lume a unui copil presupune a știi problemele cu car e părinții se pot confrunta.
Un părinte bun este cel care abordează într -o manieră reflexivă problemele cu care se confruntă;
aceștia nu aplică metode învățate pe de rost sau metode spuse de alții, ci își creează propriile
metode .( Bonchiș; 2011 )
Apariția unui copil în viața celor doi poate fi o provocare pentru aceștia. Copii sunt
fascinanți și importanți; aceștia sunt diferiți de adulți dar, în același timp, putem spune că
seamănă cu adulții. Din acest fapt, eforturile părinților investite sunt foart mari .
Părinții trebuie să fie adevărate modele pentru viitori adulți, deoarece aceștia vor fi un
exemplu pentru copii. Părinții sunt primi dascăli, au o responsabilitate mare iar educația lor
lasă amprente pentru toată viața.
Părinții au datoria de creștere a copiilor, fără a deveni supușii acestora, dar la rândul lor
și copii au obligația de a -și iubi și respecta părinții. În Noul Cod civil din 2016, Art 261.
Îndatoririle părinților : Părinții sunt cei care au, în primul rând îndatorirea de creștere și
educare a copiilor minori.( Noul Cod civil, 2016, p 100)
Tabloul tradițional al familiei s -a modificat, astfel s -au format patru stiluri parentale.
Acestea sunt: stilul exigent, autoritar, permisiv și neimplicat.
Stilul exigent – caracterizat prin faptul că părin ții manifestă sensibilitate și își exprimă
afecțiunea față de copii, dar în același timp impun standarde foarte înalte.
Stilul autoritar – impune un control exagerat în același timp cu un nivel scăzut de
afecțiune părintească; astfel copii capătă neîncredere în capacitatea lor de a se descurca singuri.
Copii devin astfel rebeli.
Stilul permisiv este caracterizat printr -un nivel ridicat de afectivitate și un nivel scăzut al
controlului. Copilul este încurajat să -și exprime punctul de vedere.
Stilul neimplicat se manifestă prin niveluri scăzute și din punct de vedere al căldurii
sufletești și controlului copiilor nu li se impun reguli, nu li se acordă atenție, încurajare etc.

28
Mijloacele negative de educație (bătaia, luarea drepturilor) lasă amintiri neplăcute în
mintea copilului. Abandonul educativ, cicăleala educativă trebuie evitate de către părinți. O
educație bazată pe convingeri este mai eficientă și de lungă durată.
Copilul va culege, tot ce e mai bun din exemplul dat de părinții lui. Cu ajutoru l lor, copilul
descoperă lumea, învață cum să trăiască și cum să se comporte corect. Pentru a se dezvolta
armonios, trebuie ca cele două roluri ale părinților să se completeze reciproc iar acest lucru este
posibil doar când există înțelegere și dialog într e soți.
A fi părinte bun, înseamnă să fii prezent în viața lui și să te centrezi pe el, să îi arăți
afecțiune, să fii atent la comportamentul tău pentru că ești un model pentru copil, dar și să -ți
actualizezi cunoștințele și abilitățile pentru a -i deschide copilului calea spre bine.
Fiecare părinte are propria sa istorie personală , resurse personale și convingeri. Toți își
consideră copilul minunat, de aceea fiecare părinte își dorește ca copilul lui să fie înscriși la
cele mai bune/ renumite școli, iar la clasă să aibă dascăli renumiți.
Pentru un părinte copilul este totul deoarece el a venit pe lume din unirea și iubirea a
două persoane de sexe diferite, de aceea, aceștia au datoria de ai oferii tot ceea ce este mai bun
și mai frumos, dar mai ales să se implice în creșterea și educarea l ui, deoarece se spune că copiii
sunt oglinda părinților.

1.3.1.1 Implicarea parentală
Implicarea părinților în educarea și creșterea copiilor este benefică în formarea
personalității.
Mediul familial ocupă un loc important în evoluția individului. Copilul es te ca o ființă
plastic, având un potențial al dezvoltării. El trebuie umanizat și socializat. Bazele personalității
sale se realizare în mare măsură în sânul familie, care reprezintă “universal” afectiv, social,
cultural al viitorului adult. Atitudinea păr intească are o consecință durabilă asupra personalității
copilului, aflată în formare. Singura atitudine valabilă în educarea copilului este cea de
acceptare a lui. Aceasta presupune o dragoste rațională și spontă, fără slăbiciuni și răsfăț, o
dozare optim ă a frustrărilor adaptative, în raport cu trebuințele copilului.
Cei doi părinții au roluri diferite, deși ambii sunt la fel de importanți și implicați în viața
copilului. Mama este cea care asigură căldura afectivă, necesară în dezvolatare mecanismelor
de cunoaștere și învățare. Tatăl reprezintă autoritatea și universul social. Neînțelegerea dintre
părinți, ale căror roluri sunt complementare, pune în pericol sentimentul de securitate al
copilului și armonia dezvoltării personalității sale.

29
Familia contribuie foarte mult în formarea profilului psiholog al copilului și numai. O
ambianța familială plină de tensiuni, lipsa afectivității între soți, acte de violență etc. constituie
un mediu neadecvat dezvoltării normale a copilului. Într -un astfel de med iu, greu de așteptat la
rezultate școlare bune din partea copilului.
Acest concept, în literatura de specialitate, are un rol important în rezultatele educaționale
ale elevilor. Implicarea părinților este asociat cu participarea părinților în procesul educ ațional
care se desfășoară în școală. Autoarea Elena Bonchiș afirmă cum că studiile arată că implicarea
de acasă și implicarea în activitățile de la școală contribuie la îmbunătățirea împlinirii
academice.
Familiile au o influență majoră asupra performanțe i copiilor în școală și viață. Când
școlile și familia lucrează împreună pentru a spriji ni învățarea, copii tind să aibă rezultate mai
bune, le place mai mult școala și stau mai mult timp în ea. (Agabrian, 2006).
Rolul familiei în educația copilului nu se termină la vârsta școlarizării. Unii părinți sunt
de părere că dacă l -au dat la școală ei nu mai au nici o intervenție în educarea copilului iar acest
rol fiind atribuit școlii, acești părinții greșesc deoarece școala și învățătorul nu pot suplini cu
totul lipsa de preocupare a unui părinte.
Participarea părinților în educația copilului are o infuență pozitivă asupra dezvoltării și
achizițiilor cognitive ale copilului. Pe lângă efectele pozitive ale participării părinților asupra
achizițiil or elevilor, mai sunt efecte poz itive și în integrarea social a copiilor, vizând aspect
precum: comportamentul copiilor, motivația lor, relația dintre elevi și profesori etc. (Țibu, S.,
Goia, D, 20 14)
Reflectarea în practi că a educației poate fi dezvoltă prin implicarea familiei; învățarea în
familie și educarea unui mod de găndire în acest sens reconsideră baza motivațională, de suport
dar și aceea a învățării efective susținută de unghiul favorabil sub care implicarea familiei este
văzută în educația pemanentă. Include rea familiilor asigură un context și pentru angajarea unei
comunități mai largi; educația nu este limitată la activitatea școlară, ci se continuă în cadrul
familiei.
Părinții pot inf luența reușita școlară a copilului, fie indirect (prin climatul familial) , fie
direct (prin grija manifestată față de preocupările copilului, prin cunoașterea profesorilor, a
coelgilor și prietenilor lui, prin ajutor la realizarea temelor, prin participarea la ședințele cu
părinții etc). (Ionescu &Negreanu , 2006)
Mediul familial este primul mediu educativ și socializator pe care îl cunoaște copilul și a
cărui influență îi marchează esențial dezvoltarea ca individ. Legătura copilului cu familia este
extrem de puternică și de neînlocuit.

30
Familia exercită o influență deosebi t asupra copiilor. O mare parte din informațiile despre
natură, societate, deprinderile igienice, obișnuințele de comportament, elevul le datorează
educației primite în familie.
Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de ve dere fizic,
intelectual, moral estetic. Ca prim factor educativ, familia oferă copilului aproximativ 90% din
cunoștințele uzuale (despre plante, animale, ocupațiile oamenilor, obiectelor casnice). Aceasta
este cea care ar trebuie să dezvolte spiritul de ob servație, memoria și gândirea copiilor.
Copilul obține rezultatele școlare în funcție de modul în care părinții se implică în
procesul de învățare. Părinții trebuie să asigure copilului cele necesare studiului, trebuie să -și
ajute copilul la învățătură. A cest ajutor trebuie însă limitat la o îndrumare sau sprijin, nefiind
indicat să se efectueze tema copilului. Cu timpul părinții se vor limita la controlarea temei de
acasă și a carnetului de note. Deci, atitudinea părinților trebuie să fie una de mijloc: s ă nu-l
ajute prea mult pe copil, dar nici să ajungă să nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia.
Factorii determinanți în reușita școlară sunt: atitudinea părinților (de afecțiune, încredere,
sprijin etc.), și atitudinile cadrului didactic (de încred ere în educabilitate a elevului, de
încurajare).
Părinții își cunosc copii astfel pot oferi informații profesorilor despre ei, dar și părinții
doresc să își cunoască copii ca elevi. Tipul de informații de care au nevoie părinții de la școală
sunt: programul de la școală, orarul , materiile pe care le vor studia, evoluția copilului,
problemele acestuia, dar nu în ultimul rând modul cum îi pot ajuta acasă. Lipsa unei astfel de
implicare din partea părinților pot genera rezultate școlare slabe.

1.3.2 Rolul profesorului
… numai un iubitor de copii poate fi și un bun învățător.
(Simion Mehedinți )

Iubirea pentru copii, empatia și tactul pedagogic, puterea de stăpânire și pasiunea aleasă
sunt calități necesare unui învățător.
Învățătorul este persoana care realizează o misiune importantă, de formare și dezvoltare
a personalității tinerei generații. Acesta contribuie la formarea celui mai important produs al
societății – omul . Cadrul didactic este principalul factor în formarea și instruirea tinerilor. Piaget
susține că fără o cunoaștere suficientă a psihologiei copilului, profesorul nu va înțelege
conduitele elevilor.

31
Deși există unii profesor care și -au greșit meseria, există mulți, chiar foarte mulți
profesori inventivi, creat ivi și devotați copiilor. Acești profesori prin pasiunea lor reușesc să
găsească metodele pedagogice cele mai adecvate necesare nevoilor copiilor. Contribuția
acestor profesori la creșterea eficienței didactice este foarte importantă. Ei sunt cei care cu ltivă,
dezvoltă și trransmit, în mod, curiozitatea, aptitudinile la elevi, ajutând un număr însemnat de
“elevi slabi” de insuccesele școlare.
Elevii așteaptă foarte multe de la cadrul didactic/ învățător. El așteaptă să fie bun, blând,
să fie drept, corect , să înțeleagă, să fie apropiați, să le fie prieten pentru a vorbi orice cu acesta.
Trăsăturile de personalitate reglează conduita elevului, de aceea profesorul este chemat
să-l ajute pe elevul cu tulburări de conduită, să -i ofere căile posibile și accesib ile de ieșire din
impas. Acesta trebuie să evite “discursurile moralizatoare” și pedepsele aspre.
În relația învățătorului cu elevii, esențială a fost și va fi problema prestației, a autorității
sale. Acest tip de relație se deosebește de orice tip de rela ție prin poziția celor doi membri ai
săi.
Învățătorul are o mare responsabilitate față de copii care ne sunt încredințați ca elevi.
Atitudinea și interesul nostru vor avea efecte asupra dezvoltării copilului, viitorului adult. După
părinții, învățătorul es te un model pentru elev, acesta urmărindu -i gesturile, atitudinea, ticurile,
cu alte cuvinte îl imită.
Relația între elev – învățător se reduce la aceea comunicare prin care se realizează actul
educațional. Această relație înseamnă totul, înseamnă sensul și rostul întregii activități a
învățătorului.
Cadrul didactic trebuie să aibă în vedere a numite principii:
­ Învățarea trebuie să pregătească elevul pentru a fi – și a deveni – un model activ și
competent al societății; învățarea de astăzi trebuie să fie conectată la o experiență
extrem de largă și de variată pentru a -i pregăti pe elevi pentru viață.
­ Valorizarea celui care învață ca întreg: recunoașterea nevoilor celor care învață –
educatori trebuie să învețe importanța nu doar a abilităților cognitive d e bază ale
elevilor, ci a sănătății emoționale și sociale ale acestora pentru a spori stima de sine,
motivarea, starea de bine.
Învățătorul trebuie să -și lase toate problemele personale la intrarea în școală, trebuie să
fie un mentor și un prieten pentru e levi, dar cel mai important trebuie să zâmbească; dacă face
acest lucru, zâmbetul se va întoarce.
Rolul condu cător în activitatea didactică rămâne una din coordonatele de bază ale
misiunii sale. Pentru a -și îndeplini rolul trebuie să fie în permanență în m ijlocul elevilor.

