Shoping Ul Ca Strategie de Coping In Combaterea Stresuluidoc

=== Shoping-ul ca strategie de coping in combaterea stresului ===

UNIVERSITATEA “ANDREI ȘAGUNA” CONSTANȚA

FACULTATEA DE PSIHO-SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

SHOPING-UL CA STRATEGIE DE COPING IN COMBATEREA STRESULUI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

PROFESOR DR. NICU IONEL SAVA

STUDENT:

LEONOV (ȚUGUI )ANTONIA

CONSTANȚA, 2016

CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. PARTEA TEORETICA

CAPITOLUL 1 STRESUL – ACCEPTIUNI GENERALE

1.1. Stresul in integralitatea sa. Stresul cotidian

1.2. Stresorii și efectele acestora

1.3. Stadii ale stresului

CAPITOLUL 2 MODALITĂȚI DE COPING

2.1. Modalități de coping

2.2 Shoping-ul ca modalitate de coping

2.2.1 Definirea shoping-ului

2.2.1 Shoping-ul ca dependenta. Oniomania

2.2.3 Shoping-ul ca strategie de coping

III. PARTEA PRACTICA

CAPITOLUL 4. DESIGNUL CERCETÃRII

4.1 Obiectivul si ipotezele cercetarii

4.2 Metodologia de cercetare

4.3 Populatia si esantionul investigat

4.4 Rezultatele obtinute. Interpretare.

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Una dintre problemele importante cu care se confrunta societatea actuală o reprezintă stresul. Ca si entitate de vocabular, stresul a devenit un termen uzual, folosit atât in mediile academice cat si in mediile de subcultură.

Deși acceptat ca și noțiune explicativă a diferitelor probleme cu care se confruntă, foarte multe persoane încearca într-un mod intenționat sa diminueze stresul, căutând într-un mod mai mult sau mai puțin conștient o soluție pentru diminuarea efectelor cu care se confruntă ca urmare a acțiunii diferiților factori perturbatori.

Anxietatea, frustrarea, depresia, dezechilibrele hormonale, ulcerul, scăderea performanțelor cognitive, oboseala, ostilitatea, accidentele, problemele maritale, abuzul de substanțe, epuizarea psihică – reprezintă cele mai frecvente efecte ale acțiunii unor factori generatori de stress.

Astfel, apare necesitatea fiecarui individ, care se confrunta cu situații nedorite, stresante, de a găsi o modalitate de ieșire de sub efectele negative. Cercetarile în domeniu demonstrează că unele persoane adopta soluții de confruntare cu problemele aparute, altele vor căuta suportul social. Unii se îndreaptă spre asumarea responsabilitații, în timp ce pentru alții dinstanțarea de probleme reprezintă soluția.

Lucrarea de față are drept scop demonstrarea ipotezei ca in societatea consumeristă actuală, un segment de populație se va folosi de shoping, ca strategie de specifica de coping, pentru a diminua efectele nedorite aparute ca urmare a diferiților factorilor stresori.

.

CAPITOLUL 1. STRESUL – ACCEPTIUNI GENERALE

Stresul in integralitatea sa. Stresul cotidian

Modul de viață actual este invadat de diferite dificultați la care fiecare persoană trebuie sa faca față într-un mod satisfăcător. Astfel omul este prins zilnic în cursa provocărilor fizice, psihice sau situaționale. Consecința acestor evenimente conduce la ceea ce Hans Hugo Bruno Selye (1907-1982) numește STRES. El definește stresul ca fiind un ‹ansamblu de reacții al organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici) constând în modificări morfo-funcționale, cel mai adesea endocrine.›

Supranumit ̏părintele stresului˝, Selye stabilește pentru stres trei stadii de manifestare – reacția de alarmă, faza de rezistență sau recuperatorie și, în cazul in care evenimentul stressor persistă apare cea de a treia fază – numită epuizarea.

Ritmul crescut al vieții moderne determină necesitatea unei adaptări rapide a organismului care raspunde prin stres, la avalanșa evenimentelor cotidiene. Grijile, problemele de relație, supraviețuirea, suprasarcina evenimentelor întampinate (divorț, doliu, schimbare loc de muncă), poluarea, pericolul mediului de viața sunt aspecte care de multe ori nu pot fi evitate. Nimeni nu dorește sa se confrunte cu factori perturbatori care conduc la pierderea siguranței si a stării de confort psihic. De aceea, diminuarea efectelor stresului nu poate fi atribuita in exclusivitate evitarii stresorilor.

Întrucât stresul este o noțiune amplu dezbătută în ultimii 50-60 de ani s-au conturat diferite teorii despre stres ce își au ca puncte de plecare științele medicale, sociale și comportamentale. Ca atare, medicina recomandă folosirea de substanțe psihoactive, psihologii sfatuiesc în sensul evitării, a adaptării, sau a susținerii sociale. In toate cazurile, se are in vedere păstrarea unui echilibru dinamic cu mediul.

Dezechilibrele ce pot apărea sunt de cele mai multe ori reversibile, de aceea se discuta despre strategii de adaptare, de revenire la matcă. Însă, poate apărea, desigur, și stresul cronic, ca urmare a întețirii factorilor perturbatori sau a menținerii acestora pe termen lung.

Astfel, stresul cronic conduce spre diferite patologii cum ar fi: depresie, anxietate,tulburări de memorie,incapacitate de concentrare, boala Altzheimer, alcoolism, boala cardiaca ischemica, sindromul colonului iritabil, reflux gastroesofagian, obezitate, diabet, hipertensiune arteriala, cancer.

