Sezonalitatea Activitatii Turistice Studiu de Caz Municipiul Brasov
SEZONALITATEA ACTIVITĂȚII TURISTICE
Studiu de caz: MUNICIPIUL BRAȘOV
Cuprins
Introducere
Cap. 1. Aspecte conceptuale și metodologice privind sezonalitatea activității turistice
1.1 Concepte privind activitatea turistică
1.2 Conceptul de sezonalitate în turism
1.2.1. Cauzele sezonalității
1.2.2. Metode pentru determinarea sezonalității activității turistice
Bibliografie
Cap. 2. Prezentarea generală a turismului înMunicipiul Brașov
2.1 Nivel de dezvoltare economică a municipiului Brașov
2.2 Prezentarea potențialului turistic al municipiului Brașov
2.2.1. Potențialul turistic natural
2.2.2. Potențialul turistic antropic al municipiuli Brașov
2.2.3. Stațiunea Poiana Brașov
2.2.4. Tipuri de turism practicate în municipiul Brașov
2.3 Capacitatea de cazare turistică din municipiul Brașov
Bibliografie
Cap. 3. Măsurarea sezonalității activității turistice a Municipiului Brașov
3.1 Analiza bazei tehnico-materiale
3.1.1. Analiza numărului mediu de structuri de primire turistică din municipiul Brașov în perioada 2005-2011
3.1.2. Analiza capacității de cazare existente în municipiul Brașov
3.1.3. Coeficientul de utilizare a capacității de cazare din municipiul Brașov
3.2 Analiza circulației turistice
3.2.2. Analiza numărului de înnoptări înregistrate în municipiul Brașov
3.2.3 Sejurul mediu
3.2.4. Densitatea circulației turistice
3.2.5. Sezonalitatea activității turistice din municipiul Brașov
3.2.6. Determinarea gradului de concentrare temporară a circulației
3.3 Analiza statistică privind manifestarea fenomenului de sezonalitate în cadrul hotelului Casa Mureșan
3.3.1. Prezentarea hotelului Casa Mureșan
Bibliografie
Cap IV Concluzii și propuneri de atenuare a sezonalității
Bibliografie
Introducere
În municipiul Brașov, turismul, este un sector cu valențe reale de dezvoltare, și de asemenea o activitate prin care se pot atrage venituri reale la bugetul local. Datorită importanței deosebite, pe care o prezintă sectorul turistic, ca și participant la economia locală și bine înțeles ca mijoc de promovare și îmbunătățire a imaginii la nivel național și internațional, se acordă un interes crescut dezvoltării locale. Am ales realizare acestei analize la nivelul municipiul Brașov datorită nivelului de dezvoltare a sectorului turistic precum și a potențialului turistic ridicat de care dispune . Prezenta lucrare va avea la bază o analiză statistică cu privire la circulația turistică, alegându-se ca studiu de caz principal municipiul Brașov. Pentru aflarea unor rezultate cât mai sugestive cu privire la preferințele turiștilor în legătură cu municipiul Brașov , în completarea primei cercetări am reralizat o a doua cercetare, într-un spațiu mai restrâns, ca dimesiune, de data aceasta fiind vorba de Hotelul Casa Mureșan. Am ales și am tratat cu deosebit interes această temă, Sezonalitatea activității turistice, deoarece consider că analiza sezonalității, este o cercetare vitală care trebuie efectuată în orice oraș turistic sau stațiune turistică înainte de a ne avânta în a face propuneri pentru creearea de produse turistice, unități de cazare, de alimentație etc.. .Obiectivul principal al lucrării este formarea unei imagini de ansamblu cu privire la activitatea turistică desfășurată în municipiul Brașov pe parcursul a șapte ani (2005-2007. Prin analiza datelor statistice, obținute de la Direcția Județeană de statistică Brașov, vom afla gradul de frecventare de către turiști, români și străini, al municipiului Brașov precum și perioada de timp, pe parcursul unui an calendarestic, care înregistrează cea mai mare concentrare de număr turiști sosiți. Am ales să realizez studiul meu de caz pe municipiul Brașov deoarece consider că este printre cele mai frumoase orașe din România, l-am pute denumi “un colț al țării plin de cultură și tradiții”. Este printre puținele orașe care dețin resurse pentru artagerea turiștilor pe tot parcursul anului ( iarna punând în valoare stațiunea Poiana Brașov, iar pe parcursul anului prin istorie și tardiție).
Cap. 1. Aspecte conceptuale și metodologice privind sezonalitatea activității turistice
În ziua de astăzi, turismul s-a dezvoltat într-un ritm ”alert”, fiind văzut dintr-o altă perspectivă, considerându-se a fi o modalitate de dezvoltare atât pe plan economic cât și cultural, a regiunilor bogate în tradiții și istorie.
. Concepte privind activitatea turistică
Turismul este o componentă a sectorului terțiar. Actvitatea turistică contribuie la creare produsului intern brut, el fiind o ramură distinctă a economiei. Definiția dată turismului este “Activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive” . Acesta mai poate fi definit și ca o activitate de recreere, o modalitate de eliberare a stresului acumulat zi de zi. Dezvoltarea turismului reprezintă un progres al zonelor turistice. De cele mai multe ori, cei implicații în activitatea de turism se gândesc doar la creare de unități de cazare, de servicii de alimentație, iar astfel uită de un amănunt important, cum ar fi valorificarea potențialului turistic din zonă, acesta fiind elementul cheie în atragerea turiștilor. Turismul ca industrie este definit ca o “ramură de consecință care face parte din sistemul economiei naționale în calitate nu de simplă componentă ci, datorită specificului său, în calitate de subsistem ”. Progresul tehnologic înregistrat în ultimii ani și-a pus amprenta pe toate sectoarele economice, printre care și turismul. Avansul tehnologiilor au contribuit substanțial la dezvoltarea serviciilor. Aceste tehnologii, împreună cu progresele din sfera telecomunicațiilor “contribuie sistematic și substanțial la modernizarea serviciilor turistice”. Realizarea sistemelor imformatice, în activitatea turistică, permite cunoașterea cererii și ofertei turistice, crearea unui sistem fexibil de contabilitate și management, și efectuarea studiului pieței turistice.
Turismul gravitează în jurul următoarelor concepte: produs turistic, cerere turistică, ofertă turistică, turist; despre care o voi vorbi în acest subcapitol. Prestarea serviciului turistic putem spune că începe odată cu deplasarea turistului spre destinația turistică.
Produsul turistic este definit de J Krippendorf, ca fiind “un mănunchi de elemente materiale și imateriale oferite consumului și care ar trebui să aducă unele foloase cumpărătorului, adică să-l satisfacă “ Serviciile, componente ale produsului turistic, sunt definite de Philip Kotler, ca fiind: “Orice acțiune sau execuție pe care un subiect o poate efectua pentru un altul, care este eminamente intangibilă și care nu are drept consecință transferul proprietății asupra unui lucru, este un serviciu. Producerea sa poate să fie sau să nu fie legată de cea a unui bun material”. Prin intermediul produsului turistic se materializează serviciile, ele sunt intangibile, astfel devenind “o marfă”.În componența acestuia întâlim servicii de bază ( alimentație, cazare, transport și agrement) și servicii suplimentare (resurse naturale, culturale, artistice, istorice, tehnologice, medicale etc.), acestea formând un întreg care are ca scop satisfacerea nevoilor turiștilor. Serviciile de bază- sunt numite astfel deoarece satisfac nevoile esențiale ale indivizilor pentru petrecerea timpului liber într-un alt loc decât domiciliul său permanent, și prezintă o importanță ridicată în motivația turistului pentru alegerea destinației de vacanță. Serviciile de transport sunt considerate de bază deoarece constituie calea prin care clientul ajunge la destinația turistică, sau în cazul itinerariului, mijlocul de deplasare de la un punct turistic la altul (exemple: transport naval , aerian, feroviar, rutier și pe cablu în cazul stațiunilor montane). Elementul cu cea mai mare infulență asupra turistului este agrementul, deoarece acesta achiziționează pachetul turistic în funcție de hobby-urile preferate ( schii, alpinism, înot etc.). Acesta contribuie la destindere și amuzamentul acestuia, obiective pe care trebuie să le îndeplinescă orice sejur. Potențialul turistic, natural și antropic, al unei regiuni reprezintă elementul motivator în decizia, turistului, de a vizita sau nu, o destinație turistică.
Definiția dată de o serie de specialiști în lucrările lor, ofertei turistice, făcând referire la oferta de servicii este “capacitatea organizatorică a rețelei (baza tehnico-materială, infrastructură etc.) de a satisface în anumite condiții cererea populației”. Din punctul de vedere al calității, baza tehnico-materială și forța de muncă sunt elemente importante deoarece au rolul de a crea condiții pentru odihna turistului. Echipamentele turistice trebuie să corespundă calității serviciilor prestate, în funcție de clasificarea fiecărei unități. Agenți de turism trebuie să ofere condițiile necesare, conform standardului stabilit de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în funcție de clasificarea deținută (nr stele, margarete etc.).
1.2. Conceptul de sezonalitate în turism
Sezonalitatea activității turistice este un fenomen care marchează activitatea turistică din totdeauna. Variațiile sezoniere sunt determinate de oșcilații din punctul de vedere al fluxurilor de turiști, adică în perioadele de sezon plin se înregistrează un grad ridicat al cererii, iar în perioada de extrasezon aceasta scade, într-un ritm alert ajungând poate chiar la o stoparea a cererii. Sezonul turistic este alcătuit din trei etape, și anume: sezon plin (perioada în care se înregistrează cel mai mare flux de turiști din sezonul de vârf); periadă de început și de sfârșit de sezon (se înregistrează o medie mai scăzută de turiști) și perioada de extrasezon (caracterizată de scăderea cererii turistice sub medie sau chiar de inexistența acesteia). Oferta trebuie adaptată la condițiile existente,în funcție de schimbarea permanenta a mediului, de exemplu a elementelor climatice în funcție de diferite perioade ale anului. Asfel în momentul cercetări în vederea conceperii unui produs turistic, trebuie luat în considerare fenomenul sezonier. Amenajarea turistică este principalul element, ca importanță, în momentul elaborării produsului turistic, “aspectele avute în vedere privesc dimensionarea optimă a stațiunilor în raport cu limitele fizice ale elementelor de atractivitate și cu volumul cererii”. Este necesară dezvoltarea, modernizarea și dotarea cu instalațiile necesare, a zonelor turistice, pentru practicarea activităților turistice și în extrasezon, la același nivel de calitate. Variația sezonieră se desfășoară pe parcursul unei anumite perioade, dintr-un an calendaristic, a unei săptămâni, luni sau zile. Cererea turistcă poate varia în funcție de mai muți factori, cum ar fi: condițile climatice ale unei zone, perioada desfășurări anumitor activității: culturale, sprotive ( ex: prioada desfășurării târgurilor de turism); concediilor plătite, vacanțelor școlare etc. “Abordarea de marketing a activității turistice presupune direcționarea eforturilor către obiective precise, inscrierea măsurilor adoptate într-o strategie judicios aleasă”. Un obiectiv important, caracteristic tuturor formelor de turism și tipurilor de servicii, este “creșterea încasărilor din turism în perioada de extrasezon”. Acesta este un mijolc de atenuare a efectelor sezonalității. Aici sunt integrate și obiectivele urmărite prin intermediul derviciilor de cazare, de masă și de agrement. Creșterea gradului de ocupare a capacităților de cazare, este un obiectiv strategic în extra sezon pentru serviciilor de cazare. Acesta se realizează prin creare de produse turistice care să ofere aceleași servicii turistice și în extra sezon, adică prin creșterea numărului de turiști, mărirea duratei medii luat în considerare fenomenul sezonier. Amenajarea turistică este principalul element, ca importanță, în momentul elaborării produsului turistic, “aspectele avute în vedere privesc dimensionarea optimă a stațiunilor în raport cu limitele fizice ale elementelor de atractivitate și cu volumul cererii”. Este necesară dezvoltarea, modernizarea și dotarea cu instalațiile necesare, a zonelor turistice, pentru practicarea activităților turistice și în extrasezon, la același nivel de calitate. Variația sezonieră se desfășoară pe parcursul unei anumite perioade, dintr-un an calendaristic, a unei săptămâni, luni sau zile. Cererea turistcă poate varia în funcție de mai muți factori, cum ar fi: condițile climatice ale unei zone, perioada desfășurări anumitor activității: culturale, sprotive ( ex: prioada desfășurării târgurilor de turism); concediilor plătite, vacanțelor școlare etc. “Abordarea de marketing a activității turistice presupune direcționarea eforturilor către obiective precise, inscrierea măsurilor adoptate într-o strategie judicios aleasă”. Un obiectiv important, caracteristic tuturor formelor de turism și tipurilor de servicii, este “creșterea încasărilor din turism în perioada de extrasezon”. Acesta este un mijolc de atenuare a efectelor sezonalității. Aici sunt integrate și obiectivele urmărite prin intermediul derviciilor de cazare, de masă și de agrement. Creșterea gradului de ocupare a capacităților de cazare, este un obiectiv strategic în extra sezon pentru serviciilor de cazare. Acesta se realizează prin creare de produse turistice care să ofere aceleași servicii turistice și în extra sezon, adică prin creșterea numărului de turiști, mărirea duratei medii a sejurului și “prin combinarea acestor căi”. În cazul serviciilor de masă, creșterea încasărilor pe loc la masă, este obiectivul urmărit, fiind atins prin sporirea numărului de consumatori și a încasărilor medii pe zi turist.
Implicațiile sezonalității asupra activității operatorilor din turism
Impicațiile sezonalității se regsesc atât în sezon cât și în extarsezon, “în primul caz având drept sursă depășirea ofertei de către volumul circulației turistice”. De aici reiese că “ obiectivul întreprinderii de creștere a cererii în extrasezon, trebuie corelat cu cel din perioada de sezon”. În perioadele de extrasezon se înregistrează o subutilizare a capacităților prestatorilor de servicii turistice, având consecințe negative din punct de vedere economic. Deoarece adaptarea ofertei se face prin adaptarea numărului de personal în funcție de activitatea existentă. Astfel în turism se fac concedieri temporare, în extrasezon, inclusiv a personalului calificat. În perioadele de vârf de sezon, infrastructura turistică și cea tehnică generală este suprasolicitată, iar la locul destinației turistice, se înregistrează o insuficiență a serviciilor publice. Poate fi afectată într-o mare măsură și resursa naturală, care constituie principala atracție pentru turiști, datorită supra-aglomerări turistice, care are efecte negative asupra mediului”.
Implicațiile sezonalității asupra turiștilor
Concentrarea sezonieră îngreunează deplasarea turistului către destinația turistică datorită congestionării traficului. La destinațiile turistice, datorită aglomerației, turiști nu se vor putea bucura de liniștea și confortul dorit. Caracteristicile sezonului plin sunt suprarezervarea și tarifele ridicate practicate de prestatorii se servicii turistice. Datorită solicitărilor maxime ale structurilor de primire turistică nivelul caitativ al serviciilor sacde, iar acest lucru produce insatisfacții cliențiilor. Sezonalitatea are consecințe negative și asupra agenților economici din afara industriei turistice, care sunt afectați de reducerea temporară a numărului de personal ca urmare a plecării masive a angajaților în concediu aproximativ în aceeași perioadă a anului. Prin elaborare strategiilor corespunzătoare se va ajunge la indeplinirea obiectivelor turistice propuse de agenți de turism. Strategiile sezonalității fac parte din strategiile generale ale întreprinderii, care “urmăresc asigurarea concordanței dintre ofertă și cerere în ansamblu, ca o cerință a legii economice cu același nume, curățată de variațiile sezoniere”. Sezonalitatea în turism, comparativi cu celelalte sectoare ale economiei, prezintă o serie de particularități, datorită “dependenței mari a circulației turistice față de condițiile naturale, caracterul nestocabil al serviciilor turistice și rigidității ofertei”.Se pune tot mai mult problma atenuării sezonalității, precum și găsire de soluții pentru parcticarea turismului pe durata întregului an, astfel reducându-se concentrăriile în anumite perioade ale anului. .
