ȘI ȘTIIN łA INFORM ĂRII [609489]

– 1 – UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE LITERE
PROGRAMUL POSTUNIVERSITAR DE BIBLIOTECONOMIE
ȘI ȘTIIN łA INFORM ĂRII

LUCRARE DE CERTIFICARE

BIBLIOTECILE ÎN MEDIUL VIRTUAL

COORDONATOR ȘTIIN łIFIC:
Conf. univ. dr. Octavia-Luciana Madge

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

– 2 – CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………… 3
Capitolul 1. Bibliotecile și rolul lor în secolul al XXI-lea ……………… .…. 5
Capitolul 2. Lumi virtuale ………………………………………………….. 10
2.1. Realitatea virtual ă ………………… …………………………………………… 11
2.2. Realitatea augmentat ă ………………………………………………… ………. 13
2.3. Second Life, Kaneva, Active Worlds, Twinity……… ………………………… . 16
2.4. Servicii de bibliotec ă în lumile virtuale ……………………………………….. 21
Capitolul 3. Accesul utilizatorilor de informa Ńii la mediul virtual
(Studiu de caz) …………… ………………………………………………….. 25
Concluzii ……………………………………………………………… ……… 30
Bibliografie …………………………………………………………… ……… 32
Anexe ……………………………………………………………… ………… 35

– 3 –

ARGUMENT

Motto: „CărŃile sunt timp concentrat; fiecare carte, ca și fiecare monument de art ă, un
tablou, un templu, o piramid ă, înseamn ă o vast ă curgere de timp, din care
s-a putut smulge autorul. Nicio alt ă munc ă omeneasc ă nu î Ńi d ă mai precis
sentimentul acesta demoniac, adic ă revolta împotriva vie Ńii, a timpului care curge.”1

Era tehnologiz ării a șaz ă omul în centrul universului digital, oferindu-i șansa de a
cuprinde un volum imens de informa Ńii într-un timp destul de limitat, f ără a parcurge etape
dificile. Omul modern este dependent de echipamente le electronice, fiind foarte atras de tot ce
este nou în materie de tehnic ă. F ără smatphone lumea parc ă st ă pe loc, și totul este anost.
Dac ă ar fi posibil, orice persoan ă și-ar achizi Ńiona toate gadgeturile existente, iar când acestea
ar deveni dep ăș ite moral sau fizic, le-ar arunca f ără s ă stea pe gânduri. Societatea
contemporan ă îl împinge pe om c ătre un soi de exagerare ie șit ă din comun, c ătre o dorin Ńă
nest ăpânit ă de a cump ăra și a de a consuma aproape orice, chiar dac ă anumite obiecte nu sunt
necesare într-un anumit context.
De aceea, se impune un echilibru între tradi Ńional și modern. Bibliotecile vor r ămâne
spa Ńiul etern al culturii, unde utilizatorii se vor buc ura de lini ștea s ălilor de lectur ă și vor putea
călători oriunde, citind pagini nenum ărate din c ărŃi ale c ăror file vechi sau noi îndeamn ă la
reverie. Pe de alt ă parte, acelea și biblioteci trebuie s ă se adapteze cerin Ńelor societ ăŃii
contemporane, s ă fie prezente oriunde s-ar afla utilizatorii și s ă vin ă în ajutorul acestora, cu
documente, cu sfaturi sau cu diverse activit ăŃi. Cititorii au mare nevoie de îndrumare corect ă,
mai ales acum, când sunt sufoca Ńi de o mul Ńime de informa Ńii sosite din toate mediile, pe toate
canalele, mai ales prin intermediul internetului. B ibliotecile îi pot ajuta s ă selecteze sursele
veritabile, s ă fac ă distinc Ńia între informa Ńii reale și fake news, s ă apeleze la motoare de
căutare demne de încredere, s ă acceseze pagini web sau aplica Ńii, astfel încât educa Ńia lor s ă
devin ă puternic ă. Bibliotecile trebuie s ă inspire încredere, angaja Ńii s ă fie profesioni ști, iar
utilizatorii s ă apeleze f ără nicio re Ńinere la serviciile acestora.
Am ales tema „Bibliotecile în mediul virtual” scopu l fiind acela de a veni în sprijinul
utilizatorilor de informa Ńii, care doresc s ă foloseasc ă suportul electronic, fie pentru a se edifica

1 CULLER, Jonathan Teoria literar ă. s.l.: Editura Cartea Româneasc ă, 2003, p.43.

– 4 – personal într-o anumit ă direc Ńie, fie pentru a-i îndruma pe al Ńii care doresc s ă finalizeze
diferite proiecte. Utilizatorii din societatea actu al ă, care este digitizat ă în mare m ăsur ă, prefer ă
mediul virtual, întrucât le ofer ă confort, mult mai mult ă libertate, comparativ cu bibliotecile
tradi Ńionale, iar timpul alocat c ăut ării documentelor și reg ăsirii acestora este destul de mic.

Lucrarea este structurat ă pe 3 capitole:
• În primul capitol am înf ăŃișat bibliotecile tradi Ńionale și virtuale, precum și rolul
acestora în secolul al XXI-lea, cu accent asupra c elor virtuale, deoarece ele reprezint ă viitorul
societ ăŃii informa Ńionale. Am considerat c ă este oportun s ă specific faptul c ă, de și numeroase
și vizitate de un num ăr impresionant de utilizatori, bibliotecile tradi Ńionale trebuie s ă se
reinventeze, astfel încât s ă Ńin ă pasul cu tehnologia, care are tendin Ńa de a domina sectoarele
publice. În acest sens, am punctat ideea c ă bibliotecile virtuale reprezint ă șansa incontestabil ă
ca aceste institu Ńii ale culturii s ă aib ă un viitor sigur. Am insistat asupra acestui aspect
întrucât, din studiul pe care l-am efectuat și pe care îl voi prezenta în ultimul capitol, am
constatat c ă, din ce în ce mai mul Ńi consumatori de informa Ńii prefer ă varianta electronic ă a
bibliotecii, fiind atra și de numeroasele avantaje pe care aceasta le ofer ă.
• În cel de-al doilea capitol, care este și cel mai amplu din aceast ă lucrare de
certificare, am abordat o parte dintre lumile virt uale atât de actuale și agreate de utilizatorii
digitali. Am prezentat în subcapitole: Realitatea v irtual ă (2.1.), Realitatea augmentat ă (2.2.),
Second Life, Kaneva, Active Worlds și Twinity (2.3.), precum și Serviciile de bibliotec ă
(2.4.), subliniind necesitatea unor astfel de lumi în contextul erei tehnologice în care ne afl ăm.
• În ultimul capitol se reg ăse ște studiul de caz, în care am folosit ca metod ă de lucru,
chestionarul, pentru valorificarea c ăruia mi-am propus urm ătoarele obiective:
* Importan Ńa bibliotecii tradi Ńionale și a celei virtuale;
* Însemn ătatea mediului real și al celui virtual pentru utilizatorii de informa Ńii;
* Viitorul lumilor virtuale în societate.
Dup ă colectarea r ăspunsurilor celor 50 de responden Ńi, am realizat o analiz ă, o interpretare și
un grafic. La final am prezentat câteva concluzii, în care am eviden Ńiat faptul c ă lumile
virtuale ocup ă un loc valoros în via Ńa utilizatorilor de informa Ńii.

– 5 –

CAPITOLUL 1
BIBLIOTECILE ȘI ROLUL LOR ÎN SECOLUL al XXI-lea

Biblioteca reprezint ă „o colec Ńie public ă sau privat ă de documente de Ńinut ă și
administrat ă de o persoan ă sau o institu Ńie”.2
În urma unei cercet ări succinte a istoriei bibliotecii, se constat ă c ă, în prezent,
biblioteca nu mai este doar de Ńin ătoarea unui anumit fond de carte, organizat și depozitat într-
un spa Ńiu special amenajat, ce respect ă norme și reguli menite s ă asigure o desf ăș urare
eficientă a activit ăŃilor, ci a dobândit și alte dimensiuni, mult mai practice, adaptate noil or
cerin Ńe ale societ ăŃii moderne și ale utilizatorilor ei. În contextul unei comunit ăŃi, în care
necesitatea inform ării este destul de stringent ă, biblioteca r ămâne sprijinul fundamental al
acesteia. Este important ca biblioteca s ă ofere oricând și oriunde informa Ńiile de care au
nevoie utilizatorii, f ără ca ace știa s ă întâmpine dificult ăŃi. Fluxul de informa Ńii se propag ă
uimitor de repede, iar oamenii trebuie s ă aib ă acces la ele în timp real.
Din punct de vedere tradi Ńional, biblioteca r ămâne spa Ńiul fizic în care utilizatorii pot
găsi orice document solicitat. Toate categoriile de b iblioteci (na Ńionale, universitare,
municipale, publice) se afl ă la dispozi Ńia cititorilor în limita programului de lucru și a
fondurilor de documente pe care le de Ńin.
Biblioteca e un t ărâm al cunoa șterii, care pune la dispozi Ńia utilizatorilor diverse
informa Ńii, eviden Ńiind astfel, func Ńia sa de diseminare a informa Ńiei. O astfel bibliotec ă î și
cunoa ște bine comunitatea în mijlocul c ăreia exist ă ca o surs ă esen Ńial ă de cunoa ștere,
folosind metode interesante, prin care s ă atrag ă poten Ńiali utilizatori. În incinta unei biblioteci
se pot derula activit ăŃi recreative, educative, diferite evenimente având caracter informa Ńional
sau de alt ă natur ă. În acest mod, biblioteca va fi într-o permanent ă leg ătur ă cu utilizatorii, va
realiza o comunicare eficient ă cu ace știa, împlinindu- și rolul de institu Ńie informa Ńional ă.
Trebuie s ă relief ăm și rolul educativ al bibliotecilor în interiorul com unit ăŃii aservite. Aici se
deruleaz ă numeroase activit ăŃi de ordin educativ, civic, cultural, menite s ă înt ăreasc ă spiritul

2 REGNEAL Ă, Mircea. Tratat de Biblioteconomie . Vol. II, partea I. Bucure ști: ABR, 2004, p. 25.

– 6 – fiec ărui individ care îi calc ă pragul, oferindu-i o lume în care s ă-și expun ă franc ideile, care,
poate vor fi deosebit de utile și altor persoane.
Societatea actual ă folose ște ca mijloc esen Ńial de transmitere și receptare a
informa Ńiilor, Internetul. A șadar, acest tip de societate modern ă este, de departe, una
informa Ńional ă. Aproape c ă nu exist ă domeniu de activitate în care s ă nu se utilizeze
internetul. Cultura informa Ńional ă dobânde ște noi valen Ńe și dimensiuni, conform ALA
(Asocia Ńia Bibliotecilor Americane): „Pentru a avea o cultu r ă informa Ńional ă, o persoan ă
trebuie s ă con știentizeze necesitatea informa Ńiei, s ă poat ă localiza, evalua și utiliza eficient
informa Ńia.”3 Pentru fiecare nivel al informa Ńiei se impune o cunoa ștere cel pu Ńin medie a
etapelor și a proceselor digitale de c ătre utilizatori. Modul în care este asimilat ă orice
informa Ńie depinde strict de cultura informa Ńional ă a fiec ărei persoane. În plus, utilizatorul
trebuie s ă aib ă aptitudinea de a selecta informa Ńia dorit ă dintr-o multitudine de documente și
de a verifica originalitatea acesteia.
În aceast ă er ă a tehnologiz ării și automatiz ării, biblioteca risc ă s ă nu mai de Ńin ă
privilegiul asupra informa Ńiei, iar interdependen Ńa dintre ea și utilizatori se poate diminua.4
O alt ă form ă pe care a îmbr ăcat-o acest sanctuar al culturii este aceea de bibliotec ă
hibrid 5, adic ă locul în care se g ăsesc laolalt ă documente tip ărite, multimedia, audiovizuale,
dar și documente pe suport electronic, ce pot fi accesat e prin intermediul re Ńelelor și a
internetului. De aici și denumirea de bibliotec ă electronic ă6, întrucât atât documentele text,
cât și cele multimedia sau audiovizuale sunt puse pe sup orturi electronice, putând fi consultate
de utilizatori oricând, dac ă sunt conecta Ńi la o re Ńea. Într-o astfel de bibliotec ă exist ă laolalt ă o
gam ă larg ă de func Ńii asistate pe calculator, realizându-se într-un mo d facil „achizi Ńia de
documente, prelucrarea documentelor, realizarea pro duselor și serviciilor de informare,
servirea informa Ńional ă a beneficiarilor”. 7 Bibliotecile electronice asigur ă posibilitatea de a
realiza schimburi de date, transferuri, împrumuturi de documente, utilizând anumite
protocoale. Într-un asemenea cadru exist ă echipamente specifice, dotate cu software
corespunz ător. Utilizatorii au acces la bazele de date ale bi bliotecilor aflate la distan Ńe

3 American Library Association Presidential Commitee on Information Literacy: Final Report, Chicago, AL A,
1989. [Accesat la 02.04.2020] Disponibil la:
http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/acrl/Publications /whitepapers/presidential.cfm
4 OBST, Oliver. Marketing Virtual Services. În: Journal of the European Association for
Health Information and Libraries , 2008, vol. 4, no. 3, pp. 9-13.
5 REGNEAL Ă, Mircea. Tratat de Biblioteconomie . vol. II, partea I, Bucure ști: ABR, 2004, p. 26.
6 Ibidem.
7 BANCIU, Doina, BULU łĂ , Gheorghe, PETRESCU, Victor. Biblioteca și societatea : Editura Ager, 2001, p.
115.