Cu toate ca ințelesul prioritar al cuvântului stress este evident, unul negativ, care indica o neplacere, o suferință interioara, o stare de anxietate, totuși nu putem sa ignorăm termenul inrudit, eustres. Același Hans Selye explică eustres-ul cu aptitudinea de a fi în viață, a fi motivat, a avea dorința de dezvoltare personală.

1.2. Stresorii și efectele acestora

Stresorii sunt cei care conduc la declanșarea unui proces adaptativ în vederea armonizării cu mediul. Experimentarea stresului este determinată de agenți stresori externi sau interni.

Stresorii externi se refera la stimuli fizici (cum ar fi durere sau temperaturi extreme ridicate sau scăzute) sau la medii psihologice(cum ar fi condițiile de muncă precare sau relațiile abuzive).

Stresorii interni pot fi fizici (infecții și alte boli) sau psihologici (cum ar fi grijile intense legate de un eveniment care există sau poate apărea).

Un studiu realizat in 1968 de T.H. Holmes și R.H. Rahe, profesori la Universitatea din Washington pune in evidenta o lista cu 43 de factori stresori clasificați de subiecții investigați, cu ajutorul unei scale în care punctajul maxim îl constituie moartea partenerului de viața cotat cu 100 de puncte.

Tabelul 1. Ierarhizarea evenimentelor de viata percepute ca agenti stresori centrali.

(Sursa: T.Zorlentan, E.Burdus, G.Caprarescu, Managementul organizatiei, Bucuresti, Ed.Holding Reporter, 1995)

La un moment dat în viața lor, practic toată lumea va experimenta evenimente stresante sau situatii care copleșesc mecanismele naturale de adaptare ale acestora.  Unii oameni sunt pur și simplu biologic predispuși la stres. Condițiile care sunt cele mai susceptibile de a fi asociate cu stresul și efectele fizice negative , includ o acumulare de situații de stres persistente, în special a celor care o persoană nu poate controla cu ușurință (de exemplu, un loc de muncă de înaltă presiune, plus o relație nefericită); un eveniment traumatic (cum ar fi un accident de automobil), o boală gravă.

Oamenii raspund la stres diferit, în funcție de diferiți factori:

1.Apariția timpurie a stresului. Persoanele care au fost abuzate in copilarie pot avea anomalii pe termen lung în sistemul hipotalamo hipofizar, care regleaza stresul.

2.Trăsăturile de personalitate. Anumite persoane au trăsături de personalitate care le provoacă supra-reacții la evenimentele stresante. De exemplu, cei nevroticii se pot reîntoarce la comportamente periculoase, cum ar fi fumatul si consumul exagerat de alcool. 

3.Factorii genetici. Unii oameni au factori genetici care afecteaza stresul, cum ar fi un răspuns de mai mult sau mai puțin eficient de relaxare.

4.Bolile autoimune. Anumite boli care sunt asociate cu anomalii ale sistemului imunitar (cum ar fi artrita reumatoida sau lupusul sistemic) pot slăbi răspunsul la stres.

5.Timpul și intensitatea expunerii la factorii stresori. O durata si o intensitate mai mare a factorilor de stres, coduce la efecte mai dăunătoare.

6.Indivizii cu risc mai mare de stres, Studiile indică faptul că următoarele persoane sunt mai vulnerabile decât altele la efectele stresului:

-adulți în vârstă: Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, realizarea unui raspuns de relaxare dupa un eveniment stresant devine mai dificilă. Îmbătrânirea poate uza pur și simplu sistemul nervos, astfel încât raspunsul la stres să devină ineficient.Persoanele în vârstă, de asemenea, sunt foarte adesea expuse la factorii de stres majori, cum ar fi probleme medicale, pierderea unui soț și prieteni, o schimbare într-o situație de viață și grijile financiare

-femeile, în general, și mamele care lucrează în mod specific: Mamele care lucrează, indiferent dacă acestea sunt căsătorite sau singure, se confruntă cu niveluri mai ridicate de stres și, eventual, efecte nocive asupra sănătății, cel mai probabil, deoarece acestea poartă o sarcină de lucru mai mare și mai difuze decât bărbații sau alte femei

-persoanele mai puțin educate.

– persoane divorțate sau văduve. Numeroase studii indică faptul că, în general, oamenii necăsătoriți nu trăiesc, atâta timp cât contemporanii lor căsătoriți.

-persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare, în special șomerii pe termen lung și cei fără asigurare de sănătate.

-oamenii care sunt izolați sau singuri.

-opamenii care sunt ținte ale discriminării rasiale sau sexuale.

-persoanele care locuiesc în orașe.

9.Stresul parental. Stresul parental, în special la mame, este o sursă deosebit de puternic de stres la copii. Unele dovezi sprijina ideea vechi ca stresul in timpul sarcinii poate avea efecte negative asupra starii de spirit si comportamentul copilului. Copiii mai mari , cu mame stresate pot deveni agresivi și anti-sociale. Tehnicile de reducere a stresului la părinți pot îmbunătăți comportamentul copiilor lor.

8.Factorii aferenți copilariei.Copiii sunt victime frecvente de stres, deoarece acestea sunt de multe ori în imposibilitatea de a comunica sentimentele lor cu acuratețe. Ei au, de asemenea, probleme de comunicare raspunsurile lor la evenimente asupra cărora nu au nici un control. Anumite simptome fizice, în special în repetate dureri abdominale, fără o cauză cunoscută, poate fi indicatori de stres la copii.

10.Diferențele de gen la adolescenti. Baieții și fetele adolescente experimentează cantitati egale de stres, dar sursa și efectele pot fi diferite. Fetele sunt afectate predominant de situațiile interpersonale, iar stresul este mult mai probabil să conducă la depresie.Cu toate acestea, pentru băieți, evenimentele specifice, cum ar fi schimbarea școlilor sau obținerea de note proaste, par a fi cele mai importante surse de stres.

