ȘI EVALUARE A DEZVOLTĂRII COPILULUI ÎN BAZA STANDARDELOR DE ÎNVĂȚARE ȘI DEZVOLTARE A COPILULUI (VÂRSTA 1,5 – 7 ANI) GHID PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN… [601869]

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

METODOLOGI A DE MONITORIZARE
ȘI EVALUARE A DEZVOLTĂRII COPILULUI
ÎN BAZA
STANDARDELOR DE ÎNVĂȚARE ȘI
DEZVOLTARE A COPILULUI
(VÂRSTA 1,5 – 7 ANI)

GHID PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN EDUCAȚIA TIMPURIE

CHIȘINĂU 2018

1

Aprobată prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării
nr. 1939 din 28.12.2018

La elaborarea acestui suport didactic au participat cadre didactice, metodiști din IET din municipiul Chișinău, specialiștii din cadrul Centrului Național
pentru Educație Timpurie și Informare a Familiei, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

ECHIPA DE ELABORARE:

1. Angela DIMA, metodist, grad didactic superior, instituția preșcolară nr.201,
sect.Buiucani, mun.Chișinău, master în management educațional
2. Viorica PELIVAN , metodist, grad didactic I, specialist principal -metodist,
DGETS, mun.Chișinău , master în psihopedagogie
3. Natalia ZOTEA , metodist, grad didactic superior, instituția preșcolară
nr.183, sect.Buiucani, mun.Chișinău, master în psihologie
4. Zinaida STANCIUC , metodist, grad didactic superior, instituția preșcolară
nr.130, sector Ciocana, doctor în științe pedagogice
5. Lilia BEZNOS , metodist, instituția preșcolară nr.108, sector Rîșcani,
mun.Chișinău
6. Tatiana GRIGORAȘ , metodist, instituția preșcolară nr. 6, sector Centru,
mun.Chișinău

Autor și coordonator – Maria VRÂNCEANU, psiholog, consultant principal,
Direcția Învățământ general, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

2

Introducere/Din partea autorilor

Actualmente, spre deosebire de perspectiva clasică a învățământului, ce avea în
centrul procesului actul predării, în concepția modernă accentul se pune pe funcțiile învățării,
participarea copiilor în dobândirea cunoștințelor și formarea de competențe. Evaluarea, în calitate de reglator al procesului, este indispensabilă atât predării, cât și învăț ării, mai mult,
aceasta fiind intrinsecă. Prin evaluare, cadrul didactic urmărește cum învață, cum se dezvoltă copiii, îi ajută să conștientizeze propriile succese sau eșecuri, să -și amelioreze performanțele și
eforturile, își evaluează propria sa activi tate, elaborează judecăți de valoare despre el însuși, ca
educator, despre calitatea activităților, reușita sau nereușita unor strategii utilizate.
Cerința actuală de centrare a procesului educațional asupra copilului de vârstă timpurie
presupune abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale și urmărește cuprinderea
tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularitățile sale de vârstă și individuale.
Accentul plasat pe dezvoltarea capacităților, atitudinilor ce țin de dezvoltarea socio –
emoțională (a trăi și a lucra împreună sau alături de alții, a gestiona emoții, a respecta diversitatea), dezvoltarea fizică (motricitate fină și grosieră, dar și sănătate și igienă) sau a atitudinilor și c apacităților în învățare (curiozitate și interes, inițiativă, persistență în activitate,
creativitate), alături de competențe cognitive (din domeniul dezvoltării cogniț iei, a limbajului și
comunicării) impun cadrelor didactice o regândire a demersului educațional, a modalităților specifice de organizare a învățării și predării, precum și a modalităților specifice de evaluare.
Cu toate acestea, există discrepanțe înregistrate la nivel de sistem preșcolar în ceea ce
privește monitorizarea și evaluarea devoltării copilului, și anume :
− Existența SÎDC și SnPCD ca document e de politică educațională ce orientează
activitarea cadrelor didactice în evaluarea nivelului de dezvoltare al copiilor dintr -o
grupă, grădiniță, raion, sistem și lipsa unei metodologii clare de organizare și desfășurare a procesului de monitorizare/ evalu are;
− Prezența SÎDC și SnPDC ca resurs e important e de orientare a activității cadrelor
didactice în scopul sprijinirii și stimulării învățării și dezvoltării copiilor și lipsa unui formular de înregistrare a datelor dezvoltării copiilor la toate vârstele vizate de
SIDC ;
− Cerința actuală, înaintată cadrelor didactice de a regândi demersul educațional,
modalitățile specifice de organizare a învățării și predării, cât și a modalităților specifice de evaluare, ș i ne adaptarea la noile cerințe atât a instituțiilor de formare
inițială , cât și a celor de formare continuă ce nu oferă module de instruire în care să
se pună un accent pe integrarea curriculară și pe monitorizarea și evaluarea
dezvoltării copilului în baza SÎDC;
− Recomandările Scrisorii metodice a Ministerului Educației, Culturii ș i Cercetării
referitor la utilizarea SÎDC în scopul evaluării copiilor către sfârșitul limitei de sus a fiecărei perioade de vârstă de (3,5,7 ani) și monitorizarea/evaluarea periodică pe
parcursul a 2 ani indicați în perioada de vârstă respectivă și lips a unui Ghid
metodologic de monitorizare/evaluare a copiilor ca instrument de lucru pus la dispoziția cadrelor didactice.
Pentru a asigura o monitorizare ș i o evaluare eficientă a dezvoltării copilului, care va
influiența calitatea educației la vârsta timpurie se propune Metodologia de monitorizare și
evaluare a dezvoltării copilului de la 1,5 la 7 ani în baza Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului.
Rolul ac estui ghid metodologic este de a veni în sprijinul celor interesați de educația
timpurie a copilului – atât cadrelor didactice, părinților, cât și persoanelor care se ocupă de
îngrijirea și educarea copiilor de 1,5 – 7 ani prin adaptarea mediului și a stra tegiilor didactice la
necesitățile individuale și de grup ale copiilor.
3

Ghidul este orientat spre formarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice
necesare pentru a realiza o monitorizare/evaluare autentică în baza SÎDC și îmbunătățirea
instrumen telor de monitorizare&evaluare.
Ghidul este conceput ca o lucrare prioritar axată pe Standardele de învățare și dezvoltare
a copilului de la naștere până la vârsta de 7 ani (2018) , care promovează abordarea
individualizată a copilului și oferirea facilităților în procesul de învățare și dezvoltare, având
drept impact promovarea calității în sistemul de educație, îngrijire și dezvoltare timpurie a copilului.
Structura ghidului:
• Noțiuni de monitorizare și evaluare în cadrul educației timpurii;
• Descri erea metodelor de bază recomandate în procesul de monitorizare și evaluare a
copilului: observarea, proba practică, interviul;
• formele și metodele de măsurare și apreciere a rezultatelor copiilor în baza SÎDC.
• Instrumentele de monitorizare și evaluare a copilului în baza SÎDC pe vârste (1,5- 3, 3-
5 și 5- 7 ani) și metodologia de aplicare a acestora ;
• Raport -tip privind dezvoltarea fizică, socio- emoțională, cognitivă, a limbajului și
comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finele grupei pregătitoare”.
Beneficiarii acestui document sunt:
• instituțiile prestatoare de servicii educaționale de educație timpurie ( manager,
educator, cadru didactic de sprijin, psiholog, logoped, psihopedagog, etc.) – în
vederea monitorizării și evaluării dezvoltării copiiilor conform particularităților de vârstă și individuale în diferite perioade de dezvoltare;
• mediile academice implicate în formarea inițială și continuă a specialiștilor
pentru educația și dezvoltarea timpurie a copiiilor, în scopul realizării unui demers de
calitate al dezvoltării profesionale prin formarea competențelor profesionale de
cunoaștere, monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului și de planificare a
procesului educațional axat pe necesitățile copiilor;
• inspectori, în scopul monitorizării procesului de implementare a prezentei
metodologii prin identificarea punctelor forte și a dificultăților, cu propuneri pentru
ameliorarea situației;
• părinți/tutori, alți specialiști (speciali;ti ai Serviciilor de asistență psihopedagogică
municipale, raionale, cadre didactice de sprijin, asistente medicale, , medici, kinetoterapeuți, etc.), persoane interesate – în vederea cunoașterii și determinării
nivelului de dezvoltare a copilului la anumite etape de vârstă, a progresului pe care -l
face copilul în raport cu el însuși, pentru a -l valoriza, a comunica și relaționa mai
bine cu el. În situațiile în care se ma nifestă anumite semne de risc în dezvoltarea
copilului, rezultatele monitorizării/evaluării îi vor ajuta pe părinți în adresarea la specialiști pentru a aborda în echipă intervenția educativă preventivă sau recuperatorie.

Autorii

4

Monitorizarea I. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA DEZVOLTĂRII COPILULUI

Domeniul educațional constituie pentru educator un cămp al acțiunii practice, dar și un
domeniu al observării, analizei, reflexiei, interpretării conceptuale, în scopul ameliorării și
optimizării practicii educaționale.
Copilul mic vine în lumea aceasta cu un potențial nativ care trebuie dezvoltat și învățat.
Fiecare copil este unic în modul în care crește, se dezvoltă și achiziționează cunoștințe, deprinderi și abilități. Copiii trec prin aceleași stadii de dezvoltare, dar în ritmuri diferite. Pentru
a-i permite fiecărui copil să se bucure de succes, este necesar de a porni de la ceia ce aceștea
cunosc, fac, înțeleg pentru a extinde spectrul de abilități și atitudini necesare în atingerea standard elor de dezvoltare și învățare la diferite etape de vârstă.
Pentru ca persoana implicată în procesul de educație (cadrul didactic,
părintele/îngrijitorul) să înțeleagă modul în care învață copilul și când este pregătit de a achiziționa noi cunoștinșe, este nevoie de un proces continuu de monitorizare a dezvoltării
acestuia.

Monitorizarea reprezintă urmărirea evolu ției
dezvoltării copilului în mediul lui firesc de viață și activitate cu înregistrarea comportamentelor formate. Acest proces este unul de durată și presupune colectarea de rutină a informațiilor
referitoare la toate aspectele dezvoltării copilului.
Datele acumulate în urma monitorizării dezvoltării copilului le vor ajuta cadrelor
didactice în procesul de evaluare ș i deter minare a progresului copilului care este punctul final
într-o succesiune de evenimente monitorizate.
Datele colectate în rezultatul monitorizării dezvoltării copiilor vor fi raportate la
Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani , care vor permite
luarea unor decizii cu referire la îmbunătățirea procesului educațional și realizarea standardelor.
Din perspectiva conceptului de monitorizare bazată pe rezultat
1 (Banca Mondială),
monitorizarea, în principiu, este o funcție continuă care are ca obiectiv principal informarea
unitatii de învățământ si a actorilor implicati – cadre didactice și manageriale, părinți, învățători,
alți specialiști relevanti – cu privire la implementarea unei actiuni in derulare (Standradelor de
învăț are și dezvoltare a copilului de la naștere pînă la vîrsta de 7 ani) prin indicii preliminari a
progresului inregistrat, sau a lipsei progresului in atingerea rezultatelor, la nivel individual
(copil), de grup (grupa de copii), instituție. Monitorizarea aj ută instituția de educație timpurie să
urmărească rezultatele obtinute de copii prin intermediul colectării periodice de informații care
contribuie la adoptarea deciziilor în timp util, asigură responsabilizarea și oferă baza pentru
evaluare și procesare.
Monitorizarea este o componentă crucială de management instituțional, prin care se
măsoară progresul obținut de copil în anumite perioade de vârstă în cadrul unui proces
educațional care promovează centrarea pe copil. În consecință, un mecanism de monitorizare ar
trebui să conțină o structură de raportare care analizeaza toate informațiile conform unui proces definit (de exemplu, chestionar, fișă de observare, formular de raportare) și le transmite regulat
către autoritățile relevante responsabile de plan ificare, implementare și/sau coordonare a
politicilor sau strategiilor respective , dar și părinților în calitatea acestora de parteneri
educaționali .
1 Banca Mondială, Monitorizare și Evaluare
http://siteresources.worldbank.org/INTBELARUS/Resources/M&E.pdf

Banca Mondială, Jody Zall Kusek, Ray C. Rist, Zece pași pentru o monitorizare bazată pe rezultat și sistem de
evaluare, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Banca Mondială, 2004,
https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/14926/296720PAPER0100steps.pdf?sequence=1
5

Evaluarea
În această privință, monitorizarea fundamentată pe rezultate constituie un proces continuu
de colectare și analizare a informației menit a evalua în ce măsură un program, o politică sau o
strategie educațională este implementată in raport direct cu rezulta tele asteptate.

Evaluarea reprezintă, în sens foarte larg, procesul de
”adunare de informație cu scopul de a lua decizii” (McLean, 1996).
Pentru grădiniță evaluarea are drept scop urmărirea progresului fiecărui copil pentru a putea facilita, optimiza sau dezvolta anumite
abilități ori pentru a interveni în cazul unor comportamente atipice. Așadar, informația obținută
în urma evaluării servește la:
– evidențierea competențelor actuale ale unui copil și ale aspectelor care mai trebuie
formate/dezvoltate; – optimizarea/valorificarea maximală a potențialului copilului;
– recomandarea/planificarea intervenției.
Evaluarea este un proces didactic complex, integrat structural și funcțional în procesul
educațional din instituție ce constă în cunoașterea copilului și urmărirea progresului acestuia în raport cu el însuși.
Statutul și importanța evaluării la preșcolari.
’’Evaluarea merită un loc important în învățământ, din care face parte integrată. Ea are
întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul, în extensie și în calitate, al învățării.’’ (D. Ausbel).
Luând în considerare studiile efectuate de către D. Ausbel, se poate afirma cu certitudine
că evaluarea este o componentă importantă a procesului de învățământ, ce permite luarea, în
cunoștință de cauză, a unor decizii de reglare, ameliorare și perfecționare a activității copilului. După D. Ausbel, ea este punctul final într -o succesiune de evenimente: (i) stabilirea scopurilor,
prin prisma comportamentelor dezirabile, (ii) proiectarea și executarea programului, (iii) măsurarea rezultatelor, (iv) aprecierea lor. În fapt, procesul nu este încheiat, deoarece, pe baza
evaluării acesta va fi reluat într -un mod adecvat nevoilor de educație și posibilităților reale de a
le satisface, astfel încât evaluarea are rolul unei legături, a unei conexiuni inverse, a unui feet –
back operativ între etapa parcursă și cea următ oare. Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un
control al cunoștințelor sau ca mijloc de măsuare obiectivă, ci ca o cale de perfecționare, ce presupune o strategie globală a formării. Operația de evaluare nu este o etapă suprapusă procesului de învățare, ci constituie un act integrat activității pedagogice. Evaluarea constituie o
validare a justeței secvențelor educative, a componentelor procesului didactic și un mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra conținuturilor și obiectivelor educațional e.
Funcțiile evaluării copilului la vîrsta timpurie. Evaluarea reprezintă un ansamblu de
activității dependente de anumite intenții. Scopul evaluării nu este de a parveni la anumite date, ci de a perfecționa procesul educativ.
Privite din punctul de vedere al educatorului din instituția de educație timpurie, funcțiile
evaluării vizează:
• culegerea de informații cu privire la măsura în care au fost realizate obiectivele
stabilite;
• controlul asupra activității desfășurate;
• stabi lirea eficienței organizării, structurării, accesibilizării conținutului, a alegerii
strategiei adecvate întregii grupe sau copiilor aparte;
• descoperirea unor lacune, dificultăți, rămâneri în urmă pentru ca pe baza lor să se elaboreze un program de interv enție/recuperare (cu întreaga grupă, pe grupe mici
sau individual);
6

Metode de colectare a
datelor în vederea evaluării • anticiparea, proiectarea, organizarea și conducerea științifică, eficientă a
următoarelor secvențe de instruire.
Pentru preșcolar, evaluarea:
• îl ajută să fixeze, să consolideze și să reț ină cunoștințele prin repetare și întărirea
pozitivă pe care evaluarea o determină, să le integreze în sisteme;
• îi mărește încrederea în forțele proprii și îi descurajează comportamentele
negative;
• îi susține interesul pentru cunoaștere, stimulându- i și dirijându -i învățarea;
• contribuie la formarea capacității de autoapreciere și la stimularea tendinței de autoafirmare;
• contribuie la întărirea legăturii grădiniței cu familia.
Toate aceste funcții demonstrează necesitatea includerii evaluării în activitatea didactică.
Ele apar și se actualizează diferențiat, prin prevalența uneia față de alta la un moment dat. O
probă evaluativă oarecare nu îndeplinește toate funcțiile posibile în aceeași măsură. Toate funcțiile se pot întrezări, mai mult sau mai puțin, în toate situațiile de e valuare.
Activitatea educativă în grădiniță este complexă și solicită forme de monitorizare și
evaluare variate, multiple, adaptate la particularitățile individuale și de vârstă ale copiilor.
Fiecare copil este un unic, iar într -o grupă există ”n” copii – unicat. De aceea, pentru
fiecare este necesar să se folosească tehnicile și strategiile de comunicareși de lucru potrivite, astfel încît el să beneficieze des sprijinul și stimularea corespunzătoare pentru dezvoltarea lor optimă.
Obiectivele procesului de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului sunt :
• Susținerea tuturor copiilor pe tot parcursul etapelor de dezvoltare a acestora și propunerea unor metodologii pedagogice diverse, în funcție de individualitatea copiilor
pentru reușita lor.
• Intervenții precoce în situațiile de risc pentru dezvoltarea la maxim a potențialului copiilor (atât individual, cât si la nivelul grupului) ca rezultat al analizei dinamicii dezvoltării copilului.
Persoanele și instituțiile care vor concepe, realiza, monitoriza și valorifica rezultatele
evaluării copiiilor de toate vârstele, inclusiv în grupa pregătitoare vor ține cont de următoarele recomandări:
o Evaluarea este un mijloc în susținerea progresului copilului, nu un scop în sine.
o Evaluare a este un instrument în îmbunătățirea procesului educativ.
o Evaluarea apreciază înainte de toate schimbările produse în dezvoltarea copilului.
o Evaluarea stimulează activitatea copilului și facilitează progresul său.
o În procesul de evaluare cadrul didactic este imparțial și obiectiv.
o Evaluarea este un proces continuu și permite determinarea gradul ui de dezvoltare al
copilului, ritmul său propriu de dezvoltare, reușitele și dificultățile acestuia.
o Evaluarea/monitorizarea dezvoltării copilului permite unui a dult să ofere copilului
informații privind posibilitățile și limitele sale, din perspectiva ameliorării proceselor de învățare și de educație.
o În rezultatul evaluării/monitorizării dezvoltării copilului nu se va admite stigmatizarea, segregarea, etichetar ea și selectarea copiilor.

Fiecare copil este unic, de aceea pentru fiecare este
necesar să se folosească tehnicile și strategiile de
învățare și comunicare potrivite, astfel, încât ei să
beneficieze de spijinul și stimularea corespunzătoare
pentru dezvoltarea optimă. Pentru a real iza o evaluare
7

exactă a competențelor copiilor este nevoie de metode eficiente. Metodele principale pe care
educatoarea le va utiliza pentru colectarea datelor privind dezvoltarea copilului sunt:
1) observarea copilului în timpul diferitelor activități și mo mente din programul zilnic,
consemnarea rezultatelor în protocoale individuale sau fișe;
2) dialogul/conversația/interviul cu copilul și cu părinții pentru cunoașterea dezvoltării
psiho- fizice, a nivelului de cunoaștere, a deprinderilor preșcolarilor;
3) proba practică .
Pentru valorizarea copilului și evidențierea aspectelor formative ale jocului și aprecierii
adecvate a progresului înregistrat de copil, educatorul poate utiliza și modalități alternative de
monitorizare și evaluare: discuțiile individuale cu cop iii, autoevaluarea, apecierile verbale,
aprecierea rezultatelor prin laude, ecusoane, medalii, jocuri evaluative, lucrări practice, metoda
consemnării pe un grafic a rezultatelor (prin simboluri) pe activități și preferințe, afișarea
lucrărilor, serbările, activitățile în aer liber, vizite, excursii etc.
Contribuția jocurilor și a activităților alese, a momentelor de regim, inclusiv tranzițiile,
rutinele, plimbările și jocurile în aer liber, se evaluează împreună cu cea a activităților comune/integrate, d eoarece este dificil să determinăm cât din performanțele copiilor se datorează
fiecărei forme de activitate. Important este ca la finele fiecărei activități, preșcolarii să- și
îmbunătățească rezultatele, să se comporte conform regulilor stabilite de comun acord. Astfel,
prin toate aceste forme de evaluare și metode de apreciere a rezultatelor, preșcolarii devin treptat capabili să se autoaprecieze, să descopere ce au lucrat bine, corect, ce achiziții noi au, dar și ce lacune trebuie compensate.
Așadar, pri n evaluare, educatoarea își îndeplinește misiunea de a pregăti copilul pentru o
integrare fără disfuncții în școală, de a urmări ce se întâmplă cu el și după terminarea grădiniței, furnizând învățătorilor datele necesare continuării acțiunii instructiv -educative pe diferite trepte.
Urmând pașii unei evaluări eficiente și respectând cerințele acesteia, educatorul contribuie la modernizarea procesului de învățământ, precum și la sporirea rolului educației în formarea personalității.
Totodată, cadrul didactic trebuie să fie conștient de faptul că progresul copilului trebuie
în permanență monitorizat, comunicat și discutat cu familia acestuia. Implicarea părinților ca
sursă de informații și evaluatori direcți se poate realiza prin activități comune (părinți- copii-
educatoare), activități de consiliere, discuții informale indivduale, periodice sau zilnice, dacă este
necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de comunicare cu
părinții, prin scrisori tematice, prin intermediul copiilor care vor duce acasă desene, fișe,
felicitări, tablouri confecționate de ei etc., sporind, astfel, preocuparea acestora pentru munca
educativă și conținutul informațional vehiculat de educatori și atrăgând sprijinul lor ca parteneri
în educație. Acest lucru ajută familia să știe care sunt obiectivele programului educațional
corespunzător vârstei copilului lor, precum și ce înseamnă și care sunt domeniile de dezvoltare,
care este stadiul de dezvoltare la care se află propriul copil, ce este capabil s ă rezolve la un
moment dat în raport cu vârsta și cu stadiul anterior de dezvoltare etc.
Metoda observației facilitează educatoarei obținerea unei părți însemnate de date despre
copil prin urmărirea comportamentului acestuia în condiții obișnuite (uneori și provocate, în
condiții anume create pentru a se edifica asupra unor aspecte ambigue). Educatoarea nu se va limita la observația spontană, ci va realiza și observația planificată , stabilindu- și obiectivele de
urmărit, mijloa ce și activități programate, dispunând de metode de înregistrare, ordonare,
prelucrare narativă sau codificată. Elementul/secvența de comportament supus observării va fi circumscris și descris prin indicatori semnificativi. Se vor evita definițiile vagi și se va nota
frecvența, periodicitatea sau durata comportamentului observat, folosind grile, coduri pentru o
înregistrare rapidă. Pot fi folosite și mijloace tehnice de înregistrare a manifestărilor: magnetofon, aparat de fotografiat, înregistrare video etc . Rezultatele sunt evaluate cu ajutorul
unor scale ce diferențiază calități ale comportamentului observat. Se ține seama și de factorii de distorsiune, perturbatori, ce țin de subiectul analizat (oboseala, dezinteresul , refuzul de face
ceva), de observator (subiectivism, tendința de a evita extremele) și de caracteristicile evaluate.
8

Observația constă în înregistrarea unui eveniment sau a unui comportament, care se
realizează pe baza grilelor/fișelor de observație pe care cadrul didactic le va elabora pentru
fiecare copil, la toate vârstele, în baza Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la
naștere până șa vârsta de 7 ani , grile care oferă un cadru de sistematizare a celor urmărite.
Ne vom referi în continua re la observarea comportamentului, întrucât acesta este “eroul
principal” al SÎDC. Pe baza comportamentului putem să facem inferențe/concluzii despre dezvoltarea psihică a copilului, lumea psihică fiind ascunsă analizei directe prin orice metode. Bineînțeles că într -o sesiune de observație nu vom putea urmări întregul comportament al
copilului (respectiv comportamentul său în general), de aceea este recomandată precizarea unui domeniu care va fi urmărit într -o sesiune anume (de ex., exprimarea verbală) și n otarea tuturor
comportamentelor specifice care apar în perioada de observare sub forma unor indicatori comportamentali.
Indicatorii comportamentali sunt descrieri ale comportamentelor specifice realizate de
copil (de ex., “sare înr -un picior”, “pune întrebări”, “sugerează teme pentru jocuri simbolice”).
Este extrem de important ca indicatorii comportamentali să cuprindă verbe descriptive și să prezinte cât mai concret comportamentele observate. De exemplu, un indicator comportamental adecvat este “numără până la 5”, în timp ce “are înclinații matematice” este prea general și nu poate fi urmărit în mod direct. Verbele descriptive ne ajută să surprindem nuanțele unui comportament. De exemplu, în loc să notăm “îi spune colegului ce s -a întâmplat”, putem apela la
descrierea exactă a comportamentului său verbal: șoptește, strigă, anunță, mormăie sau declară
(Beaty, 1998).
Se pot, însă, crea și itemi alternativi celor exis tenți în SÎDC, pe baza cărora fișa să fie
completată ulterior. Cu alte cuvinte, educatoarele pot să noteze și alte comportamente în timpul
activităților cotidiene cu copiii, pe care să le sintetizeze apoi în fișă prin bifarea itemului care le corespunde.
De exemplu:
– itemul din fișă: “indică imaginile/obiectele care au caracteristici comune/diferite”;
– itemi alternativi: “arată toate mașinuțele precizând caracteristicile lor de bază”, “așează separat de grupa ursuleților o păpușă”.
Așadar, întrucât cel mai adesea observația se desfășoară în timpul activităților curente și
fișa poate să nu fie la îndemână, se pot crea itemi comportamentali pe care să îi aglutinăm ulterior în bifarea unui item din fișă. Acești itemi alternativi pot fi gândiți pornind de la activitățile de la grupă.
Pe lângă descrierea cât mai completă și concretă a comportamentului, există câteva
dimensiuni importante ale comportamentului, care adaugă un plus la acuratețea observației:
frecvența – este foarte relevant să notăm de câte ori ap are un anumit comportament – nu
e la fel dacă un copil se desparte cu dificultate de mama sa în două dimineți ale unei luni sau dacă o face în fiecare dimineață pe parcursul acelei luni;
durata – este bine să notăm cât timp persistă un comportament, de ex emplu: este supărat
10 minute pentru că i s -a luat jucăria sau stă retras 5 ore pentru același motiv;
intensitatea – și aceasta este utilă pentru a putea analiza comportamentul ulterior, de
exemplu: nu își așteaptă rândul în joc sau nu își așteaptă rândul și îi lovește pe copiii al
căror rând este în joc;
contextul în care apare comportamentul, care include:
– dacă apare spontan sau doar în anumite situații activatoare – de ex., mânuirea
cărților ca activitate aleasă de copil sau doar în activitățile impus e;
– unde apare comportamentul – de ex., se ceartă cu colegul X doar în sala de mese,
doar în timpul activităților de desen;
– antecedentele comportamentului – dacă apare spontan, dacă se pot identifica
anumite cauze care îl declanșează – de ex., lovește ca răspuns la lovitura altui
copil; desenează doar dacă există cadru adecvat;
9

– dacă există și alte persoane implicate direct în apariția comportamentului –
de ex., separarea de părinți, atitudinea față de anumiți copii – e util de specificat și
comportamentul acestora (un copil poate să aibă un răspuns agresiv “justificat” –
vezi exemplul de la punctul anterior);
– consecințele comportamentului – care sunt urmările – de ex., un copil poate să
lovească alți copii pentru că știe că în acest fel este în centrul atenției și realizează
acest comportament doar pentru această consecință.
Este foarte important să precizăm aceste dimensi uni și pentru comportamentele pozitive –
de ex., comportamentele evaluate în fișă – deoarece acestea pot deveni indicii și pentru un
program de optimizare a competențelor (de ex., prin asigurarea deliberată a antecedentelor care duc la manifestarea unei ab ilități anume). Pe baza acestor indicii, putem să dobândim informații
și despre stabilitatea în timp a unui comportament. Este esențial să știm dacă un copil a efectuat un comportament o singură dată întâmplător
, îl face doar când i se cere sau îl realizea ză constant
și voluntar .
După fiecare act de observare este util să includem și câteva comentarii, acestea fiind de
mare ajutor în evaluarea finală. De asemenea, confruntarea propriilor observații cu cele realizate de o altă persoană (în majoritatea grădinițelor, aceasta putând fi cealaltă educatoare a grupei,
ajutorul de educator, alt specialist etc.) duce la un rezultat final mai complet si, de cele mai multe ori, mai obiectiv. De multe ori când confruntăm propriile observații cu cele realizate de a ltă
persoană pot să apară divergențe – de obicei, rezolvarea lor are loc prin analizarea în comun a
comportamentelor înregistrate (acesta fiind unul din motivele pentru care este bine să rămână o formă scrisă a observațiilor realizate). Discutarea secvențelor de comportament observate poate să aibă ca rezultat pozitiv și estomparea diferențelor referitoare la activitatea cu copiii dintre cele două educatoare sau, dimpotrivă, completarea acestora. Uneori o educatoare pune accent pe un tip de activitate – de ex., cele ce țin de dezvoltarea cognitivă – iar cealaltă pe un alt tip – de ex.,
activități artistice. În acest caz, observația poate să fie distorsionată de tipul de activitate preferat de educatoare, iar analiza observațiilor împreună poate să ofere o im agine completă a copilului
evaluat.
Alături de utilizarea itemilor din fișă așa cum sunt prezentați și bifarea lor rând pe rând,
se poate apela și la alte forme de a realiza observarea, datele fiind transferate ulterior în fișa copilului.
 Observarea liber ă a comportamentelor unui copil și notarea lor pe o foaie de
hârtie, așa cum apar ele, cu sau fără delimitare pe domenii.
 Utilizarea unui tabel, care poate îmbrăca mai multe forme, spre exemplu:
1.

2.
Comportament Dată Frecvență Durată Intensitate Context

Dacă ne bazăm doar pe fișa elaborat ă în baza SÎDC, putem fie să o utiliz ăm pe domenii ,
fie în totalitate (în acest din urmă caz, pentru un singur copil la un moment dat). Este bine ca
alături de observarea spontană a comportamentelor copiilor și notarea acestora, să ne planificăm perioade de observare și chiar să gândim activități specifice în care am putea urmări mai bine Comportament /
Indicator Dată Comentarii

10

comportamente bine precizate ale copiilor. Observația se desfășoară în timpul tuturor activităților
și momentelor de regim – impuse și libere – care sunt realizate la grupă.
Ca și orice altă metodă de evaluare, observarea are atât avantaje, cât și dezavantaje. Le
vom enumera pe rând atât pentru a prezenta contribuțiile acesteia la o evaluare eficientă, cât și pentru a semnaliza precauțiile necesare atunci când o utilizăm și mai apoi când facem inferențe/concluzii despre cele observate.
Printre avantaje se numără:
– este o metoda mai putin intruzivă;
– oferă informații precise și detaliate;
– precizează clar antecedentele și consecințele unui comportament;
– are caracter flexibil, p ermițând o nouă perspectivă asupra unor fenomene studiate
anterior;
– furnizeaza date bogate într -o perioada scurtă de timp;
– are o mare validitate ecologica – datele sunt luate din viața reală, nu sunt
schimbate cu nimic.
Dezavantajele ar consta în:
– uneori consumă mult timp, atât pentru organizarea unui cadru adecvat, cât și
pentru observația propriu -zisă;
– este limitată la evaluarea comportamentelor direct observabile;
– daca prima veriga a procesului de cercetare (De ce se realizează observația?) nu
este bi ne formulata ea poate duce la urmarirea unor aspecte irelevante sau chiar
gresite;
– calitatea rezultatelor obținute prin metoda observării depinde de experienta si
abilitatea observatorului.
Tocmai pentru că este limitată la comportamente vizibile, este imp ortant să notăm în grila
de observație doar comportamente, clar descrise, fără judecăți de valoare . Trebuie să ținem cont
de faptul că pe baza observației noi conchidem și despre caracteristicile psihice neobservabile
(de ex., capacitatea de a face raționamente). De aceea, este bine să fim prudenți în concluziile pe care le gândim pe baza celor observate. Adesea greșim și în viața de zi cu zi pentru că facem generalizări despre o persoană în urma a două- trei manifestări comportamentale (de ex., spunem
că este “timid” pentru că l -am văzut retras în două ocazii într -un anumit grup și nu ne gândim la
alte explicații posibile (membru nou al grupului, eveniment traumatic recent, etc.). Practica observațională realizată constant ne ajută să evităm această eroare în evaluarea copiilor. Inferențele pe care le facem trebuie să se limiteze la datele observate și notate. De exemplu, dacă am notat “nu îi lasă pe ceilalți să vorbească” în cazul unei singure observații, nu putem spune că
“nu știe să comunice”. Este posibil ca în acea ocazie particulară, copilul să nu fi putut duce la bun sfârșit ceea ce avea el însuși de spus. Notarea comportamentului ne ajută să urmărim în viitor anumite aspecte particulare, pentru a vedea dacă este un pattern stabil sau ceva trecător.
Trecerea de la comportamentele observate la etichete verbale generale care denotă
trăsături sau înclinații trebuie realizată cu și mai mare precauție și, pe cât posibil, evitată.
Revenind la exemplul de la început, a spune despre un copil ca “are înclinații matematice” presupune uneori ani întregi de observații repetate în acel domeniu. Indicatorii comportamentali sunt cei care ne oferă o imagine obiectivă și “testabilă” a competențelor copilului – ce poate și ce nu poate să facă – fiind, mai departe, singurul punct de pornire valid pentru un plan de
ameliorare/optimizare reală (nu prea știm de unde “să apucăm” timiditatea, dacă nu avem clar specificate comportamentele prin care aceasta se concretizează). De asemenea, aceș ti indicatori
ne oferă șansa individualizării atât a acțiunii educative, cât și a celei de urmărire a progresului
pentru fiecare copil.
Tocmai pentru că oservarea se limitează la comportamente vizibile, cadrul didactic va
recurge în montorizarea și evalua rea comportamentului copilului și la alte metode și tehnici de
cunoaștere a copilului, care vor completa rezultatele observării și anume:
a) proba practică
11

b) interviu cu copilul
c) interviu cu adultul (părintele, alt reprezentant legal al copilului, alt educator,
ajutorulde educator, alt specialist din instituție).
Proba practică reprezintă un instrument de observare în condiții provocate , atunci
când comportamentul nu se manifestă, constând în urmărirea intenționată și înregistrarea exactă
a capacității copilului de a satisface indicatorii prevăzuți în cadrul grupelor de indicatori. Spre
deosebire de observarea directă, proba practică implică solicitarea copilului de a desfășura
activitatea necesară de monitorizat/evaluat și organizarea prealabilă a acesteia prin crearea
condițiilor specifice . În acest caz observarea devine tehnică secundară de cunoaștere a
comportamentului copilului.
Proba practică constă în rezolvarea de către copil a unei sarcini, care se prezintă sub
formă de joc, fișă individuală, adresare de î ntrebări pe baza unui material concret, sarcină
propusă de către educatoare și înregistrarea exactă a capacității copilului de a îndeplini sau nu sarcina, pentru a putea lua decizia asupra realizării/nerealizării indicatorilor din grupele de indicatori sta bilite.
Proba practică se aplică în condiții de siguranță pentru copii, în condiții obișnuite de joacă
și activitate ai acestora. Astfel, probele practice se vor aplica în contexte cunoscute copiilor, cu materiale cu care sunt familiarizați, prin tipuri d e activități/jocuri adecvate vârstei. În lista
probelor practice se vor înscrie:
– jocuri (de toate tipurile) și simulări;
– exerciții practice, sarcini de lucru, studii de caz;
– experimente – atât organizate de către adulți, cât și de către copii;
– lectura operelor literare și discuții în baza lor, dramatizări;
– activități fizice, de autoservire, casnice;
– manipulare și explorare de obiecte, etc.

Interviul cu copilul/conversația este o metodă de comunicare care are la bază dialogul
dintre copil și adult, unde copilului i se adresează un șir de întrebări la care urmează să răspundă.
Mai des va avea forma unor convorbiri/conversații lejere, în contextul unor acțiuni sau activități
cunoscute de copil, cum ar fi: vizualizarea unui tablou, a timpului de afară, la î ntâlnirea de
dimineață, în timpul plimbărilor sau în timpul jocului, etc.
Desfășurarea probei practice și a interviului/conversației cu copilul/copiii implică din
partea educatorului îndeplinirea a câtorva cerințe :
– păstrarea unei expresii calme și plăcute a feței pe parcursul desfășurării
probei/interviului;
– folosirea unui ton prietenos cu copilul/copiii, voce blândă cu tonalități echilibrate și
naturale;
– menținerea unei atitudini calme, suportive față de copil/copii;
– încurajarea copilului ori de câte ori este necesar prin zâmbet și cuvinte, laude, fără a face comentarii privind corectitudinea răspunsurilor sale;
– este important ca întrebarea să fie înțeleasă de către copil; dacă este cazul, puteți improviza într -o oar ecare măsură, dar trebuie să fiți sigur/ă că nu ați schimbat esența
întrebării;
– oferirea timpului suficient de răspuns pentru copil.

