Sfânta care a făcut pact cu diavolul. Coordonator științific Pr. Prof. Anton Vasile Ci oba Student Giusepe Ghiurca Oradea 2017 I. Introducere Sora… [616741]

UNIVERSITATE A BAB EȘ-BOLYAI
FACULTATEA DE TEOLOGIE GRECO -CATOLICĂ
SPECIALIZAREA
TEOLOGIE PASTORALĂ

Sora Magdalena a Crucii .
Sfânta care a făcut pact cu diavolul.

Coordonator științific
Pr. Prof. Anton Vasile Ci oba Student: [anonimizat]
2017

I. Introducere
Sora Magdal ena a Crucii (Magdal ena d e la Cruz) s -a născut la C ordoba în
Andaluzia,Spania în anul 1487. Num ele acesta i-a fost dat d e la asemănar ea acesteia cu Sf. Maria
Magdal ena, ,,sfântă p e care tradiți a bisericii o recunoaște ca fiind mar ea păcăt oasă din car e Isus a
scos șapt e demoni”.1
Încă d e la frag eda vârstă d e 5 ani, Magdal ena de la Cruz era cun oscută d e către toată lum ea din
zona ei pentru viața exemplară, p entru d evoțiunea ei remarc abilă. Chiar la cât eva zil e după c e
împlinis e cinci ani d e viață, stând î n biserică și rugându -se aude la un m oment dat o muzică
duioasă, dulc e. ,,La cât eva m omente după îi apar e un tânăr frum os, cu păr n egru d es, purtând o
manti e atât d e strălucit oarea încât ea a tr ebuit să -și închidă ochii.”2
II. Prim ele semne
Lum ea auzind p oveste arătării r elatate a crezut că era chiar Isus c el descris d e către
micuța fată. Toți cei care aud d espre acest eveniment vor să o vadă p e micuța Magdal ena.

Dificultat ea pe care o vom av ea acum în s ortarea poveștilor vieții timpurii a Magdal enei, este că, la f el ca
la toți misticii și haruril e lor mistic e, alături d e aparițiil e cerești există d e multe ori influ ențe și apariții d emonice. Ca
și în cazu l bib lic a lui I ov, Dumn ezeu permite diavolului să ispit ească și chiar să atac e misticii, p entru a t esta
credința, i ubirea și d evotamentul l or. Așa s e întâmplă în maj oritatea cazuril or misticil or. Iar cu Magdal ena, sarcina
de a disc erne daruril e ei mistic e evidente, este chiar mai dificilă, în primii ani, d eoarece cu siguranță a f ost o
perioadă când Magdal ena a d emonstrat o pietate autentică și d evotament pr ofund, cu simplitat ea și si nceritatea unui
copil. Dar n oi știm că a făcut un pact cu diav olul, d eci trebuie să fi f ost un punct în car e aparițiil e cerești s-au redus,
sau chiar au înc etat cu t otul și l e-au luat l ocul aparițiil e diabolice.
Dar p entru m oment, micuța Magdal ena, trăi ește o viață simplă cu familia ei, car e erau m eșteșugari săraci, și în timp
ce Magdal ena rămân e de o conduită și m odestie exemplară, viziunil e continuă una după alta, iar p e măsura tr ecerii
timpului ac estea atrag at enția mult ora; atât d e tare încât ea fug e de acasă p entru a s e refugia într -o peșteră din
apropiere, und e ea din n ou cad e în extaz. Când s e trezește, ea descoperă că a fost transp ortată în m od miracul os de
către îngerul ei păzit or, acasă în patul ei.3

II.1 Vind ecări miracul oase
După c e o nouă apariți e a unei persoane pe care ea o considera a fiind Iisus are loc,
șibineînțeles la sfaturil e acesteia, ea se hotărășt e să-și controleze ascetismul, mai exact să nu mai
postească atât d eoarece acea persoană îi spus ese că o așteaptă un mar e destin, d estin p entru car e
are nevoie de toate puterile. Mergând l abiserică p entru a îi mulțumi D omnului, ea întâln ește un
om ce șchiopăta și car e o roagă să -l ajut e. După c e aceasta îl ajută, ac esta înc epe să alerge și să
strige prin t ot orașul că este vindecat!
După ac eastă întâmplar e, Magdal ena este supusă dif eritelor interogatorii, dar nimic nu
reiese negativ. ba chiar mai târziu mai este semnalată o vindecare a unei persoane mute tot prin
intermediul ei. De precizat e faptul că și după vind ecarea orbului ac easta a m ers în biserică
pentru a s e ruga, p entru a -l lăuda p e Dumn ezeu, iar ac olo este găsită din n ou căzută în extaz d e
către persoanele ce se aflau în căutar ea ei.