– 7 – considerabile unele de altele, reu șind s ă localizeze cu u șurin Ńă diferite documente, prelucrând
înregistr ări bibliografice și transferându-le în PC-ul personal.
Mediul online ofer ă acces non-stop la orice fel de documente, acestea constituindu-se,
de fapt, într-o imens ă baz ă de date 8, mai exact, conform aceluia și tratat de biblioteconomie,
într-o bibliotec ă digital ă.9 Toate colec Ńiile astfel stocate pot fi consultate de utilizator i,
conectându-se pe platforma respectiv ă și consultând cataloagele informatizate, ori alte
categorii de surse. De exemplu, Biblioteca Academie i Române și-a digitizat fondul de carte și
periodicele, pentru ca utilizatorii s ă poat ă avea acces la marile valori culturale autohtone.
Desigur, nu a fost singura care, din ra Ńiuni u șor de în Ńeles, a ales s ă transfere documentele
de Ńinute pe suport electronic. Biblioteca Metropolitan ă din Bucure ști este un alt exemplu de
acest gen și reprezint ă un mediu important pentru profesori, studen Ńi, cercet ători din Ńar ă și de
peste hotare. Din p ăcate, în prezent site-ul acesta nu mai este disponi bil, din cauza unor
probleme tehnice, ceea ce înseamn ă un neajuns, atât al bibliotecii, cât și pentru utilizatorii
acesteia.
Am putea spune c ă cele dou ă tipuri de bibliotec ă: electronic ă și digital ă, reprezint ă
dou ă dimensiuni fundamentale ale bibliotecii virtuale.10 Nu exist ă înc ă o defini Ńie exhaustiv ă
a bibliotecii virtuale, dar se poate afirma c ă aceasta de Ńine colec Ńii infinite de date aflate în
bibliotecile electronice, conectate între ele, f ără a avea o delimitare spa Ńio-temporal ă. Într-o
bibliotec ă virtual ă, utilizatorul g ăse ște nu numai edi Ńii rare ale documentelor tip ărite,
transferate de biblioteci pe suport digital, ci și documente multimedia sau audio-vizuale
organizate în colec Ńii. Mai exact, care ar fi structura unei biblioteci virtuale? Cum
func Ńioneaz ă ea? Dac ă o astfel de bibliotec ă este universitar ă, atunci ea va fi componenta unei
universit ăŃi virtuale și va avea nevoie de un server, de un program care s ă gestioneze bazele
de date și de documente sau tipuri de date ce pot fi partaja te. Una dintre cele mai utilizate
platforme care ofer ă instrumente de management al bazelor de date este Microsoft SQL
Server. A câ știgat teren datorit ă flexibilit ăŃii și adaptabilit ăŃii la diferite cerin Ńe de pe pia Ńă .
Este apreciat ă și folosit ă mai ales în sistemul educa Ńional ( școli, universit ăŃi, biblioteci). În
afar ă de acesta, enumer ăm și alte programe de gestiune a bazelor de date: Orac le RDBMS,
considerat un vârf al excelen Ńei IT, care ruleaz ă pe platforme variate, IBM DB 2 etc. 11 În plus,
peste documentele în format tradi Ńional se a șterne timpul, și odat ă cu el, urmele acestuia: foi

8 REGNEAL Ă, Mircea Tratat de Biblioteconomie . vol. II, partea I, Bucure ști: ABR, 2004, p. 26.
9 Ibidem.
10 Ibidem.
11 MELNIC, Alexandr. Top 10 Sisteme de gestiune a datelor. [online] pag. 1. [Accesat la 14.04.2020] Disponibi l
pe Internet la: https://ro.scribd.com/document/3279 04092/TOP-10-Sisteme-de-Gestiune-a-Bazelor-de-Date

– 8 – îng ălbenite, cerneal ă nu prea vizibil ă, pagini p ătate, col Ńuri îndoite, semnele particulare ale
celor care le-au r ăsfoit, făcând ca aceste c ărŃi, care ne încântau cândva cu mirosul proasp ăt de
tipar și aspectul de nou, s ă fie ast ăzi uzate fizic. Desigur, asta nu înseamn ă c ă și-au pierdut
valoarea. Nicidecum. Ele vor fi citite în continuar e, poate de un num ăr mare de utilizatori.
Totu și, unele dintre ele sunt uzate moral, adic ă informa Ńia con Ńinut ă nu mai este în ton cu
societatea contemporan ă, cu cerin Ńele acesteia și, mai ales, cu nevoile utilizatorilor. Un tur al
bibliotecii virtuale înseamn ă o c ălătorie imaginar ă c ătre lumi fictive, în care informa Ńiile sunt
ghizi apar Ńinând inteligen Ńei artificiale, iar utilizatorii pot explora domeni i variate, într-un
num ăr foarte mare de posibilit ăŃi. De pild ă, cine nu-și dore ște s ă vad ă comorile culturale
aflate în cele mai cunoscute muzee ale lumii? Un tu r virtual al acestora, le-ar oferi
utilizatorilor sentimentul c ă existen Ńa lor nu a fost impus ă nicio clip ă de spa Ńiu și timp.12
Libertatea și viteza de mi șcare, de accesare a unor platforme, site-uri reprez int ă o necesitate
important ă pentru utilizatorii acestui secol. Practic, nu mai exist ă grani Ńe informa Ńionale și
oricine dore ște s ă ob Ńin ă un anumit document o poate face rapid. Bibliotecil e virtuale sunt o
surs ă inepuizabil ă de informa Ńii, întrucât de Ńin valori însemnate ale culturii, civiliza Ńiei,
tehnicii, necesare în multe din situa Ńiile cotidiene. Un click poate rezolva o multitudin e de
necunoscute, r ămânând destul timp și pentru alte sfere de activit ăŃi. Căutarea unor informa Ńii
referitoare la un anumit subiect are la baz ă instrumentele oferite de accesul la datele
electronice, care sunt plasate în diferite puncte d e pe mapamond. Desigur, bazele de date nu
se g ăsesc numai în biblioteci, ci și în centrele de informare și documentare,13 care au câ știgat
mult teren în ultimii ani, datorit ă speciali știlor capabili s ă r ăspund ă la întreb ările venite din
partea utilizatorilor, ce vizeaz ă o mul Ńime de domenii. Biblioteca a stabilit leg ături cu multe
institu Ńii care au devenit partenere. În acest mod, î și exercit ă absolut toate atribu Ńiile și
răspunde prompt cerin Ńelor de informare și de lectur ă. Ace ști parteneri sunt: edituri, centrele
de documentare, serviciile de informare, creatorii de baze de date.14
La fel ca biblioteca în societatea informa Ńional ă, CDI trebuie s ă se adapteze cerin Ńelor
pe care le formuleaz ă utilizatorii. De aceea, de multe ori, în incinta u nei asemenea institu Ńii,
oamenii g ăsesc locul în care î și pot descoperi noi aptitudini, unde pot înv ăŃa s ă interac Ńioneze
cu alte persoane, cu entit ăŃi culturale din Ńar ă și din afara grani Ńelor ei, unde pot crea
parteneriate care s ă fie în beneficiul tuturor. Profesorii care predau diferite discipline î și pot

12 BANCIU, Doina, BULU łĂ , Gheorghe, PETRECU, Victor. Biblioteca și societatea : Editura Ager, 2001, p.
123.
13 Ibidem.
14 Ibidem . [p. 134].

– 9 – antrena elevii în activit ăŃi care s ă le deschid ă noi orizonturi ale cunoa șterii pentru viitor. În
urma unor astfel de evenimente, multor elevi le-a f ost mai u șor s ă-și aleag ă o carier ă,
deoarece aici au realizat c ă aveau înclina Ńii de care nu aveau cuno știn Ńă . Se pot amenaja
expozi Ńii tematice, conferin Ńe, întâlniri cu personalit ăŃi artistice, culturale sau din alt domeniu,
simpozioane, ateliere de crea Ńie și chiar activit ăŃi specifice S ăpt ămânii Școala Altfel .
În anumite locuri din Ńar ă, bibliotecile școlare au fost asimilate de CDI, devenind
centre impresionante ale educa Ńiei și culturii, desigur respectându-se criteriile de ut ilitate și
eficien Ńă , fiind destul spa Ńiu pentru derularea activit ăŃilor pluri și interdisciplinare. Cuvântul-
cheie al acestora este creativitatea . Datorit ă lor educa Ńia poate fi mai eficient ă și chiar pl ăcut ă
de c ătre elevi. Mai mult decât atât, ei vor fi din ce în ce mai familiariza Ńi cu lectura, cu
documentarea și cu cercetarea.

– 10 –

CAPITOLUL 2
LUMI VIRTUALE

Conform DEX, virtual este un adjectiv care desemneaz ă „ceva care exist ă doar ca
posibilitate, f ără a se produce în fapt.” 15 Conceptul virtual este aplicabil în diferite domenii,
mai cu seam ă în prezent, în contextul unei societ ăŃi digitizate. Voi face referire la Internet,
întrucât am ales s ă prezint în acest capitol realit ăŃi virtuale, f ără preten Ńia de a trata exhaustiv
acest subiect.
Aproape tot ceea ce ne înconjoar ă și este perceput de fiin Ńa uman ă ca fiind real,
palpabil, senzorial, poate fi transpus în diferite lumi posibile, în care oricine î și poate imagina
și poate crea absolut orice. Acestea sunt fascinante prin ele însele, prin ceea ce propun, prin
totalitatea ac Ńiunilor ce se deruleaz ă cu u șurin Ńă , nefiind limitate de timp și spa Ńiu. Internetul
este cel care a generat virtualul, iar utilizatorii au în Ńeles rapid c ă aici exist ă o multitudine de
dimensiuni, care fac posibil ă existen Ńa altora, asemenea unei re Ńea complexe de posibilit ăŃi
infinite. A fost simplu ca utilizatorii deja famili ariza Ńi cu Internetul, cu datele, cu site-urile s ă
accead ă la aceste dimensiuni generoase. Este minunat s ă interac Ńionezi cu oameni afla Ńi în
diferite col Ńuri de pe planet ă, s ă te po Ńi teleporta în locuri în care știi c ă nu vei ajunge
niciodat ă în lumea real ă, s ă discu Ńi cât vrei pe diferite teme cu persoane pe care nu le cuno ști.
Realismul lumilor virtuale este atr ăgător și fascinant Desigur, cei mai interesa Ńi sunt
adolescen Ńii, capta Ńi de milioanele de programe cu ajutorul c ărora pot crea chiar ei lumi
posibile, pe care s ă le conduc ă dup ă bunul lor plac, cu reguli care în lumea real ă ar fi de
neacceptat. Cumva, aceste lumi virtuale sunt foarte asem ănătoare cu basmele din literatura
popular ă sau cult ă. Astfel, în basm, pe lâng ă lumea real ă mai exist ă înc ă una, întâlnit ă sub
forma sintagmei tărâmul cel ălalt , în care coexist ă tot felul de fiin Ńe înaripate sau zmei care au
puteri fizice uria șe, obiecte și cifre magice. A ș sus Ńine c ă lumile virtuale au la baz ă tocmai
aceste spa Ńii și entit ăŃi fabuloase din basme, numai c ă, în prezent ele sunt cu mult modificate,
în func Ńie de imagina Ńia creatorului.