Interviu cu adulții. În contextul activității de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului în
baza SÎDC, interviul este instrumentul prin care educatorul va culege indirect informații despre copii,
prin intermediul adulților, în scopul:
– evaluării unor indicatori privind dezvoltarea și învățarea copilului, greu sau imposibil de
obținut direct de la copii prin dialog, observare sau proba practică, întrucât aceștia
presupun acumulări de experiențe, contexte determinate etc.;
12

– evaluării indicatorilor privind învățarea și dezvoltarea copiilor, specifici unor perioade de
viață parcurse anterior de copil (de exemplu, perioada d e la 1,5 până la 2 -3 ani, momentul
când a fost înmatriculat la instituția de educație timpurie).
Adultul, în acest context, reprezintă persoana care poate oferi informații despre copil.
Acesta poate fi: părintele, alt adult care a participat acasă direct l a îngrijirea și educația copilului
sau alt educator, ajutor de educator sau specialist de la grupa pe care o frecventează copilul.
Există posibilitatea ca întrebările prin care se evaluează un indicator să presupună
experiențe pe care copilul să nu le fi t răit. In această situație există riscul ca adultul să răspundă
afirmativ, uneori în virtutea unei stereotipii sociale (vrând, spre exemplu, să preamărească performanțele copilului). Recomandăm să încurajați adultul în a descrie experiența copilului pentru a fi siguri de autenticitatea răspunsului.

Exemple de activități și instrumente de monitorizare&evaluare a dezvoltării copilului
conform indicatorilor din SÎDC:

Tabel 2. Vârsta 1,5- 3 ani

Indicator Sugestii, exemple de activități și instrumente de monitorizare și
evaluare
407. Folosește cuvinte noi în
experiențele zilnice Observarea:
 Se va observa copilul în timpul activităților independente (jocuri, plimbări…) dacă utilizează cuvintele noi învățate.
Interviu cu copilul:
 Se propun întrebări: Cum este? Spune cine și cum face? Cine se
ascunde în (coș, dulap, sub plapumă…)? Cine vorbește cu mine? Cine vorbește bine/Repetă după mine? (se demonstrează
obiecte, iar copiii pe rând le denumesc).
284. Caută sprijin emoțional
când trăiește emoții intense. Observarea:
 Se va observa dacă împărtășește emoțiile cu un adult, vorbește despre acestea, căută sprijin, privește spre persoana apropiată, merge către aceasta/ o strigă, etc.
Interviu cu adultul:
 Puteți întreba părintele dacă face acest lucru și acasă, în ospeție,cine sunt persoanele la care caută mai des sprijin
emoțional.

Vârsta 3- 5 ani

Indicator Sugestii, exemple de activități și instrumente de
monitorizare&evaluare
124. Comunică adulților sau
colegilor atunci când vede un
comportament periculos Interviul cu copilul:
 Convorbiri și discuții cu copiii în baza unor imagini ce ilustrează situații de risc sau a unor povești cu situații periculoase: ex. ”Capra cu 3 iezi” etc. solicitându -le să spună cum ar proceda ei
într-o astfel de situație.
Observarea:
 Se va observa dacă copilul sesizeaz ă situa ția, spune ce a văzut,
în cazul în care observ ă un comportament periculos : ex. un
copil se cațără la înălțime, lovește alt copil , se joacă cu un ciob
de sticlă etc.
632. Utilizeaz ă numerele și Probă practică:
13

Ce reprezintă Instrumentul de
monitorizare și evaluare a
dezvoltării copilului în baza
SÎDC?
număratul în activit ăți
cotidiene (numără câți copii
sunt în grup, numără câte
farfurii sunt pe masă etc.  Exerciții de numărare a copiilor dintr -un grup, de la masa de
alături, a scaunelor, a farfuriilor de pe masă, etc.
 Jocuri simbolice ce presupun utilizarea de numere: ”La
farmacie” – număratul pastilelor”, La magazin” – inventarul de
produse, bani, cântar etc.

Vârsta 5- 7 ani
Indicator Sugestii, exemple de activități și instrumente de
monitorizare&evaluare
181. Interacționează pozitiv din
proprie inițiativă cu copiii de aceeași vîrstă sau vîrstă apropiată în diferite contexte Observare:
Se va observa cum ajută un coleg în rezolvarea unei sarcini (ex., să lege șireturile, să -i ofere ceva, să -l ajute la împărțirea jetoanelor,
etc.), cum se salută cu colegii, dacă își așteaptă rândul; se împarte
cu propriile obiecte din proprie inițiativă, etc.
252-256. Manifestă
empatie față de alte persoane în situații diferite
Probă practică:
Situații, jocuri- simulări în care copilul va consola/ ajuta pe
cineva/ceva în situații când trăiește emoții neplăcute ( Nu te întrista
că ai pierdut jucăria, putem să o căutăm împreună; Ia jucăria mea/pixul/cartea; mângâie un copil care s -a lovit sau păpușa, îi
spune cuvinte de consolare și încurajare etc. )

II. FORMELE ȘI METODELE DE MĂSURARE ȘI APRECIERE
A REZULTATELOR COPIILOR ÎN BAZA SÎDC.

Pentru monitorizarea și evaluarea dezvoltării copilului în baza Standardelor de învățare
și dezvoltare a copilului de la nașetre pînă la vîrsta de 7 ani în instituția de educație timpurie
cadrul didactic va utiliza Instrumentul și Fișa de monitorizare și evaluare a dezvoltării
copilului, care conțin indicatori comportamentali, observabili și măsurabili, elaboraț i în
conformitate cu Standardele de Învățare și Dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani (în
continuare – SÎDC). Pentru facilitarea aplicării de către cadrele didactice a SÎDC și în scopul
eficientizării procesului de monitorizare și evaluare a de zvoltării copilului la diferite etape de
vârstă au fost elaborate cîte un I nstrument și, respectiv, cîte o Fișă pentru fiecare perioad ă de
vârstă a copilului mic vizate de SIDC : (1,5 – 3 ani , 3-5 ani și 5- 7 ani (vezi Anexele 1 -6).
Instrumentul și Fișa au ca obiectiv principal monitorizarea și evaluarea longitudinală a
dezvoltării copilului și a nivelului de pregătire a acestuia pentru următoarea treaptă de
învățământ.
Instrumentele și Fișele au fost elaborate în baza SÎDC, dar nu reproduc integral conținutul
acestora.
Adițional, pentru concretizarea unor comportamente ale copilului, se pot utiliza:
1. Chestionare pentru părinți/membrii familiei, personal al instituției, alți specialiști ca re
contactează cu copilul;
2. Ghiduri de interviu – aplicate părinților/membrilor familiei, personalului instituției,
altor specialiști;
3. Portofoliul copilului cu obiecte concrete, rezultate ”materiale” ale copilului (desene, picturi, colaje, puzzle sau const rucții elaborate, fișe de lucru individual etc.) etc.

Fiecare Instrument reprezintă un tabel cu următoarele rubrici:
14

1) Indicatori – conține cei mai reprezentativi indicatori din standard pe toate cele 4
domenii de dezvoltare a copil ului din SÎDC; deoarece nu toți indicatorii din SÎDC sunt
măsurabili sau nu reproduc la maxim particularitățile de dezvoltare a copilului, în cadrul
instrumentelor unii indicatori au fost reformulați. Astfel, acești indicatori au devenit cei mai reprezentativi pentru un anumit domeniu.
Numărul indicatorilor în instrumente diferă de la o vârstă la alta:
1) Instrumentul pentru 1,5- 3 ani conține 49 de indicatori;
2) Instrumentul pentru 3- 5 ani include 55 de indicatori;
3) Instrumentul pentru 5- 7 ani include 56 de indicatori.
2) Scale de apreciere a nivelului de dezvoltare a copilului sau nivel de atingere a
indicatorului : acestea sunt ”Nerealizat ”, ”În curs de realizare ” ș i ” Realizat ” cu specificarea
descriptorilor, per fiecare scală, ce reflectă comportamente ale copiilor, observabile și
măsurabile. Diferența dintre descriptori o constituie frecvența, durata, intensitatea, contextul manifestării comportamentului monitorizat/evaluat, dar și caracterul spontan sau conștient al manifestării acestuia, modul în care se manifestă – independent sau cu sprijin, la indicația
adultului etc. Descriptorii ajută cadrul didactic să înțeleagă mai bine la ce etapă se află comportamentul copilului descris prin indicator, îi dă mai multă încredere și îl ajută să ia decizia corectă atunci când trebuie să aprecieze gradul de performare a indicatorului și să pună bifa în
scala respectivă. Descriptorii comportamentali redau procesului de evaluare un caracter mai obiectiv, adecvat nivelului performat de către copil.
3) Metode de monitorizare și evaluare , sugestii de activități – sunt indicate metode ,
tehnici și activități, care pot fi utilizate de către cadrele didactice în procesul de monitorizare și
evaluare a dezvoltării copilului, la fiecare indicator. De obicei, lista acestora începe cu una – cea
mai relevantă. În cazul în care aceasta nu oferă suficientă informație despre dezvoltarea/
manifestarea comportamentului copilului sau nu poate fi aplicată deoarece comportamentul copilului nu se manifestă momentan și trebuie provocat pentru a putea fi remarcat și observat , se
propun și alte metode secundare/comple mentare de monitorizare/ evaluare care vin să ajute
cadrul didactic în determinarea reală a nivelului de manifestare a comportamentului copilului la indicatorul corespunzător.
Tabelul 1. Instrument de monitorizare prin descriptori comportamentali (schiță)

A. DOMENIUL: Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății
INDICATOR NEREALIZAT ÎN CURS
DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE
MONITORIZARE/EVALUARE
ȘI SUGESTII DE ACTIVITĂȚI

Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte reguli de securitate personală.
1. Comunică
adulților
sau colegilor faptele rele/ situațiile periculoase
la care a
fost martor (152). Niciodată nu
comunică adulților sau colegilor atunci
când vede un
comportament periculos. Comunică
uneori adulților sau colegilor
atunci când
vede un
comportament periculos. Comunică
permanent adulților sau colegilor,
atunci când
vede un
comportament periculos. Interviul cu copilul :
 Convorbiri și discuții cu copiii
în baza unor imagini ce
ilustrează situații de risc sau a unor povești cu situații per
iculoase: ex. ”Capra cu 3
iezi” etc. solicitându -le să
spună cum ar proceda ei într -o
astfel de situație.
Observarea :
 Se va observa dacă copilul
15

Ce reprezintă Fișa individuală
de monitorizare și evaluare a
copilului în baza SIDC? sesizează situația, spune ce a
văzut, în cazul în care observă
un comportament periculos:
ex. un copil se cațără la
înălțime, lovește alt copil, se joacă cu un ciob de sticlă, a ridicat un muc de țigară/un
cuțit/un ciob de sticlă etc.

De reținut !!!
Metodele, tehnicile și activitățile descrise în Instrument sunt recomandate! Fiecare educator
poate să folosească sugestiile indicate, dar poate să utilizeze și alte instrumente de
monitorizare și evaluare în raport cu copilul concret și în dependență de resursele
disponibile, experiența de utilizare a acestora, e tc.

Fișa reprezintă rodul activității copilului și va
oferi o oglindă a progresului realizat de acesta în raport
cu sine, în intervalul categoriei de vârstă respectiv (1,5 –
3, 3- 5 ș i 5 -7 ani) și mai larg – de la intrarea până la
ieșirea lui din instituția de e ducație timpurie . Ea
punctează competențele copilului ce ar trebui să fie dobândite până la încheierea preșcolarității.
Fișa reprezintă un tabel cu următoarele rubrici:
1. ”Indicatori” – sunt reproduși indicatorii din Instrumentul de monitorizare și evaluare pe
cele 4 domenii de dezvoltare, pentru vârsta respectivă;
2. grilele de apreciere „ Nerealizat ”, „În curs de realizare ” și „ Realizat ” propuse pentru 2 ani
de zile. Esența celor 3 scale de apreciere reprezintă periodicitatea și calitatea realizării
indicatorului de către copil:
– scala „Nerealizat” denotă un comportament imatur, în situația în care copilul nu
performează indicatorul nici independent , nici cu sprijinul adultului sau dacă și
realizează – acesta este incorect, incomplet.
– scala „În curs de realizare” denotă manifestarea comportamentului în condițiile în
care copilul realizează de sinestătător, doar în anumite circumstanțe, în raport cu
anumite persoane, cu unele abateri/greșel i sau corect, dar la indicația și/sau cu
sprijinul adultului;
– scala „Realizat” – comportamentul se manifestată constant, independent, în toate
situațiile și fără indicația/ ajutorul adultului;
În raport cu alte ins trumente de evaluare existențe, F ișa are următoarele avantaje:
a) oferă indicatori comportamentali preciși, măsurabili care sunt repere ale stadiului de
dezvoltare la vârsta respectivă (1,5- 3, 3-5, 5-7 ani);
b) rezultatul evaluării determină evitarea etichetării copilului;
c) evidențiază progresul periodic al copilului;
d) permite educatoarei să evidențieze atingerea obiectivelor, să reproiecteze obiectivele și să prioritizeze demersurile de învățare;
e) reflectă activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind lacune, dificultăți, rămâneri în urmă, ca pe baza lor să se elaboreze un program de remediere;
f) reprezintă un instrument eficient prin care familia este cooptată în procesul de
cunoaștere a copilului , oferindu- i posibilitatea de a –și da seama de ceea ce știe și ce
poate să facă copilul, de ce este capabil ;

16

Cum aplicăm instrument ele de
monitorizare/ evaluare?
La începutul fiecărui an de studii primele 2 -3
săptămâni sunt rezervate culegerii de date pentru
cunoașterea fiecărui copi – evaluarea inițială . Aceasta
se face în conformitate cu Standardele de învățare și
dezvoltare a copilului de la naștere până la vârsta de 7 ani , în mediul firesc, cât și în cel creat de
adult și se vor observa manifestările comportamentale ale copiilului. Evaliuarea inițială se
realizează la toate vârstele.

Cu ce începem m onitorizarea/evaluarea dezvoltării copilului?

Pentru fiecare copil din grupă se va elabora Fișa individuală de monitorizare și evaluare a
dezvoltării copilului, care reprezintă un tabel cu rubricile:
– ”Indicatori” unde sunt reproduși indicatorii din SÎDC pe cele 4 domenii de dezvoltare;
– grila de apreciere Nerealizat, În curs de realizare și Realizat , propusă pe 2 ani de zile
(așa cum sunt construite SÎDC).
Tabel 2. Fișa de monitorizare&evaluare a dez voltării copilului (schiță)

Domeniile de
dezvoltare/Indicatorii Anul I 2018- 2019
Anul II 2019 – 2020
Nereali
zat În curs de
realizare Realiza
t
Nerealiza t În curs de
realizare Realiza t
A.DOMENIUL: DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI FORTIFICAREA SĂNĂTĂȚII
1 Merge si aleargă cu
ușurință schimbând
ritmul și direcția.

În perioada 1- 15 septembrie a fiecărui an cadrele didactice vor face cunoștință cu
conținutul instrumentului. Managerul/metodistul instituției va organiza în această perioadă activități metodice de informare și formare a cadrelor didactice în vederea aplicării corecte a Instrumentului.
Cadrul didactic va analiza minuțios fiecare scală de apreciere și fiecare indicator din Fișă
pentru a se convinge că a înțeles corect semantica acestuia și va selecta jocuri, materiale și situații de învățare pentru procesul de monitorizare/evaluare în dependență de vârstă. Se v or
multiplica Fișele de monitorizare/evaluare individuală pentru fiecare copil, la vârsta respectivă.
Atenție pentru educatorii din grupele mixte: Elaborați Fișa individuală de monitorizare/
evaluare în dependență de vârsta copiilor pe care îi aveți în grupă. Astfel dacă aveți copii de 2 -4
ani veți pregăti instrumentul și fișa de 1,5 -3 ani pentru copiii care nu au împlinit vârsta de 3 ani
până în septembrie.
Evaluarea inițială. Perioada de 1 -15 septembrie este perioada de adaptare, acomodare a copiilor după
vacanța de vară. Acest interval de timp permite copiiilor și cadrelor didactice să se încadreze în procesul educațional, să intre în ritmul stabilit conform cerințelor. În per ioada 15 septembrie -15
octombrie se vor observa manifestările comportamentale ale copiilului, în mediul firesc, cât și în cel creat de adult și se vor fixa rezultatele în Fișa individuală.
La această etapă putem constata anumite rezultate în dezvoltarea copiilor pe cele 4
domenii de dezvoltare. Aceste date oferă posibilitatea de a cunoaște potențialul de învățare al
copilului la începutul anului, de a ști c e să proiectăm în cadrul activităților de învățare pentru a
atinge progrese.
În cazul copiilor nou- veniți în grupă, după perioada de adaptare (2- 3-4 săptămâni) se va
recurge la procesul de evaluare după metodologia descrisă.
Evaluarea inițială se realizează la toate vârstele.
17

În perioada dintre cele două evaluări – inițială și sumativă/finală – cadrele didactice vor
proiecta demersul educațional prin planificarea racordată la SÎDC. Pe parcursul monitorizării
educatorul va face notițe în Fișa individuală a copilului, dacă observă preformanța obținută la un indicator sau altul, cu indicarea datei când a fost sesizată schimbarea.
Monitorizarea și evaluarea continuă se va realiza permanent de către cadrul didactic prin
observarea reacț iilor și comportamentelor copiilor în diverse situa ții, spontane sau create, prin
analiza produselor activită ții copilului (desene, recitări , etc) , prin oportunitățile oferite de
regimul zilnic, fișele de observare a comportamentelor copilului, observație zilnică, prin convorbiri cu copilul și cu părinții sau alți specialiști/lucrători ai grădiniței, probe practice .
Evaluarea sumativă.
La sfârșitul anului de studii și la finele unui ciclu de vârstă – 3, 5, 7 ani – se impune o
evaluare atentă, detaliată a copiilor pentru a stabili programul pentru următorul an sau pentru a finaliza raportul privind dezvoltarea fizică, cognitivă, socio- emoțională și a limbajului copilului,
care se va prezenta pentru a accede în școala primară. Pentru acest scop se planifică o perioadă de circa 2 -3 săptămâni de evaluare finală/sumativă, pe parcursul lunii aprilie -mai. Datele
obținute vor fi înscrise în Fișa individuală de monitorizare, utilizând o altă culoare decât la
evaluarea inițială. Obținând un alt profil al dezvoltării copilului se vor vizualiza, prin comparație, schimbările intervenite în acest proces. Evaluarea finală reflectă progresul în dezvoltar ea și
învățarea copilului atins la finele anului de studii în comparație cu abilitățile înregistrate la evaluarea inițială și la sfârșitul unei peritoade de dezvoltare.
În cazul copiilor care sunt la limita de sus a vârstelor (3 ani, 5 ani, 7 ani) în Fișa
individuală la sfârșit se vor face concluzii și propuneri de îmbunătățire a practicilor educaționale la acei indicatori care au fost manifestatți „Nerealizat” sau „În curs de realizare”.
Pentru grupa pregătitoare, conform metodologiei de înmatriculare a copilului în clasa I,
evaluarea sumativă va fi realizată în luna aprilie. Luna mai va fi perioada care va permite recuperarea unor scăpări în atingerea unor indicatori neperformați.
În cazul observării unor comportamente nespecifice vârstei cu manifestarea unor semne
de risc pentru dezvoltarea copilului, vor fi anunțați părinții și se vor aplica prevederile „Metodologiei de evaluare a dezvoltării copilului” (ordinul Ministerului Educației nr. 99 din 26.02.2015).
Cum înregistrăm datele monitorizării/evaluării?

Monitorizarea progresului învățării și dezvoltării copilului se înregistarză în Fișa
individuală de monitorizare și evaluare a copilului conform celor trei perioade de vârstă: 1,5- 2-3
ani; 3 -4-5 ani; 5- 6-7 ani. Fișa se va completa de 2 ori pe an (la începutul și la finele anului de
studii) timp de doi ani (conform perioadelor de vârstă stipulate în SÎDC). Cadrul didactic va bifa
rezultatul manifestării indicatorului comportamental, de către copil, la una din sca lele de
apreciere – Nerealizat, În curs de realizare sau Realizat – racordat la descriptorul corespunzător
din Instrument.
Fișa de monitorizare va fi completată de două ori pe an, prin bife de două culori. După ce
vor fi incluse rezultatele pe fiecare indi cator din Fișă se va trasa o linie care va uni bifele
(punctele), obținând Profilul dezvoltării copilului la începutul anului de studii. Datele obținute în
evaluarea inițială oferă posibilitatea de a cunoaște potențialul de învățare al copilului la începutul
anului, de a ști ce trebuie de proiectat în cadrul activităților de învățare pentru a atinge progrese.
Pentru a observa dinamica dezv oltării copilului pentru fiecare etapă de evaluare cadrul
didactic va folosi o anumită culoare. De exemplu: la evaluarea inițială se va trasa cu „ roșu”; iar
la cea finală cu „ verde ”. Astfel va fi vizibilă schimbarea. În perioada de monitorizare, între
evaluarea inițială și cea finală, când educatorul va sesiza o schimbare (un salt sau o remisie a
unui comportament), se va indica data când a fost observată schimbarea în rubrica din scala de apreciere. De exemplu: la evaluarea inițială un comportament se mani festă ca ”nerealizat” –
educatorul a bifat cu roșu în rubrică I (Nerealizat) data stabilirii comportamentului – 15.09.2018.
18

Lista de comportamente care
pot semnala unele probleme la
copii La data de 14.12.2018 a fost observat un comportament specific descriptorului din rubrica II (În
curs de realizare) și educatorul notează data în rubrica respectivă. La evaluarea finală (15
04.2019) rezultatul manifestării comportamentului s -a atestat la aceeași scală (II).
Nu trebuie să sperie faptul că la începutul perioadei de vârstă, limita de jos (1,5- 2, 3- 4 și
5-6 ani) vor prevala mai mult comportamente la scala „Nerealizat”, mai puțin „În curs de
realizare” și foarte rar, sau deloc la „Realizat”. Astfel, în fișa individuală de monitorizare și
evaluare în primul an profilul sau „linia de progres” va devia mai mult în par tea stîngă în tabelul
celor doi ani de monitorizare, iar la finele limitei de vârstă (către 3, 5 și 7 ani) linia se va mișca în dreapta demonstrând progresul copilului.
Obținând un alt profil al dezvoltării copilului se vor vizualiza prin comparație schi mbările
intervenite în acest proces. Evaluarea finală reflectă progresul în dezvoltarea și învățarea copilului, atins la finele anului de studiu în comparație cu abilitățile înregistrate la evaluarea inițială și la sfîrșitul unei peritoade de dezvoltare.
Sugestii: – fișele individuale de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului se lasă la îndemână pentru a putea nota comportamentele ori de câte ori se ivește ocazia;
– se întrerupe observația planificată în cazul în care copilul refuză să coopereze în acel moment;
– se notează data realizării observației – în acest fel se va putea extrage și vârsta
aproximativă la care își face apariția un comportament (de ex., 3,4 – 3,7 ani);
– nu se anunță explicit copiii “acum notăm tot ceea ce faci tu/ce faceți voi” – acest
lucru induce, de regulă, un comportament nefiresc din partea celor observați.
Progresul învățării și dezvoltării copilului se înregistarză în Fișa individuală de
monitorizare și evaluare a copilului conform celor trei perioade de vârstă: 1,5- 2-3 ani; 3 -4-5 ani;
5-6-7 ani. Nu trebuie să sperie faptul că la începutul perioadei de vârstă, limita de jos (1,5- 2, 3-4
și 5-6 ani), vor prevala mai mult comportamente la scala „Nerealizat”, mai puțin „În curs de
realizare” și foarte rar, sau deloc la „Realizat”. Astfel, în Fișa individuală de monitorizare și evaluare în primul an profilul sau „linia de progres” va devia în partea stângă în tabelul celor doi ani de monitorizare, iar la finele limitei de vârstă (către 3, 5 și 7 ani) linia va devia în dreaptă
demonstrând progresul copilului.
După completarea fișelor individuale, rezultatele individuale ale copiilor vor fi întroduse
în Fișa de grup, care se va completa în culori. Pentru Nerealizat – roșu, În curs de realizare –
galben, Realizat – verde. Astfel se va obține un ”covoraș” colorat, un ”semafor”, care va permite
o percepție/vizualizare mai ușoară a rezultatelor per ansamblu/grupă (vezi Anexa 7 .).

Cine participă la procesul de monitorizare și evaluare?
Monitorizarea și evaluarea dezvoltării copilului este realizată de către educatorii de la
grupa de vârstă respectivă, care cunosc copilul și părintele/ reprezentantul legal al copilului, în
condiții casnice. Alți actori educaționali, cum ar fi metodistul, managerul, inspectorul, alți specialiști în domeniu, pot observa procesul de monitorizarea/evaluarea a dezvoltării copilului la grupă, fără a se implica direct în acest proces.
Cine are acces la rezultate?
La rezultatele individuale ale copiilor consemnate în Fișa individuală au acces
educatorul, părintele/reprezentantul legal al copilului, alți specialiști – după necesitate, cu scopul
de a interveni în procesul de recuperare a copilului. La rezultatele din Fișa de grup are acces și
metodistul, managerul, inspectorul, pentru a cunoaște situația reală la nivel de grup și a stabili direcțiile de activitate pentru cadrele didactice.

În cazul în care educatorul are anumite dubii/neclarități
vizavi de gradul de performare a comportamentelor sau
suspectează la copil un comportament deosebit de al
19

altor copii, sau, chiar, neadecvat situațiilor concrete, el va apela, suplimentar, la Lista de
comportamente care pot semnala unele probleme la copil și nevoia acestuia de a fi
observat/evaluat mai atent. Orice copil poate prezenta unele dintre comportamentele din listă și
să nu aibă probleme deosebite. Dar dacă copilul continuă să prezinte mai mult e dintre
comportamentele de mai jos, la unul sau mai multe domenii, ar trebui să fie evaluat mai atent de
către specialiști (medicul de familie, asistentul social, psihologul, psiho -neurologul,
oftalmologul, surdo- pedagogul, ortopedul etc.).
Este foarte IMPORTANT ca fiecare persoană care interacționează cu copilul (părinte,
cadru didactic, ajutorul de educator etc.) să cunoască aceste semne pentru a- l putea ajuta la
moment. Această listă poate fi utilizată pentru a înregistra informații despre copil, pentru notarea
detaliată a comportamentelor văzute, inclusiv frecvența, intensitatea și durata, precum și vârsta la care a fost depistat .
Lista de COMPORTAMENTE care POT semnala unele probleme la copil și nevoia
acestuia de a fi observat/evaluat mai atent.
Pentru auz:
– Nu întoarce capul după sursa unui sunet nou sau a unei voci noi;
– Nu răspunde când îl chemi din altă cameră;
– Întoarce mereu aceeași ureche către un sunet când vrea să audă mai bine;
– Are infecții dese la ureche, îl doare frecvent urechea/urechile ;
– Prezintă reacție accentuată la zgomotele neașteptate;
– Nu răspunde dacă îl chemi atunci când nu te poate vedea;
– Îți privește buzele atunci când îi vorbești;
– Vorbește foarte încet sau foarte tare;
– Nu vorbește sau vorbește ciudat;
– Folosește mai mult gesturi decât cuvinte pentru a comunica;
– Nu este atent la muzică sau la povești mai mult de 5 minute.
Pentru văz:
– Strânge din pleoape, ridică sau întoarce capul pentru a privi la muchiile și colțurile obiectelor;
– Adesea dă peste lucruri sau cade la joacă;
– Se freacă des la ochi sau se plânge că îl dor ochii;
– Nu este capabil să găsească obiecte mici pe care le aruncă;
– Are pleoapele roșii sau cu secreții, pete pe ochi;
– Se freacă des la ochi sau se plânge că îl dor ochii;
– Închide un ochi când privește ceva, se uită cruciș;
– Ține adesea cărțile sau alte obiecte foarte aproape de ochi.
Pentru vorbire:
– La 18 luni copilul încă nu spune mama;
– La 2 ani nu poate denumi obiecte familiale și persoane, nu vorbește deloc;
– La 3 ani nu poate repeta mici poiezioare sau cântecele;
– La 4 ani nu vorbește în propoziții simple;
– La 5 ani nu se face înțeles de persoane din afara familiei;
– Vorbește altfel decât copiii de aceeași vârstă cu el;
– Nu se arată interesat de cărți sau de povești;
– Nu execută comenzi verbale simple;
– Repetă ca un ecou întrebările sau alt material verbal după vîrsta de 3 ani;
Pentru înțelegere:
– La 1 an nu reacționează când își aude numele;
– La 3 ani nu poate identifica diferite părți ale feței și nu poate urmări povești simple;
– La 3-4 ani nu răspunde la întrebări si mple despre o povestire;
– La 4 ani nu furnizează răspunsuri rezonabile la întrebări, cum ar fi: „ce faci când ți -e
foame?” sau „ce faci când ți -e somn?”;
20

La ce ser vesc rezultatele
monitorizării/evaluării ?
– Nu are abilități simple de rezolvare a problemelor, cum ar fi rezolvarea de incastre sau
întregirea de imagini din bucățele, sau respectarea unei ordini în înșirarea de mărgele;
– La 5 ani nu pare să înțeleagă semnificația cuvintelor „azi”, „mâiine”;
– Are dificultăți în înțelegerea lucrurilor simple pe care alți copii de vârsta lui le înțeleg perfect;
– La 5 an i nu prezintă abilități de memorare cum ar fi repetarea unor scurte secvențe sau
numere sau să spună ce lipselte dintr -un grup de obiecte.
Pentru mișcare:
– La 10 luni nu poate să șadă încă în șezut;
– O parte a corpului este mai bine coordonată cînd merge sau fuge;
– Îi tremură mîinile sau este neîndemînatic cînd execută sarcini de coordonare motorie fină;
– Nu-și poate ține echilibrul într -un picior pentru scurt timp la vîrsta de 4 ani;
– Nu poate arunca mingea mare care este aruncată către el la vârsta de 5 ani .
Pentru joc:
– La 1 an nu se bucură de jocuri simple de mișcare;
– La 2-3 ani nu se joacă cu obiecte obișnuite (lingură, săpun etc.);
– La 4 ani nu se joacă încă cu alți copii – nu participă la jocuri de grup sau pe roluri;
– Adesea perturbă jocul copiilor;
– Nu se joacă la fel ca și copiii de vârsta lui.
În interacțiunea cu adulții sau copiii:
– Se opune despărțirii de părinți;
– Se ferește de adulții necunoscuți; nu- i place să fie atins de alte persoane (copii, adulți);
– Evită anumiți copii, se simte atras numai de un anumit copil;
– La 5 ani nu împarte (jucării, cărți, dulciuri, roluri etc.) cu alți copii și nu știe să aștepte rândul;
– Prezintă comportamente agresive.
În cazul în care cadrul didactic depistează mai multe comportamente din listă prezente la
copil (la unul sau mai multe domenii), acesta anunță administrația instituției, care, la rându -i,
anunță Serviciul raional/municipal de asistență psiho -pedagogică și părintele pentru o eventuală
evaluare mai complexă și mai profundă a dezvoltării copilului.

Rezultatele obținute și consemnate în Fișele
individuale și de grup ale copiilor vor avea impact direct
asupra organizării procesului educațional atât în scopul
individualizării învățării, cât și în scopul performării
competențelor profesionale ale cadrelor didactice din instituție, dar și la nivel de sistem. Cum anume?
La nivel de copil. Datele acumulate vor permite cadrului didactic, părinților să cunoască punctele
forte ale copilului și să înțeleagă nevo ile de dezvoltare ale acestuia. Indicatorii nerealizați sau în
curs de realizare, sunt, de fapt acele lucruri/ cunoștințe/atitudini, pe care copilul încă are nevoie să le învețe. Informațiile dobândite prin procesul de monitorizare/evaluare utilizate în co nceperea
și ameliorarea demersului didactic contribuie la asigurarea unei creșteri sănătoase, dezvoltări globale, unitare a acestuia, îl orientează și îl sprijină în activitatea de învățare.
La nivel de grupă. Cadrul didactic va obține un tablou general și o informație veridică despre
domeniile de dezvoltare și, respectiv, indicatorii cel mai bine și cel mai slab performați per ansamblu. Acest lucru îi va oferi posibilitatea de a determina punctele forte și punctele slabe în organizarea procesului educați onal și proiectarea învățării și dezvoltării. Ca și consecință – va
putea racorda demersul educațional la nevoile individuale și de grup ale copiilor.
21

Raportarea La nivel de instituție . Rezultatele monitorizării și evaluării obținute, fiind însumate pe grupe de
vârstă, vor permite metodistului și/sau managerului vizualizarea tabloului per ansamblu pe
instituție și determinarea domeniilor/ indicatorilor slab performați la copii și stabilirea cauzele
acestor neperformări. La fel, vor putea fi apreciate domeniile și indicatorii performați, precum și
identificarea factorilor care determină succesul. Astfel, vor putea fi determinate mai ușor nevoile de formare continuă a cadrelor didactice, iar în baza acestora vor fi proiectate obiectivele prioritare și activități de dezvoltare profesională continuă (consultații, ore metodice, seminare,
training -uri etc.) pentru următorul an de studii (sau pentru o perioadă de 2- 3 ani), cu extinderea
lucrului în familie.
La nivel de raion/sector/municipiu. Rezultatele evaluării și mo nitorizării obținute pe per
ansamblu pe raion/municipiu vor permite stabilirea direcțiilor prioritare de activitate cu cadrele dicadtice pentru următorul an de studii. La nivel de țară – în scopul elaborării și perfectării documentelor de politică educaț ională.
Analiza anuală a rezultatelor evaluării și monitorizării obținute pe țară va permite identificarea acelor indicatori care au un nivel mic de performare, formularea problemelor și, ce e mai important – a soluțiilor privind îmbunătățirea procesului educațional în instituțiile de educație
timpurie. Monitorizarea în dinamică a rezultatelor anuale va permite, la rândul său, identificarea indicatorilor care necesită a fi excluși sau reformulați (pentru cazul în care ei sunt prea simpli sau prea complicați pentru vârsta respectivă). În final, rezultatele evaluării gradului de dezvoltare a copiilor/de pregătire pentru școală pot fi utilizate la revizuirea și optimizarea politicilor și strategiilor educaționale, a politicii de cadre și de formare – iniția lă și continuă – a
acestora.

Unde se păstrează Fișele?
Fișele individuale de monitorizare și evaluare se vor păstra în
Portofoliul copilului. În cazul în care copilul se transferă dintr -o
instituție în alta sau dintr -o grupă a instituției în alta, portofoliul și
Fișa îl va însoți pe copil drept document ce confirmă nivelul și evoluția dezvoltării lui. Fișele de grup se păstrează la educator și la metodist.
Despre rezultatele evaluării/monitorizării dezvoltării copiilor cadrele didactice vor
inform a periodic familiile asupra competențelor copiilor lor și asupr a activităților pe care le pot
organiz a cu aceștea în continua re, la domiciliu, argumentând deciziile .
Despre rezultatele monitorizării și evaluării dezvoltării copiilor din grupele pregătitoare cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie vor informa cadrele didactice din instituțiile de
învățământ primar prin completarea unui Raport despre dezvoltarea fizică, socio- emoțională,
cognitivă, a limbajului și comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finele gr upei pregătitoare ( Anexa 8). Scopul acestui raport este cunoașterea primară
de către învățător a dezvoltării copilului și construirea unui proces didactic relevant și eficient cu tratarea individualizată și diferențiată a acestuia. Raportul conține Fișa individuală de
monitorizare și evaluare a copilului în baza SIDC, completată la finele grupei pregătitoare, cu indicarea concluziilor asupra dezvoltării copilului și recomandărilor.
Pentru a oferi o apreciere mai amplă despre dezvoltarea copilului, v ă recomandăm să
descrieți comportamente pe mai multe domenii de dezvoltare sau / și domenii de activitate, fără a le indica denumirea propriu- zis. De exemplu: Cel mai mult îi plac activitățile artistico -plastice.
Manifestă interes față de lectură și inform ații noi. Comunică cu ușurință cu adulții cunoscuți și
semenii. Participă cu plăcere la activități casnice, de îngrijire a plantelor. Oferă cu ușurință ajutor. Ține cont de dorințele și nevoile altor copii și persoane. Participă la activități în grupuri
mici sau mai mari, uneori ca și conducător, alteori ca și executant, acceptă responsabilități și le
respectă, individual și în grup.
22

Raportul se perfectează în două exemplare: unul se eliberează părintelui de către director
sau metodist, contra semnătură în Registrul de evidență a Rapoartelor, iar al doilea exemplar se
păstrează timp de 2 ani la metodist sau director. Exemplarul eliberat părintelui va fi trans mis de
către acesta școlii primare la înscrierea copilului în clasa I.
Rezultatele generale pe grupe (pregătitoare, de ex.) vor fi însumate și analizate de către
metodist/director și vor fi prezentate specialistului în domeniul educației timpurii din cadr ul
OLSDÎ până la data de 25 mai anual.
La rândul său, specialistul în domeniul educației timpurii din cadrul OLSDÎ va generaliza
rezultatele pe municipiu/raion și va prezenta rezultatele specialistului în domeniul educației timpurii din cadrul MECC până l a 10 iunie a fiecărui an.
La finele fiecărui an de studii educatorul (la grupa sa), administrația instituției,
speci alistul din cadrul OLSDÎ, perfectează un raport asupra monitorizării și evaluării dezvoltării
copiilor, care iî va fi util la planificarea activităților pentru anul viitor (un model de raport vezi în
Anexa 9) .