1 https://en.wikipedia.org/wiki/Magdalena_de_la_Cruz 17.01.2017
2 Cf. http://www.mysticsofthechurch.com/2011/12/sister -magdalena -of-cross -nun-who-made.html 17.01.2017
3 IBidem

II.2 Crucificar e, posturi și răni
La vârsta d e 10 ani, vârsta la car e deja se considera pr ea frum oasă, înc erca să ascundă
aceste aspecte prin purtar ea de rochii n egre lungi și prin fust e asemenea.Într -o zi decide ca pentru
a ispăși t oate aceste trebuie să se răstign ească. Pun e chiar în aplicar e acest plan și ,, Începe prin
a-și țintui c ele două pici oare și mâna stângă. Sâng ele țâșnește, iar ea leșină într -o durere atroce.
Și-a sfâșiat carnea și, căzând rău p este un cufă r, își rup e două coaste. Părinții ch eamă d octorul
care îi bandaj ează t oate rănile cauzat e de cuie, dar ea ard e de dorința d e a suf eri teribil ca
reparați e pentru păcat e, și în m od repetat își sc oate bandaj ele, astf el încât să suf ere și mai mult.”4
Toate acestea o îmbolnăvesc, iar în sâ mbăta anului 1497 cad e la pat, dând s emne că este
pe moarte. La mi ezul n opții sc oate un strigăt f oarte puternic, s e ridică din pat și își rup e toate
pansam entele declarând mai ap oi că este vindecată. Într ebată d espre modul în car e s-a întâmplat
aceasta ea spun e că a f ost însuși Isus c el care i-a apărut și a vind ecat-o.
Înaint e de prima ei Sfântă Împărtășani e ține un post negru d e trei zile. În m omentul cu
pricina, Magdal ena de la Cruz, scapă un alt strigăt cutr emurăt or și cad e în extaz până la sfârșitul
ceremoniei. La final ea explică faptul că Isus a v enit și a pus Euharistia în gura ei, astf el ea nu a
mai avut n evoie să se apropie de preot.
La șaispr ezece ani lum ea deja o vede ca pe o sfântă în viață. Oamenii observau chinuril e
zilnic e prin car e ea trecea, penitențele aspre,biciuril e până la sâng e pentru păcat e, care până a
doua zi s e vindecau miracul os. Totul era în p erfectă ordine, mai puțin faptul că av ea două degete
mai mici, c e nu cr escuseră în m od normal, ele fiind ca ac ele degete pe care un copil le are. Unii
spun eau că ac estea au f ost atins e de Isus în c opilări e în timp c e avea o apariți e.
III. Viața în mănăstir e
III.1 Intrar ea

În anul 1504, la vârsta d e 17 ani, Magdal ena obține, în fin e, ceea ce pare marea dorință a vi eții sal e: să
devină o călugăriță franciscană – o fiică spirituală a Sfântului Francisc și a Sfint ei Clara. Dat orită r eputați ei sale de
sfințenie, este admisă c u bucuri e în conventul franciscan (mănăstir ea) Sfânta Is abela a Îng erilor (Convento de Santa
Isabel de los Áng eles) și, curând edifică și inspiră admirația mult ora dintr e călugăriț e. Cu t oate acestea se aprind și
unele ”Beculețe roșii”. S e pare ca ea nu este prea discr etă cu viața și m eritele sale spiritual e; ea își impun e
mortificări s evere, cară o cruce grea prin t oată mănăstir ea, sărută pici oarele însoțitoarelor sal e, și s e pare ca
încetează cu t otul să mănânc e, apar ent trăind d oar cu Sfânta Împărtășani e. Toate aceste fapte sunt m otiv d e
îngrij orare pentru unii, dar ea par e foarte devotată și este dispusă să facă c ele mai n edorite sarcini casnic e, astf el
încât ” extravaganț ele” sale sunt în mar e parte minimalizat e, cel puțin p entru m oment. După câți va ani, ca p ostulantă,
în 1502, la 22 d e ani, ea are deja o reputați e de sfințenie, și din ac est motiv se consideră prud ent să i s e permită să-și
depună v oturile (jură mintele) sin gură. Evenimentul este foarte așteptat ș i bine pregătit. T oți nobilii înc earcă să
obțină un l oc bun în biserică și p entru a adăuga măr eței zilei și mai multă gl orie, Arhi episcopul în p ersoană ar e jilțul
pregătit, înv eșmântat cu catif ea bogat brodată. În fin e, a sosit și ziua c eremoniei. Magdal ena va fi cun oscută d e acum
înaint e ca S ora Magdal ena a Crucii, în amintir ea eroicei sal e răstigniri din tin erețe. Înc epe ceremonia și ea
înaint ează, îng enunch ează în afara sanctuarului și așt eaptă să audă discursul cardinalului. Dar în l oc să înd emne
novicele la practicar ea virtuțil or creștine și la evlavi e, el îi c ere ei în m od public rugăciuni și pr otecție (mijl ocire)
pentru el însuși și p entru di eceză. După ac eea, la Kyri e Eleison, se întâmplă c eva foarte remarc abil: un p orumbel, ce
pare a coborî din cup ola înaltă a cat edralei, capt ează priviril e tutur or. Porumbelul aterizează p e umărul Magdal enei
și par e să-i vorbească la ur eche. Ap oi se înalță p e un parap et și rămân e acolo ca și cum ar v eghea pana cand
ceremonia ia sfârș it. Ap oi zboară afară di n biserică și c ei care au al ergat afară p entru a -l urmări, îl văd ridic ându -se

