Și 2 Finale Licență [600480]

3
CAPITOLUL 1. Considerații generale privind sistemul de plăți,
constituent al sistemului european de plăți

1.1 Conceptul de sistem de plăți
În orice economie, de -a-lungul unei zile are loc un număr mare de tranzacții determinat
de necesitățile economice din viața cotidiană. În acest mod, toate tipurile de tranzacții care
implică atât achiziționarea de bunuri, servicii ori active financiare atrage după sine două
componente de decontare, respectiv livrarea bunului ori serviciului și transferul de fonduri, mai
precis plata prin numerar, bancnote și monede, sau prin u tilizarea unor depozite la diverse bănci
comerciale , adică fonduri proprii în conturi la bănci le comerciale .
Așadar, o plată presupune u n transfer de fonduri care conduce la stingerea unor obligații
de tip financiar desfășurate între două părți participante la o tranzacție economică, în schimbul
acelor sume fiind cedate bunuri sau servicii. Plătitorul reprezintă parte la o tranzacție de plată
care trasmite ordinul de plată ori este cel care aprobă tr ansferul de fonduri către beneficiarul
plății – destinatarul final al fondurilor. O infrastructură de plăți bine concepută conduce la o
bună funcționare a piețelor și contribuie la eliminarea divergențelor ce pot apărea în comerț.
Prin urmare, un sistem de plăți reflectă un set de angajamente ce privesc de transfer urile
de fonduri bancare c e facilitează circulația banilor de la o țară la alta , în urma tranzacțiilor
economice cu bunuri și servicii.
Studiul sistemelor de plăți reprezintă studiul mecanismelor prin intermediul cărora
diferite mijloace de plată sunt transmise între agenții economici în timpul decontării propriilor
obligații de plată ori în momentul în care acționează ca intermediari pentru terțe părți în
furnizarea de servicii de plă ți.
În contextul sistemelor financiare moderne , activele reflectă un set restrâns de creanțe
asupra guvernului, mai precis moneda metalic ă asupra băncii centrale, respectiv bancnotele sau
fondurile bănești deținute în evidențele băncii centrale sau asupra altor instituții financiare, de
exemplu depozitele bancare. Aceste active poartă denumirea de mijloace de decontare, adică
moneda fiduciară, bani de cont, care nu sunt convertibile în alte mărfuri, fiind utilizate doar ca
mijloc de schimb.
În principiu, un sistem de plăți poate fi reprezentat sintetic sub forma unei piramide cu
cinci nivele inversate. Așadar, persoanele fizice împreună cu persoanele juridice sunt cele care
generează obligațiile de plată care sunt încadrate în primul nivel. Acestea vor avea scopul de
derulare a plății, făcând apel la sistem e de plăți sau alți agenți nebancari, precum poșta,

4
companii de plăți, aflate la cel de -al doilea nivel al sistemului de plăți. De asemenea,
compensarea ordinelor date de bănci are loc prin prisma caselor d e compensație – nivelul al
treilea , iar decontarea propriu -zisă se va desfășura cu ajutorul agenților de decontare ce aparțin
nivelului al patrulea, care sunt băncile de prim rang sau banca centrală. În calitate de bancă
centrală, aflată la ultimul nivel, reglementează și supraveghează relațiile de plăți, asigură
lichidități prin intermediul funcției de împrumutător de ultimă instanță ș i deține poziția de
garantator.

Figura nr . 1 Structura unui sistem de plăți

Sursa: Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară, Sisteme, operațiuni și practici , Editura C.H.Beck,
București, 2010, p. 120

Astfel, sistemul de plăți funcționează prin intermediul cumulativ a trei elemente
principale:
• instrumente le de plată, care sunt mijloace de autorizare și depunere a unei plăți, mai
exact mijloace prin intermediul cărora plătitorul oferă dreptul băncii de a transfera fondurile
sau mijloacele de plată prin care beneficiarul dorește să efectueze plata, în scopul colec tării
fondurilor de la plătitor;
• mijloace le de procesare , care r eprezintă schimbul de instrucțiuni de plată între
contu rile în cauză deschise la bănci;
• mijloace le de decontare pentru băncile implicate, adică banca plătitorului are obligația
de a despăgubi banca beneficiarului, într -un mod bilateral sau prin conturile pe care c ele două
bănci implicate le dețin cu un agent de decontare terț.
Condițiile de acces la un sistem de plăți conduc la definirea potențialilor membri ai
sistemului și includerea unor cerințe minime asupra unui potențial participant, constând în Persoane fizice și juridice
Băncile și alți agenți nebancari
Casele de compensație
Agenți de decontare
Banca
centrală

5
criterii cantitative, precum baza de capital, volumul de plată, cerințe le calitative, respectiv
statutul juridic al entități i, criterii le operaționale și criterii le geografice. În acest context, există
două modalități de bază de accesare a unui sistem de plă ți, adică participarea directă în calitate
de membru cu drepturi depline sau participarea indirectă prin intermediul unui participant
direct.
Participarea directă presupune ca participanții direcți să poată efectua toate activitățile
care sunt permise în s istem fără a fi nevoie de un intermediar, incluzând și introducerea în
manieră directă a comenzilor și efectuarea o perațiunilor de decontare. Ca participant direct ,
acesta trebuie să îndeplinească toate criteriile de acces ale sistemului.
Paticiparea indi rectă reflectă faptul că un participant indirect cere sprijinul unui
participant direct, în calitate de intermediar, pentru a efectua anumite activități permise în
sistem, mai exact în momentul decontării, când se stabilește un acord bilateral cu participa ntul
direct care face parte din sistem. Participanții indirecți nu au un cont la instituția de decontare,
ci este necesar să acționeze prin intermediul participantului direct, responsabilitățile și
drepturile celor două părți variind de la un sistem de plă ți la altul.
În momentul în care un transfer de fonduri se execută sub alte forme decât cea a
numerarului, decontarea se realizează prin intermediul conturilor instituțiilor care au emis
instrucțiunile. Dat fiind acest fapt, agenții economici dau instrucț iuni unor intermediari, în
genere bănci, să transfere fonduri de la un deținător de cont – plătitorul – la un alt deținător de
cont – beneficiarul – de regulă, existând o diferență de timp între emiterea inst rucțiunii și
decontarea transferului.
Sub o altă formă, ori de câte ori părțile nu dețin depozite la aceeași instuție, exe cutarea
unei instrucțiuni de pla tă necesită ca banca plătitorului să realizeze transferul de fonduri către
banca beneficiarului în scopul acoperirii noii obligații de plată pe care o are față de beneficiar,
acest timp de transfer purtând denumirea de transfer interbancar1.
În momentul în care plătitorul și beneficiarul dețin conturi la aceeași bancă, transferul
de fonduri se execută cu ajutorul unei singure instituții, denumirea acest uia fiind de transfer
intrabancar.
În același context, fondurile care se transferă necesită acceptul ambelor bănci, ele putând
lua forma de obligație de plată a unei terțe părți – agentul de decontare – sau de conturi
reciproce de corespondent.
În cazul transferurilor de fonduri interbancare, băncile sunt primitorii și inițiatorii finali
ai fondurilor, transferurile avându -și originea fie în instrucțiunile trimise de o bancă de către

1 Diaconescu, Mariana, Bănci, Sisteme de plăți, Riscuri, Editura Economică, 1999, pg.16

6
celelalte bănci pentru stingerea obligației ca urmare a operaț iilor de plată dintre clienții lor sau
atunci când băncile își lichidează obligațiile proprii pe care le dețin una față de cealaltă.
Astfel, există două metode principale de decontare a transferurilor interbancare. Prima
metodă de decontare are în vedere creditarea sau debitarea, conform instrucțiunilor de plată, a
conturilor bilaterale de corespondent deschise î ntre bănci , întrucât băncile corespondente
acoperă orice dezechilibru acumulat între conturi prin intermediul unor tranzacții periodice și
specifi ce, de exemplu transferurile efectuate către sau de la o terță instituție sau prin
contractarea unui credit interbancar. În același timp, în locul conturilor bilaterale de
corespondent este des întâlnită metoda conturilor de corespondent la o bancă terță. În cazul
celei de -a doua metode de decontare, se regăsește debitarea și creditarea conturilor pe care
băncile le dețin la banca centrală.

1.1.1 Clasificarea sistemelor de plăți
În funcție de tipul tranzacției procesate de sistemul de plăți, acesta poate fi cl asificat în:
• sisteme de plăți de mare valoare;
• sisteme de plăți de mică valoare.
Sistemele de plăți de mare valoare , denumite și ,,sisteme de plăți cu ridicata” reprezintă
sisteme care sunt concepute pentu a procesa plăți urgente, de valori mari. Acest e plăți se
efectuează între instituțiile financiare în raport cu activitățile pieței financiare, conțin valori
mari și necesită o soluționare rapidă.
Sistemele de plăți de mică valoare , denumite și ,, sisteme de plăți cu amănuntul” sunt
create pentru a g estiona un volum mare de plăți de mică valoare, precum transferurile de credit,
debitele directe, plățile prin intermediul cardului, iar metoda de decontare poate varia de la un
sistem de plăți la altul, fiind vorba de decontare prin banca centrală sau o b ancă comercială.
Conform metodelor de decontare, sistemele de plăți sunt divizate în două categorii:
• sistem e de compensare;
• sisteme de plăți cu decontare pe bază brută, în timp real (RTGS );
• sisteme de plăți cu decontare pe bază netă ;
• sistem e de procesare pe pachete .
În cazul sistemelor de compensare, băncile implicate execută un schimb de mesaje de
plăți într -o singură locație, numită casă de compensație. Prin urmare, băncile pot fi de acord să
nu accepte decontarea imediată a fiecărui transf er interbancar de fonduri, lăsând obligațiile și
creanțele să se acumuleze în timpul unei perioade de timp, apoi, la momentul decontării,
transferând doar valoarea netă a obligațiilor lor față de celelalte. Această decontare se

7
efectuează la sfârșitul unei zile lucrătoare conform evidențelor agentului de decontare comun,
în genere, banca centrală (decontare în aceeași zi). În diverse cazuri, decontarea poate avea loc
la un anumit interval de timp, la una sau mai multe zile lucrătoare după calcularea poziții lor
nete sau prin evidențele unei alte bănci (decontare prin intermediul conturilor de corespondent).
La început, casa de compensație a însemnat un loc central de întâlnire al mesagerilor
bancari care aveau posibilitatea să -și schimbe cecurile asupra altor bănci, chiar în anumite
cazur i, acestea reflectau locul de întâlnire unde se înregistrau creanțele și obligațiile
interbancare de plată și unde se calcula poziția netă bilaterală sau multilaterală a fiecărui
participant la sfârșitul zilei. Un număr mare d e astfel de c azuri de case de compensație se află
în situația descrisă, în timp ce alte instrucțiuni de transfer sunt livrate pe suport magnetic, de
exemplu benzile magnetice, dischetele sau sub forma unor mesaje electronice care sunt
transmise cu ajutorul mijloacelor de telecomunicații. Acest ultim caz, calculul pozițiilor nete a
fiecarui participant, cât și înregistrarea în conturi sunt efectuate de către un computer central,
cunoscut sub numele de casă de compensație automată (în engleză Automated Cleari ng House
sau ACH).
Potrivit sistemelor de plăți cu decontare brută, în timp real (RTGS) orice plată este
decontată în mod individual, îndată ce ordinul de transfer este prezentat și aprobat pentru
decontare, cu obligația ca plătitorul să dețină fonduri su ficiente disponibile în contul său. Aceste
sisteme de plăți cu decontare brută, în timp real, procesează, de regulă, transferurile de credite
care sunt inițiate de către plătitor și decontate prin debitarea contului plătitorului și creditarea
contului bene ficiarului, în mod simultan, astfel considerându -se o plată finalizată.

