ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA de MASTERAT: AGRIC ULTURĂ DURABILĂ LUCRARE DE DI SERTAȚIE Îndrum ător… [601110]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRO NOMICE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA de MASTERAT:
AGRIC ULTURĂ DURABILĂ

LUCRARE DE DI SERTAȚIE

Îndrum ător Științific:
Prof.univ.dr. Viorel ION
Absolvent: [anonimizat] 2018 –

SPECIALIZAREA de MASTERAT:
AGRICULTURĂ DURABILĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Impactul modernizării tehnologiei de cultivare la principalele
culturi de câmp în cadrul SC Ralda f Dali SRL

Îndrum ător Științific:
Prof.univ.dr. Viorel IO N
Semn ătura …………………….
Absolvent: [anonimizat] 2018 –

1
Cuprins
Pag.
Introducere ……………………………………………………………………………………………… ……………. 2
CAPITOLUL I – Stadiul actual al cunoașterii în domeniul temei abordate
1.1. Tehnologii moderne de cultivare a plantelor de cultură mare ………… ………………………
1.2. Inputurile agricole ……………………. …………………………………. ………………….. ……………..
CAPITOLUL II – Material și metodă
2.1. Obiective urmărite ……………………………………………………………………….. ………………… .
2.2. Modul de efectuare a studiului ……………. …………………………………………………………….
CAPITOLUL I II – Prezentarea comunei Vâlcelele, județul Buzău
3.1. Amplasarea geografică ………….
3.2. Condițiile de climă și sol …………….
3.3. Prezentarea agricolă a zone i ……..
3.4 .Structura de culturi și suprafețele cultivate ………………………………………………………
3.5. Producții obținute …………………………………………………………………………………………
3.6. Investiții în agricultură efectuate în zona studiată ……………………………………………..
CAPITOLUL IV – Prezentarea SC Radolf Dali SRL, Jud. Buzău

CAPITOLUL V – Impactul modernizării tehnologiei de cultivare a grâului de
toamnă

CAPITOLUL VI – Impactul modernizării tehnologiei de cultivare a porumbului

CAPITOLUL VII – Impactul modernizării tehnologiei de cultivare a florii -soarelui

CAPITOLUL VIII – Impactul modernizării tehnologiei de cultivare a rapiței

CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………..
BIBLIOGRAFIE ……………………….. ………………………………………………………………………..

2
INTRODUCER E

Agricultura este știința, arta sau practica care se ocupă cu procesul producerii de hrană
vegetală și animală, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematică a
anumitor plante și creșterea animalelor
Romania are a sasea cea mai mare s uprafata agricola utilizata dintre tarile Uniunii Europene si
este printre primii zece exportatori mondiali de grau si porumb.
Cu toate acestea, agricultura Romaniei este insuficient mecanizata, afectata de
fragmentarea proprietatii agrare, de lipsa capita lului si a sistemelor de irigatii, precum si de
lipsa educatiei profesionale a lucratorilor agricoli, arata o analiza a PwC Romania.
Potrivit datelor PwC, Romania avea la nivelul anului 2013 o suprafata agricola utilizata de
13,9 milioane de hectare, dupa Franta (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3
mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) si Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decat cea de care
dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha).
60% din suprafa ta agricola utilizata a Romaniei (8,2 mil. ha) o reprezinta terenul arabil, iar
din aceasta suprafata circa doua treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face ca
Romania este unul dintre cei mai mari zece exportatori de cereale din lume (l ocul noua in
lume la exportul de grau si locul sase la exportul de porumb).
Desi cea mai mare parte a suprafetei cultivate este utilizata pentru cereale, acestea
genereaza mai putin de 25% din valoarea productiei agricole totale (in valoare de 14,2
miliard e de Euro in 2015).
Ponderea agriculturii in Produsul Intern Brut al Romaniei a scazut constant in ultimii 20 de
ani. De la 22,6 in 1993 la sub 5% din PIB in 2015. Aceasta scadere a venit pe fondul
transformarii structurale a economiei romanesti, de la o e conomie preponderent industrial –
agrara, la una bazata in principal pe servicii.
Desi contributia agriculturii la PIB este in scadere, Romania are in continuare cea mai
mare pondere a sectorului agricol in structura PIB dintre toate tarile din Uniunea Euro peana,
de trei ori si jumatate mai mare decat media europeana. In plus, la nivelul anului 2014,
agricultura angaja 27,3% din populatia activa a Romaniei, de peste sase ori mai mult decat
media europeana de 4,4% din populatia activa.