15 Dic Ńionare ale limbii române. [online] [Accesat la 10.05.2020] Disponibil pe Int ernet la:
https://dexonline.ro/definitie/virtual

– 11 –

2.1. Realitatea virtual ă

Pornind de la termenul realitate , care înseamn ă „existen Ńă obiectiv ă; fapt concret;
lucru real” 16 încerc ăm s ă explic ăm în ce fel mediul în care tr ăim poate fi transpus în virtual și
care este impactul pe care acest tip de realitate î l are asupra bibliotecilor și utilizatorilor.
Sintagma realitate virtual ă este un oximoron, dac ă Ńinem seama de explica Ńiile oferite de
DEX. Ace ști doi termeni se contrazic: pe de o parte, realitatea se refer ă la ceva ce exist ă, pe
de alt ă parte virtual desemneaz ă ceva ce nu exist ă în realitatea pe care o percepem cu to Ńii.
Numai c ă vom trata împreun ă ace ști doi termeni și vom face referire strict la traducerea per
ansamblu a sintagmei, la în Ńelesul ei ca un tot unitar.
„Realitatea virtual ă (VR) este caracterizat ă de interac Ńiunea în timp real dintre
utilizator și sistem.” 17 Nici aceast ă defini Ńie nu ne ajut ă foarte mult s ă în Ńelegem cu adev ărat
ce este mediul virtual. De obicei, când aduc în dis cu Ńie acest subiect, utilizatorii fac referire
cam la tot ceea ce are leg ătur ă cu Internetul: re Ńele de socializare, platforme web, biblioteci
virtuale, inginerie, art ă, literatur ă, medicin ă, școli, și lista poate continua. 18 Practic, orice
persoan ă din mediul real se poate transpune în mediul virtu al, dac ă are un device compatibil și
conexiune la internet. Realitatea virtual ă presupune intrarea într-un mediu virtual f ără a mai
men Ńine leg ătura cu lumea real ă. Tehnologia actual ă este atât de ofertant ă, încât este imposibil
să nu ne atrag ă ceva anume sau chiar s ă ne determine s ă cre ăm diverse programe utile în
anumite domenii ori doar pentru divertisment. Indus tria IT este pe val în aceast ă direc Ńie și
vine cu mii de nout ăŃi pe band ă rulant ă. De la vârste mici, pân ă la cele venerabile, oamenii par
să fie interesa Ńi de realitatea virtual ă și de beneficiile acesteia. Numai c ă, nu putem s ă nu ne
întreb ăm: Este sau nu considerat ă existen Ńa îns ăș i o realitate? Devenim un pic filosofi, pentru
că e necesar s ă l ămurim, totu și, pân ă unde se întinde grani Ńa realit ăŃii și de unde putem vorbi
despre realitatea virtual ă. Ce-i drept, mul Ńi ar sus Ńine c ă este imposibil s ă confund ăm realitatea
cu virtualul, atâta timp cât suntem ancora Ńi mental și somatic în lumea fizic ă, unde activitatea
senzorială este cât se poate de prezent ă. Tehnologia Virtual Reality simuleaz ă atât de autentic

16 Dic Ńionare ale limbii române. [online] [Accesat la 10.05.2020] Disponibil pe Int ernet la:
https://dexonline.ro/definitie/realitate
17 DR ĂGHICI, Anca, MIH ĂRTESCU, Ana-Andeea, DOBREA, R ăzvan C ătălin, SACCO,
Marco. Rezultatele cercet ării referitoare la Realitatea virtual ă și augmentat ă. Studii de caz . În: Recent , vol.
9, nr. 3(24), noiembrie, 2008.
18 ILIE, Nicu. Realitatea virtual ă – o tehnologie în c ăutarea unei civiliza Ńii [online] [Accesat la 12.05.2020]
Disponibil pe Internet la: https://www.b-critic.ro/idei/realitatea-virtuala-o- tehnologie-in-cautarea-unei-civilizatii

– 12 – anumite obiecte care apar Ńin realit ăŃii sau imaginarului, încât duce la experien Ńe senzitive
extraordinare. Omul experimenteaz ă mediul înconjur ător prin cele cinci sim Ńuri, îns ă,
realitatea virtual ă propune înc ă dou ă: echilibrul și intui Ńia. Având în vedere c ă posibilit ăŃile de
percep Ńie a creierului uman sunt înc ă necunoscute în totalitate, este evident c ă putem atinge
diferite dimensiuni ale cunoa șterii folosindu-ne de o intens ă imersiune fizic ă și mental ă. Dac ă
facem referire la jocurile pe calculator atât de în dr ăgite de internau Ńi, vom spune c ă orice
utilizator poate deveni o parte integrant ă a unui mediu tridimensional, interac Ńionând cu alte
persoane, manipulând obiecte, creând reguli la care nimeni nu s-ar fi a șteptat, murind și
revenind la via Ńă ori de câte ori dore ște. O astfel de lume virtual ă cucere ște din ce în ce mai
mul Ńi oameni, fiind o variant ă excelent ă de relaxare, de testare a limitelor fizice și senzoriale.
Un studiu al speciali știlor din domeniul IT subliniaz ă leg ătura dintre realitatea virtual ă și
psihologia uman ă. De pild ă, într-un joc virtual, cadrul video este foarte lar g, îns ă câmpul
vizual uman se limiteaz ă de obicei la 180°, de și dispune de vederea periferic ă, care este
întâlnit ă la anumite p ăsări de prad ă. Cu toate acestea, dac ă nu am mai avea la dispozi Ńie
vederea periferic ă, ne-am da seama imediat. 19 Un exemplu concludent de realitate virtual ă din
sfera jocurilor video este cartea Cu ochii min Ńii a lui James Dashner, primul volum din seria
Doctrina mortal ă. Scriitorul construie ște un roman SF pe baza unui joc virtual în care
protagonistul, Michael, și al Ńi juc ători, sunt pândi Ńi la tot pasul de pericolele lumii virtuale.
Senza Ńia pe care o tr ăiesc juc ătorii, ai c ăror avataruri sunt implica Ńi în toate ac Ńiunile, este
foarte intens ă, mult mai puternic ă decât în lumea real ă. Prezen Ńa lor în VirtNet sub forma
avatarurilor le permite explorarea multor lumi, dar îi împinge spre marginea unei pr ăpastii
colosale, de unde unii dintre ei nu mai reu șesc s ă evadeze. Mai mult decât atât, cititorul are
impresia c ă el însu și este o parte integrant ă din realitatea virtual ă prezentat ă și nu mai știe, la
un moment dat, ce este real și ce nu. Mai grav este când o persoan ă care a jucat în lumea
virtual ă a fost atât de afectat ă de ceea ce s-a petrecut acolo, de schimb ările nea șteptate ale
situa Ńiilor, încât a cedat psihic, și-a smuls Miezul care o proteja și a p ărăsit atât lumea virtual ă,
cât și pe cea fizic ă. Personajul care i-a fost al ături în încercarea teribil ă de a-i restabili
echilibrul emo Ńional a fost nevoit s ă tr ăiasc ă toat ă via Ńa cu o durere cât se poate de real ă în
suflet. 20 Desigur, pentru a rula un joc virtual e nevoie de o investi Ńie, care, de cele mai multe
ori s-a dovedit a fi consistent ă: computer, c ăș ti și ochelari VR și, desigur, acces la Internet.
Realitatea virtual ă nu înseamn ă îns ă doar divertisment, a șa cum am prezentat mai sus. Aceasta

19 Andreea. Realitatea virtual ă. Ce este și la ce ne folose ște? [online] [Accesat la 13.05.2020] Disponibil pe
Internet la: https://www.vrstudio.ro/ce-este-realit atea-virtuala
20 DASHNER, James. Cu ochii min Ńii. Bucure ști: Editura Trei, 2016, p. 15.

– 13 – este tot mai prezent ă în multe domenii de interes na Ńional, cum ar fi: educa Ńie, medicin ă, arte,
sport, business etc. S ă lu ăm ca exemplu educa Ńia. Mai ales acum, când școala s-a mutat în
online datorit ă Covid-19, oamenii trebuie s ă aib ă acces la educa Ńie. Ori, aceasta depinde
enorm de aptitudinile digitale ale celor implica Ńi: profesori și elevi. Și unii și ceilal Ńi acceseaz ă
diferite platforme web cu scopul de a continua proc esul educativ. Numai c ă și profesorii lor
trebuie s ă de Ńin ă un minimum de abilit ăŃi digitale pentru a sus Ńine cursurile în online. Trebuie
să recunoa ștem c ă sunt mul Ńi dintre dasc ălii din școala româneasc ă de ast ăzi care nu de Ńin
cuno știn Ńe digitale, nu neap ărat din ignoran Ńă , ci, pur și simplu nu au fost școli Ńi în aceast ă
direc Ńie. Acum este momentul ca, prin toate webminariile și cursurile online, to Ńi cei care nu
de Ńin astfel de abilit ăŃi s ă și le însu șeasc ă. Cursurile Ńinute de profesori la toate nivelurile sunt
deosebite, pentru c ă se utilizeaz ă multiple resurse și instrumente digitale menite s ă genereze
lec Ńii atractive și captivante. Manualele 3D sunt un imens beneficiu pentru educa Ńia în form ă
digital ă. De exemplu, dac ă montezi o casc ă VR te po Ńi afla în centrul unei molecule la ora de
chimie, ori chiar vei explora interiorul corpului u man la cursul de anatomie ( Anexa nr. 1 ). În
domeniul imobiliar este necesar ă realitatea virtual ă, cu atât mai mult acum, când oamenii nu
dispun de foarte mult timp liber pentru a viziona a numite locuin Ńe cu scopul de a face o
achizi Ńie. Un tur virtual al spa Ńiilor imobiliare de vânzare este ideal și foarte eficient. Un
beneficiar cu adev ărat norocos este medicina. Acest domeniu se bucur ă din plin de avantajele
pe care le ofer ă realitatea virtual ă. Studen Ńii la medicin ă pot studia în detaliu corpul uman prin
intermediul realit ăŃii virtuale, iar cei care și-au ales chirurgia se pot preg ăti în acest mod
pentru viitoarea profesie, vizionând radiografiile pacien Ńilor pentru a se edifica în privin Ńa
op Ńiunilor înainte de efectuarea opera Ńiilor reale. 21 Și asta nu e tot! În industriile: alimentar ă,
turism, publicitate, muzic ă, realitatea virtual ă este tot mai prezent ă și apreciat ă de utilizatori.
Sigur c ă este mult mai comod și mai convenabil s ă putem testa un produs înainte de a-l
cump ăra, s ă-l studiem în profunzime, chiar s ă-l încerc ăm, apoi s ă ne decidem asupra achizi Ńiei
reale. Cump ărăturile online sunt de preferat în locul celor din m agazinele fizice.

2.2. Realitatea augmentat ă

21 Afl ă cum va schimba lumea Realitatea virtual ă. [online] [Accesat la 13.05.2020] Disponibil pe In ternet la:
https://www.immersiv.ro/afla-cum-va-schimba-lumea-r ealitatea-virtuala

– 14 – Conform DEX, augmentat înseamn ă a spori ceva ad ăugând elemente noi. 22 Dac ă
asociem cei doi termeni, ob Ńinem o posibil ă defini Ńie: „Realitatea Augmentat ă reprezint ă
tehnica de ad ăugare a con Ńinutului virtual asupra lumii ce ne înconjoar ă.”23 Este o tehnologie
care a revolu Ńionat lumea, oferind imagini ale unui mediu real au diovideo în timp real, cu
ajutorul unor elemente generate de computer. Realit atea augmentat ă î și are originea în
cercet ările știin Ńifice. Este de men Ńionat faptul c ă acest concept îi apar Ńine omului de știin Ńă
din industria Boeing, Tom Caudell. În anul 1990 el a găsit o modalitate ingenioas ă de a
detalia felul în care se îmbin ă grafica virtual ă pe un afi șaj existent. A f ăcut public ă ideea
înlocuirii pl ăcilor ce con Ńineau instruc Ńiunile de cablare, cu o casc ă ce afi șa schemele unui
avion, astfel încât totul a devenit mult mai simplu și eficient. 24
Cu timpul, realitatea augmentat ă și-a f ăcut loc în numeroase domenii de activitate:
medicin ă, art ă, cultur ă, educa Ńie, robotic ă, divertisment, arhitectur ă, mentenan Ńă , training,
naviga Ńie, publicitate, produc Ńie etc. De pild ă, în industria filmului, aceast ă tehnologie este
foarte prezent ă. Toate filmele SF con Ńin scene care apar Ńin realit ăŃii augmentate, ceea ce le
cre ște valoarea și audien Ńa.
Foarte mul Ńi oameni prefer ă s ă utilizeze realitatea augmentat ă atunci când
inten Ńioneaz ă s ă-și mobileze locuin Ńele. IKEA de Ńine o aplica Ńie denumit ă IKEA Place (Anexa
nr. 2 ), care poate fi accesat ă de pe un smartphone, cu ajutorul c ăreia oricine poate vedea cum
ar ar ăta mobila preferat ă în propria locuin Ńă , înainte de a face achizi Ńia respectiv ă. La fel se
întâmpl ă și cu hainele. Pot fi probate online înainte de a le cump ăra. Numeroase branduri vor
utiliza o asemenea aplica Ńie, ceea ce va duce la cre șterea vânz ărilor de produse, la o economie
fiabil ă și clien Ńi mul Ńumi Ńi. 25
În educa Ńie, realitatea virtual ă ocup ă un loc fundamental. La toate nivelurile,
tehnologia virtual ă este util ă, pentru ca elevii și studen Ńii s ă în Ńeleag ă mai bine anumite
subiecte. Explorarea corpului uman cu ajutorul real it ăŃii augmentate este un beneficiu
indiscutabil în domeniul educa Ńional. Profesorii creeaz ă materiale de înv ăŃare personalizate
pentru studen Ńi, cu scopul ca ace știa s ă le studieze și s ă le exploreze cu ajutorul demonstra Ńiei
AR. Cu ajutorul aplica Ńiei AR, Anatomy 4D, elevii scaneaz ă fi șele, ob Ńinând un model 3D al
corpului uman. Metaverse și Traces sunt aplica Ńii AR ce permit crearea unor pop-up-uri

22 Dic Ńionare ale limbii române. [online] [Accesat la 18.05.2020] Disponibil pe Int ernet la:
https://dexonline.ro/definitie/augmentat
23 Immersiv. Realitatea augmentat ă – Defini Ńie și exemple. [online] [Accesat la 19.05.2020] Disponibil pe
Internet la: https://www.immersiv.ro/realitatea-aug mentata-definitie-si-exemple
24 Immersiv. Scurt ă istorie a realit ăŃii augmentate. [online] [Accesat la 19.05.2020] Disponibil pe Int ernet la:
https://www.immersiv.ro/realitatea-augmentata-defin itie-si-exemple
25 SESCU, Marius. Cum folose ște IKEA realitatea augmentat ă. [online] [Accesat la 19.05.2020] Disponibil pe
Internet la: https://mariussescu.ro/ikea-realitate- augmentata

