Sibiu Oras Turistic European

PREZENTARE GENERALA MUNICIPIUL SIBIU

Poziția geografică

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica si 24°05' longitudine estica.
Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
La sud la o distanta de cca. 30 km se situeaza mntii Carpati si defileul Vaii Oltului

Poziția geografică a municipiului i-a favorizat formarea și evoluția istorică. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Deva – Sibiu – Brașov) și E 81 (Cluj – Sibiu – Pitești), precum și drumul național 14 (Sibiu – Mediaș – Sighișoara – Târgu Mureș), alături de alte drumuri județene. Este și principalul nod de cale ferată din zonă. Aici se reunesc magistralele feroviare București – Pitești – Râmnicu Vâlcea și București – Brașov – Făgăraș pentru a se îndrepta spre vest (Deva – Arad) sau nord-vest (Copșa Mică – Cluj Napoca – Oradea) Dispune de aeroport internațional .

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.

Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Imprejurimile Sibiului, dintre care de amintit sunt zona de inmasurabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de ce-a mai importanta destinatie turistica din Romania.

Populatia

Populatia la 1 iulie 1998 a fost de 169611 locuitori, prezentând o crestere cu 0,7% fata a de 1 iulie 1992.
Se observa o crestere cu 1,6% a persoanelor de sex feminin (89296 persoane), cele de sex masculin scazând cu 1,6% (80315 persoane).

Ponderea populatiei municipiului Sibiu în total judet , la 1 iulie 1998 a fost de 38,2%, iar la 1 iulie 1992, a fost de 37,5%.
Structura etnica a populatiei la 01 iulie 1996 a fost urmatoarea :

Populatie din care: pe nationalitãti

– total – Români Maghiari Germani Romi

169656 158856 4158 5601 688

Economia

Economic zona Sibiului este una dintre cele mai industrializate din Romania, judetul situeandu-se pe locul 12 pe tara raportat la forta de munca in industrie.
Aceasta dezvoltare economica isi are radacinile in dezvoltarea manufacturilor incepand cu sec. XVIII si apoi a intreprinderilor si uzinelor un secol mai tarziu. (Sa nu uitam ca la Sibiu s-a deschis prima uzina mecanica din Ardeal). In Sibiu cea mai mare pondere industriala o are industria metalurgica si a constructiilor de masini-unelte, urmata de cea textila, alimentara si de prelucrare a lemnului.
Incluse in sistemul economic serviciile contribuie si ele la ridicarea calitatii vietii.
La Sibiu exista un mare numar de banci si functioneaza una dintre principalele burse de valori din tara

Principalele ramuri industriale reprezentate in Sibiu sunt :

Agricultura – masini

Agricultura – productie

Alimente

Aluminiu si Produse din aluminiu

Ambalaje

Aparatura de precizie

Bauturi

Chimicale

Confectii Metalice

Constructii

Diverse produse din metal

Drumuri si Poduri

Echipamente si Instalatii Gaze – productie, distributie

Incaltaminte

Marochinarie

Mase Plastice

Masini Unelte

Materiale si Utilaje de Constructii

Mobila si Prelucrarea Lemnului

Morarit si Panificatie

Piese Auto si Accesorii

Textile si Confectii

ANALIZA SITUATIEI CURENTE IN SIBIU

Situatia actuala a dezvoltarii urbane

Schimbarile economice, politice si sociale intervenite la inceputul anilor ’90 au determinat modificarea pozitiva a conditiilor cadru ale dezvoltarii urbane in Sibiu.

Astfel dupa decenii de neglijare, treptat s-a accordat o atentie crescanda centrului istoric recunoscandu-se pe drept insemnatatea sa: importanta mostenirii istorice a fost recunoscuta de catre factorii politici si de catre public, prin repunerea orasului vechi în adevarata valore, atât din punctul de vedere al spatiului locativ cât si ca centru de comert si productie mestesugareasca.

Fondarea sau refondarea institutiilor academice si religioase, filialelor universitatilor, facultatilor particulare ca si institutiilor de perfectionare si specializare profesionala au dat orasului noi impulsuri ca lacas de cultura.

Investitiile straine ca si multiplele cooperari între parteneri straini si români au condus la lansarea de noi activitati economice, în special în domeniul industriei textile, industriei mobilei si a pieselor de automobil.

Prin reintroducerea autonomiei locale si printr-o cuprinzatoare reforma administrativa au fost create premise importante în libera initiativa urbana pentru dezvoltarea potentialului economic ca si pentru îmbunatatirea infastructurii tehnice si sociale. Schimbarea politica si economica a presupus însa si multe greutati.

Pozitie geograficã favorabilã: Sibiul este situat în centrul României si totodatã în centrul Europei de SE.

Retea rutierã si feroviarã bine dezvoltatã, Sibiul fiind situat de-a lungul rutei Viena – Budapesta – Arad – Bucuresti – Sofia – Istanbul, dispunând de bune legãturi feroviare cãtre toate marile orase europene.

Existenta unui aeroport international, cu legãturi aeriene zilnice pe ruta Sibiu – München – Sibiu precum si cu legaturi aeriene spre Italia.

Retea de telecomunicatii bine dezvoltatã, aflatã în expansiune (inclusiv telefonie mobilã si acces Internet).

Preturi reduse la utilitãti : apã de calitate foarte bunã (00.9 Euro/mc), energie electricã (0.05 Euro/KWh).

Sunt disponibile suprafeþe de teren propice dezvoltãrii industriale (acces, curent electric, apa, etc.). Terenurile în zonele industriale pot fi achiziþionate la preturi foarte convenabile.

Prezenta unor ramuri industriale cu o veche traditie: industrie textilã, alimentarã, pielãrie si incãltãminte, ind. constructoare de masini (25 % din industrie este încã în posesia statului si este în curs de privatizare).

Sibiul este situat mijlocul unei zone turistice de mare atractie (drumetii în apropiatii munti ai Cibinului, practicarea sporturilor de iarnã în stattiunea Pãltinis – 1450 m altitudine, bãile Ocna Sibiului, Mãrginimea Sibiului, etc.), fiind el însusi unul dintre cele mai atractive orase din aceasta parte a Europei

Fortã de munca bine pregatitã (peste 12% au studii superioare, Sibiul fiind un centru universitar important) si relativ tânãrã (doar 25% din populaþia municipiului depãºind varsta de 50 ani).