11.Stresul ocupațional. Aproape jumătate dintre cei care lucrează descriu locurile lor de muncă ca fiind foarte stresante, ceea ce face stresul legat de locul de muncă un important pericol pentru sănătate. 

12. Lipsa unei rețele sociale. Lipsa relețiilor cu familia și prietenii predispune o persoană la stres și tulburări de sanatate, inclusiv boli de inima si infectii. Persoanele în vârstă care întrețin relații active cu copiii lor adulți sunt protejate împotriva efectelor nocive asupra sănătății induse de stres. Oamenii care locuiesc singuri sunt în imposibilitatea de a discuta despre sentimentele negative, pentru a diminua stresul lor. Oamenii care au rămas fericiți și sănătoși, în ciuda numeroaselor solicitări de viață au de obicei un foarte bune de sprijin social. Un animal de companie poate ajuta la reducerea problemelor medicale, care sunt agravate de stres.

Asupra efectelor stresorilor s-au elaborat numeroase studii in domeniu care

demonstrează legaturi intre stres și diferite afecțiuni patologice după cum urmează:

1. Debutul depresiei sau anxietății. Astfel, s-a constatat că eliberarea de hormoni de stres în mod repetat produce hiperactivitate în sistemul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian si perturba nivelurile normale de serotonina, substanta chimica din creier, care este critica pentru sentimentele de bine. Unii oameni par a fi mai expuși riscului pentru un sistem hipotalamo-hipofizo-suprarenalian hiperactiv sub stres, inclusiv cele cu trasaturi de personalitate care cauzează perfecționism. La un nivel mai evident, stresul reduce calitatea vietii prin care afecteaza sentimentele de placere si împlinire. În plus, relațiile sunt adesea amenințate în momente de stres.

2.Impactul stresului asupra bolilor de inima este pus in lumină ca și un efect, in timp ce mecanismele care stau la baza nu sunt întotdeauna clare. Stresul poate influența activitatea inimii în mai multe moduri:

-stresul brusc crește ritmul cardiac, în timp ce în același timp constricția vaselor de sânge. Ca urmare a tensiuniea arteriala creste. Studiile au raportat o asociere între stres și tensiune arterială ridicată, care poate fi mai pronunțată la bărbați decât la femei. 

-efectele emotionale ale stresului aduce modificări de ritm cardiac, ceea ce ar putea constitui un risc pentru aritmii grave, la persoanele cu tulburări de ritm cardiac

-stresul psihologic este , de asemenea , recunoscut ca o posibila cauza a sindromului coronarian acut (SCA), o colecție de simptome care indică un atac de cord sau se apropie de atac de cord. Nivelurile ridicate de stres psihologic sunt asociate cu modificări nocive ale sângelui

-accident vascular cerebral.La unii oameni, stresul mental prelungit sau frecvent determină o creștere a tensiunii arteriale, un factor de risc pentru accident vascular cerebral si boli de inima.

3.Stresul cronic afecteaza sistemul imunitar in moduri complicate, și pot avea rezultate diferite.Mai multe tipuri de studii susțin că persoanele care sunt sub stres cronic au un număr redus de globule albe și sunt mai vulnerabile la răceli. Odată ce o persoană prinde o răceală sau gripă, stresul poate face simptome mai rau. Oamenii care transporta virusul herpes poate fi mai sensibile la activarea virala dupa ce acestea sunt expuse la stres.

4.O relație între excesul de stres si cancer nu a fost dovedită. Cu toate acestea, poate exista o legatura intre stres si de supravietuire a cancerului. Un studiu a sugerat ca pacientii cu cancer care au fost separați de soțiile lor au avut rate mai mici de supravietuire decat pacientii cu cancer casatoriți. Cu toate că tehnicile de reducere a stresului nu au nici un efect asupra ratelor de supravietuire, studiile arata ca acestea sunt foarte utile in îmbunatațirea calității vieții unui pacient cu cancer.

5.Stresul poate genera probleme gastro-intestinale.Creierul și intestinele sunt strâns legate. Ele sunt controlate de multe dintre hormoni si parti ale sistemului nervos. Unele cercetari sugereaza ca intestinul in sine are caracteristici ale unui creier primitiv. Nu este surprinzător faptul că stresul prelungit poate perturba sistemul digestiv, irita intestinul gros si care provoaca diaree, constipație, crampe, balonare si.producerea excesiva de acizi digestive din stomac poate provoca o arsură dureroasă.

6.Sindromul de colon iritabil. Sindromul de colon iritabil (sau colon spastic) este puternic legat de stres. Cu această condiție, intestinul gros devine iritat, iar contracțiile musculare sunt spastice , mai degrabă decât netede și ondulatorii. Abdomenul este umflat, iar pacientul prezinta crampe si perioadele de constipatie si diaree alternante. 

7. Ulcerele peptice. Este bine stabilit faptul ca cele mai multe ulcere peptice sunt cauzate de bacteria Helicobacter Pylori sau utilizarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) (cum ar fi aspirina si ibuprofen). Cu toate acestea, studiile înca sugereaza ca stresul poate predispune o persoana cu Helicobacter Pylori la ulcere.

8.Bolile inflamatorii intestinale. Desi stresul nu este o cauză de boală inflamatorie a intestinului (boala Crohn sau colita ulcerativă), există rapoarte ale unei asocieri între stres și aceste boli.

9.Probleme de alimentatie.Stresul poate avea efecte diferite asupra problemelor de alimentație și greutate. Adesea , stresul este legat de creșterea în greutate și obezitate. Mulți oameni dezvoltă pofta de sare, grăsimi și zahăr pentru a contracara tensiunea cotidiană. Ca rezultat, ei castigă în greutate. În plus, greutatea acumulată este adesea grasime abdominală, care crește riscul de diabet si probleme cardiace.

