SFÂNTUL APOSTOL ANDREI PLOIEȘTI PROIECT PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL 5 DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI… [621314]

1

LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI PLOIEȘTI

PROIECT
PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL 5
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ
PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ – ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR :
Dr. ALEXANDRU VASILESCU
Profesor . MOICEANU DAIANA ABSOLVENT: [anonimizat] 2020

2

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN
INGRIJIREA PACIENTILOR CU REUMATISM
ARTICULAR ACUT(RAA)

3

CUPRINS

ARGUMENT………………………………………………………..4

Capitolul I……………………………………………………5

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR
CU RAA…………..………………………………………………………6
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului
locomotor…………. ……………………………………………………… .6
I.2. Definitie. Etiologie. Clasificare ………………………………………12
I.3. Evaluarea unor semne, simptome, probleme ale
pacientului cu RAA…………. ………………………………………… …16
I.4. Participarea asistentei medicale la interventii autonome si
Delegate………………………………………………………………… …21
I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatii……………… .27
I.6. Educatie pentru sanatate…………………………………………… …34

CAPITOL UL II…………………………………………………37

STUDIU DE CAZ………………..……………………………..37

CAPITOLUL III………………………………………………..75

CONCLUZII……………………………………………………75

ANEXE…………………………………………………………77

BIBLIOGRAFIE……………………………………… .………82

4

ARGUMENT

Am ales acesta tema dorind sa subliniez importanta ingrijirilor acordate
bolnavbului, indiferent de boala de care sufera.
Imbolnavirile articulare din R.A.A. nu reprezinta gravitatea in sine ci
determinarea cardiaca care se dezvolta in paralel de la primele manifestari clinice.
Sezonul rece este un factor favorizant al imbolnavirilor cu R.A.A, trecerile de
la un anotimp la altul predispun la frecvente infectii streptococice faringo –
amigdaliene .
Neglijarea tratamentului intensiv al amigdalelor streptococice explica de ce
astaz i mai intalnim un numar insemnat de cardiaci, desi manifestarile articulare nu
mai sunt atat de zgomotoase.
Tratarea cu seriozitate a amigdalitelo r acute streptococice este un prim pas
important in diminuarea afectiunilor cardiace, deoarece este mai usor s a previ
decat sa trate zi, R.A.A fiind mai mult boala inimii decat a articulatiilor -care se
vindeca fara urmari.
Inchei aici motivatia acest ei lucrari si motivatia deciziei mele de a dev eni
asistent medical sperand ca pe parcursul activitatii mele medicale voi putea aduce
in sufletul pacientilor alinare si speranta pentru sanatate !

,, Reumatismul poliarticular acut linge articulatiile dar musca inima”

Jean -Baptiste Bouillaud.

5

CAPITOLUL I

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTILOR CU R.A.A.

6
I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
LOCOMOTOR

Aparatul locomotor – asigura sustinerea si miscarea organismului uman. El
are o alcatuire complexa fiind format dintr -o serie de structuri: oase, articulatii,
muschi, aparat nervos si coordonare – strans corelate cu celelalte organe si sisteme
si cu metabolismul general al organismului.
Functionarea in bune conditii a componentelor aparatului locomotor de la
nastere pana la batranete este intretinuta prin miscare si prin prevenirea si
combaterea pozitiilor suprasolicitare.
Articulatiile – reprezinta jonctiunea a doua sau mai multe oase. Oasele
alcatuiesc scheletul, aceea parte a corpului care formeaza schela rigida a aparatulu i
locomotor si de sustinere, avand rol de a rezista fortelor ce rezulta din greutatea
corpului, tensiunii musculare si ligamentare.
Articulatiile maresc elasticitatea aparatului de sustinere, fac posibila miscarea si
statiunea bipeda, reduc esential solicitarile carora le sunt supuse oasele prevenind
astfel ,, oboseala “ acestora. La randul lor muschii prin actiunea lor reduc
substantial solicitarea articulatiilor si a oaselor.

7
Structura:
Elementele anatomice constructive ale articulatiilor sunt reprezentate de
tesut conjunctiv. Tesutul de jonctiune si conjunctie sunt alcatuite din celule
conjunctive: fibrocite, fibre conjunctive ( colagene ) si substanta fundamentala
care uneste toate elementele si asigura unitatea si soliditatea tesutului. Substanta
fundamen tala are rol in metabolismul cartilajului articular, este intens hidratate:
70- 80 % apa; nucleopolizaharide, electroliti, lipide

Tipuri de articulatii:
Dupa structura si functia lor precum si de necesitatile practicii medicale
articulatiile se impart in doua categorii:
1) sinoviale;
2) nesinoviale.
1) Sinoviale – se deosebesc fundamental de articulatiile nesinoviale prin faptul
ca intre cele doua oase care se leaga exista un spatiu numit cavitate articulara
care contine o pelicula fina de lichid care usureaza alunecarea numit lichid
sinovial.
Componentele articulatiei sinoviale:
 Suprafete articulare ale capetelor osoase vin in contact in cadrul unei
articulatii. Dupa forma lor fetele articulare pot fi: sferice (capul
humerusului), concave (cavitatea glenoida a scalpului), mosoras (trohleea
humerusului ) sunt acoperite de cartilaj articular format din tesut cartilaginos
hialin, fara nervi si vase de sange.
 Capsula articulara are in structura sa tesut fibros si leaga intre ele capetele
osoase ca un mansou. Este cap tusita la interior de membrana sinoviala.
 Membrana sinoviala se prinde pe os la periferia cartilajului articular fiind
bogat vascularizata si inervata. Este o membrana seroasa ca pleura si
peritoneul.

Dupa structura stratului subintestinal Key descrie 3 tipuri de sinoviale:
fibroasa, areolara, adipoasa.
Jauteyrand – Bouleuger stabileste 2 tipuri fundamentale de sinoviale:

8
– tipul tristratificat – intalnite in fundurile de sac articular unde solicitarile
mecanice sunt reduse;
– tipul mono sau distratificat din zone intens solicitate mecanic.
Cele trei straturi ale sinovialei:
 intima – zona avasculara, cunoscuta si ca stratul de sinoviacite care
sunt de doua feluri A si B;
 subintima – zona bogat vascularizata cu celule de tip fibros,
areolar si adipos dispusa pana in portiunile periostale subcapsulare
ale oaselor ce compun articulatia;
 subsinoviala – zona bogat vascularizata, saraca celular.

Membrana sinoviala reprezinta un tesut activ care realizeaza o functie
globala de absorbtie si filtrare, fiind in permanent ,,schimb “ pe de o parte cu
lichidul sinovial iar pe de alta parte cu circulatia veno -limfatica articulara.
 Lichidul sinovial produs de membrana sinoviala, se gaseste in articulatiile
sinoviale si in tecile tendoanelor, el serveste lubre fierii articulatiilor si ca
sursa nutritionala pentru cartilaj.
Rolul lichidului sinovial:
 mentine un mediu lichid constant din punct de vedere fizico –
chimic necesar intretinerii functionarilor de baza ale cartilajului
articular;
 realizeaza nutritia cartilajului articular;
 lubrefierea suprafetelor articulare si reducerea eroziunilor acestora.
Lichidului sinovial are o serie de proprietati care il fac capabil de a executa
functiile sale si mai ales pe cea de librifiant.
 Cavitatea articulara este spatiu l virtual cuprins intre capetele osoase care se
articuleaza si capsula articulara. In ea se gaseste o cantitate mica de lichid
sinovial.
 Ligamentele articulare sunt formatiuni fibroase care intaresc articulatia.
Cand intre suprafetele osoase ce se articule aza exista nepotriviri apar diferite
formatiuni fibro -cartilaginoase, pentru a se realiza potrivirea fetelor
articulare:

9
 meniscurile articulare – separa incomplet cavitatea articulara
(articulatia genunchiului);
 discul articular – separa complet cavitatea articulara;
 bureletul articular -un inel ce inconjoara cavitatea glenoida a
scalpului care este mai mica decat humerusul, avand rol de a mari
suprafata glenoida.
 Cartilajul articular acopera suprafata oaselor si este format din tesut
conjunctiv. Contine celule numite condrocite, fibre de colagen si substanta
fundamentala. Grosimea variaza intre 1 -7mm. Cartilajul articular nu poseda
vase de sange. Principala sursa de hrana o reprezinta lichidul sinovial. Pentru
a indeplini rolul sau nut ritiv acesta trebuie sa circule prin componentele
cartilajului articular.
Suprafata cartilajului este rugoasa, prezentand depresiuni de 200 -400  intre
care se interpun ondulatii de 20 -40 . Este acoperit de lame care nu contin celule
si sunt formate din fibre foarte subtiri de colagen dispuse paralel cu suprafata.
Substanta fundamentala este foarte redusa. Lamele nu sunt dispuse uniform.
Unele articulatii mai poseda si burse sinoviale periarticulare care au morfologia,
fiziologia si patologia cu sinoviala articulara permitand alunecarea planurilor intre
care se interpun.

10

2) Nesinoviale – oasele sunt unite prin tesut fibros sau cartilaginos astfel incat
nu intalnim la acestea nici cavitate articulara si nici lichid sinovial.

Dupa felul cum se leaga oasele intre ele se disting urmatoarele tipuri de articulatie:
A) fixe (sinartroze ) – imobile, nu este posibila miscarea, nu au cavitate
articulara. Se realizeaza prin diferite tipuri de elemente conjunctive:
tesut conjunctiv dens, tesut cartilajinos si chi ar tesut osos.
Dupa tesutul care se interpune intre oasele care se articuleaza distingem:
 sindesmoze – articulatii in care se interpune tesut fibros
( suturile de la oasele cutiei craniene )
Dupa forma suprafetelor de contact distingem:
– Suturi scuamoase cand marginile celor doua oase sunt subtiate si se suprapun
(ex. sutura din scuama temporalului si parietal )
– Suturi dintate cand marginile prezinta dinti de ferastrau ce se intrepatrund ( ex.
sutura dintre parietale si scuama frontalului s au scuama occipitalului).
 sincondrozele articulatii in care cele doua oase care se articuleaza, se
interpun ca o lama de tesut cartilaginos ( ex. simfiza pubiana);
 sinostoze – se formeaza prin osificarea la adult a si ndesmozelor si
sincondrozelor ( ex. osif icarea suturilor sau a pieselor ce alcatuiesc
sternul )
B) semimobile (amfiartroze ) – mobilitate redusa, la nivelul lor, intre oasele
ce se articuleaza se interpune o fo rmatiune fibro -cartilaginoasa ( ex.
articulatia vertebrala).
C) mobile (diartroze ) – mobilitate mare, capetele oaselor sunt acoperite de
cartilaj, dar acestea se imbina in asa fel incat permit miscari mai
complexe, mai variate si mai ample.
Miscarea este esentiala pentru nutritia cartilajului articular. La nivelul unei
articulatii mobile, miscarile depind de forma suprafetelor articulare. Ele pot realiza
in jurul unui singur ax, doua sau trei axe.

11
Miscarile posibile sunt:
 flexie/extensie – miscarea de apropiere – indepartare a doua segmente
alaturate. Se face in jurul unui ax transversal.
 abductie / adductie -se face in jurul unui ax anteroposterior; adductie –
miscarea de apropiere fata de axul median al corpului; abductie – miscarea
de indepartare fata de axul median al corpului.
 rotatia -miscarea in care axul in jurul caruia se realizeaza este in lungul
segmentului care se roteste.
 circumductia -miscarea complexa care totalizeaza flexia,extensia,
abductia, adductia si le asociaza cu rotatia.
 pronatia – miscarea de rotatie a mainii prin care se roteste medial, palma
privind in jos sau in spate.
 supinatia – miscarea inversa in care policele se roteste bilateral, palma
privind in sus sau in fata.
Articulatiile se denumesc dupa numele oaselor c are participa la formarea lor
(articulatia scapulo – hume rala, coxo – femurala ).
Exercitiile fizice zilnice care mobilizeaza toate articulatiile sunt factorul
hotarator in mentinerea mobilitatii articulatiilor normale prin faptul ca favorizeaza
nutritia cartilajului articular, asigura ungerea si intretinerea elasticitatii tesuturilor
periarticulare.
Singurul medicament eficace care poate prevenii imbolnavirea articulatiilor este
miscarea.

12
I.2 DEFINITIE, ETIOLOGIE,CLASIFICARE

Definitie:
R.A.A. – boala inflamatorie nesupurativa a tesutului conjunctiv datorita
infectiei cu strep tococul  hemolitic de grup A care intereseaza intre organismul
afectand cu predilectie inima si articulatiile, cu debut acut si evolutie cronica
intrerupta in perioade acute.
 In 1966 O.M.S. – considera R.A.A. drept ,, boala inflamatorie care
survine ca o consecinta a infectiei cu streptococi din grup A “.
 In monografia din 1964 – N.Lupu si V. Ciobanu defineste boala ca o
afectiune generala inflamatorie cu etiopatogenie streptoalergica si
localizat predominant cardio – articular avand caracteristica morfolo gica
nodulul Aschoff, evolutie cronica cu recidive si frecvent sechele cardiace.