Administratie localã deschisã si receptivã.

Sibiul este gazda mai multor institutii naþionale si internaþionale cum sunt: Consulatul Genaral al Germaniei în România, Mitropolia Bisericii Ortodoxe din Transilvania, Consistoriul superior al Bisericii Evanghelice din România, Forumul German din România, si altele

Sibiul are o vastã traditie europeanã, numele orasului fiind un garant pentru culturã si educatie. Cetãtenii orasului sunt toleranti si prietenosi, iar ospitalitatea sibienilor este renumitã.

. Cele mai importante probleme identificate in Sibiu sunt urmatoarele :

Închiderea unor importante sectoare de productie din marile întreprinderi, în unele cazuri închiderea completa a acestora, datorita restructurarii, în vederea trecerii la economia de piata, au produs un recul dramatic în productie si economie, având drept consecinta reducerea masiva a locurilor de munca si scaderea corespunzatoare a veniturilor populatiei, care nu au putut fi pâna acum ajustate.

Un deficit de locuinte la fel de mare ca si înainte, din cauza faptului ca din anul 1980 nu s-au mai construit locuinte noi si de asemenea starea de întretinere a locuintelor a fost puternic neglijata. Prin stabilirea la Sibiu, în decursul anilor '90, a populatiei din alte parti ale tarii, nevoia de locuinte s-a acutizat.

Privatizarea celei mai mari parti a locuintelor de stat a condus la împroprietaririe unei mari parti a populatiei, noii proprietari având venituri mici si lipsindu-le capitalul propriu, nefiind în stare sa-si întretina corespunzator locuintele dobândite. Investitiile în întretinerea si modernizarea cladirilor sunt afectate si de structura mixta a proprietatii, structura care a luat nastere în decursul privatizarii locuintelor.

O întretinere neglijata decenii la rând si investitii foarte restrânse în infrastructura tehnica, îndeosebi în privinta retelelor de apa si canalizare, atât din centrul istoric cât si la nivelul întregului oras sunt caracterizate de pierderi mari si necesita, în cea mai mare parte, lucrari de reabilitare sau înnoire.

Un sistem deficitar de legatura al orasului cu exteriorul: în ciuda aeroportului international, între timp cu legaturi zilnice spre München, la Sibiu este greu de ajuns din marile centre europene si internationale; insuficienta soselelor, a cailor ferate si a legaturilor aeriene afecteaza traficul crescând de marfuri, în special cu tarile Uniunii Europene, etc.

Multiple probleme de trafic în oras: cresterea traficului individual concomitent cu criza transportului în comun; îngreunarea crescânda a traficului, în special în centrul istoric, încarcarea celorlalte zone ale orasului prin traversarea orasului de catre traficul greu (camioane), etc.

La nivelul municiului se pot evidentia urmatoarele provocari pentru viitor demne de luat in calcul in faza de dezvolatare a unei strategii complete in directia dezvoltarii urbane.Astfel pentru eficientizarea transformarilor economice si sociale si pentru mobilizarea potentialului orasului este indicat a se avea in vedere ::

Mobilizarea în privinta implicarii personale, a liberei initiative si a investitiilor proprietarilor si chiriasilor pentru pastrarea si modernizarea locuintelor existente. Pentru reducerea înaltului deficit al spatiului locativ este necesara, în continuare, crearea conditiilor cadru si impulsionarea investitiilor particulare în constructia de noi locuinte.

Reabilitarea si innoirea cuprinzatoare a infrastructurii tehnice. Sunt necesare pe mai departe mari eforturi pentru îmbunatatirea capacitatii si rentabilitatii furnizorilor de utilitati si salubrizare.

Îmbunatatirea calitatii si atractivitatii vietii prin masuri pentru spatiul public, cum ar fi amenajarea strazilor si pietelor, amenajarea spatiilor verzi si a parcurilor sau întretinerea cladirilor publice reprezentative.

În domeniul traficului trebuie concretizate în special obiectivele privind îmbunatatirea legaturilor în cadrul retelei de trafic interregionale si europene, trasarea unor rute noi a traficului interregional, o continuare a reducerii traficului în centrul istoric, ca si îmbunatatirea ofertei transportului în comun.

Dezvoltarea si îmbunatatirea ofertei turistice si a prezentarii orasului si chiar a întregii regiuni transilvane, pentru a-i spori posibilitatea de concurare cu orase sau regiuni turistice asemanatoare europene.

Promovarea mestesugurilor si a micilor întreprinderi, în scopul crearii de noi locuri de munca si împiedicarii pierderii mestesugurilor traditionale, în special în domeniul constructiilor.

Crearea conditiilor cadru potrivite pentru investitiile particulare în comert, productie mestesugareasca si industrie, mai ales identificarea unor zone industriale si de comert cerute pe piata, cu legaturi de trafic functionale si infrastructura tehnica ca si întarirea centrului istoric prin spatii comerciale atractive.

La nivelul intregii regiuni se Strategie integrata pentru centrul istoric, oras si regiune

Esenta programului urban de actiune consta în masurile si procedeele pe care trebuie sa se sprijine procesul de reabilitare si înnoire a centrului istoric. În unele sectoare, îndeosebi în domeniul promovarii turismului sunt descrise de asemenea masuri si procedee pe plan interregional dar si regional sau cu raza de actiune în afara granitelor orasului.
Între diferitelstoric, oras si regiune

Esenta programului urban de actiune consta în masurile si procedeele pe care trebuie sa se sprijine procesul de reabilitare si înnoire a centrului istoric. În unele sectoare, îndeosebi în domeniul promovarii turismului sunt descrise de asemenea masuri si procedee pe plan interregional dar si regional sau cu raza de actiune în afara granitelor orasului.
Între diferitele planuri de interventie si masuri sectoriale în centrul istoric, pe raza întregului oras si a regiunii exista relatii strânse si interactiuni. Promovarea si utilizarea efectelor sinergice posibile constituie parte integranta importanta dintr-un concept strategic pentru viitoarea dezvoltare urbana:

Promovarea constructiei de noi locuinte, a reamenajarii celor existente si reducerea deficitului spatiului locativ în întregul oras pot face posibila reducerea densitatii populatiei în centrul istoric si o data cu aceasta sa contribuie la degrevarea substantei constructive istorice.