Indicatori de monitorizare a dezvoltării copiilor
(utili pentru organizarea monitorizării și perfectarea raportului , exemplu )

I. Scop și obiective:
Scopul monitorizării este de a determina gradul de pregătire a copiilor cu vîrsta 6 -7 ani pentru
școală (dezvoltarea fizică, socio -emoțională, cognitivă, limbajul și comunicarea, capacități și
atitudini de învățare la finalul grupei pregătitoare) pentru orient area și optimizarea procesului
educativ în ansamblu la nivel de raion/municipiu/ instituție de educație timpurie.

Obiective:
– Stabilirea domeniilor și indicatorilor cu cel mai mare/mic grad de performare de către copii;
– Identificarea succeselor și problemelor/lacunelor în dezvoltarea copiilor, inclusiv în
pregătirea lor către școală.
– Formularea de propuneri pentru îmbunătățirea nivelului de dezvoltare a copiilor și a gradului de pregătire a lor pentru școală la nivel de instituție/raion/municipiu/ța ră.

II. Indicatori de monitorizare

1. Număr total de copii cu vsta 6 -7 ani, care frecventează instituția preșcolară în anul de
studii respectiv
2. Număr total de copii monitorizați, per instituție/raion

3. Numărul sau rata copiilor care au performat ( în mod regulat, independent ) toți
indicatorii (100%), în %

4. Numărul sau rata copiilor care au performat indicatorii la scala în curs de realizare, în %
5. Rata copiilor care au performat 85 -99% din indicatori
6. Rata copiilor care au performat 65 -84% din indicatori
7. Rata copiilor care au performat 40 -64% din indicatori
8. Rata copiilor care au performat mai puțin de 39% din indicatori –

9. Rayting -ul domeniilor performate
10. Domeniile cu cel mai mare scor de performare (în %, copii)
11. Domeniile cu cel mai mic scor de performare (în %, copii)

12. Rayting -ul (ordinea) indicatorilor performați
23

13. Indicatorii cu cel mai mare scor de performare (85 -100% de copii)
14. Indicatorii cu scor mediu de performare (65 -85% de copii)
15. Indicatori cu scor mic de performare (40 -64% de copii)
16. Indicatorii cu sco r insuficient de performare (mai mic de 40%)

17. Probleme în performarea domeniilor de dezvoltare/indicatorilor :
– probleme ce țin de copii (ex., nu au frecventat) ;
– probleme ce țin de asigurarea didactică a procesului educațional (ex., lipsa/penuria de
jucării , materiale didactice, cărți pentru copii, echipamente și atribute) ;
– probleme ce țin de profesionalismul cadrului didactic (competențele educatorului) –
se vor face înscrieri din monitorizările managerului/ metodistului pe parcursul anului) ;
– probleme ce ți n de instituție (nu a funcționat 1, 2, 3, 4, 5, 6 și mai mult pe par cursul
anului școlar 2014- 2015);
– probleme ce țin de standarde și indicatori ;
– etc.

18. Rezultate generalizate per grupă și Concluzii .
19. Propuneri pentru îmbunătățirea gradului de pregătire a copiilor pentru școală.
Pe baza rezultatelor obținute la grupele de copii, pe diferite vârste, administrația
instituției de educație timpurie trebuie să răspundă, în raport, la cîteva întrebări, la care orice
proces de evaluare trebuie să răspundă:
• Contextul în care funcționează instituția de educație timpurie, a fost el corect descris?
Au fost nevoile (exprimate sau nu) ale beneficiarilor satisfăcute? Activitățile derulate și obiectivele lor au fost acceptate de beneficiari și de celelalte părți interesate?
• Resursele alocate pentru îmbunătățirea activității au fost suficiente și bine folosite?
• Procesele și activitățile au fost ele derulate corespunzător? S -au înregistrat abateri de la
planificare? Care au fost motivele acestor abateri și cum pot fi ele evitate pe viitor?
• Au fost obținute rezultatele scontate (inclusiv reacțiile favorabile ale părinților) în
privința îmbunătățirii calității și a unei mai bune cunoașteri a situației din instituția de educație timpurie?
• Au fost activitățile de îmbunătățire a calității și de evaluare internă eficace? (Și -au
realizat, adică, obiectivele propuse?)
• Cât de mari au fost schimbările introduse prin activitățile derulate (corectarea unor
aspecte, îmbunătățirea unor situații, creare de la “0” a unor s isteme sau procese)?
• Cât de mult s -au implicat părinții? Cât de mult știu aceștea despre activitățile derulate?
Care este nivelul lor de satisfacție față de rezultatele activității?
• Care a fost impactul activităților derulate – asupra grupului țintă, asupra discursului
public, asupra resurselor disponibile, asupra instituțiilor implicate, asupra cooperării cu alte instituții etc.?

24

SURSE BIBLIOGRAFICE

1. Banca Mondială, Jody Zall Kusek, Ray C. Rist, Zece pași pentru o monitorizare bazată
pe rezultat și sistem de evaluare, Banca Internațională pentru Reconstrucție și
Dezvoltare/ Banca Mondială, 2004,
https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/14926/296720PAPER010
0steps.pdf?sequence=1
2. Banca Mondială. Monitorizare și Evaluare .
http://siteresources.worldbank.org/INTBELARUS/Resources/M&E.pdf
3. Burlea, Georgeta. (2008). Exercitii pentru formarea și dezvoltarea aptitudinilor de
școlaritate . Program complex de pregătire a copilului pentru debutul școlar. Iași:
Editura Polirom.
4. Chivulescu, Liliana. (2007). Cine sunt eu? Evaluarea psihopedagogică a c opiilor de 6-
12. București: Editura Coresi.
5. Codul educației nr.152 din 17.07.2017
6. Curriculum -ul educației timpurii. 2019
7. Ghid de aplicare a Instrumentul de monitorizare a pregătirii copilului pentru școală și a
Fișei de monitorizare a progresului preșcola rului. Chișinău, 2014
8. *** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani .
9. Ghid metodologic de evaluare a elevilor din clasa pregătitoare. București, 2013
10. Golu, Florinda.(2010).Psihologia dezvoltării. București: Editura Universitară.
11. Joița, Elena. Instruirea constructivistă – o alternativă. Fundamente. Strategii / Educația
XXI, București: Ed. Aramis, 2006
12. Ionescu, M. (coord.) (2010). Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani. U NICEF . București: Vanemonde.
13. *** Modalități practice de cunoaștere, înțelegere și lucru cu preșcolarul și școlarul .
Ghiduri de conversație cu copiii și părinții, fișe de observație și idei de joc pentru diversele tipuri de comport ament. București: Editura Raabe. (2009).
14. ***National Association for the Education of Young Children, Early childhood teacher education guidelines, Washington DC, 1982 apud Seefeld, Carol, Barbour, Nita, Early Childhood Education. An introduction, 3rd ed., Macmillan College Publishing Company, New York, 1994.
15. Oberlander R June, (2001). Ghid practic pentru creșterea copilului până la 5 ani. București: Editura Niculescu.
16. ***Pregătirea preșcolarului 5- 7 ani . București: Editura Litera. (2010)
17. Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la nașt ere pînă la 7 ani. 2019
18. Standardele naționale profesionale ale cadrelor didactice. Chișinău, 2010
19. Studiu național ”V alidarea pe criteriu de vârstă a s tandardelor de învățare și dezvoltare a
copilului de la naștere până la 7 ani ”. Manuscris, 2010

25

ANEXE

Anexa 1.
Instrumentul de monitorizare ș i evaluare a dezvoltării copilului de la 1,5 la 3 ani (19 -36 luni)
în baza SÎDC

A. DOMENIUL: DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI FORTIFICAREA SĂNĂTĂȚII
INDICATOR NEREALIZAT ÎN CURS DE
DEZVOLTARE REALIZAT METODE DE
MONITORIZARE/ EVALUARE ȘI
SUGESTII DE ACTIVITĂȚI
Standard 1: Copilul va fi capabil să efectueze diverse mișcări și activități fizice
1. Merge/aleargă cu
ușurință, schimbând
ritmul și direcția (înainte, înapoi, în linie dreaptă ,
circular, inclusiv cu muzica) (14) Merge/aleargă cu mare
dificultate (cade jos și nu se ridică)
în timp ce
schimbă ritmul și direcția. Merge, aleargă cu unele
erori, în timp ce schimbă ritmul și direcția.
Merge, aleargă cu
ușurință, schimbând ritmul și direcția.
Observarea:
 Se va observa modul de deplasare a
copilului în timpul jocului liber la
plimbare, în sala de grupă.
Probă practică:
 Jocurilor de mișcare, muzical -ritmice cu
elemente de mers și alergare, cu sarcina
de a schimba la un anumit semnal
direcția.
2. Urcă și coboar ă
scări, nealternând picioarele (19) Nu poate urca și coborî
scările, nici cu ajutorl adultului . Urcă și coboară s cări,
nealternând picioarele cu ajutorul adultului. În mod independent urcă
și coboară scări, nealternând picioarele. Observarea:
 Se va observa cum se deplasează copilul
de la un etaj la altul , în timpul ieșirii la
plimbare sau, mergând în excursie la
colegi.
3. Participă activ la
jocuri, dansuri,
activități fizice și Refuză să participe la
jocuri, dansuri, activități
fizice și alte momente de Participă ocazional, la
jocuri, dansuri, activități
fizice și alte momente de Permanent participă activ
la jocuri, dansuri,
activități fizice și alte Observarea:
 Se va observa copilul în timpul activității
sale de mișcare prin odaie, în aer liber.
26

alte momente de
regim (21) regim. regim. momente de regim. Probă practică:
 Jocurilor de miș care, dansuri.
 Activități fizice și alte mo mente de regim .
Standard 2: Copilul va fi capabil să manipuleze obiecte pentru dezvoltarea motricității fine
4. Manipulează obiecte
(mozaic, bizibord,
joc sorter, tacâmuri, etc.). (56) Nu manipulează obiecte. Cu dificultate
manipulează obiecte. Continuu manipulează
obiecte mai și mici. Observarea:
 Se va observa modul în care copilul
manipulează obiecte: mozaic, bizibord, joc sorter, tacâmuri, ține cana, lingura și lingurița la servirea mesei.
Probă practică:
 Jocuri lotto; domino.
 Jocuri de formare a întregului din 2- 4
părți;
 Jocuri de găsire a locului potrivit , etc.
5. Utilizează
corespunzător unele tacâmuri.
(59) Nu poate utiliza nici un
fel de tacâm. Utilizează cu dificultate
și/sau necorespunzător unele tacâmuri. Utilizează cu ușurință și
corespunzător unele tacâmuri. Observarea:
 Se va observa modul de manipulare a
tacâmurilor în timpul servirii mesei.
Probă practică:
 Joc de rol în care copilul ve imita servirea mesei sau va hrăni jucăriile (păpuși,
animale, etc.)
Standard 3: Copilul va fi capabil să realizeze compoziții plastice (desene, picturi, modelaje și aplicații)
6. Utilizează
instrumente și materiale de desenat (creioane simple, cerate, markere, pensula, degetul, palma) în realizarea compozițiilor plastice. (69) Nu poate utiliza
instrumente și materiale de desenat (creioane simple, cerate, markere, pensula, degetul, palma) în realizarea compozițiilor plastice. Utilizează cu dificultate
instrumente și materiale de desenat (creioane simple, cerate, markere, pensula, degetul, palma) în realizarea compozițiilor plastice. Întotdeauna utilizează
instrumente și materiale de desenat (creioane simple, cerate, markere, pensula, degetul, palma) în realizarea compozițiilor plastice. Observarea:
 Se va observa dacă copilul apucă creionul
/pensula și desenează cu creioane simple,
cerate, markere, pensula, degetul, palma
pe diferite suparfețe(plăci de faianță, masă, perete, șevalet, etc.).
Probă practică:
 Activități în care copilul va utiliza creionul, pensula, degetul, palma, etc
pentru redarea compozițiilor plastice.
7. Desenează oameni – Refuză să deseneze Desenează, la îndemnul Desenează în mod Probă practică:
27

capete și membre
care pornesc direct
de la cap (71) oameni sau desenul nu
are asemănări cu figura
omului adultului, oameni cu cap
dar, pot lipsi membrele independent oameni cu
cap și membre care
pornesc direct de la cap  Activități în care copilul va fi motivat ,
îndemnat să deseneze/copieze oameni,
copii în diferite situații.
Standard 4: Copilul va fi capabil să -și controleze și dirijeze propriile mișcări prin utilizarea adecvată a simțurilor.
8. Demonstrează
coordonare oculo-
motorie în jocurile de construcție, în realizarea puzzleurilor, în înșirarea de obiecte pe ață etc. (97) Nu poate re aliza
coordonarea oculo-motorie în jocurile de construcție, în realizarea puzzleurilor, în înșirarea de obiecte pe ață etc. Realizează cu dificultate
coordonarea oculo-motorie în jocurile de construcție, în realizarea puzzleurilor, în înșirarea de obiecte pe ață etc. Demonstrează coordonare
oculo- motorie în cadrul
jocurilor ș i activită ților. Observarea:
 Se va observa dacă copilul reușește să apuce și să potrivească piesele de puzzle; să îmbine cuburile de leggo; să înșire bile pe ață etc.
Probă practică:
 Jocuri de construc ție, manipulative (5, 6
cuburi mari, de forme diverse, puzzle cu 3-5 piese cu imagini clare, colorate, bile
de diferite mărimi și culori a ță/șnur) etc.
Standard 5: Copilul va fi capabil să recunoască beneficiile unei alimentații sănătoas e.
9. Face diferența între
lucruri care se mănâncă/comestibile și cele care nu se mănâncă/necomestibile. (116) Nu poate face diferența
între lucruri care se mănâncă/comestibile și cele care nu se mănâncă/necomestibile: duce la gură și probează diverse obiecte, inclusiv necomestibile . Cu dificultate face
diferențe între diverse opțiuni de mâncare. Cu ușurință face diferența
între lucruri care se mănâncă/comestibile și cele care nu se mănâncă/necomestibile. Observarea :
 Se va observa dacă copilul recunoaște
alimentele pe care le mănâncă, preferin țele
lui alimentare.
Interviul cu copilul:
– Ce îți place să mănânci?
– Ce ai dori să mânânci?
– Poți să mânânci o minge?
– Ce vrei să mănânci: dulciuri sau
brânzică?
Standard 6: Copilul va fi capabil să aplice reguli de menținere a sănătății și igienei personale.
10. Își spală și usucă
mâinile ori de câte
ori e necesar. (133) Nu își spală/ usucă
mâinile
în momentele necesare.
La solicitarea adultului
își spală /usucă mâinile. Are ini țiativa de a se spală
pe mâini și a le
usca ori de câte ori este necesar Observarea:
 Se va observa copilul în procesul de spălare a mâinilor în diverse m omente
ale programului zilei.
Probă practică:
 Activități de spălare și uscare a mâinelor
28

înainte de servirea mesei și după tualetă.

Standard 7: Copilul va fi capabil să respecte reguli de securitate personală.
11. Respectă regulile de
protecție adecvate
nivelului de înțelegere. (149)
Nu respectă regulile de
protecție Câteodată respectă reguli
de protecție. Mereu respectă regulile de
protecție adecvate nivelului de înțelegere. Observarea:
 Se va observa comportamentul copilului
în diverse situa ții de simulare cu obiecte
periculoase (fier de călcat, chibrite, ceainic fierbinte, cu țit, foarfecă, aragaz,
medicamente).
Interviul cu copilul:
 Ce se întâmplă dacă te atingi de ferul de
călcat care e fierbinte?
Se poate de jucat cu chibrite? Ce faci dacă ceainicul e fierbinte? Ai dreptul să te joci cu foarfeca?
Poți lua medicamente fără foia adultului?
B. DOMENIUL: DEZVOLTARE PERSONALĂ, EMOȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ
INDICATOR NEREALIZAT ÎN CURS DE
DEZVOLTARE REALIZAT METODE DE
MONITORIZARE/EVALUARE ȘI
SUGESTII DE ACTIVITĂȚI
Standard 1: Copilul va fi capabil să se perceapă în mod pozitiv ca persoană unică cu caracteristici specifice.
12. Se recunoaște în
fotografii, se privește în oglindă, recunoscând apartenența de gen: „Sunt fetiță/sunt băiat.”, spunându- și
numele, dacă e întrebat. (172) Nu se recunoaște în
fotografii și privind în oglindă nu recunoaște aparteneța sa de gen.
Cu ajutorul adultului se
recunoaște în fotografii și privind în oglindă recunoaște aparteneța sa de gen, dar vorbește despre sine de la persoana a treia. În mod independent se
recunoaște în fotografii, se privește în oglindă, recunoscând apartenența de gen
Probă practică:
 Activitatea la panourile „Eu sunt azi aici” și „Dispoziția mea”.
 Exerciții- joc de tipul „Ghici cine este în
oglindă/poză”
Interviu cu copilul:
 Convorbiri cu copilul în timpul
momentelor de regim, aflându -se în
spațiile încăperii/lor unde sunt oglinzi (la
baie, în vestiar, pe holuri, în sala de
29

muzică, etc.) :
– Cine este în oglindă?(Pe cine vezi în
oglindă?)
– Cine este băiatul/fata?
– Ce faci tu? (depinde de răspunsul
copilului)
– Ce face băiatul/fata SAU numele
copilului ? (depinde de răspunsul
copilului)
13. Își exteriorizează
propriul ,,Eu”, răspunzând ,,Nu! ” la
cererile adultului sau însistând ,,Eu singur”. (177) Nu poate să -și
exteriorizeze propriul ,,Eu” , vorbind de spre
sine de la a treia persoană . Uneori exterioriz ează
propriul „Eu” ,
răspunzând „Nu! ” când i
se oferă ajutor. Permanent demonstrează
propriul „Eu” răspunzând „Nu!” la cererile adultului
sau insistând „Eu singur”. Observarea :
 Se va observa copilul în situa ții când
manifestă independen ță.
Interviul cu copilul:
– Vrei să te îmbrac?
– Te încălți singur?
– Să te ajut să mănânci?, etc.
Standard 2: Copilul va fi capabil să -și adapteze trăirile și să -și controleze pornirile impulsive.
14. Caută sprijin
emoțional când trăiește emoții intense. (200)
Nu cere și nici nu caută
sprijin emoțional când
trăiește emoții intense. Uneori caută sprijin
emoțional când trăiește emoții intense.
Necontenit caută sprijin
emoțional când trăiește emoții intense.
Observarea:
 Se va observa cum reacționează copilul
când trăiește emoții intense .
Interviul cu copilul:
 Cum te simți când e mama lângă tine?
Ce faci când mama pleacă la serviciu?
Ce emoții trăiești când primești cadouri?
Proba practică:
 Jocuri cu mișcare la semnale.
 Jocuri cu îndeplinirea unui rol.
Standard 3 : Copilul va fi capabil să recunoască și să exprime adecvat o varietate de emoții.
15. Își exprimă emoțiile,
cum ar fi (gelozia,
afecțiunea, mândria,
rușinea, teama, Nu poate să -și exprime
emo țiile. Își exprimă cu dificultate
sau la îndemnul adulților
unele emo ții (bucurie,
tristețe, teamă , etc. ). Își exprimă cu ușurință
propriile emo ții. Observarea :
 Se va observa reacția copilului la situațiile
cotidiene și cele de învățare, cum ar fi :
primirea de dimineață/salutul cu
30

bucuria, tristețea,
etc.). (215) educatorul și copii ; apariția momentelor
de surpriză; situații de conflict cu
semenii; apariția unor persoane noi în sala de grupă, etc.
Probă practică:
 Diverse activități de tipul: jocuri cu
subiect și rol „De -a mama”, „D e-a
medicul”, „De -a…”, activități distractive,
jocuri mobile, serbarea unor evenimente, jocul liber ales, etc., în cadrul cărora copilul are posibilitatea să exprime, să
manifeste diferite emoții (gelozia, afecțiunea, mândria, rușinea, teama, bucuria, t ristețea, supărare, mirare,
enervare, în funcție de rolul interpretat) ,
etc.
Standard 4: Copilul va fi capabil să manifeste încredere în adulții cunoscuți și să interacționeze cu aceșt ia.
16. Își exprimă nevoia
de securitate în situații de disconfort (neplăcute) sau periculoase, căutând adulți în care are încredere. (241) Nu caută și nu apelează
la nici un adul t în situații
de disconfort (neplăcute) sau periculoase pentru a se simți în securitatea.
La îndemnul adulților, în
situații de disconfort (neplăcute) sau
periculoase caută și apelează la adulți i în care
are încredere pentru a se simți în securitatea.
Permanent caută adulți în
care are încredere în situații de disconfort (neplăcute) sau periculoase pentru a se simți în securitatea.
Observarea :
 Se va observa cum interacționează copilul cu părinții, buneii, personalul grădiniței în diverse momente situații de disconfort (neplăcute) sau periculoase, de disconfort (neplăcute) sau periculoase, cum ar fi: în timpul îmbrăcării/dezbrăcării, servirea mesei, situații de neâmpărțire a jucăriilor,
etc.
Interviul cu copilul:
– La cine te vei duce după ajutor când ai nevoie (de exemplu: să te ajute să te îmbraci, să ajungi o jucărie din dulap, să duci farfuria cu mâncare, când cineva te
lovește, etc.)
Standard 5: Copilul va fi capabil să ceară ajutor când are nevoie.
31

17. Cere ajutorul
adultului atunci când
întâmpină o dificultate (263) Niciodată nu cere
ajutorul adultului atunci când întâmpină o dificultate. Uneori sau la îndemnul
adultului cere ajutorul unui adult atunci când
întâmpină o dificultate. În mod independent cere
ajutorul adultului atunci când întâmpină o dificultate. Observarea :
 Se va observa dacă copilul solicită ajutorul adultului atunci când întâmpină o dificultate / are o problemă.
Probă practică:
 Activități de îmbrăcare /dezbrăcare,
descălțare/încălțare , de luare a
obiectelor /jucăriilor din locuri greu de
ajuns , etc.
Interviul cu copilul:
– Ce faci dacă nu poți deschide uș a?
– Nu poți ajunge la haină, ce trebuie să
faci?
Standard 6: Copilul va fi capabil să interacționeze pozitiv cu copiii de vârstă apropiată.
18. Inițiază interacțiuni
sociale cu copiii de aceeași vârstă. (276) Refuză de a interacționa
cu alți copii. La îndemnul adultului
inițiază interacțiuni
sociale cu cop ii de
aceeași vârstă. În mod independent
inițiază interacțiuni sociale cu alți copii ,
inclusiv de vârstă apropiată . Observarea:
 Se va observa comportamentul copilului și modul de relaționare cu alți copii în
activitatea de joc și situații cotidiene .
Probă practică:
 Jocul liber ales , în sala de grupă sau la
plimbare .
 Jocuri dinamice, didactice, dramatizări,
etc.
Standard 7: Copilul va fi capabil să recunoască, să aprecieze și să respecte asemănările și deosebirile dintre oameni.
19. Se joacă în prezența
altor copii diferiți ca vârstă, gen, limbă vorbită, sau cu cerințe educaționale speciale. (289) Refuză să se joace în
prezența altor copii. Se joacă selectiv în
prezența altor copii. Se joacă în prezența altor
copii diferiți ca vârstă, gen, limbă vorbită, sau cu cerințe educaționale speciale. Observarea :
 Se va observa reacț ia copilului la alți
copii care diferă din punct de vedere al vârstei, al genului, limbii vorbite, sau cu cerințe educaționale speciale în medii
diferite și contexte variate.
Proba pra ctică:
 Jocuri și activități comune cu copii de
32

diferite vârste , gen.
Standard 8: Copilul va fi capabil să perceapă regulile și efectele acestora.
20. Urmează reguli
simple . De exemplu:
pune jucăriile la loc,
nu strică construcțiile altor copii, nu lovește și
nu mușcă alți copii, are comportament adecvat la masă etc.(309) Ignoră, n u respectă nici o
regulă . Rareori sau cu sprijinul
adultului respectă reguli simple. Întotdeauna , în mod
independent, urmează reguli simple. Observarea :
 Se va observa dacă copilul respectă reguli simple în diverse contexte sociale: familia, grădinița, comunitate .
Probă practică:
 Jocuri cu respectarea regulilor.
 Jocuri de imitare .
 Jocuri cu jucării și atribute de joc.
Interviul cu copilul:
– Ce trebuie să faci înainte de a servi masa?
– Ce trebuie să facem când intrăm
dimineața în grupă?
– Ce trebuie să faci după ce te joci cu jucăriile?
– Ce trebuie să faci când traversezi strada?
Standard 9: Copilul va fi capabil să -și asume responsabilități, să negocieze și să participe la luarea deciziilor.
21. Vorbește cu alt copil
pentru a rezolva un
conflict, cu ajutorul adultului. (324) Refuză să vorbească cu
alt copil pentru a rezolva un conflict, cu ajutorul adultului. Uneori vorbește cu alt
copil pentru a rezolva un conflict, cu ajutorul adultului. Permanent v orbește cu alt
copil pentru a rezolva un conflict, cu ajutorul adultului. Observarea :
 Se va observa comportamentul copilului și implicarea lui în comunicare în caz de conflict e în relații cu alți copii, care țin de
jucării, căr ți, locul de joc, locul la masă
etc.
Probă practică:
 Jocuri cu jucării comune.
 Sarcini de lucru, în pereche în diferite
activități de joc și cotidiene, de exemplu: să aranjeze masa pentru păpuși; să pună jucăriile la loc; să pună lingurile pe masă;
să aducă 1 -2 obiecte, etc.
Standard 10: Copilul va fi capabil să coopereze cu ceilalți .
33

22. Împarte și returnează
jucării altor copii.
(340) Nu împarte și nici nu
returnează jucării altor copii. Rareori returnează jucării
altor copii. Permanent returnează
jucării altor copii. Observarea :
 Se va observa cum copilul cere, oferă și returnează jucăriile în timpul jocului cu semenii.
Probă practică:
 Jocuri de construcții , de masă, de
manipulare, de rol, etc. unde se propune de a se împ ărți cu jucăriile sale cu alți
copii .
Standard 11: Copilul va fi capabil să manifeste empatie față de celelalte persoane.
23. Remarcă dacă
ceilalți copii sunt triști sau veseli. (357) Nu poate remarca dacă
ceilalți copii sunt triști
sau veseli , este
indiferent . Uneori sau cu ajutorul
adultului poate să distingă dacă ceilalți copii sunt triști sau veseli. Întotdeauna remarcă dacă
ceilalți copii sunt triști sau veseli. Observarea:
 Se va observa dacă copilului
Probă practică:
 Activități de recunoaș tere a emo țiilor
simple redate în imagini, poze, afișe, oglinzi ( cine este trist, vesel, speriat?).
 Lucrul la panoul ”Dispozi ția mea”.
 Jocuri cu păpuși, etc.
C. DOMENIUL: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI A COMUNICĂRII ȘI PREMISELE CITIRII ȘI SCRIERII
INDICATOR
NEREALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE
MONITORIZARE/EVALUARE ȘI
SUGESTII DE ACTIVITĂȚI
Standard 1: Copilul va fi capabil să asculte și să înțeleagă semnificația mesajului vorbit .
24. Răspunde și
îndeplinește o comandă care include
substantive, adverbe, adjective. (376) Nu poate răspunde și
îndeplini o comandă care include substantive, adverbe, adjective. Cu ajutorul adultului
poate răspunde și îndeplini o comandă care include substantive, adverbe, adjective. Permanent răspunde și
îndeplinește o comandă care include substantive, adverbe, adjective. Probă practică:
 Sarcini care să le poată îndeplini treptat, doar câte una pe rând.
 Jocuri – imitație cu sarcini, de tipul: Arată/ spune cum face câinele, pisica, etc.
 Jocuri didactice, cu sarcini de executare a unor pași, acțiuni, etc.
Observarea:
34

 Se va observa capacitatea copilului de a
îndeplini o comandă, sarcină, rugăminte.
Standard 2: Copilul va fi capabil să -și extindă progresiv vocabularul.
25. Utilizează cuvinte noi
în experiențele/
activitățile zilnice.
(392) Nu utilizează cuvinte
noi în experiențele zilnice. Uneori sau la solicitarea
adultului utilizează cuvinte noi în experiențele zilnice. Permanent folosește
cuvinte noi în experiențele zilnice.
Observarea:
 Se va obs erva copilul în timpul
activităților independente (jocuri, plimbări…) dacă utilizează cuvintele noi
învă țate.
Probă practică:
Sarcini sau activități în care copilul va
descrie imagini, jucării, obiecte, etc.
Interviul cu copilul:
– Ce faci?
– Cum este mingea?
– Spune de ce culoare este jucăria?
– Cine zice mor, mor, mor?
– Cine face meau, meau? etc.
– Ce face pisica, păpușa?
Standard 3: Copilul va fi capabil să se exprime corect din punct de vedere gramatical.
26. Utilizează în vorbire
structuri gramaticale (substantiv și verb, substantiv și adjectiv, substantiv și pronume posesiv, pronume personal și verb). (417) Utilizează greșit în
vorbire structuri gramaticale. Uneori uilizează în
vorbire unele structuri gramaticale. Permanent și corect
utilizează în v orbire
structuri gramaticale. Interviul cu copilul:
– Al cui este obiectul?
– Spune ce ai acasă ?
– Cine este în această poză?
Probă practică:
 Situa ție de joc: Copiii scot din cutiuța
fermecată, pe rând lucruri personale și verbalizează este al meu, a mea… etc.
 Citire de imagini. Copilul va fi rugat să descrie/povestească o imagine/poveste
după imagini, etc.
Observarea:
 Se va observa cum comunică copilul în
35

cadrul jocurilor sau a interacțiunilor cu
alți copii și adulți.
Standard 4: Copilul va fi capabil să pronunțe corect sunete, cuvinte ale limbii materne.
27. Pronunț ă clar unele
sunete. În alte cazuri
omite, substituie, inversează sunetele etc. (443) Nu pronunță clar nici un
sunet sau nu vorbește
deloc . Pronunță clar vocalele,
unele sunte cu mare dificultate. În mod constatnt pronunță
clar unele sunete și poate
omite sunete când sunt mai multe consoane alăturate: „ caun” în loc de
„scaun”, „ crie” în loc de
„scrie ”; nu pot pronunța
sunetele [s], [z], [ș], [j] și le omit complet sau le pronunță doar î n
combinație cu vocalele; substituie sunete: sunetul [r] cu [l] – „rață/lață”,
„primăvară/primăvală”, sau a sunetului [d] cu [t] –
„pădure/păture ”,
„drum/trum ”; înlocuiește
sunete șuierătoare [ș] și [j] cu siflantele [s] și [z]; inversează sunetele (schimbă ordinea firească a fonemelor din cuvinte: „Ogluța” în loc de
„Olguța”, „ stlică ” în loc
de „sticlă ”. Observarea:
 Se va observa copilul în diverse contexte de comunicare și relaționare.
Probă practică:
 Jocul de imita re a cuvintelor
omonatopeice (ex.:„ Cine și cum face?”
(câinele mare, cățelușul…, pisica, găina, motănașul…, puișorul); bătăilor din palme (mai repede – lent, mai tare – încet ).
 Activități în care copiii vor recita poezii,
vor povesti/citi povești, vor improviza cântece, utilizând cuvinte cu rime.
Standard 5: Copilul va fi capabil să utilizeze diverite modalități de comunicare verbală, non -verbală și paraverbală.
28. Folosește gesturi și
limbajul corpului pentru a -și exprima
nevoile și Nu folosește gesturi și
limbajul corpului pentru a-și exprima nevoile și
sentimentele și nu se La solicitarea adultului
folosește gesturi și
limbajul corpului pentru
a-și exprima nevoile și Permanent folosește
gesturi și limbajul corpului pentru a -și
exprima nevoile și Observarea:
 Se va observa copilul în comunicare cu diferite persoane (adulți, bebe, semeni) în
diferite contexte.
36

sentimentele,
adapt ându- se diferitor
situații de comunicare
în funcție de interlocutor , de
exemplu:
îmbrățișează spontan
membrii familiei sau ,
unui copil i se adresează pe numele mic. (reformulat din
461 și 462) adaptează la diferite
situații de comunicare cu alți copii sau adulți. sentimentele și se
adaptează cu dificultate la diferite situații de
comunicare cu alți copii sau adulți. sentimentele, adaptându –
se cu ușurință diferitor situații de comunicare în funcție de interlocutorul cu care vorbește. Probă practică:
 Să recite poezii pe roluri.
 Jocuri de rol ”De -a familia”, ”La medic”,
etc.
 Jocul liber ales la centrul ”Casa” –
dramatizare; la centrul ”Biblioteca” –
”lectura” poveștilor/cărților cunoscute, recitarea poeziilor pe roluri, etc.
 Jocuri muzical -ritmice cu dialoguri, etc.
Standard 6. Copilul va fi capabil să înțeleagă și să se exprime, la nivel elementar, într -o limbă străină. –
Standard 7: Copilul va fi capabil să demonstreze interes față de carte și lectură.
29. Alege cărți pentru a fi
citite, răsfoindu- le cu
plăcere. ( reformulat
din 496 ș i 495)
Nu este i nteresat de
cărți, nu le alege pentru a fi citite, nu le
răsfoiește nici la
îndemnul sau insistența adultului. Uneori alege cărți pentru
a fi citite, răsfoindu- le la
îndemnul adultului. Permanent alege cărți
pentru a fi citite, răsfoindu- le cu plăcere.
Observarea :
 Se va observa copilul în timp ce are la dispoziție diferite materiale tipărite (cărți
de povești cu/fără ima gini, cunoscute și
necunoscute; manuale, reviste, albume de fotogra fii, etc.),
 Se va observa când răsfoiește cartea
preferată și spune ce vede, imită mișcări, îngână cântecul. (Trei iezi cucuieți/mamei
ușa descuieți)
Probă practică:
 Sarcini de lucru, activități cu diverse cărți cunoscute și necunoscute în centrul ”Biblioteca”.
 Joc de rol care presupune lectură de cărți, de exemplu: ”De- a familia”, ”De- a
grădinița”, etc.
 Cântă cântecul caprei, gogoașei, etc.
 Recită poiezia cunoscută.
37