Etiologie:
Cerceterile medicale ale ultimilor decenii au demonstrat ca boala este
produsa de streptococul hemolitic grup A care se fixeaza pe mucoasa nazala,
faringe si amigdale. Imbolnavirea este declansata de toxinele microbiene care sunt
puse in libertate dupa amigdalita acuta la intervale variabile de timp. Etiologia
streptococica a R.A.A. poate fi considerata ca si dovedita pe baza unor date
epidemiologice, imunologi ce, clinico – terapeutice si profilactice.
Streptolizinele odata patrunse in sange declanseaza reactii de aparare din partea
organelor imunitare care produc anticorpi si le reduc agresivitatea. Daca
streptolizinele se elibereaza in cantitate mai mare, anticorpii nu mai sunt capabili
sa le neutralizeze si acestea se depun pe vasele articulatiilor, la nivelul muschiului
si valvulelor cardiace declansand atacut acut de reumatism poliarticular acut.
Exista argumente care sustin afirmatia ca R.A.A. este prod us de streptococul 
hemolitic din grup A:
– Fiecare puseu de R.A.A. este precedat de o infectie streptococica manifestata
clinic ( abces dentar, erizipel ); 5% din infectiile premonitorii evolueaza insa
subclinic neputand fi evidentiate anamnestic;
– Indicatorii biologici semneaza contactul cu streptococul ( evidentierea sa in
cultura din exudatul faringian, prezenta anticorpilor cu viata scurta A.S.L.O.,
prezenta anticorpilor cu viata lunga anti M );

13
– Eficacitatea tratamentului antistreptococ ic ( penicilina, eritromicina ) in
vindecarea puserului dar mai ales in profilaxia primara si secundara a bolii.
Infectia streptococica ocupa un loc important in geneza unor boli cuprinse
actualmente in conceptul patogeniei de boli poststreptococice ( R.A. A., eritemul
nodos ). Clinica infectiei streptococice cuprinde in ordinea frecventei angina acuta
streptococica, sinuzita streptococica, abcesul dentar, erizipelul.

Contaminarea streptococica se realizeaza:
a) pe cale directa, aerogena;
b) pe cale indirecta: lapte, praf.
In privinta portii de intrare a microorganismului si a caracterului acut sau cronic
al procesului inflamator determinat de acesta ca suferinta premergatoare
determinari mezenchimale trebuie discutate mai multe eventualitati. Apariti a

14
sezoniera a mai multor cazuri de R.A.A. in colectivitatile de copii corespunde
micilor epidemii de rinofaringita streptococica favorizate de contactul direct.
Contagiunea au loc in stadiile initiale ale bolii prin picaturile lui Flugge in
condi tiile unei perioade scurte de incubatie.
Factorii legati de varsta, climat, conditii socio – economice par sa joace un rol
important in susceptibilitatea fata de infectie, iar pasajele succesive contribuie la
selectionarea unor tulpini mai virulente. Supra vegherea epidemiologica a
colectivitatiilor si mai ales infectiile experimentale la voluntari, au aratat ca
microorganismul poate persista in faringe timp de mai multe saptamani sau luni
dupa atingerea fenomenelor clinice.
S-a constatat ca nu se imbolnavesc de R.A.A. toti acei care au prezentat o
infectie streptococica amigdaliana, de asemenea s-a observat ca tratamentul
intensiv al amigdalitei acute apara de R.A.A. pe tineri in proportie de 90 %. Exista
o serie de factori care predispun la imbolnaviri reumatis male printre care: frigul,
umezeala, carente vitaminice, debilitatea fizica.
Sezonul rece este un factor favorizant al imbolnavirilor prin R.A.A. fiindca
predispune infectii streptococice. S -a observat ca primavara si toamna in general
trecute de la un ano timp la altul predispun la frecvente infectii streptococice
faringo – amigdaliene.Este posibil ca infectia streptococica de debut sa fie mascata
de o infectie virala sau o infectie nestreptococica. Perioada de latenta in medie 18
zile – permite instalarea procesului imuno – alergic.
Boala poate aparea la orice varsta, dar are incidenta maxima intre 5 -15 ani. La
adulti se intalneste de obicei ca recidiva, ca un sindrom poliarticular de tip
inflamator, asociat de obicei unei valvulopatii mitrale sau aortice.
Clasificare:
Manifestarile clinice sunt foarte variate si sunt determinate de cauze diferite
cunoscute ( microbiene sau nemicrobiene ) si necunoscute inca.
Clasificarea bolilor reumatismale a creat destule dificultati medicinei deoarece
nu exista un criteriu unic in jurul careia sa se poata face ordine in varietatea
nesfarsita a formelor acestor boli. Termenul de ,, reumatism “ a devenit aproape
sinonim cu ,, suferinta articulara “ insa exista si forme de reumatism nearticular
acolo unde este tesut co njunctiv ( ex. muschi ).

15
Pornind de la acestea reumatismul poate fi impartit ca boala in doua mari
categorii:
a) articular;
b) nearticular sau abarticular.
Reumatismul articular cuprinde doua grupe mari:
a) artrite ( reumatism inflamator si infectios );
b) artroze ( reumatism degenerativ ).
Alte clasificari ale bolilor reumatismale:
I.A. Reumatismul articular:
* Artrite ( caracter inflamator ):
a) R. Bouilland – Sakolski;
b) R. secundar infectios;
c) P.C.E. ( poliartrita reumatoida );
d) Spondiloza anchilozanta sau anchilopoetica.
* Artroze ( caracter degenerativ ):
a) Spondiloze;
b) Artroze – Poliartroze.
I.B. Reumatism abarticular inflamator sau degenerativ :
a) Poliartrite;
b) Nevralgii – Nevrite;
c) Mialgi – Miozite;
d) Neuromialgia;
e) Tendinite;
f) Bursite;
g) Tenosinovite.

II.A. Articulare si viscerale cu caracter inflamator :
a) R.A.A.;
b) Reumatism secundar infectios de cauza cunoscuta;
c) Poliartrita reumatoida;
d) Spondiloza anchilozanta;
e) Reumatism psoriazic;

16
f) Sindromul Reiter.

II.B. Articulare cu caracter degenerativ :
a) Artroze,poliartroze;
b) Discartroze;
c) Poliartroze vertebro -periferice;

II.C. Abarticulare cu caracter inflamator sau degenerativ :
a) Tendinite, tenosinovite;
b) Sinuzite;
c) Poliartrite, fibrozite;
d) Miosite;
e) Sindromul tunelului carpian sau al tunelului tarsian;
f) Sindromul Tietze.

1.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME SI PROBLEME
ALE PACIENTULUI CU RAA

Semiologia este parte importanta a patologiei care se ocupa cu analizarea si
interpretarea simptomelor.
Simptomatologia grupeaza simptomele clinice, biologice si radiologice ale
bolii. Boala apare la oric e varsta avand incidenta maxima intre 5 – 15 ani. La adult
se intalneste mai ales ca recidiva, ca un sindrom poliarticular de tip inflamator
asociat de obicei unei valvulopatii mitrale sau aortica. Boala este precedata cel mai
adesea de angina, amigdalita acuta sau simpla faringita.
Dupa atenuarea infectiei streptococice urmeaza un interval ,, liber “ pe care unii
autori l -au numit ,, stare postanginoasa “. Aceasta perioada dureaza 1 – 3 saptamani.
In aceasta perioada pacientul este uneori palid, inapetent, subfebril intermitent,
alteori starea lui clinica este normala.
Dedutul bolii este de obicei brutal printr -o poliartrita acuta febrila. Sunt afectate
brusc: trezirea matinala, articulatiile mari cu importanta impotenta functionala.

17
Dupa 1 – 3 saptamani de la vindecarea anginei streptococice incepe perioada de
stare in care apar:
A) Manifestari articulare :
Semnele cele mai evidente si mai constante ale R.A.A.: poliartrita acuta,
mobila, fugace care intereseaza mai mult articulatiile in acelasi timp , in special
cele mai mari ( sold, genunchi, tibio -tarsiene ) avand caracter inflamator (
tumefiere, caldura, congestie si durere ). Durerea articulara are caracter migrator.
Caracteristica de ,, poliartrita articulara mobila “ este conferita de faptul ca
inflamatia articulara se muta de la o articulatie la alta, durata medie pentru o
atingere articulara este de 4 – 5 zile, miscarile articulare sunt foarte dureroase.
Poliartrita se poate vindeca cu sau fara tratament, fara sechele.
Atacul reumatismal este p recedat in jumatatea dintre cazuri de angina
streptococica.
B) Manifestari generale :
– febra – prezinta uneori inca din stadiul de debut si poate imbraca aspecte
variate in functie de caz si mai ales de precocitatea tratamentului cu derivati
salicilat. Este apr oape constanta mai ales la copii si adolescenti cu puseuri
hipertermice la fiecare noua atingere articulara sau viscerala reactionand la
salicilat si cortizon.
– tahicardie regulata cu alerta de 100 – 200 batai/ minut este intalnita adesea in
cursul puseului de R.A.A. existand uneori o discrepanta fata de valorile
termice.
– paloare frapanta;
– diaforeza;
– epistaxis;
– astenie;
– artralgii diverse.

C) Manifestari cutanate – frecvente de obicei la copii :
– noduli Meynet – elemente rosii, ferme, nedureroese de marimea bobului de
mazare, fixati pe plan profund localizati in jurul articulatiilor inflamate. La
palpare au o consistenta dura si sunt sensibili.

18
– eritemul marginat – placard eritematos nepruriginos, se extinde rapid in
valuri si este fugace. La inceput macule sau papule de culoare rosu -violacee,
cu diametrul aproximativ 3 mm, raspandite mai ales la nivelul trunchiului si
membrelor. Acestea cresc repede in suprafata si realizeaza in scurt timp
leziuni extrem de caracteristice cu centrul clar sau usor pigmentat si periferia
formata dintr -o zona eritematoasa net delimitata. Leziunea dispare la fel de
repede cum a aparut pentru a se manifesta in alta regiune.
– eritemul nodos – afectiune nodulara predominant la membrele inferioare
care mai poate fi intalnit in prima infectie tuberculoasa si intoxicatii cu
sulfamide. Apare in cadrul R.A.A. ca o reactie alergica necaracteristica, fata
de diferite antigene de origine bacteriana sau medicamentoasa.

D) Manifestari viscerale :
– pleurezii – inflamatie acuta sau cronica a pleurei insotita de un revarsat
lichid intre pleure, de tip exudativ;
– congestii pulmonare;
– nefrite;
– hepatite;

E) Manifestari abdominale:
– dureri abdominale – uneori cu caracter pseudo -apendicular;
– peritonita reumatica;
– gastroenterita catarala.

F) Manifestari renale :
– albuminurie;
– hematurie in cadrul unei glomerulonefrite de focar.

G) Manifestari endocrine :
– tiroidiene cu hipertiroide;
– tiroidiene cu hipotiroide.

19
H) Manifestari oculare :
– hidociclita.
I) Manifestari nervoase :
– coreea – miscari involuntare si dezordonate ale extremitatilor de origine
nervoasa cu oboseala musculara consecutiva. Coreea minora apare de obicei
la fetite intre 5 – 14 ani;
– reumatism cerebral ( delir, confuzie, hipertermie, anxietate );
– encefalita – apare la adultul tanar 20 – 30 ani. Boala evolueaza spre
vindecare cu sechele de obicei psihice;
– meningita reumatismala – este de obicei intalnita sub forma de meningo –
encefalita cu L.C.R. de tip limfocitar sau hemoragic.

J) Manifestari cardiace – confera bolii nota de gravitate .
Apar la 75% din copiii cu R.A.A.,iar frecventa scade cu varsta.
In primele saptamani apar tulburari E.K.G. considerate benigne. Acestea sunt
consecinta inflamatiei tesutului nodul atrial.
R.A.A. afecteaza rar valvele inimii drepte, tricuspida sau sigmoidele pulmonare.
Atingerea cardiaca poate trece de multe ori neobservata sau poate fi sugerata de
hipertermie.
 cardita reumatismala – afectarea celor 3 tunici ale inimii avand consecinta in
principal tulburarile de ritm ( asurzirea zgomotelor cardiace , aparitia
suflurilor ). Prezenta carditei la primul puseu reumatismal indica cu mare
posibilitate consecinte cardiace cu ocazia recurentelor care raman cu efecte
minime sau nule asupra inimii daca la puseurile precedente cardita nu a fost
prezenta;
 endoca rdita;
 miocardita;
 pericardita;
 lezarea cardiaca apare in prima saptamana de boala, fiind vizibila la
necropsie.

20
K) Manifestari biologice :
 anemie discreta;
 hiperleucocitoza;
 cresterea V.S.H. -ului, fibrinogenului,  2 si  globuline;
 prezenta de streptococ in exudatul faringian in timpul anginei;
 A.S.L.O. crescut la 15 zile de la debutul anginei.

PROBLEME DE DEPENDENTA
– Durere acuta articulara cu caracter migrator
– Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit
– Dificultate in a efectua activitati fizice
– Dificultate in a se misca
– Deficit de a -si acorda ingrijiri igienice;
– Postura inadecvata; 
– Alterarea tegumentelor 
– Alterarea somnului 
– Disconfort; 
– Hipertermie; 
– Vulnerabilitate fata de pericole;
– Alterarea stimei de sine
– Risc de complicatii 
– Dificultate de a se realiza;
– Dificultate in a indeplini activitati recreeative; 
– Alerarea eliminarii 
– Dificultate de a se imbraca si dezbraca 

21
I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

1. Anamneza
Reprezinta primul pas pentru diagnosticul oricarei boli. Este necesara castigarea
increderii bolnavului deoarece interviul nu trebuie sa fie protocolar si sec.
Asistenta medicala va aborda cu blandete pacientul pentru a obtine informatii
care ar putea duce la solutionarea problemelor.
 varsta pacientului – copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru
infectii streptococice;
 locul de nastere si domiciliul – conditiile insalubre de locuit, frigul,
umezeala, favorizeaza aparitia anginelor streptococice;
 date privind debutul boli i :
– cum au aparut primele semne,
– debutul brusc, cu perioada de stare,
– cand au aparut primele semne ( repaus, miscare ).
 obiceiuri alimentare;
 examene medicale anterioare si tratamente deja aplicate;
 antecedente personale ( A.P.):
– prezenta anginelor streptococice in antecedente personale ale
pacientului recente ( 2 – 4 saptamani ) precedate de instalarea
durerilor articulare;
– stiind de existenta R.A.A., chiar infectiile de focar pot explica
aparitia unor boli organice de inima;
– precizarea conditiilor de viata si munca.
 antecedente heredo -colaterale ( A.H.C. ): informati despre bolile parintilor,
bunicilor, copiilor si rudelor apropiate. Este bine de stiut ca bolile ereditare
transmit predispozitia, nu boala, iar zestrea genetica poate fi modificata sub
influenta conditiilor de mediu.