Pe de alta parte investitiile în reabilitarea si modernizarea locuintelor în centrul istoric pot creste atractivitatea acestuia si astfel poate fi sprijinita dezvoltarea economica a întregului oras.

Masuri cuprinzatoare de reparatii si înnoire a infrastructurii tehnice în centrul istoric sau în întregul oras sunt, datorita retelelor conectate unele de altele, putin posibile fara luarea în considerare a întregului sistem. Masurile de reparatii si înnoire în retea pot face necesara extinderea lucrarilor si asupra instalatiilor centrale (instalatii de epurare, de apa, etc.).

Devierea traficului interregional prin constructia unei centuri ocolitoare a orasului sau îmbunatatirea ofertei transportului în comun pot duce la degrevarea de trafic a centrului istoric.

Reabilitarea si revitalizarea poate face ca centrul istoric sa devina punctul esential, de atractie deosebita, al unei oferte regionale de ansamblu în domeniul turismului. Pe de alta parte, extinderea ofertei turistice în regiunea Transilvaniei poate atrage noi vizitatori si poate face orasul atractiv pentru sejururi prelungite în orice anotimp.

Noile amplasamente industriale si ale întreprinderilor mestesugaresti creeaza noi locuri de munca si cresc puterea economica a orasului. Veniturile în crestere si investitiile private pot ridica sansele de reabilitare si înnoire a centrului istoric.

Identificarea si accesul la noi suprafete de productie mestesugareasca la marginea orasului ca puncte de plecare pentru mari întreprinderi de desfacere cu amanuntul sau supermagazine pot periclita pe de alta parte, micile centre de comert cu amanuntul din interiorul orasului.

Reabilitarea si modernizarea substantei constructive istorice creeaza noi obiective si câmpuri de lucru pentru întreprinderile mestesugaresti si de constructii. Ele ofera, pe de alta parte, firmelor mici posibilitatea unei specializari si acumulari de cunostinte în domeniul cladirilor vechi, respectiv a monumentelor, care pot fi solicitate astfel si în alte zone (de ex. în orasele vecine ).

Turism

Alaturi de Cluj-Napoca, Timisoara si Arad, municipiul Sibiu este unul din cele mai frumoase orase transilvanene.Are un farmec aparte,deorece este un "oras muzeu" ce evoca prin zidurile turnului de aparare,bastioanele fostei catati a Sibiu-lui,vremurile unei frumoase istorii.

Orasul pastreaza peste timp amintirea unor oameni de seama ai istoriei,artei si culturii nationale,figuri ilustre dinn randul celorlalte nationalitati – sasi,maghiari – care au trait si creat pe acste meleaguri pe care le-au considerat dintodea-una patria lor.

"Orasul vechi",asezat chiar in centru,este inconjurat de zidurile vechii cetati.Prin traditie,Sibiul este impartit in orasul de sus si cel de jos.

Sibiul este cunoscut ca un puternic centru turistic cu numeroase si diverse obiective turistice.De asemenea,

imprejurimile sale sunt pitoresti si cu locuri atragatoare

Obiective turistice in Sibiu

Piata Mare – " Ringul cel mare" cum i se spunea odinioara, era locul de intalnire,de serbari.Festivitati pitoresti s-au desfasurat aici cu prilejul instalarii conducatorilor cetati.Aici se dadeau mese mari, Boi, berbeci si miei intregi se frigeau in piata si vinul se bea din uriase boloboace.Breslasii si ucenicii lor infatisau atunci jocuri populare cu talcuri simbolice. Memorabila a ramas serbarea de la 14 februarie 1582.Aici oamenii se intalneau si se sfatuiau cum sa apere cetatea in vremuri de rastriste.Tot aici multimea privea inmarmurita decapitari,spanzurari si chiar arderi pe rug,pana la sfarsitul secolului XVIII.

Turnul Sfatului – este asezat intre P-ta Mare si P-ta Mica.Constructia a fost terminata in anul 1588.Doua bolti il patrund,deschizand drumul spre orasul de jos.Povestea turnului n-a fost lipsita de momente dramatice.

Prabusindu-se in 1586 a ingropat sub lespezi pe pictorul Iohan David care incerca sa-i impodobeasca bolta.La recladire i s-a adugat in jurul varfului patru mici turnulete.Prin renovarea din 1824 i s-a redat aspectul de azi.

Muzeul "Brukental " – construit pe baza unui plan de un arhitect vienez in jurul anilor 1781 – 1785 in stil baroc tarziu.Portalul din piatra masiva este impodobit deasupra intrarii cu stema lui Samuel Brukenthal.

Coridorul de la intrare este sustinut de coloane puternice de piatra.

Muzeul a fost deschis prima data pentru public in 1817.Galeria de arta cuprinde picturi,lucrari de grafica,

sculpturi din secolul XV-XIX realizate de : Nicolae Grigorescu ("Cap de tiganca"),Stefan Luchian("Garoafe"),Nicolae Tonitza ("Portret de fata"),Theodor Aman,Ion Andreescu,Theodor Pallady,Iosif Iser.

Biserica Evenghelica – construita pe ruinele unei basilici romane la mijlocul sec.XIV si terminata in 1520.In sec.XV a suferit o serie de tranformari.La inceputul sec.XVI au fost realizate doua pridvoare de intrare.Clopotnita modesta pana atunci a fost ridicata cu inca doua etaje,apoi s-au adaugat turnuletul cu scarile de acces spre clopotnita si galeriile unde se fac prezenteelemente ale Renasterii.

Biserica Catolica ( P-ta Mare) – construita in stil baroc in anii 1726-1728 de catre calugarii iezuiti,pe locul unde se aflau "baltile" aurarilor si farmacia orasului.Realizata in forma unei biserici-sala,acoperita de o bolta si sustinuta de arcuri largi ce se sprijina pe puternice coloane.