4 IBidem

aproape drept în sus și p entru atât d e mult timp, încât par e că cerurile îl acoperă. Știril e despre acest eveniment se
răspând esc iut e în într eaga țară și chiar în afara graniț elor.5
Fără a i eși din mănăstir e ea totuși ști e tot ce se întâmplă în afara mănăstirii, c eea ce
stârn ește discuții. În t ot acest timp ea are deja obișnuit ele sale extaze, nim eni neputând fac e ceva,
în cel mai bun caz dăd eau o mână d e ajutor în m omentul în car e aceasta căd ea în afara chili ei
sale și trebuia trans portată într -acolo. Oamenii continuă să trimită scris orii, cereri de rugăciun e și
nu numai. Cr edința oamenilor în ac easta cr ește odată cu d escoperirea darului pr ofeției la ac easta.
Profețește moartea Regelui F erdinand din 1515, dar și d omnia card. Francisc o Jimenez de
Cisneros peste regatul Castili ei. Cardinalul, în s emn d e mulțumir e și gratitudin e, îi trimit e un
ostensoriu purpuriu c e aduc e odată cu el și admirația atât a sur orilor cât și al alt or persoane.
III.2 Nașt erea neașteptată
În data d e 25 marti e 1518, ziua să rbătorii Buneivestiri, Magdal ena îi spun e maicii sup erioare într-un m od
discr et, nișt e vești car e o umplu d e o mare nedumerire și confuzi e pe această f emeie pioasă. Magdal ena afirmă că în
noaptea precedentă, d e Vigili a Buneivestiri, ea l-a conceput p e pruncul Isus prin put erea Spiritului Sfânt. Astf el,
Magdal ena a Crucii, lumina strălucit oare a mănăstirii Sfint ei Isabela a Îng erilor, este însărcinată.
Prevăzând scandalul im ens pe care, inevitabil l-ar pr ovoca o asemenea știr e, maica sup erioară îi ordonă Magdal enei
să păstr eze pentru m oment tăc erea absolută d espre asta, în timp c e ea se roagă p entru a fi călăuzită cum să
procedeze. Pe măsură c e trec zilele, maica sup erioară o cercetează discr et pe Magdal ena, și după cât eva săptămâni,
trebuie să se plece în fața d ovezilor evidente. Abdomenul Magdal enei se rotunjește vizibil, și s e apropie momentul
când nu v or mai put ea țin e în secret această ”lucrar e” a Spiritului Sfânt…sau a naturii? Apar ent ea este și mai
devotată în practicar ea virtuțil or și dublează severitatea penitențelor, mergând d esculță p e bucăți d e
sticlă spartă ș i biciuindu -se pe umeri și p e spate cu instrum ente de mortificar e severă, pe lângă
acestea purtând și un ciliciu adică o centură sau cămașă aspră din păr d e capră, car e se purta p e
piele de penitenți pentru a s e mortifica aspru.6

Auzind v estea, arhi episcopul d e Sevilia trimit e trei ”m oașe” experimentate pentru a o
examina p e Magdal ena. Examinând -o foarte atent, ele anunță că, d eși este adevărat că s ora este
însărcinată, este la fel de adevărat că virginitat ea ei este complet intactă și d e necontestat. În t oate
bisericile și în t oată țara explodează rugăciuni d e recunoștință, iar în mănăstir e,bârfitoarele care
s-au înd oit sunt r eduse la tăc ere și supus e penitențelor pentru dubiile lor.
În ajunul Crăciunului, în anul 1518, Magdal ena confirmă că va nașt e foarte curând. În
capătul grădinii este pregătită p entru ea o casă mică, p entru că într -o viziun e, îngerul ei păzit or i-
a recomandat să nască singură, p entru a suf eri mai mult neavând asist ență umană. Magdal ena
rămân e închisă în ac ea căsuță timp d e trei zile, timp în car e întreaga c omunitat e rămân e în
rugăciun e. Povestea pe care Magdal ena o spun e atunci când i ese, este absolut uluit oare.
Ea povestește că în n oaptea de Crăciun, la mi ezul n opții, a dat nașt ere unui c opilaș
magnific, car e radia atâta lumină, încât s e vedea în cam eră ca ziua în amiaza mar e. Aerul rece
din cam era ei s-a încălzit s ubit într -un m od miracul os și c opilul divin nu a suf erit de loc din
cauza frigului. În timpul ac esta, într -un m od ciudat, părul Magdal enei a înc eput să cr ească f oarte
repede și din cul oarea neagră ca pana c orbului s e schimbă în c el mai lumin os blond, a cărui
lungim e îi permite să-l învăluiască p e copilaș, și să -l țină la căldur ă ca și în c ele mai cald e haine
pufoase. Ca d ovadă a minunii, ea taie câteva bucle blonde, înaint e ca părul ei să r edevină n ormal.