Figura nr. 2 Mecanismul plăților efectuate prin intermediul unui sistem de plăți
RTGS

Sursa: https://www.ecb.europa.eu

1. Debitarea contului plătitorului la banca A.
2. Prezentarea instrucțiu nii de plată către sistemul RTGS .
Contul
plătitorului
Cont ul
destinatarului
Banca A
Banca B
Sistemul
bancar
RTGS al
băncii
centrale
1
2
3
4
5

8
3. Soluționarea plății, adică debitarea contului Băncii A și creditarea contului Băncii B la Banca
Centrală.
4. Transmiterea informațiilor privind plata către Banca B.
5. Creditarea contului destinatarului la Banca B.
Sistemele RTGS prezintă avantajul că pl ățile devin definitiv decontate pe parcursul
zilei, neexistând posibilitatea expunerii la riscul de credit. Crearea unor astfel de sisteme de
plăți sigure din punct de vedere al securității a fost puternic susținută de banca centrală.
Așadar, î n majoritat ea sistemelor de plăți RTGS, banca de decontare a fost banca
centrală, care deține și exploatează sistemul.
În sistemele de decontare pe bază brută mesajele de plăți sunt transmise fiecărei bănci,
iar băncile decontează în mod independent fondurile băneșt i. Dacă decontarea se execută prin
conturi de corespondent, fiecare bancă se obligă să deschidă în evidențele sale un cont pentru
fiecare din celelalte bănci.
Conform sistemelor de plăți cu decontare netă, decontarea obligațiilor participanților la
un si stem are loc pe bază netă, potrivit procedurilor și regulilor în vigoare ale acestuia.
Funcționarea acestui sistem are în vedere compensarea obligațiilor reciproce de către
două sau mai multe părți, cât și calcularea pozițiilor nete de decontare, acest lu cru fiind realizat
pe bază bilaterală sau multilaterală.
Astfel, după cum am precizat mai sus, compensarea obligațiilor participanților la
sistemelor de decontare netă reduce cerințele de lichiditate în comparație cu sistemele RTGS.
Odată cu decontarea p e bază netă bilaterală are loc compensarea obligațiilor rezultate
din diferitele instrucțiuni de plată transmise ori recepționate de către fiecare bancă, aceasta fiind
valoarea totală a transferurilor de fonduri efectivă înregistrate în conturi. În cazul u nei reduceri
suplimentare a valorii transferurilor interbancare de fonduri care urmează a fi decontate este
obținută prin compensarea multilaterală a acestora. Băncile care au poziții multilaterale nete
debitaore au posibilitatea de acoperire a obligațiilo r prin transferul de fonduri corespunzătoare
către contul casei de compensație aflat la în evidența băncii centrale. La rândul său, casa de
compensație exercită plata fondurilor pe care le -a încasat către băncile aflate în poziții
multilatrale nete credito are.
Conform sistemului de procesare pe pachete , acesta implică trimiterea și prelucrarea
instrucțiunilor de transfer de fonduri pe seturi, la un moment unic de timp. Operațiunile casei
de compensație care se execută manual determină încadrarea acesteia î ntr-o categoria aparte,
cea a sistemelor de procesare pe pachete. În rândul caselor de compensație în care operațiunile
sunt executate automat de sistem, acestea recepționează și transmit instrucțiunile de plăți în

9
pachete pe suporți magnetici , cum ar fi b enzile magnetice, mijloace de telecomunicații, pe care
le prelucrează în computere, la un moment dat al zilei. Procesarea pe pachete deși este o calitate
a sistemelor de decontare pe bază netă, poate fi folosită și pentru sistemele de decontare pe bază
brută.

1.1.2 Tipuri de instrumente de plăți
În economiile de piață agenții economici au la dispoziție o diversitate de metode de a
efectua plăți de orice natură, astfel alegând instrumentul de plată pe care îl consideră potrivit
necesităților lor, din perspectiva vitezei de excuție, a costurilor percepute pe tranzacție, cât și a
cadrului legal care reglementează obligațiile de plată.
Un instrument de plată reprezintă un instrument care permite deținătorului să efectueze
operațiuni precum2:
• plata unor bunuri sau servicii achiziționate de la diferiți comercianți și plata unor
obligații către autoritățile administrației publice, care reprezintă taxe, impozite, amenzi,
penalități etc., cu ajutorul terminalelor POS sau alte medii electronice;
• retragerea de numerar, cât și încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul unui
instrument de plată de tip monedă electronică, de la distribuitoarele de numerar și ATM, de la
ghișeele emitentului, obligată prin contract să aprobe instrumentul de plată.
• transferur ile de fonduri între conturi ef ectuate cu ajutorul instrumentului de plată.
Există o diversitate de instrumente de plată, fiecare dintre acestea având propriile
caracteristici, în funcție de tipul relației și tranzacției dintre plătito r și beneficiar.
Ceea ce deosebește instrumentele de plată între ele constă î n tipul plății, respectiv plata
în numerar sau plata fără numerar.
Plățile cu numerar , mai exact plățile efectuate cu ajutorul bancnotelor și monedelor,
deseori sunt asociate cu t ranzacții față în față cu valoare redusă între persoane fizice sau juridice
ori între un individ și un comerciant. În momentul în care plățile nu exercită un schimb de
informații cu privire la identitatea lor, se consideră că plata în numerar are caracter anonim.Plata
în numerar prezintă un transfer definitiv și imediat al valorii, în care destinatarul poate utiliza
imediat banii primiți pentru alte tipuri de plăți. În majoritatea țărilor, regulamentul sau legislația
acestora obligă ca bancnotele și monede le să fie acceptate ca plată pentru toate tipurile de
tranzacții, acest lucru confirmând statutul bancnotelor și monedelor ca mijloc de plată legal. În
mod normal, efectuarea tranzacțiilor cu numerar nu presupune măsuri de identificare

2 Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară, Sisteme, operațiuni și practici , Editura C.H.Beck, București, 2010, p.
151

10
suplimentare, excepț ia fiind tranzacțiile de mare valoare care necesită măsuri suplimentare de
securitate pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Plățile fără numerar, implică transferul de fonduri între diferite conturi deschise la
bănci. Astfel, un in strument de plată fără numerar reprezintă un mijloc prin care un plătitor
acordă o autorizație băncii pentru transferarea fondurilor către beneficiar, conturile părților
implicate putând fi deținute la o singură bancă ori la diferite bănci.
În figurile urm ătoare sunt reflectate două tipuri de instrumente de plăți fără numerar,
respectiv instrumente de credit și instrumente de debit.

Figura nr. 3 Instrument de credit – componentă a instrumentelor de plăți fără
numerar (Exemplu: închirierea unui apartament de vacanță – plata prin transfer de
credit)

Sursa: Tom, Kokkola , Payment securities and derivates and the role of the
Eurosystem , European Central Bank, 2010
1. Inițierea plății (pe baza informațiilor privind factura, cum ar fi numele debitorului, suma
îndatorată, numărul contului bancar al destinatarului și identitatea băncii)
2a. Transmiterea instrumentului de plată (date de plat ă) de la banca plătitorului la banca
destinatarului.
2b. Transferul de fonduri de la contul plătitorului la contul destinatarului.
3. Informații privind plata (de exemplu sub forma unei declar ații de cont).

Plătitor
Bancă
Bancă
Factură
1
3
2b Plată
2a Instrument de plată
3

Proprietar de apartamente
Primitor

11
Figura nr. 4 Instrument de debit – compone ntă a instrumentelor de plăți fără
numerar (Exemplu: cumpărarea unei genți din piele – plata cu cardul de debit)
Sursa: Tom, Kokkola , Payment securities and der ivates and the role of the Eurosystem ,
European Central Bank, 2010

1. Autorizare pentru debitarea contului plătitorului.
2. Depunerea la bancă pentru colectare.
3. Transmiterea datelor de plată de la banca destinatarului către banca plătitorului pentru
colectare.
4. Transferul de fonduri din contul plătitorului în contul destinatarului.
5. Informații privind plata (de exemplu sub forma unei declarații de cont).
Instrumentele de credit sunt transmise spre procesare de către plătitor, în momentul în
care sunt depuse spre prelucrare instrumentele de debit de către beneficiarul plății. În
consecință, principalele instrumente de credit sunt transferurile de credite care, de regulă, sunt
prelucrate în formă electronică.
Instrumentele de debit sunt reprezentate de debitările directe, plățile efectuate pe baza
cardurilor.
Debitările directe reflectă instrumente de plată care autorizează debitarea unui cont
bancar care aparțin e plătitorului. Acestea sunt inițiate de beneficiar conform unei autorizații
date de plătitor, autorizație prin intermediul căruia plătitorul își debitează contul printr -o
operațiune de debitare directă ce poartă denumirea de mandat. Beneficiarul sau, după caz, banca
plătitorului deține obligația de a notifica plătitorul înainte de acțiunea de debitare a contului. În
cazul în care contul plătitorului nu are fonduri suficiente atunci când sosește mesajul de debitare
directă, banca plătitorului nu își asumă o bligația de a onora plata, returnând debitul direct fără
plată către beneficiarul plății.

Plătitor
Bancă
Bancă
1 Instrument de plată
5
3 Instrument de plată
4 Plată
5

Comerciant
Primitor
2

12
Plăți efectuate pe baza cardurilor
Cardurile reprezintă dispozitivele de acces care pot fi utilizate de toți deținătorii lor
pentru a efectua plăți de bunuri sau servicii, fie la punctul de vânzare prin (POS -uri), fie la
distanță pe bază electronică (E -money), fie pentru a retrage bani din bancomate (ATM -uri).
În genere, funcția de plată și funcția de numerar sunt incluse într -un singur card, astfel
sunt autorizate pentru debitarea contului deținătorului cardului sau pentru a beneficia de o linie
de credit acordată deținătorului cardului.
Actualmente, cardurile de plată cele mai utilizate sunt cardurile de debit și cardurile de
credit. Există și carduri preplătite, emise de instituții nebancare în numele utilizatorilor și care
conțin o sumă stabilită de acesta pentru utilizarea în anumite puncte de comerț.
Cardurile de debit au la bază un cont bancar care permit utilizatorilor să utilizeze
disponibilul bănesc pentru diverse achiziții sau pentru retrageri directe de la ATM -uri din contul
său. Prin urmare, în momentul în care un deținător de carduri folosește un card de debit, suma
este debitată din cont fie imediat sau în cateva zile, nu există o amânare a plății.
Cardurile de credit oferă posesorilor o facilitate de credit și posibilitatea de întârziere a
plății. Mărimea și durata facilității de creditare fac obiectul unui acord între deținătorul cardului
și emitentului acestuia. În mod general, utilizarea unei facili tăți de credit, face ca suma rămasă
să fie decontată integral până la sfârșitul unei perioade stabilite, fie decontată în tranșe, soldul
restant fiind acordat în poziția de credit și supus plăților dobânzilor.
Cardurile preplătite pot fi folosite de orice persoană și nu presupun deschiderea unui
cont bancar. Clientul poate obține dreptul de obține acest card de la bancă și îl poate reîncărca
periodic la ghișeele acestora. Acestea sunt utilizate cu precădere de imigranți sau de persoanele
care nu doresc desc hiderea unui cont bancar.
Concluzionând, în economiile de piață moderne participanții la sistemele de plăți au la
dispoziție diverse metode pentru a efectua anumite plăți, de regulă aleg instrumentul de plată
potrivit nevoilor lor, să existe o viteză de e xecuție a plății cât mai redusă, de asemenea costurile
pe tranzacție să fie mai mici.

1.1.3 Factori de influență în cadrul sistemului de plăți
Finalizarea unor instrucțiuni de plată emise de către participanții nonbancari impune
executarea de către intermediarii de plăți a unui întreg șir de mesaje de plată și de înscrieri în
conturi, în special când participanții la tranzacția inițială nu dețin conturi la aceeași instituție.
Aceste caracteristici ale șirurilor de mesaje d e plăți și transferuri de fonduri depind de o serie
de factori de influență în cadrul sistemului de plăți

13
Primul factor de influență reflectă gradul de concentrare al sistemului bancar . Așadar,
un grad de concentrare foarte ridicat al sistemului bancar sca de probabilitatea ca transferurile
de fonduri inițiate de clienți să implice deplasarea acestora între diverse instituții de același
profil. Astfel, această concentrare depinde de numărul de instituții bancare din țară, de poziția
pe care o adoptă în secto rul bancar, cât și de aria geografică în care ele își desfășoară activitatea.
Al doilea factor de influență este reprezentat de existența diverselor tipuri de instituții,
precum băncile de economii ori băncile cooperatiste care prestează servicii specifice plăților
către clienții lor sau care pun bazele unui sistem ce privește transferul interbancar de fonduri în
structura internă a propriului grup.
Al treilea factor de influență presupune segmentarea geografică a aranjamentelor
existente privind un transf er interbacar de fonduri prin intermediul caselor de compensație
locale ori regionale, care, de obicei, reflectă avantajele de cost ale prelucrării tranzacțiilor în
zona în care acestea sunt încheiate. Potrivit acestor aranjamente, sucursalele băncilor ca re își
desfășoară activitatea la nivel național au dreptul de a deconta și compensa în mod direct cu
ajutorul facilităților locale. În acest mod, segmentarea geografică este specifică situațiilor în
care nivelul de dezvoltare tehnologică favorizează s chimb ul manual de instrucțiuni de plată pe
suport de hârtie sau pe suport magnetic.
În consecință, ultimul factor de influență îl constituie utilizarea tehnologiilor de
informații . Astfel, procesarea electronică și telecomunicațiile au acceptat includerea unor
sisteme de decontare pe bază brută, în timp real, prin utilizarea conturilor centralizate din
evidențele băncii centrale. Cu toate că, majoritatea caselor de compensație manuale nu sunt
specializate, casele de compensație automate prelucrează plățile de mi că valoare apărute ca
rezultat din tranzacțiile comerciale sau al te operațiuni de detaliu. Pe lângă aceasta, în fiecare
țară, este funcțional cel puțin un sistem de transfer interbancar electronic pe bază brută care are
în vedere asigurarea decontării fina le în aceeași zi.
Potrivit situației plăților externe, șirul de mesaje și de înscrieri în conturi impune o rețea
multinațională de instituții financiare care sunt active în sistemele lor de plăți naționale. Pentru
executarea transferurilor de fonduri valut are băncile au posibilitatea de a folosi propriile lor
sucursale sau filiale sau pe acelea ale băncilor cu acces direct sau indirect la toate sistemele de
plăți naționale, cât și la cele specializate în anumite transferuri interbancare de fonduri. Astfel,
toate instituțiile financiare care sunt implicate în executarea plăților exte rne sunt legate printr –
o rețea de comunicație menită să prelucreze instrucțiunile de transfer de fonduri prin sistemele
de plăți naționale ori cele externe.
În privința transportatorilor de mesaje de plăți privați cea mai importantă rețea
specializată, proprietate a băncilor este S.W.I.F.T. ( din engleză Society for Worldwide

14
Interbank Financial Telecommunication). Avantajul principal al acestei rețele este că aceasta
îmbină o arhitectură de rețea cu mesaje al căror conținut presupune un înalt grad de specializare
și o participare la nivel internațional. Cu toate aceste a, dată fiind utilizarea sa extrem de
răspândită, diverse sisteme naționale de transfer interbancar de fo nduri pe baze electronice
acceptă ca mesajele de plăți între două sau mai multe bănci să fie transmise către S.W.I.F.T.,
reconvertite și direcționate către sistemele de compensare și decontare fără a fi necesare
intervenții ulterioare, diminuând semnificat iv posibilitatea existenței unei erori sau întârzieri.

