-SIBIU, 2017 – ACADEMI A FORȚELOR TERESTRE [622481]

-SIBIU, 2017 – ACADEMI A FORȚELOR TERESTRE
„NICOL AE BĂLCESCU “

DISERT AȚIE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lect.univ.
dr.BOULE ANU IULI AN

AUTOR
Student m asterand
PĂUNESCU MIH AI OVIDIU

-SIBIU, 2017 –
ACADEMI A FORȚELOR TERESTRE
„NICOL AE BĂLCESCU “

DISERT AȚIE

TEM A: „ASIGN AREA FRECVENȚELOR R ADIO ÎN
RAIOANELE DE IN STALARE A ECHIP AMENTELOR DE EMISIE
RECEPȚIE -APLIC AȚIE SOFTW ARE“

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lect.univ.
dr.BOULE ANU IULI AN

AUTOR
Student m asterand
PĂUNESCU MIH AI OVIDIU

REFER AT DE APRECIERE
a disert ației

1. Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]:
________________________________________________________
2. Domeniul de studii:
___________________________________________________________
3. Progr amul de studii universit are de licență:
___________________________________________________________
4. Tema disert ației:
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________

5. Aprecieri asupra conținutului teoretic al disert ației (se m archează cu X):

Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Identific area stadiului actual al cercetării
în domeniu
Gradul de relev anță a conținutului teoretic
în raport cu tem a abordată
Capacitatea analitică și spiritul critic în
raport cu suportul teoretic
Construcți a logică a argument ației
teoretice
Capacitatea de orient are în selecți a
bibliogr afiei (relev anță, actualitate)
Citarea corectă a ideilor și a conceptelor
prelu ate din alți autori, evit area plagiatului conform decl arației pe propri a
răspundere a autorului lucrării

6. Aprecieri asupra component ei practic-aplicative a disert ației:

Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Corectitudine a și caracterul logic al
demersului de cercet are
Corectitudine a formulării obiectivelor
cercetării
Calitatea metodelor și instrumentelor de
cercet are
Corectitudine a și eficienț a utilizării
metodelor și instrumentelor de cercet are
Pertinenț a concluziilor formul ate de autor,
deriv area logică a acestor a din studiul
realizat
Aplicabilitatea soluțiilor, a propunerilor
formul ate
Origin alitatea abordării pr actic-aplicative
a temei, contribuții person ale ale autorului

7. Aprecieri privind redactarea disert ației:

8. Consider ații fin ale:

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

Apreciez disert ația cu not a _____________ și o recom and pentru a fi
susținută în prezenț a comisiei ex amenului de disert ație.

Data Conducător științific
Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Corectitudine a și claritatea exprimării,
bogăți a limbajului de speci alitate
Calitatea grafică a lucrării
Respect area exigențelor de red actare
conform Ghidului metodologic

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
CAPITOLUL 1: CONSIDER AȚII TEORETICE PRIVIND
MANAGEMENTUL FRECVENȚELOR R ADIO ………………………….. …… 9
1.1. Spectrul electrom agnetic ………………………….. ……………………….. 9
1.2. Interferențele ………………………….. ………………………….. …………. 12
1.3. Comb aterea fenomenului de interferență ………………………….. .. 15
CAPITOLUL 2: M ANAGEMENTUL FRECVENȚELOR R ADIO
ÎN DOMENIUL MILIT AR ………………………….. ………………………….. ………. 17
2.1. Spectrul electrom agnetic în oper ațiile milit are ……………………. 17
2.2. Gestion area spectrului utiliz at în câmpul de luptă t actic ………. 18
2.3. Interferențele în domeniul mili ar ………………………….. …………. 20
CAPITOLUL 3: APLIC AȚIE SOFTW ARE DE ASIGN ARE A
FRECVENȚELOR R ADIO ………………………….. ………………………….. ……… 22
3.1. Date gener ale și obiective ………………………….. ……………………. 22
3.1.1. Descriere a limbajului de progr amare și a instrumentelor
utiliz ate……. ………………………………………………………………………………… 23
3.1.2. Cerințele neces are pentru rul area aplicației …………………… 24
3.2. Condițiile și criterile pe b aza căror a are loc sort area
frecvențelor …………………………………………………………………………………….. 25
3.3. Prezent area interfeței gr afice și modul de funcțion are a
aplicației… ……………………………………………………………………………………… 28
3.4. Rularea aplicației ………………………….. ………………………….. ……. 43
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………. 49
BIBLIO GRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………… 50

7
INTRODUCERE

Spectrul electrom agnetic cuprinde un număr nelimit at de frecvențe, ce a
mai utiliz ată componentă a acestui a fiind spectrul r adio.
Spectrul r adio este o componentă m ajoră a infrastructurii c are stă l a baza
socității inform aționale. Totod ată acesta reprezin tă o resursă n aturală
epuiz abilă.
Dezvolt area tehnologiei și a numărului de echip amente, are ca impact
creștere a numărului de cereri pentru utiliz area frecvențelor r adio. În
repartizarea frecvențelor de lucru apar limitări d atorită efectului de
interferență.
Indifirent de zon a în care sunt amplasate sursele de emisie, antenele
utiliz ate de aceste a radiază unde electrom agnetice c are se prop agă în zone
nedorite. Utiliz area echip amentelor c are nu oferă posibilit atea direcționări
undelor de l a emițător l a receptor, determină apariția fenomenului de
suprapune a frecvențelor. Astfel , sunt perturb ate serviciile c are utilize ază dej a
undele respective.
Utiliz area planificată a spectrului v a determin a elimin area interferențelor
cu alți utiliz atori. Creștere a numărului de c erințele spectr ale utiliz ate în
domeniul milit ar a luat amplo are, datorită utilizării unui număr tot m ai mare
echip amente de comunic ații dar și d atorită complexității oper ațiilor milit are.
Realizarea unei aplicații care să sorteze frecvențele în funcție de interferențele
care apar într -o anumită zonă, este neces ară pentru administr atorul de
frecvențe, c are trebuie să efectueze un număr mult pre a mare de c alcule c are
necesită totod ată foarte mult timp.
Prezent a lucrare are ca scop aprofund area noțiunilor teoretice despre
spectrul electrom agnetic, utiliz area spectrului r adio d e către echip amentele de
comunic ații și gestion area acestui a în vedere a reducerii interferențele lor.
În primul c apitol este prezent at spectrul electrom agnetic împreună cu
princip alele zone de r adiații electrom agnetice , princip alele c auze ale
interferențelor c are se produc în sistemele de comunic ații și mod alitățile prin
care putem comb ate fenomenul de interferență.
Capitolul al doile a, aborde ază aspecte referito are la managementul
frecvențelor r adio utiliz ate în domeniul milit ar. Sunt prezent ate subiecte
precum: import anța asigurării spectrul ui de frecvențe neces are pentru
conduce rea misiu nilor oper aționale ale armatei, modul în c are este gestion at
spectrul utiliz at în câmpul de luptă tactic și cauzele princip ale ale apariției
interferențelor în domeniul milit ar.
Partea practică a lucrări i este prezent ată în ultimul c apitol și cuprinde o
aplicație softw are, ce a fost re alizată cu ajutorul interfeței grafice a limbajul

8
de progr amare M atlab. Princip alul rol al aplicației este acela de a repartiza
frecvențele în funcție de anumite criterii de sort are, în seturi de frecvențe.
Aceste seturi de frecvențe vor pute a fi folosite de echip ament ele de
comunic ații care opere ază în aceeași zonă de lucru, eliminând apariția
interferențelor între aceste a.
Aplicația poate fi utiliz ată în orice domeniu deo arece prezintă o soluție
de m anagement al frecvențelor eficientă.

9
CAPITOLUL 1: CONSIDER AȚII TEORETICE PRIVIND
MANAGEMENTUL FRECVENȚELOR R ADIO

1.1. Spectrul electrom agnetic

Spectrul electrom agnetic cuprinde un număr nelimit at de frecvențe pe
care po ate fi tr ansmisă ene rgia electrom agnetică. În funcție de lungime a de
undă, z onele de r adiații electrom agnetice princip ale ale spectrului
electrom agnetic sunt : razele gama, razele X , radiațiile ultr aviolete, spectrul
vizibil, radiațiile infraroșii, microunde le , ultim a zonă f iind reprezent ată de
undele r adio.1

Fig.1 Spectrul electrom agnetic2

Radiațiile g ama reprezintă r adiațiile electrom agnetice cu lungimile de
undă cele m ai mici. Aceste a sunt emise în tr anzițiile dintre nivelele energetic e
ale particulelor ce alcătuiesc necleul atomic, fiind imposibil de analizat modul
de comport are ondul atoriu al acestor a.
Razele X au lungimi de undă mici și se obțin ușor prin acceler area
electronilor și orient area acestor a către ținte confecțion ate din diferite
materiale. Aparatele ce re alizează radiogr afii cu r aze X, au la bază razele X.
Lângă spectrul r adiațiilor lumino ase se află spectrul r adiațiilor ultr aviolete
(UV) .

1 https://im agine.gsfc.n asa.gov/science/toolbox/emspectrum1.html , accesat în
15.05.2017.
2 http:// alexdoppelg anger.com/light/ , accesat în 15.05.2017.