Eliberarea de cortizol, un hormon de stres important, apare pentru a stimula grăsime abdominală și poate fi legătura între primar de stres și creșterea în greutate. Cercetarile arată că mâncatul în exces poate fi declanșat de diferiți factori de stres la barbati si femei. Femeile au tendinta de a pune pe kilogramele in plus, atunci când se ocupă cu probleme financiare și de muncă, precum și relațiile familiale tensionate. Barbatii câștigă în greutate mai mult din cauza lipsei de autoritate de decizie la locul de muncă și dificultăți în procesul de învățare noi competențe la locul de muncă.

10.Tulburări de alimentație . Niveluri ridicate de substanțe chimice asociate stresului cronic au fost observate la pacienții cu anorexie și bulimie. Unele studii, cu toate acestea, nu s- a găsit nici o legătură puternică între stres și tulburări de alimentație. Mai multe cercetari sunt necesare pentru a determina daca schimbarile in hormoni de stres sunt o cauză sau un rezultat al tulburărilor de alimentație.

11.Diabet. Stresul poate agrava diabetul zaharat existent, prin a afecta capacitatea pacientului de a gestiona boala în mod eficient.

12.Durere.. Stresul poate intensifica durerea cronica cauzata de artrita si alte conditii. Stresul psihologic joacă , de asemenea , un rol important in severitatea durerilor de spate. Unele studii au asociat în mod clar nemulțumirea față de locul de muncă și de depresie , problemelor cu spatele, deși este încă neclar dacă stresul este o cauză directă a durerii de spate. Cercetările sugerează că riscul de invaliditate pe termen lung de la dureri de spate pot fi reduse printr -un tratament precoce pentru depresie si de stres.

Durerile de cap tip tensiune sunt puternic asociate cu stresul si evenimente stresante. Uneori, durerea de cap nu începe până la mult timp dupa eveniment stresant sa încheiat. In plus, stresul poate contribui la dezvoltarea de dureri de cap sau provoca dureri de cap apar mai frecvent.

13Perturbări de somn.Tensiunile de stres nerezolvat frecvent provoca insomnie, care împiedică oamenii stresați de somn sau de a le face să se trezească în mijlocul nopții sau dimineața devreme. Acest lucru pare a fi din cauza faptului ca stresul provoaca excitare fiziologice in timpul somnului non-mișcări oculare rapide.

14.Disfuncție sexuală și de reproducere.Stresul poate reduce dorinta sexuala la femei și disfuncție erectila, la barbati.

Stresul cronic poate afecta fertilitatea. Hormoni de stres au un impact asupra hipotalamusului, care produce hormoni de reproducere. Acest efect poate duce la modificări ale ciclului menstrual al femeii, precum și o reducere a numărului de spermatozoizi unui om.

15. Efecte asupra sarcinii. Poveștile ̏băbești"despre emoțiile unei femei gravide care afecteaza copilul ei ar putea avea un fundament . Stresul poate cauza modificări fiziologice, cum ar fi nivelurile crescute de hormon suprarenal care poate interfera cu fluxul sanguin normal al placentei. Stresul mamei in timpul sarcinii a fost legata de un risc mai mare de avort spontan, greutate mai mică la naștere, și o incidență crescută a nașterilor premature. Unele dovezi sugerează , de asemenea ca stresul unei mame însărcinate poate influența chiar și modul în care creierul copilului ei si sistemul nervos va reacționa la evenimente stresante. Un studiu a constatat o rata mai mare de plâns și o atenție scăzută la nou – nascuti de mame care au fost afectate de stres în timpul sarcinii.

16.Memoria, concentrarea și învățarea.Stresul afectează creierul, în special memoria, dar efectele variază foarte mult în funcție de faptul dacă stresul este acută sau cronică.

Efectul de stres acut asupra memoriei și de concentrare. Studiile indică faptul că efectul imediat al stresului acut afecteaza memoria pe termen scurt, în special în memoria verbală.

17.Tulburări ale pielii. Stresul poate agrava numeroase afectiuni ale pielii, inclusiv urticarie, psoriazis, acnee, acnee rozacee, și este una dintre cele mai comune cauze de eczeme.

18. Caderea parului (alopecia areata). Cauza este necunoscuta, dar stresul este suspectat ca un jucător în această stare. De exemplu, căderea părului apare adesea întimpul perioadelor de stres intens, cum ar fi atunci când oamenii sunt în doliu.

19.Dinții si gingiile. Stresul a fost implicat în creșterea riscului de boli parodontale, ceea ce poate duce la pierderea dintilor si a fost legata de boli de inima.

20.Abuz de substanțe.Oamenii care sunt sub stres cronic își caută ajutorul în alcool sau tutun. Alcoolul afecteaza receptorii din creier care reduc stresul. Lipsa de nicotina creste stresul la fumatori, ceea ce creează un ciclu de dependență de fumat.

1.3. Stadii ale stresului

Etapa 1: Recunoașterea cererii din mediu

Fiecare eveniment în mediu are un fel de impact asupra individului. Unele dintre aceste evenimente sunt previzibile. De exemplu, plata chiriei datorate care se face în prima zi a lunii sau susținerea unui examen important. Alțe evenimente sunt în totalitate imprevizibile. Este greu de știut atunci când copilul se va trezi brusc bolnav și nu poate merge la creșă, atunci când un alt conducător auto va face un accident în trafic, sau atunci când se va vărsa cafea pe noua ținută. Indiferent dacă se poate prezice un eveniment sau nu, în clipa conștientizării acestuia s-a recunoscut o cerere.