22
2. Examenul fizic
Inainte de examenul fizic pacientul trebuie pregatit psihic ( asigurarea unui
mediu adecvat, linistit, climat calm ).
Inspectia – trebuie efectuata la lumina suficienta si naturala. In timpul inspectiei
asistenta medicala va observa:
– atitudinea – pozitia pacientului in pat si -l va ajuta sa adopte pozitii
corespunzatoare care sa -i favorizeze circulatia, respiratia;
– fizionomia – paloare;
– starea de nutritie – in cazul in care pacientul cu R.A.A. e ste si obez
asistenta medicala il va sfatui sa respecte un regim corespunzator (
cantarirea zilnica pe perioada spitalizarii ).
3. Masurarea functiilor vitale
A) Masurarea pulsului:
– se face pentru a obtine informatii despre starea functionala a inimii, vaselor,
pentru a aprecia functionalitatea aparatului respirator;
– se face la orice artera accesibila palpatiei care poate fi comprimata pe plan
osos;
– pacientul trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin 5 – 10 minute;
– bratul pacientului va fi relaxat si sprijinit;
– se masoara de doua ori pe zi si ori de cate ori este necesar, iar frecventa se
va nota in foaia de temperatura cu culoare rosie.

B) Masurarea T.A.:
– pacientul va fi informat despre tehnica;
– se asigura repaus 10 – 30 minute;
– pacientul va fi la 3 ore dupa servirea mesei;
– pentru a obtine valori reale T.A. se masoara de 3 ori, valoarea reala este cea
de-a III-a;
– se noteaza in foaia de temperatura.

C) Masurarea respiratiei:
– pacientul va sta in decubit dorsal si nu va fi informat despre tehnica;
– frecventa respiratiei se noteaza in foaia de temperatura.

23
D) Masurarea temperaturii:
 Oricarui bolnav indiferent de senzatiile sale subiective trebuie sa i se
controleze temperatura;
 In cazul pacientilor cu R.A.A. poate aparea hipertermie.
In aceasta situatie asistenta medicala va:
– calcula bilantul ingesta -excreta;
– schimba lenjeria de pat si corp;
– umezii buzele;
– asigura cantitatea de lichide;
– asigura repaus fizic si psihic;
– administra medicamente la indicatia medicului;
– masura zilnic temperatura dimineata si seara si ori de cate ori este
nevoie;
– nota temperatura in foaia de temperatura;
– asigura regim alimentar hidrozaharat.

4. Tratamentul igieno – dietetic

In R.A.A. exista riscul imbolnavirii cardiace. Orice bolnav in faza acuta trebuie
tratat ca un cardiac potential, chiar daca semnele clinice si electrocardiografice nu
au aparut.

24
 prima masura de a evita solicitarea inimii este repausul la pat, asistenta
medicala va asigura confortul pacientului;
 masuri dietetice:
– in timpul administrarii de Prednison se va scoate din alimentatia pacientului
sarea si alte alimente conservate ( salam, sunca, conserve de carne );
– in perioada febrila va primi regim hidrozaharat;
– carnea, branzeturile proaspete vor fi introduse imediat ce starea febrila a
disparut. Preparatele de carne vor fi prezente sub forma de rasol, perisoare
cu piureuri de cartofi, mazare verde;
– oul fiert cu zeama sau ochiurile moldovenesti cu unt vor trebui introduse la
micul dejun si seara;
– o mare atentie se va de aportului vitaminic sub forma de sucuri de fructe sau
spuma de albus de ou ( mere, cirese, visine ). Indulcirea ceaiului se va face
moderat.
– prajiturile cu fructe si branzeturile proaspete vor fi introduse luandu -se
precautia sa nu se utilizeze prea mult zahar mai ales la cei supusi
tratamentului indelungat cortizonic, cu doze de atac.

5. Tratamentul medicamentos

Schema terapeutica se stabileste numai de catre medic care raspunde de sanatatea
bolnavului, e l fiind in masura sa reduca dozele sau sa adauge alte medicamente.

25
Tratamentul urmareste doua obiective:
 oprirea rapida a starii acute;
 prevenirea recidivelor care au ramas asupra inimii.
Durata tratamentului este in medie de 6 saptamani si consta in:
– antibiotice;
– medicamente care combat inflamatia;
– masuri igieno – dietetice.
Infectia streptococica se combate cu penicilina injectabila in medie 1200000 –
2400000 U.I. fiind condusa de medie in raport cu examenul exudatului faringian si
al dinam icii titrului ASLO.Masurile profilactice vizeaza obiective diferite in
functie de etapa evolutiva:
A) profilaxia primara ( a bolii, a primului atac de R.A.A. ):
 se realizeaza prin tratarea infectiilor streptococice.
Tratamentul corect al faringitei streptococice este conditia esentiala a R.A.A.
Clinic angina streptococica debuteaza brusc cu febra, cefalee, disfagie, iar la
examenul obiectiv se constata aspectul eritematos sau eritemopultaceu al mucoasei
faringiene;
 consta in administrarea de Penicili na G, 1000000 – 2000000 U.I./zi,
Penicilina U 200000 U, 2 cp.x 4/zi, oral timp de 7 – 10 zile in infectiile
streptococice acute ( angine, amigdalite ) sau la purtatori de streptococ 
hemolitic.
B) profilaxia secundara ( a recidivelor de R.A.A. ):
 se efectueaza cu penicilina retard ( Moldamin, Extencillina, Retardpen)
600000 U.I. la 7 zile sau 1200000 la 14 zile in lunile friguroase
(octombrie – aprilie ) timp de 2 ani la adulti si 5 ani ( sau pana la varsta
adulta ) la copii;
 se practica ablatia foca rului de infectie ( amigdalian , dentar ) la 2 luni dupa
atacul acut reumatismal, sub protectie de antibiotice ( Penicilina), inainte si
dupa interventie, pentru prevenirea grefei cardiace bacteriene.
C) prevenirea endocarditei bacteriene subacute :
 bolnavii cu cardiapatii valvulare sechelare sunt expusi grefelor bacteriene
survenite spontan sau in urma manevrelor terapeutice, stomatologice,
amigdalectomie;

26
 indicatiile profilactice nu sunt inca stabilite pentru toate aceste situatii dar
ramane valabil principiul protectiei cu antibiotice. Exemplu: amigdalectomia
va trebui precedata cu o ora de administrare 600000 U.I. procainpenicilina G
in asociatie cu 200000 U.I Penicilina G, repetata o data pe zi in urmatoarele
2 – 3 zile.
Inflamatia reumatica se tra teaza cu preparate de cortizon sau medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene de tipul salicilat de sodiu, fenilbutazona.
Prin interventiile autonome si delegate obiectivele tratamentului R.A.A. sunt:
 sterilizare streptococica si prevenirea reinfecterii streptococice;
 atenuarea, stingerea si prevenirea inflamatiei reumatismale sinoviale, dar
mai ales a celei cardiace;
 tratament simptomatic;
 tratarea complicatiilor nervoase.
Caracteristic pentru RAA este dispariția rapidă a artritei (24 -48 h) sub tratamentul
cu aspirină sau steroizi, VSH -ul normalizându -se în aproximati v 15 zile. În
absența tratamentului, artrita se vindecă în maximum 3 săptămâni, stabilizarea
biologică survenind în 12 -15 săptămâni (evoluție medie = 2 luni). Trebuie făcută
diferențierea de a rtralgie (durere arti culară subiecti vă, fără modifi cări obiecti ve
infl a matorii), care este o manifestare reumati s -mală minoră.
6. Recoltarea probelor de laborator
Asistenta medicala va pregati fizic si psihic pacientul pentru recoltarea probelor
de laborator explicandu -i cu blandete tehnica.
Recoltarea anumitor probe necesita ca pacientul sa fie a jeune.
Asistenta medicala ajuta pacientul sa adopte o pozitie corespunzatoare.
In cazul in care pacientul este imobiliza t asistenta medic ala:
– va schimba pozitia la intervale regulate ( 24 ore );
– va planifica un program de exercitii in functie de capacitatea bolnavului;
– va examina zilnic zonele predispuse la escare;
– va folosi materiale auxiliare.

27
I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE

Actele de investigatie sunt ,, documente in plus “ care intaresc observatiile
clinice.
Trebuie retinut un fapt deosebit de important: diagnosticul si starea evolutiva a
R.A.A. nu se stabileste dupa o singura analiza ci prin urmarirea clinica atenta.
Interventiile asistentei medicale pentru recoltarea sangelui

Pentru recoltarea sangelui asistenta medicala va respecta normele generale de
recoltare a produselor biologice si patologice:
 va pregati materialele necesare si inst rumentele in conditii de asepsie;
 se vor urmarii urmatoarele aspecte:
– sa nu se infecteze bolnavul in timpul recoltarii;
– sa nu se infecteze persoana care efectueaza tehnica;
– sa se evite suprainfectarea produselor recoltate.
 se recolteaza cantitatea exacta de produs necesara pentru examinari de
laborator;
 se vor complecta corect etichetele de pe recipientele cu produsele recoltate;
 eticheta se va face inainte de recoltare si se vor nota: nume, prenume, nr.
salon si pat, sectia, analiza ceruta;

28
 produsele recoltate vor fi trimise imediat la laborator pentru a se evita
alterarea;
 in timpul transportului se evita udarea, murdarirea dopurilor recipientelor ce
contin probe;
 rezultatele se noteaza in foaia de observatie.

Locul punctiei venoase:
 venele de la plica cotului care alcatuiesc un M venos format de venele
superficiale ( bazilica si cefalica );
 venele de pe fata dorsala a mainii;
 venele de pe fata dorsala a piciorului;
 la sugarii si copii mici vor fi abordate venele jugulare si epicranien e.
A) Pregatirea psihica :
Se explica tehnica si importanta recoltarii sangelui, explicandu -i necesitatea si
importanta pentru stabilirea diagnosticului.
B) Pregatirea fizica :
– pacientul sa fie a jeune;
– va fi asezat in decubit dorsal sau pe un scaun in pozitie sezand cu membrul
superior in extensie si pumnul stans;
– hainele se ridica deasupra plicii cotului si se verifica daca nu stanjeneste
circulatia sangelui ;
– sub plica cotului se aseaza musama, aleza si pernita;
– dupa recoltare, la locul punctiei va fi aplicat un tampon compresiv care va fi
tinut 1 -2 minute la locul punctiei pentru hemostaza, cu bratul in extensie
pentru a prevenii formarea hematomului.

Modificari de laborator in R.A.A.:
– testele hepatice indica cresterea T.G.O., T.G.P. si a fosfataze i alcaline;
– V.S.H.:
– poate atinge valori pana la 100mm/h;
– revenirea la normal se face dupa stingerea puseului acut, diminuarea
febrei, disparitia leucocitozei;

29
– nu dispare la bolnavul cu coree izolata si nu este atat de pronuntata in
prezenta semnelor de insuficienta cardiaca congestiva.
– leucocitoza pana la 10000 elemente/mm3 si anemia moderata se inscriu
printre modificarile biologice nespecifice determinate de R.A.A.;
– proteina C reactiva – pozitivitatea testului este in general concordanta cu
accelerarea V.S.H. -ului. Absenta proteinei C reactive exclude virtual R.A.A.
Tratamentul cortizonic realizeaza negativitatea prompta a reactiei, iar
suspendarea lui prematura poate fi insotita de un ,, rebound” biologic;
– fibrinogen – peste 500 mg% este co nstant intalnit in cursul puseului de
R.A.A. existand pe cat se pare o relatie directa intre nivelul atins si
severitatae visceropatiilor reumatice si/sau numarul articulatiilor clinic
afectate;
– testul de polimerizare al lui Losver – apar modificari calita tive ale
fibrinogenului – dupa cercetarile lui Papilian, Duta este un indicator biologic
al evolutivitatii procesului inflamator mai fidel decat V.S.H. pozitivandu -se
precoce si avand in plus o semnificatie prognostica in raport cu determinarile
organice a le bolii;
– proteinele plasmatice – modificarile se caracterizeaza in mare parte prin
scaderea albuminei si cresterea  2 globuline,  globuline si
glicoproteinelor. Aceste perturbari sunt evidentiabile prin cateva teste de
laborator clinice relativ simple:
– banda de coagulare Weltman;
– electroforeza in mediu acid pentru evidentierea orosomucoidului
dependent de fractiunea  1 globulina;
– testul la Cetavlon pentru aprecierea aproximativa a nivelului  2
glicoproteinelor.
– ASLO – sunt crescuti la 70- 80% din bolnavi depasind titrul limita de
250 U.I./ml incepand din a -II-a saptamana de la debutul anginei sau
faringitei cu streptococ  hemolitic din grup A. Nivelul maxim pana la 250
U.I./ml este atins intre saptamana a -II-a si a -VII-a dupa care scad e progresiv
revenind la normal uneori dupa mai multe luni.