3

Fragmentarea exploa tatiilor agricole
Romania sufera de cea mai acuta problema de fragmentare a proprietatii in agricultura dintre
toate tarile din Uniunea Europeana si are o marime medie de exploatatie similara cu Malta sau
Cipru, tari insulare, cu suprafete agricole mult m ai mici decat cea a Romaniei.
Aproape 75% dintre fermele din Romania au sub doua hectare iar ponderea fermelor sub zece
hectare este de 98% din total ca numar si 39% din total suprafata agricola utilizata. La polul
opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezinta doar 0,5% din numarul total, dar
exploateaza 49% din suprafata agricola. in contrast cu celelalte alte state europene, segmentul
fermelor mijlocii, intre zece hectare si 100 de hectare, este relativ slab reprezentat in
Romania.
Nivelul de pregatire al fermierilor
Conform datelor Comisiei Europene, 96,4% dintre fermierii romani au declarat ca si -au
insusit cunostintele in domeniul agricol strict pe baza experientei practice, fata de 70,9%
dintre fermieri la nivelul Uniunii Europene
Nivel ul de instruire al fermierilor din Romania se situeaza sub cel al noilor state membre
precum Ungaria si Polonia, in cazul carora 17,9%, respectiv 47,8% dintre fermieri raporteaza
ca au avut parte de instruire formala de baza si completa in domeniul agricul turii.
O alta problema caracteristica sectorului agricol romanesc din perspectiva resurselor umane o
reprezinta faptul ca nu exista un statut profesional clar definit al agricultorului. Acest lucru are
implicatii puternice, pe plan fiscal si al asigurari lor sociale si asistentei de sanatate.
Nivelul redus al capitalizarii in agricultura
Romania se afla pe penultimul loc din Uniunea Europeana din perspectiva capitalizarii
exploatatiilor agricole.
Simptomele capitalizarii scazute in agricultura sunt nume roase si afecteaza in mod
semnificativ randamentele productiei. De exemplu, dotarile tehnologice ale exploatatiilor
agricole sunt rudimentare – mai putin de 2% din exploatatiile din Romania detin cel putin un
tractor.
Principala piedica in calea dotarii t ehnologice a agricultorilor romani o reprezinta suprafata
redusa a exploatatiilor agricole, care nu permite utilizarea eficienta a mijloacelor tehnologice
moderne si nici nu justifica investitia in acestea, prin prisma recoltelor obtin

4
CAPITOLUL I
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE

1.1. Tehnologii moderne de cultivare a plantelor de cultură mare

Cultura – este o reglementare bazată pe știință a procesului de producție, stabilind
succesiunea de operații (metode) și parametrii lor de (calitate).
Dezvoltarea tehnologiei de cultivare pentru toate culturile de rotații bazate pe
legăturile anterioare ale sistemului de agricultură. Acesta include toate metodele de prelucrare
(după recoltarea culturii anterioare), în serie, conectat e între ele. În prezent, următoarele tipuri
de tehnologii:
Intensive în tehnologie – această tehnică de cultivare, care implică gestionarea
productivitatea culturii prin observarea și monitorizarea creșterii plantelor pentru a face
ajustările necesare (de exemplu: pe o foaie de diagnostic podkormok – minerale atunci când
numărul mare de utilizare erbicid buruieni, atunci când reproducerea dăunătorilor – folosirea
insecticidelor, cu o răspândire puternică a bolii – fungicide). Adică, această tehnologie se
bazează pe utilizarea extensivă a intensificării cultivarea culturilor de câmp – irigare,
îngrășăminte, produse de protecție a culturilor. tehnologie industrială – Acesta prevede
mecanizarea completă a tuturor operațiunilor în cultivarea culturilor care au f ost utilizate
anterior pe scară largă muncă manuală (sfeclă de zahăr, porumb, cartof).
Tehnologie avansată – utilizarea unor noi metode avansate de cultivare a culturilor de
câmp – un nou soi, un nou mod de plantare, sau să pună în aplicare o nouă agricol e. tehnologia
Zone – proiectat pentru condițiile de sol și climatice ale zonelor specifice în care cultivate
agricol cultură. tehnologia adaptivă – adaptat (adaptat) la condițiile sectorului particular,
microzone peisajului agricol – vreme, sol, teren, avâ nd un set de echipamente și personal.
Tehnologia de înaltă calitate – această tehnologie de cultivare, care se bazează pe
cerințele specifice ale unui anumit grad la factorii de creștere. tehnologia de mediu – oferă un
produs ecologic: absența azotaț ilor, pesticide, metale grele. tehnologia bio – tehnologie, bazată
pe utilizarea pe scară largă a metodelor biologice – ierburile perene ca precursori, gunoire
verzi, produse biologice ca îngrășăminte și combaterea bolilor și dăunătorilor.
Tehnologie conservarea resurselor – aceasta tehnologie permite obținerea unor
randamente ridicate la un cost scăzut. Acesta are ca scop reducerea costurilor, de exemplu,

5
prin optimizarea culturii ratei de semănat, aplicarea fracționată a îngrășămintelor, reducerea
normel or de irigare etc.