10
Ochiul uman nu po ate percepe undele UV. C ornee a reține radiațiile cu
lungimile de undă cele m ai mici, i ar crist alinul absoarbe puternic r adiațiile cu
lungime a de undă din jurul a 300 nm. Insectele, spre exemplu albinele, pot
percepe r adiațiile ultr aviolete.
Spectrul vizibil din spectrul electrom agnetic este reprezent de zon a
cea mai redusă c a întindere, fiind cea mai utiliz ată zonă până nu de mult
pentru înregistrări de teledetecție . Radiațiile vizibile cu ochiul liber se numesc
în mod frecvent lumină. Cele ș apte culori ce caracterize ază spect rul vizibil
(ROGV AIV) asigură prin combin area lor în anumite proporții, realizarea
culorii albe. Dintre to ate culorile spectrului vizibil do ar trei sunt culori de
bază: indigo, verde și roșu, i ar prin combin area acestor a se obțin to ate
celel alte culori.
Radiațiile infr aroșu (IR), sunt împărțite în 4 regiuni : IR apropi at
(780-3000 nm) , IR intermedi ar (3000 -6000 nm) , IR îndepărt at (6000 -15000
nm), IR extrem (15000 nm -1.0 mm) . Radiațiile infr aroșii sunt emise într -un
spectru continuu de corpurile c alde. De evidenți at faptul că jumăt ate din
energi a emisă de So are corespunde domeniului IR. Corpul omenesc emite
radiații infr aroșii de l a 3000 nm ajungând l a un m axim al emisiei în jur ul
valorii de 10000 nm.
Microundele au rolul de a realiza comunic ațiile cu vehiculele din
spațiul cosmic și totod ată în radioastronomie.
Microundele sunt utiliz ate în telefonie, în ghidarea avioanelor, pentru
cupto arele cu microunde și pentru stabilire a vitezelor (r adar).
Undele r adio sunt unde electrom agnetice utiliz ate în speci al pentru
transmisii de r adio și televiziune . Aceastea transportă prin aer convers ații,
imagini și d ate invizibile, la distanțe fo arte m ari. Se întâmplă zi de zi , în
diferite moduri . Deși undele r adio sunt invizibile și nu pot fi detect ate de către
oameni, aceste a au sch imbat radical societ atea umană. Aparatele radio,
telefo anele mobile, telefo anele fără fir s au alte tehnologii wireless, to ate
folosesc undele r adio pentru a comunic a. 3
Spectrul r adio este definit c a fiind porțiune a din spectrul electrom agnetic
în care valoarea undelor r adio este cuprinsă între 9 kHz și 3000 GHz .4

Fig.2 Spectru l radio

3 http://www.phys.utcluj.ro/Person alFile/Cursuri/Cule aCurs/C urs%2010.pdf , accesat
în 17.05.2017 .
4 http://www. ancom.org.ro/spectru -radio_2749 , accesat în 18.05.2017.
VLF LF MF HF VHF UHF SHF EHF THF

11

Tabelul.1 Spectrul de frecvențe r adio și deomeniile de utiliz are

Spectrul de frecvențe r adio este o componentă cheie a infrastructurii de
telecomunic ații care stă l a baza societății inform aționale.5
Gestion area spectrului de frecvențe r adio a suferit schimbări majore datorită
dezvoltării alerte a tehnologiei, mai ales în ultimele două decenii. Creștere a
numărului de echip amente și a aplicațiilor ce au la bază utiliz area frecvențelor
radio, determină o politică d e administr are a spectrului r adio mult m ai
riguro asă față de anii precedenți.
Spectrul de frecvețe r adio reprezintă o resursă n aturală epuiz abilă, ce
nescesită o administr are eficientă. Alocarea are l a bază respect area
principiilor noninterferenței și comp atibilit atea lucrului cu echip amentele
radioelectronice. Totod ată, trebuiesc îndeplinite nevoile de apărare a țării, cele
de interes public și nevoile utiliz atorilor de spectru.6 Pentru o utiliz are cât m ai
eficientă a spectrului de frecvențe r adio, n ațiunile trebuie să -și implementeze
și să respecte st andarde și reguli comune.

5 Björn Wellenius, Is abel Neto, Managing the R adio Spectrum: Fr amework for
Reform in Developing Countries , Washington D.C. 2008, p. 3.
6 http://www. ancom.org.ro/spectru -radio_2749, accesat în 18.05.2017. Interv alul de frecvență Denumire și abreviere Domeniu de utiliz are
3 kHz – 30 kHz (VLF)
Frecvențe fo arte jo ase Echip amente electronice
de în altă fidelit ate
30 kHz – 300 kHz (LF)
Frecvențe jo ase Transmisii m aritime
mobile și de r adio-navigație
300 kHz – 3 MHz (MF)
Frecvențe medii Transmisii r adio mobile
terestre și m aritime
3 MHz – 30 MHz (HF)
Frecvențe în alte Radio amatori, tr ansmisii
mobile m aritime și aeron autice
30 Mhz – 300 Mhz (VHF)
Frecvențe fo arte în alte Transmisii TV,
comunic ații meteorologice
300 MHz – 3 GHz (UHF)
Frecvențe ultr a înalte TV, tr ansmisii milit are,
radare
3 GHz – 30 GHz (SHF)
Frecvențe super în alte Comunic ații sp ațiale și
prin s atelit, comunic ații prin
microunde
30 GHz – 300 GHz (EHF)
Frecvențe extr a înalte Radio astronomie, r adare
300 GHz – 3000GHz (THF)
Frecvențe extrem de
ridic ate Dinamică molecul ară
ultra rapidă

12

Atât l a nivel n ațional cât și l a nivel intern ațional, managementul
frecvențelor r adio are ca obiectiv reglement area și standardizarea folosirii
spectrului radio și stabilire a mijlo acelor, reguli lor și proceduri lor utilizării
acestui a, în vedere a înlăturării apariției interferențelor cu alți utiliz atori.
Instituțiile cu respons abilități în domeniul m anagementului spectrului de
radiofrecvență la nivel intern ațional sunt Uniune a Intern ațională pentru
Telecomunic ații (ITU), Conferinț a Europe ană a Administr ațiilor Poșt ale și
Telecomunic ațiilor (CEPT ), Comisi a Inter-Americ ană de Telecomunic ații
(CITEL), Org anizația Intern ațională a Aviației C ivile (IC AO) și Uniune a
Europe ană. La nivel național avem Autorit atea Națională pentru Administr are
și Reglement are în Comunic ații (ANCOM) , Ministerul Comunic ațiilor și
Societății Inform aționale (MCSI) și Agenți a Milit ară pentru M anagementul
Frecvenț elor R adio (AMMFR) .

1.2. Interferențele

Princip alele c auze ale interferențelor care se produc în sistemele de
comunic ații sunt : brui ajul, f adingul, interferențe d e canal identic, interferențe
datorate canalului adiacent, armonicile și intermodul ațiile.7
Când utilizăm emițăto are ale căror frecvențe de lucru sunt fo arte
apropi ate și totod ată nu s -a realizat o sep arare a acestor emițăto are în sp ațiu
sau timp, atunci echip amentele pot să se bruieze reciproc . Uneori d atorită
unor condiții de prop agare deosebite a semn alelor (difr acții multiple, reflexii
produse de ionosferă, reflexii produse de mediul înconjurător) aceste a pot să
se prop age în arii m ai mari decât cele st abilite și proiect ate anterior . Datorită
propagării pe o dist anță m ai mare decât ce a stabilită și proiect ată este posibil
să apară supr apunere a cu alte echip amente care au asignată aceiași frecvență
de lucru .8
Funcțion area emițăto arele r adio au la bază utiliz area unor circuite
nelini are de prelucr are a semn alelor. Cu ajutorul acestor a, semn alul
inform ațional din b anda de bază este tr anslatat în frecvență până pe frecvenț a
de emisie. Dez avantajul acestor circuite este că, pe lângă producere a
semn alului util, produc și o mulțime de alte semn ale care sunt r adiate în
mediul înconjurător. Cele m ai cunoscute sunt armonic ile și inter armonicile.9

7 P. Bechet, R. Munte anu, I. Boule anu, M. Munte anu, R. Mitr an, Compatibilit atea
electrom agnetică în medii de comunic ații radio, București, Editur a Academiei Româ ne,
2010, p. 57.
8 Ibidem , p.57.
9 http://www.cissb.ro/Revist a_inform aticii_2016_1/12.pdf, accesat în 19.05.2017 .

13
Armonicile reprezintă multiplii întregi ai frecvenței de emisie . Aceste
armonici rezultă în urm a prelucrării semn alului în et ajele nelini are. Pot
produce interferențe atât la nivelul propriului echip ament dar totod ată și l a
alte sisteme. Pentru a fi afectate alte echip amente , aceste a trebuie să fie situ ate
în apropier a a sursei c are emite semn alele nedorite. Aproape to ate semn alele
ce genere ază armonicile unei frecvențe conțin în plus și alte semn ale față de
semanalul produs de frecvenț a fundament ală. Dacă to ată energi a dintr -un
semn al este cuprinsă în frecvenț a fundamentală, atunci semn alul este o undă
sinusoid ală perfect ă. Dacă semn alul nu este o undă sinusoid ală perfect ă,
atunci o anumită energie este cuprinsă în armonici.
În comunic ațiile wireles s, emițăto arele sunt proiect ate astfel încât să
emită un minim de energie pentru armonicile unei frecvențe . În mod norm al,
un dispozitiv fără fir este destin at utilizării cu o singură frecvență. Semn alul
de la ieșire pentru armonicile unei frecvențe poate provoc a interferențe cu alte
comunic ații. De exemplu, un semn al transmis l a 90,5 MHz (în b anda standard
FM) ar avea o a doua armonică l a 181 MHz, o a treia armonică l a 271,5 MHz,
o a patra armonică l a 362 MHz și așa mai dep arte. Unele s au toate aceste
semn ale armonice ar pute a, dacă sunt puternice, să perturbe activitățile din
alte servicii wireless.
Pentru o frecv ență a semn alului de emisie f1, atunci armonicile produse
vor avea următo arele frecvențe: f1, 2f1, 3f1, 4f1, etc. Frecvenț a f1 se numește
component a fundament ală sau prim a armonică , aceasta fiind purtăto area
semn alului în comunic ațiile r adio. Frecvență 2f1 se numește armonic a a doua,
ș.a.m.d. .10
Se observă că armonic a n are frecvenț a nf1, iar valoarea frecvenței s ale
este de n ori m ai mare decât frecvenț a fundament ală. Un semn al poate,
teoretic, să aibă nenumăr ate armonice.