Standard 8: Copilul va fi capabil să efectueze corespondenț e între sunet și literă.
30. Înțelege sunetele
produse de cărțile
sonore și le repetă cu plăcere. (514) Nu reacționează la
sunetele produse de cărțile sonore și nu le repetă. Reacționează la sunetele
produse de cărțile sonore și le repetă la îndemnul
adultului. În mod independent
reacționează la sunetele produse de cărțile sonore și le repeat cu plăcere. Probă practică:
 Răsfoirea cărților sonore și imitarea
cuvintelor omonatopeice , a sunetelor
produse .
 Activități cu imagini care produc sunete.
 Activități cu jucării interactive.
Interviu cu copilul (pe baza cărților sonore) :
– Spune cum face câinele?
– Spune cum face pisica?
– Spune cum face găina?
– Spune cum face puișorul?, etc.
Standardul 9: Copilul va fi capabil să folosească limbajul scris/tipărit în activitățile zilnice.
31. Poziționează corect
cărțile când le explorează. (530) Refuză să folosească
cărți sau le poziționează greșit, când le explorează. Uneori sau cu sprijinul
adultului poziționează corect cărțile când le explorează. Permanent poziționează
corect cărțile când le explorează. Probă practică:
 Activități de aranjare /pozi ționare a
cărților.
 Citirea cărților preferate, (copilul,
răsfoiește cartea și numește eroiii),
căutăm eroul preferat în carte, etc.
Standardul 10: Copilul va fi capabil să utilizeze modalități de grafism: desene, semne, forme, pregrafisme.
32. Descrie ceea ce a
desenat/scris sau ce a reprezentat. ( 540) Refuză să
deseneze/scrie sau de a vorbi despre ceea ce a desenat/scris sau ce e
reprezentat. Cu sprijinul adultului
descrie ceea ce a desenat/ scris sau ce e reprezentat. În mod independent
descrie ceea ce a desenat/scris sau ce e reprez entat. Interviu cu copilul :
 Se va propune copilului comentariu la desenul realizat.
‐ Îmi spui ce ai desenat?
‐ Ce ai redat/ „scris” aici? etc.
C. DOMENIUL: DEZVOLTAREA COGNITIVĂ
INDICATOR NEREALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE
MONITORIZARE/EVALUARE ȘI
SUGESTII DE ACTIVITĂȚI
Standard 1: Copilul va fi capabil să identifice relația cauză -efect în urma unor interacțiuni cu obiecte, fenomene, oameni.
33. Remarcă efectele Nu remarcă efectele Remarcă efectele În mod independent Observarea:
38

acțiunilor celorlalți
asupra obiectelor și
persoanelor. (553) acțiunilor celorlalți
asupra obiectelor și persoanelor
. acțiunilor celorlalți
asupra obiectelor și persoanelor, doar cu sprijinul adultului. remarcă efectele acțiunilor
celorlalți asupra obiectelor
și persoanelor  Se va observa care sunt acțiunile copilului
în a atrage atenția adultului.
Probă practică:
 Activități de manipularea a diferitor obiecte.
 Jocuri cu diverite obiecte reale și substituenți.
 Organizarea diferitor experimente, ce vizează relația de cauză- efect.
De
exemplu: „Dacă stingi lumina, ce se
întâmplă? (se face întune ric).”
Standard 2: Copilul va fi capabil să observe, să compare și să evalueze acțiuni, evenimente și experiențe.
34. Imită acțiuni văzute în
alte momente sau contexte. (564)
Nu imită acțiuni văzute
în alte momente sau contexte. Rareori sau la îndemnul
adultului imită acțiuni văzute în alte momente sau contexte. Permanent, în mod
independent imită acțiuni văzute în alte momente sau contexte. Observarea:
 Se va observa comportamentul copilului în orice moment al zilei pentru a surprinde comparații între acțiuni, evenimente.
Probă practică:
 Vorbește la telefon cu mama, tata;
 Jocuri de rol: Hrănește păpușa, adoarme
ursul, etc.).
Standard 3: Copilul va fi capabil să valorifice experiențele acumulate în diverse contexte.
35. Distinge, din propria
experiență, funcționalitatea /utilizarea unor obiecte cotidiene. (573) Nu poate distinge
funcționalitatea/utilizarea unor obiecte cotidiene. Cu ajutorul adultului
distinge, funcționalitatea/utilizarea unor obiecte cotidiene. Permanent distinge, din
propria experiență, funcționalitatea/utilizarea unor obiecte cotidiene. Observarea:
 Se va observa comportamentul copilului în diverse activități de rutină. De exemplu:
suflă sau nu în mâncare când e fierbinte ;
cum utilizează obiecte noi, necunoscute pentru scris/desen, etc.
Probă practică:
 Jocuri de rol prin imitarea unor ac țiuni
observate la adul ți cum ar fi: suflă în cana
cu ceai fierbinte; se piaptănă înainte de a
pleca de acasă; se prive ște în oglindă pentru
39

a aranja haina, etc.
Standard 4: Copilul va fi capabil să genereze soluții la diverse întrebări, situații, probleme.
36. Încearcă/aplică
modalități diverse
pentru soluționarea unei probleme, înainte de a cere sprijin. (580) Nu încearcă și nici nu
aplică modalități diverse pentru soluționarea unei probleme, înainte de a cere sprijin. Uneori încearcă sau
aplică modalități diverse pentru soluționarea unei probleme, înainte de a cere sprijin. În mod constant persistă,
încearcă, aplică modalități diverse pentru soluționarea unei probleme, înainte de a cere sprijin. Observarea:
 Se va observa comportamentul copilului
dacă reu șește să găsească solu ții adecvate
pentru a -și satisface o necesitate sau
pentru a rezolva o problemă
Probă practică:
 Face mai multe încercări pentru a se
îmbrăca, încăl ța.
 Deschide o cutie de jucării nouă.
 Introduce figurinele în cubul cu găuri.
 Reconstrui piramida.
 Asamblează puzzle.
Standard 5: Copilul va fi capabil să realizeze operații cu mulțimi de obiecte (grupare, clasificare, sortare, triere, comparare, ordonare, seriere).
37. Grupează, la
solicitare, obiectele
după un criteriu. (588) Nu identifică, la
solicitare, obiectele ce se atribuie unui indicator calitativ. Rareori identifică și
grupează la solicitare, obiectele după un criteriu. Întotdeauna identifică și
grupează, la solicitare, obiectele după un criteriu (formă, mărime, culoare). Probă practică:
 Activități cu sarcini de grupare a obiectelor:
 să aducă toate mingile roșii;
 să aleagă merele mari;
 să selecteze din coșul cu jucării doar păpușile;
 să adune toate imaginile cu flori, etc.
Standard 6: Copilul va fi capabil să opereze cu numere și șiruri numerice.
38. Intonează cântece și
rime cu numere. (602)
Nu intonează cântece și
rime cu numere. Câteodată intonează
cântece și rime cu numere. Permanent intonează
cântece și rime cu numere. Observarea:
 Se va observa dacă copilul cântă și intonează rime cu numere.
Probă practică:
 Interpretarea cântecelor cunoscute.
 Verbalizarea numărătorilor.
 Repetarea poezioarelor folclorice cu
utilizarea numerelor.
Standard 7: Copilul va fi capabil să utilizeze unitățile de măsură la determinarea înălțimi, lungimi, lățimii, grosimii, mase i, valorii și capacității unor
40

corpuri.
39. Ordonează, cu
susținerea adultului,
cel mult trei obiecte după mărime. (617) Nu ordonează, nici cu
susținerea adultului, cel mult trei obiecte după mărime. Uneori ordonează, cu
susținerea adultului, cel mult trei obiecte după mărime. Întotdeauna , ordonează,
cu susținerea adultului, cel mult trei obiecte după mărime. Probă practică:
 Activități de ordonare a trei obiecte de
aceeași culoare dar mărimi diferite. De exemplu: mingea mare, mai mică, cea mai
mică, etc.
Standard 8: Copilul va fi capabil să identifice formele geometrice în modele date și în mediul înconjurător.
40. Potrivește, cu
insistență, forme simple în puzzle -uri.
(626) Nu manifestă insistență
și nu poate potrivi
forme simple în puzzle –
uri. La îndemnul adultului ,
insistă, dar nu potrivește
forme simple în puzzle –
uri. În mod independent
potrivește, cu insistență, forme simple în puzzle –
uri. Probă practică:
 Activități, jocuri de asamblare a unor
puzzle -uri, cuburi .

41. Determină forma
unor obiecte. (627) Nu determină forma
unor obiecte. De la caz la caz
determină forma unor obiecte. Mereu determină forma
obiectelor din mediu. Probă practică:
 Activități de identificare și denumire a diferitelor forme ale obiectelor din încăperi, aer liber, etc. De exemplu: Ce este de formă rotundă, etc.
 Utilizarea jucăriilor interactive.
Standard 9: Copilul va fie capabil să se orienteze în timp și spațiu.
42. Determină poziția
unor obiecte în spațiu cu ajutorul adultului.(639) Nu poate determina
poziția unor obiecte în spațiu nici cu ajutorul adultului Rareori poate să
determine poziția unor obiecte în spațiu cu ajutorul adultului. Permanent determină
poziția obiectelor în spațiu cu ajutorul adultului Probă practică:
 Activități de orientare în spațiu. (Ex: Numește ce este sus pe masă?)
 Joc de determinarea a obiectului ascuns (Unde e păpușa?)

43. Stabilește succesiunea
zilei cu noaptea. (640) Nu poate stabili
succesiunea zilei cu noaptea. Cu ajutorul adultului
poate să stabilească succesiunea zilei cu noaptea. Fără dificultate stabilește
succesiunea zilei cu noaptea. Probă practică:
 Activități de stabilire a succesiunii zilei cu noaptea (după momentele din programul zilei).
 Joc în baza imaginilor după care copilul va stabili succesiunea zilei cu noaptea. De exemplu ”Numește obiectele din jur
(soare, lună, stele)”.
Standard 10: Copilul va fi capabil să observe și să descrie caracteristicile naturii vii și ale celei inerte.
41

44. Face diferența între
corpuri vii și inerte
din mediu înconjurător. (654) Nu face diferența între
corpuri vii și inerte din mediu înconjurător. Cu sprijinul adultului
face diferența între corpuri vii și inerte din mediu înconjurător. În mod independent face
diferența între corpuri vii și inerte din mediu înconjurător. Probă practică:
 Jocuri de sortare și clasificare după diferite criterii: după mediul de viață (animale sălbatice /domestice; păsări de curte/sălbatice).
 Activități ludice, desfășurate atât în aer
liber, cât și în sala de grupă, pentru a
observa: plante/animale din zona
grădiniței; corpuri nevii (apă, aer, sol); fenomene ale naturii caracteristice fiecărui
anotimp.
45. Numește părțile de
bază ale corpului
(cap, trunchi,
membre) și unele organe de simț. (658) Nu poate identifica și
numi sau confundă părțile de bază ale corpului (
cap, trunchi,
membre) și unele
organe de simț). Numește părțile de bază
ale corpului (cap, trunchi, membre) și unele organe de simț cu sprijinul
adultului.
În mod independent
numește părțile de bază ale corpului (cap, trunchi, membre) și unele organe de simț. Probă practică:
 Activități, jocuri, sarcini în care copilul este rugat să arate și să numească, la sine sau alte persoane, sau în baza imaginilor, părțile de bază ale corpului (cap, trunchi,
membre) și unele organe de simț.

Standard 11: Copilul va fie capabil să utilizeze metode și instrumente de integrare a mediului înconjurător.
46. Folosește simțurile în
examinarea corpurilor și jucăriilor
preferate. (681)
Nu folosește simțurile în
examinarea corpurilor și jucăriilor preferate.
Doar la îndemnul
adultului folosește simțurile în examinarea corpurilor și jucăriilor preferate.
În mod independent
folosește simțurile în examinarea corpurilor și jucăriilor preferate.
Observarea:
 Se va observa modul în care copilul
exploareză obiecte, corpuri noi, persoane sau f iințe necunoscute.
Probă practică:
 Activități, jocuri în care copiii vor examina diferite fenomene, ființe, pentru a observa asemănările și deosebirile dintre ele.
 Activități, jocuri, sarcini în care copilul are puse la dispoziție obiecte și este îndemnat să le identifice și să le descrie
după diferite proprietăți (mărime, culoa re,
42

formă, suprafață), etc.
47. Formulează întrebări
simple despre lumea
vie în urma unor observări. (682) Nu formulează întrebări
simple despre lumea vie în urma unor observări. Uneori formulează
întrebări simple despre lumea vie în urma unor observări. Permanent formulează
întrebări simple despre lumea vie în urma unor observări. Probă practică:
 Activități de observare în cadrul plimbărilor pe terenul grădiniței, în parc ,
la men agerie etc.
 Exam inarea , decrierea obectelor și
fenomenelor din lumea vie a mediului
înconjurător.
Standard 12: Copilul va fi capabil să descopere relațiile dintre om -mediu înconjurător -om
48. Sesizează diferența
între cele 2 genuri: masculin/feminin. (695)
Nu poate sesiza
diferența între cele 2 genuri: masculin/feminin.
Cu ajutorul adultului
poate sesiza diferența
între cele 2 genuri: masculin/feminine În mod independent poate
sesiza diferența între cele
2 genuri: masculin/feminine. Probă practică:
 Activități în care să analizeze și să descrie imagini, figurine de băiat și fată (masculin/feminin).
Interviu cu copilul:
– Cine ești tu, băiat sau fată?
– De ce crezi că ești băiat/fată?

49. Întreține în ordine
mediul înconjurător, fiind ajutat de un adult. (696) Nu poate întreține în
ordine mediul înconjurător, fiind ajutat de adult. Rareori întreține în
ordine mediul înconjurător, fiind ajutat de un adult. Permanent întreține în
ordine mediul înconjurător, fiind ajutat de un adult. Observarea:
 Se va observa dacă copilul face ordine după ce se joacă cu jucăriile sau după ce „lucrează” cu anumite obiecte: creioane, hârtie, cărți, etc.
Probă practică:
 Activități de: aranjare a jucăriile la locul lor; punere a creioanelor în cutie, etc.
 Sarcini de lucru în timpul activității de
muncă în grupă sau la teren.

Anexa 2.
Fișa de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului de 1,5 – 3 ani în baza SÎDC

43

Copilul _______________, Vârsta _____, Grupa _____ Educatori : __________________________________________

A.DOMENIUL: DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI FORTIFICAREA SĂNĂTĂȚII I an II an
Nereali –
zat În curs de
realizare Realiza t Nereali –
zat În curs de
realizare Reali –
zat
1. Merge/aleargă cu ușurință, schimbând ritmul și direcția (înainte, înapoi, în linie dreaptă,
circular, inclusiv cu muzica) ( 14)
2. Urcă și coboară scări, nealternând picioarele (15, 19)
3. Participă activ la jocuri, dansuri,activități fizice și alte momente de regim. (16, 17, 18, 20,
21, 22, 23, 24, 25)
4. Manipulează obiecte (mozaic, bizibord, joc sorter, tacâmuri, etc.). (55, 56, 57, 58)
5. Utilizează corespunzător unele tacâmuri. ( 59)
6. Utilizează instrumente și materiale de desenat (creioane simple, cerate, markere, pensula,
degetul, palma) în realizarea compozițiilor plastice. (68, 69, 70, 72,73,74,75)
7. Desenează oameni – capete și membre care pornesc direct de la cap ( 71)
8. Demonstrează coordonare oculo -motorie în jocurile de construcție, în realizarea puzzle –
urilor, în înșirarea de obiecte pe ață etc. (95, 96, 97, 98)
9. Face diferența între lucruri care se mănâncă/comestibile și cele care nu se
mănâncă/necomestibile. (115, 116, 117)
10. Își spală și usucă mâinile ori de câte ori e necesar. (130, 131, 132, 133)
11. Respectă regulile de protecție adecvate nivelului de înțelegere. (148, 149, 150, 151)
B.DOMENIUL: DEZVOLTAREAPERSONALĂ, EMOȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ Nereali –
zat În curs
de
realizare Realizat Nereali –
zat În curs
de
realizare Realizat
12. Se recunoaște în fotografii, se privește în oglindă, recunoscând apartenența de gen: „Sunt
fetiță/sunt băiat.”, spunându -și numele, dacă e întrebat. ( 171, 172, 173 )
13. Își exteriorizează propriul ,,Eu”, răspunzând ,,Nu” la cererile adultului sau însistând ,,Eu
singur”. (174, 175, 176, 177)
14. Caută sprijin emoțional când trăiește emoții intense. ( 200, 201)
15. Își exprimă emoțiile, cum ar fi (gelozia, afecțiunea, mândria, rușinea, teama, bucuria,
tristețea, etc.). ( 215, 216, 217, 218, 219, 220)
16. Își exprimă nevoia de securitate în situații de disconfort (neplăcute) sau periculoase, căutând
44

adulți în care are încredere. (240, 241, 242, 243, 244, 245, 246)
17. Cere ajutorul adultului atunci când întâmpină o dificultate. ( 263, 264)
18. Inițiază interacțiuni sociale cu copiii de aceeași vârstă . (274, 275, 276, 277)
19. Se joacă în prezența altor copii diferiți ca vârstă, gen, limbă vorbită, sau cu cerințe
educaționale speciale. ( 289, 290, 291)
20. Urmează reguli simple. ( 309, 310)
21. Vorbește cu alt copil pentru a rezolva un conflict, cu ajutorul adultului. (323, 324)
22. Împarte și returnează jucării altor copii. (338, 339, 340, 341)
23. Remarcă dacă ceilalți copii sunt triști sau veseli. ( 357, 358)
C.DOMENIUL: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI PREMISELE
CITIRII ȘI SCRIERII Nereali –
zat În curs
de
realizare Realizat Nereali –
zat În curs
de
realizare Realizat
24. Răspunde și îndeplinește o comandă care include substantive, adverbe, adjective. (372, 373,
374, 375, 376)
25. Utilizează cuvinte noi în experiențele/activitățile zilnice. (391, 392, 393, 394, 395)
26. Utilizează în vorbire structuri gramaticale (substantiv și verb, substantiv și adjectiv,
substantiv și pronume posesiv, pronume personal și verb). ( 417, 418, 419, 420, 421, 422,
423)
27. Pronunță clar unele sunete în cuvinte (omite, substituie, inversează sunetele, etc.). (440, 441,
442, 443, 444)
28. Folosește gesturi și limbajul corpului pentru a -și exprima nevoile și sentimentele, adapt ându –
se diferitor situații de comunicare în funcție de interlocutor, de exemplu: îmbrățișează
spontan membrii familiei sau unui copil i se adresează pe numele mic. (459,460, 461, 462)
29. Alege cărți pentru a fi citite, răsfoindu -le cu plăcere. ( 495, 496, 497, 498)
30. Înțelege sunetele produse de cărțile sonore și le repetă cu plăcere. ( 514)
31. Poziționează corect cărțile când le explorează. (530)
32. Descrie ceea ce a desenat/scris sau ce a reprezentat. ( 540)
D.DOMENIUL: DEZVOLTAREA COGNITIVĂ Nereali –
zat În curs
de
realizare Realizat Nereali –
zat În curs
de
realizare Realizat
33. Remarcă efectele acțiunilor celorlalți asupra obiectelor și persoanelor. ( 552, 553, 554)
34. Imită acțiuni văzute în alte momente sau contexte. ( 564)
45

35. Distinge, din propria experiență, funcționalitatea/utilizarea unor obiecte cotidiene. (572, 573)
36. Încearcă/aplică modalități diverse pentru soluționarea unei probleme, înainte de a cere
sprijin. (578, 579, 580)
37. Grupează, la solicitare, obiectele după un criteriu. ( 588, 589)
38. Intonează cântece și rime cu numere. (601, 602)
39. Ordonează, cu susținerea adultului, cel mult trei obiecte după mărime. (616, 617)
40. Potrivește, cu insistență, forme simple în puzzle -uri. (626)
41. Determină forma unor obiecte. ( 627)
42. Determină poziția unor obiecte în spațiu cu ajutorul adultului. ( 639)
43. Stabilește succesiunea zilei cu noaptea. ( 640)
44. Face diferența între corpuri vii și inerte din mediu înconjurător. ( 654, 655, 656, 657)
45. Numește părțile de bază ale corpului (cap, trunchi, membre) și unele organe de simț. ( 658)
46. Folosește simțurile în examinarea corpurilor și jucăriilor preferate.(680, 681)
47. Formulează întrebări simple despre lumea vie în urma unor observări. ( 682)
48. Sesizează diferența între cele 2 genuri: masculin/feminin. ( 695)
49. Întreține în ordine mediul înconjurător, fiind ajutat de un adult. (695, 696)

46

Anexa 3.

Instrumentul de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului de la 3 la 5 ani (37- 60 luni) în baza SÎDC

A. DOMENIUL: DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI FORTIFICAREA SĂNĂTĂȚII
INDICATOR NEREALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE MONITORIZARE/
EVALUARE ȘI SUGESTII DE
ACTIVITĂȚI
Standard 1: Copilul va fi capabil să efectueze diverse mișcări și activități fizice.
1. Merge/aleargă circular,
în jurul unor obstacole,
obiecte (26). Prezintă dificultăți în
executarea mersului și
alergatului circular, în
jurul unor obstacole,
obiecte sau se împiedică și
cade. Se împiedică, dar continuă
deplasarea. Merge și aleargă circular, în
jurul unor obstacole,
obiecte, fără dezichilibrări. Observarea:
 Exerciții fizice/jocuri de mișcare cu mers și alergare în linie dreaptă, pe cerc, conform unor trasee cu obstacole
sau a unui teren cu echipamente de
joacă pe care trebuie să le ocolească.
2. Prinde/aruncă cu
ambele mâini o minge mare (30). Nu prinde mingea, nu o
atinge, nu o dă înapoi. Scapă mingea, după ce o
atinge. Prinde mingea mare cu
ambele mâini, dând -o
înapoi. Probă practică:
 Jocuri dinamice cu prinderea mingii
mari cu două mâini aruncată de
educator sau de alt copil de la d =1,5- 2
m.
3. Participă cu entuziasm
în diverse activități
fizice: alergare,
cățărare, aruncări,
rostogoliri, dans,
proceduri de călire ș.a. (36) Refuză să participe în
diverse activități fizice. Participă la îndemnul
adulților în diverse activități fizice Participă cu entuziasm în
diverse activități fizice. Observarea:
 Se va observa gradul de implicare a copilului în jocuri, dansuri, jocuri în aer liber, distracții.
Probă practică:
 Activități fizice structura te (înviorarea,
pauza dinamică, gimnastică corecțională, plimbarea, jocuri la liberă
alegere) etc.
Standard 2: Copilul va fi capabil să manipuleze obiecte pentru dezvoltarea motricității fine
4. Manipulează obiecte
mici (șiruri de mărgele, Este neîndemânatic cu
obiectele mici. Manipulează obiecte mici
cu dificultate în timp scurt. Manipulează obiecte mici
cu ușurință. Probă practică:
 Jocuri cu diverse obiecte mici la centrul
47

obiecte mici introduce
prin găuri etc.) (62). de jocuri de masă manipulative.
 Exerciții practice de confecționare a
unei brățări, a unui șirag de mărgele pentru mama/bunica prin înșirare de mărgele din plastic ori lemn, paste
făinoase cu găuri, etc.
Standard 3: Copilul va fi capabil să realizeze compoziții plastice (desene, picturi, modelaje și aplicații).
5. Crează compoziții
simple, utilizând diverse materiale instrumente și tehnici de artă specifice colajului, desenului și modelării (reformulat din 76, 79, 81 și 83) Utilizează instrumente
pentru desen, colaj și modelare, dar nu crează
compoziții. Crează compoziții simple,
utilizând diverse materiale
instrumente și tehnici de artă specifice colajului, desenului și modelării, cu ajutorul adultului. Crează în mod independent
compoziții simple,
utilizând diverse materiale
instrumente și tehnici de
artă specifice colajului, desenului și modelării Activitate practică:
 Activități de desen în creioane colorate, cerate, carioci, cretă colorată, pastel etc.
 Exerciții de colorare în contur cu completare de elemente pentru crearea unor imagini complexe, de conturare a unor forme.
 Activități de decupare, alcătuind ozoare și lipindu –
le consecutiv. De exemplu:
confecționarea hăinuțelor pentru personajele preferate.
 Activități de modelare a obiectelor din câteva părți.
 Activități creative cu hârtie colorată, hârtie creponată. De exemplu: crearea jucăriilor/decorului pentru brad, realizarea unei felicitări etc.

6. Desenează schița
corpului uman cu mai multe detalii (cap, corp, degete etc ) (80) Cu mare dificultate
desenează schița corpului uman și ea are puține
detalii (de exemplu
membrele pornesc de la
cap) și greu explică ce
face acesta. Desenează schița corpului
uman cu unele elemente
(corp, mâini). Desenează independent
schița corpului uman cu
mai multe detalii (corp,
mâini, degete).
Probă practică:
 Exerciții de desenare a omuleților în diverse situații, contexte. Rugați să povestească ce face omulețul, unde se află.

Standard 4: Copilul va fi capabil să -și controleze și dirijeze propriile mișcări prin utilizarea adecvată a simțurilor.
48

7. Imită animale
/personaje din povești
prin mișcare, sunete, îmbrăcăminte etc. (99). Nu imită
animale/personaje din povești prin mișcare, sunete, îmbrăcăminte etc. De cele mai multe ori imită
animale/personaje din povești prin mișcare, sunete, îmbrăcăminte etc.. Permanent imită
animale/personaje din povești prin mișcare, sunete, îmbrăcăminte etc. Probă practică:
 Jocuri, activități de dramatizare.
 Jocuri de rol.
 Jocuri de imitație, cântece, etc.
 Jocuri care solicită simțurile și mișcarea corpului: jocuri de imitație, cântece cu indicații etc.
 Exercițiu -joc cu trasee cu obstacole pe
care trebuie să le ocolească, să le escaladeze.
 Activități în care copilului i s propune să asculte muzică, să danseze, făcând
mișcări cunoscute, sau să improvizeze.
Standard 5. Copilul va fi capabil să recunoască beneficiile unei alimentații sănătoase.
8. Alege produsele
alimentare sănătoase dintr -o mulțime de
mâncăruri (119). Nu alege produsele
alimentare sănătoase dintr –
o mulțime de mâncăruri. Alege produsele alimentare
sănătoase dintr -o mulțime
de mâncăruri doar la
îndemnul adultului. Alege produsele alimentare
sănătoase dintr -o mulțime
de mâncăruri în mod
independent. Obse rvarea:
 Activitatea de servire a mesei din
programul zilei.
Probă practică:
 Activități de preparare a diverselor bucate: salate, sendvișuri.
 Exercițiu -joc cu seriere, triere a
produselor sau a ambalajelor de produse alimentare sănătoase.
 Exercițiu – joc de separare a aporduselor
alimenatre (ambalaje ale produselor)
sănătoase de cele nesănătoase. De exemplu: Piramida alimentației,
Diagrama Wenn, Graficul T, etc.
 Sarcini de lucru la servirea mesei (vârsta mică);
 Deserviciu la aranjarea mes ei (vârsta
mijlocie).
49

Standard 6. Copilul va fi capabil să aplice reguli de menținere a sănătății și igienei personale.
9. Folosește șervețele
pentru a -și șterge nasul
și le aruncă după
utilizare la coș . (134). Nu folosește șervețele
pentru a -și șterge nasul. La indicația adultului
folosește șervețele pentru a-și șterge nasul și le aruncă după utilizare la coș. De cele mai multe ori,
folosește șervețele pentru a-și șterge nasul și le
aruncă după utilizare la
coș. Observarea:
 Se va observa modul de util izare a
șervețelului/batistei de către copil.

10. Își spală și usucă
mâinile înainte de
masă și după utilizarea
WC. (137). Ocazional își spală și
usucă mâinile înainte de
masă și după utilizarea wc
cu sprijinul adultului. Își spală și usucă mâinile
înainte de masă și după
utilizarea wc la solicitarea și
cu sprijinul adultului. Își spală și usucă mâinile
înainte de masă și după
utilizarea wc în mod
independent. Observarea:
 Se va observa dacă copilul, din propria
inițiativă, își spală și șterge mâinile
înainte de masă sau/și după utilizarea
tualetei.
 Se va observa modul de utilizare a
obiectelor de igienă personală.

Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte reguli de securitate personală.
11. Comunică adulților sau
colegilor faptele rele/
situațiile periculoase la
care a fost martor
(152). Niciodată nu comunică
adulților sau colegilor
atunci când vede un
comportament periculos. Comunică uneori adulților
sau colegilor atunci când
vede un comportament
periculos. Comunică permanent
adulților sau colegilor,
atunci când vede un
comportament periculos. Interviul cu copilul:
 Convorbiri și discuții cu copiii în baza
unor imagini ce ilustrează situații de risc
sau a unor povești cu situații periculoase: ex. ”Capra cu 3 iezi” etc. solicitându -le să spună cum ar proceda
ei într -o astfel de situație.
Observarea:
 Se va observa dacă copilul sesizează situația, spune ce a văzut, în cazul în care observă un comportament periculos: ex. un copil se cațără la
înălțime, lovește alt copil, se joacă cu un ciob de sticlă, a ridicat un muc de
țigară/un cuțit/un ciob de sticlă etc.
12. Explică regulile de
siguranță în sala de Nu demonstrează
înțelegerea regulilor de Explică și respectă regulile
de siguranță în sala de Explică și respectă regulile
de siguranță în sala de Probă practică:
 Jocuri – simulări: ”La medic”, ”De -a
50

grupă/ grădiniță și
acasă (nu ia
medicamente în
absența adultului, dar
știe că medicamentele
sunt utile în anumite
situații). (154). siguranță în sala de
grupă/grădiniță și acasă
(nu poate explica reguli de siguranță și le încalcă permanent). grupă/grădiniță și acasă, cu
ajutorul adultului.
grupă/grădiniță și acasă,
fără ajutorul adultului. bucătarii” – substanțe periculoase.
Interviu cu copilul:
‐ Ce vei face dacă găsești pe masa pastile/ un cuțit/ chibrituri?
‐ Ce vei face dacă un coleg îți propune să vă jucați la priză/ cu pastile/ cu un cuțit/
cu chibritu ri?
B. DOMENIUL: DEZVOLTAREA PERSONALĂ, EMOȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ
INDICATOR NEREALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE MONITORIZARE/
EVALUARE ȘI SUGESTII DE
ACTIVITĂȚI
Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă în mod pozitiv ca persoană unică cu caracteristici specifice.
13. Își spune și utilizează
corect numele și prenumele, auto-identificându-
se ca
persoană care gândește („Eu cred”), are corp și simțuri („Mi-
e frig”,
„Mi-e foame”…) (nu
mai vorbește despre sine de la persoana a III-a) (reformulat din
178 și 180). Nu se auto -identifică ca
persoană care gândește, are corp și simțuri, vorbind despre sine de la persoana a III-a . Își spune numele și
prenumele și folosește pronumele corect, însă se auto-identifică ca persoană
care gândește, are corp și
simțuri cu unele dificultăți. Își spune și utilizează
corect numele și
prenumele , folosește
pronumele corect, auto ‐
identificându ‐se ca
persoană care gândește
(„Eu cred”), are corp și simțuri („Mi- e frig”, „Mi -e
foame”…). Observarea?
 Se va observa co mportamentul copilului
în timpul plimbării afară, în diferite condiții de temperatură (când e frig sau cald) sau întrebându -l cum se simte.
 Se va observa dacă enunță senzația de foame după aflarea la aer liber pe un
timp mai îndelungat sau înainte de
servi rea mesei.
Proba practică:
 Jocuri de rol în care copilul să se prezinte și să își spună vârsta.
 Discuții despre caracteristicile copilului în care acesta va vorbi despre sine și despre ceilalți.
 Exerciții- joc în care copilul își va
identifica simțurile.
Interviu cu copilul :
‐ Știi să te prezinți? Îmi poți spune numele
și prenumele tău? Cum îți place să fii
51

numit?
‐ Afară e ger? Ce simți?
‐ Ce simți atunci când se apropie ora
mesei?
Standard 2. Copilul va fi capabil să -și adapteze trăirile și să -și controleze pornirile impulsive.
14. Își așteaptă/respectă
rândul (202). Nu își așteaptă rândul. Uneori își așteaptă rândul,
mai des – la îndemnul
adultului. Își așteaptă rândul în orice
circumstanțe/contexte. Probă practică:
 Simularea unor situații, de exemplu: să
vorbească pe rând la microfon; să ofere
complimente unei păpuși/persoane; să enunțe o propoziție/gând/dorință, etc.
Observarea:
 Se va observa comportamentul
copilului în momente/activități, ce presupun așteptarea: să fie auzit, să fie ajutat la îmbrăcat; să demonstreze ce a
făcut la activitate/în joc, etc.
Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască și să exprime adecvat o varietate de emoții.
15. Asociază corect
emoțiile cu cuvintele și expresii faciale,
utilizând și o gamă variată de cuvinte și
expresii („Sunt
fericit/trist/supărat/speriat”)
(reformulat din
222 și 224) Nu asociază corect emoțiile
cu cuvinte și expresiile faciale: bucurie, tristețe, teama, supărare, și nu
utilizează
cuvinte și
expresii („Sunt fericit/trist/supărat/sp eriat”)

etc. Asociază cu ajutorul
adultului emoțiile cu cuvinte și expresii faciale: bucurie, tristețe, teama, supărare,
utilizând unele
cuvinte și expresii („Sunt fericit/trist/supărat/speriat”)

etc. În mod independent
asociază corect emoțiile cu
cuvinte și expresii faciale: bucurie, tristețe, teama, supărare,
utilizând și o
gamă variată de cuvinte și expresii („Sunt fericit/trist/supărat/speriat”)
etc. Probă practică:
 Lucrul la panoul ”Dispoziția mea”.
 Jorul de rol ”De -a capra cu trei iezi” –
adultul, în rol de capră, interpretează
rolul astfel încât copiii, iezii, să preia stilul de expresivitate facială comportamentului verbal și nonverbal trist ca și capra, vesel ca iedul cel mare, speriat ca iedul cel mic, etc.
Observarea:
 Se va observa manifest area emoțiilor și
stărilor copilului în timpul interacțiunii cu alți copii sau adulți, sau în situații cotidiene și cele de învățare, cum ar fi:
primirea de dimineață/salutul cu
educatorul și copii; apariția momentelor
52

de surpriză; situații de conflict cu
semenii; apariția unor persoane noi în
sala de grupă, etc.
Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste încredere în adulții cunoscuți și să interacționeze cu aceștia
16. Se desparte de
membrii familiei cu
ușurință și
interacționează cu alți
adulți (de ex. educatoarea, personalul grădiniței) .
(247). Se desparte de membrii
familiei cu greu și interacționează cu dificultate cu alți adulți cunoscuți. Se desparte de memb rii
familiei cu dificultăți și interacționează cu alți adulți doar în unele contexte. Se desparte de membrii
familiei cu ușurință și interacționează cu alți adulți. Observarea:
 Se va observa comportamentul
copilului în momentul în care se
desparte de adult/ părinte, când are în
preajmă un alt adult cunoscut.
Interviu cu adulții:
‐ Cum se desparte copilul de dvs. în
condiții de casă, când urmează să plecați și să rămână cu alte persoane
cunoscute?
17. Ajută, din propria -i
inițiativă, adultul în realizarea sarcinilor
simple. (251) Refuză să ajute adultul în
realizarea sarcinilor simple. Ajută adultul în realizarea
sarcinilor simple, doar la
îndemnul acestuia. În mod independent ajută
adultul în realizarea
sarcinilor simple. Observarea:
 Se va observa modul de implicare a
copilului în realizarea unor sarcini
cotidiene ( de exemplu: udatul florilor,
aranjarea mesei etc.)
Standard 5: Copilul va fi capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie
18. Semnalează adulților
situații problematice
simple pentru a
interveni (un copil s –
a lovit sau are nevoie
de ajutor, se aud
zgomote suspecte, arde
mâncarea pe aragaz
etc.). (268). Nu semnalează adulților
situații problematice simple pentru a interveni. Semnalează uneori
adulților situații
problematice simple pentru a interveni. Semnalează permanent
adulților situații
problematice pentru a
interveni. Proba practică:
 Discuții în baza unor situații
problematice simple/studii de caz: arde
mâncarea pe aragaz, se aud zgomote
suspecte et c.
Observarea:
 Se va observa comportamentul
copilului în situații problematice simple,
solicită ajutor în situații de pericol.
Standard 6: Copilul va fi capabil să interacționeze pozitiv cu copii de vârstă apropiată
19. Preferă să se joace și
să inițieze activități
comune cu alți copii . Nu are inițiativă în
interacțiuni cu alți copii. Inițiază o activitate
împreună cu alt copil sau
copii la îndemnul adultului. Inițiază independent o
activitate împreună cu alt
copil sau copii. Observarea :
Diverse activități cotidiene: inițiază
împreună cu alt copil o construcție, să
53