1.2 Riscuri în sisteme de plăți
În sistemele de plăți și sistemele de decontări, modul de manisfestare a riscurilor și
relațiile dintre ele derivă din modalitatea de executare a tranzacțiilor care au determinat
transferurile de fonduri.
Sistemele de plăți se desfășo ară într -un cadru complex, supuse la o multitudine de
influențe cu caracter subiectiv sau obiectiv ce determină diferite incertitudini în procesul de
finalizare al plăților. Aceste incertit udini poartă denumirea de riscuri , care reprezintă
evenimen te nedorite care dețin o probabilitate destul de mare de a se produce într -un anumit
interval de timp și într -un anumit loc.
Prin urmare, riscuri le predomină în toate tipurile de instrumente de p lată, cât și în
ansamblul sistemului de plăți și au la bază trei cauze majore:
• incapacitatea de plată a participantului la sistem;
• nesincronizarea îndeplinirii a obligațiilor menționate în contract asupra plății;
• eșecul în procesul de finalizare a tr ansferului de f onduri din cauza procedeului de
decontare.
În momentul în care riscurile apar în activitățile desfășurate prin sistemul de plăți, se
produce un decalaj între momentul inițierii activității și momentul obținerii rezultatului acesteia.
Potrivit acestui decalaj, denumit întârziere în executare, pot apărea diferiți factori ce
influențează într -o ma nieră pozitivă sau negativă întregul proces de plată.
Tipurile de riscuri cărora trebuie să le facă față partenerii care au încheiat o tranzacție
sunt riscul de credit , riscul de lichiditate și riscul juridic.
Riscul de credit se referă la pericolul, desfășurat pe parcursul derulării unei tranzacții
între participanți, ca unul dintre participanți să sufere o pierdere a creanțelor pe care le are
asupra celorlalți participanți care pot fi partenerul cu care a fost încheiată tranza cția,
intermediarul care oferă garanția plății sau intermediarul care asigură livrarea. Cu toate acestea,
riscul de credit apare în situația în care în timpul derulării tranzacției unul dintre participanți nu

15
își plătește obligațiile, în cele mai multe caz uri eșecul unui participant în asumarea obligațiilor
de plată într -o tranzacție duce la intrarea în starea de insolvabilitate.
Riscul de lichiditate presupune pericolul ca participantul care datorează fondurile
bănești într -o tranzacție să nu poată plăti la termenul stabilit obligația de plată. Acest lucru
afectează în mod negativ poziția de lichiditate a participantului care primește banii, pe care
acesta mizează că o va avea la momentul stabilit.
În mod particular, o criză de lichiditate poate fi determ inată de înțelegerile prealabile cu
privire la transferul de fonduri, cât și metodele tehnice de efectuare a acestuia.
Riscul juridic reprezintă posibilitat ea unei pierderi a contului cauza tă de implementarea
și aplicarea unei legi sau a unui regulament .
O legislație solidă a unui sistem de plăți oferă participanților să definească drepturile și
obligațiile operatorilor și autorităților de reglementare, așadar un lucru esențial este ca aceste
drepturi și obligații să fie hotărâte la un nivel înalt de cert itudine juridică, încât sistemele de
plăți să funcționeze în timp real atunci când sunt suprasolicitate.
Un exemplu de risc juridic reflectă incertitudinea regulilor unui sistem de plăți cu privire
la finalizarea plăților. În acest mod, un participant poa te să mobilizeze fondurile bănești primite
în convingerea că plata în cauză a fost definitivă. Dacă acest fapt nu se întâmplă, participantul
poate suferi o pierdere în momentul deschiderii unei proceduri de insolvență împotriva unui alt
participant, iar pl ățile efectuate de aceștia vor fi inversate.
Așadar, riscul juridic în sistemele de plăți poate fi prevenit în mod centralizat cu ajutorul
adoptării unei legislații noi și mai puțin ambiguă.
Sursele riscurilor
Riscurile pot fi încadrate într -o anumită cat egorie pe baza sursei car e le determină
apariția și mani festarea acestora.
Prima dintre cele trei surse principale de riscuri presupune întârzierea în executare care
creează posibilitatea ca o tranzacție să nu mai poată fi efectuată înainte ca cei doi participanți
să își onoreze obligațiile de plată ce le revin, de exemplu situația în care o tranzacție este anulată
înainte de data scadenței ori unul dintre partici panți încetează să respecte obligațiile de plată. În
astfel de situații, unul dintre parteneri suferă o pierdere dacă condițiile de piață în care ar avea
posibilitatea să înlocuiască tranzacția anulată prin încheierea unei tranzacții asemănătoare au
avut o evoluție nefavorabilă, cum ar fi creșterea cursului de schimb valutar, ratelor dobânzilor.
A doua sursă de riscuri se referă la nesimultaneitatea finalizării celor două componente
ale tranzacției . Mai exact, în cazul în care finalizarea tranzacției nu s e realizează concomitent
prin schimbul de echivalente în cadrul celor două componente, participantul la tranzacție care
își onorează obligațiile de plată primul este cel care își asumă potențialul risc de a suferi o

16
pierdere în situația în care celălalt pa rticipant nu își acoperă obligațiile de plată parțial sau
integral.
În situația în care nu se face remarcată prezența niciunei surse de riscuri, adică nici
întârzierea în executare, nici nesimultaneitatea, există posibilitatea să intervină a treia sursa de
riscuri, respectiv posibilitatea eșecului în finalizarea tran sferului de fonduri bănești, adică
probabilitatea ca tranzacția să nu fie finalizată din cauza mediului de decontare.
Creșterea exagerată a volumului plăților electronice, extinderea acestora la nivel
mondial, globalizarea și participarea în mod frecvent la un sistem de plăți, face ca participanții
să se cunoască cât mai puțin și să se expună la decontări care întrec fondurile lor proprii.
În plan extern, banca centrală este mai puțin responsabil ă de riscurile individuale cu
care se confruntă participanții la sistemul de plăți, dar în cea mai mare măsură este preocupată
de proveniența și combaterea riscului sist emic .
Riscul sistemic reflectă mani festarea unei crize de natură financiară generalizată în
momentul în care nu sunt îndeplinite obligațiile de plată de către o ins tituție bancară ori
financiară sau există probleme grave de lichiditate ale acesteia determinate de manifestarea unor
dificultăți asemănătoare la alte inst ituții, print r-o reacție propagată în lanț în întregul sistem din
cauza interconexiunilor care există între aceste instituții.
În acest caz, derularea evenimentelor se produce, de obicei, după următorul scenariu:
• în cadrul unui sistem de decontări, un participant se confruntă cu probleme legate de
obligațiile sale de plată;
• dificultățile cu privire la determinarea bonității financiare a le acestui participant pot
hotărî ca participanții la tranzacții să își retragă fondurile bănești care nu sunt însoțite de un
preavi z și să nu dorească să încheie alte tranzacții cu acesta;
• dat fiind acest fapt, pentru sporirea lichidității participantul respectiv poate fi constrâns
să își disponibilizeze activele la prețuri mici , ceea ce ar însemna că valorează mai puțin față de
cât ar valoriza dacă rămâneau în evidența sa, ace astă situație determinând posibilitatea apariției
stării de insolvabilitate
• sporirea incer titudinilor care privesc distribuția și dimensiunile expunerilor pot
determina băncile să își limiteze serviciile de c reditare pe care le furnizează clienților lor. Drept
rezultat, aceste dificultăți exprimate inițial doar în sistemul de plăți, se pot dezvolta și influența
în mod negativ activitat ea la nivelul întregii economii.
Prin urmare, existența riscului sistemic pr oduce diverse contradictorii. Pe de o parte,
dorința instituțiilor private și publice de a evita o criză financiară la nivel internațional, pe de
altă parte nici un stat sau instituții financiare nu -și manifestă interesul de a se supune unor
standarde de r eglementare mai st ricte decât competitorii săi po tențiali. Acest fapt are drept

17
consecință instrumentele de reglementare ce au în vedere controlul riscului sistemic și care de
cele mai multe ori sunt ineficiente.
În consecință, sistemelor de de plăți le este acordată o atenție deosebită, problema
principală fiind capacitatea acestora ca prin intermediul mijloacelor tehnice de care dispun să
poată preveni declanșarea riscului sistemic, dată fiind situația în care una dintre bănci nu poate
să furnizeze fond urile necesare la momentu l stabilit pentru decontare

1.3 Rolul Băncii Centrale Europene în cadrul sistemelor europene de plăți
Banca Centrală Europeană (BCE) este o instituție oficială a Uniunii Europene care
constituie nucleul Eurosistemului, cât și al Mec anismului unic de supraveghere în ceea ce
privește supravegherea bancară și reprezintă banca centrală a celor 19 țări car e fac parte din
Uniunea Europeană și care au adoptat moneda euro.
Atribuția principală a BCE reflectă menținerea stabilității prețuril or în zona euro și,
totodată, conservarea puterii de cumpărare a monedei unice.
Misiunea Băncii Centrale Europene în cadrul sistemelor europene de plăți este de a
promova o bună funcționare a acestora, de a emite regulamente ce susțin eficiența și solidit atea
lor.
De fapt, eficiența și soliditatea sistemelor europene de plăți, a sistemelor de compensare
și decontare a instrumentelor financiare, de regulă, sunt absolut necesare pentru asigurarea
eficacității politicii monetare. Banca Centrală Europe ană folosește sistemele europene de plăți
pentru decontarea operațiunilor de politică monetară și politica de credit în timpul unei zile.
Cu toate că , aceste tipuri de operațiuni trebuie să fie garantate, capacitatea
contrapartidelor Băncii Centrale Europene care oferă garanții are la bază o infrastructură
eficientă și solidă de sisteme de decontare și compensare a diverselor instrumente financiare. O
bună funcționare a sistemelor europene de plăți, cât și a sistemelor de decontare a instrumentelor
financiare este, în același timp, importantă pentru funcționarea pieței monetare a zonei euro, în
genere, și pentru alte piețe financiare naționale și internaționale, respectiv piața titlurilor de
valoare, piața instrumentelor financiare derivate, piața valutară.
Cu excepția faptului că sistemele europene de plăți trebuie s ă fie sigure, acestea ar trebui
să fie practice și eficiente pentru utilizatori, dar și pentru întreaga economie. Întrucât , există un
compromis în minimizarea costurilor și atingerea anumitor obi ective, sunt necesare standarde
minime de siguranță și eficiență pentru orientarea alegerilor efectuate de factorii care sunt
implicați în sistemele europene de plăți, care cresc randamentul concurenței dintre acestea,
ajungând să evite arbitrajul reglemen tar.

