Sezonalitatea activității turistice [601916]

1

Sezonalitatea activității turistice

Cuprins

Capitolul I : SEZONALITATEA TURISTICĂ ………………………….. ……………………. 4
1.1 Activitatea de turism ………………………….. ………………………….. …………………… 4
1.2 Sezonalitatea activității turistice ………………………….. ………………………….. …… 6
1.2.1 Cauzele sezonalității turistice ………………………….. ………………………….. …. 7
1.2.2 Efectele sezonalității ………………………….. ………………………….. ……………… 8
1.2.3 Mijloace de diminuare a sezonalității ………………………….. …………………… 9
Capitolul II : PREZENTAREA GENERALĂ A TURISMULUI ÎN ZONA
SIBIULU I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
2.1 Nivelul de dezvoltare economică al Municipiului Sibiu …………………………. 12
2.2 Prezentarea potențialului turistic al Municipiului Sibiu ………………………….. 15
2.3 Obiective turistice ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
2.4 Capacitatea de cazare turistică în Municipiul Sibiu ………………………….. ……. 26
Capitolul III : ANALIZA SEZONALITĂȚII TURISTICE ÎN M UNICIPIUL SIBIU
ÎN PERIOADA 20 10-2015 ………………………….. ………………………….. ………………… 28
3.1 Indicatorii sezonalității turistice ………………………….. ………………………….. ….. 28
3.2 Densitatea circulației turistice ………………………….. ………………………….. …….. 31
3.3 Propuneri de atenuare a sezonalității în Municipiul Si biu ……………………….. 37

2
Introducere

Turismul este călătoria realizată în scopul recreerii, odihnei sau pentru
afaceri. Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.) definește turiștii ca fiind
persoanele ce călătoresc sau locuiesc în afara zonei de reședință pentru o durată de
24 de ore, dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau
altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea de vizită1.
Așezat în inima țării, la răscruce de drumuri, Sibiul închide sudul
Transilvaniei, asemenea unei fortărețe, pe care timpul nu a reușit niciodată să o
distrugă. Începuturile Sibiului se pierd în negura vremurilor. Cert rămâne faptul că,
primele pagini ale cronicii orașului se leagă de coloniștii sași, chemați aici de regii
unguri, care doreau să -și consolideze stăpânirea asupra Transilvaniei.
Înflorirea meșteșugurilor și a comerțului pe care sașii le -au promovat cu stăruință a
condu s la o prosperitate a întregii comunități. Dezvoltarea vertiginoasă și constantă
a Sibiului l -a transformat, timp de trei secole, în cea mai importantă cetate a
Transilvaniei, unul dintre cele mai înfloritoare și prospere orașe din această parte a
Europei.
Oraș medieval cu o istorie veche de 900 de ani, Sibiul a păstrat multe
mărturii ale trecutului care prezintă azi un interes crescut pentru vizitatori.
În municipiul Sibiu, turismul, este un sector cu valențe reale de dezvoltare și
de asemenea o activita te prin care se pot atrage venituri reale la bugetul local.
Sectorul turistic prezintă o importanță deosebită, ca și participant la economia
locală și bineînțeles ca mijloc de promovare și de îmbunătățire a imaginii la nivel
național și internațional.
Turismul de afaceri reprezintă una dintre componentele cele mai dinamice
ale activității turistice, iar intensificarea relațiilor internaționale și, în deosebi, a
celor economice se reflecta în creșterea cererilor pentru călătoriile de afaceri.
Turismul de a faceri (business) reprezintă o forma de turism cu scopuri comerciale,
guvernamentale sau educaționale, având partea de ag rement ca motivație
secundară. Turismul de afaceri presupune, în general, deplasarea într -o alta
localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului
de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un
scop educațional. Turismul de afaceri se refera, în sens larg, la călătoriile
oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasările în interes
oficial, comercial sau de alta natură. Deși aceste acțiuni presupun desfășurarea unei
activități remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea si
realizarea lor implica utilizarea dotărilor turistice de c azare, alimentare,agrement
cât si consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de călătorii.

1 Eredei G., Istrate I, Potențialul turistic al României , Editura Universității din București 1996

3
Turismul de afaceri are motivații si forme de manifestare propri i, inconfundabile.
Ca principală motivație a turismului de afaceri se poate considera și întâlnirea
cererii cu oferta în cadrul târgurilor si expozițiilor, al întâlnirilor de afaceri, a
tranzacțiilor si negocierilor, în desfășurarea programelor unor misiuni economice,
dar si a unor ample acțiuni de promovare a unei firme, a unor produse, a unor
noutăți în diferite domenii cu caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri
ale acestei manifestări se finalizează cu încheierea unor contracte economice,
reciproc avantajoase în cadrul diviziunii internaționale a muncii, a pieței bunurilor
si serviciilor, ca forme ale schimbului de valori si valori de întrebuințare.2
Am ales să realizez această analiză la nivelul municipiului Sibiu datorită
nivelului de dezvoltare a sectorului turistic, precum și a potențialul turistic de care
dispune. Lucrarea va avea la bază o analiză statistică, cu privire la circulația
turistică, a legându -se ca și studiu de caz municipiul Sibiu.
Am ales și am tratat cu deosebit interes aceasta temă, Sezonalitatea activității
turistice, deoarece consider că această analiză, este o cercetare vitală care trebuie
realizată în fiecare oraș turistic sau stațiune turistică înainte de a face propuneri
pentru crearea de produse turistice, unități de cazare sau alimentație etc. Obiectul
principal al lucrării este formarea unei priviri de ansamblu referitoare la activitatea
turistică desfășurată în municipiul Sibiu pe parcursul a 6 ani (2010 – 2015). Prin
analiza datelor statistice, obținute de la Direcția județeană de statistică Sibiu, vom
afla indicatorii circulației turistice, gradul de frecvență și d ensitatea circulației
turistice. Am ales să realizez stud iul de caz pe municipiul Sibiu, deoarece consider
ca reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania,
l-am putea numi un colț al țării plin de tradiție și cultură. Este printre puținele orașe
care dețin resurse pentru atr agerea turiștilor pe tot parcursul anului (iarna se poate
pune în valoare datorita stațiunii Păltiniș, iar pe parcursul anului prin istorie și
tradiție).
Lucrarea e ste structurată pe 3 capitole, primele 2 capitole cuprind partea
teoretică, iar ultimul ca pitol cuprinde studiul de caz.
Ideea centrală a primului capito l este sezonalitatea turistică. Aspectele
principale prezentate sunt legate de: activitatea de turism, sezon alitatea activității
turistice, cauzele sezonalității turistice, efectele sezonalit ății și mijloace de
diminuare a sezonalității. În acest capitol sunt surprinse cele mai importante
aspecte legate de sezonalitate.
Ideea de bază în cel de -al doilea capitol este constituită de prezentarea
generală a turismului în zona Sibiului. În acest capitol sunt descrise cele mai
importante aspecte care fac din municipiul Sibiu o zonă turistică. Aceste aspecte
sunt legate de nivelul de dezvoltare economic, potențialul turistic, obiectivele
turistice și capacitatea de cazare.