Etapa 2: Evaluarea cererii

Înțelegerea care a avut loc o cerere nu provoacă în mod automat pentru a experimentarea stresului. In peste 30 de ani de cercetare, psihologii Richard Lazarus și Susan Folkman au constatat că acesta este o evaluare inconștientă și automată. Analiza capacității de a satisface cererea determină cât de stresant urmează sa fie evenimentul. Procesul de evaluare explică parțial de ce un anumit eveniment poate fi negativ stresant pentru o persoană, dar nu la alta.

În evaluareaunei cereri se dă răspunsul la două întrebări:

1) Acest eveniment prezintă o amenințare pentru mine? 

2) Am resursele necesare pentru a face față acestui eveniment? 

În cazul în care se ajunge la concluzia că evenimentul este o amenințare pentru bunăstare, sau dacă s-a ajuns să se creada că lipsesc mijloacele necesare pentru a răspunde în mod eficient la eveniment, apare stresul. 

Etapa 3: Mobilizarea sistemului nervos

Sistemul nervos vegetativ, sau SNV, controlează toate funcțiile automate în corp. De exemplu, ritmul cardiac, temperatura , ritmul de respiratie si digestie sunt toate reglementate de către SNV.

Pentru a evalua un eveniment in pericol, o ramură a SNV numit sistemul nervos simpatic semnalează în mod automat organismul să se pregătească pentru o acțiune. In timpul acestei faze de mobilizare, sistemul nervos simpatic ne pregătește pentru luptă sau să fugă prin declanșarea sau activarea axului hipotalamo-hipofizo-suprarenală, sau axa HPA (numit uneori creierul "stres Circuit "). Axa de HPA implică un set complex de interacțiuni între mai multe părți ale creierului și ale sistemului nervos, inclusiv hipotalamusul, glanda pituitară și glandele suprarenale. Acest sistem controlează reactiile organismului la stres, și se ocupă, de asemenea, alte câteva funcții vitale, cum ar fi reglarea digestiei, a sistemului imunitar, a starii de spirit, a comportamentului sexual precum și utilizarea globală de energie a organismului.

Ca răspuns la un factor de stres, hipotalamusul (care este o parte situată central a creierului care sta deasupra trunchiul cerebral, dar sub cortex) eliberează hormonul de eliberare a corticotropinei . La rândul său, corticotropina acționează asupra glandei pituitare, declanșând eliberarea unui alt hormon numit adrenocorticotropina în sange. În continuare, adrenocorticotropina declansează glandele suprarenale (care sunt situate deasupra rinichilor), pentru a elibera hormonii cortizol și cortizon, precum si epinefrina (altfel cunoscut sub numele de adrenalina) si norepinefrina (altfel cunoscut sub numele de noradrenalina).Ambele, epinefrina si norepinepherine sunt neurotransmitatori sau mesageri chimici care servesc creierul si sistemul nervos. Hormonii sunt de asemenea mesageri chimici, dar ei acționeză în principal în fluxul sanguin, mai degrabă decât în ​​interiorul creierului.

Prezența cortizolului crește imediat cantitatea de energie pe care organismul o are la dispoziție prin creșterea nivelului de glucoza in sange.  Cortizolul creste nivelurile de glucoza in creier, ceea ce ajută să mărirea atenției și la accelerarea procesul nostru de gândire.  De asemenea, creșterea nivelului de cortizol conduce la niveluri crescute de adrenalină și norepinephrin care crește ritmul cardiac, tensiunea arterială, accelerează timpul de reacție și stimulează nivelul de energie. Sub efectele combinate ale cortizol, adrenalina si noradrenalina, crește nivelul de oxigen în sânge (pentru un impuls de energie);crește nivelul de transpirație;se eliberează substanțe chimice de coagulare a sângelui în fluxul de sânge (în caz de vătămare). În același timp în care cortizolul si adrenalina își exercita efectele lor, atat glanda pituitara și creierul eliberează de asemenea, substante chimice numite endorfine aglomerate eliberator si enchefalina care ajută la ameliorarea durerii și a spori un sentiment de bine.

Etapa 4: Răspunsul la amenințare

Odată ce corpul a fost pregătit pentru o acțiune de diferiții hormoni și neurotransmițători descriși în Etapa 3 (de mai sus), organismul este gata să răspundă la stresorului prin luarea de măsuri fizice. Fiziologii descriu ceea ce se întâmplă în continuare răspunsul "lupta sau fugi", pentru a evidenția cele mai frecvente doua forme pe care acest răspuns fizic are tendința de a lua. Atunci când se acceptă lupta, se va încerca să se influențeze sau să se neutralizeze sursa de stres prin bararea la ea. În mod alternativ, se apelează la fugă in ideea de a și reduce stresul și de a scăpa de locul în care stresul are loc, lăsând lupta pentru o altă zi. 

Etapa 5: Reveniți la valoarea inițială

Odată ce un stresor a fost neutralizat (sau a fost evitat cu succes), sistemul parasimpatic nervos începe să anuleze raspunsul la stres prin trimiterea de semnale noi care spune organismului să se calmeze. Se încetineste ritmul cardiac si respirator, determina muschii sa se ​​relaxeze. Corpul omenesc este proiectat in vederea stocării de energie pentru supraviețuirea pe termen lung.

Etapa 6: Epuizarea

Când stresul persistă mai mult în etapa a patra se poate ajunge la etapa finală de stres, epuizarea Această etapă duce la pierderea echilibrului mintal și a complicațiilor extreme , cum ar fi bolile de inima, hipertensiune arteriala si ulcere, etc.