1.2. Inputurile agricole

Imputurile agricole se referă în mare parte la tot ce ține de cheltuielile fermei și acestea
sunt următoarele:
Îngrășăminte
Îngrășămintele chimice au un rol esențial în dezvoltarea culturilor agricole. Ală turi de
oxigen, hidrogen și carbon, acestea reprezintă hrana necesară creșterii plantelor. Dacă, în mod
natural, plantele extrag substanțele hrănitoare din sol, îngășămintele au rolul de a suplimenta
sau de a acoperi lipsa unor substanțe din solurile repla ntate sau cu cantități insuficiente pentru
o creștere optimă. În funcție de recoltă, de necesitățile de dezvoltare ale plantelor, există o
diversitate de îngrășăminte chimice de calitate superioară : NPK, NP, N, Foliar și așa mai
departe.
Semințe
Alegerea s emințelor de cultură este primul pas și cel mai important în construirea unei
recolte eficiente și bogate. Sunt pe piață o gamă largă de semințe de cereale , de la grâu ( dar
noi am optat pentru soiul de grâu Isvor, Sorrial, Rubisko și Glosa ) și porumb (hibridul 9911
pioneer) , semințe de oleagionase , precum floarea soarelui, dar și o selecție de alte semințe
pentru o diversitate de culturi agricole . Hibrizii și soiurile alese sunt renumite pentru
performanțele ridicate și pentru rezulta tele în culturi de cal itate.

Pesticide
Combaterea dăunătorilor este un pas important în întreținerea și dezvoltarea culturilor
agricole de aceea pesticidele au un rol important în fiecare fermă agricolă.
Cele mai utilizate la noi în fermă sunt: insecticidele, fungicidele,erbi cidele.

6
Consumabile
Consumabilele sunt parțile (piese) cele mai utilizate în cadrul fermei și de cătr e utilaje,
acestea se schibă la un anumit număr de ore. Aceste consumabile sunt compuse din: rulmenți,
filtre, uleiuri, anvelope, lichid răcire, lichid spălare, etc.
Achiziționarea de noi utilaje agricole pentru a eficientiza lucrările agricole reprezintă
un mare imput în agricultură deoarece au fost schimbate toate utilajele din fermă cu altele
moderne. Valoarea acestora sa ridicat în jurul sumei de 700 000 euro.

7
CAPITOLUL I I
MATERIAL ȘI METODĂ

2.1. Obiective urmărite
În cadrul lucrării de disertație cu tema „ Impactul modernizării tehnologiei de
cultivare la principalele culturi de câmp în cadrul SC Raldaf Dali SRL ” am urmărit rolul pe
care îl are m odernizarea tehnologiei asupra principalelor culturi de câmp (grâu de toamnă,
porumb, floarea -soarelui, rapiță). Modernizarea tehnologiei în cadrul fermei se referă în mare
parte la modul de lucru și de cultivare a terenului cu utilajele performante achizi ționate în
ultimii 2 ani.

2.2. Modul de efectuare a studiului
Studiul s -a realizat în cadrul fermei agricole „SC Raldaf Dali SRL ” cu sediul în
comuna Vâlcelele din județul Buzău, fermă ce are în arendă 430 ha dintre care 30 în
proprietate. Datele și inf ormațiile prezentate sunt luate din cadrul registrelor agricole „SC
Raldaf Dali SRL ” din ultimii 6 ani.
Informațiile necesare pentru efectuarea studiului au fost colectate personal, deoarece
am lucrat în cadrul fermei, la furnizarea informații au contrib uit și angajații și nu în ultimul
rând șeful fermei Daniel Holban.
Cele mai multe informații au fost prezentate de șeful fermei, acesta spunându -mi
problemele cu care s -a confruntat de cand a înființa t ferma și beneficiile pe care le -a avut de
cand a înnoi t parcul de utilaje.

8
CAPITOLUL I II
PREZENTAREA COMUNEI VÂLCELELE, JUDEȚUL BUZĂU

3.1. Amplasarea geografică
Comuna Vâlcele se află în partea de sud a județului Buzău, la granița cu județele
Brăila și Vrancea.
Comuna se află situată pe DN 22, la aprox imativ 70 km de Municipiul Buzău.
Este deservită de un drum comunal, ce o leagă de DN22 . Vâlcelele este o comună în
județul Buzău, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Populația comunei Vâlcelele se ridică la 1.587 de l ocuitori.
Suprafața comunei este de 4770 ha dintre care 125 intravilan și 4645 extravilan.