32
Rolul și relațiile cadrului didactic cu familia va avea în vederea: educația centrată pe elev,
valorificarea potențialului educativ etc. Profesorii sunt încurajați să utilizeze metode de
învățare diverse și strategii de evaluare centrate pe elev.
Profesorii manifestă mai multe atitudini pozitive și negative. Din punct de vedere al
experienței, profesorii mai tineri, d ebutanți nu prea agre ează implicarea familiei .
Cadrele didactice debutante la începutu l anului școl ar, la fel ca și elevii, trăiesc spaime
și unele temeri cu loteria sistemului educațional și, mai ales, cu părinții elevilor; unii profesori
nu doresc sau nu agreează foarte mult ca părinții să se implice în activitățile de la școală,
deoarece se simt evaluați, catalogați de pări nții; însă sunt și unii profesori debutanți care doresc
implicarea părinților în cât mai multe activități școlare, cât și extrașcolare. Cadrele didactice
debutante sunt încadrate cu un mentor care îi va îndruma pe tot parcursul experienței sale, în
primii doi ani de activitate.
Un profesor de succes trebuie să -și asume o resposabilitate față de părinți. Este necesar
să avem încredere în părinți și să recunoaștem că și ei își doresc binele copilului.
Cadrele didactice au nevoie de noi competențe în a relaționa cu părinții. Competențele
pentru comunicarea cu părinții sunt influențate de trei categorii de factori: viața personală a
cadrului didactic, experiențele învățătoarului cu familia și formarea pro fesorului.

1.3.3 Dificultăți în realizarea relației școală -familiei
Parteneriatul cu familia trebuie înțeles ca atitudine, și nu ca activitate ce trebuie
implementată. Colaborarea presupune egalitate valorică. ,,O atmosferă care facilitează
parteneriatul educational este caracterizată de încredere, comunicare eficientă și orientare spre
rezolvarea mutuală a problemelor.” ( Bonchiș, 2011, p . 96)
O relație școală – familie este esențială în reușita școlară a copilului/ elevului. În literatura
de specialitate e xistă trei direcții:
­ acceptarea familiei
­ respectarea familiei
­ legătura cu familia.
Acceptarea familiei
Principala barieră în relația familiei cu școala copilului în care învață este aceea că aceștia
nu sunt se simt accceptați. La prima vedere se poate spune că ar fi acceptați, dar dacă analizăm
comportamentele, vom constata că este invers: părinții nu au fost informații cu privire la
activitatea care urmează să aibe loc, familia nu a fost implicată în activități și evenimente.

33
Respectarea familiei
Toți părinții doresc să fie respectați și să se implice în educarea, evoluția copiilor, de
aceea trebuie încurajați părinții care doresc să se implice în activități desfășurate la școală.
Legătura cu familia
Cuvântul „legătură” este folosit mai mult simbolic în acest context. Această legătură
presupune două elemente ( școala și familia) care sunt conectate penrtu a forma o relație de
sprijin. Relația școal ă- familie se bazează pe legături între instituția de învățământ și familie ;
acestea vizează:
– vizite la domiciliul copilului;
– participarea la conferințe;
– instruirea părinților.
Parteneriatul școală – familie nu poate fi întotdeauna implementat cu ușurință și eficeință.
De aceea se identifică două tipuri de problem e: problem e legate de structură și problem e de
factură psihologica.
În categoria problemelor de structură includem:
– timp limitat pentru comunicare și dialogare;
– comunicare doar în momente de criză;
– lipsa unui sistem de comunicare de rutină.
Din categoria problemelor psihologice sunt:
– lipsă de încredere în orientarea parteneriatului spre sporirea capacității de învățare a
elevului
– adaptarea unor strategii de tipul învingător – învins
– înțelegerea greșită a diferențelor dintre perspectiva părintelui și a dascălului în
privința performațelor elevulu i.
O parte din aceste problem e se rezolvă în măsura în care părinții și profesorii dispun de
evaluare a activității școalare. Relația școală – familie apare justificată în măsura în care
restabilește încrederea colectivității în instituția educativă. Soluți ile pentru menținerea pe
termen lung al relației, ar trebuie să respecte câteva cerințe:
– implicarea fiecărui membru din parteneriatul educational, prin asumarea
responsabilităților aferente.
– organizarea de activități cu părinții, pe diferite teme
– schimburi le de informații
Importatnt este ca fieca re dintre ei să depună toate ef orturile, dragostea și
profesionalismul și să se implice cu încredere și bune intenții în dereluarea lui.

34
1.4 Reușia școlară – o variabilă multidimensională
Formarea personalității umane se poate realiza doar prin strânsa legătura dintre
activitatea de educație și învățare.
Activitatea de învățare se circumscrie procesului de formare și dezvoltare a personalității
pe baza interacțiunilor omului cu mediul, cee a ce implică interacțiune și complementaritate
între pedagogie și psihologie.
Învățarea școlară se definește ca activitate sistematică, organizată, instituționalizată.
Acesta presupune obiective preci se, este dirijată și controlată; de aceea școala trebuie să creeze
mediul necesar elevului pentru a se afirma și realiza în domeniul muncii școlare.
Definind conceptul de success școlar, raportându -ne la rezultatele elevilor, din punct de
vedere științific, cât și din punct al dezvoltării capacității intelectua le, formarea unor trăsături
de personalitate. Reușita școalară reprezintă o realitate școalară complex de capacități
intelectuale, de cunoștințe, de abilități și aptitudini. Succesul școlar poate fi considerat o exresie
între capacitățile, interesele elevu lui și exigențele școlare, formulate și prezentate elevului prin
diferite metode instuctiv – educative.
Gradul de adaptare la ac tivitățiile școlare arată cât de importante sunt pentru elev
capacitatea de a cunoaște, de a asimila, de a interioriza informațiile transmise, cât și dorința lui
de a se modela, de a se acomoda și exterioriza.
Rezultatele școlare pot fi determinate de fac tori nonintelectuali. Eficiența activității
școlare implică în treaga personalitate a elevului, funțiile psihice cognitive, afective și volitive
influențează în mod indirect reușita școlară.
Într-o oarecare măsură, rezultatele școlare depind și de structura, dinamica și tendințele
personalității, de motivație; acestea fiind cunoscute doar în cadrul câmpului psihologic al
microgrupului (familie, clasa, școală etc) al interacțiunilor sociale. În condițiile folosirii
metodelor neadecvate, pasive, monot one, care nu trezesc și mențin curiozitatea elevului, pot
avea consecințe negative și asupra elevilor cu rezultate școlare bune.
Daniel Goleman consideră pentru ca un elev să reușească, să aibă succes la școală, iar
apoi pe parcursul vieții, există șapte elemente cheie:
1. Încrederea – sentimentul de siguranță, certitudinea că se poate bizui pe ajutorul celor din
jur în demersul său spre cunoaștere și devenire;
2. Curiozitatea – dorința de a cunoaște ceva nou;
3. Intenția – pornirea interioară, conștientă,însoțită de dorința de a înfăptui ceea ce îți propui;
4. Controlul de sine – capacitatea de control asupra faptelor proprii;

35
5. Raportarea – dorința și capacitatea de a se alătura unui grup, de a participa la activitatea
acelui grup încercând să se facă înțeles și să -i înțeleagă pe ceilalți;
6. Comunicarea – capacitatea și dorința de a transmite și a face cunoscute celorlalți,
propriile idei și sentimente;
7. Cooperarea – capacitatea de a lucra împreună cu cineva în scopul realizării unui obiectiv
comun.
Dacă un elev dobândeșt e pe timpul școlarității aceste calități, depinde de părinții și
învățătorul lui, aceștia având o mare responsabilitate în formarea unitară a personalității lui.
Dezvoltarea psihică a elevului se realizează încă din familie. Copilul crescut într -un
mediu a fectiv și intelectual, va asimila mau ușor valorile socio – culturale cu care vine în
contact. Familia îndeplinește un rol foarte important în formarea valorilor la copil, prin funcția
pe care o are social. Familiile cu nivel de aspirație înalt, orientate s pre succes, spre reușită, vor
acorta o mai mare importanța reușitei școlare a copilului. Pentru ca viitorul elev să -și dezvolte
încrederea în sine, trebuie să fie încurajat și sprijinit atât de familie, cât și de școală.
Există unele cazuri nefericite de familii care subapreciază școala și învățătura, ceea ce va
avea un efect negativ asupra copilului, a succesului lui școlar, și mai ales asupra viitorului său.
Într-un mediu stabil, în care copilul se simte iubit, în care găsește modele optimiste de
comportament, el va avea curajul înaintării în situații școlare sau extrscurriculare, iar dacă se
află într -un mediu neechilibrat, neliniștit și supraprotector, elevul își pierde încrederea în
reușită, iar nivelul de aspirație scade. Printre elevii cu nivel de aspirație scăzut, găsim elevii cu
un grad scăzut de toleranță la frustrare. Elevul neechilibrat sau educat greșit, se va adapta mai
greu unei sarcini școlare frustrante, care îl împiedică să -și satisfacă, nevoia de succes.
În cazul elevilor cu nivel crescut al aspiraților școlare, rezultatele școlare sunt mai bune
fața de a celor cu nivel de aspirație scăzut. Randamentul școlar este în corelație cu aspirație, nu
cu așteptările.
Interesul elevilor pentru aspirații diferă de la un elev la altul. La unii poate să apară nu
pentru a se realiza, ci pentru a domina, însă sunt și elevii care aspiră să “strălucească” doar în
acele activității în care probabilitatea de a eșua este minima.
Reușita școlară este influențată, indirect, de aspirațiile grupului social din care face parte
copilul (familia, clasa). Aspirațiile elevului evoluează pe fondul interacțiunii sociale, în funcție
de aspirațiile membrilor grupului de referință (ca de exemplu grupul “clasa”, “familia”).
Ritmul, puterea de muncă, rezistența la efort etc, influențează reușia școlară e elevilor.
În perioada școlarității mici, inadaptarea elevilor lenți are un caracter foarte particular, având

36
origine psihosomatică. Orice încercare venită din partea familiei sau a școlii de a -l face pe elev
să fie mai rapid, poate duce la eșec, la confuzii, care pot agrava situația acestuia.
Comparative cu elevul lent( pasiv), cel activ are o capacitate mai mare de a învinge
dificultățiile exterioare. Acesta învață cu perseverență și participă din plăcere la toate
activitățile școlare. Caracterizând elevul active putem spune că este rapid, vioi, vessel și
energic; prezintă rezistență la efort fizic și mintal. El va parcurge o cale ascendentă în activitate
școlară. Pot e xista însă și efecte negative din prea mult exces de ambiție au tendința de a -și
înlătura rivali.
Mediul școlar instructive – educative, face ca reușita școlară să fie condiționată de
abilitățile elevului la metodele practicate în școală și nu de capacitate a lui de a învăța. Reușita
necesită anumite aptitudini particulare de învățare. Elevii care dispun de capacități special de
învățare prezintă o mare probabilitate a succesului, chiar dacă eforturile cadrului didactic sau
școlii sunt minime.
În reușita șco lară a elevului, o componentă importantă în procesul instructive -educativ,
este colaborare familie cu școala.
Reușita școlară depinde de trei factori:
1. Mediul școlar: nivelul de instruire al părinților, structura familiei, atitudinea
părinților față de școală;
2. Resursele școlare: calitatea echipamentelor școlare și a programelor, mediul școlar;
3. Caracteristicile elevilor: particularitățile individuale ale elevilor, nivelul de aspirații,
motivațiile, atitudine față de școală.
Reușita școlară , de cele mai mu lte ori, este înfluențată de mai mulți factori; cel mai
important, poate, este situația economică și clasa social ă a familiei din care provine elevul, prin
prisam atitudinii părinților față de educației.
Situația economică precară determină traseul școlar al elevului deoarece, mai ales
familiile din mediul rural nu au capacitatea financiară de a susține cheltuielile copilul la școală
prin cumpărarea de rechizite, îmbrăcăminte, transport, astfle de cele mai multe ori se ajunge la
întreruperea școlarizării. Dacă am putea spune, în cel mai fericit caz, abandonul școlar ar apărea
după finalizarea școlarizării obligatori.
În momentul în care se cunosc condițiile care determină succesul în activitatea de
învățare, aflarea cauzelor reușiteiț nereușitei școlare în ajută pe profesor să-și stabilească
metodele pentru sporirea capacității intelectuale și morale a elevului pentru prevenirea
pierderilor școlare.