10 P. Bechet , R. Munte anu, I. Boule anu, M. Munte anu, R. Mitr an, op. cit. , p. 61. Amplitudine a
𝟏𝟎 𝟐𝟎 Frecvenț a
𝟑𝟎 𝟒𝟎 𝟓𝟎 𝟔𝟎 𝟕𝟎 𝒇𝟏
𝟐𝒇 𝟏
𝟑𝒇 𝟏
𝟒𝒇 𝟏 𝟓𝒇 𝟏 𝟔𝒇 𝟏 𝟕𝒇 𝟏

14
Fig.3 Armonicele unei frecvențe

Intermodul ațiile sunt componente nedorite , gener ate prin inter acțiune a a
două s au mai multe semn ale, datorită nelini arității dispozitivului.11 Produsele
de intermodul ație sunt gener ate în urm a aplicării m ai multor semn ale unui
dispozitiv nelini ar care sunt prelucr ate în mod simult an de către acesta. Aceste
intermodul ații reprezintă combin ații lini are ale frecvențelor utiliz ate de
semn ale la intrarea în dispozitiv. În urm a prelucrării semn alelor d e intr are de
către dispozitivul nelini ar apar și unele semn ale parazite, amplitudine a și
frecvenț a lor fiind în strânsă legătură cu frecvențele și amplitudinile
caracteristice semn alelor de l a intrare.
Produsele de intermodul ație sunt consider ate semn ale parazite deo arece
pot produce interferențe altor echip amente de recepție. Aceste interferențe
apar atunci când produsele de intermodul ație se supr apun spectr al cu
frecvențele care sunt utiliz ate de semn alele de recepție .12 Produsele de
intermodul ație sunt c onsecinț a mixării frecvențelor fund ament ale cu
armonicile acestor a.13
În mod obișnuit, două semn ale RF relativ puternice și apropi ate sunt
necesare pentru a declanșa produsele de intermodul ație. Ieșirile de l a două s au
mai multe emițăto are de m are putere ( aproxim ativ 20 W) sunt s uficiente
pentru a crea aceste produse de intermodul ație. Cu cât este m ai mare putere a
utiliz ată, cu atât sunt m ai mari semn alele de intermodul ație gener ate. Chiar și
obiectele met alice din apropiere, cum ar firele de sârmă, țevile, pot provoc a
intermodul ații. Sistemele de comunic ații mai vechi sunt deosebit de sensibil e.
Medii în c are există v ariații mari de temper atură, aer polu at sau vibr ații
excesive intensifică apariția intermodul ațiilor.
Produsele intermodul are gener ate în mod curent se înc adrează într -una din
următo arele c ategorii:
 gener ate de emițător;
 gener ate de receptor;
 gener ate de surse externe.
Cele m ai periculo ase produse de intermodul ație sunt cele de ordinul trei,
deoarece aceste a sunt c auzate de semn ale perturb atoare puternice, dispuse în
imedi ata apropiere a semn alului util (c anale alăturate). Aceste produse de

11 H.Mazar (M adjar), Radio Spectrum M anager Policies, Regul ations and
Techniques, Editur a Johhn Wiley & Sons,Ltd , 2016, p. 215.
12 Ibidem, p.62.
13 EPJ Tozer, Broadcast Engineer's Reference Book , Burlington, Foc al Press, 2013,
p. 56.

15
intermodul ație sunt cele m ai import ante deo arece ele sunt de mărime rel ativ
ridicată și sunt dificil de filtr at.14

Fig.4 Produsele de intermodul ație de ordinul al doile a

Ordinul produselor de intermodul ație este obținut în funcție de numărul
emițăto arelor și de numărul armonicilor c are sunt lu ate în c alcul.
Produsele de intemodul ație de ordinul al doile a au la bază combin area a
două frecvențe fund amentele f1 și f2 .
Produsele de intermodul ație de ordin trei sunt rezul atul utilizări a trei
frecvențe f undament ale, f1, f2 și f3. Aceste produse de ordin trei , se pot re aliza
și cu ajutorul a două frecvențe fund ament ale prin combin area frecveței unui
semn al cu armonic a a doua a unei frecvențe fund ament ale a altui semn al.În
figur a 4 sunt prezent ate produsele de intermodul ație rezult ate în urm a
combinării a două frecvențe fund ament ale, f1 și f2.

1.3. Comb aterea fenomenului de interferență

Spectrul r adio este utiliz at prin intermediul st ațiilor și termin alelor de
radiocomunic ații. Utiliz area spectrului are ca scop furniz area de rețele
publice și/s au de servicii de comunic ații electronice pentru oper atorii
autoriz ați, sau po ate fi destin ată uzului propriu al op eratorilor s au al
deținătorilor st ațiilor de r adiocomunic ații respective.15
Orice utiliz ator care do rește să folose ască resursele spectr ale trebuie să
obțină aprobarea autorității n aționale care administre ază spectrul de frecvențe.
În Români a autorit atea națională care administre ază frecvențele r adio este
Agenți a Națională pentru Administr area și Reglement are în Comunic ații
(ANCOM). Emisi a este posibilă do ar după ce sunt verific ați parametrii de

14 http://rf -opto.etti.tui asi.ro/docs/files/sisteme%20RF_c ap2.pdf , accesat în
19.05.2017.
15 http://www. ancom.org.ro/spectru -radio_2749 , accesat în 19.05.2017. 𝒇𝟏 𝒇𝟐
𝒇𝟐-𝒇𝟏 𝟐𝒇 𝟏-𝒇𝟐 𝟐𝒇 𝟏 𝟐𝒇 𝟐 𝟐𝒇 𝟐-𝒇𝟏 𝒇𝟏+𝒇𝟐 𝟐𝒇 𝟏+𝒇𝟐
𝟐𝒇 𝟐+𝒇𝟏

16
emisie ai echip amentului, astfel încât dup a aprobare să nu producă
interferențe perturb atoare pentru alți utiliz atorii activi.
Reglement area accesului la spectru se re alizează prin procesul de
atribuire, alocare și de asignare a frecvențelor r adio. Atribuire a benzilor de
frecvențe pentru serviciile guvern ament ale milit are este administr ată de
Agenți a Milit ară pentru M anagementul Frecvenț elor R adio (AMMFR) .16
Identific area unor seturi de c aracteristici de emisie pentru
echip amentelor din grupul de emițăto are și recepto are dintr -o anumită zonă,
care este neces ară pentru elimin area perturb ațiilor pe frecvențele rep artizate
recepto arelor.
Din grupurile de frecvențe din pl anurile de alocare, m anagerul de frecvențe
radio v a trebui să selecteze c analele ale căror benzi de r adiofrecvență pentru
semn alele utile (semn alele c are se doresc a fi transmise) d ar și pentru
semn alele p arazite (benzile de radiofrecven ță din jurul armonicilor și
interarmonicilor) nu se vor supr apune cu spectrele de radiofrecvență ale
canalelor asignate recepto arelor din același grup .17
Modalități de reducere a interferențelor:
 separarea emițăto arele, pentru a putea utiliz a aceeași frecvență în
același timp;
 transmitere a într-o ordine succesivă a semn alului pentru c a două
emițăto are să po ată utiliz a aceeași zonă și aceeași frecvență;
 evitarea folosirii lucrului cu frecvențe apropi ate;
 mărire a puterii semn alului dorit;
 îmbunătățire a semn alului tr ansmis, astfel încât să se diminueze
suprapunerile peste c analele alăturate.
 îmbunătățire a perform anței receptorului, pentru a putea respinge
semn ale puternice nedorite de pe frecvențele adiacente .
 introducere a unui filtru selectiv de frecvență între receptor și
antena sa;
 modific area formei semn alului r adiat de emițător , pentru a putea fi
direcțion at mai ușor către receptor.
Utiliz atorii trebuie să folose ască în mod eficient și r ațional spectrul fără a
produce interferențe altor utiliz atori. Reducere a interferențelor repr ezintă o
problemă greu de gestion at care va exist a întotde auna datorită dezvoltări și
creșterii numărului de echip amente.18

16 http://www.cissb.ro/Revist a_inform aticii_2016_1/12.pdf , accesat în 20.05.2017 .
17 Ibidem, p.31.
18 A.Baraboi, S.Pop a, M.Adam, C.Pancu, Comp atibilit ate electrom agnetică , Iași,
Editur a PIM, 2007, p.9.

17
CAPITOLUL 2: M ANAGEMENTUL FRECVENȚELOR
RADIO ÎN DOMENIUL MILIT AR

2.1. Spectrul electrom agnetic în oper ațiile milit are

Pe câmpul de luptă modern, sunt angajate un număr fără precedent de
sisteme de comunic ații neces are desfășurării acțiunilor de luptă . Majoritatea
acestor sisteme se b azează pe spectrul electrom agnetic.
Spect rul electrom agnetic este o resursă din ce în ce m ai limit ată. Fără o
gestion are adecv ată, acțiunile milit are au de suferit .Gestion area spectrului
electrom agnetic a fost asociată în princip al cu select area frecvențelor de
operare adecv ate. Pe câmp ul de luptă modern, m anagerul de spectru trebuie să
aibă în vedere folosire a comună nu num ai de sistemele de comunic ații, ci și
de echip amentele electronice de navigație, de r adare și de senzori. D atorită
potenți alelor efecte adverse, este neces ară o gestion are a spectrului foarte
eficientă .
Realizarea unui m anagement eficient al spectrului electrom agnetic ,
necesită inform ații cu privire l a caracteristicile emițăto arelor și frecvențele
disponibile. În prezent, gestion area spectrului este în m are parte un proces
manual. Cu to ate aceste a, od ată cu utiliz area sistemelor autom ate și
menținere a unei bazei de d ate privind aceste inform ații , devine o s arcină m ai
simplă și m ai ușo ară și totod ată un proces m ai eficient.
Princip alul obiectiv al managementului spectrului în armată, este de a
asigur a accesul l a spectrul de frecvențe neces are pentru a conduce misiunile
operaționale ale armatei. Administ area spectrului permite alocarea resurselor
neces are, care sprijină în mod direct forțele oper aționale din între aga lume.
Armata este dependentă de utiliz area spectrului de frecvențe r adio, pentru a
comunic a de la nivelurile str ategice l a nivel urile tactice și pentru a-și îndeplini
respons abilitățile atribuite pentru menținere a securi tății n aționale.
Totod ată, trebuie sc luate în consider are politicile și reglementările
legale, regurile și procedurile de la nivel ul național, region al și intern ațional.
În contextul actual, desfășur area operațiilor milit are necesită utiliz area
de echip amente cu viteze m ari de tr ansmisie a datelor pentru asigur area
fluxul ui perm anent de inform ații (date, voce ,im agini satelitare, etc.) pentru
sistemul de com andă și control C2.
Înțelegere a procesului oper ațional în pl anificarea, gestion area și
utiliz area acestei resurse este esenți ală pentru desfășur area tuturor acțiunilor
de luptă.