Fig.3.1.1 Amplasarea pe hartă a comunei Vâlcelele.

9
3.2. Condițiile de climă și sol

Clima teritoriul comunei se înscrie în zona climatului temperat – continental cu
influență climatică a stepelor eurasiatice. Temperatura medie anuală este de 10.6șC, cu
precipitații anuale de 522.8 mm. Verile și iernile sunt relativ lungi, iar primăverile și toamnele
sunt scurte. In cea mai mare parte a verii se inregistreaz ă deficit de umiditate. Minima
absolută s -a înregistrat în ianuarie 1942, ( -29șC) iar maxima absolută s -a întregistrat în august
1951 ( 39,6șC).
Solurile de pe raza comunei le predo mină cernozio murile (caracteristice stepei) ș i
cernoziomurile levigate (tip ice pentru silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri sunt
din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate.
Exista si soluri brun -roscate de padure.
De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri
hidromerfe ), indeosebi in luncile Siretului.

10
CAPITOLUL I V
PREZENTAREA SC RA LDAF DALI SRL, JUD. BUZĂU

Firma SC Raldaf Dali SRL a fost înființată în anul 2011 având ca obiectiv de activitate
cultivarea cerealelor. În primii ani, ferma a arendat teren agricol în jur de 200 ha, dar interesul
dezvoltarii a crescut până caând a ajuns la o suprafață actuală de 430 ha.
Ferma are 6 angajați dintre care patru sunt mecanizatori, un contabil și șeful fermei.
Prin anul 2013 ia în concesiune de la primăria Vâlcelele vechiul grajd de vaci care a
fost renovat pentru a depozita cerealele. Acum a re un volum de circa 2000 m³, aproximativ
1500 t.
În privința utilajelor, afacerea a început ca și în majoritatea fermelor romînești cu
vechiul tractor U650 , un disc tractat GD 3,2 m, plug pp3, semănătoare SPC6 pentru plante
prășitoare, SUP 29 pentru cereale paioase sau rânduri dese, MET 800 l de 12 m, MA 800 l.
În anul 20 14 ferma mai achiziționează un tractor U650, Lamborghini de 95 hp, plug
reversibil cu 3 trupițe, un ifron deoarece era necesară manipularea cerealelor și a
îngrășămintelor soli de.
În anul 2015 ferma mai cumpără un tractor de 2 15 cp marca John Deere, un tractor
Lamburghini de 160 cp, un plug tractat de 7 trupite și o combină pentru recoltare marca New
Holland toate aceste utilaje valorînd circa 50 000 €.
Defecțiuni au apa rut imediat după achiziționare , cu costuri uriașe ele au fost reparate, dar la
scurt timp apăreau altele și altele, defecțiuni importante la care timpul de reparație era mare și
întârziau lucrările în câmp.
În anul 2016 șeful fermei se hotărăște să facă un credit și să achiziționeze un tractor
nou. După ce a studiat piața decide să cumpere un tractor de 105 cp marca Claas Axos (vezi
figura 4.1.1).

11

Fig.4.1.1 Claas Axos

În toamna anului , 2016 văzând ca nu a avut nici o problemă cu util ajul, se decide să
mai facă un credit și să înnoiască toată gama de utilaje pentru că și -a dat seama că o
tehnologie de cul tivare modernă se face doar cu utilaje moderne.
Ea mai achiziționează un tractor Claas Axos (vezi fig.4.1.1), Claas Axion 810 de 210
cp (fig.4.1.2),combina Claas Tucano 320 (fig.4.1.3), scarificator maschio gaspardo (fig.4.1.4) ,
AMAZONE CATROS 6001 -2 TS M IT GREENDRILL 500 (fig.4.1.5) , semănătoare
Amazone D9 -4000 Super (fig.4.1.6), semănătoare Amazone ED 4500 -C (fig.4.1.7) , MET
Amazone UG 3000 Super 24 m (fig.4.1.8), Claas Scorpion 6030 CP (fig.4.1.9), MA Amazone
ZAM 3001 Hydro Profis(fig.4.1.10), combinato r Bednar 6 m (fig.4.1.11)

12

Fig.4.1.2 Claas Axion 810

Fig.4.1.3 Claas Tucano 320

13

Fig.4.1.4 maschio gaspardo

Fig.4.1.5 AMAZONE CATROS 6001 -2 TS MIT GREENDRILL 500

14

Fig.4.1.6 Amazone D9 -4000 Super

Fig.4.1.7 Amazone ED 4500 -C

15

Fig.4.1. 8 Amazone UG 3000 Super 24 m

Fig.4.1.9 Claas Scorpion 6030 CP

16

Fig.4.1.10 MA Amazone ZAM 3001 Hydro Profis

Fig.4.1.11 combinator Bednar 6 m

17
Valoarea totală a utilaj elor ridicându -se la 700 000 €, sumă ce trebuie achitată în 6 ani.
În vara anului 2018 s -a început construcția unui cântar electronic cu capacitatea de 60 t
(fig.4.1.12)