– 15 – („forme de publicitate online pe Internet”) 26 care au în con Ńinutul lor informa Ńii despre diferite
loca Ńii. Aplica Ńiile pot fi utilizate de profesori și elevi în timpul unor excursii. 27
În arhitectur ă, realitatea virtual ă poate reconstitui 3D diferite cl ădiri (Anexa nr. 3 ). Se
pot vizualiza: exteriorul, interiorul, materialele folosite în construc Ńia lor. De asemenea, se
utilizeaz ă cu succes fotogrametria analitic ă.28 În industria automobilelor, realitatea
augmentat ă aduce beneficii tuturor utilizatorilor. Pentru pro duc ători, tehnologia virtual ă
înseamn ă reducerea timpului de produc Ńie, dar și a costurilor aferente. Multe companii de
automobile și-au creat showroom-uri digitale, prin care le prezint ă poten Ńialilor clien Ńi
multiple modele de ma șini. Cu ajutorul acestei tehnologii, cei care dores c s ă cumpere un
automobil au posibilitatea s ă-l configureze a șa cum doresc. 29
Este important s ă nu confund ăm cele dou ă tipuri de realitate: virtual ă și augmentat ă.
Realitatea virtual ă utilizeaz ă anumite elemente ce apar Ńin realit ăŃii augmentate, modificând
mediul real cu ajutorul dispozitivelor inteligente, introducând aspecte care fac parte din
realitatea virtual ă. În prezent sunt elaborate programe de training at ât virtuale, cât și
augmentate, care se implementeaz ă în toate sectoarele de activitate. S-au dovedit a fi practice
și mult mai interesante decât cursurile clasice, înt rucât participan Ńii tr ăiesc experien Ńe noi și nu
sunt doar spectatori. 30
În continuare, doresc s ă aduc un plus de informa Ńie despre cele dou ă tipuri de realitate:
virtual ă și augmentat ă. Conceptul de realitate virtual ă este relativ vechi, el existând dinaintea
anilor ’50, numai c ă a evoluat rapid, iar în prezent suscit ă interesul multor utilizatori. Pe scurt,
cum func Ńioneaz ă? Tehnologia VR are la baz ă tehnica stereoscopic ă, adic ă, o imagine 2D
(definit ă de dimensiunile l ăŃime și în ălŃime) este dublat ă și distorsionat ă, efectul ob Ńinut fiind
apropierea viziunii de realitate. Grafica acesteia ofer ă o experien Ńă intens ă, creându-i impresia
celui care o folose ște c ă se afl ă în mediul său obi șnuit. Imaginea trece prin lentilele
ochelarilor VR unde se m ăre ște și, în cele din urm ă ajunge la ochi. 31 Pentru pasiona Ńii de
jocuri video, realitatea virtual ă reprezint ă mediul cel mai agreat. Utilizatorul trebuie s ă aib ă un

26 Wikipedia. [online] [Accesat la 19.05.2020] Dispon ibil pe Internet la: https://ro.wikipedia.org/wiki/ Pop-up
27 Utiliz ările multiple ale realit ăŃii augmentate în educa Ńie. [online] [Accesat la 19.05.2020] Disponibil pe
Internet la: https://www.audio.ro/stiatica/utilizar ile-multiple-ale-realitatii-augmentate-in-educatie
28 BUTNARIU, Silviu. Utilizarea tehnologiilor de Realitate Virtual ă (VR) și Realitate Augmentat ă (RA) în
aplica Ńii de inginerie, medicin ă și patrimoniu. Prelegere public ă. Universitatea Transilvania din Bra șov,
Facultatea de Inginerie Mecanic ă, 2016, pp. 51, 52.
29 Top 5 avantaje pe care realitatea augmentat ă le poate oferi industriei auto. [online] [Accesat la 19.05.2020]
Disponibil pe Internet la: https://www.immersiv.ro/ avantaje-pe-care-realitatea-augmentata-le-ofera-ind ustriei-
auto
30 PASCARI, Mihaela. Cum ajut ă realitatea virtual ă și realitatea augmentat ă? [online] [Accesat la 19.05.2020]
Disponibil pe Internet la: https://www.wearehr.ro/c um-ajuta-realitatea-virtuala-si-realitatea-augmenta ta
31 Avantajele și dezavantajele realit ăŃii virtuale. [online] [Accesat la 21.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://www.audio.ro/stiatica/cum-ne-poateschimba-r ealitatea-virtuala-viata

– 16 – device inteligent conectat printr-un cablu la casca VR. Avantajele folosirii tehnologiei VR
sunt notabile: rezolvarea unor probleme emo Ńionale, învingerea fobiilor, destinderea dup ă
multe ore de munc ă, explorarea unor senza Ńii extraordinare, posibilitatea de a experimenta
zborul cu un avion de dimensiuni mici etc. S ă nu uit ăm, totu și, c ă realitatea virtual ă poate crea
dependen Ńă . Acesta ar fi unul dintre cele mai mari dezavantaj e ale acestei tehnologii. De
asemenea, utilizatorii s-ar obi șnui atât de mult cu VR, încât aceasta ar deveni un fel de a doua
lor natur ă și nu ar mai fi tenta Ńi s ă mearg ă la teatru, deoarece pot vedea spectacolele dorite cu
ajutorul echipamentelor VR, sau pot viziona un film tot în confortul fotoliului de acas ă, ori
pot gusta din pl ăcerea unui meci de fotbal, f ără a se deplasa pe stadion, unde exist ă
interac Ńiune vie iar sim Ńurile func Ńioneaz ă la capacitate maxim ă.32
Realitatea augmentat ă (AR) este o tehnologie impresionant ă și foarte apreciat ă ast ăzi.
Utilizatorii suprapun con Ńinuturi digitale generate de computer peste obiecte le din lumea
real ă, utilizând orice spa Ńiu doresc. Ultimele versiuni ale sistemului de oper are iOS pentru
iPhone, iPad și iPod Touch lansate de Apple aduc tehnologii de re alitate augmentat ă, cu
func Ńionalit ăŃi de multitasking menite s ă le confere utilizatorilor experien Ńe imersive
deosebite. 33

2.3. Second Life

În completarea celor înf ăŃișate pân ă acum în acest capitol, voi prezenta câteva aspecte
generale ale mediului virtual Second Life (SL). Ace asta fost lansat ă la 23 iunie 2003, îns ă a
devenit cunoscut ă la nivel mondial în 2006, fiind crea Ńia companiei Linden Lab. Reziden Ńii
acestui spa Ńiu virtual trebuie s ă aib ă cel pu Ńin 18 ani, aceasta fiind prima și una dintre cele mai
importante condi Ńii. Pentru utilizatorii care n-au împlinit înc ă vârsta de 18 ani, dar care doresc
să fac ă parte din aceast ă lume virtual ă, Linden Lab a creat Teen Secons Life. Ei pot aleg e s ă
fie orice și s ă fac ă tot ceea ce vor. 34 Într-o astfel de lume, oamenii interac Ńioneaz ă cu ajutorul
avatarurilor, care nu sunt neap ărat fiin Ńe umane, dând sens vie Ńii virtuale, foarte asem ănătoare
cu cea real ă. (Anexa nr. 4 ) Odat ă ce și-a deschis un cont în Second Life, utilizatorul î și alege
un avatar, î și creeaz ă un profil și este gata de aventur ă. Reziden Ńii mai întreprinz ători și

32 Ibidem.
33 Despre actualiz ările iOS 11 [online] [Accesat la 24.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://support.apple.com/ro-ro/HT208067
34 Wikipedia. [online] [Accesat la 24.05.2020] Dispon ibil pe Internet la:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Second_Life

– 17 – vizionari pot ob Ńine chiar și bani în via Ńa secundar ă. Publica Ńia BusinessWeek scria în 2006
despre primul milionar din Second Life, care a dezv oltat o afacere cu terenuri. 35 Multe
persoane s-au întrebat de ce este nevoie de un asem enea mediu virtual, atâta timp cât în
existenŃa real ă po Ńi fi tu însu Ńi, po Ńi crea, te po Ńi distra? Adic ă, ce-i lipse ște acestei lumi reale,
încât unii utilizatori s ă-și doreasc ă un mediu virtual? S ă fie oare o dorin Ńă ascuns ă de
manifestare absolut liber ă în acest mod? Pentru fiecare om este important s ă fie în siguran Ńă ,
să prospere, s ă realizeze o mul Ńime de vise și, de ce nu, s ă aib ă șansa de a dovedi c ă
imposibilul poate deveni posibil. R ăspunsurile reies chiar din ac Ńiunile realizate în interiorul
unei lumi virtuale. Reziden Ńii mediului Second Life se comport ă la fel ca în realitate, respect ă
principiile fundamentale ale existen Ńei, leag ă prietenii, merg la serviciu, c ălătoresc, citesc,
particip ă la activit ăŃi individuale sau de grup, comercializeaz ă anumite bunuri, dar toate
acestea se petrec sub masca avatarurilor. Domeniile la care reziden Ńii au acces sunt
numeroase: educa Ńie, cultur ă, spot, jocuri, natur ă, divertisment, shopping ș.a. Nimeni nu poate
afirma la un moment dat c ă a explorat tot, iar acum a ajuns la final și ar fi cazul s ă p ărăseasc ă
Second Life. Lumea aceasta le capteaz ă aten Ńia utilizatorilor, determinându-i s ă-și doreasc ă
din ce în ce mai mult, s ă experimenteze orice.
Una dintre bibliotecile virtuale din Second Life, n umit ă Biblioteca de la sfâr șitul
Universului (Anexa nr. 5 ), ofer ă o multitudine de servicii. Reziden Ńii interesa Ńi de accesarea ei
primesc informa Ńii și r ăspunsuri complete, pot s ă lectureze cărŃi deosebite ori s ă exploreze
zonele subacvatice și înotul. Aceasta de Ńine un spa Ńiu imens, în care se g ăsesc numeroase
lucr ări puse la dispozi Ńia vizitatorilor, o galerie de art ă, o expozi Ńie de cultur ă pop, dar și
posibilitatea teleport ării spre spoturi STEM, RP și altele. 36 Știm deja c ă biblioteca virtual ă
este preferat ă de c ătre utilizatori, și atunci este imperios necesar ca serviciile oferit e de
bibliotecari s ă fie de calitate, astfel încât ace știa s ă apeleze cu încredere pe viitor la ele.
Oamenii, chiar și în Second Life au nevoie de informa Ńii, pe m ăsur ă ce se angreneaz ă în
activit ăŃile existente în mediul virtual. Ori, cererea de in forma Ńie cre ște.
Second Life are peste 15 milioane de conturi înregi strate, o economie și o moned ă
proprie, numit ă Linden dolar. Reziden Ńii au posibilitatea de a crea orice și pot de Ńine dreptul
de proprietate intelectual ă asupra acestor crea Ńii. De obicei, ei comunic ă prin chat, dar pot
folosi și VoIP, serviciu introdus în anul 2007 (traficul de voce). Acesta din urm ă este o

35 Ce s-a ales de Second Life, lumea virtual ă de care ai uitat: Am fost cu 10 ani mai devreme [online] [Accesat
la 25.05.2020] Disponibil pe Internet la: https://p laytech.ro/2015/ce-s-a-ales-de-second-life-lumea-vi rtuala-de-
care-ai-uitat-am-fost-cu-10-ani-mai-devreme
36 Biblioteca de la sfâr șitul Universului [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://secondlife.com/destination/library-at-the-e nd-of-the-universe

– 18 – tehnologie adaptat ă nevoilor utilizatorilor digitali din lumile virtua le care comunic ă astfel cu
oricine din Second Life prin IP. 37 VoIP a înlesnit substan Ńial comunicarea dintre locuitorii
lumii virtuale. Desigur, tehnologia a mers mult mai deoparte, iar acum utilizatorii folosesc și
traficul video. Practic, în Second Life func Ńioneaz ă o economie fiabil ă38 unde reziden Ńii
cump ără, vând, apeleaz ă la serviciul de schimb valutar, pentru ca totul s ă par ă cât mai real. Pe
primul loc în clasament se afl ă SUA, Germania ocup ă locul secund, iar Marea Britanie se afl ă
pe cea de-a treia pozi Ńie. România a înaintat mult în aceast ă direc Ńie, având peste 10.000 de
utilizatori, ceea ce denot ă interesul pentru o a doua via Ńă în mediul virtual. 39 Second Life
Viewer este un software de navigare 3D, care se poa te desc ărca gratuit de pe Internet, cu
ajutorul c ăruia utilizatorii se pot conecta la Second Life, un de pot comunica și explora absolut
orice. 40
Lumile virtuale pe care unii oameni le acceseaz ă și unde sunt foarte activi, pot deveni
surse de experien Ńă personal ă, care poate fi trecut ă în Curriculum Vitae. Mari companii
mondiale, precum: Google, Samsung, Microsoft ș.a. investesc capital substan Ńial în aceste
lumi virtuale, pe care le consider ă spa Ńii digitale care aduc un profit sigur. Compania
Multiverse a inventat un soft cu ajutorul c ăruia speciali știi î și pot crea propriile lumi virtuale,
fapt care a condus la numeroase succese în diverse domenii. De exemplu, acest soft este
extrem de util în educa Ńie. La orele de chimie, elevii nu mai trebuie s ă foloseasc ă substan Ńe
periculoase în laborator cu teama c ă, dac ă ar gre și ceva, consecin Ńele ar putea fi grave. Acum
se poate apela simplu la un laborator dintr-o lume virtual ă, unde toate experimentele de la
aceast ă disciplin ă se pot face f ără niciun risc.
Second Life Ńine pasul cu re Ńelele de socializare din lumea real ă: Facebook, Twitter,
MySpace, LinkedIn, Flickr, Youtube, chat-uri, pentr u realizarea unei indubitabile interac Ńiuni
umane. În Second Life oamenii pot lega prietenii de durat ă, î și pot g ăsi parteneri de via Ńă , pot
participa la diferite evenimente sociale, la concer te, conferin Ńe etc.
România nu a r ămas indiferent ă la beneficiile lumii Second Life, iar la 29 noiemb rie
2008 a fost deschis ă publicului varianta virtual ă a Bucure știlor, Virtual Bucharest, o insul ă de