37
Familia este liantul care unește relațiile dintre copil și mediul social. Asigură condițiile
necesare treceri i prin toate stadiile de dezvoltare ale copilărie. Prin relațiile pe care le are cu
membrii familiei, încearcă să se întregreze în societate, să se adapteze. În familie se formează
cele mai importante deprinderi de comportament: ordinea, răbdarea, respect ful etc. Din familie
copilul învață să facă difernța dintre bine și rău, dintre ce este drept și ce este nedrept.
Școala ca instituție, de formare și orientare, are rolul de a creea un climat optim pentru
elevi, facilitându -le integrarea social. Școala tr ebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a
valorifica la maxim fiecare individ.
Familia și școala au o responsabilitate în formarea, dezvoltarea viitorul adult.
Responsabilitatea școlii ar consta în faptul că aceasta nu creează întotdeauna condițiile necesare
pentru o învățare normală. Școala asigură condiții instructiv – educative optime copiilor care au
aptitudininea – atitudinea necesară achiziționării deprinderilor intelectuale fundamentale.
Modul în care se adaptează elevul la activitatea școlară arată capacitatea și trebuința
elevului de a cunoaște, a asimilia și interioriza cerințele date, alături de dorința și capacitatea
lui de a se modela, de a se acomoda.
Familia și școala sunt agenți educativi cu o infuență deosebită asupra formării și
dezvoltării personalității copilului. Mult timp s -a mers pe idea că școlii îi revine sarcina
instrucției iar familiei cea de educație, astfel separându -se rolurile celor doi agenți educaționali,
dar pent ru o bună dezvoltare a copilului, cei doi factori educaționali trebuie să colaboreze real,
să fie deschiși unul față de celălalt, să manifeste încredere și respect reciproc. Părinților le
revine rolul primordial de a crește copii, asigurându -le un climat a fectiv, moral dar și condițiile
materiale necesare.
Factorul hotărâtor pentru succesul școlar este colaborarea direct și active între familie și
școală. Familia nu trebuie implicată doar sub aspect financiar, ci și sub aspect educational și
cultural.
Interacțiunea dintre cei doi factori educaționali are un rol esential în dezvoltarea
performanțelor școlare optime. Profesorul care comunică și are legături de colaborare cu
părinții obțin performanțe mai bune cu elevii săi. Relația profesor – părinte include î ntâlniri față –
n față, trimiterea de material acasă și ținerea la curent cu progresul copiilor.
Implicarea părinților, de către școală, în educația și în viața socială a copilului, acesta va
avea rezultate mai bune la învățătură, atitudini pozitive față de școală și aspirații vocaționale
mai bune.

38
Relația școală – familie contribuie la creșterea reușitei școlare; la creșterea frecvenței
școlare; creșterea motivație spre activitățile educative ; îmbunătățirea disciplinei ; reducerea
violenței școlare ; îmbunătă țirea stimei de sine ; abilități îmbunătățite de scriere și citire.
Acțiunile instructiv -educative ale reușitei sunt acele condiții pedagogice care asigură
succesul școlar al elevului. Profesorul îl ajută să devină capabil să rezolve problemele și să
realizeze sarcinile școlare, trasformându -i în mod real și dorit personalitatea școlarului.
Dascălul care colaborează permanent cu elevulul, incitându -l să argumenteze și să
contra – argumenteze, permițându -i să descopere, să greșească în clasă, schimbă în esență
personalitatea elevului.
Reușita școlară a elevului, rezultă din interacțiunea factorilor pedagogici (școala/ cadul
didactic, clasa) și sociali (familia), indicând atât dorința și capacitatea elevului de a se adapta
cerințelor școlare, cât și celor sociale.
Succesul școlar este un barometru al gradului de adaptare școlară a elevului, fără a fi un
scop în sine. Elevul trebuie să lucrezez nu numai pentru note, ci pentru a asimila cultură și
civilizație.
De cele mai multe ori familia vine în ajutorul școlii pentru a îmbunătății activitatea
școlară a elevului, însă de multe ori valorile promovate de familie nu se potrivesc cele cultivate
de școală. Colaborarea dintre școală și familie poate fi un factor fav orizant al învingerii de către
elev a dificultăților sale școlare.
Relațiile interpersonale destinse, atmosfera psiho – socială calmă și degajată a mediului
familial și școlar își pun amprenta asupra imaginii de sine, asupra trebuințelor eului, care
influe nțează succesul școalar.

39
CAPITOLUL 2
CĂI ȘI MIJLOACE DE OPTIMIZARE A RELAȚIEI
ȘCOALĂ -FAMILIE .
STUDIU DE CAZ LA ȘCOALA GIMNAZIALA I.L.CARAGIALE DIN SIBIU
Motto:
Un copil educat doar la școală este un copil needucat
(George Santayana)

Fiecare dintre noi ne -am întrebat ce înseamăa educația. Este foarte bine să conștientizăm
că educația stă la baza tuturor comportamentelor care duc către un indivit civilizat.
Educația ne însoțește pe tot parcursul vieții noastre. Pentru ca un copil să aibă parte de o
educație demnă de urmat, trebuie să crească într -o familie care să -i ofere modele de urmat,
părinți care să se implice în activitățile de la școală, să -l suțină și să -l încurajeze indiferent de
situație.
Lipsa educației la un copil îi va îngreuna inte grarea în societatea actuală care este într –
permanență schimbare. Dorința de adaptare este atât de puternică că ne împinge spre mijloacele
disponibile cu ajutorul cărora putem produce educația, atât la nivel micro( familia, școala,
biserica etc), cât și m acro( societatea).
Individul își dezvoltă personalitatea cu ajutorul educației. În dezvolatea personalității și
în procesul educativ, familia și școala fac front comun.
Există mulți furnizori de educației, printre ei se regăsesc: școala, biserica, familia, maa-
media, societate, dar și de la oamenii cu care trăim; educația există în toate domenile vieții de
zi cu zi.
Copiii, în primii 5 ani de viață, învață mai mult decât oricare la o vârstă înaintată.
Învățarea este mai ușoară când copilul este motivat, ad ică simte plăcere și interes pentru ceea
ce învață, simte simpatie și afecțiune pentru persoana de la care învață, simte că este iubit,
prețuit, respectat și protejat.
Rolul cel mai important în educația copilui îi revine familei, apoi școlii. În cadrul fa miliei
se formează: percepția asupra vieții, stilul de viața, credința, moralitatea și conduita; cu alte
cuvinte, mediul în care crește copilul, mai târziu, se va răsfrânge asupra dezvoltării sale psihice.
Raporturile dintre părinți și copii sunt raporturi educative, cu repercusiuni asupra
formării lor, lucru de care ar trebui să fie conștienți toți părinții. Atitudinile, comportamentul

40
nostru, vorbele noastre, ale părinților influențează atitudinile, comportamentul și modul de a fi
al copiilor.
Un factor important al educației îl are instituția școlară. La nivelul acestei instituții,
educația și instrucția ajung într -un stadiu de maximă dezvoltare prin caracterul programat,
planificat și metodic al activităților instructiv -educative. Educația se realizează în forme
diverse. Situațiile de învățare sunt construite premeditat de factorii responsabili din perimetrul
acestei instituții.
Școala este o organizație care învață și produce învățare. Ea are funcția de a produce
învățare. Școala este delagată de societ ate să transmită un anumit set de valori.
Școala are un rol important în viața fiecărui copil. Pentru întărirea atașamentului dintre
școală și viitorul elev este nevoie ca părintele să înțeleagă semnificațiile și valorile acestui
termen, precum și modul în care se ajunge la dezvoltare intelectuală a copilui.
Definirea rolului școlii, din punctul de vedere al părinților, este diferit. Unii părinți văd
școala ca pe un laborator în care copilul este supus unor experiențe științifice, din care copii i
trebuie să iasă mai deștepți, astfel părinții având încredere în instituția școlară. Altă categorie
de părinți văd școala ca fiind o instituție publică a cărei sarcină este să aibă grijă de copiii lor
câteva ore pe zi și să le dea sarcini pentru a -i menț ine ocupați în restul zilei ; aceștia consideră că nu
este așa de important ceea ce învață la școală, mai importantă este „școala vieții”. Ultima categorie
de părinții este cea care se implică în activitățile școlare; ei sunt în stare să facă orice ce încât copilul
lor să primească cea mai bună educației.
Școala este unul dintre factorii cu o influență importantă în educația copilului însă ea este
doar o component a educației. Pentru a îndruma și sprijini adevcat școlarii, școala are nevoie
de sprijinul părinților, familiei.
Calitatea educației depinde de gr adul în care cei doi agenți edu caționali colaborează,
comunică între ei.
De la intrarea la școala și până la finalizarea ei, trebuie menținută o relație strănsă cu
părinții acestora. Școala și familia trebuie să (re)găsească făgașul colaborării autentice bazată
pe încredere și respect reciproc, pe iubirea față de copil, să facă loc unei relații deschise,
permeabile, favorizante schimbului și comunicării de idei.
În cadrul pre zentei lucrări de licență am inițiat un studiu privind particularitățile relației
școală – familie în cadrul instituției de învățământ în care îmi desfășor activitatea. În acest sens
am aplicat și identificat o serie de activități și acțiuni care se circumscriu relației școală – famili e.

41
Cercerarea pe ca re am realizat -o este de tip practic – aplicativă , prin intermediul
activitățile intera ctive între părinți și copii, am urmărit facilita rea comunicării între părinți și
copii, de a valorifica experiențele a cumulate de aceștia în creșterea și educarea copiilor lor.
Cercetările educaționale se definesc prin faptul că declanșează acțiuni educaționale
originale. Alegerea metodelor de cercetare a fost făcută în funcție de caracteristica procesului
studiat. Așadar , am optat pentru următoarele me tode:
– metoda anchetei pe bază de chestionar;
– metoda anchetei pe bază de interviu.
Metoda anchetei pe bază de chestionar:
Un chetionar este o succesiune de întrebări și răspunsuri prin care se urmărește colectarea
unor informații de la un număr mai mare de subiecți. Se acordă o mare atenție întocmirii
chestionarului. Întrebările acestuia trebuie să fie clar formulate în concordanță cu tema.
Pentru elaborarea cercetării am folosit metoda anchetei prin chestionar, aplicată
părinților; pentru o mai bună cunoașt ere a elevului și a mediului din care provine, s -a aplicat în
luna octombrie, în cadrul un ei ședințe cu părinții.( Anexa 2 ). De asemenea, pe parcursul anului
școlar, după unele activități defășurate cu părinții, s -a aplicat un chestionar pentru a obține un
feed- back.( Anexa 3 )
Cu aproximativ două săptămâni de desfășurarea proiectului Săptămâna Altfel, elevii au
primit un chestionar pentru a monitoriza interesele lor cu referire la titurile de activități din
acea perioadă.( Anexa 4). La sfârșitul activități lor din cadrul Săptămânii Altfel, elevii și părinții
au primit un chestionar pentru a obține un feed – back din partea participanților. ( Anexa 5 )
În formularea întrebărilor pentru chestionare s -a folosit cuvinte simple, ușor de înțeles.
Formularea întrebări lor s-a realizat într -un mod direct pentru a ușura răspunsurile părinților și
eleviilor pentru a evita anumite interpretări greșite. Chetionarul debutează cu întrebări simple,
întrebări generale, urmând întrebările care pun accent pe problematica cercetări i.
Metoda anchetei pe bază de inteviu:
Această metodă presupune un dialog între cercetător și subiecții investigației( familie,
elevi), în vederea obținerii de date în legătură cu fenomenele urmărite.
Am folosit metoda anchetei pe bază de interviu pentru a obține date cât mai reale legate
de modul în care s -au simțit la activitatea realizată.
Existența unei relații poztive între părinte – copil, pe de o parte, iar pe altă p arte, exi stența
unei colaborări strânse între școală și familie, pot avea efecte bene ficice asupra evoluției și
educației școlarului.

42
Intrarea în clasa I marchează un punct importanta în viața copilului, pe care, alături de
el, o resimte și familia. În momentul intrării în clasa I, copilul începe o nouă etapă, centrată pe
învățarea de tip școlară. „Bobocul”, speriat de noul mediu și de cerințe le școlare, urmează
sugesttiile ad ultului. Învățarea școlară devine formă și criteriu de evaluare a elevului. Cadrul
didactic îndrumă activitatea didactică a elevului, c onducandu -l pe drumul reușitei.
Dacă activitățile școlare, propuse de curriculum, ar fi realizate și desfășurate cât mai
atractiv, dinamic astfel asigurând dezvoltarea elevului, atunci s -ar asigura participarea și
implicarea continuă a părinților în colaborarea cu școala.
În concluzie, școlile trebuie să planifice și să implementeze programe de parteneriat,
pentru a amplifica implicarea părinților. Scopul educației este de a forma un om cu o gândire
liberă, creativ și sociabil. Un proverb spune: „O vorbă bună rostită la timp înviorează s ufletul
copilului, precum și ploaia bună, căzută la timpul potrivit, înviorează câmpul“.
În contextul cercetării Relația școală – famil ie- condiție a reușitei școlare, pe baza unei
mai bune relaționări a școlii cu familia privind nevoile elevilor, pe de o p arte, și a cunoașterii
cerințelor pe care le au părinții de la școală, pe de altă parte, am realizat acest studiu în urma
căruia mă aștept la o evoluție pozitivă în plan cognitiv -emoțional și moral a elevilor mei.
2.1. Întrebările cercetării :
În cadrul studiului realizat am fost preocupată de următoarele întrebări, al căror răspuns
l-am concretizat în activități preonderent extracurriculare, în care am antrenat părinții elevilor
din clasa I C:
1. Care este rolul familie în dezvoltarea elevului, dar rolul șc olii?
2. Cum influențează relația școală – familie reușita elevilor din clasa I?
3. Care sunt așteptările beneficiarilor de pe urma acestei relații ?
4. Care sunt modalitățile de colaborare dintre școală și familie în cadrul colectivului
de elevii din clasa I?
5. Cât de implicați sunt părinții în viața școlară a elevului din clasa I?
6. Sunt mulțumiți părinții de colaborarea cu școala, cu cadrul didactic de la clasa
copilului lor?