Fig.4.1.12 construire a cântarului electronic în cadrul so cietății agricole

18
CAPITOLUL V
IMPACTUL MODERNIZĂRII TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A
GRÂULUI DE TOAMNĂ

Grâul de toamnă(Triticum Aestivum ) este cea mai importantă plantă cultivată atât la nivel
mondial cât și la nivel de țară, astfel că în anul 2017 au fost s emănate peste 2,2 milioane de
hectare în România.
În cadrul fermei SC RALDAF DALI SRL , grâul de toamnă nu a lipsit din cultură in
nici un an, fiind planta cu cea mai mare pondere, mereu însumând peste 30 % din toată
suprafața.
În primi i ani, neavând experiență în domeniul agriculturii, nu se punea accent mare pe
tehnologie și de acceea producțiile erau mici în comparație cu următorii ani.
În primii 4 ani s -a cultivat exclusiv soiul românesc Glosa, acesta având producții bune
și foarte bune cu excepția anului 2012, an extrem de secetos , producții ce au fost comparate
cu cele la nivel comunal . Dar ținând cont că tehnologia de cultivare era una învechita, lucrarea
terenului se facea cu utilaje vechi, producțiile nu depașeau 3-4 t (fig.5.1. 1).

Fig.5.1.1 Grâul în primii ani de activitate a societatii

Începând din anul 2015 s -a început cultivarea soiului de grâu Rubisco , un soi de
panificație, t ardiv , cu un conținut de proteină cuprins între 14 și 16 %. Ca și producții acesta

19
nu a dezamăgit până în momentul de față având o producție medie de 7.4 to/ha cu indicii de
calitate mereu ridicați
Tehnologia de cultivare a grâului a presupus mereu o fertilizare de bază cu un
îngrășământ de tip complex, în fi ecare an folosindu -se formularea 18 -46. Cantitatea a variat
intre 200 și 250 de kilograme. Până acum nu au existat tratatamente fito -sanitare în toamnă,
cu toate că în anul 2017 gradul de îmburuienare a fost destul de ridicat, specia cea mai
problematică f iind Veronica spp.
În primăvară se execută mnim 2 tratamente, ambele se fac preventiv, primul fiind
alcătuit dintr -un fungicid și un erbicid iar în ultimii 4 ani s -a adăugat și un foliar.Tot de 3 -4
ani se face si cel de -al treilea tratament format mai me reu dintr -un fungicid si foliar și dacă
este cazul și un insecticid.
Ca și fertilizare în primăvară, dacă la început s -a mers pe 130 de kg de substanța activă
de azot , în momentul de fața se încearcă atingerea unui prag de 150 -160 de kilograme de
azot.
Ca și mod de lucrare a solului, cu excepția cazului când planta premergătoare este
floarea soarelui, se execută o arătura la 25 de cm sau o scarificare la 40 -45 de cm urmată de o
singură trecere cu un disc sau un combinator.Exista totuși si cazuri în care se fac 2 treceri la
pregătrea patului germinativ, mai ales dacă condițiile climatice sunt vitrege.
În anul curent de cultură grâul a avut ca plante premergatoare rapița și floarea soarelui.
Suprafața semănată cu grâu este de 160 de hectare din care 30 de hectare sunt ocupate de soiul
Rubisco, 100 de hectare cu soiul Glosa iar restul de 30 sunt cu Isvor.
După rapiță a fost efectuată o dezmiriștire cu discul, după care s -a trecut la scarificare
la adâncimea de 40 de centimetrii. In cazul florii -soarelui s -a efectuat o trecere cu discul după
care s -a trecut direct la pregătirea patului germinativ.
În totate cazurile s -au efectuat aceleași tehnologii, o fertilizare cu 200 de kg/ha de
18.46 la pregătirea patului germinativ. Primăvara devreme o fertilizare cu 20 0 kg de uree iar
la alungirea paiului s -a efectuat o fertilizare cu 200 kg de azot.
Puteti vedea din cele prezentate mai sus cât de mult influențează producția utilajele
moderne. În inaginile urmatoare v -ă prezint momente din timpul lucrarilor de tehnologi e
aplicate graului în diferite stadii de vegetație cu noile utilaje:

20

Fig.5.1.2 imagini surprinse din timpul tehnologiei de cultivarea grâului

21

Fig.5.1.3 Grâu Rubisco în cadrul fermei „SC Raldaf Dali SRL ”

Primu l tratament a fost compus dintr -un fungicid pe baza de tebuconazol si
tebuconazol, un biotstimulator și un erbicid pe bază de amidosulfuron si iodosulfuron, aplicat
la sfarsitul înfrațirii.
Al doilea tratament s -a bazat pe o combinație de protioconazol și trifloxistrobin și un
insecticid pe bază de tiacloprid și deltametrin.Acesta s -a efectut la apariția frunzei stindard.
La cel de -al treilea tratament,spre sfârșitul ânfloririi, s -a folosit un fungicid pe bază de
ciproconazol și tebuconazol.