1.2.1. Cauzele sezonalității
Pentru a putea concepe strategii de atenuare a efectelor negative legate de această particularitate a cererii și consumului turistic, trebuie să identificăm cauzele sezonalității. Cauzele care determină sezonalitatea, prezentate de către analiștii turismului, sunt:
Cauzele naturale care se referă la condițiile de climă care influențează volumul cererii turistice în funcție de temperatura aerului și a apei în zona ofertei turistice. Astfel litoralul este atractiv doar vara când este soare, iar stațiunile de iarnă care oferă condiții de practicare a schiului numai în lunile de iarnă, când ninge.
În funcție de aceste cauze sunt identificate patru sezoane turistice
Sezonul de recreație generală, care coincide cu perioada de vegetație din natură
Sezonul de baie când temperatura apei este peste sau media zilnică a tempertaurii aerului este peste ;
Sezonul de iarnă, când media zilnică a temperaturii este sub ;
Sezonul de vânătoare și pescuit, de obicei respectând ciclurile reproductive ale animalelor.
Cauzele sociale ale sezonalității se referă la fixarea de cătrea anumite instituții perioadelor vacanțelor școlare, concediilor plătite, sărbătorilor tradiționale etc.
Cauzele naturale ale sezonalității reprezintă variabile independente de acțiunea oamenilor, iar cauzele sociale pot fi influențate astfel încât să atenueze curba sezonalității în turism. ” Concentrarea sezonieră în turism este o consecință a concentrării sezoniere a timpului liber anual”. Acesta influențează etalarea sezonieră în timp a cererii și consumului turistic prin: lungimea vacanțelor școlare și concediilor plătite și limitele calendaristice ale vacanțelor și concediilor.
Fenomenul sezonalității turistice nu influențează în aceeași măsură diferitele forme de turism. ”Astfel călătoriile de afaceri, de congrese nu sunt legate de o anumită sezonalitate determinantă, majoritatea acestor manifestații avand loc în perioade sezoniere nespecifice pentru turismul de masă”. Pentru aceste forme de turism cererea, în perioadele de vacanță instituționalizate și la sfârșit de săptămână, scade. Spre deodebire de acestea, sezonul, are o importanță foarte mare în vederea efectuării voaiajelor turistice de plăcere. Cele mai eficiente metode de reducere a efectele negative ale concentrării, prelungirea perioadelor de pre și post sezon s-au dovedit a fi:
Prelungirea sezonului de vârf și etalarea vacanțelor prin oferirea unor facilități de tarife și prețuri atractive pentru serviciile turistice în perioadele pentru care se preconizează sporirea intensității circulației turistice. Acest se va putea realiza prin diferențierea corespunzătoare a tarifelor;
Intensificarea preocupărilor pentru sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor turistice din zonă (diversificarea serviciilor de agrement, realizareaunor programe complexe) în perioadele de extrasezon;
Diversificarea ofertei turistice în perioadele de extrasezon intermediar și extrasezon prin oferirea unor sejururi combinte, folosind ca element de atracție potențialul turistic și al altor zone de interes turistic;
Intensificarea colaborări cu organismele naționale și internaționale de turism;
Lansarea, respectiv continuarea acțiunilor de propagandă și publicitate turistică pentru promovarea turismului în extrasezon.
Pe lângă aceste soluții trebuie să se îmbunătățească serviciile oferite consumatorilor, prin folosirea personalului calificat, de către agenți de turism, lucru vital pentru satisfacerea cerințelor turiștilor.
1.2.2. Metode pentru determinarea sezonalității activității turistice
În ziua de astăzi considerăm că statistica este o stiință indispensabilă pentru orice cercetare privind progresul societății.
Statisica este definită ca fiind “stiința care studiază aspectele cantitative ale determinărilor calitative ale fenomenelor de masă, fenomene care sunt supuse acțiunii legilor statistice ce se manifestă în condiții concrete, variabile în timp, spațiu și organizare socio-economică”. În analizele statistice se regăsesc următorele concepte de bază :
Colecivitatea statistică care este statică și dinamică;
Unitățile statistice care sunt de asemenea la rândul lor statice, dinamice, simple și complexe;
Caracteristicile statistice care sunt de timp, de spațiu și atributive;
Datele statisice.
Colectivitatea statisică reprezintă un număr de persoane care au aceleași caracteristici, și sunt supuse unui studiu. Unitățile statistice reprezintă părți constitutive ale colectivităților. Trăsăturile cu ajutorul cărora se caracterizează elementele componente colectivității se numesc caracteristci statistce. În urma cercetării și analizării colectivităților se obțin datele statistice Cercetarea statisică presupune elaborarea planului cercetări care trebuie să conțină:”scopul cercetării, colectivitatea statistică, variabilele supuse analizei, pachetul de indicatori necesari; modele de analiză și formularea și interpretarea concluziilor”. Pentru a măsura impactul sezonier asupra sistemelor din activitatea turistică, este necesar, studiu statistic în vederea stabilirii perioadelor de sezon plin, cu ajutorul datelor lunare statistice. Pentru obținerea acestor date se utilizează următoarele surse de informații:
Registrele și statisticile intrărilor la frontieră;
Registrele și statisticile capacităților de cazare;
Registrele ofertei turistice pe categorii de întreprinderi.
De cele mai multe ori variațiile sezoniere au caracter de regularitate și pot fi cauzate de schimbări frecvente al anotimpului.
Metodele utilizate în analiza sezonalității sunt:
Analiza bazei tehnico-materiale și a ofertei de servicii
Unități de cazare;
Unități de alimentație;
Unități de agrement.
Analiza circulației turistice
Analiza sezonalității presupune aflarea componentelor de trend, a componentelor sezoniere și aleatoare, pe baza căroar se determină coeficienții de sezonalitate. Datele se referă la numărul de turiști români și străini înregistrați la nivel de trimestru.
Calculul indicilor de sezonalitate folosind metoda mediilor aritmetice
Determinarea gradului de concentrare a fenomenului de-a lungul perioadei analizate, cu ajutorul coeficientului de concentrare “Gini corectat”, Acesta ia valori cuprinse între 0 și 1. Indicatori pentru care se poate calcula acest coeficient sunt: sosiri turiști, persoane cazate și numărul de înnoptări.
Calculul coeficienților de intensitate a traficului-densitatea circulației turistice, sejurul mediu.
Circulația turistică- reflectă clar dimensiunile și intensitățiile activității turistice. Se determină cu ajutorul anumitor indicatori de natură diferită, cum ar fi:sosiri, înnoptări, încasări etc.. Pe unii dintre acești îi preluam de la diferite organisme, iar alții “rezultă din prelucrarea indicatorilor primari și servesc caracterizării aspectelor calitative ale dinamicii și orientării călătoriilor turistice. ” Concentarae în timp a consumului turistic se diferențiază nu numai de la o țară la alta, ci și în interiorul aceleiași țări sau de la o componentă la alta a consumului turistic”.
Bibliografie
Mărculescu, I., Nichita, N.- Economie document online.
Nedelea, A.- Piața turistică, Ed. Didactică și Pedagogică R.A, București 2003
Olteanu, V., Cetină, I.- Mrketingul serviciilor , Ed. Expert, București 1994
Petcu, N.- Statistică în turism teori și aplicații, Ed. Albastră, Cluj-Napoca 2000
Petcu, N.- Statistică economică, Ed. Universității Transilvania din Brașov,2011
Ispas, A.- Marketing turistic, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011
Ispas, A.- Economia turismului, Editura Unversități Transilvania din Brașov 2010
Ispas, A., Onuț E.- Economia turismului, Ed. Universității Transilvania din Brașov,2004
Ioncică, M.- Economia serviciilor, Ed. Uranus, București 2000
Cap. 2. Prezentarea generală a turismului în
Municipiul Brașov
Orașul de la poalele Tâmpei, este o “experieță unică” pe care orice român, și nu numai, ar trebui să o încerce. Este o destinație turistică cu minunate resurse naturale (relief, climă, faună etc.) și antropice.
2.1. Nivel de dezvoltare economica a municipiului Brașov Municipiul Brașov, se găsește în zona central-estică a României, la 45°38’ latitudine nordică și 25°35’ longitudine estică, la poalele vârfului Tâmpa (967m). Municipiul Brașov, reședința județului, situat la o altitudine medie de , este așezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, având în spate masivele Piatra Mare și Postăvarul, străjuit din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății. Teritoriul administrativ al orașului Brașov se încadrează în partea sudică a depresiunii Brașovului, la contact cu ramura muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaților Orientali. La doar de Brașov, stațiunea Poiana Brașov, parte componentă a Municipiului Brașov din punct de vedere administrativ, este amplasată pe versantul nordic al Masivului Postăvarul (vârful Cristianul Mare – 1799m), din cadrul Carpaților de Curbură, fiind la ora actuală o stațiune complexă a sporturilor de iarnă din țară. Brașovul este un oraș cu un potențial turistic ridicat, care constituie o importantă sursă de venit. Odată cu dezvoltarea acestuia sunt create locuri de muncă pentru un procent ridicat din populația orașului, și nu numai. Se poate spune că turismul este singura modalitate de valorificare a resurselor naturale și antropice. La nivel European, Brașovul și aria sa de influență se definesc ca fiind o Arie Urbană Funcțională, participând ca actor cheie la politica de coeziune națională și regională. Prin poziția sa geografică, Brașovul poate juca un rol important în coeziunea teritorială și economică la nivel național, prin dezvoltarea împreună cu alte arii urbane funcționale precum Constanța, București și Ploiești. Zona poate deveni parte integrată a unei axe de dezvoltare economică la nivel național formată din București, Ploiești și Brașov. Nivelul național- Brașovul se află în centrul țării, la intersecția drumurilor comerciale care leagă Balcanii de restul Europei. La Brașov se intersectează toate căile de comunicație prin care se realizează legătura între regiunile din nordul țării cu cele din sud și a celor din vest cu cele din est. Datorită acestui fapt, Brașovul are o rețea bine reprezentată de drumuri publice, este traversat de principalele șosele europene (E81, E68, E60) și de culoarul IV European, iar densitatea liniilor de cale ferată (67,7km/1000 km2) este peste media națională. Brașovul a fost unul dintre cele mai dezvoltate centre industriale din România și se află, din punct de vedere geografic, pe cea mai importantă axă de dezvoltare, axa București – Ploiești – Iași. In județul Brașov sunt concentrate 29,6% din unitățile locale active ale Regiunii Centru. Acestea au realizat 30,7% din cifra de afaceri a regiunii în anul 2010. Tabel 2.1. Activitatea unităților locale active din industrie, construcții, comerț și servicii de piață, din Brașov
Sursa: INSSE-Direcția Județeană de Statistică Brașov
Fig 2.1. Unități locale active din Brașov
La sfârșitul anului 2010 ponderea ce mai mare a unităților locale active era deținută servicii( 44%), urmate de comerț (35%), industrie (11%), construcții (10%).
2.2. Prezentarea potențialului turistic al municipiului Brașov Orașul Brașov este plin de locuri care merită să fie văzute. De-a lungul timpului s-au ridicat nenumărate construcții care au devenit în ziua de astăzi atracții turistice, însă nici destinațiile mai moderne nu sunt de neglijat. Aceste, destinații, merită să fie vizitate de către turiști. Brașovul și împrejurimile sale abundă în destinații care atrag vizitatorii, turiștii sau localnicii.
2.2.1. Potențialul turistic natural Trebuie să cunoaștem mediul în care trăim și să respectăm natura, în primul rând, pentru a putea aspira la o viață mai sănătoasă într-un mediu mai curat, mai frumos, iar în al doi-lea rând ca să putem să continuăm frumosu obicei al brasovenilor de a practica drumețiile și turismul montan. Municipiul Brașov este situat în Depreiunea cu același nume din Crapații Orientali.
Rețeaua hidrografică Prin Municipiul Brașov trec pârâul Graft (numit Pietrele lui Solomon în partea lui superioară ), Pârâul Valea Tei, Valea Răcădău, Râul Timiș și canalul Timiș. Deși flora municipiului nu diferă de cea a județului, pe muntele Tâmpa sunt totuși câteva speci de plante unice în lume. Clima Brasovului are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6°C, temperatura maximă absolută fiind de 37°C în luna august. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitațiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse între 1,5 și 3,2 m/s. Durata medie anuală a stratului de zăpadă : 70,8 zile la Brașov. Vegetația : Particularitățile reliefului, climei și solului imprimă vegetației de pe teritoriul zonei Brașov o serie de caracteristici locale. Distribuția altitudinală a climei se reflectă în zonalitatea pe verticală a vegetației. Dacă munții înalți și mijlocii sunt îmbrăcați cu păduri masive de rășinoase, cei joși sunt dominați de foioase. Zona pădurilor de foioase și conifere este alcătuită din păduri de stejar pe alocuri cu gorun și carpen, în alternanță cu pajiști secundare și terenuri agricole. În făgetele montane dezvoltate pe substrat calcaros se întălnesc specii rare ocrotite de natură, ca iedera albă, papucul doamnei și specia cruce voinicului. Brașovul se bucură de o diversitate de peisaje,formațiuni geologice și paleontologice, elemente valoroase de floră și faună, de exemplu Muntele Tâmpa ( în fapt o derivație a Posăvarului) constituie atât un parc de recreere al brașovenilor dar în egală măsură un “laborator al naturii”. 1 Rezervația naturală Stejerișul Mare sau Colții Corbului Mare- este un loc care oferă o priveliște minunată spre Țara Bârsei. Se află la o altitudine de 960 metri, iar de acolo se pot vedea împrejurimile Brașovului, printre care: Cristian, Vulcan etc. .În acest vârf este întâlinit un arbust, a cărei specie este protejată, numit popular Migdal pitic, iar siințific Amygdalus nana. 2 Rezervația peisagistică și botanică Tâmpa- Muntele Tâmpa aparține Masivului Postăvaru și are o altitudine de 960 m, fiind situat la 400m deasupra municipiului Brașov. Pe muntele Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: cele 24 de serpentine , care pleacă din apropierea stației de telecabină, treptele lui Cabony, Drumul Cavalerilor sau drumul de mașină de la “Iepure”din cartierul Răcădău. Se poate lua și telecabina din apropierea Casei Pădurarului, aflată la poalele muntelui până la restaurantul Panoramic, aflat pe coama muntelui. A fost declarat “Rezervație peisagistică și botanică pe o suprafață de 188,2 ha” datorită speciilor rare de plante existente acolo, și anume: Crucea Voinicului, Dedița, Floarea paștelui, Trei frați pătați, Migdalul pitic, Ciuboțica cucului și multe altele. Pietrele lui Solomon desemnează cheile răului Solomon, care se învolburează pe lângă stâncile de după Șcheii Brașovului. Conform legendei, Solomon a fost un rege maghiar, care se zbătea să scape de urmăritorii săi turci pe aceste meleaguri. El a sărit cu calul peste prăpastia din defileul din Șchei, iar dușmanii au căzut toți în apa care, mai apoi, i-a luat numele. Astăzi, mulți dintre brașoveni aleg locul pentru relaxare și grătare.