Mitropolia Ortodoxa (Str.Mitropoliei nr.35 ) – construita in anii 1902 – 1906.Arhitectura prezinta caracteristici bizantine asemenatoare bisericii Sf.Sofia din Constantinopol.

Pasajul Scarilor – amenajat in ultimul timp.Zidul celui de-al treilea cordon de aparare,se prelungeste spre nord,sprijinit de puternice arcuri butane.Construit in sec.XIII . I se mai spune si "Zidul cu ace".Locul cel mai pitoresc si caracteristic Sibiului vechi.

Zidul cetatii si turnurile de aparare ( str.Cetatii) – zidul a fost construit in sec al XIV -lea,ca a treia centura de fortificatii.Intarit,pentru cetate,in sec.XVII si restaurat in 1963.

Turnul archebuzierilor,devenit mai tarziu "Turnul panzarilor",construit in sec XV,pe o fundatie octogenala.In interior turnul dispune de doua drumuri de rond,ca loc de manevra si de amplasare a aparatorilor in timpul luptelor.

In Sibiu sunt peste 40 de cladiri si constructii declarate monumente istorice si peste 38 de strazi si locuri publice de interes istoric.

In sectiunea 'Centrul Istoric' de interes deosebit sunt zona formata din Piata Mare, Piata Mica, Piata Huet si strazile din jur unde sunt concentrate cele mai multe obiective turistice.

'Cetatea Sibiului' se ocupa de zidurile, turnurile si portile de acces ale vechii cetati a Sibiului.

In Sibiu se gasesc 10 muzee si expozitii permanente de interes national si international, cele mai cunoscute fiind Muzeul Brukenthal si Muzeul Tehnicii populare ASTRA.

Sibiul este orasul cu cele mai multe biserici si locasuri de cult de importanta istorica, 11 dintre acestea se gasesc in oras si multe altele in satele din imprejurimi.

Imprejurimile Sibiului prezinta o importanta deosebita prin statiunea Paltinis, baile Ocna Sibiului, zona Marginimea Sibiului si Muntii Carpati aflati pe raza de 50 km de oras.

Parcurile orasului

Zona verde a Sibiului impresioneaza atat prin numarul mare de parcuri cat si prin amenajarea deosebita a acestora.

Parcul Astra, din fata Palatului ASTRA, este o adevarata oaza de liniste pentru pensionarii care il viziteaza zilnic. Parcul gazduieste o serie de busturi si statuete reprezentand personalitati ale culturii romanesti: Gheorghe Baritiu (1912), Timotei Cipariu, Octavian Goga, Andrei Muresaniu, Ioan Slavici, Gheorghe Lazar, Andrei Saguna si Badea Cartan.

Parcul Sub Arini se intinde paralel cu Bulevardul Victoriei pe o suprafata de 30 hectare. A fost amenajat intre 1856 si 1865. In 1865 s-a dat in folosinta restaurantul Sub Arini (Bolta Rece).

Prima fantana arteziana a fost data in folosinta in 1894, iar zece ani mai tarziu s-a introdus iluminatul electric. In 1927 s-a dat in folosinta stadionul Municipal construit pe latura sudica a parcului. In 1938 s-a ridicat statuia lui Mihai Eminescu. Amenajari recente au redat parcului grandoarea de altadata. Parcul cuprinde in momentul de fata 80 de specii diferite de arbori.

Padurea Dumbrava se intinde la marginea Sibiului intre Drumul Rasinarului si Calea Poplacii. A fost amenajata in secolul 17 si include Lacul de agrement Dumbrava si Gradina Zoologica (1929), cea mai veche gradina zoologica din Romania.

Alte parcuri din oras: Parcul Tineretului, langa Bastionul Haller, recent renovat cuprinde cea mai mare fantana arteziana din oras, Parcul Unirii din fata hotelului Bulevard cu lacuri si cascade artificiale si Parcul Cetatii un romantic loc de intalnire care se intinde de-a lungul zidurilor de aparare, intre strada Cetatii si Bulevardul Coposul.

Pornind de la o analiza a situatiei existente in Sibiu cat si a oportunitatilor evidentiate mai sus, se pot enunta urmatoarele obiective strategice.

extinderea ofertei turistice, tinându-se seama de angajamentul total si de solicitarile unui turism cultural îndreptat spre mediu, cu responsabilitate sociala si rentabil din punct de vedere economic.

extinderea si îmbunatatirea prestarilor de servicii existente, în mod special:
– crearea/amenajarea unui centru de informatii pentru turisti
– diversificarea ofertei de hoteluri si gastronomie în orasul istoric, tinându-se seama de criteriile severe ale protectiei monumentelor
– elaborarea unui concept detaliat de turism o promovarea mestesugurilor si meseriilor traditionale, precum si integrarea acestora în conceptul turistic general

îmbunatatirea conditiilor oferite vizitatorilor, prin amenajarea de trasee turistice suplimentare, de spatii de recreere si odihna, precum si printr-o gama larga de informatii turistice

dezvoltarea în continuare a ofertei culturale multilaterale

sensibilizarea populatiei pentru valoarea, frumusetea si potentialul orasului lor istoric

mentinerea traditiilor si obiceiurilor multiculturale si multiconfesionale

A. Servicii si consultanta

Situatia initiala

centrul de informatii pentru turisti îsi îndeplineste destul de multe dintre obiective, însa acestea trebuie extinse (ghizi turistici, îmbunatatirea ofertei turistice, vânzarea de produse turistice relevante, program de lucru adecvat, etc.)

asociatia de turism existenta are pâna în prezent o capacitate de efort si o stabilitate slaba

zona turistica a Transilvaniei are o imagine care poate fi exploatata, în timp ce Sibiul singur este prea slab pentru a se putea impune

B. Hoteluri

Situatia initiala

Hotel Imparatul Romanilor a fost fondat in 1773 si este cel mai important hotel din Sibiu. Pe locul existentului hotel exista un han datand din 1555 denumit 'La Sultanul turcilor' denumire care s-a schimbat de multe ori. Actuala cladire a hotelului dateaza din 1895 si prezinta o fatada cu numeroase decoratiuni si ornamente provenind din stiluri diferite. Sub ferestrele de la etajul 1 sunt figurati mascheronii iar deasupra intrarii in restaurant se afla figura unui imparat. Renovat complet cu ani in urma, hotelul ofera confortul modern fara a pierde din farmecul trecutului.