(278) șteargă praful, să aranjeze jucăriile, să
împartă ceva, etc.
Standard 7: Copilul va fi capabil să recunoască, să aprecieze și să respecte asemănările și deosebirile dintre oameni
20. Se joacă împreună cu
copiii diferiți ca
vârstă, gen, limbă vorbită, etnie, inclusiv
cu cei cu nevoi
speciale (294). Nu se joacă împreună cu
copiii diferiți ca vârstă, gen, limbă vorbită, etnie,
inclusiv cu cei cu nevoi
speciale, chiar și sub îndrumarea adulților. Manifestă reținere în a se
juca împreună cu copiii diferiți ca vârstă, gen, limbă vorbită, etnie,
inclusiv cu cei cu nevoi
speciale, chiar și sub îndrumarea adulților. Se joacă din proprie
inițiativă împreună cu copiii diferiți ca vâr stă,
gen, limbă vorbită, etnie,
inclusiv cu cei cu nevoi
speciale. Observarea:
Se va observa modul de comunicare și interacțiune a copilului cu alți copii în cadrul diverselor activități:  Jocuri creative și de construcție.
 Jocul liber ales.
 Activități extracurriculare.
 Activități de rutină: servirea mesei, pregătirea către plimbare și/sau somn,
etc.
Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă regulile și efectele acestora.
21. Respectă reguli simple
în diferite contexte
sociale (311). Respectă cu dificultate
reguli simple în diferite
contexte sociale, chiar dacă
i se reamintesc de adult. Respectă reguli simple în
diferite contexte sociale, cu
reamintire din partea
adultului. Respectă reguli simple în
diferite contexte sociale
independent. Observarea:
Se va observa comportamentul copilului în
joc și în alte activități din programul zilei.
Standard 9. Copilul va fi capabil să -și asume responsabilități, să negocieze și să participe la luarea deciziilor
22. Aplică strategii simple
pentru a rezolva
probleme (327). Nu aplică strategii simple
pentru a rezolva probleme.
Cu ajutorul adultului și
doar în anumite contexte
aplică strategii simple pentru a rezolva probleme.
Independent aplică strategii
simple pentru a rezolva
probleme.
Probă practică:
 Studii de caz, lectură de povești și povestiri cu situații în care personajele urmează să rezolve conflictele în mod constructiv.
Observarea:
Diverse activități pe parcursul zilei, în care apare o situație de problemă, de exemplu: trebuie s ă aștepte rândul pentru a se juca cu
o jucărie; nu poate să -și lege șireturile; vrea
să ia o jucărie și nu o ajunge, etc.
Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze cu ceilalți.
23. Face schimb de
obiecte în timpul Refuză să facă schimb de
obiecte în timpul jocului și Face schimb de obiecte în
timpul jocului la Permanent face schimb de
obiecte în timpul jocului, Probă practică:
Orice activități, jocuri care presupun
54

jocului , conformându –
se deciziilor de grup.
(reformulat din 344 și
345). nu se conformează
deciziilor de grup. solicitarea/îndemnul
adultului și cu dificultate se
conformează deciziilor de
grup. din propr ie inițiativă sau la
solicitare, conformându -se
deciziilor de grup. cooperare cu utilizare de obiecte/jucării:
jocuri de construcție și jocu ri creative,
jocuri liber alese, jocuri de masă, dramatizări, elaborare de postere/cărți/ felicitări, etc. în cadrul cărora apare
necesitatea de a face schimb de obiecte,
jucării, atribute și de a se conforma
deciziilor de grup.
Standard 11. Copilul va fi capabil să manifeste empatie față de celelalte persoane.
24. Exprimă sentimente,
emoții și atitudini față de suferința fizică sau emoțională a celorlalți copii sau față de personajele din povești (de exemplu: țin cu fata moșului; o/îl compătimesc pe biata capră/sărmanul cocoș
etc.). (reformulat din
359 și 360) Nu își exprimă
sentimentele și emoțiile față de suferința fizică sau emoțională a celorlalți copii sau față de personajele din. Cu ajutorul adultului își
exprimă sentimentele și emoțile față de suferința fizică sau emoțională a celorlalți copii sau față de
personajele din povești. Permanent î și exprimă
sentimentele și emoțiile față de suferința fizică sau emoțională a celorlalți copii sau față de personajele din povești. Observarea:
Se va observa comportamentul copilului în
interacțiune cu alți copii în timpul jocului și
în alte activități din programul zilei
Interviul cu copilul:
 Convorbiri/discuții despre acțiunile pe care le va întreprinde în cazul suferinței fizice sau emoționale a celorlalți copii:
‐ Ce vei face când vei vedea un coleg de grupă sau al t copil în timp ce plânge
(cade, se lovește, se ceartă cu cineva, etc.)
 Convorbiri/discuții în baza unor povești cunoscute: ”Capra cu 3 iezi”, ”Căsuța iepurașului” etc. în care personajele trec prin situații neplăcute:
‐ Cum se simte iepurașul, Ieduțul/ capra?
‐ Ce poți să ne spui despre cocoșul, fata babei din povestea…?
Probă practică:
 Lucrul la panoul ”Dispoziția mea”.
 Joc-exercițiu ”Personaje triste” – din
cărțile de povești prezentate, copilul,
după copertă, alege o carte, numește un
55

personaj din acea poveste care a trecut
printr -o întâmplare neplăcută: săracul
cocoș, biata gogoașă motivându- și
empatia pentru aceste persoane.
 Jocul nr. 1 „Găsește perechea: Cine
cum se simte? Stări emoționale”. (Cutia
I – Ne jucăm și învățăm, PGE) cu
discuția:
– Cum se numește emoția trăită de
personaj / ce simte personajul?
– Ce poți face pentru a- l ajuta (în cazul
emoțiilor negative)?
SAU:
– Cum poți împărtăși cu personajul
(emoția pozitivă)?
C. DOMENIUL: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI PREMISELE CITIRII ȘI SCRIERII
INDICATOR NEREALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE MONITORIZARE/
EVALUARE ȘI SUGESTII DE
ACTIVITĂȚI
Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și să înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
25. Demonstrează
înțelegerea
vocabularului uzual
răspunzând la întrebări, folosind limbajul verbal și/sau
aplicând unele
instrucțiuni (reformulat din 378 și
379) Reacționează sau răspunde
neadecvat la sarcinile/
instrucțiunile sau întrebările adresate. Reacționează sau răspunde
cu sprijin la sarcinile/ instrucțiunile sau întrebările adresate. Reacționează sau răspunde
adecvat la sarcinile/
instrucțiunile sau întrebările adresate. Probă practică:
 Activități de rutină cu sarcini d e lucru
enunțate de adult. De exemplu: să facă/ să aducă ceva, etc.
 Conversații/discuții despre activitățile zilnice a copilului, preferințele sale, etc.
Standard 2. Copilul va fi capabil să -și extindă progresiv vocabularul.
26. Înțelege și utilizează Cu dificultate utilizează Înțelege și utilizează, cu Înțele ge și utilizează Probă practică:
56

cuvinte care exprimă
grade de rudenie,
acțiuni și/sau situații,
stări de spirit și
sentimente, antonime
(substantive, verbe,
adjective) (reformulat
din 396, 397, 399,
400). cuvinte care exprimă grade
de rudenie, acțiuni și situații, stări de spirit și
sentimente, antonime
(substantive, verbe,
adjective). unele erori, cuvinte care
exprimă grade de rudenie, acțiuni și situații, stări de spirit și sentimente,
antonime (substantive,
verbe, adjective). adecvat cuvinte care
exprimă grade de rudenie, acțiuni și situații, stări de spirit și sentimente,
antonime (substantive,
verbe, adjective).  Discuții în baza poveștilor, imaginilor
despre familie, natură sau diverse situa ții din viața cotidiană, etc.
Interviu cu copilul:
– Cine sunt membrii familiei tale? Mama
sau tatăl tău au frați/surori? Cum le spui/te adresezi?
– Povestește cum petreceți zilele de odihnă în familie?
– Ce știi despre anotimpul…?
– Cum se face…?
– Cum te simți, când …..?
27. Adresează frecvent
întrebări, pentru satisfacerea curiozității
întru extinderea
vocabularului (398) Nu adresează întrebări,
pentru satisfacerea
curiozității întru extinderea vocabularului. Uneori adresează întrebări,
pentru satisfacerea
curiozității întru extinderea
vocabularului. Permanent adresează
întrebări, pentru satisfacerea curiozității
întru extinderea
vocabularului. Probă practică:
 Conversații, povestiri în care sunt utilizate și cuvinte noi.
 Exerciții de alcătuire de enunțuri, folosind cuvânte noi.
 Activități, jocuri în care copilul este rugat să explice semnificația unor
cuvinte noi, necunoscute.
Standard 3: Copilul va fi capabil să se exprime corect din punct de vedere gramatical.
28. Recurge la propoziții
dezvoltate și fraze
pentru a descrie
evenimente curente,
oameni, locuri,
folosind corect:
pluralul, pronumele
personal (eu, tu, ei,
voi), adverbe de timp (azi, ieri, mâine) și acțiuni viitoare,
prepoziții, verbe la Comite multiple erori în
folosirea pluralului,
pronumelui personal (eu,
tu, ei, voi), adverbelor de
timp (azi, ieri, mâine) și acțiuni viitoare, prepozițiilor, verbelor la trecut și viitor. Folose ște cu unele erori
pluralul, pronumele
personal (eu, tu, ei, voi),
adverbe de timp (azi, ieri, mâine) și acțiuni viitoare, prepoziții, verbe la trecut și viitor. Folosește corect și
sistematic pluralul, pronumele personal (eu, tu, ei, voi), adverbe de tim p
(azi, ieri, mâine) și acțiuni viitoare, prepoziții, verbe la trecut și viitor. Probă practică:
 Exerciții – joc de utilizare a pluralui ”Eu
spun unu – tu spui multe” și „Un, o –
doi, două”.
 Exerciții – joc de utilizare a verbelor la
timpul trecut, prezent și viitor și adverbe.
 Activități, jocuri, situații în care copilul să relateze despre evenimente, fapte care să includă exersarea folosirii adverbelor.
 Exerciții în care se utilizează pronu mele
personal.
57

trecut și viitor și
adjective (reformulat
din 424- 429).  Jocuri de prezentare despre sine,
asociind prenumelui cu anumite
calități/interese, ex. ”Ce știi despre
mine/noi” „Spune la cine se referă”.
 Crerea unor povești scurte pe baza imaginilor, propuse de adult sau pe baza desenelor create de copil.
 Diferite jocuri cu descrierea locului obiectelor, ființelor, etc, de exemplu:
„Unde este/era?”
Standard 4. Copilul va fi capabil să pronunțe corect sun ete, cuvinte ale limbii materne.
29. Rostește toate sunetele
limbii materne (445) Rostește cu mare dificultate
cele mai multe sunete sau
nu vorbește deloc . Rostește corect toate
vocalele și cu dificultate anumite consoane. Rostește corect toate
vocalele ș i consoanel e. Probă practică:
 Jocuri cu ono matopee care implică
rostirea combinațiilor dificile de consoane.
 Jocuri/activități în care copilul ar trebui să diferențieze anumite sunete, cum ar
fi: „Spune cu ce sunet începe …”,
„Spune ce vezi”, .
 Discuții libere, în situații cotidiene.
 Exerciții de joc de genul ”Rostește după mine cuvinte” (
tractor, fâlfâe, frate,
casă, sac, barcă, școală, roată, foc, țară,
țap, zarzavat) etc.
Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de comunicar e verbală, non -verbală și paraverbală.
30. Vorbește suficient de
clar pentru a fi înțeles de toți interlocutorii,
exprimându- se prin
gesturi, diferite semne
sau cuvinte, utilizând o intonație adecvată.
(reformulat din 463 și Nu vorbește clar , nu poate
folosi gesturi, diferite
semne sau cuvinte,
intonație adecvată și nu
poate fi înțeles de
interlocutori. Vorbește mai puțin clar
folosind unele gesturi,
semne sau cuvinte,
intonație neadecvată și e
înțeles doar de unii interlocutori. Vorbeș te suficient de clar ,
exprimându- se prin gesturi,
diferite semne sau cuvinte, utilizând o intonație adecvată și este înțeles de
toți interlocutorii.
Observarea:
 Se va observa cum vorbește copilul în discuții libere, în situații cotidiene, în
timpul jocului
care este modul de
exprimare sub aspect al pronunției, al formării mesajului verbal, al intonației și al limbajului non -verbal.
Probă practică:
58

467).  Exerciții/sarcini prin care copilul va
exprima dorințe, opinii sau își va amin ti
și va poves ti ex periențe trăite la
grădiniță sau în absența membrilor
familiei (într -o vizită, la o activitate, la
o aniversare).
Standard 7. Copilul va fi capabil să demonstreze interes față de carte și lectură.
31. Numește și prezintă
cartea preferată (499).
Nu este interesat de carți și
nu are o carte preferată. Numește și prezintă cartea
preferată cu ajutorul adultului. Numește și prezintă cartea
preferată în mod independent. Probă practică:
 Exerciții de prezentare a unor cărți cunoscute și preferate.
 Activită ți de dezvoltarea personală cu
posibilitatea de a aduce de acasă și să prezinte cartea/cărțile preferată/e.
 Discuții în baza cărților de la centrul Biblioteca: Ai o carte preferată? Îmi
spui cum se numește? (Poți să mi -o
arăți).
Standard 8: Copilul va fi capabil să efectueze corespondența dintre sunet și literă
32. Identifică mesaje
scrise sub formă de semne sau simboluri. (516) Nu identifică mesaje scrise
sub formă de semne sau simboluri. Identifică mesaje scrise sub
formă de semne sau
simboluri cu ajutorul
adultului. Identifică în mod
independent mesaje scrise
sub formă de semne sau simboluri Probă practică:
 Exerciții de asociere a unor sunete cu
litere de tipar în cuvinte simple, în
propriul nume.
 Exerciții de copiere/scriere a propriului nume.
 Jocul didact ic de tipul „Eu spun tu
arăți” , etc.
 Activități cu ”citirea” unor instrucțiuni,
etichete, simboluri, etc.
Standard 9: Copilul va fi capabil să folosească limbajul scris/tipărit în activitățile zilnice.
33. Identifică și folosește o
varietate de materiale
tipărite (cărți, reviste, Nu identifică și nu
folosește materiale tipărite
(cărți, reviste, ziare, rețete, Identifică și folosește
materiale tipărite (cărți,
reviste, ziare, rețete, Identifică și folosește o
varietate de materiale
tipărite (cărți, reviste, ziare, Interviu cu copilul:
Discuții despre conținitul mesajelor scrise
în diverse surse:
59

ziare, rețete, prospecte,
cutii de jucării, cutii de
alimente) (531). prospecte, cutii de jucării,
cutii de alimente) prospecte, cutii de jucării,
cutii de alimente), doar la
îndemnul adultului. rețete, prospecte, cutii de
jucării, cutii de alimente) în mod independent.  Unde întâlnim noi scrisul?
 Dacă mergem la magazin sau la farmacie scrie ceva și acolo? Ce scrie?
 Tu ai reviste pentru copii?
 Ce includ ele, numai desene?
 Ce este aici/aceasta ? (indicați orice text
scris – pe panou, în carte, pe dulăpașul
copilului, etc.)
 De ce folosești cărți, reviste, etc.?
Standard 10: Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de grafism: desene, semne, forme, pregrafisme
34. Experimentează scrisul
cu o varietate de
instrumente de scris
(creioane, pixuri)
(541). Nu experimentează scrisul,
refuzând instrumentele de
scris. Uneori, la sugestia
adultului, experimentează
scrisul cu unele
instrumente de scris. Experimentează
permanent și cu plăcere
scrisul cu o varietate de
instrumente de scris. Probă practică:
 Exerciții de manipulare a diferitor instrumente de scis pix, creion și de copiere/scriere a unor litere/cuvinte.
D. DOMENIUL: DEZVOLTAREA COGNITIVĂ
INDICATOR NEREALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE MONITORIZARE/
EVALUARE ȘI SUGESTII DE
ACTIVITĂȚI
Standard 1: Copilul va fi capabil să identifice relația cauză -efect în urma unor interacțiuni cu obiecte, fenomene, oameni
35. Identifică obiecte care
influențează sau au
efect asupra altor
obiecte (555). Nu identifică obiecte care
influențează sau au efect asupra altor obiecte. Uneori identifică obiecte
care influențează sau au efect asupra altor obiecte în cadrul
unor experimente
simple cu ajutorul
adultului. Identifică independent
obiecte care influențează
sau au efect asupra altor
obiecte. Probă practică:
 Exerciții- experimente simple de
identificare a efectelor unor acțiuni, ex. ”Amestecă zahărul cu apă. Ce se întâmplă? Dacă ud florea prea mult,
aceasta se usucă”, etc.
Interviul cu copilul:
 Discutați cu copilul în diferite contexte, solicitându -i să explice relații simple de
cauzalitat e
, de exemplu despre
fenomene ale naturii:
‐ Ce se va întâmpla dacă afară va ploua
60

multe zile la rând?
‐ De ce s -a uscat așa de tare pământul de
dinnghiveciul cu floare?, etc.
Standard 2: Copilul va fi capabil să observe, să compare și să evalueze acțiuni, evenimente și experiențe.
36. Recunoaște
caracteristicile unui
eveniment, unei acțiuni (lung/ă, amuzant/ă, gălăgios/oasă etc.)
(565). Nu recunoaște
caracteristicile unui eveniment, a unei acțiuni. Uneori, cu ajutorul
adultului, recunoaște caracteristicile unui eveniment, a unei acțiuni . Recunoa ște independent
caracteristicile unui eveniment, a unei acțiuni Interviul cu copilul:
 Discutați despre evenimentele personale din viața copilului: zi de naștere, matineu, spectacol întrebându- l:
 Cum a fost? Cum ți s -a părut? Ai stat
mult? Ți -a plăcut? De ce?
 Care a fost partea cea mai
interesantă?etc.
Standard 3: Copilul va fi capabil să valorifice experiențele acumulate în diverse contexte .
37. Utilizează informația
dobândită într -un alt
context sau mod. (574). Nu utilizează informația
dobândită într -un alt
context sau mod.
Uneori, cu ajutor din partea
adultului, utilizează informația dobândită într –
un alt context sau mod . Utilizează în mod
independent informația dobândită într –
un alt
context sau mod. Probă practică:
 Jocuri și activități ce necesită transferul
de informații și experiență. De exemplu Haideți să sărbătorim ziua de naștere a păpușii. Ce -i putem aduce în dar?
sau
La frizerie – se coafează în fața oglinzii
așa cum a văzut la frizerie, etc.
Standard 4: Copilul va fi capabil să genereze soluții la diverse întrebări, situații, probleme .
38. Se reorientează în
soluționarea unei
probleme, când
intervine un element
nou. (582). Nu se reorientează în
soluționarea unei probleme,
când intervine un element
nou.. Se reorientează în
soluționarea unei
probleme, când intervine
un element nou, cu
sprijinul adultului. Se reorientează în
soluționarea unei
probleme, când intervine
un element nou, explorând
mai multe căi de soluționare a și alegând una dintre ele. Observarea:
 Se va observa comportamentul copilului în situații de problemă: de ex. s -a dus
să-și spele mâinile, dar nu este apă/nu
funcționează robinetul, nu are lingură pentru a servi masa, în timpul jocului i se dărâma construcția (sau un coleg i -o
dărâmă), etc.
Interviu cu copilul:
 Discuții referitor la identificarea soluției
pentru unele probleme
cotidiene :
61

 Este seară și în camera ta s -a ars becul.
Ce ai putea face? (să chem părinții să -l
înlocuiască, să merg să mă joc în altă
cameră, să aprind veio za, etc.)
Standard 5. Copilul va fi capabil să realizeze operații cu mulțimi de obiecte (grupare, clasificare, sortare, triere, comparare, ordonare, seriere ).
39. Formează mulțimi de
obiecte, după 1 -2
criterii și le compară,
utilizând expresiile
„mult/ unu”, „mai
mult/ tot atât/ mai
puțin”..) (reformulat
din 590 și 591). Nu formează și nu compară
mulțimi. Formează mulțimi de
obiecte, după 1- 2 criterii și
le compară, utilizând
expresiile „mult/ unu”,
„mai mult/ tot atât/ mai
puțin”..cu ajutorul adultului) În mod independent
formează mulțimi de obiecte, după 1 -2 criterii și
le compară, utilizând
expresiile „mult/ unu”,
„mai mult/ tot atât/ mai
puțin”..) Probă practică:
 Exerciții- joc cu materiale diverse, pentru
a forma mulțimi după formă, mărime și culoar e.
 Exerciții- joc și sarcini de lucru cu
diferite mulțimi, pe care să le compare, folosind expresiile: „multe/puține/ tot atâtea”.
 Manipularea cu diverse obiecte, care au caracteristici comune (culoare, mărime,
forme geometrice, creioane, mingi,
cutii, nas turi, cheu, mașinuțe, piese de
mozaic și LEGO, mașinuțe, pietricele,
conuri, etc.)
40. Ordonează cu
insistență obiectele în șir
crescător/descrescător după un criteriu, utilizând încercarea și eroarea (593) Nu ordonează obiectele în
funcție de criteriul dat ș i
nu utilizează încercarea și eroarea. Ordonează cu ajutorul
adultului obiectele în
funcție de criteriul dat, utilizând încercarea și eroarea. Ordonează independent
obiectele în funcție de
criteriul dat, utilizând
încercarea și eroarea. Probă practică:
 Exerciții- joc de așezare în ordine
crescătoare a unor obiecte din mediul înconjurător (cutii, panglici etc.) în funcție de un criteriu. De exemplu: obiecte groase (carte groasă, marcher, burete, etc), obiecte subțiri (carte de colorat, creion s implu, lavetă, etc.)
 Exerciții- joc de ordonare a obiectelor
dintr -o singură categorie după o
caracteristică. De exemplu: cuburi/mingi/ mașinuțe – de la mare la
mic și invers; cărți –
de la gros la subțire
și invers, etc.
62

Standard 6. Copilul va fi capabil să opereze cu numere și șiruri numerice.
41. Utilizează numerele și
număratul până la 5 în
diverse activități
(reformulat din 604,
605 și 606). Nu utilizează numerele și
număratul până la 5 în diverse activități sau le
utilizează greșit.
Utilizează numerele și
număratul până la 5 în diverse activități, cu
preponderență la indicația și cu sprijinul adultului. Utilizează independent
numerele și număratul până la 5 în diverse activități. Probă practică:
 Exerciții de numărare a copiilor dintr -un
grup, de la masa de alături, a scaunelor, a tacâmurilor de pe masă, etc.
 Jocuri simbolice ce presupun utilizarea
de numere ”La farmacie” – număratul
pastilelor , ”La magazin” – număratul
inventarului de produse, bani, cântare
etc.
Standard 7. Copilul va fi capabil să utilizeze unitățile de măsură la determinarea înălțimii, lungimii, lățimii, grosimii, masei, valorii și
capacității unor corpuri .
42. Compară și ordonează
obiectele după mărime, înălțime, lungime, lățime și
grosime, utilizând
cuvinte specifice
(reformulat din 618 și 620). Nu compară și nu
ordonează obiectele după mărime, înălțime, lungime, lățime și grosime, și nu utilizează cuvinte specifice.
Compară și ordonează
obiectele după mărime, înălțime, lungime, lățime și grosime, utilizând cuvinte specifice, cu ajutor din
partea adultului. Compară și ordonează cu
ușurință obiectele după mărime, înălțime, lungime, lățime și grosime, utilizând cuvinte specifice. Probă practică:
 Exerciții de măsurare a înălțimii copiilor din grupă, a lungimii părului, pantofului copiilor, a păpușilor, a unei construcții, etc., utilizând ca măsuri neconvenționale o panglică, un șiret, semne pe ușă/perete etc.
 Exerciții de măsurare neconvențională a nisipului, apei, orezului dint –
un vas cu
pumnul, paharul, găletușa, paha r de
plastic, etc.
 Exerciții- joc, sarcini de lucru, în care
copilul va utiliza procedee de
suprapunere și juxtapunere în
compararea obiectelor. De exemplu:
compararea a două mere prin alăturare și a două imagini – mere, prin
suprapunere.
43. Estimează masa unor
corpuri. (619) Nu poate estima/aprecia
masa unor corpuri. Poate estima/aprecia masa
unor corpuri cu sprijinul Estimează în mod
independent masa unor Probă practică:
 Activități de comparare a masei unor
63

adultului. corpuri. corpuri cu și fără utilizarea cântarului.
Solicitați copiilor să facă estimări ale
masei unor corpuri: De exemplu: „Care
obiect dintre cele expuse este mai
greu?”
Standard 8. Copilul va fi capabil să identifice formele geometrice în modele date și în mediul înconjurător .
44. Recunoaște diferite
figuri geometrice:
cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi . (628) Nu recunoaște nici o fiigură
geometrică, nici cu sprijin. Recunoaște și numește 1 -2
figuri geometrice cu
ușurință, iar celelalte figuri,
cu sprijin din partea
adultului sau de loc. Recunoaște și numește
independent diferite figuri
geometrice: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi. Probă practică:
 Sarcini în care copiii să utilizeze și să
numească figuri geometrice, pentru a
realiza construcții sau modele artistice
(cartonașe pentr u colaje, piese din lemn,
din plastic etc.).
 Exerciții- joc de colorare, comparare a
unor imagini care care conțin cu figura propusă, de exemplu: ”Colorează imaginile în care este un cerc”, etc.
 Jocuri de recunoaștere a figurilor geometrice în condiții
reale, de
exemplu: ”Găsește în grupă un pătrat,
cerc, triunghi, dreptungi”, acestea fiind
plasate special în diferite părți/locuri ale grupei (pe tablă, lipit pe un dulap, simboluri ale centrelor de interes – ca
mijloc de rapartizare pentru lucru în
centr e, etc.)
Standard 9. Copilul va fi capabil să se orienteze în timp și spațiu.
45. Stabilește raporturi
spațiale dintre el și obiectele înconjurătoare,
utilizând terminologia
aferentă
(stânga/dreapta, Nu poate stabili raporturi
spațiale dintre el și obiectele înconjurătoare și utilizează greșit terminologia aferentă. Cu ajutorul adultului
stabilește raporturi spațiale
dintre el și obiectele înconjurătoare, utilizând terminologia aferentă. În mod independent,
stabilește raporturi spațiale
dintre el și obiectele înconjurătoare, utilizând terminologia aferentă,. Probă practică:
 Exerciții- joc, sarcini de lucru în care
copilu va identifica poziția lui în spațiul,
precum și poziția obiectelor în raport cu
sine, utilizând schema corporală
(sus/jos, stânga/dreapta, înainte/înapoi,
64

sus/jos, în față/în
spate, înainte/înapoi)
(641). în față/în spate).
 Activități în care copilul va analiza orice
suprafață plană – tablou, imagine, foaie
de hârtie, coperta unei cărți, care este
constituită din patru părți: sus, jos,
stânga și dreapta.
 Exercițiu -joc sau joc de rol ”De -a
familia, ”De -a biblioteca” unde copilul
va citi imagini/cărți de la stânga la dreapta.
 Sarcini de lcuru, activități în care copilul
va desena, picta, aplica
realizând/plasând elemente de la stâng a
spre dreapta și invers; de jos în sus și
invers, etc.
46. Identifică părțile zilei
(dimineață, amiază,
seară, noapte) și succesiunea zilelor, în baza activităților zilnice și a schimbărilor existente în natură (643). Nu identifică părțile zilei și
succesiunea zilelor, nici în
baza activităților zilnice și nici a schimbărilor existente în natură, Identifică părțile zilei și
succesiunea zilelor, în baza activităților zilnice și a schimbărilor existente în natură, doar cu ajutorul adultului. Identifică în mod
independent părțile zilei și succesiunea zilelor, în baza activităților zilnice și a schimbărilor existente în natură Probă practică:
 Exerciții și jocuri de recunoaștere a
părților zilei în baza regimului zilei, a poziției spațiale a soarelui pe pa rcursul
zilei și apariției stelelor și a lunii.
 Jocuri și exerciții de ordonare a părților zilei conform consecutivității acestora.
 Lucrul la panourile: ”Calendarul zilei”,
”Calendarul naturii”
 Activități practice de diferențiere a momentului desfășurării acțiunii în
raport cu timpul petrecut și a duratei
unor evenimente, viteza de deplasare
(De ex: acum mâncăm, mai apoi
dormim; melcul merge încet, iar pisica
mai repede; a te spăla pe față este a
65

acțiune care se desfășoară mai repede
decât a face baie etc.) .
 Exerciții de joc pentru stabilirea
momentelor din zi când are loc o
anumită activitate: dimineața – deschide
fereastra, se spală pe din’i, face
gimnastică, ziua – face activități, se
joacă, doarme la amează etc.
 Exercițiul de joc ”Când se întâmplă” –
imagini cu cacteristici ale anotimpurilor
pe care copilul le grupează conform
anotimpului reprezentat printr -un
simbol: toamna – o frunză, primăvara –
un ghiocel etc.
Interviul cu copilul:
 Activități bazate pe conversație în baza
imaginii: Ce fac oamenii ziua, dar
noaptea? Cum este dimineața, la amiază, seara sau noaptea?
 Discuții despre activitățile din programul zilei și succesiunea lor.
 Discuții despre caracteristicile anotimpului în raport cu activitățile
fundamentale ale sale sau cu
evenimentele sem nificative.
Standard 10. Copilul va fi capabil să observe și să descrie caracteristicile lumii vii și inerte.
47. Identifică categorii de
animale (domestice/ sălbatice/ de la Zoo, călătoare/sedentare), plante (de grădină/
cameră/ pădure), Confundă categoriile de a
animale, plante legume,
fructe și mediul de trai al acestora. Identifică cu ajutorul
adultului categorii de
animale, plante, legume,
fructe și mediul de trai al acestora. Identifică categorii de
animale, plante, legume,
fructe în mod independent
mediul de trai al acestora. Probă practică:
 Jocuri didactice referitoare la modul de viață al unor viețuitoare și plante: ”Ce
știi despre…?” ;
 Jocuri de sortare, clasif icare a
viețuitoarelor și plantelor în categorii:
66

legume, fructe și
distinge mediul de trai
al acestora (reformulat
din 660 și 661). ”Animale domestice și animale
salbatice”, ”Alege fructe și legume din alte produse”, ”Cine și unde trăiește?”,
”Ce și unde crește?”, etc.
48. Evidențiază semnele
caracteristice fiecărui anotimp (662). Nu evidențiază semnele
caracteristice fiecărui anotimp. Evidențiază cu sprijinul
adultului semnele
caracteristice fiecărui anotimp Evidențiază semnele
caracteristice fiecărui
anotimp în mod
independent. Probă practică:
 Lucrul la panourile ”Calendarul zilei”, ”Calendarul naturii”.
 Exerciții de recunoaștere a stării vremii, a fenomenelor naturii ( soare , vânt,
viscol, ploaie
etc.) în momentul
producerii lor.
 Activități de identificare a semnelor caracteristice timpului de afară și jocuri de asociere a stării vremii cu simbolurile
caracteristice (soare, nor, ploaie, vânt,
ninsoare etc.).
 Alcătuirea povestirilor, ghicitorilor despre anotimpuri.
 Activități de distingere a schimbărilor survenite în viața omului, plantelor, animalelor în fiecare anotimp.
 Activități în baza cărora se realizează explicarea pe bază de cauzalitate a anumitor schimbări în natură și lumea înconjurătoare.
Interviu cu copilul:
 Discuții despre caracteristicile
anotimpurilor, în relație cu activități sale
fundamentale sau evenimente
semnificative.
49. Identifică diferite
suprafețe ale Nu poate identifica sau
confundă diferite suprafețe Identifică cu sprijinul
adultului diferite suprafețe În mod independent
identifică diferite suprafețe Probă practică:
 Activități, situații în care copilul să se
67

pământului (iarbă,
nisip, noroi, apă etc.).
(664) ale pământului (iarbă,
nisip, noroi, apă etc.). ale pământului (iarbă,
nisip, noroi, apă etc.). ale pământului (iarbă,
nisip, noroi, apă etc.). joace și să exploreze diferite suprafețe și
să le denu mească sau să le identifice
după imagini.
50. Recunoaște unele
corpuri cerești (soarele,
luna, stele). (665) Nu recunoaște nici un corp
ceresc. Recunoaște doar 1 -2
corpuri cerești, uneori le confundă pe toate. În mod independent
recunoaște unele corpuri cerești (soarele, luna, stele).
Probă practică:
 Situații de joc, creare de postere, analiza imaginilor/cărților sau utilizarea softurilor educaționale, în care copiii determină corpurile cerești, soarele și
luna.
51. Identifică și descrie
părțile corpului, organele de simț . (666) Identifică și numește cu
mare dificultate 1 -2 părți
ale corpului sau 1 -2 organe
de simț, fără a le descrie. Identifică și descrie părțile
corpului, organele de simț, cu ajutorul adultului. Identifică și descrie în mod
independent părțile
corpului, organele de simț Probă practică:
 Discuții în baza cărților ce reprezintă corpul omenesc.
 Jocul de rol/creație ”La medic ” – unde
fiecare pacient îi spune doctorului ce îl doare, de exemplu: Îmi bate tare inima, am obosit, iar doctorul propune soluții, de exemplu: Ce ai făcut, ai grijă de inimă, ea este motorașul , etc.
 Jocuri și activități de identificare a părților corpului
uman, de descriere a
organele de simț.
 Jocuri de reconstituire a corpului uman
din părți componente.
 Recitarea poeziilor (de ex: Simțurile de
Nicolae Nasta).
 Activități bazate pe softuri educaționale din resurse închise și deschise despre corpul uman
Interviu cu copilul:
 Activități bazate pe conversație despre corpul propriu și al altor copii, adulți, bătrâni. Întrebări/sarcini de genul:
 Arată unde este nasul tău și de ce ai
68

nevoie de el?
 Cum este corpul unui bebeluș și a unui
copil de 5 ani, ca tine / a unui adult,
etc.? (mai mic, mai mare)
 Care sunt regulile de igienă a nasului, ochilor, gurii, etc.?

Standard 11. Copilul va fi capabil să utilizeze metode și instrumente de in tegrare a mediului înconjurător .
52. Folosește simțurile,
pentru a obține informații despre lumea înconjurătoare.
(683). Nu folosește simțurile,
pentru a obți ne informații
despre lumea
înconjurătoare. Folosește simțurile, la
sugestia adultului, pentru a obține informații despre lumea înconjurătoare. Folosește independent
simțurile, pentru a obține informaț
ii despre lumea
înconjurătoare. Probă practică:
 Activități senzoriale, pentru a înțelege noțiuni, fenomene, procese existente în natură. De exemplu: pentru înțelegerea noțiunii de măr, utilizați activități în
care copilul analizează vizual mărul, apoi îl pipăie, îl miroase și îl gustă.
 Activități de observare a plantelor, animalelor din zona grădiniței, a corpurilor nevii (apă, aer, sol),
fenomenelor ale naturii caracteristice
fiecărui anotimp, etapelor de evoluție a unor c orpuri vii, influenței schimbărilor
în natură asupra vieții animalelor, plantelor și a omului, impactului apei, hrănii, luminii asupra creșterii și dezvoltării unor ființe, activității oamenilor, fiind desfășurate în aer liber și în sala de grupă.
 Activită ți de explorare a mediului
înconjurător utilizând lupa, rigla, ș.a. instrumente.
 Activități ludice, desfășurate atât în aer
liber, cât și în sala de grupă, pentru a
69

observa: plante/animale din zona
grădiniței; corpuri nevii (apă, aer, sol);
fenomene ale n aturii caracteristice
fiecărui anotimp; etapele de evoluție a
unor corpuri vii; influența schimbărilor
în natură, desfășurate pe parcursul
anului, asupra animalelor, plantelor și a omului; impactul apei, hrănii, luminii
asupra creșterii și dezvoltării fiin țelor;
activitatea oamenilor.
 Experimente simple pentru a observa
lucrurile și fenonenele înconjurătoare,
dar și procese, relații: a studia o insectă, o pană, cuie, piulițe, clame prinse de magneți sau privite prin lupă etc. dizolvarea sării/zahărului în apă,
înghețarea apei, scufundarea unor corpuri în apă, fierberea apei, etc.
 Activități de colectare a unor obiecte în scopul utilizării lor în activități de
observare sau de experimente simple:
frunze, semințe, conuri, pietre, dopuri de
plută, capace din diferit material etc.
Standard 12. Copilul va fi capabil să descopere relațiile dintre om – mediu înconjurător – om.
53. Participă la îngrijirea
mediului. (697) Refuză să participe la
îngrijirea mediului. Participă la îngrijirea
mediului uneori sau doar la îndemnul adultului. În mod independent și
permanent , cu plăcere,
participă la îngrijirea mediului. Observarea:
 Se va observa modul de implicare a copilului în activități de îngrijire a
mediului intern și cel extern.
54. Recunoaște condițiile
de bază ale supraviețuirii omului
ca ființă vie. (698) Nu recunoaște condițiile de
bază ale supraviețuirii omului ca ființă vie. Recunoaște cu sprijinul
adultului condițiile de bază ale supraviețuirii omului ca
ființă vie. În mod independent
recunoaște condițiile de bază ale supraviețuirii
omului ca ființă vie. Interviu cu copilul :
 Discutați despre nevoile de bază ale ființei umane (apă, lumină, hrană,
adăpost) și cum pot fi satisfăcute.
70

 Probă practică:
Creare de postere, analiza imaginilor,
cărților, enciclopediilor care redau
corpul omului și elementele de bază
necesre pentru supraviețuirea omului.
55. Identifică
caracteristicile
specifice omului ca ființă socială: meserii, limbaj, mijloace de
locomoție,
invenții, artă (699). Nu poate explica
caracteristicile specifice omului ca ființâ socială. Explică cu dificultate și cu
ajutorul adultului caracteristicile specifice omului ca ființă socială. Explică independent
caracteristicile specifice omului ca ființă socială. Probă practică:
 Jocuri de rol ” De-a medicul”, ”De -a
șoferii”, ”La aeroport”, ”În tren”, ”La
frizerie”, ”La teatru” ”La concert”, etc.
cu discutarea rolului omului în diferite profesii.
 Înregistrări audio sau video cu oameni vorbind în diferite limbi sau cu utilizarea limbajului mimico -gestual.
Discutaț i, de ce oamenii vorbesc diferite
limbi și/sau cum se înțeleg oamenii când vorbesc diferite limbi sau nu pot vorbi, etc.
 Activități cu descoperirea diversității mijloacelor de locomoție, utilizate de către om, și exploatați conținutul din punct de vedere ecologic.
 Softuri educaționale, filme, prezentări power point cu conținut despre relațiile
dintre om – mediu înconjurător – om
și convorbiri în baza lor.