43
Eșantionu l de subiecți
Eșantionul de subiecți cuprins în cadul investigației se compune din 26 de elevi din clasa
I C (7- 8 ani), și părinții acestora , dintre aceștia un elev este îngrijit de un asistent maternal , de
la Școala Gi mnazială I. L. Caragiale din județul Sibiu.
Colectivul clasei este format din 18 fete și 8 băieți; este o clasă dinamică, energică ,
jovială căreia îi plac jocurile , mai ales cele în aer liber , orele de abilități plastice, dar și orele de
scriere/ citire și socoti t.
La începutul clasei pregătitore, clasa de elevi era una gălăgi oasă și energică, cu unii
băieții care manifestau câteva probleme de comportament. După observarea și analizarea
acestor comportamente deviante , au fost informații părinții elevilor respec tivi, iar împreună cu
aceștia ne -am propus să găsim soluții pentru a le optimiza comportamentul; astfel la începtul
clasei I s -a observat o schimbare majoră în comportamentul acestora.
Acum la sfârșitul anului școlar , pot spune că prin colaborarea și implicarea păr inților în
procesul educativ , comportamentul deviant al el evilor respectiv i s-a îmbunătăți t semnificativ.
Tot prin implicarea și colaborarea părinților, activitatea didactică a unor elevi s -a
modificat considerabi l, în sens pozitiv. La începutul clasei I au venit patru elevi noi; doi dintre
elevii veniți la începutul anului școlar și trei dintre cei di n clasa pregătitoare au avut un start
slăbuț disciplinar dar și cognitiv, în comparație cu colegii lor.

Eșantionul de conținut:

În cadrul cercetării am desfășurat activității școlare și extrașcolare în parteneriat cu
familia elevilor din clasa I:
Tabel 2 .1.2 Calendarul activităților în parteneriat cu părinții
Nr
crt. Data Tema proiectului Forma de realizare Participanții
1. Octombrie
2017 Ziua recoltei Prezentare stand -elevi
-părinții
-învățătoare
2. Decembrie
2017 Felinare de Crăciun
Realizarea u nei activități
artistico -plastice -elevi
-părinții/
bunici
-învățătoare

Serbarea de iarnă
“Sărbătorile iernii”
Participarea activă a părinților
în realizarea costumelor pentru
serbare. -elevi
-părinții
-bunicii
-învățătoare

44
Nr
crt. Data Tema proiectului Forma de realizare Participanții
3. Februarie
2018 Lectorat: „ Părinți străluciți,
Profesori fascinanți ” Prezentarea diferențelor dintre
cele două noțiuni -părinții/
bunicii
-învățătoare
4. Martie
2018 Bazar de Paști Vânzarea produselor realizate
de elevii -elevi
-părinți
Proiect educațional
„Să știi mai multe, să fii
mai bun”: Școala atfel
-Ziua Caragiale
-Excursie salina Praid
-Vizită AFT
-Vizită muzeu
-Jocurile copilăriei -elevi
-părinții,
bunicii
-învățătoare

5. Aprilie
2018 Activități gospodărești Plantarea de flori în grădina
școlii -elevi
-părinți
-învățătoare
6. Mai
2018 Proiect tematic
„Când voi fi mare, vreau să
fiu…” Prezentarea meseriilor de către
părinți -elevi
-părinții
-învățătoare

 Descrierea activităților:
 ,,Ziua Recoltei ”:
Pregătirea activității
În cadrul ședinței cu p ărinți i din data 02. 10. 2017 , aceștia au fos t anunțați că în data de
13 octombrie , la nivelul școlii se va desfășura o activitate intitulată ,,Ziua recoltei ”. Scopul
acestei activităț i este de ordin cognitiv, de socializare. Fiecare elev, în ziua respectivă, trebuia
să aducă fructe și diferite preparate din legume și fructe specifice anotimpului de toamnă pentru
a celebra bogăția toamnei. Elevii, împreună cu părinții lor și cu învățătorii, au realizat o
expoziție a recoltei și „au degustat”
din toamna anului 2017.
În cadrul unității de învățare „În
familie”, am discutat despre legumele
și fructele de toamnă, și despre ce
prodeuse putem obține din ele. Scopu l
acestei activități a fost de
recunoa ștere și identificarea a
fructelor, a legumelor de toamnă și
modul de preparare a acestora.

45
Obiectivele activității:
– identificarea fructelor și legumelor expuse
– degustarea produselor
– socializarea elevilor.
Desfășurarea activității :
Elevii , cu două zile înainte de activitate, au adus borcane de gem , zacuscă, compot și
fructe de toamna sau „frigărui ” realizate cu fructe, plăcinte cu mere și dovleac. Unele mămici
înaninte de începerea activității, au adus plăcintele calde, scoase proaspăt din cuptor.
În ziua activității au venit părinți/bunici ne -au ajutat la aranjarea băncilor, pregătirea
produselor pe far furi, pe bancă. După amenajarea standului, a început degustarea produselor
expuse. Fiecare elev a mâncat/ a degustat produse atât de la stan dul clasei din care face parte,
cât și de la celelalte clase participante.
Evaluare :
S-au făcut aprecieri pozitiv e, colective și individuale. După finalizarea activității, elevilor
li s-a precizat semnificația conceptului de recoltă, acesta semnificând o cantitate de cereale sau
roade culese într -o anumită perioadă, apoi au fost întrebați, inopinant, ce legume și fructe au
recunosc pe masă, ace știa au enumerat: mere, pere, struguri, prune, nuci, iar din categoria
preparate au enumerat: zacuscă de vinete/ fasole sau ciuperci, gem de prune/ măceșe sau caise,
compt de struguri/ prune.
S-au făcut fotografii. La sfârșitul activității s -a aplicat un chestiona r.
Chetionarul aplicat urmărea modul cum s -au simțit părinții și copii la activitate . Pe baza
chestionarului s-au observat următoarele:
– Părinții au fost prezenți în proporție de 65% (din 26 de elevii, au fost prezenți 23 de
elevii dintre aceștia 18 au fost împreună cu părinții/ bunicii);
– Elevii și părinții/ bunicii au manifestat interes și bună dispoziție în timpul activității;
– Părinții au contribuit prin trimiterea și prepararea produselor;
– Aceștia au manifestat dorința de a mai participa la astf el de activități.

46
 Felinare de Crăciun
Pregătirea activității:
Părinții au fost înștiințați depsre o nouă activitate elev- părinte/ bunici printr -un mesaj
cu privire la realizarea unor felinare de Crăciun în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități
plastice (AVAP) . Pentru
desfășurarea activității s -au creat
următoarele condiții:
– aerisirea sălii de clasă;
– aranjarea băncilor pe
grupe (4 elevii, fiecarea cu
părintele);
– pregătirea materialelor
didactice necesare (palete, pahar,
pensule, acuarel e, borcan de 400 ml);
Scopul activității a f ost familiarizarea copiilor cu tradiții din alte culturi.
Obie ctivul activității: să picteze pe borcan un peisaj de iarnă respectând indicațiile
primite .
Desfașurarea activitții:
Activitatea s -a desfășurat în ziua de joi, în cadrul celor două ore de Arte vizuale și abilități
plastice (AVAP). Părinții au sosit în pauză și au ajutat la aranjarea mobilierului pentru
activitate. Când s -a sunat de oră, s -au împărțit materialele de lucru necesare (borcan, paletă,
pensulă, pahar pentru apă, acuarele). Înainte de începerea activității, s -a prezentat materialul
stimul; acesta a constat prin prezentarea unei scurte povestioare a felinarelor de Crăciun și prin
precizarea faptului că aceste lămpașe se regăsesc în cultura să sească.
Fiecare elev împreună cu membrul familiei, trebuia să picteze pe borcat un peisaj de
iarnă; după finalizarea borcanului, au primit o lumânare pe care au pus -o în borcat, astfel acesta
devenind un felinar.
Copii au fost foarte încântați de felinarele realizate; unii dintre ei au spus că îl vor pune
lângă farfuria cu fursecuri și lapte pentru Moș Crăciun.
Evaluare:
S-au făcut aprecieri verbale colective și individuale; s -au făcut fotografii. La sfârșitul
activitității s -a aplicat un chestiona r( Anexa ) ; pe baza acestuia s -au observat următoarele:
 Părinții au fost în proporție de 68% ;
 Părinții, cât și copii au fost manifestat interes și bună dispoziție în timpul activității;

47
 Au considerat că acest tip de a ctivitate are un caracter constructiv;
 Au manifestat dorința de a mai participa și la alte activității.

 Serbări școlare
Prin serbări școlare se urmăresc următoarele obiective:
-să cânte în grup;
-să execute mișcări sugerate de text;
-să recite poezii, cu respectarea intonației;
Serbarea realizată este intitulată „Sărbătorile iernii ”.
Pregătirea pentru activitate
În cadrul ședințe cu părinții, aceștia au fost înștiințați că în luna Decembrie vom pregătii
o serbare de Crăciun. Serbarea a fost desfășurată în sala de clasă . Spațiul pentru serbare a fost
decorat corespunzător
evenimentului. Copii au
fost așezați în așa fel încât
să poată fi urmăriți de
părinți. Părinții s -au
implicat activ în
pregătirea costumelor
pentru serbare, copii fiind
îmbrăcați în costum
popular.
Desfășurarea activității :
La sfârșitul luni Noiembrie, elevii au primit poeziile pentru serbare; în timpul orelor de Muzică
și mișcare s -a învățat repertoriul cântecelor de iarnă și pașii de dans, pe melodia Alunelu.

48
În cadrul serbării, copii au prezentat poezii, cântece/colinde și un mini – dans tradițional.
Părinții au apl audat fiecare reușită a elevilor . La
sfârș itul serbării au primit cadouri.
Evaluare :
Părinții au fost foarte încântați de fiecare
eveniment în parte; s -au făcut fotografii. Părinții au
participat în proporție de 100% ;
– Au considerat că acest tip de activitate are un
caracter constructriv ;
– Contribuția părinților a consta t în achiziționarea
costumelor populare și a cadourilor;
– Au manifestat dorința de a mai pa rticipa la astfel de activități.

 Bazar de Paști
Pregătirea activității
În cadrul ședinței din luna februarie, părinții au fost informații că în data de 23 martie,
va fi organizat un baza r la nivelul școlii ; acesta se desfășoară în sala de clasă, în intervalul orar
15.00 -17.00.

49
Bazarul este un loc în aer liber/ în interior unde se vând diverse obiecte, având scopul de
a dezvolta eleviilor simțul
antreprenor.
Desfășurarea activității :
În cadrul orelor de Arte
vizuale și abilități plastice( AVAP)
s-au realizat coronițe de Paști și
cutiuțe decorate. Coronițele au fost
realizate din polistiren; ele au fost
picate de către elevi, apoi au colorat
și lipit figurine le specifice sărbătorii pascale (ouă, iepurași, puișori și flori ).
Cutiuța a fost confecționată din coli cartonate; aceasta a fost co lorată, decupată apoi
asamblată, în interiorul ei au fost puse bomboane sau acadele.
În cadrul bazarului, pări nții au adus diverse produse preparate acasă pentru a fi v ândute,
împreună cu prod usele realizate de copii, elevi lor din alte clase dar și părinților care au luat
parte la această activitate. O parte din banii obținuți din vânzarea produselor au fost dați școlii
pentru a fi donații cu scop caritabil, iar cu suma de bani rămasă s -au cumpărat materiale
didactice necesare elevilor clasei I C la ore.
Scopul bazarului a fost socializarea elevilor și dezvoltarea simțului antrepenor.
Evaluare :
– Au considerat că acest tip de
activitate are un caracter
constructriv ;
– Contribuția părinților a constat
în pregătirea plîcintelor, a
checului, în prepararea
limonadei și în aranjarea
standului și în vânzarea produselor ;
– Au manifestat dorința de a mai participa la astfel d e activităț i;
– Elevii au fost foarte încântați, ei au mers și pe la alte cla se; au degustat preparate și au
cumpărat diverse produse realizate de colegii lor din alte clase.

50
 Poiect educațional ,,Să știi mai multe, să fii mai bun”

Pregătirea activităților:
Proiectul Școala altfel se desfășoară pe parcursul unei săptămâni care include organizarea
și desfășurarea unor activității extracurriculare.
Înainte de stabilirea activităților pentru această perioadă, s -au întrebat elevii la ce
activități le-ar plăcea să participe, apoi s -au aplicat câteva chestionare, primite de la conducerea
școlii pentru a vedea interesele elevilor.