Toate cele 102 camere sunt dotate cu televizor color, baie sau dus, iar in pretul relativ mic este inclus micul dejun.

In cei peste 200 de ani de existenta hotelul a fost gazda unui numar impresionant de personalitati, precum Franz Listz, Johann Strauss, Johannes Brahms, imparatul Joseph al 2-lea al Austriei, regele Carol al 12-lea al Suediei, Mihai Eminescu, doamna Danielle Mitterand, a gazduit doi presedinti germani, Roman Herzog si Karl Carstens, si pe Printul Charles.

Alte hoteluri importante din Sibiu

Hotel Continental, o constructie masiva din concret cu 15 etaje, renovat recent la ultimele standarde, ofera facilitati moderne pentru oamenii de afaceri, inclusiv o moderna sala de conferinta.

Hotelul Bulevard este alta institutie cu traditie din Sibiu. Cu o arhitectura exterioara deosebita, hotelul, care a fost renovat recent, ofera pe langa ospitalitatea deosebita a personalului si 129 de camere moderne, fiecare cu baie proprie.

Cel mai scump hotel din Sibiu este Palace Dumbrava, situat la intrarea in padurea cu acelasi nume la 5 km de centru.

.

Caracteristici generale

hotelurile din Sibiu prezinta înca lipsuri dar si potentialuri considerabile în domeniul ofertelor, serviciilor

în special în orasul istoric exista prea putine oferte de înnoptare. Oferta de posibilitati de înnoptare particulara este inexistenta.

diversificare insuficienta pentru diversele grupuri tinta: oameni de afaceri, turisti români/straini

C.Gastronomie

Sibiul ofera o multitudine de posibilitati pentru petrecerea timpului liber.

Numeroase spectacole si activitati cultural artistice si sportive se desfasoara saptamanal aici.

Iar daca vreti sa va petreceti timpul liber in mijlocul naturii nu este necesar sa va deplasati spre muntii din jur caci parcurile orasului va ofera cadrul necesar pentru promenade lungi sau scurte.

Si sa nu uitam numeroasele terase, restaurante si discoteci care va asteapta indiferent de varsta.

Bucataria traditionala sibiana este produsul imbinarii bucatariei romanesti din Marginime cu cel sasesc din Sibiu si satele saxone din jur.

Predomina carnea de porc si mezeluri specifice obtinute din prepararea acestuia (slanina, carnatul, pateul, toba, jumarile, etc.), carnea de pasare si cea de oaie.

Datorita zonei cea mai folosita vegetala este cartoful.

Ciorba este raspandita si in aceasta parte a tarii, cea de cartofi, de fasole pastai si (mai nou) cea taraneasca, fiind cele mai reprezentative.

Un mod de preparare a cartofilor des intalnit pe aceste locuri este cel al coacerii acestora in cuptor in coaja si servirea fierbinte cu unt, sare si ceapa cruda.

In bucataria saseasca este frecvent si hanklich-ul, un aluat de paine fara drojdie pus la cuptor cu branza, slanina, jumari tocate si ceapa.

Slanina de porc este frecvent intalnita in mediul rural ca mica gustare. Deseori este asociata cu tuica, o bautura obtinuta din prune.

Micii, sau mititei, sunt foarte populari si sunt realizati prin frigere la gratar a unor rulouri de carne de porc si vita, tocate impreuna. Se servesc cu mustar sau mujdei de usturoi si merg bine cu bere.

Dintre deserturi amintim placintile cu mere sau branza dulce, clatitele si gogosile simple sau cu gem. De sarbatori este frecvent cozonacul, fie cu nuca fie cu mac.

Vara si toamna in pietele sibiene puteti gasi produse ale fermierilor din zona, fructe si legume crescute in mod ecologic.

Multe piete au spatii speciale unde ciobanii din marginime isi prezinta produsele de lactate si branzeturi direct de la stana (urda, telemea, cas dulce, branza de burduf si de vaci, lapte de casa)

Piata Cibin este cea mai mare, dar un sortiment variat il puteti gasi si in piata Rahova din cartierul Hipodrom sau in mica piata din spatele la teatru.

In supermarket puteti gasi multe din produsele preambalate produse in zona, slanina fiarta, pateuri, pastrama sau renumitul 'salam de Sibiu' care desi nu se mai produce aici si-a pastrat numele dupa reteta brevetata aici.

Situatia initiala

oferta gastronomica din orasul istoric este pâna acum slab dezvoltata si putin diversificata (doar câteva restaurante cu oferta foarte asemanatoare)

in întreaga regiune, în special în mediul rural, exista oferte gastronomice foarte putine si adesea slabe calitativ

ANALIZA SWOT

1. Puncte forte (strenghts):

Centru universitar;

Centru cultural (aici există numeroase instituții de învățământ, muzee, teatre, cinematografe, construcții de artă monumentală etc.);

Centru economic;

Potențial turistic ridicat (numeroase puncte de atracție turistică: muzee, case memoriale, mânăstiri, complexe arhitectonice, clădiri foarte vechi);

Este așezat într-o zonă mai puțin expusă la cutremure;

Zona de munte permite realizarea de construcții în cele mai bune condiții;

Există o serie de proiecte de realizare a unor străzi și alte facilități pentru handicapați;

Există numeroase posibilități de recreere și practicare a activităților sportive (multe stadioane, parcuri, grădini);

Există importante posibilități de reconversie a forței de muncă;

Rata șomajului mai scăzută decât în alte zone ale țării;

Orașul oferă un statut aparte locuitorilor săi;

2. Puncte slabe (weaknesses):

Corupția și birocrația excesivă din instituțiile publice;

Modul precar de colectare a numeroaselor taxe și impozite locale;

Inexistența unor centre de consiliere socială;

Unele cartiere nu sunt racordate la utilitățile publice ;

Instalațiile pentru utilități sunt foarte vechi;

Rețelele de utilități sunt foarte vechi, fapt ce permite substanțiale pierderi;

Străzile sunt înguste;

Spațiile de parcare sunt insuficiente;

Semafoarele existențe nu acoperă necesarul;

Repartizarea mijloacelor de transport este disproporționată (zonal și temporal);

Mizeria și aspectul degradat a numeroase spații, clădiri, mijloace de transport etc

Inexistența unor centra speciale de dezintoxicare pentru persoanele dependente de alcool, droguri ș.a.;

Lipsa unor programe eficiente de educare a copiilor și tinerilor;

Insuficiența spațiilor de joacă pentru copii;

Numeroși vânzători ambulanți care creează o imagine defavorabilă;

Numeroase clădiri nu au sisteme eficiente de prevenire a incendiilor;

O serie de clădiri situate în zona centrală a orașului (și nu numai aici) sunt vulnerabile la cutremure; locuințe insuficiente;

Spitale insuficiente ca număr și multe altele.