71

Anexa 4.

Fișa de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului de 3 – 5 ani (37 – 60 luni) în baza SÎDC

Copilul _____________________________________________________________, dat a nașterii ___________________, Grupa ________
(Numele, prenumele copilului)
Educatori: ______________________________________________________________________________________________________ (Nume, prenume)

A. DOMENIUL: Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății I-l an 20 _____ – 20_____ al II-lea an 20 _____ – 20_____
Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t
1. Merge/aleargă circular, în jurul unor obstacole, obiecte (26, 27, 28, 29,
32, 33, 34, 35 ).
2. Prinde/aruncă cu ambele mâini o minge mare (30, 31 ).
3. Participă cu entuziasm în diverse activități fizice: alergare, cățărare,
aruncări, rostogoliri, dans, proceduri de călire ș.a. ( 36, 37)
4. Manipulează obiecte mici (șiruri de mărgele, obiecte mici introduce prin
găuri etc.) (60, 61, 62)
5. Crează compoziții simple, utilizând diverse materiale instrumente și
tehnici de artă specifice colajului, desenului și modelării ( 76, 77, 78, 79,
81, 82, 83)
6. Desenează schița corpului uman cu mai multe detalii (cap, corp, degete,
etc.) (80)
7. Imită animale/personaje din povești prin mișcare, sunete, îmbrăcăminte
etc. (99, 100, 101, 102, 103).
8. Alege produsele alimentare sănătoase dintr -o mulțime de mâncăruri
(118, 119, 120, 121).
9. Folosește șervețele pentru a -și șterge nasul și le aruncă după utilizare la
coș ( 134, 135).
10. Își spală și usucă mâinile înainte de masă și după utilizarea WC. (136,
72

137, 140).
11. Comunică adulților sau colegilor faptele rele/ situațiile periculoase la
care a fost martor ( 152, 153).
12. Explică regulile de siguranță în sala de grupă/ grădiniță și acasă (nu ia
medicamente în absența adultului, dar știe că medicamentele sunt utile
în anumite situații). (154, 155, 156, 157).

B. DOMENIUL: Dezvoltarea personală, emoțională și socială I-l an 20 _____ – 20_____ al II-lea an 20 _____ – 20_____
Nereali –
zat În curs
de
realizare Realiza t Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t
13. Își spune și utilizează corect numele și prenumele, auto -identificându -se
ca persoană care gândește („Eu cred”), are corp și simțuri („Mi -e frig”,
„Mi-e foame”…) (nu mai vorbește despre sine de la persoana a III -a)
(178, 179, 180, 181, 182, 183, 184).
14. Își așteaptă/respectă rândul (201, 202, 203, 204, 205, 206).
15. Asociază corect emoțiile cu cuvintele și expresii faciale, utilizând și o
gamă variată de cuvinte și expresii („Sunt fericit/trist/supărat/speriat”)
(221, 222, 223, 224, 225, 226, 227)
16. Se desparte de membrii familiei cu ușurință și interacționează cu alți
adulți (de ex. educatoarea, personalul grădiniței) ( 247, 248, 249, 250).
17. Ajută, din propria -i inițiativă, adultul în realizarea sarcinilor simple.
(251, 252)
18. Semnalează adulților situații problematice simple pentru a interveni (un
copil s -a lovit sau are nevoie de ajutor, se aud zgomote suspecte, arde
mâncarea pe aragaz etc.) (265, 266, 267, 268, 269).
19. Preferă să se joace și să inițieze activități comune cu alți copii ( 278, 279,
280, 281)
20. Se joacă împreună cu copiii diferiți ca vârstă, gen, limbă vorbită, etnie,
inclusiv cu cei cu nevoi speciale (292, 293, 294, 295).
21. Respectă reguli simple în diferite contexte sociale ( 311, 312, 313, 314).
22. Aplică strategii simple pentru a rezolva probleme (325, 326, 327, 328).
23. Face schimb de obiecte în timpul jocului, conformându -se deciziilor de
73

grup. (342, 343, 344, 345).
24. Exprimă sentimente, emoții și atitudini față de suferința fizică sau
emoțională a celorlalți copii sau față de personajele din povești (de
exemplu: țin cu fata moșului; o/îl compătimesc pe biata capră/sărmanul
cocoș etc.). ( 359, 360 )

C. DOMENIUL: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele
citirii și scrierii I-l an 20_____ – 20_____ al II-lea an 20___ – 20___
Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t Nereali –
zat În curs
de
realizare Realiza t
25. Demonstrează înțelegerea vocabularului uzual răspunzând la întrebări,
folosind limbajul verbal și sau și aplică unele instrucțiuni și aplicând
unele instrucțiuni (377, 378, 379, 380, 381)
26. Înțelege și utilizează cuvinte care exprimă grade de rudenie, acțiuni
și/sau situații, stări de spirit și sentimente, antonime (substantive, verbe,
adjective) ( 396, 397, 399, 400 ).
27. Adresează frecvent întrebări, pentru satisfacerea curiozității întru
extinderea vocabularului ( 398)
28. Recurge la propoziții dezvoltate și fraze pentru a descrie evenimente
curente, oameni, locuri, folosind corect: pluralul, pronumele personal
(eu, tu, ei, voi), adverbe de timp (azi, ieri, mâine) și acțiuni viitoare, prepoziții, verbe la trecut și viitor și adjective (424, 425, 426, 427, 428,
429).
29. Rostește toate sunetele limbii materne ( 445, 446, 447)
30. Vorbește suficient de clar pentru a fi înțeles de toți interlocutorii,
exprimându- se prin gesturi, diferite semne sau cuvinte, utilizând o
intonație adecvată. (463, 464, 465, 466, 467, 468, 469).
31. Numește și prezintă cartea preferată ( 499, 500, 501, 502, 503, 504).
32. Identifică mesaje scrise sub formă de semne sau simboluri. (515, 516,
517).
33. Identifică și folosește o varietate de materiale tipărite (cărți, reviste,
ziare, rețete, prospecte, cutii de jucării, cutii de alimente) (531, 532, 533,
534).
74

34. Experimentează scrisul cu o varietate de instrumente de scris (creioane,
pixuri) ( 541, 542).

D. DOMENIUL: Dezvoltarea cognitivă I-l an 20 _____ – 20_____ al II-lea an 20 _____ – 20_____
Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t
35. Identifică obiecte care influențează sau au efect asupra altor obiecte ( 555,
556, 557).
36. Recunoaște caracteristicile unui eveniment, unei acțiuni (lung/ă,
amuzant/ă, gălăgios/oasă etc.) (565, 566).
37. Utilizează informația dobândită într -un alt context sau mod. (574).
38. Se reorientează în soluționarea unei probleme, când intervine un element
nou. (581, 582).
39. Formează mulțimi de obiecte, după 1 -2 criterii și le compară, utilizând
expresiile „mult/ unu”, „mai mult/ tot atât/ mai puțin”.) ( 590, 591, 592).
40. Ordonează cu insistență obiectele în șir crescător/descrescător după un
criteriu, utilizând încercarea și eroarea. ( 593)
41. Utilizează numerele și număratul până la 5 în diverse activități (603,
604, 605, 606, 607, 608).
42. Compară și ordonează obiectele după mărime, înălțime, lungime, lățime
și grosime, utilizând cuvinte specifice ( 618, 620 ).
43. Estimează masa unor corpuri. ( 619)
44. Recunoaște diferite figuri geometrice: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi
(628, 629, 630, 631).
45. Stabilește raporturi spațiale dintre el și obiectele înconjurătoare, utilizând
terminologia aferentă (stânga/dreapta, sus/jos, în față/în spate,
înainte/înapoi) ( 641, 642).
46. Identifică părțile zilei (dimineață, amiază, seară, noapte) și succesiunea
zilelor, în baza activităților zilnice și a schimbărilor existente în natură
(643, 644).
47. Identifică categorii de animale (domestice/ sălbatice/ de la Zoo,
călătoare/sedentare), plante (de grădină/ cameră/ pădure), legume, fructe
75

și distinge mediul de trai al acestora (659, 660, 661 ).
48. Evidențiază semnele caracteristice fiecărui anotimp ( 662, 663).
49. Identifică diferite suprafețe ale pământului (iarbă, nisip, noroi, apă etc.).
(664)
50. Recunoaște unele corpuri cerești (soarele, luna, stele). ( 665)
51. Identifică și descrie părțile corpului, organele de simț ( 666)
52. Folosește simțurile, pentru a obține informații despre lumea
înconjurătoare. (683, 684, 685, 686, 687).
53. Participă la îngrijirea mediului. ( 697)
54. Recunoaște condițiile de bază ale supraviețuirii omului ca ființă vie.
(698)
55. Identifică caracteristicile specifice omului ca ființă socială: meserii,
limbaj, mijloace de locomoție, invenții, artă (698, 699).

76

Anexa 5.
Instrument de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului de 5 la 7 ani (61- 84 luni) în baza SÎDC

A. DOMENIUL: DEZVOLTAREA FIZICĂ Ș I FORTIFICAREA SĂNĂTĂȚII
INDICATORI NEREALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT
METODE DE MONITORIZARE/EVALUARE
ȘI SUGESTII DE ACTIVITĂȚI
Standard 1. Copilul va fi capabil să efectueze diverse mișcări și activități fizice.
1. Coordonează părțile
propriului corp în
realizarea unor
mișcări. (38)

Prezintă dificultăți în
executarea unor mișcări: se împiedică și cade în
timpul mersului înapoi;
la săritura peste sfoară se împiedică și cade; refuză să urce pe scara fixă; prezintă dificultăți la târâre și refuză să execute mișcarea, etc. Își coordonează părțile
propriului cor p în
realizarea unor mișcări (merge, aleargă, lovește mingea, face mișcări de
dans, etc.) cu unele
inexactități: se împiedică, cade.
Își coordonează părțile
propriului corp și își menține echilbrul în realizarea unor mișcări (merge, aleargă, lovește mingea, face mișcări
simple de dans, etc.). Observarea activităților cotidiene:
 Exerciții fizice/mișcări de dans/jocuri de mișcare/dinamice ce includ mers, alergare, sărituri, târâri, cățărări, aruncare de minge și obiecte cu diferite părți ale corpului.
 Activități casnice în cadrul momentelor de rutină (de exemplu: mătură, aranjează tacâmurile pentru servirea mesei, aranjează jucăriile, etc.)
Probă practică:
 Se solicită copilului să indice pe propriul corp: „mâna dreaptă”, „mâna stângă”, „ochiul drept”, „
ochiul stâng” etc.,
întoarcerile pe loc, pasarea mingii către direcția (dreapta – stânga) indicată de adult,
deplasări în direcția indicată (“mergi 2 pași în dreapta, 3 – în stânga”, “atinge cu mâina
dreaptă urechea stângă”, etc.
 Jocuri care presupun execu tarea de comenzi
de genul: mâina dreaptă pe genunchiul stâng, piciorul drept înainte, etc.
 Jocuri de imitare a mișcărilor personajelor
sau a animalelor, de descoperire a
personajelor pe baza mișcărilor, etc.
77

 Sarcini de joc în care copilul:
‐ să se deplaseze pe diferite suprafețe,
folosind diverse tipuri de mers (pentru
formarea ținutei corecte și profilaxia piciorului plat).
‐ să ia/să aducă lucruri, jucării din casă/din
sala de grupă, când ieșiți în spațiul de
joacă de afară, etc.
Standard 2. Copilul va fi capabil să manipuleze obiecte pentru dezvoltarea motricității fine.
2. Utilizează obiecte
de diferite forme și
dimensiuni,
revenind asupra
sarcinii, chiar dacă are dificultăți, (își leagă șireturile, etc.)
(reformulat din 65 și 63)
Utilizează cu mare
dificultate sau refuză să utilizeze
obiecte de
diferite forme și
dimensiuni, nu revine
asupra sarcinii, chiar
dacă are dificultăți ; nu se
autoservește.
Este nesigur în
autoservire și în
utilizarea obiecte de
diferite forme și
dimensiuni, revine
asupra sarcinii, chiar
dacă are dificultăți la îndemnul adultului.
Independent și cu
ușurință: obiecte de diferite forme și
dimensiuni, nu revine
asupra sarcinii, chiar
dacă are dificultăți ; se
autoservește independent.
Observarea:
 Activitatea de autoservire (încheie/descheie, leagă/dezleagă).
 Activități de rutină: aranjarea mesei, aranjarea jucăriilor, pregătirea materialelor distributive etc.
Proba practică:
 Activități/sarcini în care se solicită manipularea cu obiecte mărunte (semințe, pietrice le, etc.), inclusiv să taie cu foarfeca
pe linie/contur, să scrie ceva, să deseneze ceva, să modeleze/aplice, să coase, croșeteze, țese, etc.
 Jocuri de manipulare cu obiecte tip elemente LEGO, puzzle, mozaic, etc.
 Jocuri cu apă și nisip, pentru antrenarea
degetelor.
Standard 3. Copilul va fi capabil să realizeze compoziții plastice (desene, picturi, modelaje și aplicații).
3. Creează compoziții,
utilizând materiale,
ustensile și tehnici
pentru a picta,
modela, decupa și
construi (reformulat Refuză să utilizeze
materiale, ustensile și
tehnici pentru a picta,
modela, decupa și construi. Utilizează materiale,
ustensile și tehnici
pentru a picta, modela,
decupa și construi
elemente separate, care
nu alcătuiesc/nu se Creează în mod
independent, din propria inițiativă compoziții,
utilizând materiale,
ustensile și tehnici
pentru a picta, modela, Probă practică:
 Activități în care copiii vor elabora compoziții plastice din puncte, linii; aplicații din frunze; ornamentări ale obiectelor, pe care le veți descrie, utilizând limbajul plastic.
 Activități -joc în care copilul experimentează
78

din 85 -88) integrează într -o
compoziție. decupa și construi desenul prin diverse modalități (cu degetele,
bureți, vată, pensulă, markere, creioane, creta
etc.)
 Activități de mode lare, elaborând compoziții
plastice.
 Activități de confecționare a compozițiilor din diverse materiale (hârtie albă, colorată, glasată etc.), combinând tehnici diferite de rupere, tăiere, lipire, îmbinare, pliere,
împletire, quilling, origami. De exemplu:
păpuși pentru teatrul de masă/teatrul
degețelelor, semn pentru carte, covoraș, etc.
Standard 4. Copilul va fi capabil să -și controleze și dirijeze propriile mișcări prin utilizarea adecvată a simțurilor.
4. Recunoaște, prin
atingere/pipăit, obiecte ascunse, fără
să le vadă (104) Nu recunoaște prin
atingere/pipăit, obiecte ascunse, fără să le vadă.
recunoaște, prin
atingere/pipăit, obiecte ascunse fără să le vadă, cu sprijinul adultului.
În mod imdependent
recunoaște, prin
atingere/pipăit, obiecte ascunse, fără să le vadă. Proba practică:
 Jocuri de recunoaștere a formelor, texturilor
materialelor, sunetelor prin implicarea
simțurilor (auz, pipăit, miros): Ce este
ascuns în săculeț? (obiecte reci -calde, tari –
moi, netede -abrazive- pufoase, mare -mic,
rotund-pătrat -etc.)
5. Răspunde la diverse
semnale de natură diferită (culoare,
sunet, simboluri
grafice) (105)
Răspunde cu dificultate,
la diverse semnale de
natură diferită (culoare, sunet, simboluri grafice)
Răspunde la diverse
semnale de natură diferită (culoare, sunet, simboluri grafice) cu
ajutor din partea
adultului sau altor copii. Răspunde cu ușurință la
diverse semnale de
natură diferită (culoare,
sunet, simboluri
grafice) .
Proba practică:
 Jocuri muzical –ritmice cu schimbarea
tempoului și a direcției, de ex: jocul Ploița ,
jocuri cu mișcări la semnal;
 Jocuri de tipul Roboțelul cu telecomandă,
Zi-noapte, Ploaie -soare, probe sportive prin
care se solicită copiilor să redea în mișcări comenzile auzite.
 Jocuri de tipul Ghici cine te -a strigat?, etc.
 Exerciții de citire a diverselor simboluri:
semne rutiere, etichete de pe produse
alimentare, etc.
 Ștafete sportive, activități muzicale cu
79

utilizarea obstacolelor, atributelor și
instrumentelor de diversă natură: sunete,
culoare, formă, dimensiune, etc.
Standard 5. Copilul va fi capabil să recunoască beneficiile unei alimentații sănătoase.
6. Explică beneficiile
sau daunele
anumitor alimente
pentru organismul
uman. (122)

Nu explică beneficiile
sau daunele anumitor
alimente pentru
organismul uman.
Explică cu ajutor
beneficiile sau daunele
anumitor alimente
pentru organismul
uman.
Explică constant și cu
ușurință beneficiile sau
daunele anumitor
alimente pentru
organismul uman.
Interviu cu copiii:
Discuții despre fiecare aliment utilizat și importanța acestora pentru sănătate.
‐ Numește ce alimente, produse consumi. De ce folosești aceste produse?
‐ Spune, te rog, care produse nu le
folosești în alimentație? De ce nu
folosești aceste produse?
Probă practică:
 Joc de tipul Recunoaște și selectează produsele alimentare.
 Joc Alege produsul preferat. De ce?
 Joc de rol Familia, De -a restaurantul, De -a
bucătarii (preparare de bucate salate,
produse de pa nificație, sucuri, legume la
borcan, etc.)
 Realizarea posterului Alimentele ce le
consumăm, Pro și Contra, Așa DA, așa NU,
 Fișe de evaluare/de lucru, etc.
Standard 6. Copilul va fi capabil să aplice reguli de menținere a sănătății și igienei personale.
7. Demonstrează
independență în igiena personală (se spală și se șterge singur pe mâini, își acoperă gura cu
mâna când
strănută/tușește,
merge independent Uneori folosește
deprinderile de igienă personal ă doar la
îndemnul adultului.
Folosește deprinderile
de igienă personală la îndemnul adultului.
Permanent folosește
deprinderile de igienă personală. Observarea:
Se vor observa comportamentele referitoare la folosirea toaletei, batistei, spălarea mâinilor după
și până la diverse activități.
Proba practică:
 Activități de simulare a acțiunilor de igienă personală.
Interviu cu adulții:
‐ Cum are loc procesul de spălare a
80

la toaletă, folosește
batista, se spală pe
dinți) (141) dinților la copilul dvs. acasă?
Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte reguli de securitate personală.
8. Respectă regulile de
comportament la
grădiniță, acasă, în
stradă pentru a evita accidentele, situațiile periculoase
(Nu deschide
balconul, ferestrele,
nu folosește nesupravegheat obiectele care pot fi periculoase, traversează corect strada, se joacă în
locuri permise,
merge doar pe
trotuar etc.).
(reformulat din 161
și 164)
Uneori, doar cu ajutorul
adultului, respectă regulile
de securitate
personală .
De cele mai multe ori
respectă regulile de securitate personală.
Permanent respectă
regulile de securitate
personală.
Proba practică:
 Simulare de activități pentru observarea reacțiilor/comportamentelor în diverse situații periculoase: Intoxicații și otrăviri.
Medicamentele; Arsuri și opăriri; Incendii;
Înnecuri; Sufocare cu corpi străini; Obiecte periculoase în casă și înafara ei.
Electrocutarea; Pericole provocate de
animale; Căderi; Locuri necunoscute. Oameni străini; Accidentele rutiere.
 Jocuri/postere de identificarer a o biectelor,
situațiilor și ființelor periculoase: Așa DA,
așa NU, Și oamenii pot fi periculoși , etc.
 Jocul de rol: De -a familia, Șoferii, La
magazin, Semaforul, În autobuz, De -a
pompierii , etc.
Interviu cu copiii:
– Ce vei face dacă, rămânând singur acasă: vei găsi medicamente/obiecte ascuțite? sună la ușă o persoană necunoscută și spune să îi deschizi ușa?
– Ce vei face dacă, fiind singur acasă vrei să mănânci dulceață din borcanul de pe polița
de sus a dulapului?
9. Recunoaște situațiile
de abuz și violență și solicită ajutorul
adultului cunoscut/
persoanei de Nu recunoaște situațiile
de abuz ca situații de pericol și nu solicită ajutorul adultului
cunoscut/ persoanei de Recunoaște situațiile de
abuz și violență și solicită ajutorul
adultului cunoscut/
persoanei de încredere Recunoaște cu ușurință
situațiile de abuz și violență și solicită în
mod independent
ajutorul adultului Observarea:
 Se va observa comportamentul copilului în interacțiune cu copiii, în situații de conflict, dacă apelează sau nu după ajutor.
Probă practică:
81

încredere în caz de
pericol (162) încredere în caz de
pericol, acceptă
tachinările și intimidările. în caz de pericol la
îndemnul adultului. cunoscut/ persoanei de
încredere în caz de
pericol  Studii de caz a situațiilor de abuz și violență.
 Discuții despre tipurile de abuz și modalități de protecție.
 Prezentare de povești, povestiri, discuții, desene animate, în care copilul ar recunoaște
situațiile de violență și abuz sexual.
10. Conștientizează
pericolul utilizării
excesive a
gadgeturilor
(tableta, telefonul
mobil, televizorul și calculatorul) (163) Nu conștientizează
pericolul utilizării
excesive a gadgeturilor
(tableta, telefonul mobil,
televizorul și
calculatorul), utilizându –
le timp îndelungat și/sau
refuză categoric/isteric să se despartă de ele. Conștientizează cu
ajutorul adultului
pericolul utilizării
excesive a gadgeturilor
(tableta, telefonul mobil, televizorul și calculatorul), utilizându –
le mai mult de 30
minute pe zi și/sau cu
greu, dar acceptă să se
despartă de ele . Conștientizează
pericolul utilizării
excesive a gadgeturilor
(tableta, telefonul mobil, televizorul și calculatorul) și le utilizează cel mult 30 minute pe zi și/sau cu
ușurință se desparte de ele. Probă practică:
 Activități în care să integrați softurile educaționale și jocurile interactive.
 Discuții cu copilul despre pericolele la care se expune atunci când utilizează timp îndelungat gadgeturile.
 Discuții, activități- joc, postere cu discutarea
foloaselor aduse de gadjeturi în viața omului.

B. DEZVOLTAREA PERSONALĂ, EMOȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ
INDICATORI NEREALIZAT
ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE MONITORIZARE/EVALUARE
ȘI SUGESTII DE ACTIVITĂȚI
Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă în mod pozitiv ca persoană unică cu caracteristici specifice.
11. Împărtășește
celorlalți informații despre sine (numele, prenumele, luna și ziua de naștere, orașul și țara în care s-a născut, numărul
de telefon etc.) și despre părinții și bunicii săi (vârsta,
meseria etc.). Nu oferă informații
despre sine.
Oferă informații minime
despre sine și doar la indicația și cu ajutorul adultului.
Comunică independent,
într-un mod coerent,
informații despre sine.
Probă practică:
 Activități, conversații în care oferă informații
despre sine ( date personale: data, locul
nașterii , trăsături fizice: culoarea părului, a
ochilor, înălțimea etc ; abilități, preferințe,
nevoi, etc.) ,
 Activități practice cu realizarea desenelor despre sine, despre familie, de exemp lu Eu și
familia mea, Arborele genealogic al familiei, Agenda vieții mele, Îmi place, nu îmi place ;
 Postere cu tematici ce țin de autocunoaștere,
82

etc.
12. Are o imagine
pozitivă despre sine
(are încredere în
propria persoană,
știe că reușește, își
cunoaște calitățile,
nu se teme să
încerce ceva nou
etc.) (196)
Are o imagine scăzută
despre sine: deseori
spune nu pot, nu vreau,
mă tem; nu își cunoaște
calitățile, ezită să încerce lucruri noi; acceptă tachinările și intimidările din partea altor copii. Are o imagine pozitivă
instabilă despre sine: uneori spune
nu pot, nu
vreau, mă tem, uneori
spune vreau să încerc,
eu pot, eu știu, eu vreau ;
cu ajutorul adultului își descrie calitățile și necesitățile; cu plăcere încearcă ceva nou etc.).
Are o imagin e pozitivă
stabilă despre sine: deseori spune: vreau să încerc, eu pot, eu știu, eu vreau ; cu ușurință își
descrie calitățile și necesitățile; cu plăcere încearcă ceva nou etc.). Observarea:
 Se va observa comportamentul copilului în diverse activități de cunoaștere de sine;
activități de auto -servire; activități noi
pentru copil, în care copilul ar trebui să -și
descopere și manifeste calitățile, aptitudinile și dorințele.
Probă practică:
 Activități de autocunoaștere: Cine sunt eu;
Ce îmi place și ce nu -mi place; Eu știu, eu
vreau, eu pot, etc.
 Activități practice cu realizarea desenelor despre sine, despre familie, de exemplu Eu și familia mea, Arborele genealogic al familiei, Agenda vieții mele, Îmi place, nu îmi place ;
etc.
Standard 2. Copilul va fi capabil să -și adapteze trăirile și să -și controleze pornirile impulsive.
13. Își controlează
exprimarea/exterio –
rizarea
sentimentelor (mai
ales a celor
negative) (207)

Își manifestă trăirile
emoționale fără a ține cont de contextul în care se află.
Își controlează
exprimarea/exterio –
rizarea sentimentelor în momentul intervenției adultului.
Își controlează
exprimarea/exterio –
rizarea sentimentelor
fără intervenția adultului.
Observarea:
 Diverse activități din programul zilei, jocuri de rol, jocuri –simulări, jocuri liber alese.
 Se va observa modul în care copilul
reacționează (lovește sau nu colegul chiar dacă este provocat; se liniștește ușor sau nu după ce s -a supărat; oferă cu ușurinț ă sau nu,
la solicitare, jucării/lucruri; se bucură/ întristează când îi reușește/nu îi reușește ceva; se întristează dacă a primit o observație
pertinent sau refuzul la ceva, etc.).
Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască și să exprime adecvat o varietate de emoții.
14. Împărtășește
celorlalți (copiilor
de vârstă apropiată, Nu împărtășește
celorlalți,
trăirile/emoțiile sale. Împărtășește celorlalți
trăirile/emoțiile sale cu
sprijinul adultului. Împărtășește celorlalți,
în mod independent,
trăirile/emoțiile sale Observarea:
 Se va observa în diverse contexte, jocuri –
simulări modul de exprimare a emoțiilor: (se
83

adulților din
anturaj) trăirile/
emoțiile sale prin verbalizare, joc și activități artistice (cântec, dans, desen, modelaj etc) (reformulat din 228, 229, 231) bucură, plânge, strigă, țipă).
 Jocuri de asociere a sunetelor, culorilor,
mișcărilor cu diverse emoții.
Interviu cu copilul:
 În baza lecturării unor texte, situații din viața
cotidiană cu utilizarea cuvintelor și expresiilor ce denumesc stări emoționale: Cum te simți?, Cum te face acest lucru să te simți? Cum te simți atunci când….? pentru
a-i ajuta să -și identifice propriile emoții
Probă practică:
 Examinarea pozelor cu diverse emoții și redarea acestora. Jocul ”Omul vesel, omul trist”.
 Jocul nr. 1 „Găsește perechea: Cine cum
sesimte? Stări emoționale”. (Cutia I – Ne
jucăm și învățăm, PGE) cu discuția:
 Cum se numește emoția trăită de personaj / ce simte personajul?
 Ce poț i face pentru a -l ajuta (în cazul
emoțiilor negative)?
SAU:
 Cum poți împărtăși cu personajul (emoția
pozitivă)?
84

15. Își exprimă
sentimentele despre
valorile universale:
Bine, Adevăr,
Frumos, Sacru,
Toleranță și față de
limba, valorile și
cultura poporului
său (sentimentele de
de dragoste,
mândrie, bucurie și interes) (reformulat
din 232 -236)
Nu își exprimă
sentimentele față de valorile naționale și universale.
Nu își exprimă
sentimentele față de
valorile naționale și
universale cu ajutorul
adultului.
Recunoaște și exprimă
cu ușurință sentimentele față de valorile naționale și universale.
Observarea:
 Diverse activități din programul zilei, jocuri de rol, jocuri –simulări, jocuri liber alese, etc.
 Activități extracurriculare cu
 Se va observa modul în care copilul își exprimă emoțiile, atât cele plăcute, cât și neplăcute.
Interviul cu copilul:
 Organizați cu copiii discuții pe baza operelor literare, întrebând copiii ce sentimente, emoții trăiesc/simt în raport cu personajele și faptele acestora, evenimentele descrise, etc.
 Analizați diversitatea de creații populare, frumusețea folclorului, dansului, cântecului și portului popular, a casei părintești, a
obiceiurilor și tr adițiilor naționale, precum și
opere artisitce naționale și universale și propuneți copiilor să -și exprime
emoțiile/sentimentele în raport cu acestea.
Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste încredere în adulții cunoscuți și să interacționeze cu aceștia.
16. Interacționează cu
persoanele cunoscute (părinți, bunici, colegi, amici de joacă, vecini,
educatoare, medic
pediatru sau medic
de familie,
vânzătorul de la
magazinul din
cartier etc.),
adresându -li-se la
necesitate, Nu interacțiunează cu
persoanele cunoscute și nu li se adresează la necesitate Uneori, la sugestia și
îndemnul adultului, interacțiunează cu persoanele cunoscute, e adresându -li-se la
necesitate Permanent și în mod
independent interacțiunează cu persoan
ele cunoscute,
adresându -li-se la
necesitate.

Observarea:
 Se va observa modul în care copilul
interacționează cu adulții din comunitate, cu personalul din instituție și colegi, amici de joacă, vecini (nu îi întrerupe când aceștia îi spun ceva, răspunde la întrebări, salută politicos când întâlnește un adult; răspunde politicos când este întrebat; răspunde adecvat solicitărilor venite din partea părinților/ a educatoarei; comunică cu ușurință cu adulții și alți copii)
 Participă alături de persona lului din
instituție/ părinte la efectuarea anumitor
85

(reformulat din 253 –
254)

sarcini din proprie inițiativă;
Proba practică:
 Jocuri de rol de -a cumpărătorul și
vânzătorul, medicul și pacientul, pompieri și salvatori , etc. și de tipul Cuvinte fermecate,
etc.
Interviu cu copilul:
– La cine ați apela după ajutor în cazul unui pericol?
– La ce număr de telfon vei suna în cazul unei situații de urgență (accidentări personale sau ale membrilor familiei în condiții casnice; în caz de calamități naturale; situații de abuz, agresiuni fizice e tc.).
Interviu cu adult/părinte :
− Copilul vă întrerupe atunci când îi vorbiți
dvs. sau altă persoană?
− Cum relaționează cu adulții cunoscuți și
copiii din vecinătate, rude?
17. Conștientizează
menirea casei ca loc
de trai și obligațiile pe care le posedă fiecare membru al familiei (257) Nu poate explica menirea
casei și rolurile membrilor familiei. Cu ajutorul adultului,
copilul explică menirea casei și rolurile membrilor familiei. În mod independent
copilul explică menirea casei și rolurile membrilor familiei. Interviu cu copilul:
– Care este rolul unei case? A unei familii?
– Care sunt rolurile pe care le au membrii unei familii?
– Dar care sunt rolurile membrilor în familia ta?
– Ce faci tu pentru părinții/bunicii/frații tăi? De ce faci aceste lucruri/gesturi/servicii?
– Ce fac membrii familiei tale pentru tine? De ce ei fac aceste lucruri pentru tine?
Probă practică:
 Jocuri libere, joc de rol De-a familia, La
teatru, La medic, În vizită la bunici, La circ
cu familia, etc.
86

Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor când are nevoie.
18. Cere ajutor adulților
cunoscuți din
comunitate, nemijlocit în situații de pericol. De exemplu: în caz de calamități, leziuni corporale etc., se adresează vecinului, bunicilor prietenilor de joacă ș.a., inclusiv la numărul de telefon 112 în
situații de urgență accidentări personale sau ale membrilor familiei în condiții casnice; în caz de calamități naturale; situații de abuz, agresiuni fizice etc.).
(reformulat din 259 și 270)
Doar la in ițiativa
adulților cunoscuți din comunitate, cere/apelează la ajutorul acestora și nu cunoaște/nu utilizează numărul de telefon 112.
Uneori cere/apelează la
ajutorul adulților cunoscuți din comunitate, și cunoaște/utilizează numărul de telefon 112.
Nu p oate explica clar
regulile de utilizare a acestui număr de telefon.
Apelează la ajutorul
adulților din comunitate din proprie inițiativă în caz de necesitate, și cunoaște/utilizează independent numărul de telefon 112.
Explică clar
regulile de utilizare a
acestui număr de telefon.
Interviu cu copilul:
– Dacă ești în pericol, dacă ți se întâmplă ceva neplăcut, te -ai rătăcit, pe cine chemi, la cine
vei apela după ajutor? Ce faci dacă se apropie un necunoscut de tine în stradă sau în curte și îți propune o bomboană sau să
mergi la carusel cu el/ea? Ce vei face dacă ești singur acasă și sună un necunoscut la
u ș ă ș i c e r e s ă î i d e s c h i zi s a u s a î i d a i c e v a
lucruri din casă?
– La ce număr de telfon vei suna în cazul unei situații de urgență (accidentări personale sau ale membrilor familiei în condiții
casnice; în caz de calamități naturale; situații de abuz, agresiuni fizice , incendiu, tu
sau un membru de familie este grav bolnav, cineva bate tare la ușă, iar tu ești singur acasă,etc.).
– Ce informații vei anunța oper atorul de la
serviciul 112?
Interviu cu adult/părinte :
– Copilul vă întrerupe atunci când îi vorbiți dvs. sau altă persoană?
– Cum relaționează cu adulții cunoscuți și copiii din vecinătate, rude?
– La cine ar apela copilul dvs. În cazul unui
pericol?
Probă practică:
– Jocuri -simulări, joc de rol în baza situațiilor
descrise mai sus , de exemplu „De-a
pompierii /salvatorii”, „La spital”, „De -a
poliția”, etc. în cadrul cărora copilul va
87

solicita ajutor și va utiliza numărul de telefon
112.
– Sarcini de lucru, de exemplu pe fișe de
lucru, postere, unde copilul ar trebui să identifice situațiile de urgență și serviciile necesare pentru acordarea ajutorului,
utilizând numărul de telefon 112.
Standard 6. Copilul va fi capabil să interacționeze pozitiv cu copiii de vârstă apropiată.
19. Interacționează din
proprie inițiativă cu copii apropiați ca vârstă în diferite contexte. (282)
Nu interacționează cu alți
copii, refuză să ofere ajutor, chiar dacă este rugat.