Fig. 2.2.5 Monitorizarea propunerilor pentru Săptămâna Altfel

„Școala altfel” sau “Săptămâna altfel”este un program național al cărui scop este să
contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio -emoționale în rândul
copiilor preșcolari/elevilor. Programul national „Școala altfel” oferă un spațiu de
experimentare în care atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste
creativitatea și să îmbine într -un mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi,
învățarea cu preocupările individuale într -un context favorabil dezvoltării socio -emoționale.
Tot în cadrul ședi nței cu părinții din Februarie, au fost prezentate dorințele copiilor; pe
baza acestora s -a stabilit programul pentru săptămâna 26 -30 Martie.
Activitățile pe care le -am desfășurat pe parc ursul acestei săptămâni au fost:

50%
23%19%8%Propunerile elevilor
Excursii Vizite Jocuri în aer liber Creații

51
Tabelul 2.1 .3 Planul activităților din Săptămâna Altfel
Nr.
crt. Titlul activității Perioada Locul Organizarea
1. Ziua patronului școlii – Ziua
Caragiale Luni,
26 martie 2018 Sala de clasă cadrul
didactic
2. Excursie la Salina Praid, jud.
Harghita Marți,
27 martie 2018 Salina Praid cadrul
didactic
părinții
3. Vizită Academia Forțelor
Terestre Miercuri,
28 martie 2018 Academia
Forțelor
Terestre cadrul
didactic
4. Vizită la Muzeul de vânătoare Joi, 29 martie
2018 Muzeu cadrul
didactic
5. Jocurile copilăriei Vineri, 30
martie 2018 Parcul
Subarini cadrul
didactic

 Ziua Caragiale

Prima activitate a debutat cu omagiul adus dramaturgului I. L. Caragiale, a cărui nume îl
poartă și școala. Această activitate s -a desfășurat în sala de clasă împreună cu alte trei clase
(clasa a II -a, a III-a și a IV -a). Elevii au vizionat diferite schițe scrise de dramatur g (Bubico, Dl
Goe și Vizită ), apoi au desenat un
personaj din schițele urmărite.
Pentru realizarea activității s -au
folosit un lapton și un televizor; după
vizionarea schițelor, celelalte clase au
mers în sălile lor și au desenat personaje
sau acțiuni din schițe. Pentru a menține
liniștea în clasă, cadrele didactice s -au
integrat printre elevi . Activitatea s -a finalizat prin realizarea produselor elevilor; dintrea acestea
unele au fost expuse la intrarea în unitatea școlară.

52
 Vizita la s alina Praid, jud. Harghita

A două activitate a debutat cu excursia la salina Praid din județul Harghita.
Organizarea activității:
Cu aproximativ o
săptămână de a pleca în excursie
s-a întocmit un portofoliu fosrmat
din: acordul părinților/ tutorelui
legal de a participa, stabilirea
programului programului de
desfășurare a excursiei ora și locul
de plecare, întocmirea
regulamentului de desfășurare a excursiei și prelucarea lui elevilor p articipanți.
Pe parcursul excursiei ne -au însoțit șase mămici. În excursie ne -au însoțit trei clase (I
și două clase a II -a). Elevilor li s -a prezentat regulamentul de deplasare; elevii în timpul
deplasării cu mijlocul de trasnport trebuie să stea pe scaun ul lui, să nu mănânce în autocar sau
să deterioreze bunurile din autocar. În salină, aceșt ia trebuie să nu părăseacă grupul , iar dacă
doresc să se joace trebuie să anunțe cadrul didactic sau un părinte însoțitor.
În dimineața zilei de marți la o ra 7:45 au sosit elevii la școală pentru a pleca în excursie.
La ora 8 am plecat la Praid . Pe timpul călătoriei elevii au fost cuminți și au socializat cu colegii
lor mai mari. Ajunși la salină, elevii au fost foarte încantați de locurile de joacă ame najate și
de frumusețe salinei.
Scopul: o rganizarea excursiei răspunde dorinței exprimate de elevi de a călători și de a
petrece timpul liber, desfășurând activități recreative și de divertisment.
Obiectivle excursiei:
– vizitarea salinei Praid
– stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea de locuri noi și pentru studiul naturii
– creșterea coeziunii colectivului de elevi și consolidarea spiritului de echipă, a relatiilor
de prietenie
– crearea unor reguli de comportament responsabil .

53
 Vizita la Academia Forțelor Terestre( AFT), Sibi u

În a treia zi de activitate, am mers în vizită la Academia Forțelor Terestre.
Organizarea activității:
Cu două săptămâni înainte de vizitarea academiei, s -a trimis un e -mail conducerii
academiei cu numele elevilor, data și ora sosirii. Miercuri dimineața, la ora 9 ne -am întâlnit la
școală pentru a instruii elevii referitor la
modul de deplasare de la școală până la
academiei și cum ne comportăm în
interiorul academiei.
La ora 10 am ajuns la AFT, acolo ne –
a întâmpinat un l ocotenet care le -a
prezentat elevilor o cameră cu multe
modele de arme, grenade etc, au putut
atinge puștile pe care militarii le folosesc în război. Tot î n cadrul academiei, elevii au văzut
cum arată un tanc, măștile de gaze.

 Muzeul de vânătoar e

În cadrul activității de joi, părinții au fost informați
că la ora 10 ne întâlnim în fața muzeului de arme și trofee
de vânătoare din Sibiu pentru a -l vizita. De la intrarea în
muzeu elevii au fost foarte fascinați de ceea ce au văzut, de
la puști cu cremene la arc cu săgeți, la sulițe și animale/
păsări împăiate.
Scopul activității a fost de
familiarizare a elevilor cu specile de animale
și păsări din diferitele părți ale lumii.
Obiectivele activității:
– familizarizarea elevilor cu un muzeu

54
– interiorizarea regulilor de vizitare a unui muzeu
– dezvoltarea simțului estetic
– stimularea curiozității pentru valorile culturale

 Jocurile copilărie i

Ultima zi din acestă săptămână s-a desfășurat în parcul Subarini; la acestă activitate au
participat și părinții elevilor. Punctul de întâlnire a fost direct parcul Subarini, la ora 10.
Această activitate a fost
minunată pentru copii deoarece s-
au putut juca așa cum au simțit ei;
s-au dat pe leagăne, pe topogan, s –
au jucat footbal, prinsea ș. a.
Obiectivele activității:
– dezvoltarea armonioasă a
corpului
– manifestarea spiritul de echipă
– menținerea sănătății
Feed -back -ul participanților la Săptămâna altfel:
– După încheierea săptămânii cu activității, părinților care ne -au însoțit li s -a dat un
chestionar de observa feed -back -ul, dar și elevii au primit unul, la fel și cadrul didactic
care a condus grupul.
– În urma aplicării chetionarului, s -au constatat următoarele :

55

Fig. 2 .2.3 Monitorizarea feed -back -ului elevilor asupra activităților din Săptămîna Altfle

Chestionarul a fost aplicat elevilor pentru a monitoriza feed – back -ul acestora în urma
participării la activitățile desfășurate în Săptămâna altfel .

Fig. 2.2.4 Monitorizarea feed -back -ului părinților asupra activităților din Săptămîna Altfle

Chestionarul aplicat părinților urmărește feed -back -ul părinților asupra desfășurării
activităților din Săptămâna Altfel.
0123456
Activitățile la care
a participat
copilul meu au
răspuns
intereselor saleActivitățile la care
a participat
copilul meu au
răspuns
așteptărilor saleCopilul meu a
declarat că a
învățat lucruri
utile pentru vața
de zi cu ziCopilul meu s -a
simțit bine/
distrat/ relaxatChestionar aplicat părinților din clasa I C
între 1 și 2(nemulțumit)
între 3 și 4(mulțumit)
5( foarte mulțumit)012345678
Activitățile la care am
participat au răspuns
intereselor meleActivitățile la care am
participat au răspuns
așteptărilor meleAm învățat lucruri utile
pentru viața mea de zi
cu ziM-am simțit bine/
distrat/ relaxatChestionar aplicat elevilor din clasa I C
între 1 și 2(nemulțumit) între 3 și 4(mulțumit) 5( foarte mulțumit)

56
 Activități gospodărești

Pregătirea activității
Părinții au fost informați că în fața școlii fiecare clasă trebuie să -și amenajeze un loc. Elevii
clase I C au ales să planteze flori.
Fiecare elev în ziua de joi, a adus
o floare, unii dintre ei au adus mai
multe.
Desfășurarea activității :
În ziua de joi, la ora de Arte
vizuale și abilități practice
(AVAP), tema: Grădina mea,
elevii împreună cu zece mămici,
care au venit să ne ajute, au amenajat locul, curățându -l, au aranjat cauciucurile decorate, au
pus pământ apoi au plantat florile aduse atât în pământul din cauciucuri , cât și pe lângă acestea.
Scopul ace stei activități a fost
de ecologizare și plantare de flori în
spațiul școlii.
Obiectivele activității:
– Creșterea grdului de
implicare a elevilor în
activități de ecologizare
– Implicarea elevilor clasei I
C în amenajarea grădinii
școlii
– Amenajarea creativă a grădinii școlii
Evaluare :
– părinții au fost încântați de organizarea unei astfel de activitate
– elevii au învățat despre flori și modul lor de plantare și îngrijire.

57

 Când voi fi mare, vreau să fiu…

Pregătirea activității
Părinții au fost informați că în data de 25 mai, la Dezvolatre perssonală (DP), vom avea
lecția Meserii în familia mea ,
unitatea de învățare Mișcare și
sănătate; aceștia au fost rugați dacă
doresc să participe la oră și să -și
prezinte meseria pe care o au, ce
sarcini îndeplinesc la servici etc.
Desfășurarea activității :
Ora de Dezvoltare personală a
început prin adresarea unor ghicitori
despre meserii, apoi părinții care au dorit să participe la oră , au venit în fața elevilor să -și
prezinte meseria lor. Părinții care au participat la activitate, au ca job: agent de vânzări
farmaceutice, asistent maternal, asistent medical, inginer, bucătar etc.
După prezentare, elevii au desen at pe o foaie de hârtie meseria pe care vo r să o
profeseze când sunt mari. Aceștia au venit în fața colegilor, au descris ce au desenat iar colegii
lor au trebuit să ghicească ce meserie au desenat.

Evaluare :
– au participat 8 părinți
– elevii au fost foarte încântați de această oră.

58
30%
10%
40%20%Nivelul educațional al familiei elevilor din
clasa I
Liceu Studii postliceale Studii universitare Studii postuniversitare2.2. Analiza, prelucarea și interpretarea datelor

Pentru o mai bună cunoaștere a profilului elevului și a mediului din care provine acesta,
precum și a așteptărilor părinților față de mediul educațional, la începutul anului școlar s -a
aplicat un chestionar( Anexa 2 ).
În urma aplică rii acestui chest ionar s -au aflat următoarele:

Fig. 2.2 .5 Monitorizarea nivelului educațional al familiei elevilor

Dintre părinții elevilor din clasa I, care au completat chestionarul, s -a constatat că 40%
dintre aceștia au studii universitare, la polul opus sunt cei care au studii postliceale, în proporție
de 10%.

Fig. 2.2 .6 Monitorizarea implicării părinților în viața elevului 14
12
913
6811
5
2
0246810121416
Vorbiți cu copilul dvs
despre evenimentele
petrecute la școală?Vorbiți cu copilul dvs
despre colegii acestuia?Îi cumpărați materialele
didactice cerute la
școală?Ajutați copilul să -și facă
temele?Implicarea părinților în viața elevului
Foarte des Des Foarte rar

59

În cadrul chetionarului, la întrebările referitoare la implicarea părinților în viața elevului,
majoritatea părinților vorbesc cu copilul lor despre evenimentele petrecute la școală, îi întreabă
despre colegii de la școală, le cumpără materiale didactice la cererea cadrului didactic, chiar își
ajută copii la teme, dacă aceștia au intâmpinat o probleamă în realizarea ei.
Cei mai mulți dintre părinții chestionați, consideră foarte important colaborarea dintre
școală și familie, astfel părinții elevilor află nivelul și comportamentul copilului lor.