3. Oportunități (opportunities):

Mari posibilități de a atrage investiții străine

Mari posibilități de finanțare din proiecte de dezvoltare realizate de instituții internaționale (proiecte: de reabilitare a centrului istoric, de consolidare a infrastructurii drumurilor publice, pentru construirea de locuințe ș.a.);

Oportunități mari de angajare pentru forța de muncă neocupată;

Posibilitate crescută de realizare a unei infrastructuri informatice care să cuprindă toate instituțiile publice;

Se construiește o nouă groapă de gunoi ecologica;

Numeroase posibilități de dezvoltare a educației tinerilor (Internet, numeroase instituții de învățământ);

Ateliere nepoluante etc.

4. Amenințări (threats):

Imigrarea populației din celelalte zone ale țării (în special din zonele sărace) și emigrarea marilor plătitori de impozite;

Prezența tot mai intensă a drogurilor;

Violența stradală;

Lipsa unei cadru bine stabilit de dezvoltare urbanistică a orașului;

Degradarea unor construcții de mare valoare cultural-istorică;

Riscul de supraaglomerare a unor zone ale orașului;

Creșterea șomajului ca urmare a restructurării industriale;

Dispariția unei mari părți a vegetației ca urmare a poluării intense;

ș.a.

CHESTIONAR

Prezentul chestionar are ca finalitate cunoașterea problemelor cu care se confruntă locuitorii orașului Sibiu.

Analiza s-a efectuat pe un segment de 386 persoane cu vârste cuprinse între 19 și 67 de ani, din toate mediile sociale și acoperind trei niveluri de educație (studii medii, studii superioare și studii specifice – școli postliceale, școli de maiștri, diferite specializări).

1. Structura chestionarului

Persoanele intervievate au răspuns la următoarele întrebări:

Care considerați că sunt principalele trei probleme care vă afectează viața în calitate de locuitor al Sibiului:

transportul în comun și calitatea rețelei stradale;

siguranța persoanei;

câinii vagabonzi;

consumul de droguri;

poluarea mediului;

pierderile în rețelele de furnizare/distribuție a utilităților publice;

curățenia;

altele?

Ordonați aceste probleme în funcție de importanța soluționării lor.

Cum ați aprecia calitatea serviciilor publice de care beneficiați:

foarte bună;

bună;

suficient de bună;

proastă calitate;

foarte proastă calitate?

Care dintre următoarele variante de acțiune considerați că reprezintă o soluție mai potrivită pentru furnizarea serviciilor publice în orașul Sibiu :

privatizarea totală a servicii lor publice;

privatizarea parțială a serviciilor publice;

concesionarea serviciilor publice;

furnizarea serviciilor publice exclusiv de către instituțiile actuale?

Ce mijloc de transport în comun folosiți frecvent:

autobuzul;

tramvaiul;

troleibuzul;

De ce?

Ce măsuri considerați că se impun pentru diminuarea poluării din Sibiu:

utilizarea unor mijloace de transport nepoluante;

reducerea substanțială a traficului din zonele centrale ale orașului;

eliminarea traficului greu din Sibiu;

închiderea marilor agenți economici poluatori;

închiderea tuturor agenților economici poluatori?

Care considerați că este cea mai mare amenințare la care sunteți expuși dumneavoastră și familia dumneavoastră în acest oraș:

consumul de droguri și violența rezultată din acesta;

sărăcia în creștere;

supraaglomerarea orașului;

creșterea șomajului ca urmare a restructurării industriale;

poluarea;

imigrarea populației din alte zone ale țării;

violența stradală;

alta?

Care sunt principalele motive pentru care considerați că merită să fiți locuitor al orașului Sibiu:

statutul aparte conferit de Sibiu;

oportunitățile deosebite de dezvoltare a unei cariere profesionale ;

poziția geografică a orașului;

importanța politică, economică și culturală a orașului?

Care sunt principalele motive care v-ar determina să plecați din Sibiu pentru a locui într-un alt oraș al țării:

o slujbă mai bine plătită;

supraaglomerarea;

costul vieții din respectivul oraș este mai mic decât cel din Sibiu;

poluarea;

siguranța persoanei?

Care considerați că este principala oportunitate pe care o oferă Sibiul:

posibilități crescute de angajare;

posibilități mai mari de educare;

posibilități mai mari de a beneficia de un trai decent?

Care este, după opinia dumneavoastră, cauza principală a proastei funcționări a instituțiilor care furnizează servicii publice în oraș:

corupția;

birocrația;

lipsa de motivare a funcționarilor publici;

slaba pregătire a funcționarilor publici;

alta?

Sunteți mulțumit(ă) de serviciile de salubritate prestate la nivelul orașului Sibiu:

da;

nu;

aproximativ?

Ce soluții ați adopta pentru creșterea spațiilor de parcare a autovehiculelor particulare:

reducerea spațiilor verzi;

investiții masive în construirea de parcări subterane și suprapuse;

eliberarea unor locuri neamenajate sau prost amenajate și construirea pe ele a unor parcări;

alta?

Cum este iluminatul public în zona în care locuiți:

foarte bun;

bun;

satisfăcător;

nesatisfăcător?

Vă place cum arată orașul Sibiu:

da;

nu

Considerați că autoritățile locale ale Municipiului Sibiu își informează suficient cetățenii în legătură cu problemele cu care se confruntă comunitatea:

da;

nu?