30
Pregatirea pacientului pentru recoltarea exsudatului faringian
 pregatirea psihica – i se explica tehnica;
 pregatirea fizica:
– se anunta sa nu manance, sa nu bea apa;
– sa nu i se instileze solutii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara;
– se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor;
– pacientul se aseaza pe un scaun cu spatar.
 tehnica:
– se fixeaza gura bolnavului deschisa ;
– pacientul va fi rugat sa deschida gura larg;
– cu apasatorul in mana stanga se fixeaza limba si cu tamponul se face o
miscare de stergere a fundului de gat. Asistenta medicala va avea grija: –
daca sunt zone de puroi la nivelul amigdalelor recoltarea sa se faca din acele
locuri;
– in timpul recoltarii sa nu se atinga dintii, limba;
– sa nu se recolteze saliva.
Modificari in caz de R.A.A.
Culturile faringiene sunt utile pentru detectarea infectiei streptococice numai
daca bolnavul se prezinta pentru examinare in perioada anginoasa sau
postanginoasa precoce.
Pregatirea pacientului pentru recoltarea lichidului sinovial
ARTROCENTEZA
 pregatirea psihica: – i se explica tehnica;
 pregatirea fizica:
– va fi cu articulatia cat mai relaxata astfel incat exudatul intraarticular sa
bombeze cat mai mult;
– asistenta va fixa articulatia pacientului in pozitia aleasa de medic;
– supravegheaza pacientul si -i mentine pozitia;
 interventiile asistentei medicale:
– serveste medicul;
– dezinfecteaza locul punctiei cu alcool iodat si apoi il izoleaza cu campuri
sterile;

31
– dupa tehnica se dezinfecteaza din nou locul punctiei si se maseaza usor cu
un tampon;
– articulatia punctionata va fi imobilizata cu ajutorul unei atele in pozitie
fiziologica timp de 2 – 3 zile;
– lichidul extras se introduce in eprubete etichetate;
– punctia va fi notata in foaia de observatie clinica.

Modificari in caz de R.A.A.
 caracter serocitrin, limpede sau tulbure;
 vascozitate usor limpede;
 numar mare de elemente celulare de exudatie in majoritatea lor polinucleare.
Ocazional se pot evidentia 5 – 10% celule cu aspect de ragocit.

Pregatirea pacientului pentru recoltarea urinei
 pregatirea psihica:
– se anunta si se instruieste pacientul privind folosirea bazinetului;
– pacientul sa stie sa utilizeze numai recipientul gol si curat;
– sa urineze fara defecatie;
– sa verse imediat urina in vasul colector;
– sa nu urineze in timpul toaletei.
 pregatirea fizica:
– se protejeaza patul cu musama si aleza;
– se aseaza plosca sub pacient;
– se face toaleta organelor genitale externe.
Modificari:
Pot apare hematurie si sau proteinurie.
1. Pregatirea pacientului pentru E.K.G.
 pregatirea psihica:
– bolnavul va fi relaxat;
– i se explica tehnica;
– se vor inlatura factorii emotionali.
 pregatirea fizica:
– pacientul va fi asezat in decubit dorsal, membrele superioare pe langa corp,
semiflectate, mana in usoara pronatie;

32
– membrele inferioare putin indepartate si rotate in afara;
– bolnavul nu trebuie sa fie in contact cu zone sau obiecte metalice;
– se asigura temperatura optima si liniste;
– se asigura repausul pacientului timp de 15 minute;
– se noteaza numele, varsta, profesia, diagnosticul clinic, daca a luat
medicamente care influenteaza activitatea cardiaca.

Modificari in R.A.A.
Alungirea intervalului P – R, tulburari de ritm sau semne indirecte de
pericardit a.

Radiografia simpla

Explorarea radiologica a sistemului osteo -articular se efectueaza de catre
medic prin radiografii. Are ca scop studierea morfologiei osului si functionalitatii
unor articulatii osoase din sistemul osteo -articular pentru stabilirea diagnosticului.
Pregatirea pacientului
– Se anunta pacientul asupra tehnicii si necesatii acesteia si i se cere
consimtamantul informat.

33
– Se dezbraca regiunea ce urmeaza a fi examinata, si indeparteaza obiectele de
imbracaminte radioopace (bijuterii, monezi, nasturi etc)care pot cauza
greseli de interpretare a imaginii radiologice, iar parul lung se leaga pe
crestetul capului.
– Se indeparteaza unguentele sau alte forme medicamentoase , prin spalare cu
apa si sapun sau se foloseste un degres ant.
– Se administreaza pacientului un medicament analgezic, in cazul in care
miscarile ii provoaca dureri.Asistenta medicala ajuta pacientul sa se aseze pe
masa de radiografie si sa -si mentina pozitia ingicata de medic. Dupa
efectuarea radiografie ajuta pac ientul sa se imbrace, il conduce la salon .
Examenul radiologic se noteaza in foaia de observatie.

Ecocardiografia Doppler identifică leziunile valvulare (in cazul aparitiei
complicatiilor cardiace), evaluează gravitatea lor și răsunetul asupra cavităților
cardiace. Se vorbește de valvulite subclinice decelate prin echo Doppler, care ar
mari până la 90% incidența ati ngerii cardiace. Valvulopatia reumati smală e o
leziune evolutivă chiar în absența reinfecției strepto -cocice și a semnelor biologice
inflamat orii, deo -arece o scleroză densă, uneori proliferantă și retracti lă poate
prinde progresiv aparatul valvular, uneori calcificânduse.

34
1.6 EDUCATIE PTENTRU SANATATE PRIVIND
PREVENIREA BOLII

Infectiile streptococice determina aparitia R.A.A. in 5 % din cazuri si a
recidivelor reumatismale in 50 %.
Rezultatele profilatiei R.A.A. spre deosebire de cele ale tratamentului curativ s –
au dovedit de o eficacitate remarcabila.
Asistenta medicala va invata pacientul sa respecte regulile de igiena privind
combaterea oboselii fizice, evitarea expunerii la frig si a consumului de bauturi reci
sau inghetata care predispun la faringite si la reaparitia infectiilor streptococice.
Pastrarea igienei dentare s i tratarea imediata a cariilor trebuie sa fie o
preocupare permanenta, fiindca aparitia unei pulpite sau a unui granulom dentar
poate declansa un nou atac reumatismal.

Profilaxia primară și secundară a bolilor reumatismale are drept scop prevenirea
apariț iei acestui tip de afecțiune sau a complicației, în cazul în care aceasta deja s-a
instalat.

Regimul alimentar corespunzător vârstei și efortului depus de individ, preparat
cât mai simplu și mai curat, asigură funcționarea armonioasă a aparatului
locomoto r.

Ce trebuie sa stie pacientul care a suferit de R.A.A.:
 boala este provocata de infectie faringo – amigdaliana si poate fi prevenita
daca amigdalita este tratata timp de 10 zile cu Penicilina ;
 boala este vindecabila daca se trateaza din momentul aparit iei primelor
simptome printr -un tratament de atac timp de 6 saptamani si de prevenirea
recidivelor timp de 2 – 5 ani;
 orice intrerupere a tratamentului dupa puseul acut, predispune la
reimbolnavire cu repercursiuni mai ales asupra cordului;
 igiena dentara este deosebit de importanta fiindca granuloamele sau pulpita
acuta pot redestepta un nou atac reumatismal;
 extractiile dentare sau amigdalectomia se vor face dupa vindecarea puseului
acut, necesitand internarea in clinica si un tratament adecvat cu penicil ina
timp de 15 – 20 zile;

35
 in timpul tratamentului cu Moldamin daca apar eczeme, cefalee sau stari de
lesin, va fi anuntat de urgenta medicul curant;
 gimnastica medicala va trebui reinceputa dupa 1 – 2 luni de la stingerea
puseului acut contribuin d la combaterea obezitatii si la scaderea oboselii
cardiace prin reducerea frecventei batailor cardiace;
 se va evita oboseala fizica si munca in aer liber in anotimpul rece;
 sa nu faca bai reci, sa nu se innoate in bazine reci sau in ape curgatoare de
munte in primul an dupa puseul acut;
 sa nu consume bauturi reci sau inghetata in anotimpul cald fiindca se expune
la imbolnaviri faringo – amigdaliene;
 sa se adreseze medicului ori de cate ori are dureri in gat;
 sa evite salile aglomerate de spectacole in anotimpul rece sau cand s-au
anuntat epidemii de speculativa sau gripa;
 sa evite calatoria in vehicule aglomerate, ferindu -se de tusitori sau de cei
care stranuta. Sa prefere mersul pe jos, cate 2 – 3 km zilnic dupa ce faza
acuta a trecut;
 toamna si iar na sa poarte fular si haine calduroase dar nu exagerat de groase,
care il expun la transpiratii si raceala.

Climatul marii combate:
 infectiile streptococice;
 mareste rezistenta organismului la frig si oboseala.

Factorii naturali de mediu, aerul, apa, soarele, variațiile de relief, cresc
rezistența generală la boli și, uneori, devin adevărate metode terapeutice. Acești
factori stimulează pofta de mâncare, asigură un somn odihnitor și un tonus psihic
echilibrat. Repausul la pat este obligatoriu in primel e 6 saptamani ale fazei acute.

Dupa 2 luni se va trece progresiv la gimnastica medicala. O conditie esentiala
este sa nu se execute exercitii obositoare si sa se evite raceala.Orice prelungire a
activitatii fizice duce la ingrasarea pacientului cu conseci nte negative prin faptul ca
inima trebuie sa pompeze mai mult sange decat inainte.

Tratamentul are scopul de a face să dispară modificările articulare și din jurul
articulațiilor, cu fenomenele ce stau la baza manifestării caracteristice bolii, să
aline durerea. Aceste scopuri sunt atinse folosind diverse remedii ce anulează sau

36
diminuează acțiunea agenților producători de boală reumatică (microbi, toxine
microbiene, alergeni, tulburări circulatorii, tulburări neuro -musculare). Alteori nu
mai gă sim „inamicul“ și tratăm modificările structurale și funcționale.

Psihokinetoterapia pleacă de la înțelegerea de către bolnav a mișcării și
participarea activă a lui la efectuarea acesteia.Recuperarea a devenit în ultimele
decenii o specialitate medicală cu baze teoretice științifice și dotări moderne,
datorită exigențelor ce impun reîncadrarea în viața familială și profesională a celor
cu grave boli reumatismale. În această fază, gimnastica medicală joacă un rol
important, iar celelalte metode terapeutice sunt adaptate și dirijate spre același scop
– recuperarea mișcării.

Trebuie retinut un fapt deosebit de important:
,, Diagnosticul si starea evolutiva a R.A.A. nu se stabileste dupa o singura
analiza ci prin urmarirea clinica atenta “.

37

CAPITOLUL II – STUDIUL DE CAZ
CULEGEREA DATELOR

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3
1. Nume și prenume S.C. M.A. V.G.
2. Vârsta 41 ani 11 ani 46 ani
3. Ocupația: Feminin Masculin Masculin
4. Condiții de viață și muncă
Pacienta locuieste in Blejoi,
impreuna cu sora si mama sa
in conditii salubre.In familie
exista relatii armonioase, Este
o persoana foarte sociabila. Nu
fumeaza si nu consuma alcool.
Pacientul este foarte sociabil,isi
asculta parintii si are relatii
armonioase cu colegii de la
scoala.
Locuieste in Ploiesti impreuna
cu parintii si fratele mai mic.
Pacientul locuieste in Paulesti,
intr –o casa cu 4 camere,
impreuna cu sotia si fiul, in
conditii salubre.
Pacientul este in relatii
armonioase cu familia si
prietenii.
Nu fumeaza si consuma alcool
ocazional.
5. Greutatea 58 kg 34 kg 82 kg
6. Înălțime: 1,62 m 1,32 m 1,79 m
7. Grup sanguin B III Rh+ O I Rh+ A II Rh+

38

8.Istoricul bolii
Pacienta, in urma analizelor si
investigatiilor efectuate i se
stabileste diagnosticul de
R.A.A.
Prezinta dureri la nivelul
genunchiului stang si
tumefierea acestuia .
Se recomanda internarea
pacientei in sectia
,,Reumatologie “ pentru
investigatii si tratamen
Pacientul, acuza de o saptamana
dureri faringiene, disfagie,
artralgii,anorexie.
Ultimul diagnostic – faringita
streptococica.
Starea sa s -a agravat,
prezentand inflamatia
articulatiei la nivelul mainii
drepte, febra, fapt pentru care
este adus la Spitalul de
Pediatrie.
Pacientul, avand antecedente
de RAA, a urmat tratament cu
penicilina V comprimate si
Moldamin.
Semnele de RAA au reaparut’
pacientul necesita internare
pentru investigatii si tratament
de spacialitate.