18
2.2. Gestion area spectrului utiliz at în câmpul de luptă tactic

Gestion area spectrului utiliz at pe câmpul de luptă tactic implică
planificarea, administr area și coordon area sistem atică a spectrului
electrom agnetic folosit de către unitățile implic ate în luptă și pregătite pentru
execut area misiunilor . La toate nivelurile , ofițerul de comunic ații și
inform atică este respons abil de managementul spectrului de r adiofrecvență
utiliz at. Administ area spectrului câmpului de luptă t actic se re alizează cu
person al speci al instruit în acest domeniu. Managerul de spectru realizează
coordon area cu eșalonul superior , cu unitățile subordon ate dar și cu celel alte
unităț i cooper ante.
Misiune a princip ală a BSM (Battlefield Spectrum M anager) este aceea
de a se asigur a că to ate sistemele ce utilize ază resurse spectr ale vor funcțion a
conform pl anificării inți ale. Managementul acestor sisteme nu înse amnă do ar
alocarea frecvențelor și rezolv area interferențelor . De asemene a, managerul
trebuie să se consilieze cu com andantul asupra metodelor de reducere privind
utiliz area semnături i electrom agnetice.
Managerul de spectru împreună cu Ofițerul de război electronic ( EWO ),
stabilesc și actualizează o listă comună de frecvențe luând în consider are și
cursurile de acțiune st abilite de com andant. Acesta este direct răspunzător de
problemele ce apar privind utiliz area spectrului electrom agnetic, având c a
respons abilități următo arele:
 repartizarea frecvențelor r adio;
 gestion area interferențelor;
 menten anța bazei de d ate;
 reducere a semnăturii electrom agnetice.
Cerințele spectrului de frecvențe de luptă sunt dete rmin ate de nevoile
operaționale ale utiliz atorului. Pe b aza doctrinei și a experienței,
administr atorul spectrului trebuie să f acă o estim are corectă a resurselor
spectr ale neces are unității. În funcție de oper ațiile milit are și echip amentele
disponibil e se determină cerințele re ale. Aceste d ate sunt extr ase din oridinile
de oper ație, procedu rile de oper are standard și prin coordon area cu ofițerii
comunic ații și informtică din unitate. D atele vor fi cl asificate după cum
urme ază:
 VHF -FM;
 VHF -AM;
 UHF -AM;
 UHF -FM;
 HF unde terestre;
 HF unde ionosfere;
 comunic ații multic anal;

19
 satelit;
 radar;
 bruiaj;
 aer-sol;
 legături de d ate;
 sisteme de distribuție a datelor;
 legături m aritime;
 senzori;
 arme dirij ate electric.19
Resursele de frecvență neces are sunt obținute prin coordon are, alocare,
repartizare și atribuire.20 Coordon area este un pro ces nesfârșit și este esenți al
pentru gestion area eficientă a spectrului. Alocarea stabilește benzi le de
frecvență neces are anumitor servicii sau pentru servicii r adio. Atunci când se
permite utiliz area mai multor servicii într-o bandă, serviciile sunt cl asificate
drept primare, autoriz ate sau secund are. Serviciile prim are și cele autoriz ate
au drepturi eg ale. Serviciile secund are se bazează pe interferență .
Repartizarea spectrului se re alizează prin st abilire a benzi lor și
frecvențe le specifice într -o b andă prest abilită l a nivel n ațional sau
intern ațional. Atribuire a se re alizează prin intermediul instituției autoriz ate
care acordă drepturile pentru c a o stație radio să utilizeze un c anal radio s au
radio în condiții specific ate. Atribuire a este metod a prin c are resursele
spectr ale se acordă pe b aza cerințel or și a caracteristicilor echip amentului .
Gestion area se re alizeză l a nivelul milit ar prin : alocarea benzilor de
frecvență pentru anumite funcții s au servicii r adio; alocarea benzilor s au a
frecvențelor specifice într -o bandă prescrisă (națională sau intern ațională);
atribuire a frecvențelor r adio utiliz atorului ; aplicarea, identific area și
elimin area utilizării ne autoriz ate a spectrului de frecvențe prin re alizarea unor
măsuri de utiliz are; aprobarea și obținere a autoriz ației pentru oper ațiunile de
război electronic ; identific area, rezolv area și raportarea interferențelor ;
colaborarea cu alte agenții guvern ament ale și civile pentru a împărți resursele
atunci când resursele disponibile sunt insuficiente pentru oper ațiuni s au
pentru antren ament ; gestion area frecvențelor astfel încât sistemele să poată
funcțion a în mediul dorit, fie în timp de p ace, fie în timpul războiului ;
analizarea utilizării anumitor frecvențe pentru noii utiliz atori.

19 http://www.glob alsecurity.org/milit ary/libr ary/policy/ army/fm/24 -2/Ch4.htm ,
accesat în 25.05.2017.
20 Chairman of the Joint Chiefs of St aff, JP 6 -01, Joint Electrom agnetic Spectrum
Management Oper ations, Joint St aff,Washington, D. C. , 2012, p.8.

20
2.3. Interferențe le în domeniul miliar

Apariția interferențelor în spectrul de frecvențe utiliz at în domeniul
milit ar a reprezent at dintotde auna o problemă . Aceste a pot proveni i dintr -o
singură sur să sau din combin area mai multor surse, incluzând interferenț ele
produse în mod n atural sau provoc ate de om , folosire a unor echip amente
depășite tehnolo gic, utiliz area necorespunzăto are a echip amentului, utiliz area
frecvențelor ne autoriz ate și reutiliz area frecvențelor.21
Producere a interferențelor n aturale are la bază două aspecte : furtuni le
(zgomot ul atmosferic) și stele le (zgomot ul galactic). Se observă în speci al
noaptea când frecvențele joase se prop agă mult mai dep arte decât în timpul
zilei.
Singur a modalitate de a reduce acest tip de interferență este utiliz area
unei antene dir ective pentru a preveni recepțion area interferențelor din to ate
direcțiile. Cu to ate aceste a, acest lucru nu v a elimin a zgomotul provenind din
direcți a semn alului recepțion at. Folosire a unei frecvențe m ai mari va ajuta,
dar trebuie să se acorde atenție , astfel încât să nu se utilizeze cea mai mare
frecvență l a care semn alul ar pute a fi refr actat pe Pămân t de către ionosferă.
Cele m ai multe interferențe provoc ate de om provin de l a surse le
electrice , cum ar fi gener atoarele de curent, sisteme le de alarmă, linii le
electrice, ilumin area fluorescentă , căile ferate electrific ate dar și brui ajele
realizate de in amic. C ombaterea acestei forme de interferență se re alizează
prin izol area echip amentelor de comunic ații de interferențe le provoc ate de
om. Interferențele din surse cunoscute, cum ar fi gener atoarele, pot fi reduse
foarte mult d acă o antenă este pozițion ată astfel încât un obst acol să fie între
ea și sursă. Trebuie lu at în consider are ca același obst acol să nu blocheze
legătur a radio dorită. D acă interferenț a nu provine din aceeași direcție a
semn alului dorit, atunci ar trebui să fie folosită o antenă direc tivă.
Starea echip amentului r adio și modul în c are acesta este utiliz at pot duce
la interferențe. Pentru diminu area interferențelor se recom andă utiliz area
cablurilor ecranate acolo unde este neces ar, conect area corectă a conectorilor
la cabluri și menținere a undei dist anțe cât m ai îndepărt ate între antene .
În cele din urmă, asigur ați-vă că to ate echip amentele r adio sunt împământ ate.
Utilizarea frecvențelor ne autoriz ate este ileg ală și are potenți alul de a
perturb a un pl an de comunic ații proiect at cu atenție, de a interfer a cu alte
frecvențe și circuite și de a împiedic a alte unităț i să-și îndepline ască misiune a.
Oper atorii r adio nu ar trebui să utilizeze niciod ată frecvențe ne autoriz ate.

21 U.S. M arine Corps, Radio Oper ator’s H andbook , MCRP 3 -40.3B FMFM 3 -36,
cap. 5-1,5-2, 5-3.

21
Frecvențele VHF – FM trebuie sc adesea reutiliz ate în c adrul acelei ași
operații de m ai multe unități. M anagerul de frecvențe va încerc a să se asigure
că utiliz atorii de aceeași frecvență sunt cât m ai îndepărt ați unul de c elălalt,
însă unele unități se vor alătura la un moment dat. Acesta trebuie să țină cont
de cursurile de acțiune utiliz ate de to ate forțele în c adrul unei oper ații
milit are.