22
IMPACTU L MODERNIZĂRII TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A
PORUMBULUI

În cadrul societății SC RALDAF DALI SRL porumbul a fost mereu o cultură
importanta astfel că ponderea acesteia a fost menținută o suprafață constantă de aproximativ
90 ha. Suprafața cultivată cu p orumb nu a depășit niciodată 100 de hectare.
În mod ironic când suprafa ța cultivată a fost cea mai mică atunci s -au obținut și
producția ce a mai mare.
` Ca și tehnologie de cultivare în cadrul fermei, porumbul se seamănă dupa oricare din
celelalte culturi, iar după el se seamăna ori grâu ori floarea soarelui. În primii 5 ani de
cultivare a porumbului, la pregătirea patului germinativ se executau 2 lucrări cu grapa cu
discuri sau combinatorul, în aratura care se efectua de toamna. Odată cu anul 2015 s -a
renunțat la o trecere cu scopul de a reduce pe o parte consumul de motorină, și pe de altă parte
pentru a păstra apa din sol având în vedere temperaturile din ce în ce mai ridicate din
primăvară.
Acum s -a renunțat în mare parte la aratură și pregati rea terenului se face cu
scarificatorul la adâncimea de 40 -50 cm iar pregatirea patului germinativ se face cu o trecere
cu combinatorul.
Ca și fertilizare, aceasta a fost aplicată în doua faze, prima fiind concomitent cu
semănatul iar cea de -a doua la luc rarea de prășit. La semănat se utilizează un îngrășamânt
complex, de -a lungul anilor folosindu -se mai multe formulări: 18:46, 20:20 15:15:15. În anul
curent s -au folosit 200 de k ilograme de 15:15:15 la semănat
A doua fertilizare se realizează concomitant cu lucrarea de prașit, în stadiul de 6 -8
frunze al porumbului. S-a folosit o cantitate de 150 kg de azot.
În primii 3 ani s -a folosit o singură erbicidare, în postemergența folosindu -se o
combinație de nicosulfuron și dicamba. Începând cu anul 2014 s -a recurs la 2 tratamente cu
erbicid, primul fiind în preemergența sau postemergența timpurie iar cel de -al doilea în faza
de 4-6 frunze.
Hibrizii folosiți au fost de la marile companii producătoare -Pionee r, Monsanto,
Syngenta, însă din anul 2016 s -a mers excl usive pe Pioneer și Monsanto datorită
productivității ridicate și a toleranței bune la stresul termic.

23
În anul 2017 -2018 s -au semănat 90 de hectare de porumb distrib uite egal între 4
hibrizi – P9906, P9911 , DKC 4670, DKC4351. Toții hibrizii au fo st semănați la o densitate de
65 000 de plante pe hectar. La semănat s -au aplicat 200 de kilo grane de 15 -15-15 urmate de
150 de kilograme azot la prășit.
A fost aplicată o singură erbicidare în postemergența timpurie cu un produs bazat pe
isoxaflutol și tiencarbazon -metil .
Se pot observa diferente la dezvoltarea culturii de porumb în imaginile de mai jos, se ține cont
că perioada de semanat a fost aceeași, doar tehnologia de prega tire a solului diferă.

Fig.6.1.1 Tehnologie performanta Fig.6.1.2 Tehnologia învechită

În fig.6.1.1 s -a scarificat la o adâncime de 40 -50 cm și apoi s -a folosit un combinator
la pregătirea patului germinativ iar în fig 6.1.2 s -a arat la adâncimea de 25 -27 cm iar in
primavară, pentru pregătirea patului germinativ s -a intrat de două ori cu grapa cu discuri. Între
cele doua imagini se poate observa mari diferente de dezvoltare a culturii, acestea cauzate
lipsei apei din sol.

24
Evoluția productiilor pe parcursul anilor de activitate a societații.

Fig.6.1 .2

În graficul 6.1.2 putem observa cât de mult sunt influețate producțiile de catre noile
tehnologii de cultivare dar nu și în ultimul rând de către umiditate și lipsa apei din sol.