2.2.2. Potentialul turistic antropic al municipiuli Brașov Monumente istorice 1 Casa Sfatului- menționată documentar din secolul al-XV-lea, domină orașul vechi. A fost construită inițial ca turn de veghe și apoi transformată în Primărie.O perioadă de vreme a fost numită “Turnul trompetiștilor” Pentru că un trompetist anunța trecerea fiecărei ore. În prezent este Muzeul de Istorie al județului Brașov, împărțit pe patru secțiuni: arhelologie, istorie medievală, modernă și contemporană. 2 Grânarul Orașului- clădirea a fot construită în prima jumătate a secolului al XV-lea. Este una dintre cele mai vechi și mai bine păstrate clădiri din oraș. A funcționat ca depozit de mărfuri al Brașovului medieval, etajul fiind destinat păstrării grânelor și produselor alimentare, fiind organizat pe străzi și vecinătăți. Acum clădirea găzduiește Bistro de L”Arte. 3 Casa Negustorilor ( Podul bătușilor- Cerbul Carpatin) – cădirea este cunoscută sub denumirea de Casa Negoțului ( astăzi galeriile Corona). A constituit hala orașului încă din secolul al XVI-lea fiind un loc în care erau depozitate și vândute numeroase mărfuri, produse în ateliere care adesea se aflau în aceeași clădire. La parter erau mici ateliere și dughene în care meșterii și comercianții își prezentau produsele. 4 Casa Mureșenilor- locuința vestitei familii a Mureșenilor, sediul redacției “Gazeta Transilvaniei”- prima publicație politica românească din Ardeal, apărută în martie 1838 și a suplimentului literar “Foaie pentru minte, inimă și literatură. În prerzent aici este organizat Muzeul memorial, evocă contribuția academicianului Iacob Mureșianu. 5 Casa Honterus – în casa situată la numărul 40 al străzii Nicolae Bălcescu s-a născut în anul 1498 marele umanist sas Johannes Honterus. Strada Neagră, vechiul nume al străzii Nicolae Bălcescu, era locul în care majoritatea pielarilor și tăbăcarilor aveau atelier. 6 Strada Sforii- este cea mai îngustă stradă din Europa. Lățimea sa este de aproximativ 1,3m. Explicația constă în faptul că, de la început a fost destinată să facă legătura dintre străziile Porții și Cerbului, fiind un simplu coridor pentru pompieri. 7 Prima Scoală Românească- găzduiește o secțiune care include diverse expoxiții din istoria tipăriturii ( manuscrise vechii, ediții princeps, lucrări tipărite de Coreși). În această clădire există sala de clasă a Primei școli românești din Transilvania. 8 Poarta Șchei- a fost ridicată între anii 1827-1828 pentru a ușura comunicarea cu cetatea pentru locuitorii din Șcheii Brașovului. Poarta este construită din piatră și cărămidă în stil clasic, aspectul său fiind acela de arc de triumf. Poarta este străpunsă de trei intrări, una principală de mari dimensiuni (în mijloc) și două intrări mai scunde în stânga și în dreapta, care sunt destinate pietonilor. 9 Poarta Ecaterinei- a fost construită, pentru a facilita accesul șcheienilor în Brașov, la mijlocul laturii dintre Bastionul Țesătorilor și cel al Fierarilo, pe locul unei vechi porți din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusă de inundația din24august 1526, cât și în urma năvălirilor turcești.Aceasta se întindea de la corpul S al Universității “Transilvania”, unde era moara Porții, până dincolo actuala Poartă Șchei. Fiind situată la capătul străzii Caterinei, care la rândul ei a preluat numele de la mânăstirea de călugărițe ce fusese acolo, Poarta a primit denumirea de Ecaterina. 10 Turnul Alb- consturit între anii 1460 și 1494, Turnul Alb impresionează și astăzi prin masivitatea și zvelețea liniilor sale arhitectonice. De-a lungul zidurilor sale, turnul prezintă metereze, guri pentru smoală și balcoane susținute de console cioplite în piatră. Aflându-se la 95m depărtare de zidul cetății, turnul comunică cu acesta printr-un pod mobil ce făcea legătura între turn și Bastionul Graft. 11 Turnul Negru- situat la mică distanță de Bastionul Fierarilor, pe o stâncă din apropiere, Turnul Negru din Brașov domină Șcheii cu dimensiunile sale, el trebuind să împiedice apropierea dușmanilor de zidurile orașului care aici erau la mai puțin de 5 m de stâncă. Prezintă șase “guri” de tragere pe fiecare față a sa, dispuse pe trei rânduri. În interior are trei galerii etajate și, mai demult, turnul avea un sistem de legătură cu Cetatea printr-un pod mobil ce făcea legătura cu Bastionul Fierarilor. 12 După ziduri- în secolul al XIV- lea a fos construit șanțul Graft la poalele dealului Warthe. Canalul constituia un prim obstacol împotriva atacatorilor. Ulterior s-a construit primul zid de apărare al Brașovului, Întărit cu opt turnuri. Odată cu evoluția armelor de atac, în exteriorul cetății a fost construit un al doile zid de apărare, fără turnuri, dar prevăzut cu două bastioane puternice în fiecare capăt, Bastionul Fierarilor și Bastionul Curelarilor, spațiul dintre cele două ziduri era denumit “Zwinger” (țarc) și era destinat pentru apărare și întreținerea diferitelor bresle ale orașului. 13 Bastonul Fierarilor- situat la colțul nord-vestic al vechii cetăți medievale a Brașovului, acest monument găzduiește azi arhiva orașului Brașov. Pe acest loc se afla inițial un turn, menționat prima oară în 1521, distrus de inundația din 1526, apoi refăcut. La 30 iulie 1667, o altă inundație distruge fortificațiile din acest loc, astfel în 1668 sunt finalizate lucrările Bastonului Fierarilor în forma sa de astăzi. După 1573, Bastionul este transformat în grânar, iar din 1923, aici este arhiva orșului. 14 Bastionul Țesătorilor- este unul din cele șapte turnuri construite în Brașov.Turnul este acum transformat în muzeu și poate fi vizitat pe drumul care urcă spre muntele Tâmpa. Bastionul Țesătorilor este un monument de arhitectură medievală situat în colțul sud-vestic al cetății în incinta lui se află o valoroasă colecție de arme medievale, o machetă a cetății de la sfârșitul secolului al XV-lea ce încântă privirea vizitatorilor. 15 Bastionul Funarilor- a fost construit la mijlocul laturii de sud a zidului Cetății Brașovului pe versantul nordic al dealului Tâmpa. Zidurile sunt groase de circa doi metri. Sunt construite din cărămidă și piatră, așezate în asize succesive pentru a rezista mai bine torțelor de foc. Din acelaș motiv, Bastionul Funarilor are o formă cu colțurile rotunjite. 16 Bastionul Postăvarilor- inițial acest bastion a fost spre apărarea breslei aurarilor, un meșteșug bine reprezentat în Brașovul secolelor XV-XVI. Situat pe colțul sud-estic al cetății medievale, Bastionul Postăvarilor era puternic întărit pentru a putea face față atacurilor inamice. Odată cu întărirea zidurilor de apărare a orașuluiș în fața acestui bastion a fos construită o altă fortificație în formă de potcoavă: Bastionul “Tăbăcarilor Roșii”. 17 Gradina zoologica din Brasov este amplasata in cartierul Noua, are o suprafata de 10 hectare si detine peste 300 de exemplare din 58 de specii. 18 Parcul Aventura este amplasat in apropiere de lacul din cartierul Noua si gradina zoologica. Parcul ofera activitate sportiva in aer liber, intinzandu-se pe 2.5 ha de padure pe care se afla 8 trasee de dificultate progresiva, 92 de platforme, 100 de jocuri si 692 m de tiroliene
Biserici din Brașov 1 Biserica Sfântul Nicolae- primul document care atestă existența unei biserici ortodoxe românești din Brașov datează din 15.12.13999. Înainte de aceasta a existat o cruce de lemn, iar în secolul XV-lea s-a construit obiserică cu zid. Primul ctitor al acesteia este considerat domnul Muntean Călugăru. 2 Biserica Evanghelică Sfântul Bratolomeu- este cel mai vechi monument religios, în stil gotic timpuriu păstrat în Brașov. Datează din secolul al XIII-lea și are o lungime de 60 m, iar construcția a fost făcută de meșteri burgunzi. Basilica este pătrată și închide în interiorul poligonal un cor (spațiul între corpul bazilical și absiolă), iar în partea de nord se află altarul și o capelă. De-o parte și de alta a bisericii sunt coloane sprijinite de socluri puternice și capiteluri în stil pregotic. 3 Biserica Neagră- construcția Bisericii Negre a început în 1383 pe locul unui edificiu mai vechi. Ea aparține stilului gotic iar pe zidurile ei au fost consemnate evenimentele cele mai importante din perioada 1543-1571 legate de cele trei Țări Române. Este o biserică de tip hală, lumina pătrunde prin viralii înalte. Ea are șase portaluri cu încadramente sculptate, cu ornamente bogate, ceea ce conferă exteriorului o notă originală. Biserica Neagră a ars în Marele Incendiu din 1689. 4 Biserica Sfânta Treime 5 Biserica “Sf. Treime” – Tocile 6 Biserica “ Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
Evenimente ce au loc în municipiul Brașov » Festivalul internațional al muzicii pop – Cerbul de Aur – anual
» Festivalul de Jazz și Blues – anual
» Festivalul muzicii de cameră – anual
» Festivalul teatrului contemporan – anual
» Concertele de orga la Biserica Neagră – săptămânal
» Concertele Filarmonicii Gheorghe Dima – săptămânal
» Celebrarea Sfântului Gheorghe
» Festivalul țărănesc Nedeia Munților – anual
» Festivalul național al Berii – anual
» Sarbatoarea Junilor – anual
»Zilele Brașovului se desfășoară în – săptămâna luminată, dorindu-se prin aceasta, legarea evenimentului de sărbătoarea tradițională a Junilor din duminica Tomii
»Crosul Internațional 15 Noiembrie se organizează anual, în amintirea revoltei muncitorilor Brașoveni din 15 noiembri 1987.
»November Active Art este o manifestare culturală, care reunește toate etniile din
municipiu.
»Sărbătorirea Nunții de Aur (eveniment aprobat prin H.C.L. nr. 218/1999 ) constă în
organizarea unei mese festive și înmânarea diplomei de apreciere pentru familiile care au împlinit peste 50 de ani de căsătorie neîntreruptă
2.2.3. Stațiunea Poiana Brașov Este o stațiune climaterică montană cu program permanent, situată în partea centrală a țării, pe versantu nordic al Masivului Postăvaru. Stațiunea are o altitudine cuprinsă între 950 și 1050m, atitudinea maximă a Masivului Postăvaru este de 1799m în vârful omonim numit Cristianul Mare. Munții Postăvaru aparțin împreună cu masivul Piatra Mare de grupul munților Bârsei. Partea estică a Munților Postăvaru se prezintă sub forma unei culmi înalte, alungite pe direcția nord-est-sud-vest, partea vestică, în cuprinsul căreia este situată stațiunea Poiana Brașov, are înfățișarea unor munți joși nivelați la altitudiea de 900-100m. Aceștia sunt cunoscuți sub denumirea de Munții Poienii Brașovului, fiind alcătuiți dintr-un ansamblu de culmi largi și depresiuni, cu un peisaj armonios și relaxant.
Oferta turistică disponibilă în stațiunea Poiana Brașov: Oferta specifică sezonului rece: 1 Practicarea schiului alpin și de fond pe pârtiile cu diferite grade de dificultate, fiind asigrat transportul cu mijloace mecanice pe cablu; 2 Practicarea schiului și săniușului pe pârtiile special amenajate; 3 practicarea patinajului pe patinoarul artificial; 4 plimbări cu săniile trase de cai; 5 învățarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul scolii de schi specializată mai ales în schi alpin cât și în schi font atât pentru începători cât și pentru avansați. Ofertă specifică sezonului cald: 1 drumeții montane în Masivul Postăvaru; 2 alergare și mersul pe jos sunt favorizate de terenul cu pante reduse și de numeroasele alei străjuite de păduri de conifere; 3 tenis de câmp pe terenurile din zona hotelului Poiana și Piatra Mare; 4 minigolf și hambal pe terenul din zona lacului; 5 schi pe iarbă pe pârtia Bradul; 6 plimbări cu bărci și hidrobiciclete pe lacul Poiana; 7 cursuri de călărie, practicarea echitației în împrejurimi; 8 pescuit agrementiv; 9 windsurfing, yolle și ambarcațiuni pe lacul Moacșa (40km); 10 miniparc de distracții pentru copii.
Apreshi- activități de agrement pe tot parcursul anului : 1 înot, saună, masaj la piscinele Alpin și Cristal; gimnastică de întreținere; popicărie; mese de biliard; videoteci; cinematograf; jocuri electronice; program de folclor; artă culinară tradițională românească; program de acțiuni și obiceiuri românești organizate la diferite date calendaristice; pentru copii existența grădinițelor al căror personal vorbește și în limbi străine; 2 excursii- turul orașului Brașov cu vizitarea principlalelor obiective; excursii la: Castelul Bran, Complexul Tâmpa, Complexul Sâmbăta, Cheile Bicazului, București, Nordul Moldovei, Delta Dunării, Litoral.
2.2.4. Tipuri de turism practicat în municipiul Brașov 1 Turismul montan de drumeție este favorizat de existența masivelor muntoase, asuprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional. 2 Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură pe întreg teritoriul județului. 3 Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitație, mountainbike, deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane ale județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul și râsul, în județul Brașov trăind 30% din populația, de mari carnivore, a Europei. În concluzie putem spune că municipiul Brașov oferă un profil turistic caraceterizat pe de o parte de cadrul natural, înconjurat fiind de munți, iar pe de altă parte de cadrul istoric, oferind vizitatorilor unul din cele mai bine păstrate situri medievale din țară. Majoritatea turiștilor ce vizitează anual municipiul sunt de origine română, numărul celor care aleg să înnopteze aici crescând de la an la an. Interesul turiștilor străini pentru Brașov a crescut și el,însă într-un ritm mai lent.
2.3. Capacitatea de cazare turistică din municipiul Brașov
Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numarul de locuri de cazare de folosință turistică inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare al unității de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
Locurile aferente structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică complementare (căsuțe, terenuri de campare, etc.) la o structură de cazare turistică de bază (hotel, motel, camping etc.) și utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de bază.
2.1. Structuri de primire turistică cu funcție de cazare și alimentație publică clasificate din municipiul Brașov
Tabel 2.2. Unități de cazare turistică la nivelul anului 2011, orașul Brașov
Sursa: Ministerul dezvoltării regionale a turismului
După cum vedem din tabelul de mai sus cel mai mare număr de unități de cazare din Brașov este înregistrat de pensiunile turistice, după acestea urmează hoteurile, care se regăsesc de asemenea într-un număr considerabil de uniăți
Tabel 2.3. Structuri se primire turistică cu funcție de alimentație publică, clasificate, orașul Brașov
Sursă:MDRT-Ministerulul dezvoltării regionale a turismului
Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate din Poiana Brașov
Tabel 2.4. Unități de cazare turistică
Sursă:MDRT-Ministerulul dezvoltării regionale a turismului
Fig 2.1 Pondere unităților de cazare turistică în total unități
Pensiunile dețin ponderea cea mai mare în totalul unităților de cazare clasificate din Poiana Brașov,40%, aceste sunt urmate de hoteluri, care dețin un procent de 29%. 27% din unitățile de cazare sunt vile, 3% sunt satele de vacanță și găsim doar o unitate de cazare, Cabană turistică, clasificată.