18
Prin urmare, obiectivele politicii Băncii Centrale Europene reflectă:
• asigurarea facilităților sistemelor de plăți și decontare a instrumentelor financiare ;
• supravegherea sistemelor de plăți și sistemelor de decontare a instrumentelor financiare.
Potrivit asigurării facilităților sistemelor de plăți și decontare a instrumentelor
financiare și a bunei funcționări ale acestora, Banca Centrală European ă oferă garanția unei
game largi de facilități, una dintre cele mai importante fiind sistemul TARGET, sistem
transeuropean de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real.
Banca Centrală Europeană a elaborat sistemul de plăți TARGET pentru procesarea
plăților de mare valoare în moneda euro, în timp real, extins la nivelul întregii zone eu ro. Acesta
presupune un tratament egal al tuturor participanților pe piață și reprezintă instrumentul prin
intermediul căruia tranzacțiile corespunzăto are politicii monetare sunt efectuate sigur și prompt.
De asemenea, este singurul sistem de plăți transf rontalier în moneda euro care se poate accesa
direct de toate către contrapartidele în cadrul diverselor operațiuni de politică monetară.
Tot în această conjunctură, Banca Centrală Europeană este agentul de decontare al unor
sisteme de plăți care nu îi aparțin și nu sun gestionate de aceasta. Spre exemplu, BCE reprezintă
agentul de decontar e al sistemului de plăți EURO1 care este gestionate de către Euro Banking
Association (EBA). Această funcție pe care o îndeplinește garantează că aceste sisteme de plăți
sunt decontate în moneda băncii centrale pentru a reduce riscul ce apare în urma unor
disfuncționalități care au drept consecințe sistemice alarmante la nivelul sistemului financiar.
În privința sistemelor de plăți de mică valoare în euro, implicarea BCE este diversificată,
depinzând în mare măsură de eforturile sectorului bancar de a garanta în viitor o infrastructură
eficientă a plăților de mică valoare în moneda euro.
Conform supravegherii sistemelor de plăți și decontare a instrumentelor financiare
afirmăm că hotărăște standarde de siguranță care vor fi aplicate în aceste sisteme și asigură
implementarea corectă a acestora. Având la bază o abordare mixtă, scopul esențial al
supravegherii este cel de protejare a funcționării sistemelor de plăți. Așad ar, aceasta este
distinctă de supravegherea la nivel bancar, care reflectă monitorizarea tuturor băncilor sau, după
caz, instituțiilor financiare în scopul asigurării stabilității financiare a acestora, cât și protejarea
clienților băncilor.
În concluzie, BCE stimulează piața să aibă în vedere viitoarele provocări și să conceapă
posibile soluții pentru a le combate. În aceeași măsură, oferă un forum de discuții cu
participanții la piață, prin intermediul unor reuniuni bilaterale ori multilaterale, discursu ri și
publicații, pentru crearea unor premise pentru a îmbunătăți sistemele de plăți și a dezvolta noi
infrastructuri în întreaga zonă euro.

19
CAPITOLUL 2. CARACTERIZAREA ȘI STRUCTURA
SISTEMELOR EUROPENE DE PLĂȚI

2.1 Caracterizarea principalelor sisteme europene de plăți
Sistemele europene de plăți sunt destul de fragmentate din cauza practicilor și
modalităților privind plățile care sunt diferite de la o țară la alta și a nevoilor utilizatorilor,
precum instituți i guvernamentale, corporații etc.
Instituțiile financiare se confruntă cu diverse schimbări la nivelul pieței europene a
plăților, produse de implicațiile introducerii monedei euro și întregului proces de integrare
europeană, cât și alți factori precum:
• intensificarea cererilor din partea consumatorilor și corporațiilor, întrucât consumatorii
sunt mai puțin loiali, preferând să aleagă cele mai bune oferte de la diverse bănci, iar corporațiile
doresc să obțină servicii de plăți la prețuri cât mai mici;
• pătrunderea furnizorilor nebancari ai serviciilor de plăți la nivelul pieței europene în
calitate de competitori ai băncilor și chiar posibili parteneri;
• consumarea în mare parte a bugetelor care sunt destinate in frastructurilor informatice
legate de p lăți;
• fluctuațiile de tehnologie determină băncile comerciale să își proiecteze din nou
arhitecturile IT.
Prin urmare, cele mai importante sisteme europene de plăți care mențin un flux continuu
al transferurilor de fonduri bănești sunt sistemele europene de plăți TARGET2, EURO1, STEP1.
TARGET2
Consiliul Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene, la data de 25 octombrie 2002, a
luat o decizie esențială asupra dezvoltării unei generații noi a sistemului TARGET, constituind
sistemul de plăți TARGET 2 (Trans -European Automated Real -time Gross settlement Express
Transfer system) . Această decizie are în fond oferirea unui sistem de bază armonizat care să fie
furnizat de o singură platformă tehnică tuturor participanților.
Noul sistem de plăți, TARGET 2, care a preluat locul sistemului TARGET începând cu
data de 27 noiembrie 2007, este un sistem de tip multiplatformă, alcătuit din componente
naționale și o componentă comună (share). Această componentă comună este o platformă IT
(din engleză Information T echnology) care are la bază un serviciu eficient, o structură de preț
unică și este folosit de un număr mare de bănci centrale. Așadar, TARGET2 este considerat
unul dintre cele mai mari sisteme de plăți din întreaga lume, fiind deținut de către Eurosistem.

20
TARGET2 execută convertirea plăților individuale din euro în moneda băncii centrale
care constau în operațiuni de refinanțare în cadrul băncii centrale, lichidarea obligațiilor de plată
utilizând conturile deschise la bănci a instrumentelor de pe piața fi nanciară, cât și tranzacții
efectuate între instituții de credit, în timp real si cu o finalitate fără întârziere.
Prin urmare, TARGET2 oferă accesibilitate unui număr mare de participanți ce fac parte
din 23 de țări, este folosit de circa 1000 de bănci p entru efectuarea unor plăți în baza contului
propriu ori în numele clienților acestora, deținând un rol important în buna desfășurare a politicii
monetare, în garantarea stabilității financiare, cât și bancare și în funcționarea conform regulilor
juste a p iețelor financiare.
TARGET2 funcționează în toate zilele, excepția fiind dată de zilele de sâmbătă și
duminică, zilele Anului Nou, prima zi de Paști, prima și a doua zi de Crăciun, cât și ziua de 1
mai. În zilele de tranzacții, de luni până vineri, au lo c decontări pentru piețele financiare care
implică moneda euro.
Tabelul nr. 1 Orarul de funcționare al sistemului TARGET 2
Oră Descriere
Sfârșitul zilei
de
tranzacționări 18:45a – 19:00a Procesarea plăților de la începutul zilei
Decontarea pe
timpul nopții 19:00a – 19:30a Furnizarea de lichiditate către modulul de plăți

19:30a – 22:00 Mesajul de la începutul procedurii, anularea
lichidității pe baza comenzilor permanente și a
procesării nocturne a sistemelor auxiliare (SA)
(procedura de decontare a sistemului auxiliar)
Fereastra
tehnică 22:00b – 01:00 Fereastră de întreținere tehnică
Decontarea pe
timpul nopții 01:00 – 07:00 Prelucrarea în timpul nopții (procedura de
decontare a sistemului auxiliar)
Fereastra de
tranzacționări 06:45 – 07:00 Fereastra de afaceri ce pregătește operațiunile din
timpul zilei
Ziua de
tranzacționări 07:00 – 18:00 Etapa zilei de tranzacționări
17:00 Încheierea plăților clienților
18:00 Închiderea sistemului de plăți, inclusiv plățile
interbancare

21
Sfârșitul zilei 18:30a Contabilitatea băncii centrale
Sursa: Information guide for TARGET2 users, Version 4.0, November 2010, pag. 14,
http://www.ecb.europa.eu

În tabelul de mai sus sunt enunțate intervalele orare în care se desfășoară operațiunile
de plăți. Astfel, sfârșitul zilei de tranzacționări este certificat cu un mesaj, care transmite tuturor
participanților la sistemul de plăți TARGET2, că procedurile aplicate de sistem au fost finalizate
și se menționează ora la care este deschisă următoare zi de tr anzacții, urmând ca în intervalul
orar 18.45 -19.00 să se execute contabilizarea procedurilor de la sfârșitul zilei precedente și se
verifică dacă procedurile de la începutul zilei actuale sunt încheiate cu succes.
După finalizare a tutur or operațiunilor me nționate în tabel, începând cu ora 18.30 banca
centrală exercită contabilitatea întregii activități desfășurate în ziua de tranzacții.
Dat fiind faptul că TARGET2 pune la dispoziția participanților o succesiune de
posibilități de accesare, acestea se clas ifică sub forma a două tipuri de participări, precum
directă și indirectă . În acest mod, cei care participă la sistemul de plăți vor fi nevoiți să
îndeplinească anumite cerințe de securitate.
Potrivit participării directe la sistemul TARGET2, tipurile de entități eligibile sunt:
• instituții de credit care sunt situate în afara Spațiului Economic European (EEA -European
Ecconomic Area) ori acele instituții de credit care acționează printr -o sucursală ce aparține
EEA;
• bănci comerciale naționale ale statelor ce aparțin zonei Uniunii Europene și ale Băncii
Centrale Europene;
• instituții de credit care fac parte din Spațiul Economic European sau instituțiile de credit
care funcționează printr -o sucursală cu apartenență la acesta.
Cu privire la benefici ile de care dispun utilizatorii sistemului TARGET2 prin
participarea directă, deținând măcar un cont în modului platformei comune unice, au
posibilitatea să execute o plată de orice tip în mod direct către sistem, dar pot și să deschidă
conturi cu destinaț ie spec ială pentru activitățile de non -plată.
Având în vedere participarea indirectă , instituțiile de credit care fac parte din Spațiul
Economic European ca participanți indirecți, au dreptul de a încheia un contract cu un singur
utilizator direct care poa te fi o bancă centrală ori o altă instituție de credit față de cea în cauză
pentru a depune un ordin de plată sau a recepționa plăți și a le deconta utilizând contul
modulului de plăți al utilizatorului direct. În acest fel, băncile centrale care au implem entat
sistemul de plăți TARGET2 identifică utilizatorii direcți odată cu înscrierea unei participări
indirecte în sistem.

22
Făcând mențiunea că, în momentul în care un utilizator direct, reprezentat de o instituție
de credit și un utilizator indirect se află în același grup, utilizatorul direct poate împuternici
utilizatorul indirect să folosească în mod direct contul modulului de plăți al utilizatorului direct
pentru a depune ordine de plată sau a recepționa diverse plăți prin intermediul accesului la mai
mulți destinatari la nivelul grupului.
Mai precis, accesul la sistemul de plăți TARGET2 cu ajutorul mai multor destinatari
prevede următoarele:
• instituția de credit acceptată ca utilizator direct are posibilitate să acorde acces la contul
ei la modulul de plăți la nivelul uneia sau mai multor sucursale ale acesteia care sunt membre
Spațiului E conomic European pentru a depun e ordine de plată sau a recepționa plăți în mod
direct, cu mențiunea ca banca centrală respectivă să fie informată corespunzător;
• alte sucursale ce aparțin aceluiași sediu central membre Spațiului Economic European
pot avea dreptul de a deține un cont la modulul de plăți al sucursalei, de asemenea cu
specificarea ca banca central să fie informată aferent operațiunii.
Tarifarea serviciilo r prestate de către TARGET2 este fundamentată de principiul de
recuperare a costurilor non -profit ce stau la baza costurilor de investiții, de exploatare, de
capital, dar și costurilor generale, e xceptând costurile care fac legă tura cu externalitățile
pozitive care sunt determinate de sistem.
În acest caz, utilizatorii sistemului de plăți TARGET2 au posibilitatea de a alege între
două tipuri de tarifare, fie plătind o taxă lunară mai mică împreună cu o taxă percepută pe
tranzacție ori o taxă plătită lunar mai mare împreună cu o taxă de tranzacționare degresivă
stabilită în funcție de volumul plății.
În ceea ce privește situația participanților direcți, aceștia plătesc o taxă lunară care
acoperă orice tranzacție efectuată cu unul sau mai mulți destinatari î n valoare de 20 de euro și
o taxă de în înregistrare a unui participant indirect în valoare de 5 euro, percepută pe fiecare
înregistrare.
În genere, băncile care participă la sistem ca utilizatori direcți prin intermediul
Internetului, utilizează primul ti p de tarifare, însă pentru a recupera costurile generate de accesul
la sistem prin Internet, li se percepe o taxă lunară de 170 euro.
Potrivit statisticilor din perioada 2011 -2015 ce fac referire la sistemul european de plăți
TARGET, am analizat numărul de participanți la sistem, cât și numărul și valoarea
transferurilor de fonduri bănești, respectiv direct debit, direct credit.