22
CAPITOLUL 3: APLIC AȚIE SOFTW ARE DE
ASIGN ARE A FRECVENȚELOR R ADIO

3.1. Date gener ale și obiective

Spectrul de frecvețe r adio reprezin tă o resursă n aturală epuiz abilă.
Dezvolt area tehnologiei și a numărului de echip amente, are ca impact
creștere a numărului de cereri pentru utiliz area frecvențelor radio. În
repartizarea frecvențelor de lucru apar limitări d atorită efectului de
interferență.
Indifirent de zon a în care sunt amplasate sursele de emisie, antenele
utiliz ate de aceste a radiază unde elec tromagnetice c are se prop agă în zone
nedorite. Utiliz area echip amentelor c are nu oferă posibilit atea direcționări
undelor de l a emițător l a receptor , determină apariția fenomenului de
suprapune a frecvențelor. Astfel , sunt perturb ate serviciile c are utilize ază dej a
undele respective.
Utiliz area planificată a spectrului v a determin a elimin area interferențelor
cu alți utiliz atori. Realizarea unei aplicații care să sorteze frecvențele în
funcție de interferențe le care apar într -o anumită zonă , este neces ară pentru
administr atorul de frecvențe , care trebuie să efectueze un număr mult pre a
mare de c alcule c are necesită totod ată fo arte mult timp. Aplicația poate fi
utiliz ată în m ai multe domenii precum cel milit ar, civil, aerian, etc.
Pentru rezolv area acestor probleme leg ate de interferențele c are se
produc, am re alizat cu ajutorul progr amului M atlab, o aplicație de sort are a
frecvențelor numită „Managementul_frecventelor” .
Princip alele obiective ale aplicației sunt:
 introducere a datelor m anual în progr am sau import area acestor a
dintr -un fișier excel și totod ată salvarea listei cu frecvențe într -un
alt fișier excel;
 soluțion area interferențelor d atorate armonicilor, produselor de
intermodul ație și c analelor adiacente;
 posibilt atea selectării princip alelor criterii de interferență c are vor
fi luate în c alcul de progr am la complet area seturilor;
 alegere a numărului de frecvențe c are vor fi rep artizate în set;
 repartizarea frecvențelor care nu interfere ază între ele în seturi de
frecvențe;
 salvarea rezult atelor finale într-un fișier .

23
3.1.1. Descriere a limbajului de progr amare și a instrumentelor utiliz ate

MATLAB (MATrix LABoratory) produs de firm a The M ath Works,
Inc.SUA., reprezintă un limb aj de progr amare utiliz at pentru calculul
numeric, bazându -se pe o interf ață sugestivă și ușo ară de folosit . Vizu alizarea
datelelor se re alizează cu ajutorul reprezentărilor gr afice. Acesta este un
sistem inter activ c are are ca element de bază matricea ( scalar, vector, m atrice
sau tablouri multidimension ale. Progr amul înglobe ază analiza numerică,
operații cu m atrice, prelucr area semn alelor și reprezentările gr afice.

Fig.5 Interf ața GUI utiliz ată pentru aplicație

Față de alte limb aje de progr amare, dimensiunile iniți ale ale vectorilor
nu trebuiesc specific ate iar problemele privind utiliz area memoriei pentru
operațiile c are presupun creștere a dimensiunii vectorului se re alizează în mod
autom at, transparent utiliz atorului.
Evoluți a perm anentă a Matlab-ului se concretize ază prin apariția de noi
versiuni devenind un standard în mediile universit are, când vorbim de

24
cursurile introductive și avansate de m atematică, inginerie și totod ată în
cercet area științifică.
Progr amul permite dezvolt area aplicațiilor sub form a unor toolbox -uri.
Cu ajutorul toolbox -urilor putem rezo lva probleme , învăț a și aplica tehnologii
din diverse domenii .
Pentru re alizarea aplicației, am utiliz at mediul de lucru GUI
(“Graphical User Interf ace”) . În figur a 5 este prezent at editor ul inter față cu
o interf ață go ală GUI șablon. Putem utiliz a componente precum p anouri,
meniuri Pop -up, axe, texte st atice, etc., pentru re alizarea interferețelor gr afice
ale aplicațiilor. După re alizarea interfeței, trebuie să progr amăm modul în c are
va funcțion a aplicația.

3.1.2. Cerințele neces are pentru rul area aplicației

Pentru a putea utiliz a aplicația „Managementul_frecventelor” pe
calculatoarele person ale, este nevoie de inst alarea limbajului de progr amare
Matlab sau a unor componente ale acestui a. Fie se efectue ază inst alarea
comple tă a progr amului Matlab cu to ate bibliotecile, ori se inst alează do ar
setul de bibiloteci p artajate „Matlab Runtime ”.
Matlab Runtime este un set independent de biblioteci p artajate care
permite execut area de aplicații sau componente M atlab compil ate pe
computere le care nu au instalat limb ajul de progr amare M atlab. Atunci când
sunt utiliz ate împreună, Matlab, Matlab Compiler și Matlab Runtime vă
perm it să cre ați și să distribuiți sigur și r apid aplicațiile numerice s au
componentele softw are.
Limbajul de progr amare M atlab, este oferit contr a-cost și se po ate
descărc a de pe site -ul ofici al www.m athworks.com . Setul de bibilioteci
partajate este oferit în mod gr atuit și po ate fi descărc at de către orice utiliz ator
de pe adresa https://www.m athworks.com/products/compiler/mcr/ , unde
producătorul ne oferă pentru fiec are versiune a progr amului Matlab, versiune a
de bibiliotecii p artajate neces ară rulării aplicației.
Versiune a recom andată este R2014b pentru progr amul M atlab și
versiune a aferentă de biblioteci p artajate Matlab Runtime 8.4 .
Datorită f aptului că setul de biblioteci p artajate Matlab Runtime necesită
un sp ațiu de inst alare mult m ai mic decât inst alarea propriu -zisă a
progr amului, recom andarea optimă pentru rul area aplicației este prin
intermediul setului de biblioteci p artajate.

25
3.2. Condițiile și criterile pe b aza căror a are loc sort area frecvențelor

În momentul în c are două stații de emisie utilize ază în aceeași arie
geogr afică, c anale radio adiacente în spectru, surplusul de energie produs în
afara semn alului princip al se supr apune peste un c anal radio adiacent
producând interferențe de c anal adiacent.
Interferenț a canalului adiacent este cre ată de următo arele efecte :
 radiațiile emițătorului nu sunt limit ate pe un anumit domeniu de
frecvență. În funcție de tipul de modul ator și de diferitele
proprietăți ale echip amentului de emisie , spectrul gener at de
semn alul al doile a se extinde pe un domeniu de frecvență m ai
mare. De oarece filtrele de tr ansmisie nu sunt ide ale, această
radiație din afara benzii nu este complet suprim ată. La receptor
(care se află pe canalul de frecvență numărul unu ), această radiație
nu m ai poate fi suprim ată. Întrucât se află în banda de frecvență
numărul unu , banda de trecere a receptorului, aceasta trece în mod
esenți al prin demodul ator fără atenuare.
 la recepție, sursa de radiație emisă de la canalul unu este sup rimată
insuficient de filtrul receptorului . Astfel, o p arte din semn alul emis
de canalul al doile a este trecut prin demodul ator, unde acțione ază
ca o interferență.

Fig.6 Emisii nedorite -Interferențele re alizate pe c analul adiacet

Potrivit figurii 6 , nivelurile cele m ai mari ale emisiilor nedorite se află
în afara benzii (OOB). Aceste emisii sunt rezult atul procesului de modul are.
Din c auza prezenței acestor a în apropiere a purtăto arei, nu există încă soluții
tehnice pentru a le atenua suficient de mult astfel încât aceste a să nu m ai
conteze. Pentru a nu exist a interferențe d atorită c analelor adiacente, în aceeași
arie de servicii nu se d au în uz c anale alăturate.

26
Relația care stabilește frecvențele domeniului c are nu trebuie asignate
în scopul evitării acestor interferențe este:
f ≠ ( fa – 3*BW RF … fa+ 3* BW RF) ,
unde f este frecvenț a centr ală a unui alt canal ce po ate fi asignat, 𝑓𝑎este
frecvenț a canalului, și 𝐵𝑊 𝑅𝐹 lățime a de bandă în r adiofrecvență.22
În procesul de asignare, pentru fiec are frecvență anterior distribuită unui
set nu se vor m ai distribui frecvențe ce sunt cuprinse î n banda a șase canale
alăturate (trei în stâng a și trei în dre apta frecvenței asignate).

Fig.7 Produsele de intermodul ație împreună cu componentele armonice23

Intermodul ația poate crea interferențe supliment are. Produsele
intermodul are sunt cre ate atunci când două s au mai multe semn ale trec printr –
un element nelini ar.
Numărul produselor intermodul are este direct proporțion al cu numărul
emițăto arelor. Pentru a înțelege cât de mult pot să influențeze armonicile și
interarmonicile funcțion area corectă a echip amentelor am adăug at o figură în
care su nt reprezent ate armonicile (83.5 MHz și 84.5 MHz) ale frecvențelor
fundament ale (41.78 MHz și 42. 25 MHz ) și produsele de intermodul ație
rezult ate. D upă cum putem observ a în figur a 7 amplitudine a armonicilor este
una consider abilă, astfel aceste a împreună cu produsele de intermodul ație

22 http://www.cissb.ro/Revist a_inform aticii_2016_1/12.pdf , accesat în 21.05.2017
23 Boule anu I. , Alexandrescu D., Bor a M., Radio Frequency Co -Site M anagement ,
Sibiu, 2015 .