2 http://www.capital.ro/turismul -de-afaceri -un-business -pe-intelesul -tuturor -agentiilor.html ; accesat la data de
27-06-2016

4
Ideea de bază pe care este fundamentat ultimul capitol se referă la analiza
sezonalității turistice. În acest capitol este prezentată analiza sezonalității activității
turistice în municipiul Sibiu pe o peri oadă de 6 ani consecutivi. Capitolul surprinde
unele dintre cele mai im portante aspecte ce trebuie avute în vedere pentru a putea
activa cu succes în acest domeniu. În ultima parte a capitolului se prezintă o serie
de propuneri de atenuare a sezonalității.

Capitolul I
SEZONALITATEA TURISTICĂ

1.1 Activitatea de turism

Turismul ca fenomen economic și social, a cunoscut dezvoltări
spectaculoase. Dorința de a călători, de a cunoaște locuri noi este prezentă încă din
antichitate, c hiar dacă pentru început această dorință avea ca și scop războiul,
cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale. Printre primii care și -au dorit
sa călătorească au fost grecii, ei încheiau contracte de vizite reciproce, acest
contract de vizitare se putea moștenii din tată în fiu.
Au fost antrenate mase mari de oameni pentru vizitarea loc urilor sfinte,
băilor curative, a locurilor de desfășurarea a jocurilor festive. Primul ghid turistic
apare in anul 1130 și este scris de un călugăr francez, Aimeri Picaud.
În decursul a mai mulți ani, încep să se schimbe motivele pentru care se
călătoreșt e, conturându -se tot mai mult activitatea de turism. Odată cu creșterea
traficului de călători s -au dezvoltat și alte industrii cum ar fi: hotelieră,
comunicațiile, transportul.
Transformarea circulației de călători în turismul propriu – zis, a început înc ă
din secolul al XIX –lea și s -a manifestat în primul rând prin creșterea numărului de
călători englezi ce se îndreptau în mod special spre Franța, Italia, Elveția.

Potențialul turistic – factorul determinant al activității de turism.

Există o strânsă le gătură între oferta turistică și zona de destinație (teritoriu
sau spațiu turistic) cu încărcătura ei calitativ -cantitativă de elemente ce pot trezi
interesul turistic, ceea ce ne sugerează să localizăm așa numitul bazin „turistic‖.
Așadar, oferta turistic ă se evidențiază într -o amplasare teritorială destu l de rigidă.
De asemenea această legătură ține mai mult de natura locurilor și de încărcătura cu
elemente (generale și speciale) din munca cre ativă a omului. În cele din urmă se

5
consideră că locul de dest inație turistică, reprezintă potențialul pieței turistice.
Sintetic, semnificația acestei mărimi este redată de formula3:
O = P (F + I) + Pt
Unde:
– O = oferta turistică
– P = potențialul turistic
– F = fondul turistic
– I = infrastructura
– Pt = produsul turistic (ansamblul bunurilor și prestațiilor turistice)
Produsul turistic reprezintă ansamblul bunurilor și serviciilor puse la
dispoziția vizitatorilor la locul de destinație (sejur).
Potențialul turistic este categoria larg cuprinzătoare, frecvent utilizată în
limbajul de specialitate, menită să asigure menținerea structurii și funcționării
sistemului turistic. El desemnează ansamblul elementelor naturale, economice și
cultural istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o
anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea
activității de turism.
Literatura de specialitate oferă câteva încercări de cuantificare a lui, dar
dificultatea înfăptuirii acestei intenții provine din imposibilitate aprecierii
cantitative riguroase a componentelor naturale ale structurii sale.
Pentru a realiza o activitate turistică eficientă trebuie cunoscute și mereu
ajustate relațiile dintre cerere și potențialul turistic, relații cărora le sunt proprii:
– interacțiunea și int erdependența reciprocă între cele două;
– neuniformitatea și neechivalența acestora în decursul timpului și în
planuri spațiale locale și regionale;
– dinamismul acestor relații, având ca și suport faptul că atât cererea
cât și potențialul turistic evaluează c ontinuu;
– primatul evoluției cererii sub toate aspectele, față de cea a
potențialului turistic, urmare a gradului ridicat de rigiditate al
ofertei turistice;
– periodicitatea apariției unui dezechilibru dintre cele două
componente, sub dublă ipostază:
a) potenți alul turistic nu poate satisface componentele cererii, fapt care îl
obligă pe solicitant să se adapteze penuriei ;
b) potențialul turistic depășește necesitățile cererii, ceea ce determină
scăderea eficienței ;
În concluzie cele două câmpuri modelează în ultimă instanță dinamica
fluxului turistic, volumul și structura prestațiilor turistice din cadrul unei anumite
perioade.