23
Tabelul nr. 2 Numărul de participanți la sistemul de plăți TARGET2 în perioada
2011 -2015
2011 2012 2013 2014 2015
Austria 96 101 98 99 99
Belgia 12 14 14 14 16
Bulgaria 19 22 26 25 25
Danemarca 111 105 102 113 94
Germania 119 128 96 104 115
Sursa: Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu
Graficul nr. 1 Numărul de participanți la sistemul de plăți TARGET2 în
perioada 2011 -2015

Conform graficului ce reflectă numărul de participanți la sistemul de plăți TARGET2
în perioada 2011 -2015 constatăm că din cele cinci țări, Austria își menț ine numărul de
participanți
de-a lungul perioadei, cu excepția unei creș teri în anul 2012 , fapt determinat de apariția unor
îmbunătățiri prin care s -au oferit servicii cu o calitate mai avansată și costuri mai reduse.
De asemenea, din graficul atașat, constatăm că Belgia își menține același număr de
participanți, respectiv 14 participanți, în intervalul anilor 2012 -2014 fapt ce reflectă că sistemul
TARGET2 operat în Belgia, nu a adus îmbunătățiri ce țin de procesarea datelor, interfețe
multifuncționale sau a intervenit efectul inflației care a condus la diminuarea capitalului
participanților.

24
Tabel ul nr. 3 Numărul de transferuri de fonduri bănești, direct debit și direct
credit în perioada 2011 -2015
2011 2012 2013 2014 2015
Austria 1.670 1.800 1.680 1.090 1.260
Belgia 2.591 2.490 2.307 2.520 2.277
Bulgaria 105 141 181 65 89
Danemarca 202 201 195 180 225
Germania 43.850 43.810 44.440 41.562 44.700
Sursa: Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu

Graficul nr. 2 Valoarea transferurilor de fonduri, direct debit și direct credit în
perioada 2011 -2015 (milioane de euro)

Potrivit graficului ce reprezintă numărul de transferuri de fonduri bănești, direct debit și
direct credit în perioada 2011 -2015 observăm că cel mai mare flux de transferuri bănești s -a
înregistrat în Germania, pe când în Bulgaria numărul de transferuri de fonduri bănești este foarte
redus în comparație cu celelalte patru țări. Aceste scăderi și creșteri ale transferurilor de fonduri
bănești sunt determinate atât de nevoile participanților de a efectua transferuri de fonduri, cât și
resursele bănești deținute de aceștia.

050000100000150000
Belgia Bulgaria Danemarca Germania PoloniaValoarea transferurilor de fonduri, direct credit și direct debit în
perioada 2011 -2015
2011 2012 2013 2014 2015

25
Tabel nr. 4 Valoarea transferurilor de fonduri, direct credit și direct debit în
perioada 2011 -2015 (milioane de euro)
2011 2012 2013 2014 2015
Austria 11367349.0 16501919.0 12138594.0 16637320.0 15044925.0
Belgia 22163170.0 18712570.0 16177325.1 20199740.0 20835170.0
Bulgaria 21078.15 351774.81 245185.02 227571.79 227571.79
Danemarca 447537.8 389655.13 462846 390833.33 338265.33
Germania 25291517.0 27565696.5 22432870.4 17129898.0 22137470.1
Sursa: Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu

Graficul nr. 3 Valoarea transferurilor de fonduri, direct credit și direct debit în perioada
2011 -2015 (milioane de euro)

În concordanță cu graficul care are în vedere valoarea transferurilor de fonduri, direct
debit și direct credit în perioada 2011 -2015 remarcăm faptul că cele mari valor i s-au înregistrat
în Germania în decursul perioadei menționate, fiind urmată de Belgia , în rândul căreia s -au
înregistrat valori semnificative în ceea ce priveș te valoarea transferurilor de fonduri bănești.
Factorul care a generat creșterea valorii transferate prin intermediul sistemului de plăți
TARGET2 poate fi creșterea numărului de plăți efectuate de participanți.

EURO1
Sistemul de plăți EURO1 este cons iderat singurul sistem de plăți de mare valoare ce
aparține sectorului privat, unde tranzacțiile sunt procesate și finalizate în aceeași zi. Acesta
prelucrează tranzacțiile de valori mari, care necesită o rezolvare imediată, la nivel național, cât
și trans frontalier. De asemenea, sistemul EURO1 reprezintă un sistem unic de decontare netă
echivalent RTGS, care îndeplinește în întregime cerințele de supraveghere și reglementare.

26
Sistemul de plăți EURO1 a fost pus în circulație în anul 1998, fiind creat pentr u a pune
la dispoziția tuturor participanților un sistem de plăți bine organizat, cu o maximă eficiență din
punct de vedere al costurilor și al securizării. În momentul actual, deține 52 de bănci participante
și procesează peste 200.000 de plăți zilnic, a căror valoare medie totală este de 200 miliarde de
euro.
Sistemul de plăți EURO1 este conceput în conformitate cu o bază legală solidă, unde
instrumentele de gestionare a lichidității acceptă prelucrarea lichidităților în mod optim, oferind
celor care par ticipă la sistem, politici de reducere a costurilor, fiind dezvoltat și asigurat de
rețeaua SWIFT, baza acestuia constând în mesajele de plată SWIFT FIN3.
Sistemul de plăți EURO1 are la bază o infrastructură de mesagerie a informațiilor,
utilizând standard ele de mesaje SWIFT pentru plăți, prin aceasta oferind o metodă rentabilă și
sigură pentru procesarea în întregime a mesajelor de plată exprimate în moneda euro.
Din figura de mai jos, se observă modul de funcționare al sistemului EURO1 ce
operează cu ajutorul rețelei SWIFT.
Figura nr. 5 Baza tehnică care combină expertiza SWIFT și EBA CLEARING

Sursa: http://www.abe.org/Operational -basis -N=E1_Operationalbasis -L=EN.aspx

3 SWIFT FIN – reprezintă un tip de mesaj alcătuit dintr -un număr de trei cifre, prin intermediul căruia
se transmit informații cu caracter financiar de la o intituție financiară la alta, primul număr semnifică
categoria din care face parte mesajul, a doua cifră reprezintă grupul de părți implicate în tranzacție, iar a
treia cifră identifică tipul mesajului.

27
În acest context, sistemul de plăți EURO1 are la bază următoarele:
• o stație de lucru interactivă care pune la dispoziție informații cu caracter
informațional și de administrare,
• o platformă ce monitorizează traficul de plăți în sistem pentru a nu afecta
performanțele sistemului și procesul de decontare,
• un sistem centralizat d e calcul al volumului tranzacțiilor și limitele valorice,
• un mod de decontare automatizat și un set de proceduri specifice dedicate
furnizorilor aflați în situații critice în timpul accesării sistemului
În ceea ce privește eligibilitatea unui participant la EURO1, acesta trebuie să
îndeplinească anumite criterii de natură financiară, operațională și juridică. Așadar, un
participant la sistem trebuie să aibă în vedere următoarele:
• să dețină fonduri proprii în valoare de cel puțin 1.25 miliarde de euro;
• rating -ul la creditele pe termen scurt să fie încadrat în standardele minime
• să aibă acces direct la TARGET2
• să dispună de facilități operaționale și tehnice adecvate, cât și facilități de rezervă și
de personal în scopul participării la sistem
• să fie autorizat și să desfășoare activități bancare
• să dețină calitatea de membru a Euro Banking Association
• să aibă sediul social într -un stat membru Uniunii Europene sau o țară membră
Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
• să participe la sistemul de plăți EURO1 de la adresa sa ori de la o sucursală care este
situată în Uniunea Europeană
• să nu fie membru aceluiași grup ca un participant la sistemul EURO1 existent.
În același context, participanții pot fi excluși de la sistem din dive rse motive, precum:
• au confirmat intrarea în insolvență
• le-a fost anulată autorizația de a desfășura activități bancare
• au fost suspendate temporar potrivit unor nereguli în de sfășurarea activității bancare.
Tabel nr. 5 Numărul de participanți la sistemul de plăți EURO1 în perioada 2011 -2015

Sursa : Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu
2011 2012 2013 2014 2015
259 235 212 199 183

28
Graficul nr. 4 Numărul de participanți la sistemul de plăți EURO1 în perioada 2011 –
2015

În raport cu graficul ce reprezintă numărul de participanți la sistemul de plăți EURO1
putem observa că în anul 2015 s -au înregistrat 183 de participanți, pe când în urmă cu patru ani
s-au înscris 259 de participanți. Așadar, numărul scăzut de participanți poate reflecta faptul că
serviciile sistemului nu sunt tocmai avantajoase sau prezintă o durată de procesare mai mare
decât alte sisteme de plăți competitive.
Tabel nr. 6 Valoarea transferurilor de fonduri, direct debit și direct cr edit prin
sistemul de plăți EURO1 în perioada 2011 -2015 (milioane de euro)

Sursa : Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu

Graficul nr. 5 Valoarea transferurilor de fonduri, direct debit și direct credit prin
sistemul de plăți EURO1 în perioada 2011 -2015

2011 2012 2013 2014 2015
4535815.377 3728105.379 28275447.479 8379.555 7148.804

29
Potrivit graficului care reflectă valoarea transferurilor de fonduri, direct debit și direct
credit prin sistemul de plăți EURO1 observăm că valorile fluctuează de la an la an, cea mai
ridicată valoare înregistrându -se în anul 2011, respectiv 4535815.377 milioane de euro datorată
numărului mare de participanți, iar cea mai mică valoare a transferurilor de fonduri este de
7148.804 milioane de eu ro înscrisă în anul 2015.
STEP1
STEP1 este în primul rând un serviciu de plată pentru tranzacții comerciale și a fost
conceput pentru a procesa plăți transfrontaliere unice în euro. Serviciul permite băncilor care
operează în UE să facă schimb de plăț i comerciale cu ceilalți participanți la STEP1, precum și
cu întreaga comunitate a băncilor EURO1.
În fiecare zi, STEP1 procesează, în medie, aproape 20.000 de tranzacții cu valoare totală
mai mare de 1 miliard de euro.
STEP1 a fost lansat în noiembrie 2 000 pentru a sprijini băncile într -o perioadă în care
legislația UE privind timpul de execuție și prețurile pentru plățile transfrontaliere în euro au
devenit eficace. STEP1 a furnizat o soluție rapidă disponibilă pentru procesarea plăților
comerciale tran sfrontaliere comerciale în euro la niveluri de cost și servicii fiabile. Scopul său
a fost de a ajuta băncile să îndeplinească cerințele legale, precum și nevoile crescânde ale
clienților lor corporativi și din retail.
Prin implementarea STEP1, EBA CLEARI NG a deschis accesul la platforma de
procesare EURO1 băncilor care nu au respectat criteriile stricte EURO1 de admitere. Cu
ajutorul STEP1 a devenit posibil ca mai multe bănci să -și proceseze plățile transfrontaliere cu
amănuntul în cadrul unui serviciu de plăți paneuropean eficient și larg.
Admiterea la STEP1 este deschisă tuturor băncilor care operează în UE și nu implică
nici un rating minim de credit, nicio cerință minimă de fonduri. Participanții la serviciul STEP1
pot utiliza pe deplin platforma EURO 1 și sunt conectați direct la toți participanții EURO1 și
STEP1. Fiecare participant la STEP1 se stabilește cu o bancă EURO1 la alegerea sa. Această
bancă, în calitate de bancă de decontare, furnizează participantului STEP1 lichiditatea necesară
în sistem.
Serviciul STEP1 procesează comenzi de plată cu amănuntul cu următoarele
caracteristici:
• plățile rezultate din tranzacții comerciale (adică legate de clienții băncilor) sau transferuri
bancare între bănci legate de astfel de tranzacții comerciale;

30
• credit și – dacă este autorizat în mod specific de către destinatar – transferuri de debit,
compatibile cu o limită de expediere de la ora 14:30 la data valabilității și de livrare cel târziu
până la ora 16:00, în funcție de furnizarea lichidității;
• mesaje de plată formate conform standardelor recunoscute la nivel internațional;
• sumele care nu creează necesitatea unei protecții a riscului sistemic.
Dacă mesajele STEP1 depășesc capacitatea de trimitere a băncii de trimitere sau
capacitatea de primire a d estinatarului, acestea sunt respinse de sistem. Capacitatea minimă este
de 2 milioane de euro și poate să ajungă până la 50 milioane de euro. Orice mesaj în valoare de
peste 2 milioane de euro trebuie să fie trimis numai după acordul prealabil cu banca pri mitoare.
Comenzile de plată care urmează să fie procesate ca mesaje STEP1 sunt identificate
printr -o anumită etichetă (ERP) în câmpul 103 din antetul mesajului SWIFT.
În privința modului de funcționarea a sistemului de plăți STEP1, băncile trimit mesaje
de plată către sistem până la un anumit interval de timp. În prezent, este fixat la ora 14:30 în
ziua D.
Mesajele de plată trimise după timpul de deconectare pentru valoarea din acea zi sunt
respinse de sistem.
Figura nr. 6 Timpul de deconectare și ciclul d e procesare

Sursa: http://www.abe.org/Features -Functioning -N=S1_FeaturesFunctioning -L=EN.aspx
Procesarea mesajelor de plată STEP1 ale băncilor începe la 7:30 CET, împreună cu
plățile EURO1. Mesajele de plată trimise către sistem pe parcursul celor 5 zile precedente și
înainte de ora de închidere (14:30) în ziua D vor fi procesate între 7:30 și 16:00 CET, atât timp
cât limitele băncilor de trimitere și de primire nu sunt încălcate.
Pentru a se asigura că băncile STEP1 nu adaugă nici un risc sistemic, pozi ția băncii
STEP1 rezultată din mesajele de plată prelucrate nu trebuie să fie negativă (adică băncile STEP1
au un „zero debit cap”.