9.Diagnosticul la internare

Reumatism articular acut
Reumatism articular acut
Amigdalita acuta

Reumatism articular acut

10.Data internării
14.01.2020
15.01.2020
24.01.2020

39

ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFACUTE

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

Nevoia fundamentala
nesatisfacuta – A se misca si a avea o buna
postura
– A dormi si a se odihni
– A se imbraca si dezbraca
– A mentine temperatura
corpului in limite normale
– A fi curat,ingrijit, a -si
proteja tegumentele si
mucoasele
– A evita pericolele
– A fi preocupat in vederea
realizarii
– A se recreea – A respira si a avea o buna
circulatie
– A se alimenta si hidrata
– A elimina
– A se misca si a avea o buna
postura
– A dormi si a se odihni
– A se imbraca si dezbraca
– A mentine temperatura
corpului in limite normale
– A fi curat, ingrijit, a -si
proteja tegumentele si
mucoasele
– A invata – A respira si a avea o buna
circulatie
– A se misca si a avea o buna
postura
– A dormi si a se odihni
– A se imbraca si dezbraca
– A fi curat,ingrijit, a -si
proteja tegumentele si
mucoasele
– A evita pericolele
– A fi preocupat in vederea
realizarii
– A se recreea

Problema de dependenta  Dificultatea de a se
mobiliza
 Pozitie neadecvata
 Dificultatea de a se odihni
 Odihna necorespunzatoare
 Dificultatea de a se
imbraca si dezbraca
 Hipertermie
 Disconfort
 Dificultatea de a -si asigura  Alimentatie neadecvata
 Hidratare neadecvata
 Constipatie
 Dificultatea de a se
alimenta
 Dificultatea de a -si
mobiliza articulatia de la
nivelul mainii drepte
 Odihna
necorespunzatoare  Circulatie inadecvata
 Postura inadecvata
 Dificultatea de a se
mobiliza
 Odihna necorespunzatoare
 Neandemanarea de a se
imbraca si dezbraca
 Dificultatea de a urma
prescriptiile de igiena
 Anxietate

40

igiena corespunzatoare
 Vulnerabilitate fata de
pericole
 Frustrarea
 Dificultatea de a actiona
conform propriilor
convingeri
 Dificultatea de a se realiza
 Incapacitatea de a se
recreea  Dificultatea de a se
imbraca si dezbraca
 Hipertermie
 Disconfort
 Dificultatea de a urma
prescriptiile de igiena
 Dificultatea de a se realiza
 Incapacitatea de a
participa la activitati
recreative
 Lipsa de cunostinte  Dificultatea de a actiona
conform propriilor
credinte si valori
 Dificultatea de a se realiza
 Incapacitatea in a
indeplini activitati
recreative
 Cunostinte insuficiente
despre boala

Etiologia – durere articulara
– redoare articulara
– alterarea integritatii sistemului
articular
– febra
– dureri articulare la nivelul
genunchiului stang
– stare generala alterata
– sindrom reumatismal
– inflamatie
– imobilizare;
– spitalizare
– amenintarea integritatii fizice; – febra
– inflamarea amigdalelor
– durere articulara de la nivelul
mainii drepte
– spitalizarea
– durere articulara
– redoare articulara
– alterarea integritatii
sistemului articular
– proces inflamator
– limitarea miscarilor la nivelul
mainii drepte
– starea de dependenta in care
se afla nu -i permite sa participe
la activitati ( scoala) – artralgii
– alterarea integritatii sistemului
articular
– diminuarea mobilitatii
– spitalizarea
-alterarea starii generale
– inaccesibilitate la informatii
-anxietate

41

Manifestarea de dependenta -tumefactia articulatiei
– dificultatea de a sta in picioare
-dificultatea de a ramane
inpozitie fiziologica
-treziri frecvente noaptea
-ore insuficiente de somn
– dificultatea de a se incalta si
descalta
– dificultate de a -si misca
membrul inferior stang
-febra – 38,80C
-tegumente calde, rosii,umede ;
-diaforeza
– imposibilitatea de a sta in
picioare timp prelungit
-predispozitie la accidente;
-risc de complicatii;
– risc de cadere sau ranire
-senzatie de pierdere a libertatii
-incapacitatea de a indeplini
activitati insemnate;
-intoleranta la efort;
-dificultatea de a face plimbari
– indispozitie – tahicardie P= 130 p / min.
disfagie
anorexie
scaun sub forma de fecalom
– senzatie de neliniste
dureri abdo minale
tumefactia articulatiei
limitarea miscarilor
treziri frecvente matinale
miscari greoaie la nivelul
articulatiei mainii drepte
– temperatura – 38,70C
– tahicardie
– tegumente rosii,calde, umede
– diaforeza
– dificultate in a se spala
– cunostinte insuficiente
referitoare la boala,prevenirea
complicatiilor –
pacientul nu acorda atentie
bolii -tahicardie
– P= 100 p / min.
-ingreunarea efectuarii miscarii
-dificultatea de a -si mentine
pozitia fiziologica
-treziri matinale
-oboseala
-somn intrerupt
-dificultatea de a se imbraca si
dezbraca
-ingreunarea efectuarii
obiceiurilor de igiena
– ingrijorarea fata de sensul
propriei existente
– dificultatea de a -si termina
proiectele
– incapacitatea de a participa la
activitati obisnuite si noi;
– incapacitatea de a face ce
prefera
– intoleranta la efort
– oboseala
– lipsa de informatie
– timp insuficient pentru a -si
insusi noi cunostinte

42

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

OBIECTIVE  Diminuarea durerii in
decurs de 24 ore
 Pacienta sa beneficieze
de confort fizic si psihic
pe perioada spitalizarii
 Pacienta sa se poata
incalta si descalta
singura in decurs de 3
zile
 Diminuarea febrei in 24
ore
 Sa prezinte o mobilitate
articulara adecvata
pentru a -si asigura igiena
corespunzatoare in
decurs de 4 zile
 Pacienta s a-si insuseasca
nivelul de informatii
despre afectiunea sa in
decurs de 5 zile
 Sa se poata realiza si
aprecia obiectiv
activitatea sa in decurs
de 5 zile
 Sa participe la activitati
recreative  pacientul sa aibe o
alimentatie adecvata in
decurs de 6 zile
 pacientul sa aiba o
eliminare intestinala
adecvata in decurs de 2 zile
 pacientul sa -si mobilizeze
articulatia mainii fara
dificultate in decurs de 5
zile
 pacientul sa beneficieze de
un numar de ore de somn
corespunzator varstei in
termen de 3 zile
 sa se poata imbraca si
dezbraca fara ajutor in
decurs de 3 zile
 cresterea aportului hidric in
decurs de 2 zile
 pastrarea tegumentelor
curate, in decurs de 2 zile
 sa-si exprime satisfactia
fata de performantele sale
in indeplinirea sarcinilor in
termen de 3 zile  sa prezinte puls periferic
bine batut in termen de 48
zile
 pacientul sa se poata
mobiliza cu usurinta de 2
zile
 sa fie odihnit,cu tonus fizic
si psihic bun in decurs de 2
zile
 sa se poata imbraca si
dezbraca cu mai multa
indemanare in decurs de 2
zile
 diminuarea durerii in 24 ore
 sa-si exprime diminuarea
anxietatii in termen de 3
zile
 sa aiba o imagine pozitiva
despre sine in decurs de 3
zile
 sa se poata realiza si
aprecia obiectivele
activitatii sale in 4 zile
 sa prezinte o stare de bine
pe perioada spitalizarii

43

APLICAREA INGRIJIRILOR

PROBLEMA
OBIECTIV INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE

PACIENT 1 1.Dificultatea de a
se mobiliza
Cauza : alterarea
integritatii sistemului
articular
Manifestari :
-tumefactie articulara * Mentinerea
fortei musculare
si a tonusului
muscular pe
perioada
spitalizarii
* Pacienta sa-si
mobilizeze
articulatia
genunchiului
stang in decurs
de 4 zile – am ajutat pacienta sa faca exercitii active
cu membrele inferioare sub supraveghere
– am sprijinit pacienta in satisfacerea
nevoilor sale
– am ajutat pacienta sa se mobilizeze – pacienta prezinta forta
musculara, se poate
mobiliza sprijinindu -se
de pat
– pacienta a efectuat
exercitii pasive cu
membrul inferior stang
– tegumentele au
aspect
normal,incheietura mai
prezinta o usoara
tumefactie
2.Pozitie neadecvata
Cauza :
– durere articulara
Manifestari :
– dificultatea de a sta
in piciorul stang si de
a ramane in pozitie
fiziologica *Mentinerea
satisfacerii
celorlalte nevoi
fundamentale pe
perioada
spitalizarii
* Diminuarea
durerii in 24 de
ore
* Mentinerea
posturii adecvate – am ajutat pacienta sa se instaleze in pat in
pozitie anatomica
– am folosit materiale auxiliare si de confort
pentru mentinerea pozitiei anatomice – perne

– i-am explicat pacientei ca trebuie sa aiba o
postura adecvata care sa -i favorizeze
circulatia si respiratia pentru a nu aparea
complicatii
– am pregatit pacienta fizic si psihic pentru
recotarea sangelui – durerea s -a diminuat
dar nu pentru mult timp
– pacienta adopta o
pozitie anatomica
folosindu -se de
materiale auxiliare

44

PACIENT 1 in termen de 5
zile – i- am explicat importanta recoltarii
sangelui
– i-am explicat pacientei ca recoltarea
sangelui se va face a jeune
3. Dificultatea de a
se odihni
Cauza :
– durere articulara
Manifestari :
– treziri frecvente in
timpul noptii Sa fie odihnita,
sa aiba un tonus
fizic si psihic bun
in decurs de 3
zile
*Sa beneficieze
de un numar de
ore de somn
corespunzatoare -am favorizat odihna pacientei prin
suprimarea surselor care -i pot determina
disconfort si iritabilitate
– am asigurat liniste in salon
– i-am explicat tehnicile la care urma sa fie
supusa
– am stimulat increderea in fortele proprii
– am observat daca perioadele de odihna
corespund necesitatilor organismului,
notand perioadele de somn / veghe – pacienta prezinta un
somn corespunzator
– inainte de culcare
citeste sau se uita la
T.V.
– am invatat pacienta cum sa exercite
tehnici de relaxare si am ajutat -o la
aplicarea corecta a acestora
– i-am acordat timp suficient pentru a se
imbraca si dezbraca ,in cazul in care
prezinta durere i -am recomandat sa se aseze
si sa nu se forteze
4.Dificultatea de a
se inbraca si
dezbraca
Cauza :
– redoare .articulara Sa se poata
incalta si descalta
in decurs de 3
zile – am discutat cu apartinatorii in ceea ce
priveste tinuta, sa -i aduca haine lejere,
incaltaminte lejera
– am sfatuit -o sa imbrace mai intai membrul – pacienta se poate
imbraca si dezbraca
singura intr -un ritm mai
lent

45

PACIENT 1 Manifestari :
– dificultatea de a se
incalta si descalta,
dificultatea de a -si
misca membrul
inferior stang * Sa se poata
imbraca si
dezbraca in
decurs de 2 zile
* Sa prezinte
mobilitate
articulara pentru
a-si satisface
nevoile
fundamentale
afectate afectat, dupa care pe cel sanatos
– am efectuat zilnic exercitii de motricitate
fina, descriindu -i gestica necesara
imbracarii
– incurajez pacienta pentru satisfacerea
nevoilor si am supravegheat -o in
satisfacerea nevoilor sale
– familia a fost
receptiva, aducandu -i
haine usor de imbracat
si dezbracat
5.Hipertermie
Cauza :
– sindrom reumatoid
Manifestari :
– febra 38,8 ° C,
diaforeza, tahicardie
P = 89 p / min. * Diminuarea
febrei in 24 h
* Pacienta sa
beneficieze de o
circulatie
adecvata in
decurs de 5 zile
* Cresterea
aportului hidric
in decurs de 2
zile
* Sa prezinte
temperatura in
limite fiziologice
pe perioada
spitalizarii – am pregatit fizic si psihic pacienta pentru
recoltarea sangelui, explicandu -i necesitatea
recoltarii
– am pregatit si efectuat tehnica respectand
masurile de asepsie
– am asigurat mediu corespunzator ,
caldura, luminozitate, aerisit si curatat
salonul
– am masurat zilnic si notat in foaia de
temperatura functiile vitale
– am asigurat dieta corespunzato are in
perioada febrila ( regim hidrozaharat )
– am calculat bilantul ingesta / excreta
– am educat pacienta sa -si pastreze igiena
tegumentelor,sa -si mentina o igiena – febra s -a diminuat de
la 38,8°C dupa 4 zile la
37,6°C

46

PACIENT 1 riguroasa la nivelul plicilor si spatiilor
interdigitale
– am asigurat lenjerie de corp si de pat ori
de cate ori a fost nevoie
– am aerisit incaperea
– am masurat zilnic temperatura si am notat –
o in foaia de temperatura
– am discutat cu pacienta cauzele
disconfortului
– am observat si am notat schimbarile
pacientei
– am ajutat pacienta in efectuarea igienei
– am observat zilnic aspectul tegumentelor
si mucoaselor
– am ajutat pacienta sa se poata mobiliza
pentru a -si asigura igiena corespunzatoare
6.Dificultatea de a
se realiza

Cauza:
– modificarea
mobilitatii articulare * Sa se poata
realiza si sa -si
aprecieze
obiectiv
activitatea sa in
decurs de 5 zile
* Sa aiba o
imagine pozitiva – ajut in cunoasterea si reevaluarea
capacitatii sale – ii explic ca trebuie
sa aiba incredere in echipa care o ingrijeste
– am convins -o de importanta unor decizii si
responsabilitati ce -i revin
– am observat reactiile pacientei in luarea
deciziilor – ajut pacienta in recuperarea
fizica pentru obtinerea independentei – pacienta are incredere
in echipa de ingrijire

– pacienta si -a recapatat
increderea in sine

– prezinta o stare de

47

Manifestari :
– incapacitatea de a
indeplini activitati
insemnate despre sine in
decurs de 6 zile
* Sa-si exprime
nevoile in decurs
de 5 zile
* Sa-si recapete
increderea si
stima de sine in
decurs de 4 zile – ajut sa cunoasca si sa -si insuseasca
criteriile de control care o ajuta in
aprecierea activitatii sale zilnice,a
idealurilor sale
– ajut pacienta in cunoasterea si reevaluarea
capacitatii sale buna dispozitie si
participa la activitati
utile

– prezinta interes in
vederea realizarii

PACIENT 2 1.Dificultatea de a
se alimenta
Cauza :
– dureri articulare
Manifestari :
– neandemanarea in
executia unor miscari
specifice alimentarii * Pacientul sa
prezinte
mobilitatea
adecvata a
articulatiei pentru
a se alimenta in
decurs de 3 zile.
* Diminuarea
durerii in decurs
de 2 zile – am ajutat pacientul sa -si mobilizeze
articulatia prin miscari usoare ale mainii
– l-am ajutat sa foloseasca mana stanga
pentru a putea manca
– supraveghez si administrez medicatia
prescrisa de medic
* la indicatia medicului am administrat
calmante : Ibuprofen 1 cp./zi – pacientul isi
mobilizeaza
articulatia,insa cu
greutate
– durerea s -a diminuat
– pacientul foloseste
mana stanga pentru a se
alimenta
2.Alimentatie
inadecvata
Cauza :
– procesul inflamator
de la nivelul
amigdalelor
Manifestari : Sa aiba o
alimentatie
adecvata in
decurs de 6 zile
* Sa se poata
alimenta fara
dificultate in – alimentatia se reia treptat cu supe de
zarzavat dupa care se introduc alimente
semilichide (piure,soteu de morcovi)
– sfatuiesc pacientul sa consume
citrice,avand un continut bogat in vitamine
– mesele vor fi dese cu cantitati mici de
mancare la o masa – procesul inflamat or de
la nivelul amigdalelor
s-a diminuat,pacientul
putandu -se alimenta
fara dificultate
– pacientul respecta un
regim desodat impus de