Tabel 2.5. Unități de alimentație publică
Sursă:MDRT-Ministerulul dezvoltării regionale a turismului
În Poiana Brașov sunt 64 de unități de alimentație pubică, din care majoritatea sunt restaurante clasice, 40,62 procente, pe locul doi de situează barurile de zi cu un procent de 34,37 din totalul unităților de alimentație pubică.
Bibliografie
Acsinia, C. (traducător)- Județul Brașov’-Album Monografic, Ed. Foton Brașov-2008; Dăian, L. (coordonato).- Brașovul văzut de tineri, Ed. Univerității Transilvania din Brașov, 2008;
Petcu, N.- Statistică în turism teori și aplicații, Ed. Albastră, Cluj-Napoca 2000;
Primăria Brașov-Planul integrat de dezvoltare Urbană (PIDU) PENTRU POLUL DE CREȘTERE (PC) Brașov Agenția Metropolitană Brașov
Puia, M.( coordonator) – Proiect educațional „Biserici din Brașov”, Ed. Foton Brașov-2008
www.prefecturabrasov.ro (consultat la data de 20/03/2012);
www.brasovtourism.com (consultat la data de 21/03/2012)
www.brasovcity.ro (consultat la data de 20/03/2012)
www.insse.ro (consultat la data 27/02/2012)
www.brasovcity.ro- (consultat la data de 20/03/2012
Cap. 3. Măsurarea sezonalității activității turistice a
Municipiului Brașov
Municipiul Brașov este o zonă turistică importantă, concentrând o mare diversitate de obiective turistice; este vorba de potențialul turistic natural, de patrimoniul cultural-istoric care are o certă valoare istorică, și de turismul cu caracter montan practicat în stațiunea Poiana Brașov.
3.1. Analiza bazei tehnico-materiale Analiza bazei tehnico materiale este importantă deoarece constituie serviciile de bază în petrecerea unui sejur turistic.
3.1.1. Analiza numărului mediu de structuri de primire turistică din municipiul Brașov în perioada 2005-2011 Tabel 3.1. Structuri de primire turistică din municipiul Brașov din perioada 2005-2011
Sursă: Direcția județeană de statistică Brașov Numărul unităților de cazare au prezentat modificări pe parcursul anilor 2005-2011, fluctuația acestora de la an la an este relativ redusă. În anul 2006 și anul 2009 unitățile de cazare dețin același număr de unități de cazare. În continuare vom analiza evoluția unităților de cazare din municiul Brașov în perioada 2005-2011
Tabel 3.2 algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru numarul unitatilor de cazare (anexa 3.1).
= 2,9,ceea ce indică creșterea medie procentuală a numărului total de unități de cazare de la un an la altul în intervalul 2005-2011. Sporul mediu ∆: ne arată că numărul unităților de cazare de-a lungul aniilor analizați a înregistrat o creștere în medie cu 3 unități, nivelul mediu al acestora fiind de 103 unități/an. Indicele mediu de evoluție ne arată faptul că nivelul unităților de cazare a crescut în medie de 1,029 ori de-a lungul celor 7 ani.
Fig 3.1. Unitățile de cazare din municipiul Brașov
În Municipiul Brașov, unitățile de cazare de tip vile turistice au cunoscut o creștere față de anul 2005, în toți ani studiați. Acestea se situează pe pimul loc din punct de vedere al numărului de unități de cazare. Pe locul doi se situează unitățile de cazare de tip hoteluri, cea mai accentuată creștere, în cadrul acestor unități, față de anul 2005, s-a înregistrat în anul 2011 cu 18,9%. Celelalte unități de cazare ( în această categorie fiind incluse: motelurile,vilele, cabanele, satele de vacanță, bungalourile, hostelurile și campingurile) au înregistrat o scădere, în anul 2011 față de anul 2005, cu 27,61 puncte procentuale.
Fig 3.2. Unități de cazare din municipiul Brașov anul 2005
Fig 3.3. Unități de cazare din municipiul Brașov, anul 2011
Din aceste doua grafice putem observa o creștere în anul 2011 față de anul 2005 a numărului de pensiuni, cu 15 puncte procentuale și a numărului de hoteluri cu 6 puncte procentuale. S-a înregistrat o scădere a unităților de tip bungalouri cu 17 puncte procentuale și unităților de tip vilă cu 4 puncte procentuale în anul 2011 față de anul 2005.
3.1.2. Analiza capacității de cazare existente în municipiul Brașov
Tabel 3.3. Capacitatea de cazare existentă în municipiul Brașov în peroada 2005-2011
Sursă:Institutul Național de statistică Brașov
Fig 3.4. Capacitatea de cazare, în funcție, pe tipuri de unități de cazare turistică
Conform datelor, reprezentând capacitatea de cazare pe tipuri de structuri de primire turistică din municipiul Brașov, se constată pe ansamblu o fluctuație a acestora de la an la an. Cea mai accentuată creștere a numărului de locuri de cazare s-a înregistrat la unitățile de tip hoteluri la nivelul anului 2011. Hotelurile sunt pe primul loc la capacitatea de cazare datorită dimensiunii acestora( au număr mediu de camere superior celui al pensiunilor). Pe locul doi ca și număr de locuri de cazare se situează pensiunile, urmate de unitățile de cazare de tip vile cu un număr vizibil redus față de pensiuni. Alte unități de cazare ( din această categorie făcând parte :hostelurile, bungalourile,satele de vacanță cabanele și moteluril) dețin un număr relativ redus de locuri de cazare turistică.
Fig 3.5. Capacitatea de cazare din Municipiul Brașov 2005-2011
În perioada 2005-2011, capacitatea de cazare a municipiului Brașov a crescut într-un ritm mediu anual de 7,3%.
Tabel 3.4. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru capacitatea de cazare .
Evoluția numărului locurilor de cazare din municipiul Brașov este caracterizată de indicatorii prezenți din tabelul 3.2, (modelul de calcul este prezent în anexa 3.1)
3.1.3. Coeficientul de utilizare a capacității de cazare din municipiul Brașov
Coeficientul de utilizare a capaității măsoară, prin nivelul său, modul de exploatare a dotărilor materiale, fiind reprezentativ îndeosebi pentru activitate de cazare.
Tabel 3.5. Capacitate de cazare în funcțiune din municipiul Brașov
Sursa:Direția Județeană de Staistică Brașov
Formula de calcul a coeficientului de utilizare a capacității:
CUC=
Tabel 3.6. Gradul de ocupare al capacității de cazare
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Gradul de utilizare al capacității de cazare turistică, în funcțiune, înregistrează oscialații anuale semnificative, în anul 2010 comparativ cu anul 2005 s-a înregistrat o scădere de 3,74%. ( calculul se regăsește în anexa 3.2).
Tabel 3.7. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru gradul de ocupare al unităților de cazare.
Rezultatul obținut indică faptul că nivelul gardului de ocupare a scăzut în medie de 2,35 ori de-a lungul celor 7 ani.
Fig 3.6. Gradul de utilizare al capacității de cazare în municipiul Brașov
Gradul de ocupare a crescut în medie, de-a lungul intervalul de timp 2005-2010, de 0,976 ori. Se observă că în anul 2008 se evidențiază cea mai accentuată scădere pe care coeficientul de utilizare a capacității o înregistreză în periada analizată. 3.1.4 Unitățile de primire turistică cu funcție de alimentație publică din municipiul Brașov. În municipiul Brașov numărului unităților de alimentație publică este foarte ridicat, dar însă nu toate sunt clasificate conform standardelor de calitate impuse. Am ales să prezint structurile de primire turistică cu funcție de alimentație publică, clasificate, existente în anul 2011, considerând că acestea corespund standardelor de calitate necesare ofertei turistice. Într-o unitate de acest tip clienții vor știi că nivelul calitativ al serviciilor prestate este cel așteptat, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care turiști aleg unitățile clasificate. În municipiul Brașov, conform siteului Ministerului de Dezvoltare Regională a Turismului, se găsește un număr de 24 de tipuri de unități de alimentație publică.
Tabel 3.8. Structuri se primire turistică cu funcție de alimentație publică, clasificate la nivelul anului 2011, din municipiul Brașov.
Sursă:www.mdrt.ro-Ministerulul dezvoltării regionale a turismului Din cele 181 unități de alimentație publică, majoritatea sunt restaurante clasice 40,83%; pe locul doi se situează barurile de zi 22,09%.
În subcapitolul următor vom analiza indicatorii privind volumul circulației turistice pentru a observa fluctuațiile indicatorilor turistici la nivelul municipiului Brașov.
3.2. Analiza circulației turistice
Cu ajutorul analizei circulației turistice vom determina grdul de frecventare a municipiului Brașov de către turiști. 3.2.1. Analiz numărului de sosiri turiști
Tabel 3.9. Numărul de sosiri turiști din municipiul Brașov
Sursă: Direcția Județeană de statistică Brașov
În anul 2005 numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcție de cazare turistică, pe tipuri de turiști, a fost de 230516 mii număr persoane din care 156129 mii sosiri turiști români (67,7%) și 74387 mii sosiri turiști străini (32,3%). În anul 2006 numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști a fost de 238075 mii număr persoane din care 171029 mii sosiri turiști români (71,8%) și 67046 mii sosiri turiști străini (28,2%). Față de anul 2005 numărul de sosiri turiști a înregistrat o creștere ușoară de 4,1% la sosiri turiști români și o scădere de 4,1 % la sosiri turiști străini. În anul 2007 numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști a fost de 292 435 număr persoane din care 204815 sosiri turiști români (70%) și 87620 sosiri turiști străini (30%). Față de anul 2006 numărul de sosiri turiști a înregistrat o scădere ușoară de -1,8% la sosiri turiști români și o creștere de 1,8 % la sosiri turiști străini. În anul 2008 numărul de sosiri ale turiștilor, în structurile de primire turistică cu funcție de cazare turistică, pe tipuri de turiști a fost de 295521 număr persoane din care 216108 sosiri turiști români (73,1%) și 79413 sosiri turiști străini (26,9%). Față de anul 2007 numărul de sosiri turiști a înregistrat o creștere de 3,1% la sosiri turiști români și o scădere ușoară de -3,1 % la sosiri turiști străini În anul 2009 numărul de sosiri ale turiștilor, în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști a fost de 218 485 număr persoane din care 161463 sosiri turiști români (73,9%) și 57022 sosiri turiști străini (26,1%). Față de anul 2008 numărul de sosiri turiști a înregistrat o creștere de 0,8% la sosiri turiști români și o scădere ușoară de 0,8 % la sosiri turiști străini În anul 2010 numărul de sosiri ale turiștilor, în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști a fost de 251188 număr persoane din care 185565 sosiri turiști români (73,9%) și 65623 sosiri turiști străini (26,1%). Față de anul 2009 nu s-a înregistrat nici o modificare a procentelor de sosiri turiși, români și străini. În anul 2011 numărul de sosiri ale turiștilor, în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști a fost de 319513 număr persoane din care 244237 sosiri turiști români (76,8%) și 752 76 sosiri turiști străini (23,6%). Față de anul 2010 numărul de sosiri turiști a înregistrat o creștere de 2,6% la sosiri turiști români și o scădere ușoară de 0,8 % la sosiri turiști străini
Fig 3.6. Evoluția sosirilor de turiști în municipiul Brașov
Urmărind structura fluxului turistic din municipiul Brașov, pe parcursul orizontului de timp analizat, se constată faptul că nivelul mediu al numărului de sosiri turiști este de 263676,14 turiști/an.
Fig 3.7. Sosiri de turiști români și străini în anii 2005-5011
Se observă faptul că ponderea cea mai mare din total turiști o reprezintă turiști români, numărul acestora fiind, aproximativ, de două ori mai mare decât număr sosiri turiști străini.
Fig 3.8. Sosiri ale turiștilor români și străini Fig 3.9. Sosiri turiști români și străini
Rezultatul indicelui mediu obtinut indica faptul ca numărul sosirilor de turiști a crescut în medie de 1,055 ori de-a lungul celor 7 ani. Comparativ cu anu 2005, în anul 2011 numărul sosiri turișt a crescut cu 5,5%.
Tabel 3.10. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru numărul de sosiri turiști.
Evoluția numărului sosirilor turiștilor din municipiul Brașov este caracterizată de indicatorii prezenți din tabelul, (modelul de calcul se regăsește în anexa 3.2)
Conform rezultatelor obținute, de-a lungul celor șapte ani, nivelul sosirilor de turiști a crescut în medie cu 14832,83 turiști.
3.2.2. Analiza numărului de înnoptări înregistrate în municipiul Brașov
Tabel 3.11. Număr înnoptări din municipiul Brașov
Sursă: Direcția Județeană de Statistică Brașov
În anul 2005 numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcție de cazare în municipiul Brașov era de 493 647 înnoptări din care, 324 289 de înnoptări turiști români (65,69 %) și 169 358 înnoptări turiști străini (34,31). În anul 2006 numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcție de cazare, pe tipuri de turiști înregistrat în municipiul Brașov a fost de 522133 înnoptări din care, 357715 înnoptări turiști români (68,51%) și 164418 înnoptări turiști străini(31,49%). Față de anul 2005 numărul de înnoptări ale turiștilor români a scăzut cu 2,82%, iar numărul de înnoptări ale turiștilor străini a crescut cu 2,89%. În anul 2007 numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcție de cazare, pe tipuri de turiști înregistrat în municipiul Brașov a fost de 627 867 înnoptări din care, 422238 înnoptări turiști români (67,24%) și 205629 înnoptări turiști străini(32,75%). Față de anul 2006 numărul de înnoptări ale turiștilor români a scăzut cu 1,2%, iar numărul de înnoptări ale turiștilor străini a crescut cu 1,2%. În anul 2008 numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcție de cazare , pe tipuri de turiști înregistrat în municipiul Brașov a fost de 630802 înnoptări din care, 441852 înnoptări turiști români (70,04%) și 188950 înnoptări turiști străini(29,96%). Față de anul 2007 numărul de înnoptări ale turiștilor români a crescut cu 2,8%, iar numărul de înnoptări ale turiștilor străini a scăzut cu 2,8%. În anul 2009 numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcție de cazare , pe tipuri de turiști înregistrat în municipiul Brașov a fost de 471718 înnoptări din care, 348 378 înnoptări turiști români (73,85%) și 123340 înnoptări turiști străini(26,15%). Față de anul 2008 numărul de înnoptări ale turiștilor români a crescut cu 3,8%, iar numărul de înnoptări ale turiștilor străini a scăzut cu 3,8%. În anul 2010 numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcție de cazare , pe tipuri de turiști înregistrat în municipiul Brașov a fost de 550094 înnoptări din care, 408935 înnoptări turiști români (74,34%) și 141159 înnoptări turiști străini(25,66%). Față de anul 2009 numărul de înnoptări ale turiștilor români a crescut cu 0,4%, iar numărul de înnoptări ale turiștilor străini a scăzut cu 0,4%. În anul 2011 numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcție de cazare , pe tipuri de turiști înregistrat în municipiul Brașov a fost de 675865 înnoptări din care, 521607 înnoptări turiști români (77,18%) și 154258 înnoptări turiști străini(22,82%). Față de anul 20010 numărul de înnoptări ale turiștilor români a crescut cu 2,8%, iar numărul de înnoptări ale turiștilor străini a scăzut cu 2,8%.
l
Fig 3.10. Evoluția numărului de înnoptări în perioada 2005-2011
Graficul ne arată că numărul de înnoptări înregistrează o creștere în anii 2008,2007, 2006 față de anul bază de referință,2005. În anul 2009 față de 2008 numărul de înnoptări a scăzut cu 159084 înnoptări. Numărul de înnoptări a crescut de 1,166 ori în anul 2010 față de anul 2009 și de 1,228 ori în anul 2011 față de anul 2010.