31
Figura nr. 7 Transmiterea mesajelor și procesarea în timp real

Sursa:http://www.abe.org/Features -Functioning -N=S1_Featur esFunctioning -L=EN.aspx
Pentru a minimiza dificultățile de funcționare potențiale, o bancă STEP1 își păstrează
soldul zilnic prin intermediul unui participant EURO1 care acționează ca o „bancă de
decontare”.
La scurt timp după expirarea timpului de decon tare (adică la 14:40), fiecare bancă
STEP1 primește un mesaj cu soldul potențial rămas pentru valoarea D, care rezultă din mesajele
de plată trimise și primite. Valoarea acestui sold potențial este, de asemenea, comunicată băncii
de decontare a băncii STEP 1.
În cazul în care banca STEP1 are un sold potențial negativ la expirarea termenului
limită, banca STEP1 contactează banca de decontare pentru a asigura o plată pentru valoarea D
echivalentă cu cerința de finanțare.
Odată ce banca de decontare a efectua t plata de finanțare, plățile rămase STEP1 ale
băncilor pot fi procesate, ceea le va aduce poziția la zero. Dacă, din motive tehnice sau din
cauza faptului că nu s -au primit alte plăți anticipate, finanțarea acoperă doar parțial soldul
negativ, una sau mai multe părți trimise de banca STEP1 vor fi plasate într -o coadă de plăți
neprelucrate. Dacă nu sunt acoperite de un al doilea transfer de finanțare, aceste plăți sunt
automat ajustate pentru data viitoare a zilei lucrătoare.
Serviciul STEP1 este deschis o ricărei bănci sau instituții financiare care are sediul social
sau o sucursală în UE și care este membru cu drepturi depline sau membră a asociației
Eurobanking. Cerințele de admitere includ, de asemenea, validarea capacității tehnice și

32
operaționale a sol icitantului STEP1 de a funcționa în sistem, așa cum s -a demonstrat în timpul
unei perioade fixe de încercări și de formare.
Participarea cel puțin a persoanelor care vor fi responsabile de punerea în aplicare și de
funcționarea zilnică a sistemului este o condiție prealabilă precum aderarea la sistem. Se
propune participarea următoarelor persoane: managerul de proiect responsabil cu procesul de
aderare a băncii pentru STEP1, persoana responsabilă pentru testarea și implementarea tehnică
a STEP1 și persoana care va fi responsabilă de gestionarea operațiunilor zilnice ale STEP1.
Formularele de înregistrare pot fi obținute de la EBA CLEARING la cerere și sunt
procesate după principiul „primul venit, primul servit”. Din motive organizaționale, numărul
solicitanț ilor este limitat la 20 de persoane pe sesiune.
Tabel nr. 7 Numărul de participanți la sistemul de pl ăți STEP1 în perioada
2011 -2015
2011 2012 2013 2014 2015
303 312 316 283 274
Sursa : Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu

Graficul nr. 6 Numărul de participanți la sistemul de plăți STEP1 în perioada
2011 -2015

Conform graficului ce reprezintă numărul de participanți la sistemul de plăți STEP1 de –
a lungul anilor 2011 -2015 remarcăm o creștere în anii 2011 -2013, care este precesată de o
scădere a numărului de p articipanți , ajungând în anul 2015 să existe 274 de participanți activi.

33
Tabel nr. 9 Valoarea transferurilor de fonduri, direct debit și direct credit prin
sistemul de plăți STEP1 în perioada 2011 -2015
2011 2012 2013 2014 2015
594832.818 541777.801 456193.650 412043.813 441343.976
Sursa : Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu

Graficul nr. 7 Valoarea transferurilor de fonduri, direct debit și direct credit
prin sistemul de plăți STEP1 în perioada 2011 -2015

Potrivit graficului în care sunt evidențiate valorile transferurilor de fonduri, direct debit
și direct credit în perioada 2011 -2015 constatăm faptul că în anul 2011 s -a înscris cea mai mare
valoare, respectiv 594832.818 milioane de euro, urmând ca în an ul 2014 să se înregistreze o
scădere drastică a valorii transferurilor de fonduri, mai exact 412043.813 de milioane de euro.

2.2 Alte forme de plăți si sisteme europene de plăți
2.2.1 Plăți prin POS -uri și ATM -uri
POS-ul (din engleză Electronic Fun ds Transfer Point of Sale) reprezintă o tehnologie
modernă prin intermediul căreia se permite utilizarea cardurilor bancare pentru efectuarea unor
plăți electronice a cumpărăturilor la diverși comercianți. Totodată, reflectă o alternativă la
plățile care n ecesită numerar, fiind simplu de utilizat, rapid și eficient, aducând numeroase
beneficii atât la nivelul afacerii, cât și la nivelul clienților.
Cu ajutorul terminalelor POS, pe de o parte, clienții își pot efectua plățile într -un mod
sigur și securizat, fără a fi constrânși de limita numerarului pe care îl are asupra lor în momentul
efectuării cumpărăturilor, pe de altă parte, băncile care dețin POS -uri la punctele de

34
comercializare se vor bucura de acceptarea unei game largi de carduri, precum Visa,
Mast ercard, Maestro, EuroLine etc.
Prin urmare, clientul care dorește folosirea terminalelor POS pentru diverse plăți trebuie
să introducă un număr personal de identificare și confirmă suma datorată, urmând a se realiza
în mod automat debitarea contului său cu valoarea plății și creditarea aceleași valori în contul
comerciantului.
Serviciul oferit de terminalele POS reprezintă montarea unei aparaturi tehnice speciale
în locațiile agenților economici, denumiți clienți ai băncii, care și -au manifestat dorința ori sunt
obligați de legislația în vigoare să adopte aceste POS -uri pentru acceptarea achitării plăților
pentru bunuri vândute/servicii prestate prin intermediul cardurilor bancare.
Așadar, serviciile oferite de terminalele POS generează o serie de avantaje, precum:
• creșterea valorică a vânzărilor mult peste nivelul actual
• grad înalt de securizare a confidențialității datelor utilizatorului
• rulaje progresive aduse de către deținătorii de carduri bancare.
Un exemplu particular este piața cardurilor din România care, la momentul actual,
estimează o valoare de 7,5 milioane de carduri bancare, dintre care aproximativ 4,000,000 de
carduri bancare sunt utilizate deseori pentru cumpărături prin intermediul POS -urilor.
• atragerea de noi clienți fideli
• sumele încasate de la clienți prin terminalul POS sunt transferate automat din contul
de acceptare în contul curent al companiei.
Potrivit unor statistici rezultate la nivelul unor țări membre ale Uniunii Europene,
precum Belgia, Grecia, Italia, România și Spania în perioada 2011 -2015 s -a constat numărul de
tranzacții prin POS cu carduri deținute rezidenți și nerezidenți ce se poate vedea din tabelul de
mai jos.
Tabel nr. 10 Numărul de tranzacții prin POS cu carduri deținute de rezidenți și
nerezidenți în p erioada 2011 -2015
2011 2012 2013 2014 2015
Belgia 1048.500 1118.628 1205.737 128.484 1397.047
Grecia 37.605 56.995 58.326 67.409 122.395
Italia 1745.990 2038.729 2274.066 2025.620 2176.963
România 4.544 5.108 5.821 8.388 12.036
Spania 2173.264 2188.189 2232.632 2488.152 2698.084
Sursa : Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu

35
Graficul nr. 8 Numărul de tranzacții prin POS cu carduri deținute de rezindeți și
nerezidenți în perioada 2011 -2015

În concordanță cu graficul ce prevede numărul de tranzacții prin POS cu carduri deținute
de rezidenți și nerezidenți de -a lungul anilor 2011 -2015, constatăm că cele mai multe tranzacții
prin POS predomină în Spania, valoarea fiind în medie constantă, cu mi ci creșteri în ultimii trei
ani. În același context, observăm că la nivelul celor cinci țări, România înscrie un număr mic
de tranzacții în perioada 2011 -2014, redresându -se în anul 2015 și înregistrând o valoare de
12.036 de tranzacții.
Prin prisma număr ului de tranzacții prin POS reflectat de -a lungul anilor 2011 -2015 în
cele cinci țări membre Uniunii Europene sunt prezentate valorile acestora reflectate în tabelul
următor.

Tabel nr. 11 Valoarea tranzacțiilor prin POS cu carduri deținute de rezidenți și
nerezidenți în perioada 2011 -2015 (milioane euro)

Sursa : Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu

2011 2012 2013 2014 2015
Belgia 4428.540 4344.400 4684.329 4361.406 4210.500
Grecia 4766.225 4451.083 4325.990 4706.603 7637.307
Italia 1494.552 1712.745 2230.873 774.076 1023.534
România 893.14 1050.04 1220.82 1112.38 1161.62
Spania 4119.579 3724.654 3903.166 5969.773 6563.292

36
Graficul nr. 9 Valoarea tranzacțiilor prin POS cu carduri deținute de rezidenți și
nerezidenți în perioada 2011 -2015

Conform graficului care reflectă valoarea tranzacțiilor prin intermediul POS -urilor cu
carduri deținute de rezidenți și nerezidenți, observăm că cele mai mici valori ale tranzacțiilor
realizate prin POS s -au înregistrat în Italia, de -al lungul perioadei 2011 -2015, iar cele mai mari
valori ale tranzacțiilor prin POS s -au înregistrat în Grecia, de exemplu în anul 2015 a înregistrat
valoarea de 7637.307 de euro.
ATM -ul (din engleză Automated Teller Machine) repre zintă un aparat electronic ori
electromagnetic care oferă posibilitatea clienților să efectueze diverse tipuri de tranzacții
bancare. ATM -urile sunt diferite de la un model la altul, permițând efectuarea de retrageri
de numerar, transferuri de fonduri, cre area depozitelor utilizând bani lichizi, efectuarea de plăți
ale facturilor de electricitate, gaz, telefonie etc, schimburi valutare și oferă posesorului de card
bancar o identificare securizată prin numărul personal de identificare (PIN).
Acestea sunt am plasate în interiorul clădirilor băncilor, în apropierea locației băncilor,
cât și în locații de tipul centrelor comerciale, aeroporturilor, benzinăriilor, restaurantelor sau în
locurile frecventate de un număr ridicat de persoane, făcându -se remarcate pri ntr-un semn
deasupra acestora care indică numele băncii care deține ATM -ul și, în unele cazuri, lista
rețelelor la care acesta este conectat.
În genere, ATM -urile dispun de o conectare la rețele interbancare care oferă dreptul
clienților să depună și să r etragă numerar de la ATM -uri care nu aparțin băncii unde au conturile
sau nu aparțin țării unde sunt deținute conturile acestora, acceptând finalizarea tranzacției în
moneda locală. În acest mod, băncile percep taxe pentru utilizarea ATM -urilor aplicate tu turor
clienților sau numai clienților care nu dețin conturi bancare la banca unde este instalat ATM –
ul.

37
ATM -urile tipăresc pe hârtie orice tranzacție, date fiind cazurile în care tranzacțiile sunt
efectuate fără solicitarea de către client a emiterii unor chitanțe, fapt ce conduce la eliminarea
costului furnizării hârtiei și permite o căutare mai rapidă a datelor.
În tabelul următor am observat numărul de ATM -uri disponibile la nivelul a cinci țări
din Uniunea Europeană, precum Belgia, Bulgaria, Danemarca , Germania și Polonia în decursul
anilor 2011 -2015.
Tabelul nr. 12 Numărul de ATM -uri disponibile în Belgia, Bulgaria, Danemarca,
Germania și Polonia în perioada 2011 -2015
2011 2012 2013 2014 2015
Belgia 15.767 15.658 14.861 12.680 15.662
Bulgaria 5.792 5.642 5.848 5.615 5.616
Danemarca 2.795 2.706 2.607 2.528 2.540
Germania 84.102 82.610 82.761 86.722 85.890
Polonia 17.500 18.667 18.903 20.531 22.143
Sursa : Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu

Graficul nr. 10 Numărul de ATM -uri disponibile în Belgia, Bulgaria, Danemarca,
Germania și Polonia în perioada 2011 -2015

Potrivit graficului ce reprezintă numărul de ATM -uri disponibile în Belgia, Bulgaria,
Danemarca, Germania și Polonia în perioada 2011 -2015 constatăm că cele mai multe ATM -uri
sunt disponibile în Germania, iar cele mai puține sunt disponibile în Danemarca , de exemplu în
anul 2015 existau numai 2.540 de ATM -uri.