CAPITOLUL 2. MODALITĂȚI DE COPING

2.1. Modalități de coping

Coping-ul este un efort conștient de a rezolva problemele personale și interpersonale, care caută să minimizeze sau să tolereze stresul. Eficacitatea eforturilor de adaptare depind de tipul de stres, de particularitățile indiviuale și de circumstanțe.

Mecanismele de coping psihologice sunt denumite frecvent strategii de adaptare sau de adaptare a competențelor. Unele strategii de adaptare pot fi considerate maladaptative, care conduc la creșterea nivelulului de stres.

Au fost identificate sute de strategii de adaptare. Totuși, încâ nu s-a convenit la sistematizarea acestor strategii într – o arhitectură mai largă. Două strategii generale de adaptare au fost se disting in literatura de specialitate: strategii de rezolvare a problemelor sunt eforturile de a face ceva activ pentru a atenua situațiile stresante și strategiile de coping centrate pe emoție care implică eforturi pentru a reglementa consecințele emoționale ale evenimentelor stresante sau potențial stresante. 

Cercetările indică faptul că oamenii folosesc ambele tipuri de strategii pentru a combate cele mai multe evenimente stresante (Folkman & Lazarus, 1980). Predominanța unui tip de strategie asupra alteia este determinată, în parte, de stilul personal precum și de tipul de eveniment stresant;de exemplu, de obicei, oamenii folosesc coping-ul centrat pe problemă pentru a face față problemelor potențiale controlabile, cum ar fi problemele legate de muncă și problemele legate de familie; în timp ce în factorii de stres percepuți ca fiind mai puțin controlabile, cum ar fi problemele de sănătate pe va apela la coping-ul centrat pe emoție.

Persoanele care folosesc strategiille axate pe problemă încercă să se ocupe de cauza problemei lor., prin a afla inforformații cu privire la problema întâmpinată și învățarea de noi competențe pentru a gestiona problema. Coping-ul axat pe problemă are ca scop modificarea sau eliminarea sursei de stres. 

Mulți oameni cred că în principal , cel mai bun mod de a gestiona stresul ar fi sa renuțe la lucrurile care par să provoace stres. Cu toate acestea, nu este pedeplin posibil să se excludă tot stresul din viață, deoarece unii factori existenți la locurile de muncă, în relațiile interumane sau în stilul de viață sunt pur si simplu predispuse la crearea de provocări.

De fapt, nu ar fi în întregime sănătos să se elimina toți factorii de stres, chiar dacă acest lucru ar fi posibil; o anumită cantitate de stres este considerat a fi necesară. Astfel, putem vorbi despre eustes – tipul de stres "pozitiv".Fara eustres, se ajunge la deprimare, se simte lipsa de sens în viață.  Persoanele fără eustres Nu lupta pentru obiective , nu se implica în depășirea provocărilor.

Eustresul , de asemenea , ajută la schimbarea viziunii despre factorii de stres din viața , insensul că acestia sunt acceptați ca "provocări" în loc de "amenințări, eliminându-se sentimentul de a fi copleșit sau nefericit.

Un exemplu de ineficient de coping focalizat-problemă este în gestionăriea stresului atunci când apare un deces al unui membru al familiei. Cu toate că rezolvarea problemelor poate ajuta individul în găsirea unei strategii eficiente de adaptare aceasta nu cea mai eficientă strategie de adaptare , deoarece stresorului (moartea unei persoane dragi) nu pot fi ajustate sau modificate.

Strategiile axate pe emoție implică eliberarea de emoții. Se încearcă gestionarea sentimentelor ostile, meditatând sau folosind proceduri sistematice de relaxare.  Strategiile de coping axate pe emoție au fost identificate de psihologii Folkman și Lazarus  și se referă la strategii de evadare-evitare, acceptând responsabilitatea sau vina, exercitarea auto-controlului, și reevaluarea pozitivă. Coping-ul axat-emoție este un mecanism pentru a atenua primejdia prin minimizarea, reducerea sau prevenirea componentelor emoționale ale unui stresor. Acest mecanism poate fi aplicat printr-o varietate de moduri, cum ar fi căutarea suportului social, reevaluarea stresorului într – un lumină pozitivă, acceptând responsabilitatea, folosind evitarea, exercitarea de auto-control și distanțarea. Accentul acestui mecanism de adaptare este de a schimba sensul stresorului sau transfera atentia departe de el.

Unele mecanisme de coping axat pe emoție, cum ar fi distanțarea sau de evitarea, pot determina atenuarea rezultatelor pentru o perioadă scurtă de timp; cu toate acestea ele pot fi dăunătoare atunci când sunt utilizate pe o perioadă îndelungată. Mecanisme pozitive axate pe emoție, cum ar fi căutarea de sprijin social și pozitiv de re-evaluare, sunt asociate cu rezultate benefice. 

2.2 Shoping-ul ca modalitate de coping

2.2.1 Definirea shoping-ului

Shoping-ul este activitatea de căutare, selectare și achiziționare de produse și servicii care îndeplinesc nevoile și dorințele clienților.

Deși a face cumpărături este ceva uzual, fie că este vorba de produse alimentare generale fie ca e vorba de produse de lux, fenomenul este de actualitate atât pentru cercetătorii din ​​domeniul psihologiei și cei pe domenii economice.

       In zilele noastre devine extrem de dificil pentru a vedea in cumpărături ca o activitate izolată care nu are nici o legătură cu psihologia consumatorului si cu marketing-ul în afaceri. Cumpărătorii din întreaga lume variază în gusturile și dorințele lor atunci când vine vorba de cumpărarea de bunuri și servicii, chiar și pentru produse similare. Acest aspect este ceea ce stimulează marketing-ul pentru a oferi produse diversificate, pentru a deveni un ofertant flexibil de bunuri și servicii și pentru a face afară concurenții lor.