Interacționează
pozitiv la îndemnul
adultului sau la
solicitarea altui copil.
Interacționează pozitiv
și constant din propria
inițiativă cu copii apropiați ca vârstă.
Observare:
 Se va observa cum ajută un coleg în rezolvarea unei sarcini (de ex., legat de șireturi, să -i ofere ceva, etc.), cum se salută
cu colegii, dacă își așteaptă rândul; împarte
propriile obiecte din proprie inițiativă, etc.
Standard 7. Copilul va fi capabil să recunoască, să aprecieze și să respecte asemănările și deosebirile dintre oameni.
20. Identifică și acceptă
asemănări și
deosebiri dintre
persoane după
diferite criterii (gen,
aspect exterior,
vârstă, profesie, mediu cultural și
lingvistic etc.),
inclusiv
copii/persoane cu
dizabilități
(reformulat din 296
și 298) Manifestă atitudine
negativă față de persoane din diferite medii socio –
culturale, inclusiv cu
dizabilități, și/sau refuză să se implice în diverse activități cu acestea.
Uneori se implică,
colaborează cu persoane din diferite medii socio –
culturale, inclusiv cu
dizabilități.
Permanent se implică,
colaborează din proprie inițiativă cu persoane din diferite medii socio –
culturale, inclusiv cu
dizabilități.
Observarea:
Se va observa modul în care copilul
interacționează în activități de cooperare, colaborare, lucrul în echi pă cu copii diferiți ca
el.
Se va observa cum manifestă interes pentru activități cu caracter intercultural și dacă participă la activități de acest tip de exemplu: activități de tipul Suntem la fel, suntem diferiți,
Familia mea, Drepturile mele , SOS, etc. jocuri
de rol.
Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă regulile și efectele acestora
21. Aplică independent
reguli în situații noi
și în activitatea de Nu aplică reguli în
diverse situații și nu
poate explica celorlați Uneori , la sugestia
adultului aplică reguli în
diverse situații și nu Permanent și din proprie
inițiativă, aplică reguli
în diverse situații și nu Observarea:
Diverse activități din programul zilei, jocuri de
rol, jocuri – simulări, jocuri liber alese.
88

joc, le explică,
totodată, celorlați
din familie sau de la grădiniță, prezentând și consecințele nerespectării lor.
(reformulat din 320
și 315) din familie sau de la
grădiniță consecințele
nerespectării lor.
poate explica celorlați
din familie sau de la
grădiniță consecințele
nerespectării lor.
poate explica celorlați
din familie sau de la
grădiniță consecințele
nerespectării lor.
Se va observa modul în care copilul:
– utlizează formulele de politețe (te rog, multumesc, scuze, poftim/cu plăcere);
– împarte obiecte/jucării;
– acceptă diferite roluri în joc și alte activități;
– acceptă sugestii din partea celorlalți;
– propune idei pentru dezvoltarea/continuarea
unei activități/joc sau pentru soluționarea c u
succes a unei sarcini în grup.
Interviu cu copilul:
 Se vor adresa întrebăr i similare pentru
diverse situații:
– Ce reguli trebuie să respectăm la servirea
mesei (traversarea străzii/ în timpul jocului/
aflării la plimbare/ când te ademenește o persoană necunoscută/ ești martor la un incendiu sau un conflict, etc.)?
– De ce este important acest lucru?
Standard 9. Copilul va fi capabil să -și asume responsabilități, să negocieze și să participe la luarea deciziilor.
22. Evită situațiile de
conflict, căutând soluții pentru aplanarea/
rezolvarea acestora
în interacțiunea cu copiii, fără a -l
implica pe adult.
(331). Apelează doar la ajutorul
adultului pentru
soluționarea situațiilor de conflict apărute în interacțiunea cu copiii.
Uneori apelează la
ajutorul adultului pentru
soluționarea problemelor apărute în interacțiunea cu copiii. Permanent și în mod
independent soluționează situațiile de
conflict apărute în interacțiunea cu copiii, fără a- l implica pe adult.
Observarea:
Se va observa modul în care copilul soluționează o situație problematică în interacțiune cu alți copii (folosește/nu folosește des expresia Te
spun dnei educatoarei, mamei, tatălui. Diverse activități din programul zilei, jocuri de rol, jocuri – simulări, jocuri liber alese.

Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze cu ceilalți.
23. Cooperează pentru
a-și exprima ideile și
a le susține,
ajutându -i și Își impune acțiunile și
interesele sale fără a ține
cont de copiii din grup. Uneori corelează
acțiunile și interesele
sale cu ale altor copii
din grup, mai des – la Permanent și din proprie
inițiativă își corelează acțiunile și interesela
sale cu ale altor copii Obser varea:
 Joc de rol, activități ce presupun cooperarea copiilor. Se va observa interacțiunea și
cooperarea copilului cu colegii: cum se
89

ascultându -i pe cei
din jur (reformulat
din 347 și 348).
sugestia adultului. din grup. repartizează și se acceptă rolurile, cum
negociază, cum cooperează, cum se stabilesc
și se respectă regulile, cum se oferă ajutorul
reciproc.
Probă practică:
 Activități ce necesită a fi realizate în grup mare sau mic, prin cooperare. De exemplu: crearea unui poster, colaj, lucrare colectivă, soluționarea unei probleme, etc.
 Jocuri de grup, cu respectarea regulilor. De exemplu : distracții și jocuri sportive de
echipă, TVC, activități extracurriculare
(matinee, sărbători, dramatizare, etc.)
Standard 11. Copilul va fi capabil să manifeste empatie față de celelalte persoane.
24. Alină și consolează
membrii familiei sau semenii în situații dificile (363)
Este indiferent sau
manifestă agresivitate verbală și/sau comportamentală la
trăirile și emoțiile altor persoane.
La îndemnul adultului
alină și consolează
membrii familiei sau
semenii în situații dificile
Permanent , din propri a
inițiativă, alină și
consolează membrii
familiei sau semenii în
situații dificile atât la nivel verbal , cât și
comportamental . Probă practică:
 Situații, jocuri- simulări în care copilul va
consola/ajuta pe cineva/ceva în situații în care trăiește emoții neplăcute (
Nu te întrista
că ai pierdut jucăria, putem să o căutăm împreună; Ia jucăria mea/pixul/cartea mea; mângâie un copil care s -a lovit, etc.)
Interviu cu copilul:
– Ce vei face dacă vezi un copil/ adult suferind
(plânge, i s -a întâmplat o
nenorocire/problemă)?
C. DOMENIUL: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI PREMISELE CITIRII ȘI SCRIERII
INDICATORI NEREALIZAT
ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE MONITORIZARE/EVALUARE
ȘI SUGESTII DE ACTIVITĂȚI
Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și să înțeleagă semnificația mesajului vorbit
25. Ascultă, cu atenție,
interlocutorul pe o
durată de 10 -20 de Nu ascultă interlocutorul
și nu execută sau
execută greșit sarcinile Ascultă interlocutorul
pe o durată scurtă (până
la 10 minute) și execută Permanent ascultă
interlocutorul și execută
în mod independent Probă practică:
 Jocuri, povestiri;
 Exerciții de redare a unui mesaj prin desen,
90

minute și execută
sarcinile propuse
(382) propuse.

sarcinile propuse cu
ajutorul adultului. sarcinile propuse. modelaj, dans;
 Convorbire cu copiii pe diverse teme.
 Exerciții de formulare de răspunsuri la
întrebări.
Standard 2. Copilul va fi capabil să -și extindă progresiv vocabularul.
26. Utilizează în vorbire
cuvinte din diferite categorii și domenii. (reformulat din 401,
402, 404, 405, 406
și 408)

Utilizează în vorbire
cuvinte doar din 2- 3
categori și domenii cu ajutorul întrebărilor adultului.
Utilizează în vorbire
cuvinte din diferite
categori și domenii cu ajutorul întrebărilor
adultului.
Utilizează în vorbire
cuvinte din diferite
categorii și domenii. Probă practică:
 Exerciții de denumire a obiectelor care se află sau nu în câmpul vizual.
 Exerciții – jocuri cu utilizarea sinonimelor,
antonimelor, omonimelor, diminutivelor.
 Exerciții de alcătuire de enunțuri, conversații, povestiri în care sunt utilizate și cuvinte noi.
 Jocuri didactice cu clasificare, cu utilizarea cuvintelor generalizatoare: de ex: pulover,
cămașă, fustă – îmbrăcăminte, etc.
27. Schimbă sfârșitul
unei povești/povestiri cu
un final
vesel/trist/fericit. (410)
Cu mare dificultate
reproduce /povestește o
poveste/povestire cunoscută și nu poate schimba finalul. Cu ajutorul adultului
schimbă sfârșitul unei
povești/povestiri cu un final vesel/ trist/fericit. Cu ușurință schimbă
sfârșitul unei povești/povestiri cu un final vesel/trist/fericit
Probă practică:
 Exerciții de alcătuire a unor povestiri, povești cu început dat sau, dimpotrivă, să propună un deznodământ pentru o poveste,
să-i schimbe conținutul, sfârșitul, să
întroducă personaje noi.

Standard 3. Copilul va fi capabil să se exprime corect din punct de vedere gramatical.
28. Respectă ordinea
părților de vorbire în propoziții,
utilizând corect
acordul de gen,
număr, persoană, timp și adverbul de
timp (ieri, azi,
mâine), articolul Folosește preponderent
propoziții simple, nedezvoltate.
Comite unele erori în
construirea frazelor, se
corectează doar cu ajutorl adultului.
Folosește fraze
construite corect din
punct de vedere
gramatical.
Probă practică:
 Exerciții de formulare a propozițiilor.
 Exerciții și jocuri de ordonare logică a cuvintelor într -o propoziție și de utilizare
corectă a acordurilor gramaticale.
 Exerciții de formulare a întrebărilor și răspunsurilor.
 Dialoguri extinse.
 Convorbiri pe diverse teme.
91

hotărât în funcție de
genul, numărul
substantivului (reformulat din 430,
431, 433 -435)  Descrierea imagin ilor, experiențelor și
evenimentelor trăite.
 Alcătuirea povestirilor, poveștilor după diferite criterii.
Standard 4. Copilul va fi capabil să pronunțe corect sunete, cuvinte ale limbii materne.
29. Rostește corect
grupuri de sunete
din cuvinte în
diverse poziții (448)
Rostește cu dificultate
sunetele limbii materne
sau nu vorbește deloc .
Rostește cu unele
inexactități sunetele
limbii materne și/sau
grupuri de sunete din
cuvinte în diverse
poziții.
Rostește corect toate
sunetele limbii materne
și grupuri de sunete din
cuvinte în diverse
poziții.
Probă practică:
 Exerciții de pronunție a sunetelor, cuvintelor.
 Jocuri de alcătuire a cuvintelor cu sinetul dat.
 Jocuri cu onomatopee care implică rostirea combinațiilor mai dificile de vocale și consoa ne: „fisssssss”, „psst”, „cra -cra-cra”,
„fâl-fâl-fâl” etc.
 Jocuri de clasificare, de co respondență,
jetoane cu obiecte a căror denumire este mai dificil de pronunțat: „extraterestru”, „sufra –
gerie”, „enciclopedie”, „castravete” etc.
 Frământări de limbă, cimilituri.
 Exerciții/jocuri de identificare a sunetelor inițiale și finale în cuvinte, de ex: Spune cu
ce sunet începe/ se termină cuvîntul, Înlocuește/schimbă primul /ultimul sunet.
 Jocuri cu imagini de sortare a obiectelor
după criteriul de sunet iniț ial/final al
cuvântului reprezentat.
Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de comunicare verbală, non -verbală și paraverbală.
30. Inițiază și participă
la conversație, adaptându- și
discursul în funcție de interlocutor (470)

Nu inițiază, dar participă
la conversație, răspunzând la întrebări, mai des prin Da, Nu, Nu știu, Îgî (dă afirmativ din
cap).
Se implică în dialoguri
extinse, adresând
întrebări, clarificând și răspunzând la întrebări cu ajutorul adultului. Inițiază și se implică
independent în dialoguri
extinse, adresând
întrebări, clarificând și răspunzînd la întrebări,
folosind mesaje
complete și intonația Probă practică:
 Dialoguri extinse.
 Convorbiri pe diverse teme.
 Exerciții de formulare a întrebărilor și
răspunsurilor.
 Recitare de versuri.
 Povestirea unor secvențe din
92

adecvată acestora. povești/povestiri, inclusiv cu dialoguri dintre
personaje.
Observarea:
 Se va observa modul de comunicare atât cu alți copii, cât și cu adulții în diverse situații
cotidiene și de joc.
31. Dramatizează o
poveste, utilizând în
vorbire gestul,
mimica, pantomimica (477)
Refuză să dramatizeze
sau dramatizează fără a utiliza gestul, mimica și
pantomimica (doar
reproduce neexpresiv
pasajul/textul poveștii). Dramatizează utilizând
cu dificultate în vorbire
gestul, mimica și pantomimica. Dramatizează, utilizând
cu ușurință în vorbire gestul, mimica și pantomimica.
Probă practică:
 Activități cu elemente de dramatizare în
timpul jocului liber ales sau în activitatea
frontală.
 Activități extracurruculare cu daramatizarea poveștilor, folosind obiecte din gospodărie
drept recuzită pentru spectacolele ju cate.
 Exerciții de dramatizare /prezentare a unor
personaje inventate sau reale, utilizând în
vorbire gestul, mimica și pantomimica.
Standard 6. Copilul va fi capabil să înțeleagă și să se exprime la nivel elementar într -o limbă străină2
32. Întreține scurte
dialoguri , într -o
limbă străină, în
mediul formal și informal ( 487) Nu întreține dialoguri
într-o limbă străină . Întreține scurte
dialoguri , într -o limbă
străină, cu ajutorul
adultului. Întreține scurte
dialoguri , într -o limbă
străină, în mod
independent, formulând
enunțuri simple, compehensibile semantic. Probă practică:
 Jocuri didactice, lingvistice sau motrice, care solicită înțelegerea (în limba străină) a regulilor jocului.
 Vizionarea împreună cu copiii a desenelor animate în limba străină, după care copiii să recunoască cuvintele/expresiile învățate.
 Sarcini de atransmite un mesaj verbal scurt în limba străină, în timpul jocului sau al activităților zilnice.
 Activități în perechi, cu posibilitatea să
construiască dialoguri simple, prin care
2 Acest standard este predestinat părinților și cadrelor didactice care desfășoară activități opționale ( ce vizează studierea unei limbi străine) în diverse instituții, care prestează
servicii de educație timpurie.

93

copiii adresează și răspund la întrebă ri.
 Jocuri interactive și soft -uri educaționale.
Standard 7. Copilul va fi capabil să demonstreze interes față de carte și lectură.
33. Manifestă interes
pentru diferite
categorii de cărți,
lectură și încearcă să
povestească, în baza Nu este interesat de cărți,
lectură și refuză să
povestească o poveste favorită în baza imaginilor.
Uneori manifestă interes
pentru a răsfoi o carte și dorința de a învăța să citească un text sau să povestească o poveste favorită în baza imaginilor.
Permanent manifest ă
interes pentru diferite
categorii de cărți, lectură și povestește în
baza imaginilor, o
poveste favorită .
Observarea comportamentului copilului în
cadrul activităților practice. De exemplu:
 Prezentarea și lectura cărților din diverse categorii (povești, poezii, povestiri,
enciclopedii, atlasuri, cărți de colorat, cu abțibilduri, cu ilustrații, dicționare, etc.).
 Exerciții de identificare a elementelor unei cărți: copertă, foi, pagină, titlu, autor, imagini, text, etc.
 Dialoguri despre cărți.
 Activități, jocuri pentru cunoașterea și
recunoașterea literelor. 34. imaginilor, o
poveste favorită
(reformulat din 505
și 508)

Standard 8. Copilul va fi capabil să efectueze corespondența dintre sunet și literă.
35. Recunoaște literele
mari de tipar,
făcând diferență între sunet și literă
(reformulat din 520
și 519)

Nu r ecunoaște litere le
mari de tipar și confundă suntele și literele.
Cu ajutorul adultului
sau cu
unele ezitări recunoaște
litere mari de tipar și face diferență între sunet șiliteră . Recunoaște independent
literele mari de tipar și le pune în corespondență cu sunetul asociat. Probă practică:
 Exerciții, activități, jocuri de prezentare/recunoaștere a literelor după diferite indicii: sunet, imagine, obiecte, etc.

Exerciții, jocuri activități care presupun
recunoașterea literelor sau cititul, utilizând
materiale scrise cu propoziții scur te;
cartonașe cu lexeme, alphabet, etc.
Standard 9. Copilul va fi capabil să folosească limbajul scris/tipărit în activitățile zilnice .
36. Identifică mesaje
scrise, etichete diferite, în mediul familiei sau în sala de grupă, care facilitează
înțelegerea acestora Nu identifică mesaje
scrise, etichete diferite, în mediul familiei sau în sala de grupă nici cu sprijinul adultului. Identifică mesaje scrise,
etichete diferite, în mediul familiei sau în sala de grupă ghidat de
adult. Identifică în mod
independent mesaje
scrise, etichete diferite, în mediul familiei sau în sala de grupă. Probă practică:
 Excerciții de lectură a textelor/ cărților.
 Exerciții de trasare și de scriere a unor semne, simboluri, etc.

94

(535)
37. Cunoaște și explică
semnele grafice de
pe obiectele de artă.
(538) Nu poate explica
semnificația semnelor grafice de pe obiectele de artă. Cu ajutorul adultului
poate explica semnele
grafice de pe obiectele de artă. În mod independent
poate explica semnele
grafice de pe obiectele de artă.
Probă practică:
 Activități de cercetare a obiec telor de
artizanat (vase, costume).
 Activități la arta plastică , cu sarcini de a
orna, înfrumuseța prin tehnicile specific desenului, modelării sau colajului, a obiec –
telor de artizanat (vase, costume, covoare,
etc.)
Standard 10. Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de grafism : desene, semne, forme, pregrafisme.
38. Utilizează semne,
desene, jocuri etc.,
pentru a reda
gânduri, Utilizează cu mare
dificultate semne, desene,
jocuri etc., pentru a reda gânduri, idei, sentimente.
Utilizează semne,
desene, jocuri etc.,
pentru a reda gânduri,
idei, sentimente după
modele date sau la
îndemnul adultului. Utilizează în mod
.independent semne,
desene, jocuri etc.,
pentru a reda gânduri,
idei, sentimente Probă practică:
 Exerciții de trasare și de sc riere a unor
semne, simboluri, elemente grafice după modele date și fără etc.
 Activități de dezvoltare de proiecte colective,
care presupun activități de scris (realizarea unui jurnal, realizarea unei re
viste pentru
copii, a unor colaje din benzi desenate).
 Jocuri cu litere din diferite material, cu
posibilitatea să copieze con turul literei, să o
descrie.
 Activități în care copilul va fi stimulat să deseneze diferite obiecte, ce conțin unele elemente grafice (decorarea șervețelului de masă, a ulciorului, desenarea și decorarea
umbrelei, etc.). 39. idei, sentimente
(545)
D. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ
INDICATORI NEREALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE REALIZAT METODE DE EVALUARE ȘI SUGESTII DE
ACTIVITĂȚI
Standard 1. Copilul va fi capabil să identifice relația cauză -efect în urma unor interacțiuni cu obiecte, fenomene, oameni.
95

40. Argumentează din
ce cauză se produc
anumite evenimente
(559) Nu poate argumenta din
ce cauză se produc
anumite evenimente.
Argumentează din ce
cauză se produc anumite
evenimente cu ajutorul
adultului.
Argumentează din ce
cauză se produc anumite
evenimente pentru orice
situație propusă.
Probă practică:
 Experimente care surprind relația de cauză-efect; de exemplu: mușcă mărul și observă cum își schimbă
culoarea; fuzionarea
culorilor; turnăm apă peste solul uscat; observarea stărilor de agregare a apei; observarea încolțirii cepei/crenguțelor de liliac în borcănaș cu apă, etc., 2 plante în condiții diferite de creștere (apă, lumină, căldură), etc.
 Jocuri de tipul ”Ce s -ar întâmpla dacă”, de
explicare a unor schimbări ale fenomenelor (dacă plouă și e ger, se face ghețuș, dacă bate soarele puternic, atunci zăpada se topește; dacă e înnorat, atunci s -ar putea să plouă).
 Jocul nr.9 “Cauză/efect” , (Cutia III – Ne
jucăm și învățăm, PGE)
Standard 2. Copilul va fi capabil să observe, să compare și să evalueze acțiuni, evenimente și experiențe.
41. Descrie evenimente,
acțiuni, experiențe, identificând importanța unora
din ele pentru
societate, om/copil, utilizând
cuvinte ce
indică o comparație
(reformulat din 568
și 569) Descrie unele
evenimente, acțiuni, fără cuvinte ce indică o comparație și nu deduce importanța acestora. Descrie, doar cu ajutorul
adultului, evenimente,
acțiuni, experiențe, cu dificultate identif ică
importanța unora din ele
pentru societate,
om/copil, utilizând
cuvinte ce indică o comparație. Descrie în mod
independent evenimente, acțiuni, experiențe, identificând importanța unora din ele
pentru societate,
om/copil, utilizând
cuvinte ce indică o
comparație Probă practică:
 Activități de lectură în grupuri mici și discții despre acțiunile realizate decătre personajele din povești. Se vor adresa întrebări cu referire la caracterul acțiunii. De exemplu:
– Care sunt acțiunile realizate de fata babei pe parcursul poveștii? Comparați -le,
inclusiv și cu cele ale fetei moșneagului.
 Jocuri, în care copiii disting scopul
desfășurării unor acțiuni sau evenimente, evidențiind importanța lor pentru copil, familie, societate, țară.
 Situații de învățare în care copiii disting evenimentele solemne, ordinare, de familie
etc. De exemplu: activitățile desfășurate de
96

Ziua drapelului, a Limbii sunt sărbători
solemne și au rol de a- i dezvolta
patriotismul; Ziua de naștere este un
eveniment/s ărbătoare de familie etc.
Standard 3. Copilul va fi capabil să valorifice experiențele acumulate în diverse contexte .
42. Explică o nouă
situație sau o
problemă, pornind de la experiențele sale anterioare (575) Nu utilizează
experiențele sale anterioare
pentru a
explica, soluționa o situație sau o problemă. Utilizează experiențele
sale anterioare pentru a
explica, soluționa o situație sau o problemă, cu ajutorul adultului. Explică în mod
independent o nouă situație sau o problemă,
pornind de la
experiențe le sale
anterioare. Probă practică:
 Crearea de situații -problemă care necesită
răspunsuri pe care le construiește pe baza experienței lor anterioară. De exemplu: e
necesar de construit un pod din hârtie
(experiența anterioară: a construit poduri din materi ale de construcție, a construit alte
lucrări din hârtie, etc.)
Standard 4. Copilul va fi capabil să genereze soluții la diverse întrebări, situații, probleme .
43. Explorează mai
multe căi de soluționare a unei
probleme și alege
una dintre ele. (584)

Nu identifică nici o
modalitate de soluționare a unei probleme.

Identifică cel mult o
modalitate de soluționare a unei
probleme, cu ajutor
acordat.

Propune independent
una și mai multe modalități de soluționare
a unei probleme și alege
una din ele.

Proba practică:
 Jocuri, exerciții cu obiecte sau imagini, cu referire la rezolvarea unor probleme logice,
de matematică, calcul, cotidiene. De ex: ai
ieșit la plimbare pe timp de varî și nu ai pălărioară, cum te descurci? Pe un brad
creșteau 3 mere, cioara a luat unul, câte mere au rămas? Ce s -ar întâmpla dacă ar ploua cu
cicolată? Construiți un patrat din figurile propuse. Găsiți pe suprafața mesei un loc unde cu ajutorul unui bețișor veți construi un triunghi; cu 2 bețișoare – un pătrat, etc, Ai un
măr, cum îl vei împărți la 2, 4 prieteni, etc.
 Exerciții de transpunere a unei probleme ilustrate în operații.
 Joc-tangram de reconstituire a unei figuri din
elementele propuse.
 Exercițiu de confecționare a obiectelor din
materiale reciclabile
97

 Adresarea întrebărilor deschise “Ce ar fi
dacă?”
 Exercițiu -joc: Formarea obiectelor din figuri
geometrice (de exemplu: doar din patrate,
cercuri, triunghiuri…etc.).
 Propuneți probleme pentru care copilul să
găsească cel puțin trei soluții.
Ce ai face în cazul în care…
1) sunteți în excursie și ați uitat paharele acasă, dar vreți să beți apă din sticlă mai multe persoane…
2) ieșiți afară, soarele arde puternic și nu aveți pălării…
3) cum vei proceda sau la cine vei apela în cazul
în care se aprinde ceva în casă?
Standard 5. Copilul va fi capabil să realizeze operații cu mulțimi de obiecte (grupare, clasificare, sortare, triere, comparare, ordonare, seriere ).
44. Clasifică obiecte
după 2- 3 criterii,
explicând de ce anumite obiecte sunt
ordonate sau Nu clasifică obiecte
după criteriile enumerate și nu poate explica de ce anumite obiecte sunt ordonate sau grupate într –
un anumit fel .
Clasifică/ grupează
obiecte după 2- 3 criterii
din cele enumerate și explică de ce anumite
obiecte sunt ordonate sau grupate într -un
anumit fel, cu ajutor din partea adultului. Permanent și în mod
independent grupează obiecte după toate criteriile enumerate și explică de ce anumite
obiecte sunt ordonate sau grupate într -un
anumit fel.
Probă practică:
 Jocurile nr. 6 ”Figuri și corpuri geometrice, grupează câte 4” , nr. 7 ”Grupează imagini
căte 4 (intrusul)” și nr. 8 “Grupează
imaginile după caracteristica indicată prin cuvânt” (Cutia I – Ne jucăm și învățăm,
PGE)
 Jocuri -exerciții: “Cum se numesc la un
loc?”, “Numește cât mai multe obiecte/ființe din categoria…” ; “Numește printr -un singur
cuvânt”(de ex: masă, scaun, dulap – MOBILĂ), etc. “Găsește intrusul” sau „Al
patrulea de prisos”, etc.
 Exerciții- joc cu observarea clasificărilor și
identificarea criteriilor de grupare (De ce
crezi că aceste obiecte sunt în același grup? ) 45. grupate într -un
anumit fel (reformulat din 594 și 597)
Standard 6. Copilul va fi capabil să opereze cu numere și șiruri numerice .
98

46. Stabilește raporturi
între numere și
obiecte în limita 1 –
10, numărând până la 10/20 în ordine crescătoare și descrescătoare (reformulat din 609 și 611)
Nu poate stabili
raporturile între numere și obiecte, și comite erori la numărare în ordine
crescăt oare și
descrescătoare.
Stabilește, cu unele
ezitări și cu ajutor acordat, raporturi între numere și obiecte în limita 1 -10, cu unele
greșeli numără în ordine
crescătoare și descrescătoare.
Estimează în mod
independent raporturile raporturi între numere și obiecte în limita 1 -10 și
numără până la 10 (20),
în ordine crescătoare/ descrescătoare.
Probă practică:
 Exerciții- joc, fișe de lucru cu sarcini de
asociere a cardinalului unei mulțimi cu numărul corespunzător de elemente. De ex:
– formează, prin încercuire sau grupare, grupuri de obiecte după criteriul dat;
– trasează o linie de la grupa obiectelor la cifra corespunzătoare numărului de obiecte din
grupă sau gâsește cifra care indică numărul de obiecte din mulțime;
– desenează în interiorul diagramelor tot atâtea linii câte îți indică cifra;
– desenează în fiecare cutie tot atâtea creioane, etc. încât să se facă 9 creioane;
– taie atâtea frunze, încât pe fiecare copac să
rămână 7, etc.
47. Efectuează operații
simple de adunare și scădere cu 1 -2
unități (614)
Nu poate realiza operații
de adunare și scădere cu cu 1-2 unități.
Uneori realizează
operații de adunare și
scădere cu cu 1 -2
unități, doar pe baza
materialului concret,
ilustrativ, cu ajutor
acordat. Realizează de
sinestătător operații de adunare și scădere cu cu 1-2 unități., atât în baza
materialului ilustrativ
concret, cât și în plan mental. Probă practică:
 Exerciții- joc, fișe de lucru cu sarcini care
solicită operarea cu numere și utilizarea corectă a terminologiei specifice: adunare, scădere, plus, minus, egal, tot atâtea, mai multe, mai puține.
 Exerciții de rezolvare a problemelor matematice din situații cotidiene. De ex: ai
trei mere, unu i l -ai dat Anei. Câte mere ți -au
rămas?
Standard 7. Copilul va fi capabil să utilizeze unitățile de măsură la determinarea înălțimii, lungimii, lățimii, grosimii, masei, valorii și capacității unor
corpuri .
48. Măsoară, cu ajutorul
unităților standarde de măsură sau altele, cum ar fi o
cană/linguriță etc., Reproduce sau repetă
acțiuni de măsurare cu ajutorul unităților standarde de măsură sau
altele, cum ar fi o Măsoară, cu ajutorul
unităților standarde de măsură sau altele, cum ar fi o c ană/linguriță
etc., lungimea, masa și Măsoară, în mod
independent, cu ajutorul unităților standarde de măsură sau altele, cum
ar fi o cană/linguriță Probă practică:
 Joc-exercițiu: Măsurarea cu ajutorul
unităților convenționale/neconvenționale. De ex: să estimeze câte pahare de apă vor fi într –
un ulcior, borcan, găletușă, etc., să estimeze
99

lungimea, masa și
capacitatea diferitor
corpuri (621)
cană/linguriță etc.,
lungimea, masa și capacitatea diferitor corpuri, dar nu poate determina înălțimea, lungimea, lățimea, grosimea, masai și capacitatea unor corpuri.
capacitatea diferitor
corpuri, doar la indicația și cu ajutor din partea
adultului. etc., lungimea, lățimea ,
grosimea, masa și capacitatea diferitor corpuri ce este mai greu: un cub sau o minge, piatră,
pană, etc.
 Exemple de jocuri: “Ce distanță este până la…?”
 Prepararea unor gustări simple, pentru care să măsoare cantități ale ingredientelor în baza rețetei.
 Exerciții de măsurări cu ajutorul unităților
standarde și a instrumentelor de măsură a
lungimii (metru, rigla), a masei (cântarul), a capacității (cana gradată).
 Activități de măsurare, cântărire, estimare în Centrele Apă și Nisip ș i Joc simbolic .
Observarea:
 În timpul jocului de construcții (cu materiale
de const rucție și forme plane). De ex: pentru
a construi un pod voi avea nevoie de…., pentru a face aplicația unei case din figuri geometrice, voi avea nevoie de…….
(enumără ce materiale va utiliza ), etc.
Standard 8. Copilul va fi capabil să identifice formele geometrice în modele date și în mediul înconjurător .
49. Identifică figuri și
corpuri geometrice: triunghiul, cercul, pătratul, dreptunghiul, cubul, sfera, recunoscând formele geometrice în forma obiectelor din mediul înconjurător
(reformulat din 632
și 633) Identifică 1 -2 figuri și
corpuri geometrice: recunoscând cu mare dificultate formele geometrice în forma obiectelor din mediul înconjurător .

Identifică figuri și
corpuri geometrice: triunghiul, cercul, pătratul, dreptunghiul, cubul, sfera, recunoscând formele geometrice în forma obiectelor din mediul înconjurător, cu ajutor acordat din partea adultului sau a altui
copil. Identifică, permanent și în mod independent, figuri și corpuri geometrice: triunghiul, cercul, pătratul, dreptunghiul, cubul, sfera, recunoscând formele geometrice în forma obiectelor din
mediul înconjurător. Probă practică:
 Jocul nr.6 “ Figuri și corpuri geometrice ”
(Cutia II – Ne jucăm și învățăm, PGE)
 Jocuri de tipul “ Din forme, alte forme ”,
“Caută și spune ”, “Desenează cît mai multe
lucruri/obiecte care au forma…..” , etc.
 Joc-exercițiu de identificare a formelor
geometrice din mediul înconjurător, de exemplu : “Numește obiectele care au formă
de (cerc, pătrat, oval, romb, etc.)”, “Cu ce seamănă…? TV este ca un cerc sau ca un
dreptunghi?”, “Încercuiește imaginile care
100

au forma unui dreptunghi”, “Colorează
imaginea care seamănă cu un cerc”, “Găsește pătratele aflate în desenul
următor”.
Standard 9. Copilul va fi capabil să se orienteze în timp și spațiu .
50. Determină poziția
unor obiecte în raport cu alte obiecte, ființe (645)
Determină cu mare
dificultate și denumește 1-2 poziții spațiale
relative ocupate de
obiecte.
Denumește corect și
utilizează cu ezitări pozițiile spațiale relative ocupate de obiecte.
Denumește și utilizează
corect pozițiile spațiale
relative ocupate de
obiecte.
Probă practică:
 Fișe de evaluare, sarcini cu stabilirea poziției obiectelor în raport cu alt obiect.
 Jocuri de construcții (poziționarea pieselor pentru a rezista construcția).
 Jocuri didactice, sarcini de lucru în care să stabilească poziționarea obiectelor în raport cu altele;
 Jocuri de exersare a termenilor de
vocabular pentru recunoașterea și denu mirea
poziției pe care o ocupă diverse obiecte în spațiu.
 Elaborarea posterelor cu poziționarea și denumirea obiectelor în spațiul sălii de grupă, a terenului de joc, a spațiului din comunitate, etc.
 Dictări grafice, pentru a se familiariza cu structura un ei foi de hârtie: partea de sus,
jos, dreapta, stânga, mijlocul foii, coltul
stâng de sus/jos, colțul drept de sus/jos.
51. Folosește corect
unitățile de măsură a
timpului (zilele
săptămânii, lunile
anului, anotimpul,
ora). (648)
Nu identifică și nu
folosește unitățile de timp: zilele săptămânii,
lunile anului, anotimpul,
ora.

Cu support acordat,
identifică și folosește în cadrul exercițiilor și jocurilor unitățile de timp: zilele săptămânii, lunile anului, anotimpul,
ora i. Identifică și folosește
corect unitățile de timp – zilele săptămânii,
lunile anului, anotimpul, ora în situații cotidiene.

Probă practică:
 Lucrul la panourile ”Calendarul naturii” și ”Calenadarul zilei”,
 Convorbiri despre evenimente din propria
experiență; evenimente și fenomene pe bază de tablouri, imagini, cărți, reviste, filme, etc.
 Activități de alcătuire de povestiri, povești cu
101

utilizarea unităților de timp.
 Creare de postere cu și despre anotimpuri; regimul zilei unui copil, elev, adult, etc.
 Jocul nr. 5 ”Asociază imaginile cu
anotimpul” (Cutia I – Ne jucăm și învățăm,
PGE)
 Experimente în care factorul de timp este
important: dezghețul, dizolvarea, uscarea unei vopsele.
 Exerciții de alcătuire/recunoaștere a regimului zilei a unui copil.
 Situații problematice de oferire a unor explicații pentru o situație cotidiană dată; de ex: Ieri nu am fost la grădiniță pentru că am
fost cu părinții la cules roada.
 Povestiri despre diverse evenimente din viața copilului cu descrierea succesiunii acestor a.
 Lectură de imagini cu stabilirea relațiilor
temporale.
Standard 10. Copilul va fi capabil să observe și să descrie caracteristicile lumii vii și inerte.
52. Clasifică corpurile
din natură după diferite criterii, denumind corect 4 –
6 plante și animale (insecte, pești, amfibii, păsări, mamifere (reformulat 667, 668)
Nu identifică criteriul de
grupare a viețuitoarelor, denumind 1- 2 plante și
animale.