25
CAPITOLUL VII
IMPACTUL MODERNIZĂRII TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A
FLORII -SOARELUI

Asemeni porumbului, cultura de florea -soarelui reprezintă o loterie în sine datorită
condițiilor de mediu din primăvară, de aceea in cadrul fermei sunt cultivate doar 20 ha. Lipsa
precipitațiilor impreună cu temperaturile ridicate din primăvară , creează un impediment în
dezvoltrea normală a culturii. În schimb, în anii propice florii soarelui, cu temperaturi
moderate și precipitașii suficiente ce permit însămânțarea și dezvoltarea în condiții optime în
primele faze de vegetație.
Încă de la început culturii de floarea soarelui i -a fost acordată o atenție deosebită,
cunoscând valoarea de piața a acesteia. Singurii hibrizi cultivați în fermă au fost hibrizii de
top de la Pioneer și anume P64LE25 și P64LE99. Cu excepția anului 2012 care a fost un an
extrem de secetos în primăvara, producțiile nu au scăzut sub 2000 de kilograme.
În asolament de obicei floarea -soarelui se cultivă după grâul de toamnă sau orzul de
toamnă, deoarece recoltarea timpurie a acestora oferă un timp suficient pentru executarea
pregătirii terenului în condiții optime.
După recoltarea păioaselor se trece direct la lucrarea de bază a solului, arătura la 25 -30
de centimetriii sau scarificare la 40 -45 de centimetrii, dar în ultimii ani am renunțat la lucrarea
de arat. În ultimii 3 ani datorită gradului mare de îmburuienare după lucrarea de bază s -a
recurs la o erbicidare cu glifosat în doză de 3 litri pe hectar.
În toți anii de cultivare a florii -soarelui terenul s -a lăsat nepregătit până în primăvară,
punct în care se int ervine cu pregătirea finală. Din primul an de cultivare până în 2015, la
pregătirea patului germinativ se recurgea la 2 sau chiar treceri cu grapa cu discuri. Datorită
achiziționării unor utilaje noi de prelucrare a solului s -a recurs la o singură trecere inainte de
semănat.
Fertilizarea culturii de floarea -soarelui a cunoscut o îmbunătățire constantă. Dozele de
îngrășaminte au crescut exponențial, de la 50 -60 de kilograme de azot substanța activă în
primii 2 -3 ani la peste 120 de kilograme în 2016 -2017. S-a trecut, de -a lungul anilor de la o
nutriție bazată doar pe azot și fosfor, la o gamă completă prin introducerea la semănat a
îngrășămintelor de tipul 15 -15-15 sau 16 -16-16.

26
Poducțiile obținute de când a fost înființată asociația până în prezent.

Fig.7.1.1

În fig.7.1.1 se poate observa că producțiile au crescut datorită tehnologiei aplicată
aplicate, aceasta tehnologie a fost aplicată începând cu anul 2016, când au fost achiziționate
noile utilaje ce permit acest lucru.
Lucrările de arat au fos t excluse în proporție de 90% și au fost înlocuite cu cele de
afânare adâncă (scarificat) la o adâncime medie de aproximativ 40 -50 cm.

27
CAPITOLUL VIII
IMPACTUL MODERNIZĂRII TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A
RAPIȚEI

Cererea mare de pe piața i -a făcu t pe agricultori să -și îndrepte atenția către rapiță.
Este o plantă care a caștigat teren, la propriu, în ultimul deceniu. Cererea este mare și este în
continuă creștere, deoarece din această plantă se produce un ulei de calitate dar și biodisel, un
combus tibil tot mai căutat.
Cultura de rapiță se regăsește în portofoliul SC RALDAF DALI SRL din anul 2013
ocupând în primul an o suprafața de 50 de hectare apoi suprafața a crescut până la 100
hectare. Producția în primul an a fost de 2800 de kilograme/ha, un n umăr destul de bun având
în vedere nivelul societății la acel moment.
Un aspect pe care s -a pus accent încă din primul an de cultivare a fost modul cum se
pregătște terenul pentru semănat. Dotarea oarecum precară a societății cu privire la utilaje
forțau pregătirea patului germinativ din două treceri. O dată cu anul 2015, când au sosit în
fermă utilaje performante de prelucrare a solului s -a renunțat la prelucrarea patului germinativ
din două treceri, o singură lucrare fiind suficientă.
Ca și asolament s -a evitat întodeauna rotația rapița -floarea soarelui și viceversa
datorită bolilor comune, astfel că rapița urmează întodeauna după cereale păioase iar în cazul
acestei ferme după grâu.
Din primul an de cultivare până în momentul de fața s -a mers pe o singur a formulare
de îngrășăminte complexe și anume 18 -46. Cantitatea nu a variat niciodată fiind mereu în
doză de 200 de kilograme pe hectar. Din anul 2015, având utilaje performante au fost
introduse în tehnologie și îngrășămintele foliare.
Tratam entele fitosanitare sunt de o importanța vitală în cultura de rapița, având în
vedere numărul mare de boli și dăunători. În primii ani de cultivare se folosea un singur
tratament fitosanitar în toamnă complementat cu alte două în primăvară. Tratamentele se
făceau curativ, și foarte rar preventiv. O dată cu modernizarea fermei s -a stabilit o normă în
ceea ce privește protecția plantelor de rapița, efectuându -se cel putin două tratamente atât în
toamnă cât și în primăvară, realizandu -se cât se poate de mult p reventiv.
De exemplu, în toamna anului 2017 s -au efectuat 3 tratamente fitosanitare constând în
două erbicide, un foliar pe bază de bor și sulf, două insecticide dintre care unul sistemic și
unul de contact plus două fungicide împotriva putregaiului negru .