48

PACIENT 2 – anorexie
– disfagie decurs de 5 zile
* Diminuarea
inflamatiei
amigdalelor in
decurs de 2 zile – explic importanta respectarii regimului
desodat medicatie
3.Hidratare
neadecvata

Cauza :
– procesul inflamator

Manifestari :
– aport hidric scazut
– sete * Sa se poata
hidrata
corespunzator in
decurs de 3 zile – pregatesc psihic si fizic pacientul pentru
punctia venoasa
– explic importanta perfuziei
– am supravegheat pacientul pe parcursul
perfuziei
– am explicat necesitatea aportului de
lichide
– – am asigurat aportul necesar de
lichide pe 24 h (2 l)
– am calculat bilantul ingesta / excreta
– hidratarea orala se face treptat cu cantitati
mici la intervale scurte de timp cu
ceai,compoturi,sucuri.
* la indicatia medicului perfuzie cu solutie
Ringer, Glucoza si Ser fiziologic timp de 2
zile – pacientul nu prezinta
semne de deshidratare
– pacientul a suportat
bine perfuzia si a fost
receptiv la ceea ce i-am
explicat
– pe parcursul perfuziei
nu au aparut reactii
adverse sau alte
probleme

– dupa 2 zile pacientul a
fost echilibrat
hidroelectrolitic
– hidratarea orala a fost
reluata cu cantitati mici
de lichide la intervale
scurte de timp dupa 2
zile
4.Hipertermie * Cresterea
aportului hidric
in decurs de 2 – cresc aportul de lichide dulci
– am asigurat dieta corespunzatoare in
perioada febrila ( regim hidrozaharat) dupa 24 h febra s -a
diminuat de la 38,70C

49

PACIENT 2 Cauza :
– procesul inflamator

Manifestari :
– febra ( 38,7 0 C)
– diaforeza zile

* Diminuarea
febrei in decurs
de 24 h

* Pastrarea
temperaturii in
limite normale in
decurs de 4 zile – am calculat bilantul ingesta / excreta
– am aerisit incaperea
– am asigurat temperatura optima in salon
– am masurat zilnic temperatura si am notat –
o in foaia de temperatura
– am masurat functiile vitale
– am asigurat lenjerie curata de pat si de
corp si am schimb at-o de cate ori a fost
necesar – am pregatit fizic si psihic
pacientul pentru punctia venoasa
– am explicat importanta recoltarii sangelui
– am pregatit materialele necesare recoltarii
sangelui in conditii de asepsie
– am administrat antitermice la indicatia
medicului la
370C,iar pe parcursul
spitalizarii a avut o
evolutie
constanta,avand la
externare 36,80C

– pacientul prezinta o
circulatie adecvata si o
stare generala
ameliorata
5.Dificultatea de a –
si mobiliza
articulatia de la
nivelul mainii
drepte

Cauza :
– dureri articulare
– alterarea integritatii
articulare

Manifestari :
– limitarea miscarilor * Pacientul sa -si
mobilizeze
articulatia mainii
drepte fara
dificultate in
decurs de 5 zile

* Mentinerea
satisfacerii
celorlalte nevoi
pe parcursul
spitalizarii – am ajutat pacientul sa faca exercitii pasive
cu mana dreapta
– am observat culoarea
tegumentelor,aspectul incheieturii
– am ajutat pacientul in satisfacerea
celorlalte nevoi fundamentale
– l-am sfatuit sa foloseasca mana stanga
pentru satisfacerea nevoilor afectate si l-am
supravegheat
– am pregatit materialele necesare punctiei
venoase in conditii de asepsie
– am pregatit pacientul pentru punctie
venoasa si i-am explicat importanta
recoltarii analizelor – in urma exercitiilor
pasive efectuate
redoarea articulara s-a
diminuat
– tegumentele au aspec t
normal,incheietura mai
prezinta o usoara
tumefactie
– pacientul a invatat sa
foloseasca mana stanga
pentru a -si satisface
celelalte nevoi afectate
– ASLO = 400 u.i / ml

50

PACIENT 2

– tumefactie
articulara

* Diminuarea
durerii in decurs
de 2 zile

* la indicatia medicului am administrat
calmante

* la indicatia medicului am recoltat sange
venos pentru : ASLO, proteina C reactiva,
VSH, fibrinogen – proteina C reactiva
prezenta indica
inflamatie streptococica
in antecedente –
fibrinogen = 600 mg %
VSH = 20 mm / 2 h
– in urma tratamentului,
inainte de externare :
– ASLO = 250 u.i / ml
– fibrinogen = 300 mg
% – VSH = 15
mm / 2 h
6.Lipsa de cunostinte

Cauza :
– varsta
– inaccesibilitatea la
informatii

Manifestari :
– cunostinte
insuficiente despre
boala * Pacientul sa
acumuleze noi
cunostinte pe
perioada
spitalizarii
* Sa-si exprime
intelegerea
informatiilor
primite in termen
de 5 zile
* Sa-si exprime
interesul de a – am explorat nivelul de cunostinte al
pacientului privind boala,modul de
manifestare,masuri de prevenire
-i-am stimulat dorinta de
cunoastere,motivandu -i importanta
acumularii de noi cunostinte
– verific daca pacientul a inteles mesajul
transmis si daca si -a insusit noile cunostinte
punandu -i intrebari referitoare la ceea ce
am discutat despre boala sa
– am corectat deprinderile daunatoare
sanatatii – i-am explicat pacientului
importanta regulilor de – pacientul a acumulat
noi cunostinte despre
boala
– este foarte receptiv la
ceea ce i -am explicat in
ceea ce priveste boala
– prezinta interes in
obtinerea de noi
cunostinte despre boala

51

– ignoranta invata in termen
de 6 zile igiena,alimentatiei rationale,viata
echilibrata

PACIENT 3 1.Circulatie
inadecvata
Cauza :
– afectarea cordului
Manifestari :
– tahicardie * Pacientul sa
prezinte puls
periferic bine
batut in decurs de
4 zile.
* Sa prezinte o
circulatie
adecvata in 3 zile -i-am explicat pacientului necesitatea
privind evitarea consumului de alcool,tutun
– i- am explicat importanta unei alimentatii
bogate in fructe zarzavaturi,reducerea
grasimilor si a clorurii de sodiu din
alimentatie
– am masurat si notat zilnic in foaia de
temperatura p ulsul,respiratia,temperatura
TA- am pregatit
psihic si fizic pacientul pentru efectuarea
electrocardiogramei – in urma interventiilor,
functiile vitale sunt in
limite normale
– pacientul prezinta o
stare de bine,pulsul
ajungand la 78p./min.
– pe EKG s -a observat
alungirea intervalului
PR
2.Postura inadecvata
Cauza :
– alterarea
integritatii sistemului
articular
Manifestari :
– dificultatea de a –si
mentine pozitia
fiziologica * Mentinerea
fortei musculare
si a tonusului
muscular pe
perioada
spitalizarii
* Sa prezinte o
postura care sa-i
favorizeze
respiratia,
circulatia pe
perioada
spitalizarii – am ajutat pacientul sa se instaleze in pat in
pozitie anatomica
– am folosit materiale auxiliare pentru
confortul pacientului si pentru mentinerea
pozitiei anatomice ( perne )
– i-am explicat pacientului ca trebuie sa aiba
o postura care sa -i favorizeze circulatia si
respiratia pentru a nu aparea complicatii – pacientul adopta o
pozitie adecvata
– pozitiile adoptate ii
asigura o circulatie si
respiratie
corespunzatoare
impiedicand aparitia
unor complicatii.

52

PACIENT 3 3.Dificultatea de a
se mobiliza
Cauza :
– artralgii
Manifestari :
– ingreunarea
efectuarii miscarilor * Sa se poata
mobiliza cu
usurinta in decurs
de 2 zile
* Diminuarea
durerii in 24 ore – am ajutat pacientul sa mobilizeze
– am sprijinit pacientul in satisfacerea
nevoilor sale
– am servit pacientul la pat ori de cate ori a
fost nevoie
* la indicatia medicului am administrat
antialgice – pacientul prezinta
forta musculara
– durerea s -a
diminuat,acesta
putandu -se mobiliza
mai usor
4.Dificultatea de a
urma prescriptiile de
igiena
Cauza :
– artralgii
Manifestari :
– dificultate in a-si
efectua igiena
corporala * Diminuarea
durerii in 24 ore
* Pacientul sa –si
poata asigura
igiena cu mai
multa usurinta in
decurs de 3 zile – am ajutat pacientul in satisfacerea acestei
nevoi – am ajutat pacientul sa se
mobilizeze pentru a -si efectua igiena
corporala –
i-am explicat pacientului importanta
respectarii prescriptiilor de igiena
– am supravegheat aspectul tegumentelor si
mucoaselor
* am administrat la indicatia medicului
antialgice – durerea s -a diminuat,
pacientul se poate
mobiliza pentru a -si
efectua singur igiena
corporala
5.Cunostinte
insuficiente despre
boala
Cauza :
– inaccesibilitatea la
informatii
Manifestari :
– lipsa de informatii
– timp insuficient
pentru a -si insusi noi * Pacientul sa
acumuleze noi
cunostinte pe
perioada
spitalizarii
* Sa-si exprime
intelegerea
informatiilor
primite in termen
de 4 zile – am explorat nivelul de cunostinte al
pacientului privind boala,modul de
manifestare -i-
am stimulat dorinta de
cunoastere,motivandu -i importanta
acumularii de noi cunostinte
– am identificat obiceiurile si deprinderile
gresite ale bolnavului
– verific daca pacientul a inteles corect
mesajul transmis si daca si -a insusit noile
cunostinte – pacientul cunoaste si
respecta normele de
viata impuse

– pacientul a inteles
importanta unei
alimentatii
rationale,evitarea
efortului

53

cunostinte

* Sa dobandeasca
atitudini,obiceiuri
si deprinderi in
decurs de 4 zile

* Sa-si
dobandeasca
abilitatea in a
indeplini ingrijiri
specifice in
termen de 3 zile

– i-am explicat pacientului importanta
respectarii regulilor de igiena,alimentatiei
rationale
-sa aiba o viata echilibrata

54

INTERVENTII

INTERVENTII – am recoltat probe de
laborator si am pregatit
fizic si psihic pacienta
pentru investigatiile la care
urma sa fie supusa
– zilnic am masurat si notat
in foaia de temperatura
functiile vitale si vegetative
– am supravegheat
alimentatia pacientei
– am explicat impo rtanta
regimului alimentar
(desodat)
– am asigurat conditii de
confort
– am ajutat pacienta sa se
mobilizeze
– am ajutat -o sa se imbrace si
sa se dezbrace
– am ajutat sa adopte pozitia
fiziologica
– am administrat medicatia la
indicatia medicului si am
supravegheat efectul
medicamentelor
– am ajutat pacienta sa -si
asigure igiena – am recoltat probe biologice
pentru examene de laborator
– am pregatit pacientul fizic si
psihic inainte de investigatii
si l-am insotit daca a fost
cazul
– psihoterapie
– am notat in foaia de
tempera tura
puls,respiratie,T.A
– am supravegheat bilantul
ingesta / excreta
– am supravegheat alimentatia
pacientului
– i-am explicat importanta
regimului alimentar
– am masurat
pulsul,respiratia,T.A
– i-am administrat medicatia
la indicatia medicului
– am ajutat pacientul sa se
imbrace si sa se dezbrace
– am ajutat sa -si asigure o
igiena corespunzatoare
– l-am ajutat sa participe la
activitati recreative – am pregatit fizic si psihic
pacientul inaintea
interventiilor la care urma
sa fie supus

– zilnic am masurat si notat
in foaia de temperatura
functiile vitale si vegetative
– am supravegheat
alimentatia pacienuluii
– am explicat importanta
regimului alimentar
(desodat)
– am asigurat conditii de
confort
– am ajutat in satisfacerea
nevoilor fundamentale
– am ajutat sa adopte pozitia
fiziologica
– am administrat tratamentul
prescris
– am ajutat pacientul sa -si
asigure igiena
– psihoterapie
– am incercat sa inlocuiesc o
parte din activitatile
recreative ale pacienului cu
altele noi .