3 Ioan Cosmescu , Economia Turismului, Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu 1998

6
1.2 Sezonalitatea activității turistice

Sezonalitatea reprezintă trăsătura dominantă a activității turistice și trebuie
luată în considerarea în formarea politicii de marketing respectiv în procesul de
formare a produsului turistic și de concretizare a lui prin prestarea serviciilor
propriu -zise. Sezonalitat ea cererii turistice este o realitate obiectivă care marchează
profund întreaga activitate a agenților implicați în turism.
Oscilațiile sezoniere ale activității turistice, sunt în principal, cele de
determinar e a condițiilor de realizare a echilibrului c erere -ofertă și se concretizează
printr -o mare concentrare a fluxurilor de turiști în anumite perioade ale anului
calendaristic, în celelalte remarcându -se o reducere importantă sau chiar o stopare
a sosirilor de turiști.4
Sezonalitatea în turism prezintă o serie de particularități față de alte domenii
ale economiei, unde este prezentat , caracterul nestocabil al serviciilor turistice,
rigiditate, rigiditatea ofertei etc. Variațiile sezoniere ale activității turistice sunt mai
accentuate, au implicații mai profunde și de anvergură, directe și indirecte,
posibilitățile de atenuare a lor sunt relativ limitate și presupun eforturi mari din
partea organizatorilor. Pe măsura intensificării circulației turistice, oscilațiile
sezoniere se amplifică, la fel și efect ele lor, presiunea exercitată asupra industriei
turismului și altor industrii devine tot mai puternică.
Amploarea oscilațiilor sezoniere și frecvența lor de manifestare au
consecințe directe atât asupra eficienței și dezvoltării turismului, cât și asupra a ltor
ramuri ale economiei.
În ceea ce privește activitatea turistică, sezonalitatea se referă, în primul
rând, la utilizarea incompletă a bazei material și a forței de muncă, influențând
negativ costurile serviciilor turistice și calitatea acestora, termen ul de recuperare a
investițiilor , rentabilitatea etc., iar în al doilea rând, la nivelul scăzut al satisfacerii
nevoilor consumatorilor, afectând, pe termen lung, frecvența călătorilor și indirect,
dinamica circulației turistice.
În ceea ce îi privește pe turiști, sezonalitatea are implicații de ordin
psihologic, fiziologic și economic . Aglomerațiile din mijloacele de transport în
cazul călătorilor cu mijloace proprii, riscul unui spațiu de cazare corespunzător
dorințelor, creșterea obținerii unor servicii etc., provoacă oboseală fizică și psihică
a turistului și diminuează efectele recreative ale vacanței. Are, de asemenea,
influențe negative asupra stării de spirit a turistului și bugetului acestuia și,
indirecte, asupra dimensiunii circulației turistice.
Asupra celorlalte ramuri ale economiei, sezonalitatea cererii și consumul
turistic acționează fie direct, prin solicitări suplimentare față de unele domenii ca:
industria alimentară, comerț, producție culinară, transporturi, agricultură etc., fie
indirec te, prin efectele ocupării periodice și limitate a unei mase însemnate de
angajați, cu redistribuirea lor din alte sectoare sau zone ale țării.
Toate cele prezentate confirmă multitudinea fațadelor sezonalității turistice,
profunzimea implicațiilor și reac țiile în lanț pe care le dezvoltă, argumentând

4 Rodica Minciu, Economia Turismului ediția a III-a și adăugită , Editura Uranus București, 2004

7
necesitatea atenuării ei. În cele din urmă, un rol important revine cunoașterii
cauzelor, identificării tipurilor sau formelor de manifestare și cuantificării
intensității acestui fenomen.
1.2.1 Cauzele sezonalității turistice
Cercetările întreprinse în domeniu au evidențiat că la originea sezonalității se
află două cauze, care stimulează dezvoltarea turismului. Variațiile sezoniere sunt
provocate de:
– cauze naturale, ca poziția geografică a unei zone, țăr i sau stațiuni,
succesiunea anotimpurilor, condițiile de climă, atractivitatea valorilor
istorice, culturale, de artă etc.
– cauze economico -organizatorice, cum ar fi structura anului școlar,
regimul condițiilor plătite și durata acestora, organizarea produc ției în
diverse ramuri, obiceiuri industriale, creșterea timpului liber și
distribuirea lui.

Cauzele naturale au un rol important în manifestarea caracterului sezonier
al cererii turistice și favorizează mai multe tipuri de oscilații în momentele de
maxim ale ofertei. Pentru zonele cu o climă temperată, cum este și cazul României,
au fost identificate trei tipuri variații sezoniere.
Prima categorie reprezintă locaț iile sau zonele în care activitatea se
concentrează într -o singură perioadă. Acest tip de sezonalitate este specifică,
pentru țara noastră, litoralului, unde cererea și consumul se manifestă în lunile mai-
septembrie, cum un maxim în perioada 15 iu lie-15 august, în celelalte luni ale
anului solicitările fiind rare (pentru tratament sau diverse evenimente) sau lipsite
complet.
Un al doilea tip de oscilație se caracterizează prin existența a două perioade
de sezon. Stațiunile montane corespund cerințelor unor activități bi -sezoniere:
iarna pentru zăpadă, vara pentru relaxare, alpinism, drumeții. Perioadele de
maximă intensitate sunt pentru sezonul rece, decembrie -martie și pentru sezonul
cald mai -septembrie . Nici in perioadele de extrasezon (aprilie si octombrie –
noiembrie), în zonele montane, cererea nu se reduce la zero.
Există și o a treia situație și anume, zone cu activitate sezonieră fără
concentrări sezoniere semnificative. Din această categorie fac p arte stațiunile
balneo -climaterice, unde sosirile turiștilor se repartizează uniform de -a lungul
întregului an, condițiile climaterice influențând în mică măsură desfășurarea
normală a tratamentelor și centrelor unde circulația turistică este permanentă, c a
urmare a diversităților activităților.
Datorită acestor tipologii, fiecare staț iune înregistrează propria curbă de
sezonalitate, rezultată din acțiunea concentrată a factorilor comuni și a condițiilor
specifice.
Cauzele economico -organizatorice includ, printre altele: regimul
concediilo r plătite si durata lor limitată , repartizarea neuniforma a vacanțelor de -a
lungul unui an, creș terea timpului liber și distribuirea lui, practicarea unei anumite
forme de turism și variaț ii provocate de cauze extraeconom ice ca poziția