5 IBidem
6 IBidem

Călugăriț ele se luptă p entru cât eva fir e de păr miracul os pentru a l e păstra ca r elicve pretioase.

Continuând p ovestea nașt erii ieșite din c omun, S ora Magdal ena a Crucii afirmă că în
dimin eața d e după Crăciun s -a trezit singură, frum osul c opilaș a dispărut, dar sânii ei erau
înroșiți/crăpați, d e la cum îl alăptas e, totodată apărând și s emnele nașterii recente pe corpul ei.
Curând, m oașele au fost din n ou trimis e să verifice veridicitat ea acestor fapt e și să vada dacă
virginitat ea Magdal enei nu a avut d e suferit în urma ac estui eveniment. Un ”T e Deum” s olemn
este cântat în cat edrală și d onațiil e curg ca nici odată până acum. Dar ad evărul e că într egul
eveniment a f ost orchestrat și înfaptuit d e către diavol, în sp ecial d e doi demoni pe nume Balban
și Pat orrio, așa cum v om descoperi în curând….
Câțiva c ontinuă însă să bârfească, astf el că, în înc ercarea de a pun e capăt d efinitiv
calomniil or, într -o dimin eață sosește la mănăstir e un călugăr exorcist, în timp c e călugărița este
în extaz. El se apropie și îi înfig e două ac e lungi în c orp, unul în pici or și altul în mână. Ac ele
pătrund adânc în c orpul ei, dar Magdal ena rămân e perfect impas ibilă la ac easta, fără a av ea nici
un fel de reacție, ceea ce, în mint ea mult ora, confirmă că extazele ei sunt aut entice. Când ac ele
sunt sc oase, o mică dâră d e sânge se prelinge din răni.

III.3 M ortificări și p enitențe severe
În pofida ac estor dovezi, Sora Magdal ena este supusa unui alt t est, de data ac easta în c eea
ce privește abstinența sa d e la mâncar e; un p ost pe care aparent și l -a asumat timp d e 11 ani,
deoarece se insinu ează că anumit e novice îi duc mâncar ea pe ascuns. Așadar, maica sup erioară
solicită d e la mănăstir ea franciscană v ecină, ca o gardă d e doi călugări să păz ească intrar ea în
chilia Magdal enei, suprav eghind -o 24 din 24 d e ore; cei doi călugări schi mbându -se prin r otație.
În plus, ea ordonă ca obloanele de la fereastra cam erei ei, să fi e țintuit e. După cât eva zil e, se
descoperă că Magdal ena a dispărut s ubit. O caută p este tot și în curând o găsesc ad ormită lângă o
fântână în part ea opusă a grădinii. Călugării o asigură p e stareță că nu s -au relaxat nicio clipă în
sarcina d e suprav eghere. La rândul ei, Magdal ena le revelează că însuși Sfântul Francisc a
transp ortat-o în ac est loc. Fir ește că nim eni nu este capabil să d ea o explicați e pentru ac est fapt
neobisnuit și s e concluzi onează că nu este altceva decât o altă minun e în viața extraordinară a
sorei Magdal ena a Crucii.
Și așa s e face că d e douaăzeci și n ouă d e ani n otorietatea Magdal enei a cr escut
proporțional cu pr esupus ele sale virtuți, și a dus o existență car e, deși, un eori a f ost plină d e
evenimente uluitoare (șocante), în c ea mai mar e parte, a contribuit într -un m od pozitiv la evoluția
mănăstirii , prin practicar ea virtuții și prin apar entele semne din c er car e inspiră cr edinci oșii.
Arătându -se întotdeauna pi oasă și dispusă la sacrificii, ea inspiră și fascin ează i erarhia cl ericală
din Spania, și mulți simt că ea ar tr ebui să a ibă o poziție mai înaltă în mănăstir e, potrivită
meritelor sale. Se sugerează că ea ar tr ebui să d evină maica sup erioară, mai al es că odată cu
trecerea timpul maica sup erioară în funcți e devine infirmă. Într -un sp ectacol de presupusă
umilință, Magdal ena pr otestează, dând ca m otiv abilitățil e ei precare în treburile administrativ e,
si afirmă: ”Lasați -le să o aleagă p e sora Isabela a Sfint ei Treimi, în l ocul m eu”7