55

EXTERNAREA

DATA
EXTERNARII STAREA LA
EXTERNARE BILANTUL
AUTONOMIEI RECOMANDARI LA
EXTERNARE

PACIENT 1

21.01.2020

Ameliorat  respiratie =16 r./min.
 puls =78 p /min ;
 T.A=110 / 70 mm
Hg
 temperatura
corporala =36,80C
 Pacienta respecta
regim alimentar
desodat
 Evitarea efortului fizic,a
infectiilor si umezelii
 Purtarea de imbracaminte
adecvata si incaltaminte comoda
 Cura balneara in statiuni cu ape
sarate,namol mineral,negru
bitumitos, sulfuroase (Amara,
Slobozia, Herculane, Govora)
 Evitarea aglomeratiilor in
anotimpul rece sau ca nd se
anunta epidemii de scarlatina
sau gripa
 Respectarea tratamentului
prescris de medic pentru a evita
reambolnavirea cu repercusiuni
mai ales asupra cordului
 Igiena dentara riguroasa
deoarece granuloamele sau
pulpita acuta pot redestepta un
nou atac reumatismal
 Anuntarea medicului in cazul in
care apar reactii adverse in urma
tratamentului
 Se evita oboseala fizica si

56

PACIENT 2

24.01.2020

Ameliorat  Se poate mobiliza
singura;
 Se poate imbraca si
dezbraca singura
 Durerile din timpul
mobilizarii s -au
diminuat munca in aer liber in anotimpul
rece
 Sa nu se faca bai reci,sa nu se
innoate in bazine reci sau in ape
curgatoare de munte in primul
an dupa puseul acut
 Sa nu consume bauturi reci sau
inghetata in anotimpul
cald,fiindc a se expune la
imbolnavire faringo –
amigdaliana
 De evitat grasimile
 Tratament cu :
 Tamedon i.m :
 Diclofenac – unguent
 Paduden : 1 -2 cp / zi la nevoie

PACIENT 2

Ameliorat  respiratie =20 r./min.
 puls =83 p /min ;
 T.A=100 / 60 mm Hg
 temperatura corporala
=36,80C
 Pacientul respecta regim
alimentar desodat
 Se poate alimenta singur
 Prezinta tranzit normal ;
 Mictiuni fiziologice
 Evitarea efortului fizic,a
frigului,a infectiilor si umezelii
 Cura balneara in statiuni cu ape
sarate,namol mineral,negru
bitumitos, sulfuroase (Amara,
Slobozia, Herculane, Govora)
 Masaj si gimnastica
medicala,proceduri de
hidroterapie,termoterapie (
impachetari cu parafina sau
namol ),electroterapie
 Amigdalectomie – la 2 luni
dupa atacul acut

57

PACIENT 2

Ameliorat

 Prezinta mobilizarea
adecvata a articulatiei
 Se poate imbraca si
dezbraca singur
 Nu mai prezinta
dureri reumatismal,sub protectie de
antibiotice inainte si dupa
interventie pentru prevenirea
grefei cardiace bacteriene
 Neantreruperea tratamentului
medicamentos prescris de medic
deoarece pot apare
reambolnaviri cu repercusiuni
mai ales asupra cordului
 Evitarea oboselii fizice si
activitatilor recreative in aer
liber in anotimpul rece
 baile reci,sa nu se
inoate in bazinele
reci sau in apele
curgatoare de munte
in primul an dupa
puseul acut
 bauturile reci sau
inghetata in
anotimpul cald
 salile aglomerate in
anotimpul rece sau
cand se anunta
epidemii de
scarlatina sau gripa
 Respectarea regimului
hiposodat
 Tratament cu :

58

 Sulfametin
 Prednison
 Dicarbocalm
 Ibuprofen 1 -2 cp /zi la nevoie

PACIENT 3

29.01.2020

Ameliorat  respiratie =18r./min.
 puls =78 p /min ;
 T.A=140 / 80 mm
Hg ;
 temperatura
corporala =36,60C
 Somn odihnitor
 Nu mai prezinta
treziri
matinale,starea sa
generala
ameliorandu -se
 Prezinta tranzit
normal ;
– Mictiuni
fiziologice
 Evitarea expunerii la conditii
meteorologice care ar putea
favoriza infectii faringiene cu
streptococ ß hemolitic
 Evitarea efortului fizic si a
ortostatismului prelungit
 De evitat oboseala fizica si
munca in aer liber in anotimpul
rece
 Amigdalectomie
 Sa nu faca bai reci sau sa inoate
in bazinele reci sau in apele
curgatoare de munte
 Sa nu consume bauturile reci
sau inghetata in anotimpul cald
fiindca se expune la imbolnaviri
faringo -amigdaliene
 Renuntarea la fumat
 Consult stomatologic; pacientul
trebuie sa -l avertizeze pe
stomatolog asupra suferintei
cardiace.Extractia unui
granulom dentar poate declansa
raspandirea microbilor in sange

59

PACIENT 3

Ameliorat
 Se poate imbraca si
dezbraca singur
 Se poate mobiliza
adecvat
Isi poate satisface
ingrijirile de igiena
cu mai multa
indemanare si cu
mai multa siguranta
si cantonarea pe valvele inimii
sau pe miocard daca nu se iau
precautiile de igiena
 Dieta :
 regim hiposodat pe
perioada tratamentului cu
prednison
 evitarea grasimilor si
mezelurilor
 consum de carne de 2
ori/saptamana
 ½ l lapte pe saptamana
 consum de fructe si legume
 consum de peste deoarece
acizii grasi pe care -i
contine uleiul de peste
reduce inflamatia articulara
 Tratament cu :
 Prednison
 Retarpen
 Dicarbocalm

60

EXAMENE PARACLINICE – PACIENTA S.C .

ANALIZA
MOD DE RECOLTARE
VALORI NORMALE
VALORI REALE

V.S.H Se recolteaza 1,6 ml sange prin punctie venoasa
fara staza (anticoagulant – citrat de sodiu 0,4 ml)
Cu sistemul vacutainer – in eprubeta cu dop negru 7 mm / 1h
15 mm/2h
22-60 mm /24 h

H.L.G :

– neutrofile seg.
– neutrofile neseg
– eozinofile

-leucocite –Hb Se recolteaza 2 ml sange venos pe anticoagulant
EDTA in eprubeta cu dop mov sau intr -o seringa
heparinata ( se omogenizeaza sangele cu substanta
anticoagulanta) Hb=12 -18g/dl
L=4000 -8000/mm3
N seg = 3 -5 %
N neseg = 55 -70 % E
= 2-4 % 14,8 g/dl
3800 / mm3
1 %

68 %

1%

Glicemie Se recolteaza 2 ml sange venos pe anticoagulant
(florura de sodiu),vacutainer cu dop gri 80 – 120 mg% 92 mg%
Magneziu

Se recolteaza 5 -10 ml sange venos fara
anticoagulant
– vacutainer cu dop rosu 1,5 – 2,5 mg /dl 2,8 mg/dl
Calciu 9-12 mg / dl 9,4 mg /dl
Electroforeza

– proteine totale
5,5 8 g /dl
6,13 g /dl
Raport albumina/
globulina 1,2 – 1,6 1,51

61

ANALIZA
MOD DE RECOLTARE
VALORI NORMALE
VALORI REALE

Fibrinogen Se recolteaza 4,5 ml sange prin punctie venoasa pe
anticoagulant – citrat de sodiu 0,5 ml)
Cu sistemul vacutainer – in eprubeta cu dop albastru
200 – 400 mg %
616 mg %

A.S.L.O Se recolteaza 10 ml sange venos fara anticoagulant

– vacutainer cu dop rosu
< 250 u.i / ml
640 u.i / ml

Proteina C reactiva Se recolteaza 2ml sange venos fara anticoagulant

– vacutainer cu dop rosu
absenta
prezenta
Transaminaze
GOT
GPT Se recolteaza 5 -10ml sange venos fara
anticoagulant
– vacutainer cu dop rosu
0 –42 u.i

0 – 37 u.i
15,7 u.i

7,3 u.i

Celule lupice Se recolteaza 10ml sange venos pe anticoagulant (5
picaturi heparina)
absente
absente

Factor reumatoid Se recolteaza 3 ml sange venos fara anticoagulant
negativ
negativ

Tymol

Sulfat de zinc Se recolteaza 5 -10ml sange venos fara
anticoagulant
– vacutainer cu dop rosu 2 – 4 UML

4 – 12 USH 3,64 UML

8,10 USH

62

ANALIZA
MOD DE RECOLTARE
VALORI NORMALE
VALORI REALE

Imunograma

 Ig E
 Ig A
 Ig M
Se recolteaza 5 ml sange venos
800 – 1500 mg/dl

90 – 325 mg / dl

45 – 150 mg / dl
224 mg / dl
172 mg / dl
260 mg / dl

A.S.L.O Se recolteaza 10 ml sange venos fara anticoagulant

– vacutainer cu dop rosu
< 250 u.i / ml
360 u.i / ml

V.S.H Se recolteaza 1,6 ml sange prin punctie venoasa
fara staza (anticoagulant – citrat de sodiu 0,4 ml)
Cu sistemul vacutainer – in eprubeta cu dop negru
7 mm / 1h
15 mm/2h
18 mm /1 h
40 mm / 24 h

63

Ex. cord pulmon :

 fibrocusificari si moderata incarcare hilara ; cord globulos verticalizat cu artera pulmonara rectilinie si buton aortic
redus.
Ex. EKG :

Ecograf :
 AV = 92 p / min. ; PR = 0,123 ; ax QRS = 60 0

 duplicatie pielorenala dreapta
 colecist destins,fara modificari parietale sau de continut
 ficat,splina,pancreas,organe genitale interne : normale
Proba Addis – Hamburger :

 la ora 400 ,pacienta urineaza si se indeparteaza urina
 timp de 3 h pacienta nu mananca si nu bea
 la ora 700 se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun si se recolteaza intreaga cantitate de urina intr –
un recipient steril ; se masoara volumul
 o proba de urina se trimite la laborator si se noteaza exact intervalul de timp intre cele 2 mictiuni si volumul urinei la a
doua mictiune

VALORI NORMALE
VALORI REALE
Hematii Sub 1000/min 440 / min.
Leucocite Sub 2000 / min. 880 / min.

64

Ex. urina :
 se recolteaza 150 ml urina din prima urina de dimineata ( jetul din mijloc) in recipient din sticla,curat si perfect uscat (
inainte de recoltare se face toaleta organelor genitale externe )

VALORI NORMALE
VALORI REALE
Aspect galben citrin ; miros usor aromatic

Densitate 1010 – 1025

Frecventa 4 -6 mictiuni / 24 h

Ritm 2/3 in cursul zilei si 1/3 noaptea

Mictiune nedureroasa si este precedata de senzatia de mictiune

Normal : uree,cloruri,flora Aspect citrin,limpede
Albumina absenta
Epitelii plate rare
Leucocite rare
Rare cristale de oxalat de calciu
Prezenta flora
PH acid
Densitate 1020

65

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR – PACIENTA S.C.

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
FORMA DE
PREZENTARE
DOZA
ZILNICA
DOZA
UNICA MOD DE
ADMINISTR
ARE
ACTIUNE
OBSERVATII

1.Acid acetilsalicilic

comprimate 6 2 per os
analg ezic,antipiretic,
antiinflamator, antireumatic,
antiagregant plachetar Se administreaza 2
cp de 3 ori/zi

2. Algocalmin
Fiole 2 f 1 f i.m analgezic,antipiretic,antiinflamat
or,slab antispastic,antireumatic 1f i.m de cate ori
pacienta prezinta
dureri

3. Dicarbocalm

Comprimate 6 cp 1-2 cp Per os – antiacid gastric de tip
neutralizant 1-2 cp se sug sau se
sfarama in gura la
1-2 h dupa mesele
principale sau la
nevoie ( pirozis)

4. Penicilina

Flacoane 4 fl
400.000 u.i 2 fl 400.000
u.i i.m – antibiotic bactericid fata de
cocii gram + si gram – ; sensib ili
la penicilina : streptococul ,
gonococul ,meningococ ul,

bacilul carbunos,pneumococ ul Se administreaza
800.000 u.i la 6 h
– se face testare
5. Calciu 200 Comprimate 3 cp 1 cp Per os – recalcifiant ; asigura un bilant Se administreaza

66

calcic pozitiv fractionat la mese,

comprimatele se
desfac in apa

6. Diclofenac

Unguent

3apl/zi

1apl/zi

Pe suprafata
tegumentului – antiinflamator nesteroidian Se aplica pe
tegument in strat
subtire cand
pacienta prezinta
dureri

7. Meprobamat
Comprimate
2 cp
1 cp
Per os -antianxios,slab miorelaxant si
hipnogen ; actioneaza la nivelul
talamusului Se administreaza 1
cp la pranz si seara

8. Paduden

Capsule

2 cp

1 cp

Per os antiinflamator nesteroidian cu
efect analgezic si antipiretic
– eliminarea se face pe cale
renala sub forma de metaboliti
inactivi 90 % ,
restul sub forma neschimbata. Se administreaza cu
lichid dupa mesele
principale de 2 ori /
zi timp de 6
zile,deoarece
asocierea cu
aspirina crest e
riscul ulcerogen si
hemoragic

67

EXAMENE PARACLINICE – M.A .