38
În concordanță cu numărul de ATM -uri disponibile în țările mai sus precizate, se
remarcă valoarea tr anzacțiilor efectuate de către clienți prin intermediul acestora conform
tabelului următor.

Tabelul nr. 13 Valoarea tranzacțiilor prin ATM -uri în perioada 2011 -2015
(milioane euro)
Sursa : Statistical Data Warehouse, http://sdw.ecb.europa.eu

Graficul nr. 11 Valoarea tranzacțiilor prin ATM -uri în perioada 2011 -2015

Potrivit graficului care reflectă valoarea tranzacțiilor prin ATM -uri în perioada 2011 –
2015 observăm că valorile cele mai mari ale tranzacțiilor sunt înregistrate în Germania, în
special în anii 2014 -2015 unde valorile au atins valoarea de 91559.223 de euro, respectiv
104272.993 de euro. Spre deosebire de cele două țări care au înregistrat valori relativ mari în
tranzacț iile prin ATM -uri, Polonia înregistrează cele mai mici valori în rândul tranzacțiilor
efectuate prin ATM -uri, de exemplu în anul 2011 s-a înregistra t valoare de 738.51 de euro .

2011 2012 2013 2014 2015
Belgia 13688.225 14338.012 15734.382 11469.810 5219.087
Bulga ria 4926.18 3084.92 3276.97 3499.97 3753.47
Danem arca 2050.18 1936.03 1770.51 2808.37 2891.74
Germania 62497.000 71975.000 82653.000 91559.223 104272.993
Polonia 738.51 928.35 1569.57 2518.95 10945.02

39
2.2.2 Plăți între persoane prin Visa și MasterCard – card către card
Visa reprezintă o companie economică cu sediul în Calif ornia, care este alcătuită din
21.000 de instituții financiare care emit carduri bancare de debit și de credit. În anul 2008, Visa
a lansat o ofertă publică valorând jumătate din acțiunile sale, urmând apoi să stabilească
recordul în cadrul ofertelor publice inițiale din Statele Unite ale Americii, încasând o sumă
uriașă în valoare de 17.9 miliarde de dolari pentru aproximativ 406 milioane de acțiuni deținute
în patrimoniu.
MasterCard este o corporați e multinațională cu sediul în New York, care oferă servicii
financiare de emitere de carduri bancare de debit și carduri bancare de credit și este considerată
a doua cea mai mare companie de procesare de plăți, după Visa, care operează la nivelul a peste
200 de țări.
Companiile Visa și MasterCard au pus în circulație un serviciu de plată de aceeași natură
care are în componența sa un card funcțional între persoane, respectiv Visa Direct și
MasterCard MoneySend.
Visa Direct reprezintă serviciul de plăți care are în vedere trimiterea banilor dintr -un
cont însoțit de card către alt tip de cont asociat unui card al sistemului Visa care se realizează
prin intermediul Internetului, telefonului, e -mail sau la ghișeul băncii prin o ferirea numărului
de cont al destinatarului. Acesta nu include un cont intermediar prin care să treacă
disponibilitățile tranzacționate și este furnizat de către compania Clear2Pay în cadrul Visa, care
deține calitatea de procesator. Așadar, băncile emiten te ale cardurilor care execută operațiunea
de expediere a banilor sunt obligate să dețină certificare în prealabil pentru acest serviciu.
Totodată oferă procesarea transferurilor și plăților în timp real, iar cu prilejul instituțiilor
financiare participa nte, consumatorii pot folosi Visa Direct pentru a expedia bani către peste un
miliard de conturi asociate unui card Visa eligibil.
Avantajele utilizării Visa Direct sunt următoarele:
• rapiditate – tranzacțiile sunt procesate în timp real
• simplitate – o oportunitate de a crea în favoarea clienților o experiență îmbunătățită în
procesarea plăților în mod rapid la toate cardurile de debit eligibile
• fiabilitate – fiabilitatea rețelei Visa și cadrul de reguli și controale în gestionarea fraudelor
și riscu rilor ce pot interveni oricând
• securitate – o modalitate sigură și eficientă de a efectua diverse plăți.
MasterCard MoneySent reprezintă un serviciu ce presupune transferul de fonduri
bănești în conturile posesorilor de carduri care dețin conturi la bănc i și este administrat de
compania MasterCard la nivel european. Acesta permite posesorilor de carduri să trimită ori să
primească disponibilităț i bănești într -un mod rapid, folosindu -și contul bancar propriu. Astfel,

40
celor cărora utilizează acest serviciu li se oferă oportunitatea de a reduce costurile existente al
transferurilor de fonduri.
Avantajele utilizării MasterCard MoneySend sunt următoarele:
• poate fi parte integrantă a MasterCard SecureCode ;
• este în concordanță cu directiva Uniunii Europene c u privire la transferul de fonduri
transfrontaliere ;
• respectă normele privind combaterea spălării banilor.
Deținătorii MasterCard MoneySend au o serie de beneficii, precum:
• comoditate – posesorii de carduri au dreptul de a trimite bani în orice regiun e, transferul
executându -se prin intermediul Internet -ului sau prin telefonul mobil
• simplu de utilizat – posesorul are nevoie doar de cunoștinte ce privesc numărul de telefon
mobil, e -mail-ul destinatarului și detalii despre adrese de cont ale sale sau c elui căruia îi
trimite.
• încredere – expeditorul ori destinatarul pot primi un e -mail ori un mesaj electronic care
certifică faptul că banii au fost transferați
• economii în bani și timp – este mai puțin costisitor și mai rapid față de alte modalități de
efectuare a diverselor transferuri transfrontaliere
• securitate – transferul se execută în maximă siguranță, iar detaliile cardului nu sunt
dezvăluite celeilalte părți.
În concluzie, cele două tipuri de carduri, Visa Direct și MasterCard MoneySend au
aceeași destinație, respectiv transferul de bani între persoane și diverse plăți executate prin surse
ușor utilizabile și eficiente – Internet, telefon mobil, e -mail, presupunând comisioane foarte
avantajoase decât comisioanele percepute de marile sisteme de transfer de fonduri între
persoane, precum Western Union, MoneyGram.

2.2.3 Transferuri de fonduri bănești între persoane prin WesterUnion și MoneyG ram
WesternUnion și MoneyGram reprezintă două sisteme de transferuri rapide de fonduri
între persoane, unde expeditorul și destinatarul sunt obligați să fie prezenți într -una din agențiile
cu sigla ale acestor două sisteme, de obicei locațiile lor sunt în băncile comerciale sau în
punctele comerciale de desfacere.
Western Union se află în proprietatea First Data Corporation și are la dispoziție peste
500.000 de locații în peste 200 de țări și teritorii, 100.000 de bancomate, are capacitatea de a
converti în mai mult de 130 de valute și de a finaliza în medie de 31 de tranzacții pe secundă,
iar potrivit anului 2015 s -au tranzacționat mai mult de 150 miliarde de dolari între clienți pentru
diverse nevoi de consum sau de afaceri.

41
În perspectiva transferurilor de fonduri bănești între pe rsoane prin intermediul
sistemului WestenUnion sunt prezente două etape, precum trimiterea disponibilităților bănești
și primirea acestora de către destinatar.
Prima etapă, trimiterea banilor către destinatar se poate executa în patru moduri
distincte, ca re oferă eficiență și rapiditate:
• online – se deschide și completează un formular prezent pe site -ul oficial al
WesternUnion ;
• prin aplicația WU App – aplicația este disponibilă pe Android, iPhone și iPad pentru
trimiterea banilor către diverse persoane și pentru a verifica tranferurile aflate în
desfășurare 24/7 ;
• în persoană – prin vizita la un a dintre agențiile WesternUnion;
• prin telefon – se apelează un număr de telefon destinat efectuării de tranzancții prin
intermediul WesternUnion, unde o echip ă va prelua clientul și va finaliza operațiunea
dorită.
În mod particular, pentru a trimite bani unei persoane este necesar ca expeditorul să
intre
într-o agenție WesternUnion, să ofere operatorului de care este preluat suma de bani pe care
dorește să o transfere, suma percepută ca și comision pe tranzacție care poate avea valori
cuprinse între 10% -15%, precizează numele destinatarului care va primi banii și adresa agenției
de unde va retrage suma primită, iar operatorul va aplica procedura de iniți ere a tranzacției prin
sistemul de telecomunicații pentru transmiterea tranzacției care este de forma unui mesaj și
presupune un ordin de plată trimis băncii în care se află agenția destinatarului și îi va oferi celui
care trimite bani un cod ce reprezintă numărul de control al transferului de bani (MTCN -Money
Transfer Control Number). Pe baza acestui cod comunicat destinatarului se vor retrage banii de
la agenția de destinație într -un timp relativ scurt, aproximativ 10 minute.
Etapa a doua are în vedere primirea banilor de către destinatar și se poate realiza în
modul următor:
• în numerar – se vizitează una dintre locațiile WesternUnion, unde pentru retragerea
banilor primiți se comunică datele de identificare ale destinatarului și numărul de control
al transferului
• prin cont la bancă – destinatarului îi este facilă utilizarea sumei trimise efectuând
transferuri directe atunci când consideră că este necesar
• card preplătit – destinatarul are posibilitatea să transfere banii primiți pe cardul preplătit
înregistrat cu marca WesternUnion, conectându -se la contul de card ori apelând numărul
care este menționat pe verso.

42
Având în vedere transferul de fonduri bănești între persoane, un exemplu reprezentativ
îl constituie sistemul WesternUnion operat de Banca R omână de Dezvoltare (BRD) din
România.
În acest context, serviciul WesternUnion oferit prin intermediul BRD din țara noastră
este disponibil atât la ghișeul băncii potrivit orarului de funcționare, cât și la bancomatele
acesteia dacă clientul deține un car d emis de aceasta.
Etapa de trimitere a banilo r este identică cu cea standard , fiind necesare următoarele
informații: numele și prenumele destinatarului, actul de identitate valabil și numele țării de
destinație. Operatorul BRD trebuie să completeze în apl icația sistemului WesternUnion toate
datele necesare pentru a realiza transferul către destinatar, adică numele destinatarului și
expeditorului și suma transferată, urmând sa -i emită expeditorului o chitanță care va conține
numărul de control (MTCN – Money Transfer Control Number).
Astfel, un lucru important de știut este că destinatarul va plăti un comision pentru
serviciul de trimitere a banilor oferit de WesternUnion care se adaugă la suma pe care acesta
dorește să o trimită.
În aceste condiții, Banca Ro mână de Dezvoltare din România percepe următoarele
comisioane pentru transferurile de fonduri bănești efectuate prin WesternUnion.
Tabel nr. 14 Comisioane WesternUnion – Plăți în lei și valută
Western Union – România și străinătate
Plăți în valută Plăți în lei
Interval (EUR) Tarif/Comision
(EUR) Interval (RON) Tarif/Comision
(RON)
0-50 7 0,01-225 32
50,01 -100 9 225,01 -450 41
100,01 -200 16 450,01 -900 72
200,01 -300 23 900,01 -1350 104
300,01 -400 29 1350,01 -1800 131
400,01 -500 32 1800,01 -2250 144
500,01 -750 37 2250,01 -3500 167
750,01 -1000 42 3500,01 -4500 189
1000,01 -1250 48 4500,01 -5600 216
1250,01 -1500 58 5600,01 -6750 261
1500,01 -1750 66 6750,01 -8000 297

43
1750,01 -2000 76 8000,01 -9000 342
2000,01 -2500 90 9000,01 -11250 405
2500,01 -3000 110 11250,01 -13500 495
3000,01 -3500 136 13500,01 -16000 612
3500,01 -4000 160 16000,01 -18000 720
4000,01 -4500 180 18000,01 -20000 810
4500,01 -5000 200 20000,01 -22000 900
Sursa : Ghidul comisioanelor în Lei și valută Persoane Fizice, https://www.brd.ro

Graficul nr. 12 Comisioane WesternUnion – Plăți în valută

Conform graficului care reflectă comisioanele percepute de WesternUnion la plățile în
valută constatăm că cele mai avantajoase comisioane se percep la plățile în valută efectuate cu
sume mari. De exemplu, pentru efectuarea unei plăți în valută într -o sumă cuprinsă între
4500.01 -5000 de euro se percepe un comision de 200 de euro, pe când la o plată în valută într –
o sumă cuprinsă între 500.01 -750 euro se percepe un comision de 37 de euro.