        Din moment ce stilurile de cumpărături variază pentru diferite bunuri și servicii și de asemenea, ele variază de la client la client, chiar și în aceeași categorie de produs, marketing-ul și psihologia, își asumă o mare importanță pentru firme, deoarece acestea aduc cele două părți – cumpărătorii și vânzătorii-cu un pas mai aproape în înțelegerea a ceea ce doresc consumatorii și dorința și modul în care ar trebui să afacerile livreze bunuri și servicii.

        Cu fiecare zi ce trece ne întâlnim noi tendințe în cumpărături. A existat un moment în care a existat accesul doar la un mall gigant, în care s-ar vinde totul sub un singur acoperiș și totul a fost comercializat în masă. Apoi a apărut tendința de magazine de specialitate la anumite segmente ale pieței.

Acum există o nouă tendință lentă, care a și-a dobândit rădăcinile în vest și se dezvoltă în piețele estice – cumpărături on-line. În acest caz întreaga lume de cumpărături este la doar un click distanță. Ea a deschis o lume cu totul nouă pentru cumpărători, deoarece se pot face cumpărături de la mall-uri gigant precum și magazine premium. Site-uri web-firme cum ar fi E-bay, Amazon, Barnesandnoble, Ostrich, etc., toate înfloritoare, oferă clienților cu un singur lucru mare și anume confortul de cumpărături la domiciliu și cumpărături de la mii de vânzători.

Pentru majoritatea consumatorilor, cumpărăturile capătă un sens dincolo de un schimb de bază de bunuri și servicii, acestea servind ca terapie, divertisment, sport, droguri. Câteva din îmțelesurile profunde ale acestui fenomen le putem surprinde in următoarele citate:

SHOPING-UL CA DIVERTISMENT

"Shopping-ul va continua să fie cea mai mare formă acestei națiuni de divertisment." – CEO-Toys R Us Jerry Storch

SHOPING-UL CA SPORT CONTACT

"Shopping- este un lucru de femeie. Este un sport de contact cum ar fi fotbalul. Femeile se bucură de îmbulzeală, mulțimile zgomotoase, pericolul de a fi călcat în picioare până la moarte și extazul de cumpărare ". – Erma Bombeck

SHOPING-UL CA EXPRESIE PERSONALĂ

"Fie că este vorba o instalație, o pereche de pompe, sau un candidat politic, cumpărăturile sunt o modalitate în care ne căutăm pe noi înșine și locul nostru în lume. Cu toate că de multe ori realizat în public, este, în esență, o experiență intimă și personală – așa cum am gusta, am atinge, am lua în considerareo mulțime de posibilitati. Cumpărăturile presupun căutari nu numai în plan extern, ca într-un magazin, dar și pe plan intern, prin memoria și dorințele personale. Este un mijloc pentru auto-exprimare, de auto-definire, creativitate, chiar și vindecare – un proces interactiv în care dialogul cu oameni, locuri, lucruri și părți din noi înșine. "- April Lane Benson, Ph.D., autoare« Să cumpărăm sau să nu cumpărăm».

SHOPING-UL CA DEPENDENȚĂ

"Pentru milioane de noi pe ringul de dans învolburat, cumpărăturile au devenit o modalitate de a ne ridica după o zi grea la locul de muncă și o sursă de divertisment la sfârșit de săptămână; s-au dovedit la fel de satisfăcătoare ca orice drog "- Andrew BENETT & Ann O'Reilly, autorii «Regândirea de afaceri, in epoca cheltuielilor».

SHOPPING CA ELIBERATOR DE STRES

"Shopping-ul te elibereaza de stres … Cu toate acestea, la fel ca la noile jucării din dimineața de Crăciun, sentimentul dispare rapid și se înlocuiește cu mai mult stres și de vinovăție, deoarece apar consecințele neplăcute." – Dr. Brad Klontz, co-autor al «Minte sau bani».

SHOPING-UL CA TERAPIE

"Sunt de părere că shoping-ul este mai ieftin decât un psihiatru." – Tammy Faye Baker.

2.2.1 Shoping-ul ca dependenta. Oniomania

Dependența de cumpărături sau oniomania poate fi considerata o tulburare de control al impulsurilor sau o tulburare obsesiv-compulsivă. Studii recente au indicat faptul că oniomania a devenit o preocupare importantă în societatea noastră, cum ar fi alcoolismul, tulburările de alimentație sau abuzul de substanțe. 

Aproximativ 90% din cei afectati sunt de sex feminin, cu vârsta de debut de pornire în adolescența tarzie, iar afecțiunea este cronică. Unii cercetători au raportat că există o prevalență mai mare de obsesie a cumpărăturilor la femei din cauza niveluri mai mici de serotonina. Aceste femei au tendința de a face cumpărături compulsive, dorința de a mânca sau prezintă cleptomanie. In plus, cumpărătorii compulsivi s-au dovedit a avea rate semnificativ mai mari de depresie, anxietate, abuz de substanțe, tulburări de alimentație si tulburari de control al impulsurilor.

Trei caracteristici simptomatice determină diferența dintre o persoană care se bucură de cumpărături și un adevărat dependent de cumpărături: 
 1. Supra-preocupare de a cumpăra, oricând, oriunde – in magazine, online și la TV;

 2. Sentimentele de suferință, rușine sau vinovăție , ca urmare a activității (în special în momentul în care achiziția devine secretă și pesroana ascunde lucrurile pe care  le- a cumpărat); 
 3. Compulsivitatea cumpărăturilor în încercarea de a contracara sentimentele de depresie, furie, singurătate sau stima de sine scazută- printr- o "ridicare" emoțională si euforică de moment.