27
reprezintă un f actor cheie de c are trebuie să se țină cont atunci când sunt
distribuite frecvențele către utiliz atori.24
Pentru re alizarea aplicației am lu at în c alcul și soluțion area
interferențelor c are apar datorită supr apunerii frecvențelor princip ale peste
armonici s au peste produsele de intermodul ație. Astfel a fost utiliz ată
următo area relație :
Fn=±pF1±qF2±rF3±tF4±xF5±yF6±zF7 ………….. ±qFn−3±tFn−2±yFn−1;
unde:
n – semnific a numărul de frecvențe din set plus frecvenț a nouă pe c are
vrem să o adăug am în set;
𝐹1 – valoarea frecvenței unu din set;
𝐹2 – valoarea frecvenței doi din set;
𝐹3 – valoarea frecvenței trei din set;
.
.
.
𝐹𝑛−1 – valoarea ultimei frecvențe din set;
p, q, r, t, x, y, z = {0, 1} pentru armonic a de ordin 1;
p, q, r, t, x, y, z = {0, 1, 2} pentru armonic a de ordin 2;
p, q, r, t, x, y, z = {0, 1, 2, 3} pentru armonic a de ordin 3;
p, q, r, t, x, y, z = {0, 1, 2, 3, 4} pentru armonic a de ordin 4;
p, q, r, t, x, y, z = {0, 1, 2, 3, 4, 5} pentru armonic a de ordin 5;
p, q, r, t, x, y, z = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6} pentru armonic a de ordin 6;
p, q, r, t, x, y, z = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7} pentru armonic a de ordin 7.
Coeficienții p, q, r, t, x, y, z vor lu a toate valorile corespunzăto are
armonicii select ate. Astfel vom avea toate combinările posibile ale acestor
coeficienți în funcție de armonic a select ată.
Produse de intermodul ație de ordinul trei sunt c auzate de semn ale
perturb atoare puternice, dispuse în imedi ata apropiere a semn alului util (sursei
de emisie) , fiind cele m ai periculo ase.25

24 Boule anu I., Alexandrescu D., Bora M. , Radio Frequency Co -Site M anagement ,
Sibiu, 2015.
25 Bărbulescu N., Managementul frecvențelor r adio la eșaloanele t actice , Lucr are de
licență, Sibiu, 2015

28
3.3. Prezent area interfeței gr afice și modul de funcțion are a aplicației

Aplicația „Managementul_frecventelor” utilize ază o interf ață grafică
simplă și intuitivă . În figur a 8 este prezent meniul princip al al aplicației.

Fig.8 Meniul princip al al aplicației „Managementul_frecventelor”

Meniu princip al este alcătuit din alte șase submeniuri cu ajutorul căror a
utiliz atorul v a naviga prin interf ața aplicației, pentru introducere a datelelor și
setărilor neces are în vedere a utilizării progr amului. Butoanele utiliz ate în
figur a 8 sunt de tip Push Button :
 Lista intiala : Fere astra pentru adăug area listei iniți ale de
frecvențe și lățimi de b andă;
 Setari : Fere astra pentru select area opțiunilor pe b aza căror a se
va realiza complet area seturilor cu frecvențe;
 Seturi : Fere astra pentru complet area setur ilor cu frecvențe;
 Document atie : Fere astra pentru descriere a aplicației;
 Ajutor : Fere astra pentru prezent area modului de utiliz area
aplicației;
 Despre : Fere astra cu princip alele d ate despre aplicație.

29
În figur a 9 este prezent ată fere astra ce cuprinde submeniul Lista Intiala.
În această fere astră se vor adăug a date (frecvenț a și lățime a de bandă) în list a
inițială, care ulterior vor pute a fi modific ate de către utiliz ator .

Fig.9 Submeniul Lista Initiala

După cum se observă, în acest submeniu avem următo arele buto ane cu
diferite funcții : Adauga date, Sterge d ate, Stergere totala, Import a date din
Excel , Salveaza date in Excel , Save și Exit.
Primul p as este complet area câmpurilor Frecvent a [MHz] L atimea de
banda [kHz] care utilize ază câmpuri de tip Edit Text, ce permit introducere a
variabilelor re ale.
Primul buton , Adauga date , permite adăug area frecvenței și a lățimii de
bandă utiliz ate. Secvenț a de cod execut ată este prezent ată mai jos:

30

Acesta preia valorile de tip string din câmpurile frecvent a_get și
latimeadebanda_get și le afișează în t abelfrecvente. Unitatea de măsură pentru
lățime a de bandă este kHz, i ar pentru frecvențe MHz. Pentru c a progr amul să
poată calcula mai ușor l ațimea de bandă este tr ansform ată în MHz, pentru a
avea aceeași unit ate de măsură. Datele sunt afișate în t abelul alăturat, care este
compus din două coloane, un a pentru frecvențe, i ar cealaltă pentru lățimile de
bandă.
Butonul Sterge d ate , permite ștergere a de către utiliz ator a oricărei
frecvențe și a lățimii de b andă corespunzăto are din t abel. Pentru aceasta,
utilizatorul alege frecvenț a dorită, i ar cu ajutorul secvenței de cod următo are ,
progr amul v a șterge rândul respectiv c are cuprinde frecvenț a, respectiv
lățime a de bandă.

% – Executes on button press in adauga_date.
function adauga_date_C allback(hObject, eventd ata, handles)
% hObject h andle to adauga_date (see GCBO)
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)

x = get(h andles.frecvent a_get, 'String' );
y = get(h andles.l atimeadebanda_get, 'String' );
aux = str2num(y)./1000;
band = num2str( aux,'%.4f' );
if (size(str2num(x), 1)~=0) && (size(str2num(y), 1)~=0)
handles.input_freq = [h andles.input_freq; [str2num(x), str2num(b and)]];

guidata(hObject,h andles);

set(h andles.t abelfrecvente, 'data', handles.input_freq);
set(h andles.frecvent a_get, 'string' , '');
set(h andles.l atimeadebanda_get, 'string' , '');
end;

% – Executes on button press in sterge_d ate.
function sterge_d ate_C allback(hObject, eventd ata, handles)
% hObject h andle to sterge_d ate (see GCBO)
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)
handles.input_freq(h andles.row, 🙂 = [ ];

guidata(hObjec t,handles);
set(h andles.t abelfrecvente, 'data', handles.input_freq);

31
Butonul Stergere tot ala , șterge to ate datele introduse de utiliz ator, fie
manual fie import ate dintr -un fișier Excel.

Mai jos este prezent ată secvenț a de cod pentru Butonul Import a date din
Excel , care permite utiliz atorului introducere a mai multor d ate. Se v a deschide
o fere astră, de unde vom alege din loc ația dorită un fișier cu extensi a .xls s au
xlsx. , ce urme ază a fi încărc at în aplicație. Datele din fișierul Excel trebuie să
fie aranjate pe două colo ane, prim a pentru valorile frecvențe lor iar a doua
pentru lățime a de bandă.

% – Executes on button press in stergere_tot ala.
function stergere_tot ala_Callback(hObject, eventd ata, handles)
% hObject h andle to stergere_tot ala (see GCBO)
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)
handles.input_freq=[ ];
guidata(hObject,h andles);
global data_fr;
global data_bw;
data_fr = [ ];
data_bw=[ ];
set(h andles.t abelfrecvente, 'data', handles.input_freq);

% – Executes on button press in import adate_excel.
function import adate_excel_C allback(hObject, eventd ata, handles)
% hObject h andle to import adate_excel (see GCBO)
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)
direct = 'C:\';
cd(direct);
[FileN ame,P athName]=uigetfile({ '*.xlsx'; '*.xls' }, 'Specify an image file' );
if ~ (FileN ame==0)
wai = w aitbar(0,'Import a date …' );
setappdata(wai,'canceling' ,0)
handles.ExcelFile=fullfile(P athName,FileN ame);
data = xlsre ad(handles.ExcelFile);
handles.input_freq=[h andles.input_freq; d ata];
guidata(hObject,h andles);
set(h andles.t abelfrecvente, 'data', handles.input_freq);
delete(w ai);

end;

32
Butonul Salveaza date in Excel , permite stoc area frecvențelor și a
lățimilor de b andă din t abel într -un fișier Excel, c are po ate fi utiliz ate ulterior .
De exemplu, d acă dorim să s alvăm cele 5 frecvențe introduse în t abel
într-un fișier în c are există dej a frecvențe, primele cinc i frecvențe vor fi
înlocuite cu noile frecvențe. Dacă dorim să reținem frecvențele dej a existente,
vom import a mai întâi frecvențele din fișier în t abel, după c are putem
introduce noi frevențe după cele import ate iar la final putem s alva toate
frecvențele în fișierul respectiv s au într -un nou fișier.

Pentru utiliz area datelor din t abel în ferestrele următo are, vom utiliz a
butonul Save.

Butonul Exit, închide fere astra Lista initiala și ne aduce în meniul
princip al al aplicație

% – Executes on button press in s alveazadate_excel.
function salveazadate_excel_ Callback(hObject, eventd ata, handles)
% hObject h andle to s alveazadate_excel (see GCBO)
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)
[FileN ame,P athName] = uiputfile({ '*.xlsx'; '*.xls' }, 'Salveaza');
if ~(FileN ame==0)
handles.ExcelFileS=fullfile(P athName,FileN ame);
xlswrite(h andles.ExcelFileS, h andles.input_freq);
end;
% – Executes on button press in s alveaza_lista.
function salveaza_lista_Callback(hObject, eventd ata, handles)
% hObject h andle to s alveaza_lista (see GCBO)
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)
global data_fr;
global data_bw;

if (size(h andles.input_freq, 1)~=0)
data_fr = handles.input_freq(:, 1);
data_bw = handles.input_freq(:, 2);
end;

33
Complet area frecvențelor în seturi se re alizează pe b aza setări lor
select ate de utiliz ator în s ubmeniul Setari. Această interf ață grafică cuprinde
criteriile de sort are ale frecvențelor.

Fig.10 Submeniul Setari

Utiliz atorul po ate select a numărul de armonici utiliz ate, de l a o armonică
până l a maxim ș apte armonice, implicit fiind select ată armonic a1. Un alt
criteriul îl reprezintă produsele de intermodul ație. Pentru aceasta am utiliz at o
casetă de tip Check Box . Utiliz area interferențelor produse de intermodul ații
în procesul de sort are, are loc do ar atunci când utiliz atorul bife ază caseta
Utilize aza produsele de intermodul atii.
Un alt criteriu de interferență folosit în sort area frecvențelor, îl reprezintă
interferențele d atorate canalului adiacent. Putem select a 3, 4, s au 5 c anale
adiacente pentru a fi luate în c alcul s au 0 (opțiune a implicită) , pentru nu
utiliz a intereferențe d atorate canelelor adiacente.
Totod ată, trebuie sel ectat și numărul m axim de frecvențe c are vor fi
afișate în cele ș ase seturi. După set area opțiunilor dorite pentru sort area
frecvențelor, se utilize ază butonul Save, progr amul memorând setările alese

34
pentru rep artizarea frecvențelor în seturi. Pentru a reveni l a meniul princip al
se utilize ază butonul Exit.