Cu suport acordat
clasifică corpurile din
natură după diferite criterii: mediu de viață, specie și identifică/numește criteriul de clasificare, denumind corect 3 -5
plante și animale

Clasifică independent
corpurile din natură după diferite criterii: mediu de viață, specie și identifică/numește criteriul de clasificare, denumind corect 4 -6
plante și animale

Probă practică:
 Activități de repartizare a corpurilor în două categorii vii/nevii, terestre/cosmice ș.a.
 Activități de interacțiune a copilului cu
diferite categorii de animale
(domestice/sălbatice/exotice, păsări/mamifere, sedentare/călătoare, erbivore/carnivore/omnivore) și plante (de câmp, pădure, grădină, decorative, de cultură, medicinale, de cameră etc.).
 Jocuri -exerciții și fișe d e lucru: “Cum se
numesc la un loc?”, “Numește cît mai multe
ființe din categoria… (păsări, pești, animale,
102

etc.)”; “Numește printr -un singur cuvînt”(de
ex: rînducnica, vrăbiuța, cintezoiul –
PĂSĂRI), etc. “Găsește intrusul” sau „Al
patrulea de prisos”, etc.”Zboară, merge, înoată” cu întrebări de clarificare referitor la
argumentele de selectare.
53. Explică relația
dintre animale, plante și mediile lor de viață și argumentează legătura dintre ele (reformulat din 669 și 670) Nu identifică, nu descrie
interdependența dintre animale, plante și mediile lor de viață,.
Identifică și explică, cu
ajutorul adultului, relația dintre animale, plante și mediile lor de viață, dar nu argumentează legătura dintre ele.
Explică, în mod
independent, relația dintre animale, plante și mediile lor de viață și argumentează legătura dintre ele.
Probă practică:
 Convorbiri despre sursele naturale și artificiale de lumină și căldură; despre consecințele lipsei și abundenței de apă, lumină și căldură, despre măsurile de protecție.
 Jocuri -exerciții referitoare la modul de viață
a omului, a diferitelor specii de pla nte și
animale :„Ce știi despre…?”, „Ce ar fi/ce s –
ar întâmpla dacă…?”, etc.
 Activități de semănare a unor semințe, plantare a unor răsaduri, de îngrijire a unor plante pentru a vedea evoluția acestora în raport cu factorii de mediu
 Jocuri didactice pen tru stabilirea
interdependenței dintre lucruri, fenomene, obiecte, de genul: „Meseria și uneltele potrivite (livădarul, grădinarul, etc.), „Ființe marine -terestre”, ,„Animalele și mediul lor
de viață”, etc.
 Experimente simple pentru a vedea rolul
factoril or de mediu asupra creșterii și
dezvoltării sau evoluției plantelor,
animalelor; Plante udate/neudate, Plante
ținute la lumină /întuneric etc.
 Realizarea unor vizite pentru observarea
mediului înconjurător: vizite la Zoo, ferme
103

de animale, ferme de păsări , acvariu,
cabinetul unui medic veterinar sau plantele
prin vizite într -o livadă, grădină de legume,
sere, etc.
 Discuții pe baza unor filme, cărți despre
plantele și animalele rare din țara noastră.
54. Identifică
succesiunea
anotimpurilor și caracteristicile
specific, utilizând semnele convenționale, pentru ilustrarea stării vremii. (reformulate din 671 și 672)
Confundă denumirea și
succesiunea
anotimpurilor. Nu poate
identifica și utiliya semne
convenționale, pentru ilustrarea stării vremii. Cu ajutorul adultului
identifică succesiunea anotimpurilor și
caracteristicile specific,
utilizând unele semne
convenționale, pentru ilustrarea stării vremii.
În mod independent
identifică succesiunea anotimpurilor și
caracteristicile specific,
utilizând s emnele
convenționale, pentru ilustrarea stării vremii.
Probă practică:
 Lucrul la panoul ”Calendarul Naturii”.
 Convorbiri despre anotimpuri, succesiunea
lor șicaracteristicile specifice.
 Lectura unor povestiri, cu descrierea
anotimpurilor și discuții în ba za lor.
 Creare de postere referitor la anotimpul
preferat, anotimpul actual, etc.
 Jocuri de rol, în care copilul prezintă
prognoza meteo cu simboluri concepute
anterior.
 Activități cu concepere de calendare, cărți despre anotim puri, în care să îmbine desenul
și colajele de imagini cu textul.
55. Recunosc diferite
forme de relief și bazine acvatice.
(673)
Nu recunoaște nici o
formă de relief și bazine
acvatice. Recunoaște cu sprijinul
adultului forme de relief și bazine acvatice. În mod independent
recunoaște forme de
relief și bazine acvatice. Probă practică:
 Analiză de imagini, filme, excursii pe baza
cărora să explicați noțiunile de „câmpie”, „deal”, „munte”, „râu”, „iaz”, „mare” și extindeți experiența de cunoaștere a copiilor,
atunci când este posibil, cu vizite, excursii,
în medii necunoscut .
56. Identifică și descriu
corpurile cerești (planetele, stelele, sateliții – luna).
(674)
Nu poate identifica și
descrie nici un corp
ceresc (planetele, stelele, sateliții – luna).
Cu ajutorul adultului
poate identifica și
descrie corpuri cerești
(planetele, stelele,
sateliții – luna). În mod independent
identifică și descrie
corpuri cerești
(planetele, stelele,
sateliții – luna). Probă practică:
 Vizionare de filme, mulaje, modele ale diferitor corpuri cerești, pentru a le numi și descrie.
 Creare de postere sau machete cu și despre
corpuri cerești.
104

 Utilizarea softurilor educaționale la subiectul
dat.
57. Identifică unele
organe interne
(inimă, plămân, stomac) și funcțiile lor (675). Denumește, dar nu
identifică unele organe interne (inimă, plămân, stomac) și funcțiile lor,
nici pe baza materialului
ilustrativ.
Identifică unele organe
interne (inimă, plămân, stomac) și funcțiile lor, cu ajutor acordat.
Enumeră independent
unele organe interne
(inimă, plămân, stomac) și funcțiile lor.
Probă practică:
 Observări asupra corpului uman și condițiilor de viață a omului în medii diferite, corelează informațiile despre caracteristicile lumii vii și caracteristicile omului.
 Convorbi ri, lecturi după imagini, în vederea
stabilirii caracteristicilor omului ca ființă vie și condițiilor necesare de creștere și
dezvoltare, pe teme ca
:”Acesta sunt
eu”;”Familia mea”; „Corpul uman”;
„Suntem la fel, dar diferiți”, ”Etapele de dezvoltare ale o mului” (nou- născut, copil,
adult, bătrân), ”De ce am nevoie pentru a crește?”, ”Despre alte popoare și țări și condițiile lor de viață” , precum și din
propria lor experiență, etc.
 Vizionarea și discuții pe bază de filme, mulaje, modele ale organelor inter
ne ale
mului, pentru a le numi și descrie.
 Puneți la dispoziția copilului cărți despre corpul omenesc, organele interne și funcționarea lor.
 Activități practice de realizare a unor postere, colaje, grafice, cărți cu caracteristicile fiecărui copil (înălțime, greutate, preferințe), despre locul în care
trăiesc ei și bunicii, etc.
Standard 11. Copilul va fi capabil să utilizeze metode și instrumente de integrare a mediului înconjurător.
105

58. Folosește
instrumente de
investigație (lupa, termometrul, microscopul, paharul gradat, pipeta, cântarul etc.) în activitățile de descoperire a lumii (688) Nu folosește instrumente
de investigație și echipamente pentru a strânge informații despre mediul înconjurător.
Folosește instrumente de
investigație pentru a strânge informații despre mediul înconjurător, numai atunci când are de rezolvat o sarcină dată, cu ajutor acordat.
Folosește independent
instrumente de investigație pentru a investiga și a strânge informații despre mediul înconjurător.
Probă practică:
 Experimente realizate cu ajutorul unor instrumente standard, pentru a observa lucrurile și fenomenele care- l înconjoară,
asemănări și deosebiri dintre acestea: lupe, magneți, vase gradate, microscop, busolă, etc. și solicitați să numească instrumentele necesare pentru: a determina temperatura aerului de afară și încăpere; a determina dacă mâinile au microbi sau nu; dacă albina din insectar are mustăți sau nu; dacă o clamă, o pană, un dop, etc. este din metal sau nu, ș.a.
 Explorarea și folosirea în activități de învățare sau în cadrul experimentelor a unor corpuri cum ar fi: s emințe, conuri, scoici,
pietre de râu, frunze, dopuri de plută, diferite capace, confecționarea unor ierbare,
insectare etc.
Standard 12. Copilul va fi capabil să descopere relațiile dintre om – mediu înconjurător – om.
59. Participă la
îngrijirea și protecția mediului, reciclarea materialelor, identificând rolul omului în protecția mediului înconjurător (reformulat din 702 și 703) Refuză să p articipe la
acțiuni de îngrijire și protecție a mediului, nu recunoaște rolul omului în protecția mediului înconjurător..
Participă la acțiuni de
îngrijire și protecție a mediului, atunci când este implicat direct și când i se explică importanța acestora.
Participă din proprie
inițiativă la acțiuni de îngrijire și protecție a mediului și explică rolul omului în protecția
mediului înconjurător..
Probă practică:
 Activități practice de îngrijire a plantelor (animalelor) din ungherașul naturii, de pe parcela terenului.
 Excursii în parc, pădure cu scopul de a observa cum este îngrijit mediul.
 Convorbire despre consecințele comportamentului uman asupra mediului.
 Postere cu imagini ”Așa DA, așa NU”, ”Ce pot face eu pentru o planetă (parc, izvor, pădure, fîntână, ogradă, etc.) curată”
 Activități practice și evenimente cu caracter ecologic. De ex: ”Ziua Pământului”, ”Un
arbore pentru dăinuire”, etc.
106

Anexa 6.

Fișa de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului de 5 – 7 ani (61 – 84 luni) în baza SÎDC

_________________________________________________________________, da ta nașterii ______________________, Grupa ________
(Numele, prenumele copilului)
Educatori: ______________________________________________________________________________________________________
(Nume, prenume)

A. DOMENIUL: Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății I-l an 20 _____ – 20_____ Al II -lea an 20 _____ – 20_____
Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t
1. Coordonează părțile propriului corp în realizarea unor mișcări. (38, 39, 40, 41,
42, 43, 44, 45, 46, 47)
2. Utilizează obiecte de diferite forme și dimensiuni, revenind asupra sarcinii,
chiar dacă are dificultăți, (își leagă șireturile, etc.) (63, 64, 65)
3. Creează compoziții, utilizând materiale, ustensile și tehnici pentru a picta,
modela, decupa și construi ( 85, 86, 87, 88 )
4. Recunoaște, prin atingere/pipăit, obiecte ascunse, fără să le vadă ( 104, 106)
5. Răspunde la diverse semnale de natură diferită (culoare, sunet, simboluri
grafice) (105, 107, 108, 109, 110)
6. Explică beneficiile sau daunele anumitor alimente pentru organismul uman.
(122, 123, 124)
7. Demonstrează independență în igiena personală (se spală și se șterge singur pe
mâini, își acoperă gura cu mâna când strănută/tușește, merge independent la
toaletă, folosește batista, se spală pe dinți) (141, 142, 143)
8. Respectă regulile de comportament la grădiniță, acasă, în stradă pentru a evita
accidentele, situațiile periculoase (Nu deschide balconul, ferestrele, nu folosește nesupravegheat obiectele care pot fi periculoase, traversează corect strada, se joacă în loc uri permise, merge doar pe trotuar etc.). (reformulat din
160, 161, 164, 165, 166)
107

9. Recunoaște situațiile de abuz și violență și solicită ajutorul adultului cunoscut/
persoanei de încredere în caz de pericol (158, 159, 162)
10. Conștientizează pericolul utilizării excesive a gadgeturilor (tableta, telefonul
mobil, televizorul și calculatorul) ( 163)

B.DOMENIUL: Dezvoltarea personală, socio- emoțională I-l an 20 _____ – 20_____ al II-lea an 20 _____ – 20_____
Netreali –
zat În curs
de
realizare Realiza t Nereali –
zat În curs
de
realizare Realiza t
11. Împărtășește celorlalți informații despre sine (numele, prenumele, luna și ziua
de naștere, orașul și țara în care s -a născut, numărul de telefon etc.) și despre
părinții și bunicii săi (vârsta, meseria etc.) (185, 186, 187, 188, 189, 190)
12. Are o imagine pozitivă despre sine (are încredere în propria persoană, știe că
reușește, își cunoaște calitățile, nu se teme să încerce ceva nou etc.) (191, 192,
193, 194, 195, 196, 197).
13. Își controlează exprimarea/exteriorizarea sentimentelor (mai ales a celor
negative) (207, 208, 209, 210, 211)
14. Împărtășește celorlalți (copiilor de vârstă apropiată, adulților din anturaj)
trăirile/ emoțiile sale prin verbalizare, joc și activități artistice (cântec, dans,
desen, modelaj etc) (reformulat din 228, 229, 230, 231)
15. Își exprimă sentimentele despre valorile universale: Bine, Adevăr, Frumos,
Sacru, Toleranță și față de limba, valorile și cultura poporului său
(sentimentele de dragoste, mândrie, bucurie și interes) (232, 233, 234, 235,
236)
16. Interacționează cu persoanele cunoscute (părinți, bunici, colegi, amici de
joacă, vecini, educatoare, medic pediatru sau medic de familie, vânzătorul de
la magazinul din cartier etc.), adresându -li-se la necesitate (reformulat din 253,
254)
17. Conștientizează menirea casei ca loc de trai și obligațiile pe care le posedă
fiecare membru al familiei (255, 256, 257, 258)
18. Cere ajutor adulților cunoscuți din comunitate, nemijlocit în situații de pericol.
De exemplu: în caz de calamități, leziuni corporale etc., se adresează
vecinului, bunicilor prietenilor de joacă ș.a., inclusiv la numărul de telefon 112
108

în situații de urgență accidentări personale sau ale membrilor familiei în
condiții casnice; în caz de calamități naturale; situații de abuz, agresiuni fizice
etc.). (259, 270 , 271)
19. Interacționează din proprie inițiativă cu copii apropiați ca vârstă în diferite
contexte. ( 282, 283, 284, 285)
20. Identifică și acceptă asemănări și deosebiri dintre persoane după diferite
criterii (gen, aspect exterior, vârstă, profesie, mediu cultural și lingvistic etc.),
inclusiv copii/persoane cu dizabilități (296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303,
304, 305, 306)
21. Aplică independent reguli în situații noi și în activitatea de joc, le explică,
totodată, celorlați din familie sau de la grădiniță, prezentând și consecințele
nerespectării lor. (315, 316, 317, 318, 319, 320)
22. Evită situațiile de conflict, căutând soluții pentru aplanarea/ rezolvarea
acestora în interacțiunea cu copiii, fără a- l implica pe adult. (329, 330, 331,
332, 333, 334, 335).
23. Cooperează pentru a -și exprima ideile și a le susține, ajutându -i și ascultându -i
pe cei din jur (346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354).
24. Alină și consolează membrii familiei sau semenii în situații dificile (361, 362,
363, 364)

C.DOMENIUL: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii I-l an 20_____ – 20_____ al II-lea an 20_____ – 20_____
Nereali –
zat În curs
de
realizare Realiza t Nereali –
zat În curs
de
realizare Realiza t
25. Ascultă, cu atenție, interlocutorul pe o durată de 10 -20 de minute și execută
sarcinile propuse (382, 383, 384, 385)
26. Utilizează în vorbire cuvinte din diferite categorii și domenii. (reformulat din
401, 402, 403, 404, 405, 406 , 407, 408, 409, 411, 413)
27. Schimbă sfârșitul unei povești/povestiri cu un final vesel/trist/fericit ( 410, 412)
28. Respectă ordinea părților de vorbire în propoziții, utilizând corect acordul de
gen, număr, persoană, timp și adverbul de timp (ieri, azi, mâine), articolul hotărât în funcție de genul, numărul substantivului (reformulat din 430
, 431,
433, 434, 435)
109

29. Rostește corect grupuri de sunete din cuvinte în diverse poziții (448, 449, 450,
451, 452)
30. Inițiază și participă la conversație, adaptându -și discursul în funcție de
interlocutor (470, 471, 472, 474, 476, 478, 479, 480, 481)
31. Dramatizează o poveste, utilizând în vorbire gestul, mimica, pantomimica
(473, 475, 477, 480)
32. Întreține scurte dialoguri, într -o limbă străină, în mediul formal și informal
(482, 483, 484, 485, 486, 487)3
33. Manifestă interes pentru diferite categorii de cărți, lectură și încearcă să
povestească, în baza imaginilor, o poveste favorită ( 505, 506, 507, 508, 509,
510, 511 )
34. Recunoaște literele mari de tipar, făcând diferență între sunet și literă
(reformulat din 518, 519, 520, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528)
35. Identifică mesaje scrise, etichete diferite, în mediul familiei sau în sala de
grupă, care facilitează înțelegerea acestora ( 535, 536, 537)
36. Cunoaște și explică semnele grafice de pe obiectele de artă. (538)
37. Utilizează semne, desene, jocuri etc., pentru a reda gânduri, idei, sentimente
(543, 544, 545, 546, 547, 548, 549)

D . DOMENIUL: Dezvoltarea cognitivă I-l an 20 _____ – 20_____ al II-lea an 20 _____ – 20_____
Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t Nerealizat În curs
de
realizare Realiza t
38. Argumentează din ce cauză se produc anumite evenimente (558, 559)
39. Descrie evenimente, acțiuni, experiențe, identificând importanța unora din ele
pentru societate, om/copil, utilizând cuvinte ce indică o comparație (567, 568,
569, 570)
40. Explică o nouă situație sau o problemă, pornind de la experiențele sale
anterioare ( 575)
41. Explorează mai multe căi de soluționare a unei probleme și alege una dintre
ele. (583, 584, 585, 586)
3 Acest indicator este predestinat părinților și cadrelor didactice care desfășoară activități opționale ( ce vizează studierea unei limbi străine) în dive rse instituții, care prestează
servicii de educație timpurie
110

42. Clasifică obiecte după 2 -3 criterii, explicând de ce anumite obiecte sunt
ordonate sau grupate într -un anumit fel (594, 595, 596, 597, 598)
43. Stabilește raporturi între numere și obiecte în limita 1 -10, numărând până la
10/20 în ordine crescătoare și descrescătoare ( 609, 610, 611)
44. Efectuează operații simple de adunare și scădere cu 1 -2 unități (612, 613, 614)
45. Măsoară, cu ajutorul unităților standarde de măsură sau altele, cum ar fi o
cană/linguriță etc., lungimea, masa și capacitatea diferitor corpuri (621, 622,
623, 624)
46. Identifică figuri și corpuri geometrice: triunghiul, cercul, pătratul,
dreptunghiul, cubul, sfera, recunoscând formele geometrice în forma
obiectelor din mediul înconjurător (reformulat din 632, 633, 634, 635, 636)
47. Determină poziția unor obiecte în raport cu alte obiecte, ființe (645, 646, 647)
48. Folosește corect unitățile de măsură a timpului (zilele săptămânii, lunile
anului, anotimpul, ora). (648, 649)
49. Clasifică corpurile din natură după diferite criterii , denumind corect 4-6 plante
și animale (insecte, pești, amfibii, păsări, mamifere (reformulat 667, 668 )
50. Explică relația dintre animale, plante și mediile lor de viață și argumentează
legătura dintre ele ( 669, 670 )
51. Identifică succesiunea anotimpurilor și caracteristicile specific, utilizând
semnele convenționale, pentru ilustrarea stării vremii. ( 671, 672 )
52. Recunosc diferite forme de relief și bazine acvatice. ( 673)
53. Identifică și descriu corpurile cerești (planetele, stelele, sateliții – luna). ( 674)
54. Identifică unele organe interne (inimă, plămân, stomac) și funcțiile lor ( 675).
55. Folosește instrumente de investigație (lupa, termometrul, microscopul, paharul
gradat, pipeta, cântarul etc.) în activitățile de descoperire a lumii ( 688, 689,
690, 691, 692, 693)
56. Participă la îngrijirea și protecția mediului, reciclarea materialelor, identificând
rolul omului în protecția mediului înconjurător (700, 701, 702, 703)

Anexa 7.

111

Anexa 7.

Tabel generalizator pentru evaluarea dezvoltării unui grup de copii de (vârsta 1,5- 3/3-5/5-7 ani) în baza SÎDC

Grupa nr. ______ Nr. de copii evaluați 20 Educator___________________________ ______________________________
Perioada de evaluare ______
DOMENIU Nume,
prenume
copii

Indicatori∗ NUME, PRENUME COPIL Total (în %) per
indicator/ per grup** 1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20. Nerea –
lizat În curs
de
realiza
re Reali –
zat
A.
DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI FORTIFICAREA
SĂNĂTĂȚII Indicator 1
Indicator 2
Indicator 3
Indicator 4
Indicator 5
Indicator 6
Indicator …
Total domeniu***

B.
DEZVOLTAREA Indicator 10
Indicator 11
∗ Pentru fiecare domeniu se va înscrie numărul de indicatori echivalenți cu numărul acestora din Instrumentul / Fișa de monit orizare și evaluare pentru vârsta grupei de copii la care
au fost ap licați.
**Pe orizontală se va însuma nr. de copii care au performat sau nu indicatorul concret, la fiecare scală de apreciere, în % de la numărul total de copii pentru care s -a completat Fișa;
*** Pe orizontală, la finele rândului, se va înscrie numărul mediu de copii care au performat sau nu domeniul respectiv, la fiecare scală de apreciere, în % de la numărul total de
indicatori per domeniu.

112

PERSONALĂ
EMOȚIONALĂ
ȘI SOCIALĂ Indicator 12
Indicator 13
Indicator …
Total domeniu***
C.
DEZVOLTA –
REA
LIMBAJULUI, A COMUNI –
CĂRII ȘI PREMISELE CITIRII ȘI SCRIERII Indicator 27
Indicator 28
Indicator 29
Indicator 30
Indicator 31
Indicator 32
Indicator 33
Indicator 34
Indicator …
Total domeniu***
D.
DEZVOL TARE
A COGNITI -VĂ Indicator 40
Indicator 41
Indicator 42
Indicator 43
Indicator 44
Indicator …
Total domeniu***
TOTAL –
rezultate individuale
**** Nerealizat
În curs de realizare
Realizat
**** Pe verticală, se vor însuma rezultatele performării de către fiecare copil a indicatorilor, în % de la numărul total de indicatori. Pătrățelele se vor colora în culori
convenționale: la scala Nerealizat – în Roșu, la În curs de realizare – cu Galben, la Realizat – cu Verde. În rezultat se va obține un covoraș colorat, un SEMAFOR care va arăta clar
unde sunt reușitele și unde – problemele.
În co ntinuare vă prezentăm o secvență din tabelul completat:

113

Tabel generalizator pentru evaluarea dezvoltării unui grup de copii de 3- 5 ani în baza SÎDC

Grupa nr. 3 Nr. de copii evaluați – 30
Educator (nume, prenume)______________________________________________________
Perioada de evaluare: 15.04- 15.05.2019

DOMENIU
Nume, prenume copii
Indicatori NUME, PRENUME COPIL Total (în %) 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30 Nere
ali-
zat În
curs de reali
zare Rea-
lizat
A.
DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI
FORTIFICAREA SĂNĂTĂȚII Indicator 1 0 33 67
Indicator 2 3 27 70
Indicator 3 0 20 80
Indicator 4 0 10 90
Indicator 5 0 40 60
Indicator 6 0 23 77
Indicator 7 3 17 80
Indicator 8 0 36 64
Indicator 9 6 40 51
Total domeniu 1 28 71
B.
DEZVOLTAREA PERSONALĂ, PERSONAȘĂ ȘI SOCIALĂ Indicator 10 0 13 87
Indicator 11 0 13 87
Indicator 12 6 40 54
Indicator 13 0 46 54
Indicator 14 7 40 53
Indicator 15 0 13 87
Indicator 16 7 43 50
Indicator 17 0 40 60
114

SOCIO –
EMOȚIO –
NALĂ Indicator 18 0 30 70
Indicator 19 0 36 64
Indicator 20 0 40 60
Total domeniu (rezultate indviduale) 2 32 64
Nerealizat 0
În curs de realizare 4
Realizat
16

115

Anexa 8.

Raport privind dezvoltarea fizică, cognitivă, personalp, socio -emoțională și
lingvistică a copilului

Nume, prenume __________________________________
Vârsta _____________________________________________
IET ________________________________________________
Fișa de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului de 5 – 7 ani (61 – 84 luni)
în baza SÎDC

A. DOMENIUL: Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății Nerealizat În curs de
realizare Realiza t
1. Coordonează părțile propriului corp în realizarea unor
mișcări. (38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47)
2. Utilizează obiecte de diferite forme și dimensiuni, revenind
asupra sarcinii, chiar dacă are dificultăți, (își leagă
șireturile, etc.) (63, 64, 65)
3. Creează compoziții, utilizând materiale, ustensile și tehnici
pentru a picta, modela, decupa și construi ( 85, 86, 87, 88 )
4. Recunoaște, prin atingere/pipăit, obiecte ascunse, fără să le
vadă ( 104, 106)
5. Răspunde la diverse semnale de natură diferită (culoare,
sunet, simboluri grafice) (105, 107, 108, 109, 110)
6. Explică beneficiile sau daunele anumitor alimente pentru
organismul uman. ( 122, 123, 124)
7. Demonstrează independență în igiena personală (se spală și
se șterge singur pe mâini, își acoperă gura cu mâna când
strănută/tușește, merge independent la toaletă, folosește
batista, se spală pe dinți) (141, 142, 143)
8. Respectă regulile de comportament la grădiniță, acasă, în
stradă pentru a evita accidentele, situațiile periculoase (N u
deschide balconul, ferestrele, nu folosește nesupravegheat obiectele care pot fi periculoase, traversează corect strada, se joacă în locuri permise, merge doar pe trotuar etc.).
(reformulat din 160, 161, 164, 165, 166)
9. Recunoaște situațiile de abuz și violență și solicită ajutorul
adultului cunoscut/ persoanei de încredere în caz de pericol
(158, 159, 162)
10. Conștientizează pericolul utilizării excesive a gadgeturilor
(tableta, telefonul mobil, televizorul și calculatorul) ( 163)
B.DOMENIUL: Dezvoltarea personală, socio- emoțională Nereali zat În curs de
realizare Realiza t
11. Împărtășește celorlalți informații despre sine (numele,
prenumele, luna și ziua de naștere, orașul și țara în care s -a
născut, numărul de telefon etc.) și despre părinții și bunicii
săi (vârsta, meseria etc.) (185, 186, 187, 188, 189, 190)
116

12. Are o imagine pozitivă despre sine (are încredere în
propria persoană, știe că reușește, își cunoaște calitățile, nu
se teme să încerce ceva nou etc.) (191, 192, 193, 194, 195,
196, 197).
13. Își controlează exprimarea/exteriorizarea sentimentelor
(mai ales a celor negative) (207, 208, 209, 210, 211)
14. Împărtășește celorlalți (copiilor de vârstă apropiată,
adulților din anturaj) trăirile/ emoțiile sale prin verbalizare, joc și activități artistice (cântec, dans, desen,
modelaj etc) (reformulat din 228, 229, 230, 231)
15. Își exprimă sentimentele despre valorile universale: Bine,
Adevăr, Frumos, Sacru, Toleranță și față de limba,
valorile și cultura poporului său (sentimentele de dragoste,
mândrie, bucurie și interes) (232, 233, 234, 235, 236 )
16. Interacționează cu persoanele cunoscute (părinți, bunici,
colegi, amici de joacă, vecini, educatoare, medic pediatru sau medic de familie, vânzătorul de la magazinul din cartier etc.), adresându -li-se la necesitate
(reformulat din
253, 254 )
17. Conștientizează menirea casei ca loc de trai și obligațiile
pe care le posedă fiecare membru al familiei (255, 256,
257, 258)
18. Cere ajutor adulților cunoscuți din comunitate, nemijlocit
în situații de pericol. De exemplu: în caz de calamități, leziuni corporale etc., se adresează vecinului, bunicilor prietenilor de joacă ș.a., inclusiv la numărul de telefon 112 în situații de urgență accidentări personale sau ale
membrilor familiei în condiții casnice; în caz de calamități naturale; situații de abuz, agresiuni fizice etc.). (259, 270,
271)
19. Interacționează din proprie inițiativă cu copii apropiați ca
vârstă în diferite contexte. ( 282, 283, 284, 285)
20. Identifică și acceptă asemănări și deosebiri dintre persoane
după diferite criterii (gen, aspect exterior, vârstă, profesie, mediu cultural și lingvistic etc.), inclusiv copii/persoane cu dizabilități (296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304,
305, 306)
21. Aplică independent reguli în situații noi și în activitatea de
joc, le explică, totodată, celorlați din familie sau de la grădiniță, prezentând și consecințele nerespectării lor.
(315, 316, 317, 318, 319, 320)
22. Evită situațiile de conflict, căutând soluții pentru
aplanarea/ rezolvarea acestora în interacțiunea cu copiii, fără a -l implica pe adult. (329, 330, 331, 332, 333, 334,
335).
23. Cooperează pentru a -și exprima ideile și a le susține,
ajutându- i și ascultându -i pe cei din jur (346, 347, 348,
349, 350, 351, 352, 353, 354).
24. Alină și consolează membrii familiei sau semenii în
situații dificile (361, 362, 363, 364)
C.DOMENIUL: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și Nereali zat În curs de Realiza t
117

premisele citirii și scrierii realizare
25. Ascultă, cu atenție, interlocutorul pe o durată de 10 -20 de
minute și execută sarcinile propuse (382, 383, 384, 385)
26. Utilizează în vorbire cuvinte din diferite categorii și
domenii. (reformulat din 401, 402, 403, 404, 405, 406,
407, 408, 409, 411, 413)
27. Schimbă sfârșitul unei povești/povestiri cu un final
vesel/trist/fericit ( 410, 412)
28. Respectă ordinea părților de vorbire în propoziții, utilizând
corect acordul de gen, număr, persoană, timp și adverbul
de timp (ieri, azi, mâine), articolul hotărât în funcție de genul, numărul substantivului (reformulat din 430
, 431,
433, 434, 435)
29. Rostește corect grupuri de sunete din cuvinte în diverse
poziții (448, 449, 450, 451, 452)
30. Inițiază și participă la conversație, adaptându -și discursul
în funcție de interlocutor (470, 471, 472, 474, 476, 478,
479, 480, 481)
31. Dramatizează o poveste, utilizând în vorbire gestul,
mimica, pantomimica (473, 475, 477, 480)
32. Întreține scurte dialoguri, într -o limbă străină, în mediul
formal și informal (482, 483, 484, 485, 486, 487)4
33. Manifestă interes pentru diferite categorii de cărți, lectură
și încearcă să povestească, în baza imaginilor, o poveste
favorită ( 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511 )
34. Recunoaște literele mari de tipar, făcând diferență între
sunet și literă (reformulat din 518, 519, 520, 522, 523, 524,
525, 526, 527, 528)
35. Identifică mesaje scrise, etichete diferite, în mediul
familiei sau în sala de grupă, care facilitează înțelegerea
acestora ( 535, 536, 537)
36. Cunoaște și explică semnele grafice de pe obiectele de
artă. (538)
37. Utilizează semne, desene, jocuri etc., pentru a reda
gânduri, idei, sentimente (543, 544, 545 , 546, 547, 548,
549)
D. DOMENIUL: Dezvoltarea cognitivă Nerealizat În curs de
realizare Realiza t
38. Argumentează din ce cauză se produc anumite evenimente
(558, 559)
39. Descrie evenimente, acțiuni, experiențe, identificând
importanța unora din ele pentru societate, om/copil, utilizând cuvinte ce indică o comparație (567, 568, 569,
570)
40. Explică o nouă situație sau o problemă, pornind de la
experiențele sale anterioare ( 575)
41. Explorează mai multe căi de soluționare a unei probleme și
alege una dintre ele. (583, 584, 585, 586)
4 Acest indicator este predestinat părinților și cadrelor didactice care desfășoară activități opționale ( ce vizează
studierea unei limbi străine) în diverse instituții, care prestează servicii de educație timpurie.
118

42. Clasifică obiecte după 2 -3 criterii, explicând de ce anumite
obiecte sunt ordonate sau grupate într -un anumit fel (594,
595, 596, 597, 598)
43. Stabilește raporturi între numere și obiecte în limita 1 -10,
numărând până la 10/20 în ordine crescătoare și
descrescătoare ( 609, 610, 611)
44. Efectuează operații simple de adunare și scădere cu 1 -2
unități (612, 613, 614)
45. Măsoară, cu ajutorul unităților standarde de măsură sau
altele, cum ar fi o cană/linguriță etc., lungimea, masa și
capacitatea diferitor corpuri (621, 622, 623, 624)
46. Identifică figuri și corpuri geometrice: triunghiul, cercul,
pătratul, dreptunghiul, cubul, sfera, recunoscând formele
geometrice în forma obiectelor din mediul înconjurător
(reformulat din 632, 633, 634, 635, 636)
47. Determină poziția unor obiecte în raport cu alte obiecte,
ființe (645, 646, 647)
48. Folosește corect unitățile de măsură a timpului (zilele
săptămânii, lunile anului, anotimpul, ora). (648, 649)
49. Clasifică corpurile din natură după diferite criterii ,
denumind corect 4 -6 plante și animale (insecte, pești,
amfibii, păsări, mamifere (reformulat 667, 668 )
50. Explică relația dintre animale, plante și mediile lor de viață
și argumentează legătura dintre ele ( 669, 670 )
51. Identifică succesiunea anotimpurilor și caracteristicile
specific, utilizând semnele convenționale, pentru ilustrarea
stării vremii. ( 671, 672 )
52. Recunosc diferite forme de relief și bazine acvatice. ( 673)
53. Identifică și descriu corpurile cerești (planetele, stelele,
sateliții – luna). ( 674)
54. Identifică unele organe interne (inimă, plămân, stomac) și
funcțiile lor ( 675).
55. Folosește instrumente de investigație (lupa, termometrul,
microscopul, paharul gradat, pipeta, cântarul etc.) în
activitățile de descoperire a lumii ( 688, 689, 690, 691, 692,
693)
56. Participă la îngrijirea și protecția mediului, reciclarea
materialelor, identificând rolul omului în protecția
mediului înconjurător (700, 701, 702, 703)

Aprecieri (ce îi place/admiră, ce nu -i place/nu agrează/necesități în dezvoltare )
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ Concluzii și Recomandări :
_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________
119

Cadrele didactice/educatori:

__1._________________________________________________________________________ (nume, prenume, semnătură)
___2.________________________________________________________________________ (nume, prenume, semnătură)
Data întocmirii raportului : ________________________________________
Directorul instituției : ______________________________________________
(nume, prenume, semnătura, ștampila instituției)
Părintele: ________________________________________________________
(nume, prenume, semnătura, ștampila instituției)

Anexa 9.
Model de Raport anual
privind rezultatele ev aluării copiilor din grupa nr. 6 în baza Instrumentului de
monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului de la 3 la 5 ani (37- 60 luni ), elaborat în baza
SÎDC

Grupa nr. 6 (3- 4 ani)
Perioada: 15 aprilie – 15 mai 2017
Educatori : Nume, prenume___________________________________________;
Nume, prenume ________________________________________________ Efectivul grupei: 30 copii, dintre care 16 fete și 14 băieți, cu o frecvență medie lunară de 27 copii.

Fiind la limita de mijloc a vârstei de 3 -5 ani (conform SÎDC) și monitorizând continuu
dezvoltarea lor în baza SÎDC, în urma evaluării finale în baza Instrumentului putem constata:
copiii sunt capabili să realizeze în mod independent/regulat în proporție de 64 la sută Standardele de învățare și dezvoltare pentru vârsta de 3- 5 ani. Altfel spus:
DOMENIUL: A. Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății
Rezultatele pe grupă sunt următoarele: 71 % – realizat, 28% – în curs de realizare, 1 % –
nerealizat.
Indicatorii -problemă sunt: nu sunt.
Succesul scontat se bazează pe: coordonarea mușchilor mari ai corpului cu un scop al
mișcării, își demonstrează utilizarea simțurilor în interacțiunea cu mediul, participă la activități fizice variate, demonstrează deprinderi de păstrare a igienei personale și a sănătății.

DOMENIUL: B. Dezvoltarea personal ă, emoțională și socială
Rezultatele pe grupă sunt următoarele: 64% – realizat, 32% – în curs de realizare, 2% –
nerealizat.
Indicatorii -problemă: nu sunt.
120

Succesul se bazează pe: abilități de interacțiune cu adulții. Ei sunt capabili și manifestă
încredere în adulții cunoscuți și interacționează cu aceștia cerând ajutor când au nevoie,
recunosc, apreciază și respectă asemănările și deosebirile dintre oameni, percep regulile și efectele acestora, se percepe în mod pozitiv ca unică cu caracteristici specifice. Prezintă, însă, dificultate exprimarea adecvată a emoțiilor, manifestarea autocontrolului emoțional, adică adaptarea trăirilor emoționale și controlul pornirilor impulsive.

DOMENIUL: C . Dezvoltarea limbajului , a com unicării și premisele citirii și scrierii.
Rezultatele pe grupă sunt următoarele: 65% – realizat, 31% – în curs de realizare, 4% –
nerealizat.
Indicatorii -problemă: 13 (4) copii .
La acest domeniu : copiii sunt capabili să asculte pentru a înțelege semnificația limbajului,
să-și extindă progresiv vocabularul, cer explicații la cuvintele pe care nu le înțeleg și le
utilizează . Manifestă interes pentru carte, prefăcându -se că citesc.
DOMENIUL: D.Dezvo ltarea cognitivă
Rezultatele pe grupă sunt următoarele: 64% – realizat, 24% – în curs de realizare, 12% –
nerealizat.
Indicatorii -problemă: nr. 12 (2 copii) și nr. 16 (copii).
Copiii sunt capabili să demonstreze conștientizarea relației cauză – efect . Observă, compară
evaluează experiențe, acțiuni, evenimente, grupând obiecte după cel puțin un criteriu. Sunt
capabili să găsească răspunsuri/soluții la întrebări, situații, probleme, provocări, încercând diverse variante de soluții, în special folosind î nlocuirea unor obiecte cu altele. Au cunoștințe
despre mărime, formă, înălțime, lungime. Identifică și numesc cu ușurință forme ale obiectelor: rotund și pătrat. Observă și manipulează obiecte în scopul cunoașterii.
Printre factorii care au contribuit la aceste rezultate pot fi menționați: procesul educațional
este bine planificat și organizat; am ținut cont de necesitățile de dezvoltare ale copiilor, atât de grup, cât și de cele individuale; procesul educațional a fost asigurat cu resurse didactice sufic iente, dar și calitative și în corespundere cu cerințele metodologice; prezența unui
parteneriat efficient cu familia în scopul continuității lucrului în familie; interesul și curiozitatea copiilor; evaluarea continuă a învățării și utilizarea rezultatelor acesteia în procesul de
planificare, etc.
Concluziile evaluării finale ale copiilor arată un calificativ bun pentru finalul anului de
studii. Indicatorii care au fost apreciați cu „În curs de realizare” sau „Nerealizat” într -un număr
mai mare predomi nă la domeniile C.Dezvoltarea limbajului și a comunicării (înlăturarea
defectelor vorbirii, să folosească corect pluralul, adverbe de timp – azi, ieri, mâine, poimâine,
prepoziții, verbe la trecut) și domeniul D.Dezvoltarea cognitivă (să folosească corect unitățile de
timp, momente ale zilei, anotimpul; să tilizeze numerele și număratul în activități cotidiene; să utilizeze instrumente de măsurare în jocuri, în centrul de construcții, în centrul de nisip și apă; să poată descrie caracteristicile materialelo r și ale elementelor mediului (apa, pietrele…); să
înțeleagă caracteristicile specifice omului ca ființa socială: meserii, limbaj, mijloace de locomoție, invenții, artă).
La aceste aspecte se propune a fi planificate activități de învățare și practici de sprijin atât
în mediul instituției, cât și în cadrul familie i.

121