7 IBidem

Cu t oate astea, sur orile care o urmau o voiau atât d e mult ca maică sup erioară, încât în 17
februari e 1533, Magdal ena este aleasă, în pr ezența Sup eriorului Ordinului, cu patruz eci și patru
de voturi, c ontra șapt e voturi dat e sorei Izabela a Sfint ei Treimi.
Acum, cu Magdal ena la c onduc ere, la înc eput viața în mănăstir e nu se schimbă apr oape
deloc, exceptând faptul că Maica Magdal ena par e să aibă o puternică înclinați e pentru practicar ea
penitențelor severe și le îndeamnă p e surorile sale religioase să facă la f el. În ac est sens, n oua
stareță provoacă un eori scene foarte dificil e.S-au dus ”micil e penitențe” ce constau în c erșirea
mâncării p entru fi ecare masă; p otrivit Maicii Magdal ena, un sufl et plin d e mândri e poate să faca
acest lucru d estul d e ușor. Potrivit ei, o mortificar e severă este sarea și pip erul un ei adevărat e
penitențe. Acum sur orile sunt înd emnat e să rămână în g enunchi p e podeaua garnisită cu cui e din
fier; ele sunt înd emnat e să poarte cilicii sau cur ele cu mici pir oane de fier îndr eptate spre interior
și să st ea întins e pe pragul ușil or pentru ca c elelalte călugăriț e să poată călca p este ele, iar alt e
câteva să p oarte cunună d e spini. T otuși, ac este severități extreme, apar ent în c ea mai mar e parte,
nu dăun ează d evotamentului c omunitatii față d e Maica Sup erioară. Ea este realeasă d e două ori
cu o majoritate de voturi. S e pare că nim eni nu îndrăzn ește să pună s ub semnul într ebării
autoritatea și put erea ei în cadrul c omunității.

III.4. Schi mbări plin e de dubii.
Pe de o parte Magdal ena încuraj ează p enitențe și mortificări s evere, dar p e de altă part e
destind e unele reguli al e Ordinului. In plus, acum s e pare că, dat orită ”sfinț eniei ”ei, chiar
Sfântul Francisc, f ondatorul ordinului, i -ar fi apărut într -o noapte și îi dă o dispensă, p entru ca în
viitor să nu mai m eargă la sp ovadă.
Cât d espre spovezile colegelor călugăriț e, ea explică faptul că este o insultă la adr esa lor
să fie separat e de confesorul lor printr -un grilaj. În opinia sa, ele ar trebui să st ea față în față cu
confesorul. Ac est lucru pr ovoacă d estul d e multă agitați e, nu d oar printr e surori, ci și printr e
preoții înșiși, d eoarece o astfel de practică, la ac ea vreme, era nemaiauzită în într eaga Spani e
catolică.

Curând după ac eea, Maica Magdal ena, afirmă că în s eara pr ecedentă, o femeie decedată, (p oate un sufl et
din Purgat or?) a v enit la ea să i s e confeseze. Imediat Magdal ena vr ea ca tin erele căligăriț e și novicele să i s e
confeseze noaptea în chilia ei. Fir ește că ac eastă n ouă in ovație cauzează și mai multă rum oare și înd oieli, în m od
special din part ea Izabelei a Sfint ei Treimi car e nu a uitat că a f ost învinsă la al egerile în anul 1533 și asupra căr eia
Magdal ena (ca sup erioară) a aplicat c ele mai s evere umilinț e de până atunci.8

IV. Prim ele mișcări
IV.1 Este aleasă o nouă sup erioară
În timpul următ oarelor alegeri pentru funcția d e Superioară, maica Magdal ena prim ește
doar o mână d e voturi, și Iz abela a Sfint ei Treimi este aleasă cu o mare majoritate. Ca r eparați e
(și pr obab il ca r epresalii p entru pr opria ei umilir e), în ac eeași seară o obligă p e Magdal ena să
facă atât ea semne ale crucii p e podea cu li mba câte dale de piatră sunt în r efectoriu.
În timp c e făcea asta, Magdal ena, f osta abatesă, cad e în extaz. Mai d emult, când s e
întâmpla ac est lucru, înt otdeauna sur orile o duceau în chilia ei. Acum, ea este lăsată ac olo unde
se afla, în r efectoriu, p entru o bună part e din n oapte. După ” extaz” în fin e se întoarce singură în

8 IBidem

chilia ei. Cum înd oielile continuă să cr ească, Magdal ena este din n ou susp ectată că prim ește în
mod cland estin hrană, întrucât ea afirmă în c ontinuar e că postește zilnic, d e acum d eja de peste
treizeci de ani.
In plus, într -o zi i-a fost adusă Sup erioarei o cutie de metal c e conținea ostii p entru
Împărtășani e. Această cuti e găsită s ub patul Magdal enei, par e a dovedi că minun ea Împărtășani ei
spontane care s-a repetat de atâtea ori în tr ecut, este doar un truc.
IV.2 Este detectată o prezență d emonică
În anul 1543, ea (Magdal ena) cad e grav bolnavă. Ac est fapt par e o ocazie bună p entru
Superioară să o oblige să facă o spovadă g enerală a într egii sal e vieți. Dar în m omentul în car e
confesorul își pun e stola (patrafirul) ca să s e pregatească p entru sp ovada ei, im ediat Magdal ena
intră în c onvulsii. Pr eotul susp ectează o prezentă d emonică, astf el ca el trimit e după un d octor
despre care știa că ar e experiență r eferitor la viața spirituală. El o examin ează p e Magdal ena și
observă că în timpul unui extaz, ochii Magdal eni nu rămân ficși – semn distinctiv al extazelor
reale. Cu t oate astea, el o împung e cu un ac și nu obține nici o reacție. Dar când, într -un m od
înțelept, scufundă acul în apă sfințită, Magdal ena lasă să -i scap e un g eamăt. Ac easta c onduc e
imediat la îngrij orarea si chiar suspiciun ea ca s ora Magdal ena ar put ea fi inf estată sau chiar
posedată d e un demon.