Fig 3.11 Număr de înnoptări turiști români și turiști străini
De-a lungul anilor analizați nivelul înnoptărilor a crescut în medie cu 30369,66 înnoptări.
Fig 3.12. Înnoptări turiști 2005 Fig 3.13. Înnoptări turiști 2011
În municipiul Brașov în perioada curentă față de anul 2005 (bază fixă), nivelul înnoptărilor a crescut cu 33,2 procente. Nivelul înnoptărilor a crescut în medie de 1,053 ori pe parcursul celor șapte ani.
Tabel 3.12. Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru numărul de înnoptări în perioada 2005-2010
Evoluția numărului de înnoptări din municipiul Brașov este caracterizată de indicatorii prezenți din tabelul 3.9, iar modelul de calcul este prezente în anexa 3.2. De-a lungul perioadei 2005-2011, nivelul înnoptărilor a înregistrat o creștere, în medie cu 5.3%.
3.2.3 Sejurul mediu Sejurul mediu sau durata medie a sejurului reflectă capacitatea ofertei turistice de a reține turistul într-o anumită zonă sau țară. Se determină ca raport între numărul înnoptărilor (zile-turist, Nzr) și numărul turiștilor(NT) într-o anumită zonă, țară sau unitate de timp:
Tabel 3.13. Coeficienții sejurului mediu
Sejurul mediu pe municipiul este de aproximativ 2 zile, ceea ce înseamă că turiști petrec foarte puțin timp la Brașov.( calculele sunt prezente în anexa 3.3).
Fig 3.14. Evoluția sejurului mediu
Durata medie a sejurului în municipiul Brașov rămâne constant pe parcursul perioadei analizate ( ani 2005-2011). Observăm o creștere a sejurului mediu în anul 2006 față de anul 2005, acesta urmând să scadă în același ritm până în anul 2008. Anul 2011 înregistrează cea mai mică valoare a sejurului mediu, (2,11).
3.2.4. Densitatea circulației turistice Densitatea circulației turistice este un indicator de cuantificare a gradului de solicitare a zonelor de destinație în cazul nostru municipiului Brașov.
Formulele de calcul pentru determinarea denității sunt următoarele:
D= , D=, D= și D= unde:
D = densitatea
NT = numărul turiștilor sosiți în Brașov
PM = populația municipiului Brașov
S = suprafața municipiului
NZT= zile turist (înnoptări)
Populația stabilă la 1 ianuarie reprezintă populația alcătuită din persoanele care locuiesc în municipiul Brașov, respectiva, cu domiciliul sau reședință în localitate la momentul respectiv. Se calculează pe baza datelor de la ultimul recensământ, corectate cu sporul natural al populației, soldul migrației externe, soldul mișcării migratorii cu schimbarea domiciliului, precum și cu soldul mișcării migratorii cu schimbarea reședinței, fenomene înregistrate între recensământ și momentul dat. Suprafața municipiului Brașov este de 11056 hectare. Densitatea circulației turistice- Pentru calcularea densității am folosit datele din tabelul nr 3.9 și tabelul 3.11 prezentate mai sus, și tabelul 3.1 prezent în anexă, calculele sunt prezente în anexa 3.3:
Evoluția densității circulației turistice în municipiul Brașov- turiști pe locuitori; turiști pe kmp.
Fig 3.15 Densitatea circulației turistice Fig 3. 16 Densitatea circulației turistice
Evoluția densității circulației turistice în municipiul Brașov- zile turist/ locuitori și zile turist/ kmp
Fig 3.17 Densitatea circulației turistice Fig 3.18 Densitatea circulației turistice
Analizând rezultatele obținute în ambele variante se poate aprecia faptul că municipiul Brașov nu se confruntă cu probleme privind numărul de turiști ce revin fiecărui locuitor în parte și numărul de înnoptări ce revin pe locuitor în parte, deci nu apar conflicte sociale între populația locală și turiști.
3.2.5. Sezonalitatea activității turistice din municipiul Brașov
Determinarea sezonalității cu ajutorul indicilor de sezonalitate, prin utilizarea mediei aritmetice simple. Pentru calcularea acestora se parcurg următoarele trei etape: determinarea mediei fiecărei luni; determinarea mediei mediilor; calcularea indicilor de sezonalitate, prin raportarea mediei fiecărui trimestru la media mediilor.
Tabel 3.14. Distribuția sosirilor de turiști, pe luni, în perioada 2005-2011, în municipiul Brașov
Sursă: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Tableul de mai dus prezintă evoluția numărului de sosiri turiști pe lună, cu ajutorul cărora am determinat indicii de sezonalitate. Calculul indiciilor de sezonalitate sunt prezenți în anexa 3.4
Tabel 3.15. Coeficienți de sezonalitate
Preferința turiștilor pentru Municipiul Brașov se mainifestă în lunile de vară, Se remarcă luna august ca fiind sezonul de vârf, atrăgând cei mai mulți turiști. Conform tabelului sezonalitatea este ușor influențată de vacanța de vară.
3.2.6. Determinarea gradului de concentrare temporară a circulației
Pentru analiza gradului de concentrare a circulației turistice voi utiliza următoarele metode: a) Coeficientul de concentrare “Gini corectat”- acesta ia valori cuprinse între 0 și 1.
GC=
Unde: n= numărul termenilor seriei pi= ponderea la unitate al fiecărui termen al seriei.
b) Coeficientul de concentrare lunară se determină prin intermediul relației:
C=
Coeficientul îl vom calcula pentru indicatorii: sosiri turiști (voi folosi datele din tabelul 3.12) și înnoptări.
Tabel 3.16. Distribuția numărului de înnoptări, pe luni, în perioada 2005-2011, în municipiul Brașov
Sursă: Direcția Județeană de Statistică Brașov
GC2005 = =0,08 ceea ce înseamnă că fenomenul este uniform distribuit în anul 2005.
GC2006 = =0,09 ceea ce înseamnă că la nivelul anului 2006 fenomenul era uniform distribuit.
GC2007 = =0,10 ceea ce înseamnă că fenomenul este uniform distribuit la nivelul anului 2007.
GC2008 = =0,09 ceea ce înseamnă că fenomenul este relativ uniform distribuit de-a lungul anului 2008.
GC2009 = =0,11 ceea ce înseamnă că fenomenul este relativ uniform distribuit de-a lungul anului 2009.
GC2010 = =0,10 ceea ce înseamnă că fenomenul este relativ uniform distribuit de-a lungul anului 2010.
GC2011 = =0,16 ceea ce înseamnă că fenomenul este relativ uniform distribuit de-a lungul anului 2011.
Fig 3.19. Concentrarea lunară a numărului de înnoptări în municipiul Brașov
Conform datelor prezentate numărul de înnoptări pe lună, înregistrate în perioada 2005-2011, este uniform distribuit de-a lungul perioadei analizate. Calculul coeficientului Gini corectat pentru numărul de sosiri turiști ( tabel 3.12) în municipiul Brașov
GC2005 = =0,11 ceea ce înseamnă că fenomenul este uniform distribuit în anul 2005.
GC2006 = =0,09 ceea ce înseamnă că la nivelul anului 2006 fenomenul era uniform distribuit.
GC2007 = =0,10 ceea ce înseamnă că fenomenul este uniform distribuit la nivelul anului 2007.
GC2008 = =0,10 ceea ce înseamnă că fenomenul este relativ uniform distribuit de-a lungul anului 2008.
GC2009 = =0,11 ceea ce înseamnă că fenomenul este relativ uniform distribuit de-a lungul anului 2009.
GC2010 = =0,10 ceea ce înseamnă că fenomenul este relativ uniform distribuit de-a lungul anului 2010.
GC2011 = =0,10 ceea ce înseamnă că fenomenul este relativ uniform distribuit de-a lungul anului
2011.
Fig 3.20. Concentrarea lunară a numărului de sosiri turiști în municipiul Brașov
Numărul de înnoptări înregistrate la Brașov, pe luni, este distribuit uniform pe parcursul anilor analizați.
Pentru a afla preferințele turiștilor cu privire la alegerea zilelor pentru petrecerea sejurului turistic în Municipiul Brașov, în continure, voi realiza o cercetare statistică pe o unitate de cazare din, și anume hotelul “Casa Mureșan”
3.3. Analiza statistică privind manifestarea fenomenului de sezonalitate în cadrul hotelului Casa Mureșan
3.3.1. Prezentarea hotelului Casa Mureșan
Hotel Casa Mureșan Brașov este amplasat într-o zonă centrală și liniștită a orașului, cu patrimoniu turistic imens și bogat la numai câteva minute atât de Gara Brașov cât și de centrul vechi al orașului. Această unitate de cazare turistică este clasificată la trei stele, datorită caracteristicilor constructive, dotărilor și calității serviciilor oferite .
Tabel 3.17. Spațiul de care dispune hotelul Casa Mureșan
Sursă:www.casamuresan.ro
Tabel 3.18. Piața turistică, căreia se adresează hotelul Casa Mureșan
Sursă: Administrația hotelului Casa Mureșan
Afacerile și motivele profesionale dețin o pondere de 70% în rândul turiștilor cazați la unitatea turistică Casa Mureșan, deci acesta este segmentul principal de clienți căruia se adresează hotelul analizat
Analiza fenomenului de sezonalitate, din cadrul hotelului presupune în sens larg determinarea variațiilor gradului de ocupare al acestuia de-a lungul unui an calendaristic. Mă voi referi la analiza în particular a hotelului, determinarea sezonalități de-a lungul unei săptămâni
Tabel 3.19. Număr turiști sosiți în cursul unei săptățâni la hotelul Casa Mureșan.
Sursă: Administrația hotelului Casa Mureșan
În ceea ce privește numărul turiștilor cazați la hotelul Casa Mureșan, pe orizontul de timp analizat, se remarcă, ziua a patra, ca fiind perioada de vârf a săptămânii.
În acestă perioada a anului, luna mai, unitatea de cazare prezintă un grad de ocupare peste medie.(hotelul dispune de paturi suplimentare care sunt amplasate în camera la cerințele clienților).
Fig 3.21. Numărul turiștilor cazați la hotelul Casa Mureșan
Acestă săptâmână este reprezentativă pentru hotel deoarece face parte din luna mai, lună în care se înregistrează cel mai mare grad de ocupare al hotelului. Numărul de turiști cazați, înregistrat de hotel pentru zilele din cursul săptămânii, luni-vineri reprezintă un procent de 88% din total turiști cazați. Acest lucru se datorează faptului că unitatea de cazare se adresează în special segmentului business, iar acest tip de călătorii se realizeză în timpul săptămâni, și în luni ale anului cu temperaturi favorabile călătoriilor, iar durata lor este relativ redusă, de 2-3 zile.
În urma interviului acordat de managerul hotelului Casa Mureșan am aflat că această structură de primire turistică este în funcțiune pe toată perioada anului, sezonul de vârf înregistrându-se în perioada aprilie-mai. În extrasezon gradul de ocupare a hotelului este unul critic, de 5% . Pentru a atrage un număr reprezentativ de turiști hotelul a recurs la crearea diferitelor pachete turistice speciale de weekend, folosind prețuri atractive. Ei doresc atragerea pentru perioada de sfârșit de săptâmână a turiștilor care vin la Brașov în scop de loisir. Pentru realizarea acestor pachete încheie diferite alianțe, cu firme din Brașov (alianță vertical, existența unui parteneriat între Paradisul Acvatic și Casa Mureșan, pentru ofertele de weekend).
3.3.2. Analiza coeficientul de concentrare Gini
Gc = =0,20
Valoarea coeficientului de concentrare demonstrează o distribuție relativ uniformă a numărului de turiști cazați pe parcursul săptămânii analizate.
Ct= =3,57 ; respectiv în ziua a patra a săptămâni (joi) circulația turistică este de 3,57 ori mai intensă decât în ziua a șaptea (duminica).
Cc == 0,22, respectiv circa 22% din numărul de turiști cazați s-a concentrat în ziua a patra a săptămâni ( joi).
Sezonul de vârf este reprezentat de zilele 3 și 4 ale săptămâni. În urma acestei analize am descoperit un segment important de turiști care sosesc la Brașov , turiști business.
În urma analizelor efectuate se observă faptul că sejurul mediu la Brașov a fost de aproximativ 2 zile pe parcursul perioadei de timp analizate, deci turiștii stau foarte puțin în Brașov, în pofida bogăției de atracții turistice. Numărul de sosiri turiști și numărul de înnoptări sunt relativ uniform distribuite, pe luni, în decursul anilor 2005-2011, deci în municipiul Brașov nu se manifestă sezonalitate.
La Brașov unitățile de cazare, pe parcursul orizontului de timp analizat, au înregistrat un grad de ocupare sub 50%.
Eu consider că este un municipiu care oferă un număr foarte mare de atracții turistice iarna putând fii vizitat de iubitorii sporturilor de iarnă, zona Poiana Brașov – având un caracter total special de restul orașului datorită principalelor funcțiuni: turism montan de nivel internațional, iar în restul anului de persoanele care sunt atrase de cultură și care iubesc natura. Municipiul Brașov reprezintă un punct de atracție în oricare dintre anotimpuri.
Conform analizei săptămânale am aflat faptul că gradul de ocupare este de 88% pe parcursul săptămâni, a hotelului Casa Mureșan, acest procent fiind reprezentat de turiști business, aceștia reprezentând ponderea cea mai ridicată în total turiști.
Bibliografie
1 Ispas A, Onuț E.,- Economia turismului- fundamente teoretice și aplicații practice, Ed. Universității Transilvania, Brașov 2004
2 Minciu R,(coordonator)- Economia Turismului, Aplicații și studii de caz, Ed. Uranus, 2007
3 Direcția Județeană de Statistică Brașov- Anuar satatistic-2011
4 Administrația hotelului Casa Mureșan- Bază de date
5 WWW.mdrt.ro (consultat la data de 20/03/2012)
6 www.casamuresan.ro (consultat la data de 20/05/2012)
Cap IV Concluzii și propuneri de atenuare a sezonalității
În urma consultării literaturii de speciaitate, privind sezonalitatea acivității turistice, concluzionăm faptul că, analiza sezonalității se poate realiza prin diferite metode statistice ( analiza trendului, analiza indicilor de sezonalitate etc.). Din perspectiva specialiștilor în turism cauzele care determină sezonalitatea pot fi : cauze naturale si cauze de ordin social. În parte a doua a lucrării, în componența căreia este inclusă prezentarea municipiului Brașov din punct de vedere turistic, am evidențiat motivele pentru care acesta este în topul preferințelor turiștilor, așa cum reise din analiza efectuată ulterior. În această parte a lucrări am descoperit că Brașovul a crescut și s-a dezvoltat ca destinație turistică într-un ritm rapid pentru a răspunde oportunităților de piață. Acesta dispune de un potențial turistic mirific care este compus din două ramuri fundamentale: 1 patrimoniul natural- alcătuit din resurae naturale deosebite ( peisaje, climă, relief, ect.) 2 patrimoniul antropic- caracterizat de monumente și obiecte de artă, cu o arhitectură de o mare frumusețe precum și muzee, elemnte de etnografie și folclor de o mare originalitate. Municipiul Brașov are în „spate” o istorie ce impresionează. Capitolului trei al lucrări a fost consacrat cercetări statistice, pe parcursul a două perioade de timp, diferite ca dimensiune și spațiu. În prima parte am realizat analizat sezonalitatea activității turistice în municipiului Brașov, pe o peioadă de șapte ani, fiind o zonă, din punctul meu de vedere foarte atractivă pentru turiști datorită aspectelor enunțate mai sus. Analiza întreprinsă în partea a doua reliefează, sezonalități pe parcursul unei stăptămâni în cadrul hotelului Casa Mureșan, o analiză sugestivă, ce oferă o imagine clară cu privire la cerea turistică Din rezultatele obținut în urma studiului efectuat la nivelul municipiului Brașov, se desprin următoarele concluzii:
Ponderea cea mai mare din total turiști care sosesc anual la Brașov, o dețin turiști români, turiști străini reprezentând un segment de piață ce prezintă o cerere scăzută, pentru municipiul analizat.