ANALIZA
MOD DE RECOLTARE
VALORI NORMALE
VALORI REALE

V.S.H Se recolteaza 1,6 ml sange prin punctie venoasa
fara staza (anticoagulant – citrat de sodiu 0,4 ml)
Cu sistemul vacutainer – in eprubeta cu dop negru
7 mm / 1h
15 mm/2h
20 mm /2 h
H.L.G :

-Hb;

– leucocite;

– neutrofile seg.
– neutrofile neseg
– eozinofile Se recolteaza 2 ml sange venos pe anticoagulant
EDTA in eprubeta cu dop mov sau intr -o seringa
heparinata ( se omogenizeaza sangele cu substanta
anticoagulanta) Hb=12 -18g/dl
L=4000 -8000/mm3
N seg = 3 -5 %
N neseg = 55 -70 %

E= 2 -4 % 9 g/dl
8500 / mm3
2 %

55 %

2 %

Glicemie Se recolteaza 2 ml sange venos pe anticoagulant
(florura de sodiu)
– vacutainer cu dop gri
80 – 120 mg%
85 mg%

Calciu Se recolteaza 5 -10 ml sange venos fara
anticoagulant
– vacutainer cu dop rosu
9-12 mg / dl
9,4 mg /dl

68

ANALIZA
MOD DE RECOLTARE
VALORI NORMALE
VALORI REALE

Fibrinogen Se recolteaza 4,5 ml sange prin punctie venoasa pe
anticoagulant – citrat de sodiu 0,5 ml)
Cu sistemul vacutainer – in eprubeta cu dop albastru
200 – 400 mg %
600 mg %

A.S.L.O Se recolteaza 10 ml sange venos fara anticoagulant

– vacutainer cu dop rosu
< 250 u.i / ml
400 u.i / ml

Proteina C reactiva Se recolteaza 2ml sange venos fara anticoagulant

– vacutainer cu dop rosu
absenta
prezenta

H.L.G – leucocite Eprubeta cu dop mov L=4000 -8000/mm3 5000 /mm3

V.S.H Cu sistemul vacutainer – in eprubeta cu dop negru 7 mm / 1h

15 mm/2h 13 mm / 2h

Fibrinogen Se recolteaza 4,5 ml sange prin punctie venoasa pe
anticoagulant – citrat de sodiu 0,5 ml)
Cu sistemul vacutainer – in eprubeta cu dop albastru
200 – 400 mg %
300 mg %

A.S.L.O Se recolteaza 10 ml sange venos fara anticoagulant

– vacutainer cu dop rosu
< 250 u.i / ml
250 u.i. / l

69

Ex. urina :
 se recolteaza 150 ml urina din prima urina de dimineata ( jetul din mijloc) in recipient din sticla,curat si perfect uscat (
inainte de recoltare se face toaleta organelor genitale externe )
VALORI REALE
VALORI NORMALE
Aspect citrin limpede

Miros aromatic

Densitate 1010 – 1025

Normal se gasesc : uree,cloruri,flora Aspect citrin,limpede
Albumina absenta
Leucocite rare
Prezenta flora
PH acid
Densitate 1015

Ecograf : – fara lichid in cavitatea peritoneala

 ficat –dimensiuni normale,ecostructura omogena,contur regulat
 colecist ovalar,usor ingrosat,fara calculi
 canal biliar principal normal
 pancreas normal
 splina normala
 rinichi fara dilatatii pielocaliceale,fara microcalculi
 vezica urinara – pereti amplii,continut tronsonic;fund de sac Douglas liber

70

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR – M.A.

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
FORMA DE
PREZENTARE
DOZA
ZILNICA
DOZA
UNICA MOD DE
ADMINISTR
ARE
ACTIUNE
OBSERVATII
1.Acid acetilsalicilic
100mg comprimate 3 tb 1 tb per os analgezic,antipiretic,antiinflamat
ori antireumatic Se administreaza 1
tb de 3 ori/zi
2. Dicarbocalm Comprimate 4 cp 1-2 cp Per os – antiacid gastric de tip
neutralizant 1-2 cp/zi, dupa
mesele principale
sau la nevoie
3.Eritromicina 200mg/5ml Suspensie 20ml 5ml Per os – antibiotic de electie in germeni
sensibili la eritromicina si
rezistenti la penicilina 5ml la 6 ore, timp
de 10 zile
4. Glucoza Solutie
perfuzabila 1 flacon 1 flacon i.v – vehicol pentru concentrate
electrolitice si medicamente
compatibile Ritmul de picaturi 2/
min.
5. Ser fiziologic Solutie
perfuzabila 1 flacon 1 flacon i.v
substituent hidroelectrolitic Ritmul de perfuzie
maxim 300 ml / h.
6. Prednison Comprimate 4 cp 2 cp Per os -derivat cortizoic, antiinflamator,
antireumatic 2 cp. dimineata si 2
cp. la pranz
7.Ibuprofen 200mg Comprimate 2 cp 1cp Per os AINS cu efect analgezic si
antipiretic de 2 ori / zi
dimineata si seara

71

EXAMENE PARACLINICE – V.G.

ANALIZA
MOD DE RECOLTARE
VALORI NORMALE
VALORI REALE

V.S.H Se recolteaza 1,6 ml sange prin punctie venoasa fara
staza (anticoagulant – citrat de sodiu 0,4 ml)
Cu sistemul vacutainer – in eprubeta cu dop negru
7 mm / 1h
15 mm/2h
10 mm /1 h
25 mm / 2h
H.L.G :

-Hb;

– leucocite;

-hematii
-hematocrit
-trombocite

Se recolteaza 2 ml sange venos pe anticoagulant EDTA
in eprubeta cu dop mov sau intr -o seringa heparinata ( se
omogenizeaza sangele cu substanta anticoagulanta) Hb=12 -18g/dl
L=4000 -8000/mm3
Hematii= 4 -5,5 mil./ mm3
Ht = 38 -50 %
Trombocite =
150.000 -400.000/ mm3 15 g/dl

11000 / mm3

5 mil/ mm3

41,6%

177.000/ mm3
Glicemie Se recolteaza 2 ml sange venos pe anticoagulant (florura
de sodiu)
– vacutainer cu dop gri 80 – 120 mg% 103 mg%

Calciu
Se recolteaza 5 -10 ml sange venos fara anticoagulant

– vacutainer cu dop rosu
9-12 mg / dl
9 mg /dl

72

ANALIZA
MOD DE RECOLTARE
VALORI NORMALE
VALORI REALE

Fibrinogen Se recolteaza 4,5 ml sange prin punctie venoasa pe
anticoagulant – citrat de sodiu 0,5 ml)
Cu sistemul vacutainer – in eprubeta cu dop albastru
200 – 400 mg /dl
668 mg /dl

A.S.L.O Se recolteaza 10 ml sange venos fara anticoagulant

– vacutainer cu dop rosu
< 250 u.i / ml
400 u.i / ml

Proteina C reactiva Se recolteaza 2ml sange venos fara anticoagulant

– vacutainer cu dop rosu
absenta
prezenta
Transamina
GOT
GPT Se recolteaza 5 -10ml sange venos fara
anticoagulant
– vacutainer cu dop rosu
0 –42 u.i

0 – 37 u.i
29 u.i

20 u.i

Uree Se recolteaza 5 -10 ml sange venos fara
anticoagulant
– vacutainer cu dop rosu
10 – 45 mg /dl
37 mg/dl

73

Ex. urina :
 se recolteaza 150 ml urina din prima urina de dimineata ( jetul din mijloc) in recipient din sticla,curat si perfect uscat ( inainte
de recoltare se face toaleta organelor genitale externe )

VALORI NORMALE
VALORI REALE
Aspect citrin limpede
Miros aromatic
Densitate 1010 – 1025
Albumina,cetone,glucoza,leucocite,epitelii plate -absente Cetone -absente
Albumina -absenta
Leucocite -rare
Epitelii plate -rare
pH-7,35
Densitate -1020

– Ecografie abdominala : fara lichid in cavitatea peritoneala , ;fara adenopatii abdominale vizibile ecografic
 ficat –dimensiuni normale,ecostructura omogena,contur regulat
 colecist destins,prezinta bila vascoasa
 canal biliar principal normal
 pancreas partial vizibil

Examen exsudat faringian :
Valori normale – streptococ ß hemolitic absent
Valori reale : absent

Examen EKG :
AV – 100 p./min
PR – prelungirea intervalului Ax QR

74

CU ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR – V.G.

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
FORMA DE
PREZENTARE
DOZA
ZILNICA
DOZA
UNICA MOD DE
ADMINIS
TRARE
ACTIUNE
OBSERVATII
1 Dicarbocalm Comprimate 6 cp 1-2 cp Per os – antiacid gastric de tip
neutralizant 1-2 cp dupa mesele
principale
2.Indometacin Supozitoare 2 supoz. 1 supoz. Rectal – antireumatic
– antiinflamator nesteroidian 1 supozitor
dimineata si seara
3. Prednison Comprimate 4 cp 2 cp Per os – derivat
cortizonic,antiinflamator,
– antireumatic Se administreaza 2
cp. de 3 ori /zi
4. Penicilina Flacoane 4 fl
400.000
u.i 2 fl 400.000
u.i i.m – antibiotic bactericid fata de
cocii gram + si gram – , sensibili
la penicilina Se administreaza
800.000 u.i la 6 h
– se face testare
4. Algocalmin Fiole 2 f 1 f i.m analgezic
,antiinflamator,antireumatic 1f i.m de cate ori
pacientul prezinta
dureri

75
CAPITOLUL III
CONCLUZII

R.A.A. este boala inflamatorie nesupurativa a tesutului conjunctiv cauzata de
infectia cu streptococul  hemolitic de grup A. Afecteaza cu predilectie inima si
articulatiile, cu debut acut si evolutie cronica intrerupta in perioade acute.
Cerceterile medicele ale ultimilor decenii au demonstrat ca boala este produsa
de streptococul hemolitic grup A care se fixeaza pe mucoasa nazala, faringe si
amigdale. Imbolnavirea este declansata de toxinele microbiene care sunt puse in
libertate dupa amigdalita acuta la intervale variabile de timp.
De obicei boa la apare la un interval de 10 -20 zil e dupa o amigdalita acuta
tratata i nsuficient. In general dupa 2 -3 zile de febra, pericolul este considerat trecut
si se intrerupe tratamentul cu penicilina.
Pacientul isi reia activitatea expunandu -se la frig, oboseala, factori care -i scad
capacitatea de aparare la infectie, insuficient anihilata de tratamentul cu antibiotice.
Debutul bolii este de obicei brutal, printr -o poliartrita acuta febrila. Sunt
afectate brusc trezirea matinala, articulatiile mari cu importanta inapetenta
functionala.
In evolutia R .A.A. se pot deosebii patru stadii:
 angina initiala -streptococica cu aspect pultaceu sau eritematos alteori sub
forma de simple faringite;
 faza exudativa – debuteaza in tesuturi colagene cu degenerescenta
fibrinoida;
 faza productiva – caracterizata prin aparitia granulomului reumatic
(Aschoff );
 stadiul cicatricial -cu transformarea granulomului reumatic in tesut fibros,
responsabil cu deformarile valvulare.

Prognosticul vital este legat de afectarea cardiaca. La copil intre 5 -7 ani
prognosticul este rezervat. Intre 7 -15 ani apare mult mai rar. Insuficienta cardiaca
este cauzata de instituirirea tardiva a corticote rapiei sau erorilor de tratament.

76

La adultul tanar prognosticul vital este favorabil. Sechelele valvulare cardiace
apar insa la circa 10 % din pacienti.
La varstnic R.A.A. apare rar atenuat fara cardita cu prognostic favorabil.
Prognosticul R.A.A. este cel al cardiopatiilor pe care le determina. Mortalitatea
a fost apreciata la 1 % la primul puseu (cauzat de obicei de cardite fulminante ) si la
2,3-3 % cu ocazia recurentelor. Tratament ul precoce si energic cortico -penicilino –
salicilic a imbunatatit net prognosticul bolii.
Introducerea tratamentului antibiotic si cortizonic a transformat R.A.A. intr-o
boala curabila.
Masurile terapeutice si profilactice, aplicate intensiv in ultimii ani in majoitatea
tarilor cu preocupari sustinute pe linia ocrotirii sanatatii, au ameliorat prognosticul
la bolnavii cu R.A.A.

77
ANEXE

ANEXA 1
Punctia articulara
Definitie : – reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea
articulara si mediul extern
Scop : – explorator : – recoltarea lichidului sinovial
– punerea in evidenta a prezentei lichidului articular
– terapeutic : – evacuarea lichidului
– administrarea medicamentelor in cavitatea
articulara
Locul punctiei : – situat la nivelul regiunii unde se simte fluctuatia
maxima si cavitatea articulara este mai accesibila
– se punctioneaza mai frecvent articulatiile genunchiului,
cotului, umarului, gleznei
Materiale necesare : – materiale de protectie a patului
– ace de 4 -5 cm lungime, seringa de 5 ml pentru anestezie, ace
de 8-10 cm lungime cu diametrul de 0,5 -2 mm pentru lichid,
pense, manusi, camp chirurgical, tampoane ,comprese
– leucoplast, fese, tavita renala
– xilina 1 % , medicamente antiinflamatorii, antibiotice

Pregatirea pacientului : – psihica : se informeaza cu privire la scopul
punctiei
– fizica : se aseaza intr -o pozitie care sa permita executarea
punctiei, cu articulatia relaxata, se indeparteaza pilozitatea
Tehnica : – partic ipa doua asistente medicale si medicul

78
– o asistenta supravegheaza pacientul si-l mentine pozitia iar
cealalta serveste medicul
– dupa ce asistenta medicala dezinfecteaza locul punctiei ales de
medic, cu alcool iodat, serveste medicul cu manusi steri le, camp
protector, care va fi asezat de medic sub locul punctiei si
seringa cu anestezie
– dupa anestezie se dezinfecteaza din nou locul punctiei dupa
care medicul executa punctia
– dupa retragerea acului se dezinfecteaza locul punctiei, se
aplica pansament compresiv fixat cu fasa
Ingrijiri dupa tehnica :
– locul punctiei trebuie usor masat cu un tampon
– pansamentul compresiv va ramane pe loc 24 – 48 h
– articulatia punctionata va fi imobilizata cu ajutorul unei atele in pozitia
fiziologica tim p de 2 – 3 zile
– pregatirea lichidului articular pentru exame de laborator :
* lichidul extras va fi introdus in eprubete etichetate
* mediile insamantate vor fi trimise la laborator
– punctia va fi notata in foia de observatie clinica a pacientului

79
ANEXA 2

80
ANEXA 3

81
ANEXA 4

82
BIBLIOGRAFIE

,, Prevenirea si tratarea bolilor reumatice “
-N.Elian, C. Veleanu
-Editura Facla

,, Reumatologia adultului tanar “
-Maior medic Ion Ureseanu
-Editura Militara

,, Reumatologie clinica “
-Al. Dutu, M.D. Bolosiu
-Editura dacia

,, Manual de medicina interna pentru cadre medii “
-Corneliu Borundel
-Editura Medicala Bucuresti

,, Notiuni de semiologie medicala “
-D. Georgescu
-Editura medicala Bucu resti

Google -imagini