37 N ĂSTASE, Ramon. Ce este VoIP și cum se transmite traficul de voce prin internet? [online] [Accesat la
25.05.2020] Disponibil pe Internet la: https://ramo nnastase.ro/blog/ce-este-voip-si-cum-se-trimite-tra ficul-de-
voce-prin-internet
38 Second Life [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://secondlife.com7whatis/economy_stats.php
39 Lumea virtual ă, pe placul românilor. România, pe locul 15 în Seco nd Life [online] [Accesat la 25.05.2020]
Disponibil pe Internet la: https://www.antena3.ro/high-tech/lumea-virtuala-pe- placul-romanilor-romania-pe-
locul-15-in-second-life-71320.html
40 Second Life Viewer . [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe In ternet la:
https://secondlife.com/support/downloads

– 19 – 65.000 m2, care a necesitat un efort uria ș al unor investitori cu viziune (printre care Aura
Tatu), care au cheltuit 30.000 € pentru a aduce Capitala în centrul aten Ńiei mondiale. Virtual
Bucharest are la baz ă o idee a dezvoltatorilor din industria lumilor vir tuale, care au gândit
crearea de replici 3D ale unor metropole din lumea real ă, contribuind astfel la bun ăstarea
turismului virtual. Acest proiect reproduce Bibliot eca Central ă Universitar ă, Palatul Regal,
Muzeul Na Ńional de Art ă, Pia Ńa Revolu Ńiei cu Ateneul și câteva str ăzi cochete, urmând
Castelul Bran, Delta Dun ării etc.
Cu ce pot fi atra și utilizatorii? De pild ă, în interiorul Palatului Regal exist ă o expozi Ńie
cu lucr ările celor mai cunoscu Ńi pictori români. În Biblioteca Central ă Universitar ă, utilizatorii
găsesc un spa Ńiu care-i ajut ă s ă foloseasc ă mai u șor interfa Ńa platformei. Tot în Virtual
Bucharest exist ă spa Ńii comerciale, unde pot fi promovate brandurile aut ohtone, o sal ă de
conferin Ńe, dar și un loc special pentru socializare. 41
Tot în anul 2008, la o conferin Ńă despre lumile virtuale, Linden Labs și IMB au
încheiat o colaborare în ceea ce prive ște g ăzduirea unei platforme în Second Life care va fi
protejat ă de Firewall. Companiile care doresc s ă-și creeze lumi virtuale personale în Second
Life contra cost vor beneficia de securitatea infor ma Ńiilor, astfel încât întâlnirile la care se
discut ă chiar și subiecte cu caracter strict secret, vor fi în dep lin ă siguran Ńă .42
În prezent, nevoia de informare, de explorare a uno r noi oportunit ăŃi î și g ăse ște
rezolvarea și în acest mediu virtual, numai c ă, nu ar trebui s ă pierdem din vedere faptul c ă,
navigarea în Second Life sau în alte lumi de acest gen poate crea dependen Ńă . Uneori, este
posibil ca reziden Ńii s ă cread ă prea mult în ceea ce le ofer ă mediul acesta și s ă considere c ă
via Ńa tr ăit ă acolo este mult mai intens ă și mai interesant ă decât în realitate, ori s ă se afunde
atât de mult în mediul virtual, încât s ă le fie apoi imposibil de a mai face diferen Ńa între
mediul virtual și cel real.
Kaneva este o alt ă lume virtual ă 3D, similar ă celei pe care am prezentat-o mai sus,
Second Life, unde utilizatorii pot avea acces dac ă î și deschid un cont, care este gratuit, și
respect ă condi Ńiile impuse. În acest spa Ńiu virtual oamenii interac Ńioneaz ă ca în orice re Ńea de
socializare, cu diferen Ńa c ă î și pot crea un profil și pot avea o via Ńă asem ănătoare celei din
realitate. ( Anexa nr. 6 ) Utilizatorii au posibilitatea fascinant ă de a-și decora propriile locuin Ńe,
de a c ălători oriunde, de a întâlni alte persoane prin inter mediul propriului avatar, de a
comunica, de a lega prietenii.

41 Bucure știul, în Second Life din 29 noiembrie . [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe In ternet la:
https://www.mediafax.ro/life-inedit/bucurestiul-in- second-life-din-29-noiembrie-3569769
42 ST ĂNESCU, Mihaela. Prezint ă-te în Lumile Virtuale. [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe Int ernet
la: https://www.descopera.ro/lumea-digitala/2632005 -prezinta-te-in-lumile-virtuale

– 20 – În anul 2007, acest site a fost declarat cel dintâi care a reu șit s ă integreze vizualizarea
sincron a videoclipurilor YouTube în spa Ńiul virtual 3D. 43
În afara celor dou ă lumi virtuale deja prezentate, mai exist ă multe altele, printre care
doresc s ă amintesc de Active Worlds , care a fost lansat ă de compania ActiveWorlds Inc. Din
Newburryport, în anul 2005, la data de 28 iunie. Ut ilizatorii pot naviga în dimensiuni virtuale
din aceast ă lume, se pot plimba prin locuri construite de alte persoane, desigur dup ă ce și-au
făcut un cont.
Twinity este o lume virtual ă 3D, lansat ă la 5 septembrie 2008 de compania
Metaversum GmbH din Berlin. Este un spa Ńiu fictiv în care s-au construit replici ale unor
ora șe foarte cunoscute de pe mapamond, cum ar fi: Berli n, Londra, Singapore, New York etc.
La fel ca în celelalte lumi virtuale, și în Twinity oricine îndepline ște vârsta legal ă poate s ă-și
fac ă un cont, s ă-și creeze un avatar și s ă opteze pentru una dintre cele trei calit ăŃi de membru:
basic, premium sau comercial. Fiecare dintre aceste trei posturi reprezint ă un anumit nivel. De
pild ă, dac ă un user (numit și twinizean) alege calitatea de basic, va putea doa r s ă c ălătoreasc ă
prin spa Ńiile existente și s ă închirieze o locuin Ńă . Premium are putere de achizi Ńie și vânzare de
apartamente, poate crea obiecte 3D, iar comercial d esf ăș oar ă orice activitate comercial ă
utilizând moneda Global. Echivalentul a 90 de Globa li este 1 euro în Twinity. Se pot câ știga
bani virtuali participând la concursuri și evenimente, cu ajutorul SponsorPay și, imediat dup ă
înregistrare, când user-ului i se ofer ă Welcome tour-ul. Pentru a intra în posesia unei lo cuin Ńe
care trebuie mobilat ă, Twinizenii au nevoie de Globali, pe care îi pot c ump ăra cu un card de
credit sau cu Monopay. În Twinity, userii se compor t ă ca în lumea real ă: merg în cluburi, în
magazine, în excursii, pot împ ărt ăș i cu ceilal Ńi diferite impresii etc. În fiecare din ora șele
virtuale, copii fidele ale celor din realitate, use rii pot vizita muzee, teatre, str ăzi. De remarcat
este c ă, în ora șul New York se poate vizita și New York public library , (Anexa nr. 7 )
cunoscut ă ca fiind a doua cea mai mare bibliotec ă din SUA și a treia, ca dimensiune, din
întreaga lume. În Miami, userii au posibilitatea de a face castele de nisip și chiar s ă înoate,
caracteristici neîntâlnite în celelalte ora șe din Twinity. 44 WNYC și Biblioteca Public ă din
New York au deschis un club virtual de carte pentru oamenii afla Ńi în izolare din cauza Covid-
19 a.c.

43 Kaneva . [online] [Accesat la 12.06.2020] Disponibil pe In ternet la:
https://www.crunchbase.com/organization/kaneva
44 Twinity. [online] [Accesat la 13.06.2020] Disponibil pe Int ernet la:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Twinity#Vezi_%C8%99i

– 21 – 2.4. Servicii de bibliotec ă în lumile virtuale

Continu ăm c ălătoria prin lumea fictiv ă, întrucât dorim s ă ilustr ăm aspecte esen Ńiale ale
serviciilor pe care le ofer ă biblioteca în interiorul mediului virtual. Întrucâ t acest capitol are
leg ătur ă cu cel precedent, pe parcursul prezent ării voi face referire la lumile virtuale. În
capitolul dinainte am expus informa Ńii cu privire la Second Life, Kaneva, Active Worlds ,
Twinity, unde persoanele, sub chipul avatarurilor, interac Ńioneaz ă ca în via Ńa real ă, unde
exist ă legi și oameni care guverneaz ă astfel de sisteme, de multe ori uitând c ă, tot ceea ce fac
acolo este rezultatul min Ńii, materializat în activit ăŃile existente în aceste medii cibernetice. 45
Referin Ńele digitale și-au făcut apari Ńia în anii ’80 cu inten Ńia de a-i ajuta pe cei care
navigheaz ă pe Internet în g ăsirea informa Ńiilor dorite. Datorit ă globaliz ării, informa Ńia a tot
crescut pân ă a devenit un imens ocean, iar reg ăsirea ei s-a dovedit a fi o piatr ă de încercare
pentru mul Ńi utilizatori. Informa Ńia avea nevoie de organizare, pentru c ă devenise un glob
imens, eterogen, f ără putin Ńa de a putea fi selectat ă cu u șurin Ńă . Aici au intervenit serviciile de
referin Ńă , care, prin structura lor foarte bine pus ă la punct, au reu șit s ă-i instruiasc ă pe
navigatorii de Internet ca s ă g ăseasc ă exact informa Ńia de care aveau nevoie într-un timp
relativ scurt, f ără eforturi mari. Pentru societatea american ă, instruirea informatic ă a
indivizilor are un rol esen Ńial, deoarece f ără abilit ăŃi digitale ei nu pot progresa în carier ă.
Biblioteca virtual ă Ńine pasul cu era internetiz ării, venind în sprijinul utilizatorilor prin
intermediul unor servicii speciale. Astfel, putem a firma c ă bibliotecarii sunt virtuali, deoarece
nu intr ă în contact fizic cu utilizatorii. Cererea de infor ma Ńii venit ă din partea utilizatorilor
este rezolvat ă de c ătre bibliotecarii special preg ăti Ńi în acest sens, astfel încât ei s ă apeleze
mereu la ace știa cu încrederea c ă vor primi r ăspunsuri clare și detaliate. În sprijinul
bibliotecilor virtuale a venit marketingul, care a în Ńeles c ă, f ără un plan foarte bine pus la
punct, bibliotecile nu vor avea de câ știgat. S. Kaane consider ă c ă bibliotecarul de referin Ńe
trebuie s ă de Ńin ă multe aptitudini care s ă conduc ă la satisfacerea nevoii de informare a
utilizatorilor. Astfel, specialistul în servicii de referin Ńe trebuie s ă fie familiarizat cu utilizarea
colec Ńiei și a bazelor de date, s ă st ăpâneasc ă excelent sistemele de catalogare și clasificare, să
cunoasc ă procesele informa Ńionale, să fie capabil s ă livreze documente din surse diferite, s ă
anticipeze nevoile de informare a consumatorilor de informa Ńii. De asemenea, este foarte
important ca bibliotecarul de referin Ńe s ă realizeze un interviu eficient cu utilizatorul de