Vi s-a cerut vreodată opinia în legătură cu rezolvarea unei probleme de interes local:

da;

nu?

Dacă da, de câte ori și în ce calitate?

Considerați că potențialul turistic al orașului Sibiu este suficient exploatat:

este suficient exploatat;

nu este suficient exploatat;

este foarte slab exploatat?

Ce părere aveți despre continua creștere a numărului de automobile existente în Municipiul Sibiu:

este normală această creștere, automobilul fiind o necesitate;

este un pericol pentru „sănătatea orașului”;

nu-mi pasă?

Cum credeți că ar arăta Sibiul ideal:

un Sibiu plin de zone verzi;

un Sibiu cu multe locuri de joacă pentru copii;

un Sibiu nepoluat;

un Sibiu cu multe obiective istorice;

un Sibiu cu cele mai bune instituții educative;

un Sibiu „cultural”;

un Sibiu „sigur”;

altfel……?

Către care dintre următoarele domenii ar trebui să fie îndreptate eforturile financiare și politicile publice:

depoluare și protecția mediului;

turism;

cultură și artă;

siguranța cetățeanului;

transport public și spații de parcare;

curățenie și mai multe locuri de recreere;

reducerea consumului de droguri;

eficientizarea serviciilor publice;

creșterea numărului și ariei spațiilor comerciale;

pregătirea adecvată a funcționarilor publici;

altele?

2. Rezultatele chestionarului

În urma prelucrării rezultatelor chestionarului au reieșit următoarele:

principalele trei probleme care afectează viața locuitorilor orașului Sibiu sunt, în ordine, următoarele; siguranța persoanei, transportul în comun și calitatea rețelei stradale, pierderile în rețelele de furnizare/distri-buție a utilităților publice;

43% dintre cei chestionați consideră că serviciile publice prestate sunt de proastă calitate și numai 2% dintre aceștia apreciază că serviciile au o calitate foarte bună;

52% dintre cei chestionați indică drept cea mai potrivită cale de eficientizare a furnizării serviciilor publice privatizarea parțială, furnizarea lor într-un parteneriat public-privat. Concesionarea este considerată ca factor de încurajare a corupției, ea fiind propusă de numai 11% dintre persoane;

locuitorii orașului Sibiu sunt nemulțumiți de majoritatea serviciilor publice: salubritate (73%), transport public, poliție etc. O situație diferită se înregistrează în cazul iluminatului public unde peste 80% dintre cei chestionați apreciază că acesta este bun sau cel puțin satisfăcător. Un procent de 9% dintre locuitorii chestionați (35 la număr) sunt complet nemulțumiți de iluminatul public din zona în care stau. Toți aceștia locuiesc în cartiere mărginașe;

o problemă aparte este reprezentată de transportul public și calitatea rețelei stradale. 48% dintre cei chestionați folosesc, ca principal mijloc de transport în comun, autobuzul; 18% tramvaiul; 23% troleibuzul. Majoritatea celor chestionați au afirmat că folosesc un anumit mijloc de transport în comun pentru faptul că este mai ieftin, mai rapid sau mai direct. Cele mai multe nemulțumiri privind transportul în comun sunt legate de aglomerație. Alte cauze ale imaginii defavorabile pe care o are transportul în comun sunt: întârzierile mari și repetate, costul ridicat al unei călătorii, poluarea, comportamentul șoferilor și vatmanilor etc.;

o problemă importantă este considerată și continua creștere a numărului de automobile despre care, 58% dintre cei chestionați, consideră că reprezintă o amenințare pentru „sănătatea orașului”. În acest sens, 28% dintre persoanele intervievate consideră că pentru diminuarea poluării din Sibiu se impune reducerea substanțială a traficului din zonele centrale ale orașului, iar 19% optează pentru utilizarea unor mijloace de transport nepoluante;

în vederea creșterii numărului spațiilor de parcare a autovehiculelor, cei mai mulți dintre cei chestionați (42%) propun realizarea de investiții masive în construirea de parcări subterane și suprapuse; 23% consideră că se impune eliberarea unor locuri neamenajate sau prost amenajate și construirea pe ele a unor locuri de parcare, iar 35% ar renunța la spațiile verzi pentru a avea unde să-și parcheze mașina;

poluarea este o altă problemă pentru locuitorii Sibiului, fiind considerată a doua amenințare (ca importanță) la care sunt expuși locuitorii orașului și familiile acestora (după violența stradală). Pentru rezol-varea ei 51% dintre cei chestionați consideră că se impune cu necesitate închiderea tuturor agenților economici poluatori (38%) sau numai a marilor agenți economici poluatori (13%); 28& susțin că ar fi mai utilă reducerea substanțială a traficului din zonele centrale ale orașului și numai 12% au optat pentru eliminarea traficului greu;

violența stradală este considerată cea mai mare amenințare la adresa locuitorilor orașului, urmată, în ordine, de: poluare, pericolul drogurilor, supraaglomerare și imigrarea populației din alte zone ale țării;

principala oportunitate pe care o oferă Sibiul locuitorilor săi o constituie posibilitatea mai mare de a beneficia de un trai decent;

82% dintre cei chestionați nu sunt mulțumiți de felul în care arată orașul Sibiu, iar 54% dintre aceștia afirmă că potențialul turistic este foarte puțin exploatat;

autoritățile locale ale Municipiului Sibiu nu sunt văzute într-un mod favorabil de către locuitori; astfel, corupția și birocrația sunt considerate a fi principalele cauze ale proastei funcționări a instituțiilor din sectorul public. 15% dintre cei care au răspuns întrebărilor acuză fricțiunile politice dintre conducătorii instituțiilor publice locale, iar 9% consideră că funcționarii publici sunt slab pregătiți pentru munca pe care o depun;

72% dintre cei chestionați consideră că autoritățile locale ale Municipiului Sibiu nu își informează suficient cetățenii în legătură cu problemele cu care se confruntă comunitatea, iar 93% afirmă că nu li s-a cerut niciodată opinia în legătură cu rezolvarea unei probleme de interes local. Dintre cei 7% cărora li s-a cerut o astfel de opinie, doar 18% afirmă că au răspuns în calitate de cetățeni; restul au făcut acest lucru în calitate de angajați ai organizațiilor în care activau;

principalul motiv pentru care merită să fii locuitor al Sibiului este considerat a fi importanța economică și culturală a orașului, iar motivul pentru care cei chestionați ar pleca din Sibiu pentru a locui într-un alt oraș al țării este o slujbă mai bine plătită;

Sibiul ideal este plin de zone verzi și de locuri de joacă pentru copii, un oraș cu o siguranță a cetățeanului sporită și cu un turism axat pe numeroasele obiective istorice care se găsesc aici.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Din cele reieșite în urma analizelor efectuate se poate formula o strategie globală de dezvoltare a orașului. Această strategie care va purta numele „ Sibiu –Oras turistic european” și va avea ca misiune aducerea Municipiului Sibiu la nivelul de dezvoltare a oraselor din Uniunea Europeană.