Subm eniul Seturi din figur a 11, cuprinde următo arele buto ane:
 Adauga frecvent a in set ;
 Complete aza seturile ;
 Sterge d atele din seturi ;
 Salveaza date in Excel .
Seturile în c are vor fi rep artizate frecvențele sunt denumite Setul A,
Setul B , Setul C , Setul D , Setul E și Setul F .
% – Executes on button press in s alveaza_setari.
function salveaza_setari_Callback(hObject, eventd ata, handles)
% hObject h andle to s alveaza_setari (see GCBO)
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)
no_h armonics = get(get(h andles.buton_ armonice, 'SelectedObject' ), 'Tag');

global h;
h = no_h armonics;

z = get(h andles.frecventeper_set ,'String' );
global max_no ;
max_no = str2num(z);

global interm ;
in = get(h andles.produse_intermodul atii, 'Value');
interm = in;

global adj_ch annel1 ;
adj1=get(h andles.ch3, 'Value');
adj_ch annel1 =adj1;

global adj_ch annel2 ;
adj2=get(h andles.ch4, 'Value');
adj_ch annel2 =adj2;

global adj_ch annel3 ;
adj3=get(h andles.ch5, 'Value');
adj_ch annel3 =adj3;

35

Fig.11 Submeniul Seturi

Interf ața pentru seturi utilize ază componente de tip Listbox . În acest
submeniu, se va realiza complet area celor ș ase seturi cu frecvențe, în funcție
de opțiunile select ate în submeniul Setari.
Totod ată, se observă list a ce cuprinde frecvențele și lățimile de b andă
corespunzăto are. Aceasta, va fi complet ată cu d atele introduse de utiliz ator în
Submeniul Lista initiala.
Progr amul v a prelu a frecvențele și lățimile de b andă din prim a lista
inițiață și le v a afișa în list a din submeniul Seturi . Pentru afișarea opțiunilor
select ate anterior în submeniul Set ari, se utilize ază o componentă de tip
Panel, ce cuprinde m ai multe componente de tip Static Text .
Utiliz atorul va putea adăug a orice frecvență din list a cu frecvențe în cele
șase seturi prin apăsarea butonului Adauga frecvent a in set . Frecvenț a
select ată va fi introdus ă în primul set. După introducere a frecvenței dorite în
Setul A, se utilize ază butonul Complete aza seturile , iar progr amul v a complet a
setul cu frecvențe ținând cont de opțiunile select ate anterior.
După complet area primului set cu frecvențe, din listă se elimină
frecvențele dej a distribuite setului A iar calcularea pentru celel alte seturi se
efectue ază pe b aza frecvențelor răm ase în listă. S e repetă același proces și
pentru celel alte seturi.

36
În cazul în c are am ales c a număr m axim de frecv ențe per set, de
exemplu 5, progr amul v a complet a seturile în funcție de setările utiliz ate,
chiar dacă nu este atins numărul m axim introdus în setări.
Secvenț a de cod cu ajutorul cărei a se re alizează prelu area datelor din
lista intiala în list a din submeniul Seturi este următo area:

Secvent a

Secvenț a de cod utiliz ată pentru butonul Adauga frecvent a in set :

% – Executes just before Seturi is m ade visible.
function Seturi_OpeningFcn(hObject, eventd ata, handles, v arargin)
% This function h as no output args, see OutputFcn.
% hObject h andle to figure
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)
% varargin comm and line arguments to Seturi (see V ARARGIN)

% Choose def ault comm and line output for Seturi
handles.output = hObject;

% Upd ate handles structure
guidata(hObject, h andles);

global data_fr;
global data_bw;
set(h andles.t abel_seturi, 'data', [data_fr, d ata_bw]);
global data_fr_old ;
global data_bw_old ;
data_fr_old = d ata_fr;
data_bw_old = d ata_bw;
% – Executes on button press in adaugafrecvent a_set.
function adaugafrecvent a_set_C allback(hObject, eventd ata, handles)
% hObject h andle to adaugafrecvent a_set (see GCBO)
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)
global count ;
count = count +1;

global data_fr;
global data_bw;
li = data_fr(handles.row);

37

Pentru complet area frecvențelor în seturi, se utilize ază următo are
secvență de cod , fiind prezent at doar codul utiliz at pentru prim a armonică
(a1), pentru celel alte șase fiind l a fel :

data_fr(handles.row) = [ ];
data_bw(handles.row) = [ ];
set(h andles.t abel_seturi, 'data', [data_fr, data_bw] );
guidata(hObject,h andles);
switch count
case 1
set(h andles.listbox1, 'string' , num2str(li));
case 2
set(h andles.listbox2, 'string' , num2str(li));
case 3
set(h andles.listbox3, 'string' , num2str(li));
case 4
set(h andles.listbox4, 'string' , num2str(li));
case 5
set(h andles.listbox5, 'string ', num2str(li));
case 6
set(h andles.listbox6, 'string' , num2str(li));
otherwise
%
end;
% – Executes on button press in complete aza_seturile.
function complete aza_seturile_C allback(hObject, eventd ata, handles)
% hObject h andle to complete aza_seturile (see GCBO)
% eventd ata reserved – to be defined in a future version of M ATLAB
% handles structure with h andles and user d ata (see GUID ATA)
switch (count )
case (1)
all_f = [str2num(get(h andles.listbox1, 'string' )),
str2num(get(h andles.listbox2 , 'string' )), str2num(get(h andles.listbox3 , 'string' ))…
str2num(get(h andles.listbox4, 'string' )), str2num(get(h andles.listbox5, 'string' )),
str2num(get(h andles.listbox6, 'string' ))];

case (2)
all_f = [str2num(get(h andles.listbox2, 'string' )),
str2num(get(h andles.listbox3, 'string' ))… str2num(get(h andles.listbox4, 'string' )),
str2num(get(h andles.listbox5, 'string' )), str2num(get(h andles.listbox6, 'string' ))];

38

case (3)
all_f = [ str2num(get(h andles.listbox3, 'string' ))…
str2num(get(h andles.listbox4, 'string' )), str2num(get(h andles.listbox5, 'string' )),
str2num(get(h andles. listbox6, 'string' ))];

case (4)
all_f = [str2num(get(h andles.listbox4, 'string' )),
str2num(get(h andles.listbox5, 'string' )), str2num(get(h andles.listbox6, 'string' ))];

case (5)
all_f = [str2num(get(h andles.listbox5, 'string' )),
str2num(get(h andles.listbox6, 'string' ))];

case (6)
all_f = str2num(get(h andles.listbox6, 'string' ));
otherwise
%
end;

switch h
case 'a1'
for i=1:size( all_f, 2)
[vec, rows_l] = check( all_f(i), bw(i), 1, max_no, d ata_fr, interm,
adj_ch annel1, adj_ch annel2, adj_ch annel3, d ata_bw);
if count ==1
set(h andles.listbox1, 'String' ,vec);
elseif count ==2
set(h andles.listbox2, 'String' ,vec);
elseif count ==3
set(h andles.listbox3, 'String' ,vec);
elseif count ==4
set(h andles.listbox4, 'String ',vec);
elseif count ==5
set(h andles.listbox5, 'String' ,vec);
elseif count ==6
set(h andles.listbox6, 'String' ,vec);
end
data_fr(rows_l) = [ ];
data_bw(rows_l) = [ ];
set(h andles.t abel_seturi, 'data', [data_fr, data_bw]);
guidata(hObject,h andles);
waitbar(i / size( all_f, 2));
end;

39
Submeniu l Document atie din figur a 12, prezintă principiile de
funcțion are și interferențele c are sunt utiliz ate pentru sort area frecvențelor de
către aplicație. Este explic at modul cum se produc interferențele d atorate
canalelor adiacente, armonicilor și produselor intermodul are și totod ată
relațiile c are sunt utiliz ate pentru evit area acestor trei interferențe în procesul
de sort are a frecvențelor de către aplicație.

Fig.12 Submeniul Document atie

40
Următorul submeniu, Ajutor le permite utiliz atorilor să întele agă modul
cum se utilize ază aplicația. Această fere astră descrie cele ș ase buto ane din
meniul princip al al progr amului.

Fig.13 Submeniul Ajutor al aplicației

Accesând butonul Lista initil a se va deschide o nouă fere astră în c are
sunt prezent ate princip alele oper ațiuni pe c are le po ate execut a utiliz atorul.
Fereastra Setari explică opțiunile pe care le po ate select a utiliz atorul
pentru sort area frecvențelor.
În fere astra Seturi , sunt descrise princip alele operațiuni c are trebuiesc
efectu ate pentru complet area seturilor și funcțion alitățile buto anelor.

41

Fig.14 Fereastra cu document ație pentru submeniul Lista initiala

Fig.15 Fereastra cu document ație pentru submeniul Setari

42

Fig.16 Fereastra cu document ație pentru submeniul Seturi

Ultimul submeniu al aplicației este denumit Despre . Sunt prezent ate
date despre autorul aplicației, profesorul coordon ator, universit ate, versiune și
anul re alizării progr amului.

Fig.17 Submeniul Despre al aplicației

43
3.4. Rularea aplicației

În cele ce urme ază voi utiliz a exemple ce vor demonstr a utilit atea
progr amului în orice domeniu și aplicabilitatea acestui a privind asignarea
frecvențelor pentru utiliz atorii aplicației.

 Exemplul numărul 1 .

Pentru început, am realizat un fișier Excel ce cuprinde 60 de frecvențe
disponibile, de la 1 MHz la 60 MHz. Pentru fiec are frecvență am utiliz at o
lățime de b andă având v aloarea egală cu 5 kHz. Încărc area datelor din
document în aplicație se re alizează cu ajutorul butonului Import a date din
Excel . În figur a 18 sunt ilustr ate frecvențele și lățimile de b andă
corespunzăto are import ate.