45 Wikipedia. [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://en.wikipedia.org./wiki/Virtual_world

– 22 – informa Ńii, pentru a-i cunoa ște comportamentul, dar și eventualele lacune în nevoia real ă de
informare a acestuia. 46
Bibliotecile din America pun accent pe dezvoltarea serviciilor de referin Ńă . Nu este
singurul model de acest fel, desigur, numai c ă genul acesta de servicii de bibliotec ă este foarte
apreciat de utilizatorii digitali. Referin Ńele virtuale reprezint ă un serviciu activ din cadrul
multor biblioteci, prin accesarea c ăruia utilizatorii sunt îndruma Ńi în c ăutarea, editarea și
salvarea informa Ńiilor de c ătre bibliotecarii care de Ńin aceast ă specializare. Bibliotecarii de
referin Ńe reprezint ă o valoare nepre Ńuit ă, ceea ce înseamn ă un plus în activitatea oric ărei
institu Ńii de acest gen. Atât în biblioteca tradi Ńional ă, cât și în cea virtual ă, serviciile de
referin Ńă sunt poarta deschis ă c ătre orice informa Ńie solicitat ă de utilizatori. Ele se refer ă
concret la: „tranzac Ńii de referin Ńe, cât și alte activit ăŃi ce presupun crearea, organizarea și
evaluarea resurselor informa Ńionale.” 47 A șadar, serviciile de referin Ńă sunt la dispozi Ńia
utilizatorilor în permanen Ńă , func Ńionând dup ă deviza: Clientul nostru, st ăpânul nostru. În
mediul virtual, aceste tipuri de servicii au la baz ă tehnologiile digitale. Utilizatorii folosesc
instrumentele digitale pentru a intra în contact cu bibliotecarii virtuali și a le prezenta
solicit ările lor. J. Rowley este convins c ă bibliotecarii de referin Ńe trebuie s ă cunoasc ă
utilizatorii și nevoile acestora de informare, s ă afle de la ei ce compartimente ale serviciului
de referin Ńe sunt vizate și de ce, precum și factorii care stau la baza evalu ării de c ătre ace știa a
acestor genuri de servicii. 48 Acest departament al bibliotecii din lumile virtua le a avut ca
punct de plecare cre șterea num ărului de cereri venite din partea utilizatorilor și satisfacerea
nevoii de informare a acestora. Universitatea McMas ter din Canada de Ńine un spa Ńiu din
lumea virtual ă Second Life, mai exact pe Insula Cybrary City II,49 unde se analizeaz ă
posibilitatea de a oferi servicii de calitate.
În cele ce urmeaz ă vom prezenta câteva dintre formele de referin Ńă tehnologice . Cea
mai des uzitat ă este referin Ńa prin e-mail . Acest tip de referin Ńă virtual ă și-a g ăsit

46 KAANE, Sophia. Marketing reference and information services in lib raries: a staff competencies framework .
În: World Library and Information Congress: 72nd IFLA
General Conference and Council, 20-24 August 2006, Seoul, Korea. [online] [Accesat la 27.05.2020] Disponibil
pe Internet la: http://www.ifla.org/IV/ifla72/index .htm
47 ANGHELESCU, Hermina. Serviciile de referin Ńă – cheia succesului unei biblioteci. [Reference Services: Key
to Library Success]. În: Dimensiuni manageriale în activitatea institu Ńiei info-bibliotecare: Concepte, experiente,
orient ări [Managerial Trends in the Activity of Info-Docum entation Institutions: Concepts, Experiences,
Prognosis]. (Edited with Ludmila Corghenci) Chi șin ău: Universitatea Liber ă Interna Ńional ă din Moldova, 2008,
p. 56 ISBN 978-9975-934-40-4. [online] [Accesat la 27.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://digitalcommons.wayne.edu/cgi/viewcontent.cg i?article=1147&context=slisfrp
48 ROWLEY, J. Quality management in the public sector: some persp ective from the
service quality literature . În: Total Quality Management , 1998, vol. 9, no. 2-3, pp. 321-325. Apud KAANE,
Sophia. Op. cit.
49 Second Life. [online] [Accesat la 28.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://maps.secondlife.com/secondlife/Cybrary%20Ci ty%20II/59/100/22

– 23 – aplicabilitatea în a doua jum ătate a secolului al XX-lea, tot în America. Atunci, bibliotecile
tehnice și medicale au început s ă corespondeze în acest mod. Pu Ńin mai târziu, majoritatea
bibliotecilor publice și universitare au preluat ideea, creându- și un spa Ńiu virtual pe web-site-
urile personale, numit Ask Librarian . De obicei, utilizatorii expediaz ă întreb ările folosind o
adres ă electronic ă indicat ă dinainte de acest compartiment virtual, fiind inte resa Ńi, fie de o
anumit ă bibliografie sau tematic ă, fie de chestiuni comunitare.
Un alt gen de referin Ńe sunt formele de re Ńea , care vin în sprijinul utilizatorilor ce au
optat ini Ńial pentru e-mail. Întrucât po șta electronic ă nu poate structura întreb ările primite de
la utilizatori, le este foarte greu operatorilor s ă le sorteze și s ă aleag ă sursele de informare,
pentru a oferi r ăspunsurile cele mai bune. Operatorii au pus la disp ozi Ńia utilizatorilor ni ște
formulare care con Ńin câteva câmpuri ce trebuie completate, astfel înc ât solicit ările venite pe
e-mail s ă fie deja structurate. Avantajul rezid ă în timpul suficient pe care îl au operatorii
pentru a formula r ăspunsurile care le sunt trimise utilizatorilor pe a dresa lor, ori se public ă pe
site-ul bibliotecii virtuale.
Al Ńi utilizatori aleg chat-ul , ca form ă de dialog cu serviciile de referin Ńă . Datorit ă
puterii de stabilire a unei leg ături sincronice cu utilizatorii, acest tip de servi re electronic ă a
devenit tot mai folosit, eliminându-se dezavantajul comunic ării prin e-mail. Este bine de știut
că chat-ul nu de Ńine o capacitate de trafic foarte mare și nu exist ă func Ńia de arhivare a
conversa Ńiilor. De asemenea, operatorilor le este dificil s ă r ăspund ă la întreb ări legate de
cercetarea știin Ńific ă, ori s ă pun ă la dispozi Ńia utilizatorilor materiale complexe.
Videoconferin Ńa este tot o form ă de comunicare cu utilizatorii în lumile virtuale. A șa
dup ă cum se cunoa ște, întâlnirile online în aceast ă form ă sunt agreate de utilizatori, pentru c ă
pot adresa solicit ări în timp real și pot primi r ăspunsuri sau l ămuriri la fel de rapid. Func Ńia
video este un plus al acestei forme de referin Ńă .
VoIP , foarte utilizat atât în Second Life, cât și în alte lumi virtuale, reprezint ă un
sistem prin care vocea se transmite în re Ńea, în timp real, în conformitate cu IP. Marele ava ntaj
al acestei forme de referin Ńe este acela c ă, în timp ce operatorul vorbe ște cu utilizatorul de
informa Ńii, amândoi pot consulta, concomitent, diferite res urse web, folosind c ăș ti conectate la
propriile device-uri. În felul acesta, consumatorii de informaŃii se edific ă în privin Ńa
subiectelor de interes personal sau de alt ă natur ă.50
Să nu uit ăm c ă Second Life este o lume virtual ă imens ă, o a doua dup ă cea real ă, în
care po Ńi g ăsi orice. Reziden Ńii beneficiaz ă și de servicii de informare medical ă, gra Ńie unui

50 R ĂU, Alexe. Eseu asupra evolu Ńiei referin Ńelor virtuale și a serviciilor virtuale de referin Ńe. În: Magazin
bibliologic , 2006, nr. 2-3, pp. 120-122.

– 24 – proiect care exist ă din 2006. Biblioteca Medical ă de aici, Consumer Health Library , ofer ă
servicii de referin Ńă permanente. G. van den Brekel este de p ărere c ă informa Ńiile primite de
utilizatori sunt structurate pe mai multe categorii , pentru ca bibliotecarilor s ă le fie mai u șor s ă
răspund ă acestor solicit ări: „informa Ńii de baz ă sau avansate despre o boal ă sau stare;
informa Ńii despre proceduri chirurgicale; medicamente și efectele lor secundare sau
interac Ńiuni; cum s ă găse ști un forum de sprijin pentru cei care se confrunt ă cu acelea și
probleme, noi cercet ări despre boli sau terapii”. 51 Aici exist ă speciali ști în diferite ramuri ale
Medicinei, preg ăti Ńi s ă r ăspund ă tuturor solicit ărilor venite din partea reziden Ńilor.
Serviciile educa Ńionale sunt și ele prezente în Second Life. Aici func Ńioneaz ă cu succes
un centru medical, Heart Murmurs , unde pot fi ascultate sunetele cardiace, un alt s pa Ńiu unde
se fac experien Ńe virtuale în domeniul neurologiei, un centru unde studen Ńii de la Medicin ă se
perfec Ńioneaz ă în analiza imaginilor CT, a RMN-urilor și a radiografiilor.
Orice rezident al Second Life poate vizita Bibliote ca Central ă Universitar ă situat ă în
Virtual Bucharest. Aici reziden Ńii sunt instrui Ńi s ă utilizeze corect interfa Ńa SL, le sunt
prezentate postere cu informa Ńii în limba român ă și sunt întreba Ńi dac ă au nevoie de ajutor.
Ce-i drept, nu sunt prea multe de v ăzut acolo, dar simpla prezen Ńă a acestei biblioteci într-un
mediu virtual este minunat ă și le confer ă un oarecare sentiment de împlinire bibliotecarilor .
Unul dintre reziden Ńii care au vizitat acest spa Ńiu a împ ărt ăș it impresiile sale tuturor celor
interesa Ńi de mediul virtual. El m ărturisea c ă î și dore ște ca BCU din Virtual Bucharest s ă
devin ă un centru de atrac Ńie prin multitudinea serviciilor oferite. De asemen ea, era încântat c ă
aceast ă institu Ńie are por Ńile deschise în permanen Ńă și c ă acolo se vor derula evenimente
legate de Ziua Na Ńional ă a României. 52
Ar fi ideal ca toate bibliotecile publice române ști s ă de Ńin ă spa Ńii în Second Life,
preg ătite s ă le ofere utilizatorilor informa Ńiile de care au nevoie. Desigur, nu este deloc u șor,
întrucât acest demers important implic ă anumite cheltuieli pentru achizi Ńionarea unei insule,
ori m ăcar a unei cl ădiri care s ă le g ăzduiasc ă, personal foarte bine preg ătit, interfe Ńe
prietenoase și accesibile, precum și instrumente specifice.

51 Van den BREKEL, A. J.P. Get Your Consumer Health I nformation from an Avatar!: Health and Medical
Related Activities in a Virtual Environment. În: Proceedings of EAHIL Workshop Krakow, Poland 12th-15th of
September 2007 . [online] [Accesat la 01.06.2020] Disponibil pe Internet la:
http://www.eahil.net/conferences/krakow_2007/www.bm .cmuj.
krakow.pl/eahil/proceedingsOral.html
52 BCU în Second Life? [online] [Accesat la 01.06.2020] Disponibil pe Internet la:
https://prolibro.wordpress.com/2008/11/29/bcu-in-se cond-life-2

– 25 – CAPITOLUL 3

ACCESUL UTILIZATORILOR DE INFORMA łII
LA MEDIUL VIRTUAL (STUDIU DE CAZ)

În acest ultim capitol, mi-am propus s ă realizez un studiu de caz despre accesul
utilizatorilor de informa Ńii la mediul virtual. De și nu lucrez într-o bibliotec ă, totu și, în calitate
de utilizator de informa Ńii, mi-am format o opinie despre ce reprezint ă biblioteca în societatea
contemporan ă pentru public, care ar fi nevoile referitoare la i nforma Ńii, ce p ărere au
consumatorii despre serviciile actuale oferite și care dintre ele sunt mai dorite și apreciate.
Cu ajutorul unui instrument foarte cunoscut și îndr ăgit, și anume chestionarul , pe care
l-am aplicat online unui e șantion de 50 de elevi de la un colegiu din Capital ă, mi-am propus
urm ătoarele obiective :
• Importan Ńa celor dou ă tipuri de bibliotec ă: tradi Ńional ă și virtual ă;
• Însemn ătatea mediului real și al celui virtual pentru utilizatorii de informa Ńii;
• Viitorul lumilor virtuale în societate.

Chestionar

Nr.
întrebare Con Ńinut
1 Accesezi mai des biblioteca tradi Ńional ă sau pe cea virtual ă?
2 Ce știi despre lumile virtuale?
3 Ai intrat vreodat ă într-o lume virtual ă?
4 Ofer ă 3-4 exemple de astfel de lumi.
5 łi-ai creat vreodat ă un avatar? Cum era acesta?
6 Ce fel de lume virtual ă î Ńi place foarte mult?
7 Cât de mult timp e ști dispus/ ă s ă petreci într-o lume virtual ă?
8 łi se pare mai interesant ă lumea real ă sau cea virtual ă? Argumenteaz ă.
9 Consideri c ă robo Ńii ar trebui s ă-i înlocuiasc ă pe oameni în diferite activit ăŃi?
10 Crezi c ă viitorul va fi dominat de lumea virtual ă?