în Municipiul Brașov nu se mainifestă sezonalitate, conform analizei indicatorii circulației turistice pe luni ale anului, acest municipiu bucurându-se de turiști pe toată perioada anului.
Gradul de ocupare al unităților de cazare pe parcursul perioadei analizate este sub 50%, pe parcursul anilor 2005-2011,
Prin analiza indicilor de sezonalitate, deși nu s-au înregistrat diferențe majore de la an la an, am remarcat faptul că lunile de vara atrag cei mai mulți turiști în special luna august. De aici se deduce că dorința turiștilor de a vizita municipiul Brașov se maifestă în special pe timpul concediilor și vacaței de vară.
Durata medie a sejurului este de două zile, deci turiști planifică un număr redus de zile, pentru a le petrece la Brașov, în pofida bogăției de atarcții turistice existente în zonă.
Municipiul Brașov prezintă un potențial turistic ce îl individualizează, în comparație cu alte regiuni ale țări, consider necesar folosirea acestuia în scopul îmbunătățirii imaginii la nivel internaționlal și pentru creare unei clientele stabile care să asigure promovare turismului, pentru atragere unui număr mai ridicat de turiști străini. Pentru realizarea unor acțiuni de propagandă și publicitate turistică, trebuiesc identificate aspectele de bază ale motivației turistice, a acestui tip de consumatorii. Propun realizarea, în cadru unei lucrări mai ample, a unei cercetări de marketing cantitative: „Atitudinii, opinii și comportamente ale turiștilor din municipiul Brașov cu privire la serviciile turistice existente”. Obictivul principal al acestei cercetări va fi identificarea motivelor pentru care turiști au ales ca destinație turistică municipiul Brașov. În urma acestei cercetări se pot identifica problemele existente în cadrul serviciilor de cazare și vom afla ce așteptări au turiști referitor la turismul din Brașov.
Pornind de la analiza realizată la nivel săptămânal, pe unitatea de cazare Casa Mureșan, concluzionăm faptul că:
Segmentu turiștilor busines este unul reprezentativ pentru hotelul Casa Mureșan, acest gard ridicat al turiștlor business reprezintă o oprtunitate pentru atenuarea sezonalității din cadru unității hoteliere analizate. Hotelul analizat se confruntă cu fenomenul de sezonalitate, înregistrându-se un grad deosebit de scăzut a cereri turistice pentru acesta în perioada de weekend. De asemenea, conform declarațiilor obținute de la administrația hotelului, am aflat că în afara sezonului grdul de ocupare przintă un procent deosebit de redus, 5%. Acest procent de 5% este reprezentat de turiști care vin în scop de loasir la Brașov.
Pe durata unei săptămâni, cel mai mare grad de ocupare se înregistrează în zilele 3 și 4 ale săptămâni ( miercuri și joi).
În cadrul săptămânii analiazate s-a constata un grad de ocupare de 88% în timpul săptămâni. Acesta reprezintă o pondere ridicată față de procentul înregistrat în perioada de weekend (12%).
Propuneri pentru atenuarea sezonalității în cadrul hotelului Casa Mureșan
Dat fiind faptul că hotelul, Casa Mureșan, se bucură de un grad ridicat de notorietate în rândul turistilor care sosesc la Brașov din motive de afaceri propun dezvoltarea, în cadrul acestei unități de cazare, a unor activității pentru reținerea clienților, veniți în interes de afaceri, pe perioada weekend-ului Dezvoltarea pe plan intern și extern a hotelului
Dezvoltarea internă- realizarea unor activității de agrement în cadrul hotelului, pentru reținerea turiștilor, sosiții la hotel în scop de afaceri, pe perioada weekend-ului. Crearea condițiilor necesare petrecerii unui sfârșit de săpămână ideal în familie. După cum știm omenii de afaceri sunt în general persoane cu un program de lucru încărcat și de multe ori timpul petrecut cu familia este foarte scurt, prin această dezvoltare se oferă posibilitate transformări unei călători de afaceri într-o mini vacanță. Creștere pe plan intern: –
Realizarea pe perioada weekend-ului, în cadrul restaurantului a unor seri tematice, acesta dispune de o capacitate mare, fiind format din două săli (140 locuri );
Amenajarea unui loc de joacă pentru copii, precum și angajarea de personal calificat pentru îngrijirea copiilor.
Oferirea unor prețuri promoționale, turiștilor bussines, pentru a rămâne la hotel pe peioada sfârșitului de săptămână;
Folosirea unor strategii de fidelizare a clientelei: card de fidelitate, reduceri, acordare unor atenții cu ocazia unor evenimente importante (zile de naștere);
Realizarea unei cercetări de tip Servqual, pentru aflarea nivelului percepțiilor și așteptărilor cliențiilor cu privire la calitatea serviciilor hoteliere oferite;
Creștere pe plan extern: -cooperarea cu agenții de turism din Brașov pentru realizare de pachete turistice; realizarea de excursii, drumenții pentru vizitarea orașului, dar și împrejurimile acestuia, însoțiți de un ghid turistic; Datorită concurenței acerbe existente la nivelul pieței turistice din municipiul Brașov, pentru a se individualiza hotelul trebuie să aducă un grad de noutate în serviciile prestat, pentru a se diferenția de concurență. Consider important orientarea hotelului spre mrketingul relaționa, mai exact spre desfășurare unui program de fidelizare și de menținere a clientelei actuale (segmentul turiștilor de afaceri) . Acest lucru presupune înțelegerea nevoilor clienților, adapterea continuă la cerințele acestora și rezolvare problemelor turiștilor, survenite în timpul prestării serviciului, în timp real. Deținere unui personal cu pregătire în domeniul turistic precum și oferirea unui nivel calitativ al serviciilor conform percepțiilor consumatorilor, determină clienții să aibă încredere în organizație.
Bibliografie
1 Acsinia, C. (traducător)- Județul Brașov’-Album Monografic, Ed. Foton Brașov-2008
2 Dăian, L. (coordonato).- Brașovul văzut de tineri, Ed. Univerității Transilvania din 3 Brașov, 2008;
4 Mărculescu, I., Nichita, N.- Economie document online.
5 Minciu R,(coordonator)- Economia Turismului, Aplicații și studii de caz, Ed. Uranus, 2007
6 Nedelea, A.- Piața turistică, Ed. Didactică și Pedagogică R.A, București 2003
7 Olteanu, V., Cetină, I.- Mrketingul serviciilor , Ed. Expert, București 1994
8 Petcu, N.- Statistică în turism teori și aplicații, Ed. Albastră, Cluj-Napoca 2000
9 Petcu, N.- Statistică economică, Ed. Universității Transilvania din Brașov,2011
10 Puia, M.( coordonator) – Proiect educațional „Biserici din Brașov”, Ed. Foton Brașov-2008
11 Ioncică, M.- Economia serviciilor, Ed. Uranus, București 2000
12 Ispas, A.- Marketing turistic, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011
13 Ispas, A.- Economia turismului, Editura Unversități Transilvania din Brașov 2010
14 Ispas A, Onuț E.,- Economia turismuli- fundamente teoretice și aplicații practice, Ed. Universității Transilvania, Brașov 2004
15 Primăria Brașov-Planul integrat de dezvoltare Urbană (PIDU) PENTRU POLUL DE CREȘTERE (PC) Brașov Agenția Metropolitană Brașov
16 Direcția Județeană de Statistică Brașov- Anuar satatistic-2011
17 Administrația hotelului Casa Mureșan- Bază de date
18 WWW.mdrt.ro (consultat la data de 20/03/2012)
19 www.casamuresan.ro (consultat la data de 20/05/2012)
20 www.prefecturabrasov.ro (consultat la data de 20/03/2012);
21 www.brasovtourism.com (consultat la data de 21/03/2012)
22 www.broșovcity.ro (consultat la data de 20/03/2012)
23 www.brasov.insse.ro (consultat la data 27/02/2012)
24 www.brasovcity.ro- (consultat la data de 20/03/2012
ANEXE
Anexa 3.1
Mărimi absolute
Sporul ne arată cu cât s-a modificat numărul unităților de cazare în municipiul Brașov în perioada curentă față de anul 2011 (baza fixă), precum și numărul turiștilor cazați în anul curent față de anul precedent (baza în lanț).
-baza fixă: Dt/1 = yt – y1
∆ 2006/2005= y2006 – y2005= 102-95 = 7 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7 unități în anul 2006 față de anul 2005
∆2007/2005= y2007 – y2005)= 105-95 = 10 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 10 unități în anul 2007 față de anul 2005
∆2008/2005= y2008 – y2005=94-95 = -1 unități
Numărul unităților de cazare a scăzut cu 1 unităte în anul 2008 față de anul 2005
∆2009/2005= y2009 – y2005=102-95 =7 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7 unități în anul 2009 față de anul 2005
∆2010/2005= y2008 – y2005=110-95 = 15 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 15 unități în anul 2010 față de anul 2005
∆2011/2005= y2009 – y2005= 113-95 = 18 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 18 unități în anul 2011 față de anul 2005
-baza in lant: Dt/t-1 = yt – yt-1
∆ 2006/2005 = 102-95 = 7 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7 unități în anul 2006 față de anul 2005
∆2007/2006 = 105-102 = 3 unități
. Numărul unităților de cazare a crescut cu 3 unități în anul 2007 față de anul 2006
∆2008/2007 = 94-105 = -11 unități
Numărul unităților de cazare a scăzut cu 11 unități în anul 2008 față de anul 2007
∆2009/2008 =102-94 = 8 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 8 unități în anul 2009 față de anul 2008
∆2010/2009 = 110-102 = 8 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 8 unități în anul 2010 față de anul 2009
∆2011/2010 = 113-110 = 3 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 3 unități în anul 2011 față de anul 2010
Mărimi relative
Indicii de evoluție ne arată de câte ori s-a modificat numărul unităților de cazare, în perioada curentă față de anul 2005 (baza fixă) , precum și în anul curent față de anul precedent (baza în lanț).
-baza fixa: It/1= yt/y1
I2006/2005== 1,073
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,073 ori în anul 2006 față de anul 2005
I2007/2005== 1,105
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,105 ori în anul 2007 față de anul 2005
I2008/2005==0,989
Numărul unităților de cazare a crescut de 0,989 ori în anul 2008 față de anul 2005
I2009/2005== 1,073
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,073 ori în anul 2009 față de anul 2005
I2010/2005== 1,157
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,157 ori în anul 2010 față de anul 2005
I2011/2005== 1,189
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,189 ori în anul 2011 față de anul 2005
-baza in lant: It/t-1=yt/yt-1
I2006/2005= = 1,073
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,073 ori în anul 2006 față de anul 2005
I2007/2006= = 1,029
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,019 ori în anul 2007 față de anul 2006
I2008/2007== 0,895
Numărul unităților de cazare a crescut de 0,895 ori în anul 2008 față de anul 2007
I2009/2008== 1,085
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,085 ori în anul 2009 față de anul 2008
I2010/2009== 1,078
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,078 ori în anul 2010 față de anul 2009
I2011/2010== 1,027
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,027 ori în anul 2011 față de anul 2010
Ritmul sau rata de modificare R%: ne arată cu câte procente s-a modificat nivelul unităților de cazare din Brașov în perioada curentă față de anul 2005 (baza fixă), respectiv în anul precedent (baza în lanț)
I %t/1=It/1 X 100 I %t/t-1=It/t-1 X 100
-baza fixa: R%t/1= I %t/1 – 100
R%2006/2005=107,3-100 = 7,3
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7,3% în anul 2006 față de anul 2005
R%2007/2005= 110,5-100=10,5
Numărul unităților de cazare a crescut cu 10,5% în anul 2007 față de anul 2005
R%2008/2005=98,9-100=-1,1
Numărul unităților de cazare a scăzut cu 1,1% în anul 2008 față de anul 2005
R%2009/2005=107,3-100=8,5
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7,3% în anul 2009 față de anul 2005
R%2010/2005=115,7-100=15,7
Numărul unităților de cazare a crescut cu 15,7% în anul 2006 față de anul 2005
R%2011/2005=118,9-100=18,9
Numărul unităților de cazare a crescut cu 18,9% în anul 2006 față de anul 2005
-baza in lant: R%t/t-1= I %t/t-1 – 100
R%2006/2005=107,3-100=7,3
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7,3% în anul 2006 față de anul 2005
R%2007/2006=102,9-100= 2,9
Numărul unităților de cazare a crescut cu 2,9% în anul 2007 față de anul 2006
R%2008/2007=89,5-100 = -10,5
Numărul unităților de cazare a scăzut cu 10,5% în anul 2008 față de anul 2007
R%2009/2008=108,5-100= 8,5
Numărul unităților de cazare a crescut cu 8,5% în anul 2009 față de anul 2008
R%2010/2009=107,8-100= 7,8
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7,8% în anul 2010 față de anul 2009
R%2011/2010= 102,7-100= 2,7
Numărul unităților de cazare a crescut cu 2,7% în anul 2011 față de anul 2010
Mărimi medii:
Media cronologică: ŷcr
Media cronologică arată nivelul mediu al caracteristicii de-a lungul perioadei de timp analizată (2005-2011). Media cronologică se calculează atât pentru serie de flux cât și pentru serie de stoc.
-serie de flux: seria de la momentul t nu conține în ea o parte din valoarea de la momentul t-1
ŷcr= yi/n unde t=1
ŷcr=(95+102+105+94+102+110+113)/7=103 înnoptări/an
Rezultatul obținut ne arată că nivelul mediu al unităților de cazare în municipiul Brașov este de 103 unități /an
b) Sporul mediu ∆: ne arată cu cât s-a modificat în mărime absolută nivelul caracteristicii de-a lungul aniilor analizați. Se obține o medie aritmetică a sporurilor cu baza în lanț.
∆mediu = (∆t/t-1)/(n-1)
∆mediu = (yn-y1)/(n-1)= (113-95)/6.= 3 unități
Rezultatul obținut indică faptul că nivelul unităților de cazare a crescut în medie cu 3 unități de-a lungul celor 7 ani.
c)Indicele mediu de evoluție: I: ne arată de câte ori s-a modificat în medie nivelul caracteristicii de-a lungul orizontului de timp realizat. Se obține o medie geometrică a indicilor cu baza în lanț.
Imediu= = = 1,029 ori
Rezultatul obținut indică faptul că nivelul unităților de cazare a crescut în medie de 1,029 ori de-a lungul celor 7 ani.
d) Ritmul mediu: R%mediu ne arată cu cât s-a modificat în medie nivelul caracteristicii de-a lungul orizontului de timp realizat.