28
În primăvară s -a recurs la doar două tratamente, ambele cu fungicid și insecticid, la
primul adăugandu -se un foliar pe bază de microelemente.

Fig.8.1.1 Momentul înfloririi

În toți anii de cultivare producțiile au fost pe seama investițiilor, aces tea având un
caracter ascendent după cum putem observa în graficul următor –

Producțiile la rapiță în ultimii 4 ani

Fig.8.1.2

29

CONCLUZII

Locul unde s -a efectuat cercetarea se află în comuna Vâlcele în partea de sud a
județului Buzău, la granița cu j udețele Brăila și Vrancea. Comuna se află situată pe DN 22, la
aproximativ 70 km de Municipiul Buzău.
Este deservită de un drum comunal, ce o leagă de DN22 . Vâlcelele este o comună în
județul Buzău, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Suprafata asociației agricole ,,SC RALDAF DALI SRL” este de 430 hectare pe care
sunt cultivate în principal: râu de toamnă, porumb, floarea -soarelui, rapiță, lucernă, pepeni
verzi.
Agricultura a devenit o afacere în ultimii ani și în mul te comune din județ suprafețele
de teren sînt lucrate de firme sau persoane fizice care îl iau în arendă. Dar pentru a obține
performanțe este nevoie de utilaje foarte scumpe, a căror achiziționare poate fi riscantă pentru
că recoltele depind de condițiile meteo. Ingineria modernă, împreună cu tractoarele și utilajele
noi, au transformat industria agricolă în cea a eficienței și producției în masă.
Scopul lucrării a fost acela de a observa impactul modernizării tehnologiei agricole
asupra culturilor de ra piță, porumb, floarea -soarelui și a grâului în cadrul ,,SC RALDAF
DALI SRL”.
În urma achizițiilor efectuate din vara anului 2016 a noilor utilaje, s -au obținut
producții record ,ce înseamnă că succesul unor producții mari se bazează în special pe o
tehno logie modernă efectuată cu utilaje de ultimă generație;

30
BIBLIOGRAFIE

1. Axinte M., Roman Gh.V., Borcean I., Muntean L.S., 2006. Fitotehnie . Editura Ion
Ionescu de la Brad, Iași.
2. Gus P. și colab., 1998 – Agrotehnica, Ed. Risoprint, Cluj Napoca;
3. Lăzureanu A. Si colab., 2006 – Agrotehnica aplicata, Ed. Eurobit, Timisoara;
4. Roman Gh. V., Ion V., Epure Lenuța Iuliana, 2006. Fitotehnie: cereale și leguminoase
pentru boabe . Editura Ceres, București.
5. Rusu T., 2005 – Agrotehnica, Ed. Risoprint, Cluj -Napoca;
6. Sin Gh., 1 981 – Asolamentele în condițiile agriculturii intensive. In ˶Cereale și plante
tehnice" nr.1;
7. Staicu Ir., 1969 – Agrotehnica, Ed. Agrosilvica Bucuresti;
8. Timariu Gh., 1992 – Fondul funciar al Romaniei și măsurile de inventariere,
conservare, ameliorare și f olosire ratională, Ed. Tehnică Agricolă;
9. Toncea I., Alecu I.N., 1999 – Ingineria sistemelor agricole, Ed. Ceres, Bucuresti;
10. Penescu A., Ciontu C., 2001 – Agrotehnica, Ed. Ceres, Bucuresti;
11. Pintilie C., Sin Gh., 1974 – Rotația culturilor de camp. Ed. Ceres, Bucuresti;
12. Vasiliu A., 1959 – Asolamentele raționale, Ed. Acad. R.P.R.;