– 26 – Rezultatele chestionarului
Responden Ńii se încadreaz ă în grupa de vârst ă 16-17 ani. Din r ăspunsurile primite a
reie șit faptul c ă sunt interesa Ńi de subiect.
Graficul de mai jos prezint ă pe orizontal ă întreb ările, iar pe vertical ă, procentele. Se
observ ă o diferen Ńă substan Ńial ă în ceea ce prive ște preferin Ńa pentru mediul virtual.
020 40 60 80 100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Virtual
Tradi Ńional
La prima întrebare : Accesezi mai des biblioteca tradi Ńional ă sau pe cea virtual ă? 30%
au men Ńionat c ă prefer ă biblioteca tradi Ńional ă, motivând c ă le place s ă mearg ă într-o astfel de
institu Ńie pentru a împrumuta c ărŃi și a le citi într-un spa Ńiu familiar, adorând mirosul foilor,
delectându-se atunci când ating documentele și le r ăsfoiesc în tihn ă. 70% acceseaz ă biblioteca
virtual ă, deoarece este mai comod, nefiind necesar ă deplasarea, economisind astfel timp.
Întrebarea nr. 2 : Ce știi despre lumile virtuale? Analizând r ăspunsurile lor la aceast ă
întrebare, am constatat c ă 60% dintre ei au suficiente informa Ńii despre lumile virtuale. Voi
reda aici câteva dintre r ăspunsurile lor. „Lumile virtuale sunt interesante și î Ńi dau șansa de a
experimenta ni ște senza Ńii pe care nu le po Ńi experimenta în via Ńa real ă.”; „Lumile virtuale
sunt create din realitatea noastr ă transpus ă în tehnologie”; „Ceea ce în Ńeleg eu este c ă acestea
au for Ńa de a „p ăcăli” sim Ńurile umane c ă se afl ă într-o lume real ă.”; „Lumea virtual ă este
exact ca lumea real ă, numai c ă în lumea virtual ă putem programa ceea ce vrem s ă se
întâmple”.
Întrebarea nr. 3 : Ai intrat vreodat ă într-o lume virtual ă? Cum era de a șteptat, fiind o
întrebare închis ă, r ăspunsurile au fost scurte. To Ńi responden Ńii au r ăspuns afirmativ, aceasta
însemnând un procent de 100%.
La întrebarea nr. 4 : Ofer ă 3-4 exemple de astfel de lumi, unii dintre ei au d at
răspunsuri interesante, dovedind c ă sunt adep Ńii lumilor virtuale. Am selectat câteva dintre
ele: „Game Engines VR, arte plastice, medicin ă”; „Play Station, Oculus Rift”; „ Daydream”
(Anexa nr. 8 ). 80% sunt interesa Ńi în special de jocuri, datorit ă interfe Ńelor prietenoase și a
multiplelor posibilit ăŃi pe care acestea le ofer ă.

– 27 – Întrebarea nr. 5 : łi-ai creat vreodat ă un avatar? Cum era acesta? le-a suscitat
interesul multora dintre ei. Mai exact, 80% au decl arat c ă și-au creat un avatar. Voi prezenta
aici unele dintre aceste descrieri: „Avatarul meu a r ăta precum un monstru.”; „Avatarul creat
de mine era o transfigurare a multor gânduri pe car e le-aș fi vrut materializate.”; „Mi-am creat
un avatar care sem ăna foarte mult cu mine.” Se cunoa ște faptul c ă oamenii aleg anumite
înf ăŃișă ri care s ă-i reprezinte, din diferite motive: vor s ă atrag ă aten Ńia, s ă ias ă în eviden Ńă
printr-o anumit ă caracteristic ă, s ă-și ascund ă adev ărata personalitate în spatele avatarului. Din
anumite studii psihologice realizate pe subiec Ńi care au utilizat avataruri, s-a eviden Ńiat faptul
că diferite caracteristici ale persoanei reale atribu ite avatarului creat i-au determinat pe al Ńi
oameni s ă interac Ńioneze sau nu cu ace știa. 53
Întrebarea nr. 6 : Ce fel de lume virtual ă î Ńi place foarte mult? 80 % au r ăspuns c ă
prefer ă lumea jocurilor VR pentru c ă: „Pot crea ce îmi trece prin cap, ca de exemplu,
programele de Game Engine sau Anima Ńii 3D”; „Îmi place foarte mult Play Station VR,
deoarece pot juca în realitatea virtual ă toate jocurile de consol ă pe care le am.”; „Lumea
virtual ă care îmi place foarte mult este cea de interac Ńiune.”
La întrebarea nr. 7 : Cât de mult e ști dispus/ ă s ă petrece într-o lume virtual ă? 90 %
dintre responden Ńi doresc s ă petreac ă mai mult de 3 ore zilnic într-una din lumile virtu ale
preferate. De fapt, adep Ńii jocurilor video sunt con știen Ńi de pericolul la care se expun, și
anume la dependen Ńă , lipsa interac Ńiunii fizice, diminuarea unor aptitudini, cum ar fi scrisul de
mân ă. În func Ńie de vârst ă și de ocupa Ńie, un om este tentat s ă petreac ă mai mult timp în
spa Ńiile virtuale sau mai pu Ńin. Fiind adolescen Ńi, cei interoga Ńi v ăd în realitatea virtual ă o
mare oportunitate de evadare, o lume în care se pot retrage, departe de ochii cunoscu Ńilor,
unde pot fi și altfel decât sunt nevoi Ńi s ă fie în via Ńa real ă, un alter ego, unde î și pot materializa
visele, unde imagina Ńia prinde contur și poate zbura oriunde, f ără a fi îngr ădit ă de ceva
anume. Realitatea virtual ă din jocuri poate duce la disfunc Ńii ale psihicului, datorit ă nivelului
ridicat de concentrare și, uneori, a multelor ore petrecute în fa Ńa PC-ului. Mul Ńi juc ători au
suferit schimb ări de comportament, nervozitate, apatie, lipsa dori n Ńei de a mai socializa.
Totu și, ei sus Ńin c ă aceste jocuri VR îi ajut ă s ă-și testeze anumite limite, s ă-și înving ă fobiile,
să se concentreze mult mai bine și chiar s ă devin ă creativi.
Întrebarea nr. 8 : łi se pare mai interesant ă lumea real ă sau cea virtual ă?
Argumenteaz ă. 70% au sus Ńinut c ă este mai interesant ă lumea virtual ă, mult mai ofertant ă din

53 MARKMAN, Arthur. Ce spune Avatarul t ău despre tine? [online] [Accesat la 15.05.2020] Disponibil pe
Internet la: https://www.psychologytoday.com/us/blo g/ulterior-motives/201502/what-does-your-avatar-say –
about-you

– 28 – punctul de vedere al posibilit ăŃilor de a realiza cam orice î și doresc: „Mi se pare mai
interesant ă lumea virtual ă pentru c ă nu te întâlne ști cu restric Ńii și po Ńi s ă faci orice î Ńi trece
prin cap, dac ă știi programare și ai imagina Ńie.” Unii consider ă c ă ambele lumi sunt
interesante, fiecare având frumuse Ńea, avantajele și dezavantajele ei: „În opinia mea, ambele
lumi sunt foarte interesante și au acel ceva care te face s ă vrei s ă vezi mai mult, s ă
experimentezi lucruri noi etc. „Dar lumea virtual ă este mult mai interesant ă, pentru c ă î Ńi la și
imagina Ńia s ă c ălătoreasc ă oriunde”; „Într-un mediu virtual, sunt exact ce îm i doresc”; „Chiar
dac ă exist sub masca unui avatar, dincolo de ea sunt to t eu, cu diferen Ńa c ă pot face absolut
orice nu pot realiza în lumea real ă”. Se pare c ă sunt con știen Ńi c ă mediul real este cel autentic,
îns ă î și doresc s ă exploreze și altceva într-un mediu virtual, unde nimeni nu-i j udec ă și nu le
impune exact cum s ă procedeze în anumite circumstan Ńe.
Întrebarea nr. 9 : Consideri c ă robo Ńii ar trebui s ă-i înlocuiasc ă pe oameni în diferite
activit ăŃi? Am vrut s ă aflu p ărerea lor despre cât de importan Ńi consider ă c ă sunt robo Ńii în
lumea real ă. R ăspunsurile au fost categorice. Majoritatea (90%) co nsider ă c ă robo Ńii sunt
necesari în era digital ă, mai ales în activit ăŃile care necesit ă un volum mare de munc ă, un risc
enorm, un efort epuizabil: „Consider c ă oamenii nu trebuie s ă fie înlocui Ńi de robo Ńi în prea
multe activit ăŃi.”; „Robo Ńii trebuie s ă-i înlocuiasc ă pe oamenii care lucreaz ă în locuri
periculoase.”
Am adresat întrebarea nr. 10 : Crezi c ă viitorul va fi dominat de lumea virtual ă?
pentru c ă am dorit s ă aflu opinia lor despre viitorul lumii virtuale. Ce i mai mul Ńi responden Ńi,
80 %, au men Ńionat c ă lumea virtual ă va fi un exponent esen Ńial al celei fizice, c ă va ocupa un
loc important în via Ńa oamenilor. Aproape c ă ne contopim cu lumea virtual ă, c ă aceasta
ajunge chiar s ă dea un sens vie Ńii reale: „Cred c ă viitorul va fi dominat de lumea virtual ă,
pentru a combate diferite probleme mai u șor.”; „Tehnologia avanseaz ă pe zi ce trece. Sunt
sigur c ă lumea virtual ă va continua s ă evolueze și s ă-și fac ă sim Ńit ă prezen Ńa în vie Ńile multor
oameni.”; „Poate într-o anumit ă propor Ńie, dar mi-aș dori ca acea propor Ńie s ă nu fie prea
mare.”; „Eu cred c ă lumea virtual ă va aduce un plus de satisfac Ńie a celei reale.”
În completarea celor prezentate de responden Ńi, sus Ńin c ă lumea virtual ă va avea sigur
un viitor. Nu pot ști cu certitudine dac ă aceasta va domina viitorul, îns ă, categoric va fi mult
mai prezent ă în via Ńa oamenilor și în societate. Spa Ńiul virtual este oricum agreat de mul Ńi
utilizatori și probabil nu va mai trece mult timp pân ă când fiecare persoan ă va dori s ă aib ă un
avatar în cel pu Ńin o lume virtual ă.

– 29 – Chestionarul pe care l-am aplicat reliefeaz ă importan Ńa lumilor virtuale atât în
societate, cât și în via Ńa privat ă a indivizilor care le acceseaz ă. Este evident c ă acestea sunt din
ce în ce mai preferate de utilizatori, ele luând o amploare considerabil ă în ultimul deceniu al
acestui secol. Prin întreb ările adresate, am urm ărit cursul pe care îl urmeaz ă mediul virtual în
lumea real ă, precum și locul pe care are biblioteca tradi Ńional ă sau virtual ă în timpul personal
al adolescen Ńilor. Ca o completare a interpret ării r ăspunsurilor ob Ńinute la întreb ări, voi puncta
alte câteva aspecte de interes fundamental în ceea ce prive ște biblioteca în mediul virtual,
întrucât, în aceast ă parte a cercet ării am ilustrat esen Ńa temei alese.
Bibliotecile în mediul virtual sunt preferate de ut ilizatorii de informa Ńii pentru c ă le
ofer ă nenum ărate avantaje fa Ńă de cele tradi Ńionale. S ă nu uit ăm c ă bibliotecarii virtuali sunt
mereu disponibili pentru orice informa Ńie venit ă din partea consumatorilor, nefiind constrân și
nici de timp, nici de spa Ńiu și având un orar foarte flexibil. În ceea ce prive ște lumea virtual ă,
responden Ńii o prefer ă mai mult decât pe cea real ă, întrucât pot s ă-și lase imagina Ńia liber ă f ără
a fi restric Ńiona Ńi de ceva. Într-o astfel de lume virtual ă oamenii pot face tot ceea ce- și doresc,
acest lucru nefiind posibil în mediul real. Benefic iile bibliotecilor din mediul virtual, precum
și serviciile oferite sunt evidente și binevenite, iar bibliotecarii au în Ńeles c ă, doar fiind în
permanen Ńă la dispozi Ńia utilizatorilor de informa Ńii vor supravie Ńui pe pia Ńa informa Ńional ă
actual ă care este atât de competitiv ă.
În urma analizei acestui chestionar, subliniem impo rtan Ńa bibliotecilor virtuale și a
mediului virtual în societatea informa Ńional ă, mai ales c ă acestea vizeaz ă un viitor în care
digitizarea în mai toate domeniile de activitate es te inevitabil ă. VR înlesne ște creativitatea, d ă
un impuls imagina Ńiei, construind dimensiuni la care poate accede ori cine cu ajutorul
tehnologiei actuale.