44
Grafi cul nr. 13 Comisioane WesternUnion – Plăți în lei

În aceeași măsură, ca și la plățile în valută, comisioanele sunt mai rentabile la plățile în
lei cu sume mari. De exemplu, la efectuarea unor plăți în lei prin WesternUnion în sumă de
2000.01 -2200 lei se percepe un comision în valoare de 900 de lei, pe când la plata în lei a unei
sume de 1350.01 -1800 lei se percepe un comision de 131 de lei.
Potrivit etapei de primire a banilor ca urmare a transferului de fonduri prin
WesternUnion, expeditorul trebuie să ofere informații ca: nume, țara de expediere, suma
trimisă, numărul de control al transferului (MTCN – Money Transfer Control Number) și, în
unele cazuri, data trimiterii banilor. Operatorul BRD va verifica toate datele precizate de
destinatar și existența transferului pe numele acestuia, iar în caz pozitiv operațiunea se va
desfășura cu succes, banii trimiși ajungând la destinatar.
Concluzionând, numeroasele avantaje aduse clienților de către sistemul WesternUnion
precum operare rapidă, siguranță, confiden țialitate, comoditate, conduc la o creștere a fluxului
de tranzacții ale sistemului, atragerea de noi clienți și dezvoltarea calității serviciilor operate de
sistem.
MoneyGram este a doua cea mai mare companie de transferuri de fonduri bănești la
nivel glo bal care are venituri anuale de 1.45 miliarde de dolari. Astfel, oferă servicii în
aproximativ 350.000 de locații din mai mult de 200 de țări și deține un plan de expansiune care
cuprinde un procent de 15 -20% din veniturile obținute prin transferul banilor cu provenință din
canale self -service, depuneri de către clienți online, prin intermediul telefoanelor mobile sau
bancomate.

45
MoneyGram oferă clienților servicii de transfer de fonduri bănești între persoane
similare sistemului WesternUnion, generând costu ri mai mici și servicii suplimentare, cum ar
fi un mesaj de 10 cuvinte care însoțește tranzacția și garantarea trimiterii disponibilităților
bănești către destinatarul potrivit.
De asemenea, MoneyGram are la bază două etape care intermediază transferul de
fonduri între persoane, precum trimiterea disponibilităților bănești și primirea acestora de către
un destinatar prin intermediul unei bănci comerciale.
Transferul de fonduri bănești prin MoneyGram se execută în patru moduri la alegere:
• online – se deschide și completează un formular prezent pe site -ul oficial al MoneyGram
• în persoană – prin vizita la una dintre agențiile MoneyGram
• prin telefon – se utilizează de către expeditori conturile M -Pesa
• prin cont la bancă – se execută transferul banil or direct în conturile la bănci deținute de
destinatar.
Un caz practic prevede transferul de fonduri între persoane prin utilizarea sistemului
MoneyGram operat de către Banca Românească Comercială din România.
Etapa de trimitere a banilor prin sistemul MoneyGram operat de BCR se execută în trei
pași, respectiv intrarea clientului în cea mai apropiată unitate BCR și prezentarea actului de
identitate valabil, oferirea operatorului BCR suma pe care dorește să o transfere la care se
adaugă com isionul MoneyGram pentru suma transferată și comunicarea datelor beneficiarului
și verificarea de către expeditor a sumei înscrise pe chitanța automată. Totodată, expeditorul
trebuie să țină cont de suma maximă de transferat care este de 7.000 de euro sau echivalentul
în orice monedă pe tranzacție, dar sa nu depășească suma de 14.000 de euro pe zi.
În etapa de primire a banilor transferați prin MoneyGram, destinatarul trebuie să
prezinte un act de identitate valabil la ghișeul BCR, unde comunică operatorulu i numele
expeditorului, suma tranferată, țara de expediere și codul de referință primit de la expeditor,
ulterior încasând suma integrală trimisă de expeditor fără a achita comisioane.
Așadar, comisioanele percepute la transferul de fonduri bănești prin Mo neyGram operat
de Banca Comercială Română sunt reflectate în următorul tabel.

46
Tabel nr. 15 Comisioane MoneyGram – Plăți în euro și lei
Comisioane MoneyGram
Transfer EUR O Transfer LEI
Interval Comision Interval Comision
0-50 5,9 0-50 10
50,01 -100 7,5 50,01 -150 15
100,01 -200 13 150,01 -300 17
200,01 -300 15 300,01 -600 22
300,01 -400 19 600,01 -1200 25
400,01 -500 22 1200,01 -1500 30
500,01 -600 28 1500,01 -2000 40
600,01 -750 30 2000,01 -2700 50
750,01 -1000 35 2700,01 -3000 60
1000,01 -1250 40 3000,01 -30000 90
1250,01 -1500 49
1500,01 -1750 59
1750,01 -2000 69
2000,01 -2500 79
2500,01 -3000 89
3000,01 -3500 110
3500,01 -4000 130
4000,01 -4500 150
4500,01 -7000 170
Sursa : Comisioane MoneyGram, https://www.bcr.ro

47
Graficul nr. 14 Comisioane MoneyGram – Transfer în euro

Din graficul care reflectă comisioanele MoneyGram percepute pentru plățile în valută
observăm că cele mai avantajoase comisioane sunt percepute la plățile în valută efectuate cu
sume mai mari. Un exemplu reprezentativ il constituie plata în valută în sumă de 4500.01 -7000
de euro asupra căreia este perceput un comision de 170 de euro.
Graficul nr. 15 Comisioane MoneyGram – Transfer de lei

La plățile în lei realizate prin sistemul MoneyGram comisioanele cele mai rentabile sunt
percepute la sumele de valori mari. De exemplu, la plățile în lei în sumă de 3000.01 -30000 de

48
lei se percepe un comision în valoare de 90 de lei, pe când la o sumă tra nferată cuprinsă în
intervalul 1500.01 -2000 de lei se percepe un comision de 40 de lei.
Conchidem că, serviciul oferit de MoneyGram este rapid și facil tuturor clienților care
doresc să transfere fonduri bănești unor persoane, nu necesită deschiderea de c onturi bancare și
completări de formulare, iar comisionarea este destul de avantajoasă și permite securitate
maximă a sumelor primite -trimise.

2.3 Impactul creării zonei unice de plăți – SEPA asupra sistemelor
europene de plăți
SEPA reprezintă locul unde participanții la activitatea economică, consumatorii și
companiile au dreptul de a efectua plăți în moneda euro și pot transfera fonduri bănești,
indiferent de locația acestora, în interiorul granițelor ori în afara acestora cu aceleași termene și
condiții cum le -ar avea dacă s -ar afla în interiorul țării de origine.
Obiectivul SEPA are în vedere realizarea unor progrese la nivelul integrării europene
cu ajutorul unei piețe concurențiale și inovatoare de plăți de mică valoare în zona euro care pot
genera servicii de calitate superioară, produse mult mai eficiente și care au un preț mai scăzut.
SEPA este alcătuită din următoarele elemente :
• monedă unică
• numai un set de instrumente de plată în moneda euro, cum ar fi plățile prin card, debit
direct, tr ansfer de credit
• standarde tehnice generale
• tehnici de procesare eficiente pentru plățile în moneda euro
• un cadru legal armonizat
• progresul continuu în oferirea de servicii noi oferite consumatorilor.
În proiectul SEPA sunt incluse următoarele auto rități publice :
• Comisia Europeană – a întocmit o strategie care are în vedere excluderea barierelor și
reducerea regulilor formate de acestea din piața internă, de exemplu inițiativa care reflectă
Directiva Serviciilor de Plăți (PSD)
• Eurosistemul (este alcătuit din Banca Centrală Europeană și Bancile Centrale
Naționale din zona euro) – și-a reliefat așteptările ce privesc proiectul SEPA în diverse
publicații și supraveghează evoluțiile înscrise odată cu implementarea acestuia.
• autoritățile naționale – odată cu dezvoltarea proiectului SEPA se așteaptă implicarea
a tot mai multe autorități naționale asupra implementării schemelor de plăți ale acestuia.

49
În momentul de față, economia din zona euro nu are permisiunea de a utiliza toate
avantajele deținute d e Uniunea Monetară. Așadar, tot mai mulți clienți încearcă să facă față
dificultăților apărute în momentul desfășurării plăților de mică valoare către alte țări care aparțin
zonei euro, deoarece de cele mai multe ori procesarea acestora se execută mai greo i, necesitând
un timp mai mare de procesare.
Odată cu introducerea monedei euro în anul 1999, cât și a punerii în funcțiune a
sistemului comun de plăți de mare valoare în euro TARGET, plățile de mică valoare sunt
procesate într -un mod diferit la nivelul în tregii zone euro. În esență, categoriile și numărul de
instrumente de plată și infrastructurile de procesare a plăților de mică valoare nu și -au schimbat
conținutul foarte mult de la implementarea monedei euro, însă companiile care au avut un
număr mare de plăți transfrontaliere au fost nevoite să deschidă conturi bancare în alte țări decât
cea de origine în care să -și administreze efectuarea plăților.
În acest context, această segmentare își pune o amprentă negativă asupra plăților
tranfrontaliere în moneda națională, cât și în moneda euro. Totodată, factorii care sunt implicați
în acest proces sunt obligați să respecte anumite reguli și cerințe diferite, în funcție de țara lor
de origine.
Prin urmare, implementarea unui cadru comun va ajuta la identif icarea unor soluții de
plată inovatoare, care vor depăși limitele granițelor de stat.
Proiectul SEPA va deține un impact semnificativ în rândul tuturor factorilor care sunt
implicați, astfel determinând o gamă largă de oportunități, dar și de provocări.
Impactul creării proiectului SEPA se răsfrânge asupra a trei categorii de facctori
implicați, și anume :
• asupra consumatorilor
• asupra băncilor
• asupra furnizorilor de infrastructuri
Din perspectiva impactului creării proiectului SEPA asupra consumatoril or se
evidențiază faptul că orice consumator trebuie să dispună de un singur cont bancar prin care să
efectueze diverse operațiuni de debitare directă, transfer de credit în moneda euro în orice țară
care aparține zonei euro. Un exemplu reprezentativ este că acestora li se oferă dreptul de a plăti
chiria copiilor aflați la studii în afara țării de origine, serviciile prestate de anumite companii
europene, precum cele de telefonie mobilă, ale furnizorilor de utilități etc. În acest mod,
persoanele care au do miciliul în afara țării din care provin, se află la studii ori lucrează nu vor
mai avea nevoie de un cont bancar deschis în țara de origine și altul în străinatate.

50
În același context, folosirea cardurilor de plată va fi mai accesibil, iar consumatorilor
li se va oferi șansa de a utiliza același tip de card pentru toate plățile în moneda euro, fiind
diminuată ideea de a purta numerar la ei.
Prin urmare, pot fi oferite consumatorilor care se află oriunde în afara țării de origine
servicii inovatoare, încât o biectivul principal pe termen lung al sectorului bancar este
reprezentat de folosirea instrumentelor de plată SEPA atât în format de hârtie, cât și electronic.
Astfel, plățile vor fi ușor asociate serviciilor cu valoare adăugată, precum și acelor servicii care
au menirea să reducă procesul de plată. Serviciile menționate cuprind inițierea unor plăți prin
intermediul telefonului mobil, achitarea biletelor de avion prin Internet, facturarea electronică.
Ca o consecință conform așteptărilor, consumatorii vor d estina mult mai puțin timp efectuării
plăților.
Din privința impactului creării proiectului SEPA asupra băncilor reflectă faptul că
băncile vor avea oportunitatea să își extindă activitatea prin simplul lucru că oricare bancă va
putea oferi mai ușor servic iile persoanelor fizice din zona euro, diversificându -și gama de
activități cu servicii cu valoare adăugată, pe lângă produsele oferite de SEPA.
În același timp, proiectul SEPA va avea drept rezultat o eficiență ridicată a pieței și o
integrare europeană m ult mai rapidă. Astfel, SEPA va propune un set unic de reguli,
accesibilitate, transparență, condiții de comportament egal dând voie băncilor să intermedieze
condiții mai favorabile cu furnizorii de servicii.
Potrivit regulamentului nr. 256/2001, care fund amentează principiul uniformității
comisioanelor corespunzătoare unor plăți la nivel transfrontalier și unor plăți naționale
comparabile din zona Uniunii Europene, a dat naștere unui dezechilibru între costurile în
legătură cu tranzacțiile transfrontaliere și comisioanele percepute de bănci. Acest dezechilibru
poate fi corectat doar prin restructurarea modului de a procesa plățile transfrontaliere pentru a
deveni la fel de necostisitor și eficient ca și procesarea de plăți naționale.
În concluzie, în ceea c e privește impactul creării proiectului SEPA asupra furnizorilor
de infrastructuri se afirmă că defalcarea administrării schemelor de plăți de către furnizorii de
infrastructuri orientează spre aceștia o concurență acerbă. În acest mod, furnizorii de
insfrastructuri nu vor mai fi forțați de granițele de stat, ci vor avea dreptul de a oferi servicii în
susținerea instrumentelor SEPA la nivelul întregii zone euro. Interconectarea numeroșilor
furnizori de infrastructuri se va executa datorită unui set comun de standarde cu caracter tehnic,
iar cei care procesează cardurile vor avea posibilatatea de a deservi diferite scheme de carduri
și bănci acceptante în întreaga zonă euro.

51