8
geografică a zonei, condițiile de clim ă, anotimpuri, varietatea si atractivitatea
valorilor culturale, istorice, de arta etc., aceste a din urmă fiind preponderente.
Rezu ltă ca permanentizarea activităț ii turistice și diminuarea sezonalităț ii se poate
realiza printr -o mai buna repartizare î n cursul anului a disponibilităților timpului și
în principal, prin dezvoltar ea serviciilor turistice care să compenseze scăderea
atractivităț ii factorilor naturali, î n extrasezon.
1.2.2 Efectele sezonalității
Variațiile cererii se înregistrează în toate țările și stațiunile turistice și aceste
oscilații manifestă o tendință de creștere atât în volum cât și în intensitate.
Concentrarea sezonieră în turism constituie un fenomen constant al mișcării
turistice generat d e caracterul și natura fluxurilor discontinue ale c ererii turistice.
În timp acestă intensificare crescândă a concentrării turistice a declanșat o serie de
fenomene turistice, printre care putem aminti:
– invazia vacanțelor;
– suprasolicita rea rețelelor feroviare, rutiere, maritime și aeriene;
– insuficiența locurilor de cazare;
– insuficiența crescândă a serviciilor publice;
Literatura turistică a acordat foarte mare atenție aspectelor economice ale
distribuției inegale și sezoniere a frecvenț ei cererii de servicii turistice, în acest
moment se caută soluții pentru diminuare influenței negative a fenomenului
sezonalității. Înainte de a se încerca găsirea unor soluții pentru diminuarea acestor
fluctuații sezoniere în domeniul turistic, trebuie m ai întâi examinate cauzele pe
care le generează, ceea ce va permite să se recunoască mai bine caracterul specific
al acestor variații.
Analiza variațiilor sezoniere ce au loc în mișcarea turistică permite
evidențierea unor factori care influențează în pri mul rând gardul de atractivitate al
unor stațiuni cât și sezonalitatea activității în zonele supuse studiului. Astfel putem
susține faptul că, factori extremi de importanți, pot provoca majore schimbări
sezoniere în activitatea turistică. Printre acești fa ctori amintim:
– nevoia tot mai mare a indivizilor de a se recrea;
– existența și bogăția resurselor și valorilor naturale;
– nivelul și structura veniturilor populației;
– durata și structura timpului liber pentru recreere;
– oferta turistică secundară ;
– factorii subiectivi cu implicații asupra comportamentului turistic;
Analiza factorilor menționați ne permite să apreciem faptul că cererea
turistică este elastică , în timp ce oferta turistică trebuie să țină pasul cu cerințele
care sunt în continuă evoluție și s chimbare, ale clientelei potențiale.
Preocupările orientate spre găsirea unor soluții eficiente de prelungire a
sezonului turistic fac posibilă o delimitare a două categorii de factori care provoacă
concentrări sezoniere în turism și anume:
– factorii endogeni sunt cei asupra cărora organizatorii de turism pot să
acționeze prin măsuri economico -organizatorice ș i prin politica lor comercială;

9
– factori exogeni sunt cei asupra cărora acțiunile organizațiilor și
întreprinderilor turistic e nu au o influență directă, deoarece acești factori sunt
rezultatul dezvoltării sociale și economice în care turismul nu -și asumă o poziție
dominantă.
Modul de desfășurare a activității turistice este condiționat atât de aceste
variabile end ogene, pe care firma le poate manipula și controla, cât și de variabilele
exogene, a căror acțiune nu poate fi controlabila, dar care au un impact puternic
asupra strategiei firmei, vizându -se atenuarea sezonalității cererii turistice.
Această ierarhizar e a factorilor ce determină concentrarea sezonieră ne
permite și identificarea posibilităților de acționare în favoarea unei prelungiri a
sezonului turistic. Economia turismului nu poate să acționeze decât asupra
factorilor endogeni, pe când economia națio nală și societatea acționează asupra
factorilor exogeni. Trebuie subliniat însa că importanța factorilor exogeni este mai
mare și influența acestora este mai durabilă decât cea a factorilor endogeni.
Rolul turismului în economia națională a diverselor țări este deosebit de
important, datorită complexității acestui feno men, a anvergurii activităților ,
menținerea si dezvoltarea lui.
1.2.3 Mijloace de diminuare a sezonalității
Caracterul aparte al activității turistice, desfășurate în cea mai mare parte, în
condiții de etalare temporală neregulată a cererii turistice, a condus la necesitatea
relevării însușirii de sezonalitate turistică și a influenței sale în procesul prestației
turistice.
În sens larg, sezonalitatea reprezintă acea stare de evoluție t emporară
caracterizată printr -o perioadă de vârf a activității într -un domeniu aparținător
activității economice .
În ceea ce privește sezonalitatea turistică, ea trebuie sa fiu luată în
considerarea în formularea politicii de marketing a firmei turistice si necesită
eforturi ample și susținute de adaptarea ofertei turistice la nevoile specific,
exprimate în cadrul pieței prin cererea turistică.
Sezonalitatea turistică trebuie luată în considerarea nu numai în procesul
concretizării produsului turistic, ci și în faza de creștere a acestuia, prin amenajarea
turistică.
Astfel în vederea echilibrării cererii turistice cu oferta turistică, din punct de
vedere calitativ, structural și spațial, firmele turistice pot recurge la o serie de
măsuri, printre care a mintim:
– dimensionarea optimă a stațiunilor turistice în raport cu limitele fizice
ale elementelor de activitate și cu volumul cererii;
– înzestrarea acestora cu echipamente care să permită practicarea unor
forme complementare și diverse de turism;
Pentru a optimiza dimensiunile ofertei turistice, trebuie ținut cont de 2 limite
ale variației volumului cererii, respectiv; trebuie să se realizeze concordanța atât cu
volumul maxim al cererii din cadrul ciclului de sezonalitatea turistică, căi și nivelul
minim al cererii din perioadele de extrasezon.