Principalele obiective ale acestei strategii globale vor viza:

creșterea calității serviciilor publice furnizate de instituțiile abilitate;

depoluarea și protecția mediului;

creșterea siguranței cetățeanului;

dezvoltarea turismului;

creșterea numărului și ariei locurilor de recreere, a spațiilor verzi și a locurilor de joacă pentru copii;

dezvoltarea mediului cultural și artistic al orașului;

construirea unor relații de colaborare între autorități și cetățeni;

găsirea unor soluții pentru creșterea spațiilor de parcare din oraș;

reducerea costului vieții printr-o mai bună gestionare a resurselor publice;

diminuarea cauzelor care contribuie la o defectuoasă funcționare a instituțiilor de interes local.

Operaționalizarea strategiei globale presupune formularea și punerea în aplicare a următoarelor strategii parțiale:

Sibiu – oraș verde – are ca principale obiective:

creșterea numărului și arie spațiilor verzi existente;

creșterea numărului locurilor de recreere (parcuri, grădini, etc.)

creșterea numărului locurilor de joacă pentru copii;

depoluarea orașului;

instituirea și implementarea unor măsuri eficiente de protecție a mediului.

Sibiu – oraș turistic – are ca principale obiective:

protejarea spațiilor istorice;

dezvoltarea unei rețele hoteliere la standarde europene;

asigurarea umor legături cât mai flexibile ale Sibiului cu celelalte orașe din țară ori străinătate;

realizarea unui sistem eficient de promovare a valorilor orașului.

Sibiu – oraș „sigur” – are ca principale obiective:

creșterea capacității instituționale de garantare a siguranței cetățeanului;

elaborarea și punerea în aplicare a unor planuri și programe de combatere a violenței;

rezolvarea problemelor care contribuie la creșterea violenței stradale;

desfășurarea unor programe de educație civică;

diversificarea modalităților de acțiune asupra violenței potențiale;

creșterea gradului de implicare a cetățenilor în acțiunile de ordine publică.

Sibiu – centru cultural – are ca principale obiective:

renovarea și refacerea obiectivelor de interes cultural (biblioteci, muzee);

construirea de noi obiective culturale;

elaborarea și implementarea unor norme care să asigure prezervarea valorilor culturale existente;

promovarea unui turism activ, care să pună în valoare obiectivele culturale existente;

Sibiu – centru artistic – are ca principale obiective:

creșterea numărului de teatre, cinematografe, săli de operă și operetă etc.;

realizarea unor programe care să permită cât mai multor cetățeni să participe la viața cultural-artistică a orașului.

Sibiu – orașul cetățenilor – are ca principale obiective:

construirea unor relații de colaborare între autorități și cetățeni;

crearea unor mecanisme prin care să se asigure participarea cetățenilor la luarea deciziilor în probleme de interes local;

crearea unui cadru instituțional care să asigure o legătură permanentă și flexibilă între autorități și cetățean.

Sibiu – placă turnantă a transportului european – are ca principale obiective:

creșterea calității rețelei stradale;

reducerea poluării provocate de transport;

creșterea capacității de evitare a blocajelor de trafic;

creșterea numărului spațiilor de parcare pentru autovehicule;

descongestionarea traficului în zonele de intrare/ieșire din oraș.

Sibiu – orașul funcționarilor publici

creșterea calificării profesionale a funcționarilor publici care activează în prezent în cadrul instituțiilor de interes local;

atragerea, în cadrul autorităților publice locale, a unor funcționari cu înaltă calificare profesională;

crearea și implementarea unui sistem de promovare pe bază de merit a funcționarilor publici existenți;

asigurarea mijloacelor materiale și informaționale necesare pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a activității funcționarilor publici.

Implementarea strategiei

Implementarea strategiei presupune, în primul rând constituirea unei echipe care să coordoneze toate acțiunile conținute de planul de acțiuni și să corecteze din mers eventualele discrepanțe între acestea și celelalte strategii desfășurate la nivelul Sibiului. Echipa de implementare a strategiei va include reprezentanți ai instituțiilor cheie în operaționalizarea acesteia și va fi responsabilă de atragerea, alocarea și utilizarea fondurilor necesare.

Pentru realizarea unei implicări sporite în operaționalizarea strategiei a persoanelor care fac parte din echipa de implementare a strategiei, remunerarea acestora se va asigura din fondurile atrase (în procent de maximum 6% din acestea). Persoanele în cauză vor beneficia, pe toată durata implementării strategiei, de independența și autonomia necesare exercitării funcțiilor lor; ele vor fi libere de orice influență incompatibilă cu statutul deținut.

Membrii echipei de implementare a strategiei vor răspunde direct și solidar de respectarea termenelor prevăzute în planul de acțiuni, precum și de rezultatele acelor activități care depind în mod direct de modul în care aceștia acționează.

Operaționalizarea strategiei va începe la data de 1 iulie 2003 și se va încheia la data de 31 decembrie 2003.

Modul de implementare și rezultatele strategiei vor fi urmărite și cuantificate de unul dintre viceprimarii din Primăria Municipiului Sibiu Acesta va înainta un raport tuturor instituțiilor care participă la operaționalizarea acestei strategii, propunând măsuri de îmbunătățire a ei în vederea continuării unor activități și după sfârșitul perioadei de operaționalizare.