R%mediu= I%mediu -100
R%mediu = 102,9-100= 2,9%
Rezultatul obținut indică faptul că numărul unităților de cazare a crescut în medie cu 2,9% de-a lungul celor 7 ani.
Anexa 3.2
Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru capacitatea de cazare din municipiul Brașov.
INDICATORI
Mărimi absolute
Sporul ne arată cu cât s-a modificat nivelul capacități de cazare existentă în perioada curentă față de anul 2011 (baza fixă), precum și nivelul serviciilor oferite de unitățile de cazare din municipiul Brașov în anul curent față de anul precedent (baza în lanț).
-baza fixă: Dt/1 = yt – y1
∆ 2006/2005= y2006 – y2005= 3205-4339 =-1134 locuri
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 1134 locuri, în anul 2006 față de anul 2005
∆2007/2005= y2007 – y2005=5097-4339=758locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 758 locuri , în anul 2007 față de anul 2005
∆2008/2005= y2008 – y2005=5335-4339= 996 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 996 locuri, în anul 2008 față de anul 2005
∆2009/2005= y2009 – y2005=5460-4339= 1121 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 1121 locuri, în anul 2009 față de anul 2005
∆2010/2005= y2009 – y2005=5997-4339=1658 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 4049 locuri, în anul 2010 față de anul 2005
∆2011/2005= y2009 – y2005=6628-4339=2289locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 2289 locuri, în anul 2011 față de anul 2005
-baza in lant: Dt/t-1 = yt – yt-1
∆ 2006/2005 = 3205-4339=-1134 locuri
Capacitatea de cazare a scăzut cu 1134 locuri, în anul 2006 față de anul 2005
∆2007/2006 =5097-3205=1892 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 1892 locuri, în anul 2007 față de anul 2006.
∆2008/2007 =5335-5097=238 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 238 locuri, în anul 2008 față de anul 2007
∆2009/2008 =5460-5335=125 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 125 locuri în anul 2009 față de anul 2008
∆2010/2008 =5997-5460=537 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 537 locuri în anul 2010 față de anul 2009
∆2011/2008 =6628-5997=631 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 631 locuri în anul 2010 față de anul 2009
Mărimi relative
Indicii de evoluție ne arată de câte ori s-a modificat nivelul unităților de cazare din turism, în perioada curentă față de anul 2005 (baza fixă) , precum și în anul curent față de anul precedent (baza în lanț).
-bază fixă: It/1= yt/y1
I2006/2005== 0,738
Capacitatea de cazare a crescut de 0,738 ori în anul 2006 față de anul 2005
I2007/2005== 1,174
Capacitatea de cazare a crescut de 1,174 ori în anul 2007 față de anul 2005
I2008/2005==1,229
Capacitatea de cazare a crescut de de 1,229 ori în anul 2008 față de anul 2005
I2009/2005== 1,258
Capacitatea de cazare a crescut de 1,258 ori în anul 2009 față de anul 2005
I2010/2005== 1,382
Capacitatea de cazare a crescut de 1,382 ori în anul 2010 față de anul 2005
I2011/2005== 1,527
Capacitatea de cazare a crescut de 1,527 ori în anul 2011 față de anul 2005
-baza în lanț: It/t-1=yt/yt-1
I2006/2005= = 0,738
Capacitatea de cazare a crescut de 0,738 ori în anul 2006 față de anul 2005
I2007/2006= = 1,590
Capacitatea de cazare a crescut de 1,590 ori în anul 2007 față de anul 2006
I2008/2007== 1,046
Capacitatea de cazare a crescut de 1,046 ori în anul 2008 față de anul 2007
I2009/2008== 1,023
Capacitatea de cazare a crescut de 1,023 în anul 2009 față de anul 2008
I2010/2009== 1,098
Capacitatea de cazare a crescut de 1,098 în anul 2010 față de anul 2009
I2011/2010== 1,105
Capacitatea de cazare a crescut de 1,105 în anul 2011 față de anul 2010
b) Ritmul sau rata de modificare R%: ne arată cu câte procente s-a modificat nivelul capacității de cazare din municipiul Brașov în perioada curentă față de anul 2005 (baza fixa), respectiv în anul precedent (baza în lanț).
I %t/1=It/1 X 100
I %t/t-1=It/t-1 X 100
-baza fixă:
R%t/1= I %t/1 – 100
R%2006/2005=73,8-100=-26,2
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 26,2% în anul 2006 față de anul 2005
R%2007/2005= 117,4-100=17,4
Capacitatea de cazare existentă a cescut cu 17,4% în anul 2007 față de anul 2005
R%2008/2005=122,9-100=22,9
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 22,9% în anul 2008 față de anul 2005
R%2009/2005=125,8-100=25,8
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 25,8% în anul 2009 față de anul 2005
R%2010/2005=138,2-100=38,2
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 38,2% în anul 2010 față de anul 2005
R%2011/2005=152,7-100=52,7
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 52,7% în anul 2011 față de anul 2005
-baza în lanț: R%t/t-1= I %t/t-1 – 100
R%2006/2005=73,8-100=-26,2
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 26,2% în anul 2006 față de anul 2005
R%2007/2006=159-100=59
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 85,8% in anul 2007 fata de anul 2006
R%2008/2007=104,6-100=4,6
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 54,4% in anul 2008 fata de anul 2007
R%2009/2008=102,3-100=2,3
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 2,3% in anul 2009 fata de anul 2008
R%2010/2009=109,8-100=9,8
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 7,5% in anul 2010 fata de anul 2009
R%2011/2010=110,5-100=10,5
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 0,7% in anul 2011 fata de anul 2010
Marimi medii:
Media cronologica: ŷcr
Media cronologică arată nivelul mediu al caracteristicii de-a lungul perioadei de timp analizată (2005-2011). Media cronologică se calculează atât pentru serie de flux cât ți pentru serie de stoc.
-serie de flux: seria de la momentul t nu conține în ea o parte din valoarea de la momentul t-1
ŷcr= yi/n unde t=1
ŷcr = (4339+3205+5097+5335+5460+5997+6628)/7= 5151,57 Locuri de cazare. Rezultatul obținut ne arată ca nivelul mediu locurilor de cazare din municipiul Brașov este de 5151,57 locuri.
b) Sporul mediu ∆: ne arată cu cât s-a modificat în mărime absoluta nivelul caracteristicii de-a lungul aniilor analizați. Se obține o medie aritmetică a sporurilor cu baza în lanț.
∆mediu = (∆t/t-1)/(n-1)
∆mediu = (yn-y1)/(n-1)= (6628-4339)/6.= 381,5 locuri
Rezultatul obținut indică faptul că numărul locurilor de cazare a crescut în medie cu 381,5 locuri de-a lungul celor 7 ani.
c)Indicele mediu de evolutie: I: ne arată de câte ori s-a modificat în medie nivelul caracteristicii de-a lungul orizontului de timp realizat. Se obține o medie geometrică a indicilor cu baza în lanț.
Imediu= = = 1,073
Rezultatul obținut indică faptul că numărul locurilor de cazare a crecut în medie de 1,073 ori de-a lungul celor 7 ani.
d) Ritmul mediu: R%mediu ne arată cu cât s-a modificat în medie nivelul caracteristicii de-a lungul orizontului de timp realizat.
R%mediu= I%mediu -100
R%mediu = 107,3-100= 7,3 procente
Rezultatul obținut indică faptul că nivelul locurilor de cazare a crescut în medie cu 7,3 procente de-a lungul celor 7 ani.
Anexa 3.3
Calclul coeficientului de utilizare a capacității de cazare turistică
Tabel 3.5 Capacitate de cazare în funcțiune
Sursa:Direția Județeană de Staistică Brașov
CUC2005= = 28,46%
CUC2006= = 27,11%
CUC2007= = 31,11%
CUC2008= = 30,57%
CUC2009= = 23,48%
CUC2010= = 24,70%
Anexa 3.4
Calculul sejurului mediu
–
rezultatul indică faptul că în anul 2005, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,14 zile.
– rezultatul indică faptul că în anul 2006, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,19zile
rezultatul indică faptul că în anul 2007, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,14 zile
rezultatul indică faptul că în anul 2008, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,13 zile
rezultatul indică faptul că în anul 2009, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,15 zile
rezultatul indică faptul că în anul 2010, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,19 zile
rezultatul indică faptul că în anul 2011, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,11 zile
Anexa 3.5
Densitatea circulației turistice- Pentru calcularea densității am folosit datele din tabelul nr 3.5 și tabelul 3.8 prezentate în capitolul 3
Tabel 3.1. Populația stabilă la pe municipiul Brașov
Sursa: Institutul Național de Statistică Brașov
D= D=
D2005 == 0,81 turiști/loc D2005 == 20,84 turiști/kmp
D2006 = turiști/loc D2006 = turiști/kmp
D2007 =1,05 turiști/loc D2007 =26,45 turiști/kmp
D2008 = 1,06 turiști/loc D2008 = 26,72 turiști/kmp
D2009 =0,78 turiști/loc D2009 =19,76 turiști/kmp
D2010 = 0,90 turiști/loc D2010 =22,71 turiști/kmp
D2011 =1,15 turiști/loc D2011 =28,89 turiști/kmp
D= D=
D2005 = 1,74 zile turiști/loc D2005 = 44,64 zile turiști/kmp
D2006 = 1,85 zile turiști/loc D2006 = 47,22 zile turiști/kmp
D2007 = 2,25 zile turiști/loc D2007 = 56,78 zile turiști/kmp
D2008 = 2,26 zile turiști/loc D2008 = 57,05 zile turiști/kmp
D2009 = 1,69 zile turiști/loc D2009 = 42,66 zile turiști/kmp
D2010 = 1,98 zile turiști/loc D2010 = 49,75 zile turiști/loc
D2011 = 2,44 zile turiști/loc D2011 = 61,13 zile turiști/loc
Anexa 3.6
Calculul indicilor de sezonalitate
1 Determinarea mediei lunare
mianuarie= =19659,28sosiri/ lună miulie= = 24334,71 sosiri/ lună
mfebruarie= =19046,85sosiri/ lună maugust = = 29012,71sosiri/ lună
mmartie= =18083,28 sosiri/ lună mseptembrie= 25843,57sosiri/ lună
maprilie = =16614,57 sosiri/ lună moctombrie = =23401,28 sosiri/ lună
mmai = = 21586 sosiri/ lună mnoiembrie= =20900,14 sosiri/ lună
miunie = =22152,14 sosiri/ lună mdecembrie = =22979,42 sosiri/ lună
2 Determinarea mediei generale
mg = 21967,81 sosiri/ lună
3 Determinarea indicelui de sezonalitate
IS ianuarie == 0,89 IS iulie == 1,11
IS februarie ==0,87 IS august == 1,32
IS martie = =0,82 IS sepembrie == 1,18
IS aprilie ==0,76 IS octombrie ==1,06
IS mai ==0,98 IS noiembrie ==0,95
IS iunie ==1,00 IS decembrie ==1,05
.
Bibliografie
1 Acsinia, C. (traducător)- Județul Brașov’-Album Monografic, Ed. Foton Brașov-2008
2 Dăian, L. (coordonato).- Brașovul văzut de tineri, Ed. Univerității Transilvania din 3 Brașov, 2008;
4 Mărculescu, I., Nichita, N.- Economie document online.
5 Minciu R,(coordonator)- Economia Turismului, Aplicații și studii de caz, Ed. Uranus, 2007
6 Nedelea, A.- Piața turistică, Ed. Didactică și Pedagogică R.A, București 2003
7 Olteanu, V., Cetină, I.- Mrketingul serviciilor , Ed. Expert, București 1994
8 Petcu, N.- Statistică în turism teori și aplicații, Ed. Albastră, Cluj-Napoca 2000
9 Petcu, N.- Statistică economică, Ed. Universității Transilvania din Brașov,2011
10 Puia, M.( coordonator) – Proiect educațional „Biserici din Brașov”, Ed. Foton Brașov-2008
11 Ioncică, M.- Economia serviciilor, Ed. Uranus, București 2000
12 Ispas, A.- Marketing turistic, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011
13 Ispas, A.- Economia turismului, Editura Unversități Transilvania din Brașov 2010
14 Ispas A, Onuț E.,- Economia turismuli- fundamente teoretice și aplicații practice, Ed. Universității Transilvania, Brașov 2004
15 Primăria Brașov-Planul integrat de dezvoltare Urbană (PIDU) PENTRU POLUL DE CREȘTERE (PC) Brașov Agenția Metropolitană Brașov
16 Direcția Județeană de Statistică Brașov- Anuar satatistic-2011
17 Administrația hotelului Casa Mureșan- Bază de date
18 WWW.mdrt.ro (consultat la data de 20/03/2012)
19 www.casamuresan.ro (consultat la data de 20/05/2012)
20 www.prefecturabrasov.ro (consultat la data de 20/03/2012);
21 www.brasovtourism.com (consultat la data de 21/03/2012)
22 www.broșovcity.ro (consultat la data de 20/03/2012)
23 www.brasov.insse.ro (consultat la data 27/02/2012)
24 www.brasovcity.ro- (consultat la data de 20/03/2012
ANEXE
Anexa 3.1
Mărimi absolute
Sporul ne arată cu cât s-a modificat numărul unităților de cazare în municipiul Brașov în perioada curentă față de anul 2011 (baza fixă), precum și numărul turiștilor cazați în anul curent față de anul precedent (baza în lanț).
-baza fixă: Dt/1 = yt – y1
∆ 2006/2005= y2006 – y2005= 102-95 = 7 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7 unități în anul 2006 față de anul 2005
∆2007/2005= y2007 – y2005)= 105-95 = 10 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 10 unități în anul 2007 față de anul 2005
∆2008/2005= y2008 – y2005=94-95 = -1 unități
Numărul unităților de cazare a scăzut cu 1 unităte în anul 2008 față de anul 2005
∆2009/2005= y2009 – y2005=102-95 =7 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7 unități în anul 2009 față de anul 2005
∆2010/2005= y2008 – y2005=110-95 = 15 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 15 unități în anul 2010 față de anul 2005
∆2011/2005= y2009 – y2005= 113-95 = 18 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 18 unități în anul 2011 față de anul 2005
-baza in lant: Dt/t-1 = yt – yt-1
∆ 2006/2005 = 102-95 = 7 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7 unități în anul 2006 față de anul 2005
∆2007/2006 = 105-102 = 3 unități
. Numărul unităților de cazare a crescut cu 3 unități în anul 2007 față de anul 2006
∆2008/2007 = 94-105 = -11 unități
Numărul unităților de cazare a scăzut cu 11 unități în anul 2008 față de anul 2007
∆2009/2008 =102-94 = 8 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 8 unități în anul 2009 față de anul 2008
∆2010/2009 = 110-102 = 8 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 8 unități în anul 2010 față de anul 2009
∆2011/2010 = 113-110 = 3 unități
Numărul unităților de cazare a crescut cu 3 unități în anul 2011 față de anul 2010
Mărimi relative
Indicii de evoluție ne arată de câte ori s-a modificat numărul unităților de cazare, în perioada curentă față de anul 2005 (baza fixă) , precum și în anul curent față de anul precedent (baza în lanț).