Fig 2.2.7 Monitorizarea importanței colaborării dintre școală și famili e
La întrebarea „ Cât de importantă vi se pare colaborarea dintre școală și părinții” părinții
care au răspuns la acest chestionar, sunt foarte mulțumiți de colaborarea școlii cu familia.
Familia reprezintă una dintre cele mai forme de comunitate umană, ce ajută la
menținerea culturii sociale, la satisfacerea nevoilor personale, asigurănd sentimentul siguranței
și dezvoltării personale.
Rolul familiei față de copil nu este doar acela de siguranță sau de a asigura condițiile
de viață, ci ca primul factor în educația și instrucția copilul și un conducător a cerințelor
transmise de instituțiile educaționale. Familia reprezintă pentru copil p rima școală.
Familia are o multitudine de funcții și roluri în dezvoltarea copilului, dintre acestea se
reamintesc:
– asigurarea condițiilor favorabile pentru securitatea și dezvoltarea psihofizică a
copilului;
– crearea unui climat psihologic favorabil pentru satisfacerea trebuinței de respect de sine
a copilului și a condițiilor oportune pentru explorarea sinelui/ autocunoaștere ,
încurajarea tentației copilului pentru autoeducație ; 02468101214161820
Cât de importantă vi se pare colaborarea dintre părinți și școală?Importanța colaborării școală -familie
Foarte mulțumit Mulțumit

60
– oferirea unor modele relaționale și comportamentale .
Rolul părinților în dezvoltarea copilului este foarte important și trebuie să fie puternic prin
fermitate, dar nu prin severitate sau brutalitate, prin răbdare și dragoste; t rebuie intensificat tot
ceea ce este satisfăcător din partea copilului și raportate progresiv, impul surile sale agresive
folosind modelele, a stfel copilul să se regăsească în acest cadru și să prevadă reacțiile adultului
de care este dependent.
În dezvolatrea elevilor și școala își lasă amprenta considerabil.
Școala este unul dintre principalii factori care contribuie, prin influiențele sale specifice, la
educația omului. Aceasta este o instituție educativă organizată pentru instruirea și educarea
tinerilor și nu numai. Școala este o instituție organizată, având la bază dotări materiale specifice
(clădir e, material didactic, cadre didactice calificate ).
Școala, ca mediu educativ, trebuie să asigure un suport tuturor activităților în care sunt
implicați elevii, de la primele și până la ultimele minute ale programului școlar. Dacă de la
prima inte racțiune a bobocilor de clasa I cu școala este una pozitivă, șansele de reușită sunt
deja asigurate.
Dintre rolurile școlii, amintim:
– informează și formează elevii ținâ nd cont de anumite principii, având grijă să evalueze
modul î n care obiectivele au fost atinse ;
– învață elevii regulile comportamentale în societate;
– formarea elevului pentru viitoarea societate când va fi adult .
Școala este instituția socială în care se realizează educația organizată a tinerei generații. Ea
este factorul decisiv pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societății, să ia
parte activă la viață, să fie pregătit pentru muncă.
Fără sprijinul activ al părinților, școala nu poate realiza obiectivele educaționale stabilite,
oricât de competenți ar fi educatorii.
Părinții trebuie să cunoască, să devină conștienți de influența pe care o exercită prezența
lor în viața copilului, să fie convinși că educația dată copilului, pentru societatea actuală este
diferită de cele precedente, că societatea actuală va fi diferită de cea actuală, iar copilul trebuie
pregătit corespunzător.
Între școală și familie trebuie să existe o permanentă colaborare care se poate realiza prin
vizite reciproce, ședințe și lectorate cu părinții. Un parteneriat școală – familie este relația cea
mai profitabilă pentru toți cei ce participă la acest demers.

61
Relația școal ă- familie influențează reușita elevilor în efecte pozitive : note mai mari la
limba maternă și matematică, abilități îmbunătățite de scriere și citire, rată de prez ență la școală
mai bună, mai puține probleme comportamentale etc.
Școala de pe urma relației cu părinții elevilor are următoarele așteptări:
– să se implice în educarea copilului;
– să colaboreze cu cadrul didactic de la clasă .
În urma aplicări chetionarului la părinții elevilor din clasa I C, așteptările acestora sunt:
– dezvoltarea talentelor (plastice, muzicale etc) ;
– dezvoltarea deprinderilor practice ;
– formarea unui bagaj de cunoștințe teoretice ;
– formarea deprinderi lor de a relaționa, comunica în societate.
Odată cu intrarea copilului în școală, acțiunea educativă a fam iliei se diversifică devenind
mai complexă. Rezultatele educației școlare sunt dependente și de modul în care se realizează
colabo rarea dintre școală și familie.
Colaborarea școală – familei la nivelui clasei I C, se realizează prin: întâlniri cu părinții;
carnețel de corespondență; diferite rețele de socializare; telefon.
Implicarea părinților în procesul educativ are ca scop conștientizarea părinților asupra
rolului de neînlocuit ce îl au în educarea copiilor; astfel, părinții care au participat și sprijinit
școala la diverse activități și continuă să țină o strânsă legătură cu cadrele didactice și
conducerea școlii observă progresul făcut de elevi.
Instituția de învățământ este cea care va f ace primul pas spre o bună relație, colaborare cu
familiile elevilor, oferind părinților o gamă largă de activități la care pot participa.
Încă de la primele întâlniri, ședințe cu părinții, aceștia se informează despre programul
elevilor, despre modul în c are ei pot fi de ajutor ca voluntar în organizarea unor evenimente,
întâlniri, activități. Cadrul didactic are obligația de a răspunde afirmativ acestor solicitări ale
părinților bine intenționați și de a -i mobiliza treptat pe toți.
În cadrul clasei I C, părinții sunt implicați în:
– ședințe/ lectorate cu părinții
– consultații individuale;
– asistențe la ore din partea părinților;
– participarea la activități școlare sau extracurriculare.
Această relație, legătură școală – familie este posibilă și poate da roade prin furnizarea
către părinți, în mod repetat, a informațiilor accesibile cu privire la viața elevului. Este
important pentru cadrele didactice și pentru părinți să fie conștienți de faptul că implicarea

62
părintelui este esențială pentru rezultatele la învă țătură, comportamentul și atitudinea elevilor,
fără să se țină cont de venitul părinților, nivelul de educație și statutul lor de angajat. Ori de
câte ori este o activitate extracurriculară sau școlară, părinții elevilor de la clasa I C sunt
informații, ch emați să se implice în activități.
Pe baza chetionarului aplicat părinților la începutul anului școlar, 2017 – 2018, s -au
constatat următoarele:

Fig. 2.2. 8 Feeed – back-ul părinților în cadrul colaborări școală – familie
La întrebarea “Cât de mulțumiți sunteți de colaborarea școală – familie?”, părinții chestionați au
răspuns în proporție de 60% că sunt foarte mulțumiți de colaborarea școală – familie.
Tot pe baza chestionarului aplicat părinților s -a aflat că în proporție de 100%, părinții de la clasa I
C pot comunica, discuta cu învățătoarea clasei despre orice problemă a copilului; întrebați care sunt
principalele probleme întâmpinate în comunicarea cu școala sau cu cadrul didactic de la clasă, aceștia
au răspuns nevativ, ne existând probleme.
Ultima înt rebare a chestionarului viza: “ Ce ați dori să îmbunătățiți în cee ace privește comunicarea
cu școala/ învățătoarea? ”. La această întrebare câțiva părinți au răspuns:
“O deschidere mai mare spre alte activități. ”
“Cred că am avut norocul să nu fie impedimente de comunicare. ”
“În ședințele cu părinții să participle și domnul director să asculte propunerile părinților, iar cu
domnișoara învățătoare pe line de îmbunătățire nu cred că se poate mai mult. Comunicăm pe grup,
sms, verbal etc, adică foarte m ult și bine.”
60%40%0%0%RELAȚIA ȘCOALĂ -FAMILIE
Foarte mulțumit
Mulțumit
Nemulțumit
Foarte nemulțumit

63
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
”Prezența pãrinților poate transforma cultura școlii.”
(S. L. Lightfoot )

Ne aflăm într -o epocă în care toate se schimbă foarte repede, în care este destul de dificil
în a ține pasul și a selecta din multitudinea de infomații exact pe cele care ar fi potrivite pentru
tine ca individ, școala trebuie să găsească mijloacele de supraviețuire ca formator de indivizi
ce vor guverna societatea de mâine.
Școala funcționează într-o cumunitate locală după anumite reguli și transmite valori,
elemente cognitive în vederea educării, formării, socializării și profesionalizării noi generații.
Se spune că educația primită în familie reprezintă aproximativ 50% din dezvoltarea
mental -emoțională și din caracterul viitorului adult.
Familia joacă rolul cel mai important în formarea și socializarea copilului deoarece ea
reprezintă cadrul fundamental în interiorul căruia sunt satisfăcute nevoile sale psihologice și
sociale și împlinite etapele întregului său ciclu de creștere și dezvoltare fiind astfel primul său
intermediar în relațiile cu societatea și, de as emenea, constituie matricea care îi imprimă
primele și cele mai importante trăsături caracteriale și morale.
Colaborarea dintre școală și familie presupune nu numai o informare reciprocă cu
privire la tot ceea ce ține de orientarea copilului ci și înarmare a părinților cu toate problemele
pe care le comportă această acțiune.
Comunicarea dintre cadrul didactic – părinte – elev presupune o relație de
intercunoaștere, de intercomunicare și o relație socio – afectivă bazată pe încredere reciprocă.
Cei trei factori( profesorul, părintele, elevul) ai relației trebuie să interacționeze, să doarească
să comunice problemele pe care le întâmpină.
Pentru consolidarea unui set de valori stabil și coerent care sprijină școala în formarea
la copii a conduitei favorabile, a unui stil de viață sănătos mintal, emoțional, fizic și socio –
moral este importantă implicarea familiei în activitățile educaționale . Familia reprezintă
elementul cheie în socializarea copilului cu ceilalți copii din clasă fiind consultată cu privire la
activitățile educative( extracurriculare) și cu privire la activitățile opționale pe care doresc să
le desfășoare copiii .
Lucrarea de față își propune modul în care relația dintre școală și familie poate ajuta la
reușia elevului. S -au identif icat premisele care stau la baza acestei relații : asigurarea unui climat
sănătos, implicarea părinților în cât mai multe activități.

64
Scopul primodia l a relației educaționali este bunăstarea elevului. Acest lucru s -a realizat
prin desfășurarea unor activități în care au fost implicați părinții, prin stabilirea unor teme
atractive care să aducă părinții în școală, printr -o ședință a părinților în care c adrul didactic le –
a adus la cunoștință acestora progesul, stagnarea sau regresul elevilor încercând să se identifice
cauzele care au generat aceste schimbări la copii.
Cercetarea aduce în prim -plan faptul că dacă la început părinții nu erau convinși de
importanța implicării lor în activitățile desfășurate la școală, observăm pe parcurs ul anului și
mai ales spre sârșitul anului școlar un interes deosebit față de organizarea și desfășurarea
activităților planificate în cadrul colaborării .
Activitățile au fost prezentate ȋntr -un mod cât mai atractiv pentru elevi și părinți și am
trezit interesul și dorința acestora de a se implica activ, voluntar și liber și de a colabora cu
cadrul didactic și de a se aventura ȋntr -o relație bazată pe ȋncredere cu acesta.
Din cerc etare reiese că la întrebările lucrării s-au găsit răspunsu ri și am identificat soluții:
o relație sinceră între partenerii educaționali( școală – familie – elev), întâlniri/ vizite reciproce(
activități extrașcolare/ ședințe cu părinții), implicarea părinților în diferite activități școlare/
extrașcolare etc. Această cercetare se focalizează pe reușita elevilor din învățământul primar
prin relația, colaborarea școală -familie, astfel putem declara că necesitatea implicării părinților
ȋn educația copii lor, elevilor este resimțită de -a lungul întregii traiectorii școlare.
Școala și familia sunt doi factori importanți în reușita elevului , care ȋmpreună reprezintă
piatra de temelie a educației primare, iar între aceștia și mediul social, se află copilul, o biect și
subiect al educației.
Propunem asigurarea continui tății relației școală -familie, ȋn termenii descriși pe
parcursul lucrării , ȋnsoțiți de respect față de ființa umană și de unicitatea ei, și mai departe , pe
tot parcursul școlarității.
O relație între școală și familie nu este ceva scris pe o coală de hârtie și semnat ă de
părinte și director, este relația activă, de implicare și de o parte și de cealaltă, este bucuria și
tristețea, este succesul și eșecul, este zbaterea și rezultatul din care beneficiarul este copilul/
elevul.
Copilul – o taină pe care întâi trebuie să ne dorim să o descifrăm și apoi să lucrăm
neîntrerupt pentru asta, părinți și profesori. Trebuie să-l înțelegem, ca apoi să se înțeleagă pe
sine și lumea în care trăiește.