Fig.18 Introducere a datelor în Lista initiala

44
După încărc area datelelor în aplicație se utilize ază butonul Save pentru a
salva lista de frecvențe. Următorul p as îl reprezintă alegere a opțiunilor de
interferență, c are vor fi lu ate în c alcul în procesul de asignare al frecvențelor.
În submeniul Setari vom select a următo arele criterii de sort are :
armonic a a doua, utiliz area produsele de intermodul ație, a unui număr de trei
canale adiacente și afișarea a maxim 10 frecvențe per set. Aceste a sunt
ilustr ate în figur a 19.

Fig.19 Criteriile select ate în procesul de sort are a frecvențelor

Penru ca aplicația să utilizeze opțiunile select ate în următorul submeniu,
utiliz atorul trebuie s ă salveze m ai întâi și după aceea să închidă fere astra.
Următorul p as este accesarea submeniul ui Seturi , unde cele ș ase seturi
vor fi complet ate cu frecvențe ce respectă criteriile de sort are select ate.
Pentru complet area unui set, utiliz atorul trebuie să selecteze o frecvență din
listă și să o adauge în set . Pentru Setul A, am introdus frecvenț a de 1 MHz. În
funcție de frecvenț a aleasă, aplicația va realiza un set de c alcule având în
vedere opțiunile select ate anterior, urmând a complet a setul cu frecvențele
care nu produc interferențe. Complet area seturilor cu frecvențe este ilustr ată
în figur a 20.

45

Fig.20 Complet area seturilor cu frevențe în urm a procesului de asignare

După f iecare frecvență introdusă în set , progr amul rei a din nou c alculele.
În urm a calculelor re alizate de aplicație, Setul A este complet at cu
următo arele frecvențele : 1, 4, 11, 17, 29, 55. Frecvențele adăug ate țin cont de
armonic a 2, de produsele de intermodul ație și interferențele d atorate canalului
adiacent. Fiecare frecvență adăug ată în set este elimin ată din list a inițială iar
aplicația complete ază celel alte seturi do ar cu frecvențele c are se află în t abel.
Complet area Setului B se re alizează cu frecvențele : 2, 3, 12, 15, 21, 39, 48,
51, 54, 57. Setul C cuprinde frecvențele : 5, 6, 9, 30, 33, 36, 42, 45 în timp ce
în Setul D sunt rep artizate următo arele frecvențe : 7, 8, 13, 28, 52.
Chiar dacă numărul m axim de frecvențe c are poate fi afișat în seturi este
10, progr amul rep artizează frecvențele do ar pe b aza opțiunilor. Se observă că
doar în setul al doile a sunt rep artizate numărul m axim de zece frecvențe.
Pentru Setul E , aplicația distribuie do ar 4 frecvențe c are îndeplinesc
condițiile: 10, 14, 16, 31. Setul F este complet at la rândul său cu următo arele
frecvențe : 18, 19, 22 și 23.
Frecvențele dintr -un set pot fi utiliz ate în aceeași zonă, fără a produce
interferențe între echip amente.

46
 Exemplul numărul 2

Pentru exemplul al doile a am construit un fișier ce cuprinde 100 de
frecvențe în interv alul [ 3;8] MHz. Lățime a de bandă utiliz ată în acest c az este
de 25 kHz. De această d ată, am ales să utilizez frecvențe mult m ai apropi ate
care produc interferențe. D atele din fișier sunt prezet ate în figur a 21.

Fig.21 Lista cu frecvențele import ate din fișier

Salvăm d atele introduse în t abel și vom select a submeniul Setari. De
această d ată vom utiliz a armonic a 3, produsele de intermodul ație, un număr
de 5 c anale adiacente i ar numărul m axim de frecvențe c are va fi afișat întru
set este 7. După select area criteriilor, s alvăm fere astra și vom merge în
submeniul Seturi , unde vom rep artiza frecvențele în seturi .
Pentrul primul set am ales ca frecvență iniți ală, prim a frecvență din listă.

47

Fig.22 Opțiunile select ate pentru rep artizarea frecvențelor

Fig.23 Complet area seturilor cu frevențe în urm a procesului de asignare

48
După re alizarea altgoritmului de c alcul, frecvențele rep artizate în Setul A
sunt: 3.01, 3.14, 3.27, 4.01, 4.16, 5.04. Pentru următo arele seturi nu am mai
ales ca în primul exemplu , frecvenț a următo are din listă, ci am ales frecvențe
aleatoare. Pentru Setul B , am ales ca primă frecvență 3.23, i ar frecvențele c are
complete ază acest sunt sunt: 3.02, 4.03, 4.18, 5.01 și 6.2.
Setului C , îi sunt rep artizate dup a adăug area frecvenței de 4.5 MHz
următo arele frecvențe: 3.03, 3.16, 3.29, 4.05, 5.05. Setul D este complet at cu :
6.09, 3.18, 4.07, 4.21, 5.03, 5.3.
Pe baza criteriilor, aplicația distribuie în Setul E dupa adăug area frecvenței de
3.13 MHz, încă cinci frecvențe: 3.26, 4.09, 4.23, 5.06, 7.55.
Pentru Setul F , sunt rep artizate : 7.22, 3.04, 3.17, 4.1, 4.28, 5.7.

49
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Odată cu progresul tehnologiei și dezvolt area echip amentelor de
comunic ații, spectrul electrom agnetic a devenit o resursă indispens abilă.
Spectrul r adio a devenit princip ala componentă a infrastructurii pe baza
cărei a are loc dezvolt area socității inform aționale. Majoritatea echip amente lor
dezvolt ate se beze ază pe utiliz area frecvențelor r adio. Datoriă cerințelor
actuale, resursele spectr ale trebuiesc administr ate într -un mod eficient.
Managementul frecvențelor r adio a determin at reglement area și
standardizarea modului de folosință al spectrului r adio și st abilire a unor noi
mijlo acele, reguli și proceduri, în vedere a înlăturării apariției interferențelor
cu alți utiliz atori de resurse spectr ale.
Totod ată cooper area între i nstituțiile cu respons abilități în domen iul
managementului spectrului de r adio frecvență l a nivel intern ațional și
intern ațional este fo arte import antă pentru o administr are eficientă.
Gestion area spectrului utiliz at pe câmpul de l uptă t actic implică pl anificare,
administr are și coordon are sistem atică a spectrului electrom agnetic folosit de
către unitățile implic ate în luptă și angreante în execut area misiunilor.
Structurile respons abile cu m anagementul frecvențelor r adio milit are
trebuie să fie capabile să îndepline ască nevoile spectr ale în orice moment și în
orice loc .
Pentru elimi narea producerii interferențelor am re alizat cu ajutorul
limbajului de progr amare M atlab, aplicația „Managementul_frecventelor” .
Aceasta soluțione ază prinicip ale interferențe c are apar datorită armonicilor,
produselor de intermodul ație și c analelor adiacente.
Rolul princip al al aplicației în reprezintă sort area frecvențelor introduse
într-o listă, pe b aza criteriile de sort are, în seturi de frecvențe c are nu vor
interfer a între aceste a.
Frecvențele dintr -un set pot fi utiliz ate de echip amentele c are sunt
dispuse în aceeași zonă de lucru. Aplicația reprezintă o soluție eficientă pentru
administr atorii de frecvențe, indiferent de domeniu .
Aspectele teoretice și practice ce reies din prezent a lucrare, pot oferi
noi direcții pentru dezvolt area unui progr am mai complex, c are să utilizeze un
număr m ai mare de criterii de sort are în vedere a elimină rii interferențelor.

50
BIBLIOGR AFIE

Autori români:

1. Baraboi, A., Pop a, S., Adam, M., P ancu, C., Comp atibilit ate
electrom agnetică, I ași, Editur a PIM, 2007.
2. Bărbulescu , N., Managementul frecvențelor r adio la eșaloanele t actice ,
Lucr are de licență, Sibiu, 2015 .
3. Bechet, P ., Munte anu, R ., Boule anu, I ., Munte anu, M ., Mitr an, R .,
Comp atibilit atea electrom agnetică în medii de comunic ații radio,
București, Editur a Academiei Rom ane, 2010 .

Autori străini:

4. Björn Wellenius, Is abel Neto, Managing the R adio Spectrum:
Framework for Reform in Developing Countries , Washington D.C.
2008 .
5. Mazar (M adjar). H, Radio Spectrum M anager Policies, Regul ations
and Techniques, Editur a Johhn Wiley & Sons,Ltd , 2016 .
6. Tozer EPJ, Broadcast Engineer's Reference Book , Burlington, Foc al
Press, 2013 .
7. U.S. M arine Corps, Radio Oper ator’s H andbook , MCRP 3 -40.3B
FMFM 3 -36.
8. Chairman of the Joint Chiefs of St aff, JP 6-01, Joint Electrom agnetic
Spectrum M anagement Oper ations, Joint St aff, Washington, D .C.,
2012 .

Periodice :

9. Boule anu I., Alexandrescu D., Bor a M., Radio Frequency Co -Site
Management , Sibiu, 2015 .

Surse Internet:

10. http:// alexdoppelg anger.com/light/ , accesat în 15.05.2017.
11. http://www. ancom.org.ro/spectru -radio_2749 , accesat în 18.05.2017
12. http://www.cissb.ro/Revist a_inform aticii_2016_1/12.pdf , accesat în
19.05.2017.
13. https://im agine.gsfc.n asa.gov/science/toolbox/emspectrum1.html ,
accesat în 15.05.2017.
14. http://www.glob alsecurity.org/milit ary/libr ary/policy/ army/fm/24 –
2/Ch4.htm , acceat în 25.05.2017.

51
15. http://www.phys.utcluj.ro/Person alFile/Cursuri/Cule aCurs/Curs%2010.
pdf, accesat în 17.05.2017.
16. http://rf -opto.etti.tui asi.ro/docs/files/sisteme%20RF_c ap2.pdf , accesat
în 19.05.2017