-baza fixa: It/1= yt/y1
I2006/2005== 1,073
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,073 ori în anul 2006 față de anul 2005
I2007/2005== 1,105
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,105 ori în anul 2007 față de anul 2005
I2008/2005==0,989
Numărul unităților de cazare a crescut de 0,989 ori în anul 2008 față de anul 2005
I2009/2005== 1,073
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,073 ori în anul 2009 față de anul 2005
I2010/2005== 1,157
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,157 ori în anul 2010 față de anul 2005
I2011/2005== 1,189
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,189 ori în anul 2011 față de anul 2005
-baza in lant: It/t-1=yt/yt-1
I2006/2005= = 1,073
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,073 ori în anul 2006 față de anul 2005
I2007/2006= = 1,029
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,019 ori în anul 2007 față de anul 2006
I2008/2007== 0,895
Numărul unităților de cazare a crescut de 0,895 ori în anul 2008 față de anul 2007
I2009/2008== 1,085
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,085 ori în anul 2009 față de anul 2008
I2010/2009== 1,078
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,078 ori în anul 2010 față de anul 2009
I2011/2010== 1,027
Numărul unităților de cazare a crescut de 1,027 ori în anul 2011 față de anul 2010
Ritmul sau rata de modificare R%: ne arată cu câte procente s-a modificat nivelul unităților de cazare din Brașov în perioada curentă față de anul 2005 (baza fixă), respectiv în anul precedent (baza în lanț)
I %t/1=It/1 X 100 I %t/t-1=It/t-1 X 100
-baza fixa: R%t/1= I %t/1 – 100
R%2006/2005=107,3-100 = 7,3
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7,3% în anul 2006 față de anul 2005
R%2007/2005= 110,5-100=10,5
Numărul unităților de cazare a crescut cu 10,5% în anul 2007 față de anul 2005
R%2008/2005=98,9-100=-1,1
Numărul unităților de cazare a scăzut cu 1,1% în anul 2008 față de anul 2005
R%2009/2005=107,3-100=8,5
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7,3% în anul 2009 față de anul 2005
R%2010/2005=115,7-100=15,7
Numărul unităților de cazare a crescut cu 15,7% în anul 2006 față de anul 2005
R%2011/2005=118,9-100=18,9
Numărul unităților de cazare a crescut cu 18,9% în anul 2006 față de anul 2005
-baza in lant: R%t/t-1= I %t/t-1 – 100
R%2006/2005=107,3-100=7,3
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7,3% în anul 2006 față de anul 2005
R%2007/2006=102,9-100= 2,9
Numărul unităților de cazare a crescut cu 2,9% în anul 2007 față de anul 2006
R%2008/2007=89,5-100 = -10,5
Numărul unităților de cazare a scăzut cu 10,5% în anul 2008 față de anul 2007
R%2009/2008=108,5-100= 8,5
Numărul unităților de cazare a crescut cu 8,5% în anul 2009 față de anul 2008
R%2010/2009=107,8-100= 7,8
Numărul unităților de cazare a crescut cu 7,8% în anul 2010 față de anul 2009
R%2011/2010= 102,7-100= 2,7
Numărul unităților de cazare a crescut cu 2,7% în anul 2011 față de anul 2010
Mărimi medii:
Media cronologică: ŷcr
Media cronologică arată nivelul mediu al caracteristicii de-a lungul perioadei de timp analizată (2005-2011). Media cronologică se calculează atât pentru serie de flux cât și pentru serie de stoc.
-serie de flux: seria de la momentul t nu conține în ea o parte din valoarea de la momentul t-1
ŷcr= yi/n unde t=1
ŷcr=(95+102+105+94+102+110+113)/7=103 înnoptări/an
Rezultatul obținut ne arată că nivelul mediu al unităților de cazare în municipiul Brașov este de 103 unități /an
b) Sporul mediu ∆: ne arată cu cât s-a modificat în mărime absolută nivelul caracteristicii de-a lungul aniilor analizați. Se obține o medie aritmetică a sporurilor cu baza în lanț.
∆mediu = (∆t/t-1)/(n-1)
∆mediu = (yn-y1)/(n-1)= (113-95)/6.= 3 unități
Rezultatul obținut indică faptul că nivelul unităților de cazare a crescut în medie cu 3 unități de-a lungul celor 7 ani.
c)Indicele mediu de evoluție: I: ne arată de câte ori s-a modificat în medie nivelul caracteristicii de-a lungul orizontului de timp realizat. Se obține o medie geometrică a indicilor cu baza în lanț.
Imediu= = = 1,029 ori
Rezultatul obținut indică faptul că nivelul unităților de cazare a crescut în medie de 1,029 ori de-a lungul celor 7 ani.
d) Ritmul mediu: R%mediu ne arată cu cât s-a modificat în medie nivelul caracteristicii de-a lungul orizontului de timp realizat.
R%mediu= I%mediu -100
R%mediu = 102,9-100= 2,9%
Rezultatul obținut indică faptul că numărul unităților de cazare a crescut în medie cu 2,9% de-a lungul celor 7 ani.
Anexa 3.2
Algoritmul de calcul și rezultatul calculării indicatorilor absoluți, relativi și medii pentru capacitatea de cazare din municipiul Brașov.
INDICATORI
Mărimi absolute
Sporul ne arată cu cât s-a modificat nivelul capacități de cazare existentă în perioada curentă față de anul 2011 (baza fixă), precum și nivelul serviciilor oferite de unitățile de cazare din municipiul Brașov în anul curent față de anul precedent (baza în lanț).
-baza fixă: Dt/1 = yt – y1
∆ 2006/2005= y2006 – y2005= 3205-4339 =-1134 locuri
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 1134 locuri, în anul 2006 față de anul 2005
∆2007/2005= y2007 – y2005=5097-4339=758locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 758 locuri , în anul 2007 față de anul 2005
∆2008/2005= y2008 – y2005=5335-4339= 996 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 996 locuri, în anul 2008 față de anul 2005
∆2009/2005= y2009 – y2005=5460-4339= 1121 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 1121 locuri, în anul 2009 față de anul 2005
∆2010/2005= y2009 – y2005=5997-4339=1658 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 4049 locuri, în anul 2010 față de anul 2005
∆2011/2005= y2009 – y2005=6628-4339=2289locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 2289 locuri, în anul 2011 față de anul 2005
-baza in lant: Dt/t-1 = yt – yt-1
∆ 2006/2005 = 3205-4339=-1134 locuri
Capacitatea de cazare a scăzut cu 1134 locuri, în anul 2006 față de anul 2005
∆2007/2006 =5097-3205=1892 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 1892 locuri, în anul 2007 față de anul 2006.
∆2008/2007 =5335-5097=238 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 238 locuri, în anul 2008 față de anul 2007
∆2009/2008 =5460-5335=125 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 125 locuri în anul 2009 față de anul 2008
∆2010/2008 =5997-5460=537 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 537 locuri în anul 2010 față de anul 2009
∆2011/2008 =6628-5997=631 locuri
Capacitatea de cazare a crescut cu 631 locuri în anul 2010 față de anul 2009
Mărimi relative
Indicii de evoluție ne arată de câte ori s-a modificat nivelul unităților de cazare din turism, în perioada curentă față de anul 2005 (baza fixă) , precum și în anul curent față de anul precedent (baza în lanț).
-bază fixă: It/1= yt/y1
I2006/2005== 0,738
Capacitatea de cazare a crescut de 0,738 ori în anul 2006 față de anul 2005
I2007/2005== 1,174
Capacitatea de cazare a crescut de 1,174 ori în anul 2007 față de anul 2005
I2008/2005==1,229
Capacitatea de cazare a crescut de de 1,229 ori în anul 2008 față de anul 2005
I2009/2005== 1,258
Capacitatea de cazare a crescut de 1,258 ori în anul 2009 față de anul 2005
I2010/2005== 1,382
Capacitatea de cazare a crescut de 1,382 ori în anul 2010 față de anul 2005
I2011/2005== 1,527
Capacitatea de cazare a crescut de 1,527 ori în anul 2011 față de anul 2005
-baza în lanț: It/t-1=yt/yt-1
I2006/2005= = 0,738
Capacitatea de cazare a crescut de 0,738 ori în anul 2006 față de anul 2005
I2007/2006= = 1,590
Capacitatea de cazare a crescut de 1,590 ori în anul 2007 față de anul 2006
I2008/2007== 1,046
Capacitatea de cazare a crescut de 1,046 ori în anul 2008 față de anul 2007
I2009/2008== 1,023
Capacitatea de cazare a crescut de 1,023 în anul 2009 față de anul 2008
I2010/2009== 1,098
Capacitatea de cazare a crescut de 1,098 în anul 2010 față de anul 2009
I2011/2010== 1,105
Capacitatea de cazare a crescut de 1,105 în anul 2011 față de anul 2010
b) Ritmul sau rata de modificare R%: ne arată cu câte procente s-a modificat nivelul capacității de cazare din municipiul Brașov în perioada curentă față de anul 2005 (baza fixa), respectiv în anul precedent (baza în lanț).
I %t/1=It/1 X 100
I %t/t-1=It/t-1 X 100
-baza fixă:
R%t/1= I %t/1 – 100
R%2006/2005=73,8-100=-26,2
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 26,2% în anul 2006 față de anul 2005
R%2007/2005= 117,4-100=17,4
Capacitatea de cazare existentă a cescut cu 17,4% în anul 2007 față de anul 2005
R%2008/2005=122,9-100=22,9
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 22,9% în anul 2008 față de anul 2005
R%2009/2005=125,8-100=25,8
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 25,8% în anul 2009 față de anul 2005
R%2010/2005=138,2-100=38,2
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 38,2% în anul 2010 față de anul 2005
R%2011/2005=152,7-100=52,7
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 52,7% în anul 2011 față de anul 2005
-baza în lanț: R%t/t-1= I %t/t-1 – 100
R%2006/2005=73,8-100=-26,2
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 26,2% în anul 2006 față de anul 2005
R%2007/2006=159-100=59
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 85,8% in anul 2007 fata de anul 2006
R%2008/2007=104,6-100=4,6
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 54,4% in anul 2008 fata de anul 2007
R%2009/2008=102,3-100=2,3
Capacitatea de cazare existentă a scăzut cu 2,3% in anul 2009 fata de anul 2008
R%2010/2009=109,8-100=9,8
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 7,5% in anul 2010 fata de anul 2009
R%2011/2010=110,5-100=10,5
Capacitatea de cazare existentă a crescut cu 0,7% in anul 2011 fata de anul 2010
Marimi medii:
Media cronologica: ŷcr
Media cronologică arată nivelul mediu al caracteristicii de-a lungul perioadei de timp analizată (2005-2011). Media cronologică se calculează atât pentru serie de flux cât ți pentru serie de stoc.
-serie de flux: seria de la momentul t nu conține în ea o parte din valoarea de la momentul t-1
ŷcr= yi/n unde t=1
ŷcr = (4339+3205+5097+5335+5460+5997+6628)/7= 5151,57 Locuri de cazare. Rezultatul obținut ne arată ca nivelul mediu locurilor de cazare din municipiul Brașov este de 5151,57 locuri.
b) Sporul mediu ∆: ne arată cu cât s-a modificat în mărime absoluta nivelul caracteristicii de-a lungul aniilor analizați. Se obține o medie aritmetică a sporurilor cu baza în lanț.
∆mediu = (∆t/t-1)/(n-1)
∆mediu = (yn-y1)/(n-1)= (6628-4339)/6.= 381,5 locuri
Rezultatul obținut indică faptul că numărul locurilor de cazare a crescut în medie cu 381,5 locuri de-a lungul celor 7 ani.
c)Indicele mediu de evolutie: I: ne arată de câte ori s-a modificat în medie nivelul caracteristicii de-a lungul orizontului de timp realizat. Se obține o medie geometrică a indicilor cu baza în lanț.
Imediu= = = 1,073
Rezultatul obținut indică faptul că numărul locurilor de cazare a crecut în medie de 1,073 ori de-a lungul celor 7 ani.
d) Ritmul mediu: R%mediu ne arată cu cât s-a modificat în medie nivelul caracteristicii de-a lungul orizontului de timp realizat.
R%mediu= I%mediu -100
R%mediu = 107,3-100= 7,3 procente
Rezultatul obținut indică faptul că nivelul locurilor de cazare a crescut în medie cu 7,3 procente de-a lungul celor 7 ani.
Anexa 3.3
Calclul coeficientului de utilizare a capacității de cazare turistică
Tabel 3.5 Capacitate de cazare în funcțiune
Sursa:Direția Județeană de Staistică Brașov
CUC2005= = 28,46%
CUC2006= = 27,11%
CUC2007= = 31,11%
CUC2008= = 30,57%
CUC2009= = 23,48%
CUC2010= = 24,70%
Anexa 3.4
Calculul sejurului mediu
–
rezultatul indică faptul că în anul 2005, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,14 zile.
– rezultatul indică faptul că în anul 2006, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,19zile
rezultatul indică faptul că în anul 2007, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,14 zile
rezultatul indică faptul că în anul 2008, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,13 zile
rezultatul indică faptul că în anul 2009, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,15 zile
rezultatul indică faptul că în anul 2010, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,19 zile
rezultatul indică faptul că în anul 2011, în municipiul Brașov, mărimea sejurului mediu sa fost de 2,11 zile
Anexa 3.5
Densitatea circulației turistice- Pentru calcularea densității am folosit datele din tabelul nr 3.5 și tabelul 3.8 prezentate în capitolul 3
Tabel 3.1. Populația stabilă la pe municipiul Brașov
Sursa: Institutul Național de Statistică Brașov
D= D=
D2005 == 0,81 turiști/loc D2005 == 20,84 turiști/kmp
D2006 = turiști/loc D2006 = turiști/kmp
D2007 =1,05 turiști/loc D2007 =26,45 turiști/kmp
D2008 = 1,06 turiști/loc D2008 = 26,72 turiști/kmp
D2009 =0,78 turiști/loc D2009 =19,76 turiști/kmp
D2010 = 0,90 turiști/loc D2010 =22,71 turiști/kmp
D2011 =1,15 turiști/loc D2011 =28,89 turiști/kmp
D= D=
D2005 = 1,74 zile turiști/loc D2005 = 44,64 zile turiști/kmp
D2006 = 1,85 zile turiști/loc D2006 = 47,22 zile turiști/kmp
D2007 = 2,25 zile turiști/loc D2007 = 56,78 zile turiști/kmp
D2008 = 2,26 zile turiști/loc D2008 = 57,05 zile turiști/kmp
D2009 = 1,69 zile turiști/loc D2009 = 42,66 zile turiști/kmp
D2010 = 1,98 zile turiști/loc D2010 = 49,75 zile turiști/loc
D2011 = 2,44 zile turiști/loc D2011 = 61,13 zile turiști/loc
Anexa 3.6
Calculul indicilor de sezonalitate
1 Determinarea mediei lunare
mianuarie= =19659,28sosiri/ lună miulie= = 24334,71 sosiri/ lună
mfebruarie= =19046,85sosiri/ lună maugust = = 29012,71sosiri/ lună
mmartie= =18083,28 sosiri/ lună mseptembrie= 25843,57sosiri/ lună
maprilie = =16614,57 sosiri/ lună moctombrie = =23401,28 sosiri/ lună
mmai = = 21586 sosiri/ lună mnoiembrie= =20900,14 sosiri/ lună
miunie = =22152,14 sosiri/ lună mdecembrie = =22979,42 sosiri/ lună
2 Determinarea mediei generale
mg = 21967,81 sosiri/ lună
3 Determinarea indicelui de sezonalitate
IS ianuarie == 0,89 IS iulie == 1,11
IS februarie ==0,87 IS august == 1,32
IS martie = =0,82 IS sepembrie == 1,18
IS aprilie ==0,76 IS octombrie ==1,06
IS mai ==0,98 IS noiembrie ==0,95
IS iunie ==1,00 IS decembrie ==1,05
.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sezonalitatea Activitatii Turistice Studiu de Caz Municipiul Brasov (ID: 146600)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.