– 30 – Concluzii

În demersul de a ilustra importan Ńa bibliotecilor în mediul virtual am realizat o
succint ă prezentare a acestor institu Ńii în contextul lumilor virtuale. Bibliotecile au n evoie de o
altfel de reprezentare, ele trebuie s ă se reinventeze, s ă-i uimeasc ă pe cititori cu servicii și
oferte imbatabile, s ă fie disponibile oricând. Aceste oaze de cultur ă și-au însu șit mai multe
roluri de-a lungul trecerii prin timp: spa Ńii comunitare, de cultur ă, de informare și socializare,
de instruire, locuri pentru lectur ă, pentru alfabetizare digital ă, p ăstrând în centru, ca simbol al
ve șniciei, cartea . Bibliotecile virtuale trebuie s ă existe acolo unde sunt și utilizatorii. Dup ă
cum am subliniat, ace știa prefer ă bibliotecile virtuale și doresc s ă afle cât mai multe informa Ńii
de la speciali ști, f ără a fi nevoi Ńi s ă caute ori s ă a ștepte prea mult. Pentru c ă utilizatorii merg în
cafenele digitale, libr ării virtuale, centre de informare, bibliotecile tre buie s ă fie prezente,
mereu preg ătite s ă le ofere acestora r ăspunsuri clare la solicit ările pe care le lanseaz ă. Cu toate
acestea, sunt destui utilizatori din genera Ńia digital ă, care, pe m ăsur ă ce folosesc programele
electronice de lectur ă, precum și serviciile de bibliotec ă aferente, m ărturisesc c ă tot c ărŃile în
format tradi Ńional prezint ă destule avantaje. Bibliologul american, Steve Coff man, ini Ńiatorul
serviciilor de referin Ńe virtuale, s-a implicat foarte mult în dezvoltarea bibliotecilor și în
formarea unei imagini moderne a acesteia, care s ă corespund ă cerin Ńelor societ ăŃii
informa Ńionale și a utilizatorilor digitali. El sus Ńine faptul c ă, în istoria bibliotecii sunt
cunoscute perioade în care s-au implementat diferit e proiecte de produse și servicii, despre
care se credea c ă vor relansa imaginea general ă a acestora în contextul erei tehnologice. 54
Revolu Ńia Internetului a venit cu o previziune nu tocmai p ozitiv ă asupra viitorului
bibliotecilor. Era aproape sigur c ă acestea vor fi înlocuite cu centrele de date, pent ru c ă
tehnologia se voia a fi triumf ătoare și în acest domeniu. Ce-i drept, în scurt timp s-au produs
numeroase transform ări la nivelul bibliotecilor, cum ar fi: apari Ńia bibliotecilor virtuale și a
catalogului digital, acestea fiind u șor de folosit, chiar și de c ătre încep ători. Cu doar un cuvânt
introdus într-un motor de c ăutare, utilizatorul se poate afla în fa Ńa unor structuri
informa Ńionale arborescente, care s ă-i permit ă accesul la subiectele de interes personal.
Eficien Ńa tehnologiei este invincibil ă, iar instrumentele pe care oricine le poate alege și folosi
în c ăutarea și reg ăsirea unor informa Ńii sunt pe m ăsura a ștept ării. Conform IFLA
(International Federation of Library Asociations an d Istitutions), misiunea bibliotecilor

54 COFFMAN, Steve, The Decline and Fall of the Library Empire . [online] [Accesat la 03.06.2020] Disponibil
pe Internet la: http://www.infotoday.com/searcher/a pr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-
Empire.shtml

– 31 – virtuale este multipl ă: utilizarea tehnologiei cu scopul de a dezvolta Bi blioteconomia și Știin Ńa
inform ării; asigurarea calit ăŃii înv ăŃă mântului biblioteconomic; sprijinirea proiectelor d e
cercetare știin Ńific ă, precum și diseminarea cuno știn Ńelor pe care le de Ńine. Ceea ce a devenit
ast ăzi biblioteca virtual ă se datoreaz ă efortului sus Ńinut al multor speciali ști care iubesc
aceast ă meserie și în Ńeleg c ă principala caracteristic ă a bibliotecii este disponibilitatea.
Desigur, biblioteca virtual ă va continua s ă se dezvolte, poate inimaginabil de mult, astfel în cât
to Ńi cei implica Ńi s ă beneficieze de servicii calitative.

– 32 – Bibliografie
Monografii:
BANCIU, Doina, BULU łĂ , Gheorghe, PETRESCU, Victor. Biblioteca și societatea : Editura
Ager, 2001, p. 115.

BUTNARIU, Silviu. Utilizarea tehnologiilor de Realitate Virtual ă (VR) și Realitate
Augmentat ă (RA) în aplica Ńii de inginerie, medicin ă și patrimoniu. Prelegere public ă.
Universitatea Transilvania din Bra șov, Facultatea de Inginerie Mecanic ă, 2016, pp. 51,
52.

CULLER, Jonathan Teoria literar ă. s.l.: Editura Cartea Româneasc ă, 2003, p.43.

DASHNER, James. Cu ochii min Ńii. Bucure ști: Editura Trei, 2016, p. 15.

REGNEAL Ă, Mircea. Tratat de Biblioteconomie . Vol. II, partea I. Bucure ști: ABR, 2004, p.
25.

Studii și articole:
DR ĂGHICI, Anca, MIH ĂRTESCU, Ana-Andeea, DOBREA, R ăzvan C ătălin, SACCO,
Marco. Rezultatele cercet ării referitoare la Realitatea virtual ă și augmentat ă. Studii
de caz. În: Recent , vol. 9, nr. 3(24), noiembrie, 2008.

OBST, Oliver. Marketing Virtual Services. În: Journal of the European Association for
Health Information and Libraries , 2008, vol. 4, no. 3, pp. 9-13.

RĂU, Alexe. Eseu asupra evolu Ńiei referin Ńelor virtuale și a serviciilor virtuale de referin Ńe.
În: Magazin bibliologic , 2006, nr. 2-3, pp. 120-122.

ROWLEY, J. Quality management in the public sector: some persp ective from the
service quality literature . În: Total Quality Management , 1998, vol. 9, no. 2-3, pp. 321-
325. Apud KAANE, Sophia. Op. cit.

Resurse web:
Afl ă cum va schimba lumea Realitatea virtual ă. [online] [Accesat la 13.05.2020] Disponibil
pe Internet la: https://www.immersiv.ro/afla-cum-va -schimba-lumea-realitatea-virtuala

American Library Association Presidential Commitee on Information Literacy: Final Report,
Chicago, ALA, 1989. [Accesat la 02.04.2020] Dispon ibil la:
http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/acrl/Publications /whitepapers/presidential.cfm

ANGHELESCU, Hermina. Serviciile de referin Ńă – cheia succesului unei biblioteci.
[Reference Services: Key to Library Success]. În: D imensiuni manageriale în activitatea
institu Ńiei info-bibliotecare: Concepte, experiente, orient ări [Managerial Trends in the
Activity of Info-Documentation Institutions: Concep ts, Experiences, Prognosis]. (Edited

– 33 – with Ludmila Corghenci) Chi șin ău: Universitatea Liber ă Interna Ńional ă din Moldova,
2008, p. 56 ISBN 978-9975-934-40-4. [online] [Accesat la 27.05.2020] Disponibil pe
Internet la:
https://digitalcommons.wayne.edu/cgi/viewcontent.cg i?article=1147&context=slisfrp

Andreea. Realitatea virtual ă. Ce este și la ce ne folose ște? [online] [Accesat la 13.05.2020]
Disponibil pe Internet la: https://www.vrstudio.ro/ ce-este-realitatea-virtuala

Avantajele și dezavantajele realit ăŃii virtuale. [online] [Accesat la 21.05.2020] Disponibil pe
Internet la: https://www.audio.ro/stiatica/cum-ne-p oateschimba-realitatea-virtuala-viata

BCU în Second Life? [online] [Accesat la 01.06.2020] Disponibil pe Internet la:
https://prolibro.wordpress.com/2008/11/29/bcu-in-se cond-life-2

Biblioteca de la sfâr șitul Universului [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe Internet
la: https://secondlife.com/destination/library-at-t he-end-of-the-universe

Bucure știul, în Second Life din 29 noiembrie . [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe
Internet la: https://www.mediafax.ro/life-inedit/bu curestiul-in-second-life-din-29-
noiembrie-3569769

Ce s-a ales de Second Life, lumea virtual ă de care ai uitat: Am fost cu 10 ani mai devreme
[online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe Internet la: https://playtech.ro/2015/ce-s-
a-ales-de-second-life-lumea-virtuala-de-care-ai-uit at-am-fost-cu-10-ani-mai-devreme

COFFMAN, Steve, The Decline and Fall of the Library Empire . [online] [Accesat la
03.06.2020] Disponibil pe Internet la:
http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The -Decline-and-Fall-of-the-
Library-Empire.shtml

Despre actualiz ările iOS 11 [online] [Accesat la 24.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://support.apple.com/ro-ro/HT208067

Dic Ńionare ale limbii române. [online] [Accesat la 10.05.2020] Disponibil pe Int ernet la:
https://dexonline.ro/definitie/virtual

ILIE, Nicu. Realitatea virtual ă – o tehnologie în c ăutarea unei civiliza Ńii [online] [Accesat la
12.05.2020] Disponibil pe Internet la: https://www.b-critic.ro/idei/realitatea-virtuala-o-
tehnologie-in-cautarea-unei-civilizatii

Immersiv. Realitatea augmentat ă – Defini Ńie și exemple. [online] [Accesat la 19.05.2020]
Disponibil pe Internet la: https://www.immersiv.ro/ realitatea-augmentata-definitie-si-
exemple

KAANE, Sophia. Marketing reference and information services in lib raries: a staff
competencies framework . În: World Library and Information Congress: 72nd IFLA
General Conference and Council, 20-24 August 2006, Seoul, Korea. [online] [Accesat
la 27.05.2020] Disponibil pe Internet la: http://ww w.ifla.org/IV/ifla72/index.htm

– 34 – Lumea virtual ă, pe placul românilor. România, pe locul 15 în Seco nd Life [online] [Accesat
la 25.05.2020] Disponibil pe Internet la: https://www.antena3.ro/high-tech/lumea-
virtuala-pe-placul-romanilor-romania-pe-locul-15-in -second-life-71320.html
MARKMAN, Arthur. Ce spune Avatarul t ău despre tine? [online] [Accesat la 15.05.2020]
Disponibil pe Internet la: https://www.psychologyto day.com/us/blog/ulterior-
motives/201502/what-does-your-avatar-say-about-you

MELNIC, Alexandr. Top 10 Sisteme de gestiune a datelor. [online] pag. 1. [Accesat la
14.04.2020] Disponibil pe Internet la: https://ro. scribd.com/document/327904092/TOP-
10-Sisteme-de-Gestiune-a-Bazelor-de-Date

NĂSTASE, Ramon. Ce este VoIP și cum se transmite traficul de voce prin internet? [online]
[Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe Internet la: https://ramonnastase.ro/blog/ce-este-
voip-si-cum-se-trimite-traficul-de-voce-prin-intern et

PASCARI, Mihaela. Cum ajut ă realitatea virtual ă și realitatea augmentat ă? [online]
[Accesat la 19.05.2020] Disponibil pe Internet la: https://www.wearehr.ro/cum-ajuta-
realitatea-virtuala-si-realitatea-augmentata

Second Life [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://secondlife.com7whatis/economy_stats.php

Second Life Viewer . [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe In ternet la:
https://secondlife.com/support/downloads
SESCU, Marius. Cum folose ște IKEA realitatea augmentat ă. [online] [Accesat la
19.05.2020] Disponibil pe Internet la: https://mari ussescu.ro/ikea-realitate-augmentata

ST ĂNESCU, Mihaela. Prezint ă-te în Lumile Virtuale. [online] [Accesat la 25.05.2020]
Disponibil pe Internet la: https://www.descopera.ro /lumea-digitala/2632005-prezinta-te-
in-lumile-virtuale

Top 5 avantaje pe care realitatea augmentat ă le poate oferi industriei auto. [online] [Accesat
la 19.05.2020] Disponibil pe Internet la: https://w ww.immersiv.ro/avantaje-pe-care-
realitatea-augmentata-le-ofera-industriei-auto

Utiliz ările multiple ale realit ăŃii augmentate în educa Ńie. [online] [Accesat la 19.05.2020]
Disponibil pe Internet la: https://www.audio.ro/sti atica/utilizarile-multiple-ale-realitatii-
augmentate-in-educatie

Van den BREKEL, A. J.P. Get Your Consumer Health In formation from an Avatar!: Health
and Medical Related Activities in a Virtual Environ ment. În: Proceedings of EAHIL
Workshop Krakow, Poland 12th-15th of September 2007 . [online] [Accesat la
01.06.2020] Disponibil pe Internet la:
http://www.eahil.net/conferences/krakow_2007/www.bm .cmuj.
krakow.pl/eahil/proceedingsOral.html

Wikipedia. [online] [Accesat la 25.05.2020] Disponibil pe Internet la:
https://en.wikipedia.org./wiki/Virtual_world

– 35 – Anexe
Anexa nr. 1

Realitatea virtual ă – audio.rostiaticautilizarile-multiple-ale-realita tii-augmentate-in-educatie

Anexa nr. 2

Realitatea augmentat ă – Ikea Place – start-up.rope-principiul-try-before -you-by-aplicatia-ikea-este-si-pe-
android

– 36 – Anexa nr. 3

Realitatea augmentat ă – Plan de construc Ńii – spixabay.comroillustrationsrealitate-augmentat %C4%83-
smartphone-4507522

Anexa nr. 4

Second Life – splaytech.ro2015ce-s-a-ales-de-second -life-lumea-virtuala-de-care-ai-uitat-am-fost-cu-10 -ani-
mai-devreme

– 37 – Anexa nr. 5

Biblioteca de la sfâr șitul Universului – secondlife.comdestinationlibrary -at-the-end-of-the-universe

Anexa nr. 6

Kaneva City – youtube.com/watch?v=GOZoL6wfU34

– 38 – Anexa nr. 7

New York Public Library – google.comsearchq=imagini +cu+new+public+library+new+york&sxsrf1&

Anexa nr. 8

VR Apex construct listing – playstation.comro-rogam esapex-construct-ps4