Un dependent de cumpărături adesea se prezintă cu un profil semnificativ clinic care începe în copilărie. Atunci când există o lipsă de armonie părinte-copil la o vârstă fragedă, copilul crește crește cu o senzație de gol. Copiii care se confruntă cu neglijarea parentală cresc adesea sentimentul că este lipsit de importanță aspect care conduce la stima de sine scazută. Ei caută înlocuitori pentru goliciunea lor interioară în jucării sau alimente pentru a combate singuratatea si sentimentele de negative. Pe măsură ce cresc, aceste persoane sunt mai susceptibile de a utiliza "obiecte" sau alte experiențe, cum ar fi produsele alimentare, droguri, sau sex pentru a calma sentimentele de privare. De multe ori ca și adulți, acestor perosoane le lipsește simțul interior al păcii și securității, care vine cu un sentiment sănătos de sine.

Cumpărăturile compulsive precum și alte dependențe, oferă o senzație rapidă de euforie. Odată ce cumpărăturile se finalizează starea de euforie se evaporă și slasă de multe ori o senzație mai rea decât cea de dinainte, ceea ce duce adesea la mai multe cumpărături, datorii insurmontabile, precum și probleme de financiare.

Persoanele cu oniomanie recurg adesea la ascunderea sau distrugerea marfurilor pe care le cumpără și acumularea de datorii, faliment.

Oniomania este descrisă ca având comportamente impulsive, adesea insotite de stres și disfuncții sociale. O persoana cu aceasta boala are ca preocupare încercarea de a satisface o nevoie care nu poata fi controlată sau împlinită fără ajutorul terapiei. De multe ori, la fel ca în cazul dependenței de droguri, aceste persoane trece prin perioade lungi de negare și de silă de sine. Au fost raportate cazuri de suicid, omor, divorțuri, precum și ruinarea relațiilor cu membrii familiei sau cu prietenii.

2.2.3 Shoping-ul ca strategie de coping

Shoping-ul este un mecanism comun de adaptare. Oamenii fac cumpărături pentru a scăpa de stres. După o experiență stresantă consumatorii tind să crească cumpărăturile lor global pentru a-și distrage atenția de la acest lucru neplăcut.

Studiile demonstrează că shoping-ul este folosit și pentru a alunga stresul potențial înainte de a se întâmpla, pentru a se proteja în mod proactiv împotriva potențialelor provocări.

O cercetare realizată la Kellogg School of Management de la Universitatea Northwestern, arată că oamenii intră în magazin atunci când știu că o situație potențial stresantă se apropie. Astfel de cumpărători sunt foarte selectivi în alegerea produselor, orientându-se spre acelea care sunt specifice situației potențial negative. De exemplu, un consumator ar putea să se răsfețe cumpărând bijuterii scumpe, înainte de a participa la o reuniune de liceu pentru a se proteja împotriva percepției că nu a avut succes în viață. Un alt cumpărător ar putea achiziționa un costum de deosebit de scump înainte de a prezenta la o întâlnire importantă de afaceri.

"Inainte de a primi feedback-ul negativ, consumatorii selectează produsele care sunt asociate în mod specific cu protecția sau susținerea acelei părti din structura sinelui care ar putea intra sub amenințare. După ce s-a primit feedback-ul negativ, consumatorii par să crească cumpărăturile ca un mijloc de a le distrage atenția de la feedback-ul negativ", a declarat autorii Soo Kim si Derek D. Rucker, ambii din Kellogg.

În anul 2009 americanii au cheltuit 1.130.000.000.000 $ pe achiziții discreționare. Datele de oferă o imagine destul de exactă de cheltuieli facute pentru amuzamentele națiunii și de divertisment, interese, hobby-uri, indulgențe și vicii. Achizițiile discreționare mai comune de bunuri și servicii sunt: ​​produse de îmbrăcăminte și servicii (inclusiv curățarea uscată, depozitarea de îmbrăcăminte, închiriere de îmbrăcăminte, bijuterii și ceas de reparații), tutun, alcool, taxe si de admitere, cazare concediu, hobby-uri, jucării, animale de companie și locuri de joacă pentru echipamente, televiziune, radio și echipamente de sunet, cadouri și produse alimentare care nu sunt consumate la domiciliu.

În Marea Britanie, un studiu arata ca oamenii fac in mod constant mai mult de cumpărături on-line decât în ​​magazinele fizice obișnuite. Magazinele fizice devin mai greu accesibile decât cele on-line, pentru societatea actuală devenind din ce în ce mai obișnuită convergența lumilor virtuală și fizică. Se apreciază că 40% dintre cumpărători în vârstă de 35 ani sau mai puțin, au făcut "show-rooming", ceea ce înseamnă că articolele sunt răsfoite pe smartphone-ul lor, în timp ce vizitează un magazin. Mai mult, brandurile mari, echipează personalul cu iPod-uri sau iPad-uri pentru a ușura comenzile clienților de articole out-of în vederea livrării către casa lor sau direct la magazin. Acest din urmă serviciu, cunoscut sub numele de "click-and-collect" este în creștere și este oferit de Amazon si Selfridges printre alți retaileri.

Pentru mulți oameni, cel mai bun remediu pentru o zi stresantă la locul de muncă sau o desparțire dureroasa este mirosul de îmbrăcăminte nou-nouț, atingerea unei rochii de mătase și sunetul unui card de credit.

Poate că deloc surprinzător, un studiu a constatat ca femeile au fost de două ori mai probabil ca bărbații să se folosească shoping ca o modalitate de a face față stresului (40% față de 19%). Cei care au folosit shoping-ul ca terapie sunt cei care adoptă ca mecanism de coping distanțarea de stres, printr-o o activitate care nu are legătură cu cea cu care se confruntă în mod uzual.