Într-o zi de decembrie, ea aud e:”Ești pe moarte. Nu v ei apuca un alt Crăciun.” Foarte îngrij orată,
Magdal ena se răsuc ește brusc în pat, ap oi se ridică și lasă să -i scap e cuvint e misterioase: ”1544!… C ei patru z eci de
ani pr eziși; Sunt un câin e blestemat! Duc eți-mă în iad”! Apoi cad e înapoi în pat și înc epe să spună blasfemii
revoltătoare, înaint e de a fi brusc luată din patul ei de către o forță inviz ibilă și ridicată în a er. Ap oi, de mai mult e ori
cade cu put ere în pat, dar apar ent fără a s e răni.9

Superioara, evident șocată, îl ch eamă d e urgență p e mai cun oscutul Don Juan d e Cordoba pentru
a observa cazul și p entru a o exorciza dacă e cazul.

Bătrânul preot se uită la ea și p oruncește:“În num ele lui Isus îți p oruncesc să părăs ești pe această biată
femeie – îndrăzn ește să-ți spui num ele!” Demonul scapă un url et groaznic în car e poate fi recunoscut num ele de
”Balban”. Mai târziu, în timpul exorcismului s -a descoperit un alt d emon numit ”Pat orrio” car e de asemenea o
influ ența p e ea. Râsul d emonic s e intensifică și cuvint ele rostite sunt oribile. Demonul slăv ește toată tu lburarea pe
care a fost în star e să o cauzeze atâția ani în mănăstir e și jură ca s e va înt oarce… .
Ziua următ oare responsabilul pr ovincial al franciscanil or merge el însuși la patul mur ibundei. El stă ac olo mai mult e
ore și prim ește o spovadă c ompletă, despre care nu spun e nimic.10

După ac eea, un inchizit or este trimis să inv estigh eze problema spin oasă, la ordinul expres al cardinalului
Pardo de Tavera, car e deținea Primatul Spani ei. El este mult mai tânăr d ecât R ev. Don Juan of Cordova și -i inspiră
încredere Magdal enei. Ea îi d ezvălui e că ac el tânăr frum os cu păr n egru car e i-a apărut la vârsta d e cinci ani, a f ost
de fapt diav olul. El i-a promis faimă și r espect din part ea tutur or, dacă ar c onsimți să i s e supună lui înt otdeauna.
Tot satana a f ost cel care și-a lăsat s emnul atingându -i două degete, care de atunci au înc etat să mai cr ească. T ot el a
fost cel care o învăța s ubterfugiul ostiilor și el o ajuta la simular ea extazelor. Strigat ele ei din n oapte nu erau s ub
nici o formă inspirat e de iubirea ei extatică p entru Cr eator, ci d e mângâi erile demonice ale celui rau.
Auzind ac este mărturisiri îngrij orătoare, inchizit orul este îngrozit și, apr oape instictiv el fac e asupra lui însuși
semnul crucii. Im ediat s ora Magdal ena înc epe să îl insult e pe preot prin cuvint e abjecte și dezgustăt oare. Apoi ea
începe să se zvârc olească p e podea în chilia ei, și mușcă orice îi iese în cal e, în timp c e în ip ostaze indecente
mimează c opulația abjectă p e care ea a făcut -o cu Balban timp d e aproape patru z eci de ani.

9 IBidem
10 IBidem

Fiind un inchizit or cu experiență, bunul călugăr l e cere călugăriț elor mai în vârstă și mai experimentate să stea pe
coridor pentru a scri e cuvint ele scăpat e de Magdal ena, astf el încât d ocumentul să s ervească mai târziu ca mărturi e.
De aici, cazul s orei Magdal ena este bine documentat și pr egătit r epede.11

IV.3 Exorcizar ea
Pe parcursul int erogărilor prelungit e, part e a exorcismului c e se desfășura, p e parcursul
cărui a Balban cu gr eu a fost alungat din Magdal ena, s-a descoperit că au f ost folosite modalitățil e
cele mai hain e și hid oase de a ataca sufl etul Magdal enei ca și c opil. S e crede că, inițial, el a al es-
o pentru că d e fapt ea era foarte evlavi oasă și d evotată lui Dumn ezeu, și astf el, în răutat ea lui
groaznică el a vrut cu t ot dinadinsul să -i smulga lui Dumn ezeu pe una dintr e preferatele Sale.
Dar, în curând, v om vedea cum Dumn ezeu, în c ele din urmă, înving e triumfăt or.
În timpul exorcismului c e se desfășura, s e descoperă că atunci când a d evenit o tânără adultă,
demonul Balban a înc etat să -i mai apară ca un tânăr frum os, așa cum a făcut -o de când ea avea
cinci ani. Într -o noapte, când tânăra fată îl așt epta așa ca d e obicei, el i s-a prezentat s ub forma
unei cețe sclipit oare care, condensându -se, a luat f orma unu i bărbat foarte înalt cu păr lung c e
radia o lumină r oșiatică.