10
De-a lungul anului, solicitarea fiecăruia dintre elementele bazei tehnico –
materiale diferă între momentele de timp, este necesar să se abordeze în mod
particular și diferit, fiecare componentă în parte. De aceea, est e necesară
diferențierea unităților de cazare în unități permanente și sezoniere.
Unitățile permanente trebuie sa dispună de dotări corespunzătoare care să
permită funcționarea atât în perioadele de plin sezon, dar și în perioadele de
extrasezon. Unităț ile sezoniere trebuie să dispună de dotările necesare numai în
perioada solicitării.
Operatorii de marketing trebuia să țină cont de faptul că, orice măsură care
vizează sporirea cererii în extrasezon, are ca efect reducerea costurilor activității
turisti ce, în mod corespunzător, la maximizare profitului și a satisfacției turistice.
Firma turistică își desfășoară activitatea în anumite condiții care alcătuiesc
mediul ei economico -social. În realizarea unei strategii realiste de către firmă,
trebuie să se țină cont de fizionomia mediului, de tendințele și modul în care
evoluează componentele sale.
Modul de desfășurarea a activității turistice este condiționat atât de
variabilele endogene, pe care firme le poate controla și manipula, dar și de
variabile ex ogene, a căror acțiune nu poate fi controlată, dar care au un impact
puternic asupra strategiei firmei, vizându -se atenuarea și fructificarea sezonalității
turistice.
Dintre variabilele endogene care determină orientarea strategică a firmei, o
influență p uternică o au următoarele:
1. programarea concediilor și vacanțelor școlare;
2. transportul turiștilor, efectuat de multe ori prin intermediul unor firme
cu care organizați turistică nu se află în legătură directă;
3. prestațiile de servicii de la locul de sejur, p rin intermediul cărora sunt
satisfăcute nevoi diverse ale turiștilor și de care depinde, indirect,
calitatea actului turistic;
4. activitatea comercială de pe raza localității unde se află turiștii, poate
să influențeze cererea pentru un anumit produs turisti c, datorită
faptului că răspunde unor nevoi, de natură turistică sau non -turistică;
5. măsurile autorităților locale și centrele vizând promovarea turismului și
nivelul fiscalității în extrasezon;
Abordarea de marketing a activității turistice vizează atâ t concentrarea pe
anumite obiective a eforturilor fiecărui prestator de servicii turistice, cât și
direcționarea tuturor firmelor turistice implicate în lanțul de prestări, astfel încât să
fie aleasă și adoptată cea mai justă strategie.
Obiectivul comun tuturor formelor și tipurilor de servicii constă în creșterea
încasărilor din turism în perioadele de extrasezon, la nivelul tuturor categoriilor de
servicii.
Strategiile sezonalității reprezintă o componentă a strategiilor generale ale
întreprinderii, ca re urmăresc asigurarea concordanței dintre ofertă și cerere în
ansamblu, ca o cerință a legii economice cu același nume, curățată de variațiile
sezoniere. În funcție de modul în care evoluează raportul cerere -ofertă, de -a lungul
ciclului de sezonalitatea t uristică, firma poate recurge la anumite strategii tipice.

11
Principalele strategii de creștere vizează penetrarea pieței, abordarea de noi
piețe și reducerea.
1. strategia de penetrare a pieței ;
2. strategia de abordare de noi piețe ;
3. reducerea costurilor în extrasezon ;
Capitolul II
PREZENTAREA GENERALĂ A TURISMULUI ÎN ZONA
SIBIULUI

Sibiul, cunoscut și sub denumirea germană de Hermannstadt a fost și este
unul dintre cele mai reprezentative din România, atât din punct de vedere cultural,
turistic și econom ic. În prezent Sibiul reprezintă un important centru turistic și
comercial, o adevărată capitală turistică și culturală din centrul țării, atrăgând prin
farmecul ei aparte, prin tradiția conservată atât de bine, dar și printr -un decor
natural istoric și de osebit. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad -Sibiu –
Brașov) și E 81 (Cluj -Sibiu -Pitești -București). Sibiul reprezintă un important nod
de cale ferată și dispune de un aeroport internațional cu curse regulare spre
Germania și Italia.5
Orașul Sibiu este situat în partea sudică a Transilvaniei pe râul Cibin, relativ
apropiat de centrul geografic al României. Orașul se află în proximitatea Munților
Făgăraș (aproximativ 20 de km), al Munților Cindrel (aproximativ 15 km) și
Lotrului (ap roximativ 15 km), care mărginesc depresiunea Cibinului în partea de
sud-vest. Orașul Sibiu se întinde în prezent pe o suprafață de aproximativ 12.164
de hectare. Localitatea se află în zona de climă temperat -continentală, cu influențe
termice datorită munților din vecinătat e. Temperatura medie anuală este de 8,9
grade Celsius. În Sibiu iernile sunt ferite de viscole, primăverile sunt frumoase,
verile răcoroase și toamnele târzii.
Sibiul avea la ultimul recensământ (din anul 2002), aproximativ 170.000 de
locuitori. Majoritat ea populației este de religie creștin -ortodoxă. Protestanții și
catolicii reprezintă doar 4% din întreaga populație. Aproximativ 25% din populație
are peste 50 de ani și doar 18% din populație are studii superioare.
Cercetările arheologice din jurul Sibi ului, menționează ținuturile locale din
anul 1191. Sibiu, a avut în timp diverse denumiri, cum ar fi: Prepositus Cibiniensis
(1192 -1196), Praepositus Sicibiniensis (1211), vila Hermanni (1223),
Hermannstadt (1366) și Sibiu (1482).
Sibiul poate fi conside rat pe bună dreptate capitala culturală a României,
datorită tradițiilor seculare și patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul și zona
mărginimii îl dețin.

5 http://www.sibiu360.ro/despre -sibiu/prezentare -generala/sibiul -pe-scurt ; accesat la data de 10 -12-2015

12
Sibiul deține în prezent o puternică bază culturală formată din 2 teatre, o
filarmonică, un c inematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 centre culturale
diverse, precum și 10 muzee.
Sibiul reprezintă și o componentă economică importantă, într -o permanentă
ascensiune, din punct de vedere economic, Sibiul a reușit să concentreze în zona
Industrială Vest nume extrem de importante din industria internațională.