65
BIBLIOGRAFIE
1. Agabrian, M , (2006 ), Școala, familia, comunitatea , Iași : Editura Institutul European
2. Bonchiș , E, (coord) (2011 ), Familia și rolul ei în educarea copilului , Iași : Editura Polirom
3. Bunescu, G h, Alecu, G, Badea, D, ( 1997) Educația părinților, Strategii și programe ,
București: Editura Didactică și Pedagogică
4. Cury, A, (2005), Părinți străluciți, profesori fascinanți, Editura For You
5. Cristea, S, (1998), Dicționar de termeni Pedagog ici, București: Editura Didactică și
pedagogică .
6. Cristea, S,( coord.) ( 2008), Curriculum pedagogic, Noveanu, E, Cercetarea pedagogică
experimentală , București: Editura Didactică și pedagogică Damian, N, (1972), Sociologia
familiei – note de curs, București: Centrul de multiplicare al Universității din București
7. Dolean, I, Dolean, D, D, ( 2009), Meseria de părint e, Editura Aramis
8. Frederick, E, Gerald, H, The child and society, New York: Editura Random House
9. Ionescu, M., Negreanu, E., (coord) (2006 ), Educație în familie. Repere și practci actuale.
București: Editura Cartea Universitară.
10. Jinga, I, (1981), Educația ca investiție în om, București: Editura Șiințifică și Enciclopedică
11. Kulcsar, T, (1978 ), Factorii psihologici ai reușitei școlare, București: Editura Didactică și
Pedagogică
12. Loke, John (1971), Cîteva cugetări asupra educației, București: Editura Didactică și
Pedagogică
13. Lupașcu, D, 2016, Noul Cod civil, București: Editura Universul Juridic
14. Mărgineanu, N( 1973), Condiția umană, București: Editura Științifică
15. Nedelcu, A, Ciolan, L,(coord.) (2010), Școala așa cum este, UNICEF
16. Rousseau, J, J, Emil sau despre educație, București: EDP
17. Stern, H, H,( 1972), Educarea părinților în lume, București: EDP
18. Țăranu, A, M,( 2009 ), Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării , Iași:
Editura Imstitutul European
19. Țibu, S, Goia, D ., (2014 ), Parteneriatul Școală -familie -comunitate , București: Editura
Universitară
20. Zamfir, C, Vlasceanu, L, 1998, Dictionar de Sociologie, București: Editura Babel
21. Zamfir, C, Vlasceanu, L , 1979, Dictionar de Filosofie , București: Editura Politica

66
WEBOGRAFIE
1. http://www.tribunainvatamatului.ro/colaborarea -dintre -scoala -si-familie -o-componenta -a-
educatiei -permanente/ (accesat în data de 15.10.2017, ora 2110)
2. http://didactica.genesis.ro/bariere -relatioa -scoala -familie -modalitati -inlaturarea -acestora/
(accesat în data de : 15.10.2017, ora 2045)
3. http://meseriadeparinte.ro/18 -2/ ( accesat în data: 14.04. 2018, ora 1253)
4. https://familist.ro/mama -vitrega -cea-rea-de-ce-copilul -uraste -nou-venita -din-familie
(accesat în data 14. 04. 2018, ora: 1255
5. http://www.ccdcluj.ro/vechi/Preuniversitaria/V52012/Plen/Relatia%20scoala%20familie
%20-%20Marinela%20Marc.pdf (accesat în data 14. 04. 2018, ora: 1325 )
6. http://didactica.genesis.ro/parteneriatul -dintre -familie -scoala -lume -societatea –
romaneasca/ (accesat în data 14. 04. 2018, ora: 1329)
7. https://edict.ro/familia -si-scoala -parteneri -in-educatia -copilului/ (accesat în data 14. 04.
2018, ora: 1330)
8. http://pipp -bn.blogspot.ro/2012/02/al -gr-dini-t-ei-de-copii -s-i-al-scolii.html (accesat în
data 14. 04. 2018, ora: 1345)
9. http://www.asociatia -profesorilor.ro/influenta -statului -socio -economic -si-atitudinii -fata-
de-educatiei -a-familiei -in-reusita -scolara.html (accesat în data 17. 04. 2018, ora: 1836)
10. http://www.esential -edu.ro /index.php/proiecte -educative -2015 -2016/educatie -fara-
frontiere/item/6087 -cucută -monica -dicu-elena -liana.html (accesat în data 19. 04. 2018,
ora: 1841)
11. http://www.edu.ro/studiu%20ise2 ( accesat în data 21. 04. 2018, ora: 1305)
12. http://www.tribunainvatamantului.ro/relatia -scoala -familie -in-contextul -actual/ (accesat în
data 21. 04. 2018, ora: 1402)
13. http://www.scritub.com/gradinita/copii/CARE -ESTE -ROLUL -SCOLII104312122.php
(accesat în data 21. 04. 2018, ora: 1412)
14. https://iteach.ro/experientedidactice/educatia -din-scoala -si-familie (accesat în data 21. 04.
2018, ora: 1415)
15. http://www.bebelu.ro/rolul -scolii -in-viata -oricarui -copil.html (accesat în data 21. 04. 2018,
ora: 1423)
16. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/psihopedagogie/parteneriatul -scoala -familie –
65787.html – 21.04 (accesat în data 21. 04. 2018, ora: 1437)
17. https://vorbinddespre.wor dpress.com/2015/04/01/origini -ale-scolii/ (accesat 24.04. 2018;
ora: 1749 )

67
18. https://studentpenet.ro/istoria -invatamantului -romanesc/ (accesat 24. 04. 2018; ora 17:44)
19. http://romania -misterioasa.blogspot.ro/2015/09/inceputurile -scolii -romanesti.html
(accesat: 23.04. 2018; ora: 17:42)
20. https://dexonline.ro/definitie/scoala (accesat: 23.04. 2018; ora: 18 27 )
21. https://doxologia.ro/familie/documentar/rolul -fundamental -al-tatalui -familie (accesat 23.
04. 2018; ora: 18 11 )
22. http://www.eva.ro/casa -si-familie/copii/rolul -tatalui -in-educatia -copiilor -articol –
5099.ht ml (accesat: 23.04 ; ora: 1809 )
23. https://dexonline.ro/definitie/familie (accesat: 23.04, ora: 1748 )
24. https://legeaz.net/dictionar -juridic/familie -sens-juridic (accesat 05.05 .2018; ora: 1425)
25. https://legeaz.net/dictionar -juridic/familie -sociologie (accesat: 05.05.2018, ora 1235
26. http://www.qreferat.com/referate/asistenta -sociala/Familia -Conceptul -de-familie –
P459.php (accesat: 05.05.2018; 1242 )
27. http://www.tribunainvatamantului.ro/educati a-in-societatea -cunoasterii/ (accesat: 05.05.
2018; ora: 1441)
28. https://iteach.ro/experientedidactice/i -educatia -postmoderna -vs-recalibrarea -sistemului –
de-valori (accesat: 05.05. 2018; ora: 14: 45)
29. http://crispedia.ro/biserica -si-scoala -evul-mediu -si-la-inceputurile -modernitatii –
constructia -ecleziastica -si-implicarea -laica/ (accesat: 05.05. 2018; ora: 14:36 )
30. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/54_56_Parteneriatul%20in%20educatie.pd
f (accesat: 05.05. 2018; ora: 14:59
31. https://www.concursurilecomper.ro/rip/2014/mai2014/06 -MurgociEmiliaLoredana –
Parteneriatul_educativ.pdf (accesat: 05.05. 2018; ora: 15:11)
32. https://tobeparent.wordpress.com/romania/rolul -scolii -in-educatia -copilului/
(accesat: 15.05. 2018; ora: 19:55)
33. http://fatitimp.blogspot.com/2013/01/dezvoltarea -copilului -rolul -familiei.html
(accesat: 01. 06. 2018, ora 1158 )
34. http://www.asociatia -profesorilor.ro/familia -scoala -comunitatea -parteneri -in-
educatie.html (accesat: 01. 06. 2018, ora 1204 )
35. https://blog.eintegral.ro/scoala -familie -un-parteneriat -real-in-beneficiul -copilului/ (
accesat: 09.06. 2018, ora: 17: 40 )

68

ANEXE

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,I.L. CARAGIALE,,
MUNICIPIUL SIBIU, JUDEȚUL SIBIU

ANEXA 2 la Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de
învățământ preuniversitar

Având în vedere prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările
și completările ulterioare, ale Regulamentului de organizare și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin OMEN nr. 5115/2014 , ale Legii
nr. 272/2004 , privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată,
Se încheie prezentul:

CONTRACT EDUCAȚIONAL

I. Părțile semnatare :
1. ȘCOALA GIMNAZIALĂ ……………………… , cu sediul în ……………………………………, județul
……………………….. , reprezentată prin director, prof. ………………………………………………………. .
2. Beneficiarul indirect, dna/dl.
……………………………………….. …. părinte/tutore/susținător legal
al elevului, cu domiciliul în ……………………………………………………… ……………………………
………………………………………………………………. ……….
…….. ..,
3. Beneficiarul direct al educației,
………………………………….. … elev.
II. Scopul contractului : asigurarea condițiilor op time de derulare a procesului
de învățământ prin implicarea și responsabilizarea părților implicate în educația
beneficiarilor direcți ai educației.
III. Drepturile părților : drepturile părților semnatare ale prezentului contract
sunt cele prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de
Învățământ Preuniversitar și în Regulamentul de organizare și funcționare al unității
de învățământ.
IV. Părțile au cel puțin următoarele obligații :
1. Unitatea de învățământ se obligă :
a) să asigure condițiile optime de derulare a procesului de învățământ;
b) să răspundă de respectarea condițiilor și a exigențelor privind normele de
igienă școlară, de protecție a muncii, de protecție civilă și de pază contra
incendiilor în uni tatea de învățământ;
ANEXA 1

69
c) să ia măsuri pentru aplicarea de sancțiuni pentru abaterile disciplinare
săvârșite de personalul unității de învățământ, în limita prevederilor legale în
vigoare;
d) să ia măsuri pentru aplicarea de sancțiuni pentru abat erile disciplinare
săvârșite de elevi, în limita prevederilor legale în vigoare;
e) personalul din învățământ trebuie să aibă o ținută morală demnă, în
concordanță cu valorile educaționale pe care le transmite elevilor și un comportament
responsabil;
f) personalul din învățământ are obligația să sesizeze, la nevoie, instituțiile
publice de asistență socială/educațională specializată, direcția generală de
asistență socială și protecția copilului în legătură cu aspecte care afectează
demnitatea, i ntegritatea fizică și psihică a elevului/copilului;
g) personalul din învățământ trebuie să dovedească respect și considerație în
relațiile cu elevii și cu părinții/reprezentanții legali ai acestora;
h) personalului din învățământ îi este inter zis să desfășoare acțiuni de natură
să afecteze imaginea publică a elevului, viața intimă, privată și familială a
acestuia;
i) personalului din învățământ îi este interzis să aplice pedepse corporale,
precum și să agreseze verbal sau fizic elevii și/ sau colegii.
j) se interzice personalului didactic să condiționeze evaluarea elevilor sau
calitatea prestației didactice la clasă de obținerea oricărui tip de avantaje de la
elevi sau de la părinții/aparținătorii/reprezentanții legali ai acestora.
k) sunt interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și orice
activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a
copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și
nedidactic, precum și activitățile de natură politică și prozelitismul religios.
2. Beneficiarul indirect – părintele/tutorele/susținătorul legal al
copilului/elevului are următoarele obligații:
a) obligația de a asigura frecvența școlară a elevului în în vățământul
obligatoriu și de a lua măsuri pentru școlarizarea elevului, până la finalizarea
studiilor;
b) la înscrierea copilului/elevului în unitatea de învățământ,
părintele/tutorele/susținătorul legal are obligația de a prezenta documentele
medicale solicitate, în vederea menținerii unui climat sănătos la nivel de grupă/clasă
pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalți elevi/preșcolari din
colectivitate/unitatea de învățământ;
c) părintele/tutorele/susținătorul legal al elevulu i are obligația ca, cel
puțin o dată pe lună, să ia legătura cu
educatoarea/învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul
preșcolar/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte pentru a
cunoaște evoluția copilului/elevului;
d) părintele/tutorele/susținătorul legal al elevului răspunde material pentru
distrugerile bunurilor din patrimoniul școlii, cauzate de elev;
e) să respecte prevederile regulamentului de organizare și funcționare al
unității de învățământ;
h) părintelui/tutorelui/susținătorului legal îi sunt interzise agresarea
fizică, psihică, verbală a personalului unității de învățământ.
3. Beneficiarul direct are următoarele obligații:
a) de a se pregăti la fiecare disciplină/modul de s tudiu, de a dobândi
competențele și de a -și însuși cunoștințele prevăzute de programele școlare;

70
b) de a frecventa cursurile, în cazul beneficiarilor primari ai educației din
învățământul de stat cu frecvență;
c) de a se prezenta la cursuri și la fiecare evaluare/sesiune de examene
organizată de unitatea de învățământ;
d) de a avea un comportament civilizat și o ținută decentă, atât în unitatea
de învățământ, cât și în afara ei;
e) de a respecta regulamentul de organizare și funcțion are al unității de
învățământ, regulile de circulație, normele de securitate și de sănătate în muncă,
de prevenire și de stingere a incendiilor, normele de protecție a mediului;
f) de a nu distruge documentele școlare, precum cataloage, carnete de el ev, foi
matricole, documente din portofoliu educațional;
g) de a nu deteriora bunurile din patrimoniul unității de învățământ (materiale
didactice și mijloace de învățământ, cărți de la biblioteca școlii și CDI, mobilier
școlar, mobilier sanitar, spa ții de învățământ);
h) de a nu aduce sau difuza, în unitatea de învățământ, materiale care, prin
conținutul lor, atentează la independența, suveranitatea și integritatea națională a
țării, care cultivă violența și intoleranța;
i) de a nu organi za/participa la acțiuni de protest, care afectează desfășurarea
activității de învățământ sau care afectează participarea la programul școlar;
j) de a nu deține/consuma/comercializa, în perimetrul unității de învățământ
și în afara acestuia, droguri, substanțe etnobotanice, băuturi alcoolice, țigări;
k) de a nu introduce și/sau face uz în perimetrul unității de învățământ orice
tipuri de arme sau alte produse pirotehnice cum ar fi muniție, petarde, pocnitori,
brichete etc., precum și sprayuri la crimogene, paralizante sau altele asemenea care,
prin acțiunea lor, pot afecta integritatea fizică și psihică a beneficiarilor direcți
ai educației și a personalului unității de învățământ;
l) de a nu poseda și/sau difuza materiale care au un caracte r obscen sau
pornografic;
m) de a nu aduce jigniri și de a nu manifesta agresivitate în limbaj și în
comportament față de colegi și față de personalul unității de învățământ sau de a
leza în orice mod imaginea publică a acestora;
n) de a nu pro voca/instiga/participa la acte de violență în unitate și în afara
ei;
o) de a nu părăsi incinta școlii în timpul pauzelor sau după începerea
cursurilor, fără avizul profesorului de serviciu sau a
învățătorului/institutorului/profesorului pentru învăț ământul primar/profesorului
diriginte.
V. Durata contractului: prezentul contract se încheie, pe durata nivel elor de
învățământ primar și gimnazial secundar (de la clasa pregătitoare la clasa a VIII –
a).
VI. Alte clauze: elevii vor purta semnul dist inctiv al unității școlare – costumul
școlar.