Ea strigă ”Isus”, dar ac easta fir ește că îl n emulțum ește foarte tare pe Balban, car e o ridică cu mâinil e lui
arzând e și o trântește de pământ. Ap oi este forțată să c ontemple această cr eatură oribilă car e acum s e ridica în fața ei
metamorfozându -se dintr -un bărbat într -o bestie oribilă.
Creatura inf ernală este respingăt oare și călugărița p osedată d escrie cu gr oază nasul său mare și turtit, c oarnele sale
răsucit e și gura fără dinți. El îi poruncește ca im ediat să d evină s oția lui și o asigură că nu -și va pi erde virginitat ea, și
îi pr omite că apar enta ei sfinț enie va cr ește odata cu pr etinsele plăceri de neimaginat p e care ea le-ar put ea
experimenta cu el. Lipsită d e tărie spirituală, învinsă, Magdal ena cedează; el se transf orma din n ou în ac el foarte
atractiv bărbat tânăr, iar ea îl prim ește în ea.12

În continuar e ea mărturis ește că tot diav olul a v enit în s ecret să o hrănească cu mâncar e și
că într -adevăr a f ost însărcinată cu el. El i-a spus că nu ar e nimic d e riscat dacă îi urm ează
instrucțiunil e. Toate au fost pentru a juca o festă car e să tulbure mințil e călugăriț elor și cl erului și
laicil or din Spania, și a făcut -o gravidă cu o omidă m onstru oasă, car e a ieșit din c orpul ei ca un
vânt put ernic în ac ea faim oasă n oapte de Crăciun, înaint e de a se preschimba în Balban și a
reposeda-o cu o vigoare fără pr ecedent.

IV.4 Câteva persoane sfint e și reconoscute nu au f ost păcălit e
Și așa s e întâmplă că într eaga cr eștinătat e descoperă cu gr oază că ea, despre care a crezut
toată lum ea că a f ost mult -iubită de Dumn ezeu, a f ost de fapt, mult -iubita cr eatură a diav olului.
Cu toate acestea, unii din c ontemporanii Magdal enei, nu au f ost atât d e ușor păcăliți d e falsul ei
misticism, ca d e exemplu mar ele Sf. Ignațiu d e Loyola, car e a fost neîncrezător, și în 1541 l -a
mustrat aspru p e Martin d e la Santa Cruz – care s-a străduit să -l câștig e de partea sorei
Magdal ena – pentru acc eptarea semnelor exterioare fără a c erceta cu ad evărat c ele interioare; și
marele Ioan de Avila (car e în anul 2012 a f ost declarat D octor al bisericii d e către Papa Benedict
al XVI -lea) a f ost de asemenea foarte sceptic, și când a f ost la C ordoba a r efuzat discr et să
meargă la ea.