2.1 Nivel ul de dezvoltare economică al Municipiului Sibiu

Municipiul Sibiu este un oraș cu un caracter industrial accentuat. A dobândit
în perioada comunistă o specializare indust rială, modificată în ultimii ani de
restructurarea perioadei de tranziție în care se dezvoltă sectorul serviciilor.6
Principalele ramuri economice cu pondere ridicată al economiei municipiului Sibiu
sunt:
– producția de componente pentru industria automobilelor;
– domeniul logisticii și ambalajelor;
– industria alimentară, a confecțiilor textile, serviciilor și producția
meșteșugărească;
În Sibiu, în ultimii ani, au început să se dezvolte și alte industrii cum ar fi
industria electronică și tehnologia informatică. Sibiul a devenit un important centru
regional de prestarea de servicii.
Producția prelucrătoare însumează în municipiu 8 ramuri industriale și
anume: industria de componente electrice și echipamente electronice, confecții
metalice și produse din metal, piese auto, prelucrarea lemnului, pielărie și
încălțăminte, industria alimentară etc.
În anul 2007 în municipiul Sibiu existau 11.494 de întreprinderi , dintre care
9.991 microîntreprinderi , 1.158 întreprinderi mici, 285 întreprinderi mijlocii , 60
întreprinderi mari.
În zona industrială de est se află întreprinderile Bilstein Compa (industria
constructoare de mașini), Mondex (industria confecțiilor), Scandia (industria
alimentară), Flaro (rechizite școlare) etc.
În zona industrială de vest, p arcul a prins contur în anul 2003. Cele mai
cunoscute firme de pe platformă sunt:
– Kuhnke Production România (componente electrice și electronice);
– Continental Automotive Systems (anvelope, sisteme de frânare);
– S.N.R Roulments (rulmenți pentru cut ii de vite ză);
– Grupul german Siemens (echipamente electrice, curele de transmisie);
– Takata -Petri;
– Marquardt (sisteme electromecanice si electrice pentru automobile);
– RUD (lanțuri industriale și antiderapante);
– Bramac (producător de învelitori pentru acoperișuri);

6 http://www.sibiu.ro/ro2/paed/memoriu_anexe_PAED -SIBIU_ONLINE_final.pdf ; accesat la data de 10 -12-2015;

13
Sibiul a devenit din anul 2000 un centru regional de servicii unde își au
sediul numeroase societăți de servicii din domeniul bancar, al asigurărilor de stat și
private și diverse instituții publice. Viața economică a municipiului este susținută
de Camera de Comerț, Industrie și Alimentație, Bursa Monetar -financiară și de
Mărfuri și Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă.
Căi rutiere
Teritoriul Municipiului Sibiu este străbătut de următoarele șosele
internaționale (E) și drumuri naționale (DN):
– E67 (Ungaria);
– E81 (Ucraina);
– DN 1;
– DN 7;
– DN 14;
Transport aerian
Aeroportul Internațional Sibiu (Cod IATA SBZ), poziționat pe drumurile
europene E67/E81, la 6 km de centrul istoric și administrativ al orașului Sibiu,
înregistrează un trafic de pasageri care îl situează pe primele locuri din țară. Faptul
că Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană a determinat o creștere fără
precedent în zonă. Acesta este principalul factor care a dus la o dezvoltare majoră a
traficului aerian, fapt care a impus dem ararea lucrărilor de modernizare a
Aeroportului, pentru a face față noilor cerințe.
Prin cursele interne se asigură legături directe între Sibiu și capitala
României, București, precum și legături internaționale cu Germania, Italia, Austria,
Ungaria și Ma rea Britanie.
Rețeaua feroviară
Municipiul Sibiu are 698 de străzi însumând aproximativ 150 de km în
lungime. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată fiind asigurate iluminatul public,
semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri g iratorii,
canalizarea și salubrizarea lor.
Compania de transport local SC Tursib SA administrează traseele
mijloacelor de transport în comun din Municipiul Sibiu.
Parcul de autobuze al companiei a evoluat în timp în funcție de necesități
odată cu creșter ea numărului de kilometri parcurși. În anul 2007 au fost
achiziționate 35 de autobuze, care au sporit confortul călătorilor și frecvența
autobuzelor pe rutele re spective. Din totalul de 200 de stații de transport în comun
sunt modernizate numai 18 stații, fiind situate în zonele aglomerate ale orașului.
Alimentarea cu energie termică
În Municipiul Sibiu se utilizează gazele naturale pentru asigurarea energiei
termice. Încălzirea locuințelor se realizează fie în sistem centralizat, fie în sistem
individual cu ajutorul sobelor. În prezent există centrala de congenerate SC
Energosib SRL amplasată în cartierul Hipodrom ce alimentează cu energie termică
circa 810 utilizatori casnici și 14 agenți economici
Alimentarea cu energie electrică
Sistemul Electroenerg etic Național asigură alimentarea cu energie electrică a
Municipiului Sibiu prin intermediul a 5 stații electrice de transformare:

14
1. Stația 400/110kV Sibiu Sud;
2. Stația 110/20 kV Sibiu Sud;
3. Stația 110/20 kV Sibiu Nord;
4. Stația 110/20 kV Aeroport;
5. Stația 110/2 0 kV Dumbrava;
Pe întreg teritoriul orașului distribuirea energiei electrice la consumatori se
realizează de către SDEE Sibiu care aparține S.C Electrica SA -filiala Transilvania
Sud.
În prezent consumatorii de energie electrică din Sibiu sunt alimentați cu
energie electrică prin intermediul a 370 de posturi de transformare din care 110
pentru consumatorii industriali și 268 pentru restul consumatorilor.
Alimentarea cu gaze naturale
În Municipiul Sibiu distribuția gazelor naturale este asigurată de către SC E –
ON Gaz Distribuția S.A -Centrul Operațional Sibiu. Rețeaua de transport de gaze
naturale racordate la sistemul național cuprinde șase categorii de utilizatori
totalizând 69.074 de abonați.
Alimentarea cu apă -canal
Alimentarea cu apă a Municipiului Sibiu a fost începută cu mai bine de 100
de ani în urmă, când, în anul 1894 se realiza în proporție de 90% din râul Cibin, iar
restul din două surse subterane (Șteaza și Păltiniș) și d ouă de suprafață (Gura
Râului și Sadu). Sistemul de alimentare este racordat la cele patru captări active:
Prin intermediul a cinci conducte de aducțiune (cu diametrul cuprins între 175 și
1.200 mm și care totalizează 75,345 kilometri) apa captată ajunge l a stația de
tratare unde este și stocată. Tratarea apei se realizează prin două stații de tratare și
anume Calea Cisnădioarei (pentru apele ce provin din sursele subterane) și
Dumbrava (pentru apele din surse de suprafață) având o capacitate totală de trat are
de 1.560l/s. Pentru asigurarea rezervelor de apă există șapte rezervoare de
înmagazinare, cu o capacitate totală de 34.200 mc. Capacitatea instalațiilor de
producere a apei potabile în Municipiul Sibiu este de 1.490 l/s. Lungimea totală a
rețelei de di stribuție a apei potabile în Municipiul Sibiu este de 342,91 km, iar
cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor este de 220 l/om/zi.
Alimentarea cu apă potabilă a Municipiului Sibiu este asigurată de compania S.C.
Apă Canal S.A
Sistemul de cana lizare a Municipiului Sibiu cuprinde rețeaua de canalizare
în lungime totală de 252,248 km din tuburi de beton. El beneficiază de două tipuri
de sisteme de canalizare și anume unul: unitar, amplasat pe malul stâng al
Cibinului și altul mixt pe malul drept. Apa pluvială este descărcată în râul Cibin
prin guri de scurgere plasate de -a lungul râului. Apa uzată provenind din
colectoarele de pe malul stâng și malul drept intră în stația de epurare care se află
la sud -est, într -o zonă din afara orașului. Pentru e vacuarea apelor uzate, în prezent
funcționează o rețea de canalizare cu lungimea totală de 318,6 km, deservind un
număr de 154.871 de locuitori racordați la rețea. Sunt necesare lucrări de extindere
a rețelei pentru acoperirea integrală a localității, prec um și lucrări de înlocuire a
tronsoanelor aflate în stare necorespunzătoare. În prezent există trei bazine de
retenție situate în următoarele zone: Stadionul Voința, strada Solidarității, 5.000

15
mc (funcționale parțial) și cel din cartierul Vasile Aaron, 5. 000 mc. Apele uzate
sunt transportate printr -un canal colector principal, în lungime de 5,3 km la stația
de epurare a Municipiului Sibiu – comuna Șelimbăr. Sunt în curs de execuție
lucrări de extindere a rețelei de canalizare în cartierele care nu dispun d e această
infrastructură, precum și lucrări de înlocuire sau realizare canale noi în zone
deficitare ale rețelei. S.C. APĂ – CANAL S.A. Sibiu, înființată în septembrie 1998,
asigură serviciile de alimentare cu apă și canalizare în Municipiul Sibiu, precum și
activități de distribuție de apă în stațiunea Păltiniș, livrare apă potabilă în
localitățile Șura Mică și Ocna Sibiului, epurare a apelor uzate provenite din
Municipiul Sibiu și orașul Cisnădie. Cantitatea de apă uzată generată la nivelul
Municipiului S ibiu, pentru anul 2011, a fost de 13.631.614 m3 .

2.2 Prezentarea potențialului turistic al Municipiului Sibiu

Județul Sibiu dispune de un potențial turistic destul de complex. Cele 450 de
monumente istorice și de arhitectură, muzeele și elementele de etnografie sunt doar
câteva care se situează între destinațiile turistice de referință și de tradiție din țara
noastră.
Resursele turistice – elemente ale cadrului natural sau cultural -istoric, au
fost valorificate în turism încă din cele mai vechi timpur i, fie că ne referim chiar și
numai la apele minerale sau la așezămintele religioase din antichitate și evul
mediu, care genera u anumite fluxuri de vizitatori.7

Potențialul turistic natural
Rezervația naturală Lacul fără fund de la Ocna Sibiului – este locul
miraculos dintre munții unde găsești frumusețea mării și minunile terapiei naturale
cu apă și noroi. Ocna Sibiului a fost prima data documentată în anul 1263, deși
zona este datată din vremea dacilor. Primele cercetări științifice ale valențelor
curative a lacurilor sărate au fost efectuate în anul 1920, după această dată se
amenajază treptat stațiunea. Lacul far ă fund este format pe locul fostei saline
Francisc Grub, părăsită în 1775 (1.665 m.p și 34 m adâncime) – declarat monument
al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie.
Lacul Ocnița are o adâncime de aproximativ 83m, cu o salinitate de 260g/l
fiind preferat pentru suprafața sa generoasă de 7494,8 m.p.
Lacul Avram Iancu are o adâncime maximă de 130m, cu o salinitate de 180 –
200g/l. El s-a format pe locul fostei saline Fodina Maior, abandonată în 1817, cel
mai adânc lac antropic din România.
Lacul Brâncoveanu are o suprafață de 567,5m.p, iar adâncimea maximă
13,6m. Salinitatea apei la suprafață este de 310 -400g/l, fiind cel mai sărat la c din
Ocna Sibiului și printre cele mai sărate lacuri din țară. El este format pe locul unei
foste saline părăsite în 1699.