Încheiat azi, ….. ……….. ….., în două exemplare, în original, pentru
fiecare parte.

Beneficiar indirect, Am luat la cunoștință,
Beneficiar direct,

71

ANEXĂ 2
CHESTIONAR
Din dorința de a cunoaște mai bine părerea dumneavoastră despre colaborarea dintre
familie și școală, am rugămintea de a completa chestionarul pus la dispoziție. Răspunsurile
dumneavoastră sunt confidențiale, fiind folosite în partea de cercetare a lucrăr ii de licență cu
titlul: Relația școală – familie – condiție a reușitei școlare.
Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Vârsta:_____ ani
Sex:
Masculin
Feminin

Ultima instituție absolvită:
Liceu
Studii postliceale
Studii universitare
Studii postuniversitare
Altele:

1. Membrii familiei care locuiesc cu
copilul:______________________________________

2. Cine se ocupă cu educația copilului și cât timp?
___________________________________________________________________________
3. Care este atitudinea copilului față de d vs.?
a) Iubitor, prietenos, sincer
b) Retras, temător, fricos
c) Indifferent
d) Alte variante (care?)
____________________________________________________

72

4. Care sunt relațiile copilului dvs. cu alți copii?
a) Izolat
b) Agresiv
c) Indiferent
d) Dragoste și prietenie

5. Cât de frecvent dvs., soția/ soțul sau un alt membru al familiei obișnuiți să:
I. Vorbiți cu copilul despre evenimentele petrecute pe timpul zilei la școală
a) Foarte des
b) Des
c) Rar
d) Foarte rar
e) Nu răspund
II. Vorbiți cu copilul despre colegii/ prietenii acestuia
a) Foarte des
b) Des
c) Rar
d) Foarte rar
e) Nu răspund
III. Îi cumpărați materialele didactice cerute la școală ?
a) Foarte des
b) Des
c) Rar
d) Foarte rar
e) Nu răspund
IV. Ajutați copilul să -și facă temele ?
a) Foarte des
b) Des
c) Rar
d) Foarte rar
e) Nu răspund

73

6. La ce fel de activități desfășurate în cadrul școlii ați participat?
a) Ședințe cu părinții
b) Serbări școlare
c) Consultații cu părinții
d) Activități de abilități practice
e) Activității practic -gospodărești
f) Activități antreprenoriale (târg de mărțișoare/bazar de Crăciun)
g) Proiect educational: Să știi mai multe, să fii mai bun
h) Altele

7. Care din activitățile bifate la întrebarea anterioară considerați că sunt importante
pentru consolidarea relației școală -familie. Explicați în câteva rânduri alegerea făcută.
______________________________________________ _________________ ____________
________________________________________________ ___________________________
8. Ce propuneri aveți pentru a diversifica aceste acțiuni ?
______________________________________________ __________________________ ___
____________________________________ _______________________________________
9. Cât timp aveți la dispoziție într -o lună pentru activități oferite de școală în cadrul
colaborării cu părinții?
a) Deloc
b) Mai puțin de o oră
c) 1-2 ore
d) 3-4 ore
e) Mai mult de 4 ore

10. Ce interval orar ar fi potrivit ca să participați la diferire activități în cadrul școlii?
a) 930- 12 00
b) 1300- 1500

74

11. Cât de importantă vi se pare colaborarea dintre părinți și școală ?
a) Foarte importantă
b) Oarecum importantă
c) De importanță minoră
d) Neimportantă

12. Cât de mulțumiți sunteți de colaborarea școală – familie?
a) Foarte mulțumit
b) Mulțumit
c) Nemulțumit
d) Foarte nemulțumit

13. Considerați școala un partener real în procesul de educație al copilului?
a) Da
b) Nu prea
c) Nu

14. Ce ar trebui să facă școala pentru copii, după părerea dvs.?
a) Să le dezvolte talentele( picture, muzică etc.)
b) Să-i învețe să relaționeze în societate( să comunice ușor cu oamenii)
c) Să-i învețe ce e bine/ ce e rău
d) Să le dezvolte deprinderi practice
e) Să le formeze un bagaj de cunoștințe teoretice
f) Altele
________________________________________________________________________

15. Credeți că școala manifestă suficientă deschidere spre propunerile dvs.?
a) Da
b) Nu prea
c) Nu

75
16. Considerați că puteți discuta cu învățătoare clasei despre orice problemă legată de
copilul dvs.?
a) Da
b) Nu

17. Care sunt principalele dificultăți pe care le -ați întâmpinat în comunicarea cu școala/
învățătoarea?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

18. Ce ați dori să îmbunătățiți în ceea ce privește comunicarea cu școala/ învățătoarea?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Vă mulțumesc pentru colaborare!

76
ANEXA 3

CHESTIONAR

1. La ce activitate ați participat?
_____________________________________________________________________
2. Cum v -ați simțit în cadrul acestei activități?
a) Foarte bine
b) Bine
c) Acceptabil
d) Nu mi -a plăcut

3. Cum s -au simțit copii la această activitate?
a) Foarte bine
b) Bine
c) Acceptabil
d) Nu i-a plăcut

4. Doriți să mai participați la alte activități de acest gen?
a) Da
b) Nu

77
ANEXĂ 4
Școala Gimnazial ă „I.L.Caragiale” Sibiu
An școlar 2017 -2018
Chestionar pentru investigarea intereselor și preocupărilor elevilor,
în vederea alcătuirii ofertei programului „Școala altfel” – 2018

1. Conform pasiunilor tale, ce ai vrea să înveți pe parcursul săptămânii „Școala altfel”?
2. Ce curiozități ai despre tine însăți (personalitate, orientare în carieră, relații cu prietenii
și familia)?
3. Ce îți atrage atenția în lumea înconjurătoare și ai vrea să înțelegi mai bine?
4. Notează de la 1 la 5 cât de mult ți -ai dori să participi la o activitate pe următoarele teme
pe parcursul săptămânii „Școala altfel”:
□ Dezvoltarea personală;
□ Relaționarea cu prietenii și familia;
□ Orientarea profesională;
□ Voluntariat, acțiuni civice;
□ Protecția mediului;
□ Sport;
□ Sănătate;
□ Înțelegerea unor fenomene sociale, politice, fizice, biologice etc.;
□ Cunoașterea unor personaje, personalități, istoriei și/sau altor culturi și civilizații;
□ Exprimare și/sau c unoaștere artistică și a patrimoniului cultural;
□ Petrecerea timpului liber.
5. Dorești să te implici în organizarea programului „Școala altfel”?
□ Da
□ Nu

6. Cum dorești să te implici în organizarea programului „Școala altfel”?

7. În ce clasă ești?

78
ANEXĂ 5
Școala Gimnazială „I.L.Caragiale” Sibiu
Programul „Școala altfel”
An școlar 2017 -2018

Chestionar feedback pentru elevi

Enunț Încercuiți cifra
corespunzătoare
5 = maxim, 1= minim 1 2 3 4 5
1. Activitățile la care am participat au răspuns intereselor
mele 1 2 3 4 5
2. Activitățile la care am participat au răspuns așteptărilor
mele 1 2 3 4 5
3. Activitățile la care am participat au fost bine organizate 1 2 3 4 5
4. Apreciez implicarea mea ca fiind… 1 2 3 4 5
5. Apreciez implicarea colegilor ca fiind… 1 2 3 4 5
6. Apreciez modul de relaționare cu profesorii ca fiind… 1 2 3 4 5
7. Am descoperit lucruri despre mine 1 2 3 4 5
8. Am descoperit lucruri noi pe temele propuse în activități 1 2 3 4 5
9. Am învățat lucruri utile pentru viața mea de zi cu zi 1 2 3 4 5
10. M -am simțit bine/ distrat/ relaxat 1 2 3 4 5

Școala Gimnazială „I.L.Caragiale” Sibiu
Programul „Școala altfel”
An școlar 2017 -2018

Chestionar feedback pentru părinți

Enunț Încercuiți cifra
corespunzătoare
5 = maxim, 1= minim 1 2 3 4 5
1. Activitățile la care a participat copilul meu au răspuns
intereselor lui 1 2 3 4 5
2. Activitățile la care a participat copilul meu au răspuns
așteptărilor sale 1 2 3 4 5
3. Activitățile la care a participat copilul meu au fost bine
organizate 1 2 3 4 5
4. Am primit la timp toate informațiile necesare despre 1 2 3 4 5
5. Apreciez implicarea profesorilor ca fiind… 1 2 3 4 5
6. Apreciez modul relaționare al profesorilor cu copilul meu ca
fiind… 1 2 3 4 5
7. Apreciez implicarea mea, ca părinte, în aceste activități ca
fiind… 1 2 3 4 5
8. Am observat la copilul meu o schimbare de atitudine 1 2 3 4 5
9. Copilul meu a declarat că a învățat lucruri utile pentru viața de
zi cu zi 1 2 3 4 5
10. Copilul meu s -a simțit bine/ distrat/ relaxat 1 2 3 4 5

79

ANEXĂ 5*

Școala Gimnazială „I.L.Caragiale” Sibiu
Programul „Școala altfel”
An școlar 2017 -2018

Chestionar feedback pentru profesori

Enunț Încercuiți cifra
corespunzătoare

5= maxim/ excelent, 1= minim/ nesatisfăcător 1 2 3 4 5
1. Activitățile pe care le -am implementat au fost bine receptate de
elevi 1 2 3 4 5

2. Activitățile pe care le -am implementat au răspuns nevoilor elevilor 1 2 3 4 5

3. Activitățile la care le -am implementat au fost bine organizate 1 2 3 4 5

4. Am primit sprijin real din partea partenerilor 1 2 3 4 5

5. Apreciez implicarea Comisiei, în program, ca fiind 1 2 3 4 5

6. Apreciez modul relaționare al elevilor cu mine ca fiind 1 2 3 4 5

7. Apreciez implicarea elevilor, în aceste activități, ca fiind 1 2 3 4 5

8. Am observat la elevi o schimbare de atitudine în bine 1 2 3 4 5

9. Elevii au învățat lucruri utile pentru viața de zi cu zi 1 2 3 4 5

10. Elevii s -a simțit bine/ distrat/ relaxat 1 2 3 4 5

80

Ministerul Educației Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

VIZAT
Conducător științific
Declarația pentru conformitate asupra originalității operei științifice

Subsemnatul / Subsemnata SICOE ALEXANDRA – FLORINA domiciliat/ă în localitatea
sat BĂȚĂLR , adresa poștală com. BRETEA – ROMÂNĂ, nr. 47, jud. HUNEDOARA , având actul de
identitate seria HD nr. 742221 , codul numeric personal 2951230203407 înscris/ă pentru
susținerea lucrării de licență / proiectului de diplomă cu titlul RELAȚIA ȘCOALĂ – FAMILIE –
CONDIȚIE A REUȘITEI ȘCOLARE.
declar următoarele :
• opera științifică nu aparține altei persoane, instituții, entități cu care mă aflu în relații de
muncă sau altă natur ă;
• opera științifică nu este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, iar prin aplicarea
acesteia nu devine dăunătoare sănătății ori vieții persoanelor, animalelor sau plantelor;
• opera științifică nu a mai fost publicată de subsemnatul / subsem nata sau de o terță
persoană fizică sau juridică, în țară sau în străinătate, anterior datei depunerii acesteia spre
evaluare în scopul obținerii recunoașterii științifice în domeniu.
Specific explicit că ideile prezentate sunt originale, iar sursele de i nformații care stau la baza
emiterii unor teorii originale au fost corect citate și prezentate în opera științifică.

Data: 14. 06. 2018
Numele și prenumele: SICOE ALEXANDRA – FLORINA
Semnătura………………………………………….

Notă : Prezenta declarație va purta viza conducătorului științific.
Cod. PO – ULBS – DPPI – 06_ed – 1_rev – 0 / 05.11 Copyright ©:
http://ppi.ulbsibiu.ro/ro/despre/proceduri.php

Adresa: Bd -ul. V ictoriei, nr. 10 Tel: +40 (269) 216 062
Sibiu, 550024, România
e-mail: rectorat@ulbsibiu.ro www.ulbsibiu.ro Fax: +40 (269) 217 887