11 IBidem
12 IBidem

V. Sentința Tr ibunalului r eligios
În ceea ce o privește pe cândva r enumita Sr. Magdal ena de la Cruz, acum exorcizată p e
deplin și l iberă de demonii Balban și Pat orrio care sunt f orțați să d ezvălui e că ei părăs esc pentru
totodeauana trupul și sufl etul femeii posedate, ea este apoi jud ecată în 3 mai 1546 d e către
tribunalul r eligios.
Marele inchizit or al tr ibunalului r eligios este Cardinalul Jim enez, cel ce deține acum
Primatul Spani ei, numit d e însăși Iz abela de Castilia, și din cauza ac easta Magdal ena este
transf erată în închis oarea Alcazar und e a fost int erogată în c ontinuar e.
V.1 Demonii Balban și Pat orrio sunt d eclarați vin ovații principali
Sr. Magdal ena este acum în vârstă d e 61 de ani și s e căiește extraordinar p entru t ot ce a
făcut și impl oră instanța d e judecată să pună capăt rapid chinuril or ei, și să o dea flăcăril or
purificat oare. Însă jud ecătorii decid altf el. Din cauza vârst ei înaintat e, a sp ovedaniei sale sincere
și a calității p ocăinț ei sale, pedeapsa m eritată este mult at enuată. Și p e bună dr eptate, ei au
considerat-o a fi o jalnică victimă a d emonului și, pr obab il că-și aduc bine amint e de zilele ei de
glorie, când și ei erau entuziasmați d e a av ea printr e ei ceea ce credeau ei a fi un sfânt
extraordinar.
Și astf el inchizit orii plas ează o mare parte de vină asupra d emonilor Balban și Pat orrio, în
mod special supra lu i Balban și nu atât d e mult asupra Magdal enei însăși, d eoarece ea a fost doar
o tânără fără experiență când d emonii au înc eput să o influ ențeze. Pe scurt, ei simt că tânăra
Magdal ena a f ost put ernic intimidată d e demon, astf el ajung la c oncluzia că vin ovăția ei este
mult diminuată din cauza vârst ei ei la m omentul r espectiv.
Biserica Cat olică s e bazează p e principiul că lucrăril e divin e sunt eterne și infinit e. Pe de altă part e, cele
demonice întotdeauna sunt limitat e în spațiu și timp. Dacă Magdal ena a mărturisit, este din cauză că în anul 1544
pactul cu diav olul a ajuns la final. După cum spun e ea însăși, t eama d e iad este cea car e îi gră bește revelațiile și car e
inspiră și ghid ează pr ofunda ei căință. Iar Dumn ezeu este cel car e o asigură că va trăi dacă mărturis ește. Ea va
deveni o eroină în căință, mai mult d ecât a f ost în falsa virtut e și faimă.
Astfel, jud ecătorii decid ca s ora Magdal ena să fi e dusă la eșafod cu un căluș în gură, cu o frânghi e spartană
în jurul gâtului ei și cu o lumânar e în mână. Tr ebuie să rămână expusă ac olo pe toată p erioada Marii Liturghii p entru
ca toată lum ea să o vadă, si ap oi trebuie să se lepede de toate nenumărat ele ei erori. Tr ebuie să-și țină fața expusă
timp d e trei luni și nu p oate purta vălul n egru și înt otdeauna tr ebuie să m eargă ultima în t oate activitățil e vieții din
mănăstir e.13
Ea abjură și s e căiește cu lacrimi în ochi, in fața cat edralei pe care ea însăși a înalțat -o
prin înș elăciunil e ei în uniun e cu demonii Balban și Pat orrio. De asemenea i s -a poruncit să
meargă la o altă mănăstir e franciscană î n Burgos, und e locuiește ani lungi în p enitență și ispășir e
fără a mai căd ea vreodată nici în c ea mai mică gr eșeală.
La o vârstă frag edă, Magdal ena a c edat un ei mari mândrii și pr omisiunii fals e a
demonului car e-i oferea renume și put ere. Dar măr ețul, deși puținul, timp p e care ea l-a petrecut
cu siguranță în d eplină sm erenie și penitență, au făcut -o să fi e vrednică de Paradis. S ora
Magdal ena de la Cruz a murit în anul 1560 la vârsta d e 74 de ani.

VI. Lecții imp ortant e învățat e din cazul extraordinar al Magdal enei a Crucii
Magdal ena a ajuns atât d e sus în r eputația ei de sfințenie încât a f ost consilieră a r egilor,
împărațil or și, mai pr esus d e toate, a maril or demnitari a i bisericii. T otusi, c oncluziil e procesului
legat d e acest fapt sunt f oarte interesante. Ca r ezultat al ac estui pr oces lung și d etaliat, jud ecătorii
au concluzi onat în c ele din urmă că singurul car e a fost cu ad evărat păcălit în ac eastă afac ere este
diavolul însuși. S ubterfugiil e sale s-au înt ors împ otriva lui: intimidând -o și pervertind -o pe

13 IBidem

Magdal ena, în c ele din urmă el doar a c onsolidat cr edința oamenilor, și ea, car e i-a fost supusă
lui atât d e mult timp, în final a scăpat gl orios de sub conduc erea sa mal efică, prin put erea și
milostivir ea lui Dumn ezeu. Iar Ad evărul înving e minciunil e diavolului și înș elăciunil e pe care el
le inspiră prin d emonii săi.
Cauza principală a înș elăciunii c ontinu e: Necesitatea călăuzirii si supun erii spiritual e.
Principalul element car e a permis amăgiril e demonice continu e în viața s orei Magdal ena a f ost
lipsa unui c onducăt or spiritual –preot- , pentru a o ghida și p entru a disc erne presupus ele ei
daruri mistic e și haruri supranatural e. Pentru biserică, ascultar ea este ”testul supr em” și s e pare
că sora Magdal ena nu a f ost nici odată supusă ascultării față d e un dir ector (călăuzit or) spiritual.
Dacă ar fi f ost, atunci cu siguranță că înș elăciunil e demonice ar fi f ost detectate mult mai
devreme. Misticii și vizi onarii înt otdeauna ar tr ebui să fi e ghidați d e către un pr eot director
spiritual, și ar tr ebui ca înt otdeauna pr eotul să îndrum e misticul și NU misticul să c onducă
preotul. Un pr eot director spiritual Îl reprezintă p e Hristos și aut oritatea Sa î n biserică, și prin
urmar e, haruril e mistic e și supranatural e ar trebui să fi e supus e acestei autorități p entru a ajuta la
discernerea aut enticității l or.

BIBLIOGRAFIE

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Magdalena_de_la_Cruz
2. http://www.mysticsofthechurch.com/2011/12/sister -magdalena -of-cross -nun-who-
made.html