7 Neacsu, N., Turismul si dezvoltarea durabila , Editura Expert, Bucuresti, 2000

16
Lacul Auster are o suprafață de 254m.p, iar adâncimea maximă este de
2,50m. Se crede că are o legătură cu lacul Brâncoveanu, din ca re se alimentează cu
apă.
Lacul Balta cu Nămol s -a format într -o excavație în acoperișul sării și are un
strat gros de nămol cunoscut pentru indicațiile terapeutice.
Perimetrul de protecție hidrologică al stațiunii cuprinde 53ha, 14 lacuri
antroposaline precum și alte lacuri mai mici formate pe cale naturală.
La Ocna Sibiului se tratează cu rezultate deosebite bolile aparatului
locomotor, reumatisme degenerative cronice, preartroze și artroze, spondiloze,
precum și diferite afecțiuni ginecologice.
Calcarele cretacice de la Cisnădioara – au o vechime 65 de milioane de
ani, fiind integrate în Rezervația geologică de la Cisnădioara. Cunoscută pe plan
național pentru varietatea de fosile maritime, rezervația a fost cercetată încă din a
doua jumătatea a secolului XVIII, în anul 1999.
Situată pe Valea de Argint, la mai puțin de un km de localitatea Cisnădioara,
monumentul natural este format din calcare rozalii în care se disting elemente de
șisturi cristaline.
În reciful mării neocretacice de odinioară s-au acumulat resturi organice
astfel încât aici au fost identificate stridii și hipuriți, arici și stele de mare. Fosilele
acestora se găsesc pe întreg arealul de 9 arii destinate acestui spectaculos
monument al naturii a cărui formă oarecum bizară atrag e atât cercetători cât și
numeroși turiști.
Vulcanii noroioșii de la Hașag – situat în lunca pârâului Visa, la sud de
satul Hașag, acest monument al naturii reprezintă un fenomen geologic și
geomorfologic de mare interes științific dar și cu valoare peisa gistică și turistică,
mai ales prin relieful pseudovulcanic remodelat în timp.
Prezența vulcanilor noroioși în această zonă explică structura geologică și
existența masivului de sare din adânc care este prezentă pe o mare suprafață a
Transilvaniei. Sunt căile care permit eliminarea gazelor naturale la suprafața
solului. Pe parcursul lor gazele naturale antrenează cantități variabile de apă sărată
care înmoaie marnele panonice și le transformă într -un mâl foarte fin. Noroiul
acesta fin ejectat formează la suprafața solului conuri cu aliură vulcanică, cu mici
cratere. Unele sunt active altele, ale căror căi de evacuare a gazelor s -au obturat în
timp au devenit fosile. Un alt masiv diapiric a fost detectat în nordul localității
Hașag.
Efect al presiunilor e xercitate de cele două masive diapire (de la sud și cel
de la nord de Hașag) straturile panonice din adânc au fost dislocate și înclinate în
toate direcțiile. Toate aceste curiozități și manifestări ale naturii au trezit interesul
cercetătorilor încă din 1 853 când au fost întreprinse și primele studii și observații
de rigoare științifică.
Toate acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care vulcanii noroioși
de la Hașag au fost nominalizați în lista monumentelor naturii din Hotărârea

17
Consiliului Jude țean Sibiu nr. 64/2004 și merită efortul necesar conservării și
protejării lor.8
Canionul de la Mihăileni – rezultat al puternicelor eroziuni a sedimentelor
pliocene canionul situat în apropierea comunei Mihăileni deține o suprafață de 15
ha. Canionul înc epe din locul cunoscut sub numele " Mestecenii lui Drăgan ".
Desfășurat pe mai bine de jumătate de kilometru de -a lungul malului stâng al
pârâului Calva, pereții laterali ating 20 m înălțime conferindu -i un aspect
spectaculos, cu valoare geologică deosebit ă.9
Masa Jidovului, Prietenii din Coasta Jinei – sunt monumente ale naturii
cu valoarea geologică deosebită, reprezentând stânci care se disting prin formă,
dimensiuni și locul unde sunt situate.
Din multe puncte de vedere, formațiunile respective pot fi considerate un
ansamblu de valori geologice și peisagistice dispuse în două locații distincte pe
raza teritorial -administrativă a comunei Jina.
Stejarul de la Zoo – debarcaderul lacului de agrement nautic din Pădurea
Dumbrava este dominat încă de majestu oasa prezență a stejarului multisecular care
ne-a mai rămas dintr -o numeroasă familie longevivă aflată astăzi pe cale de
dispariție.
Vicisitudinile celor 5 -600 de ani la cât este apreciată vârsta actuală a acestui
exemplar au lăsat urme adânci în trunchiu l greu de cuprins de brațele a 6 -7 oameni.
Ca mai toate exemplarele care beneficiază de multă lumină și care nu se
dezvoltă în masiv, stejarul din Pădurea Dumbrava are o coroană amplă, neregulată
care pornește de la mică înălțime de sol. Ramurile sunt gro ase și s -au dezvoltat
aproape orizontal în timp ce rădăcinile sunt pivotante.
Este și explicația faptului că în folclorul românesc stejarul este considerat un
simbol al rezistentei în furtună.
Specii forestiere din „Sub Arini” – desfășurat pe o suprafață de 21.65
ha Parcul "Sub Arini" a beneficiat încă din 1857 de când au fost inaugurate
primele două alei, de repetate plantări de arbori indigeni și exotici îndesind sau
înlocuind arbori din pădurea naturală de odinioară.Cele mai vârstnice exemplare de
stejar, tei, plop negru au peste 150 de ani, platanii 120, molizii 115, câteva
exemplare de țuga canadiană și douglas – 100 de ani.
Dintre cele 68 de specii forestiere existente în prezent, 30 sunt exotice, de
mare valoare științifică și decorativă. Predomină cele provenite din America de
Nord – țuga, douglas, pinul strob, stejarul roșu și de baltă, nucul negru, chiparosul
canadian, arțarul american și cel de zahăr, catalpa, glădicea dar și specii din Orient
– magnolia, ginkgo, arborele vieții.
Formațiuni de larice – Arpaș – în arealul pădurilor din Valea Laiței,
aparținând Ocolului Silvic Arpaș, au fost identificate șase locații în care sunt
prezente valoroase pâlcuri de larice. Sunt exemplare cu înălțimea cuprinsă între 20 –
24 metri, diametrul trunchiului de 34-36 cm și vârsta între 100 -130 ani. Protejarea
acestui prețios conifer, cu frunze aciculare, fasciculate care – caz de excepție în

8 http://www.dssibiu.ro/ ; accesat la data de 21 -12-2015
9 http://www.dssibiu.ro/ ; accesat la data de 21 -12-2015

18
familia rășinoaselor – iarna îi cad frunzele, este necesară datorită calităților sale de
excepție. Are o mare amplitudine ecologică, înrădăcinare puternică, vegetează și la
mari altitudini, lemnul este greu, elastic, se despică ușor, rezistent la solicitări
mecanice, foarte durabil iar coroana cu parte din lujeri subțiri și lungi, alții scurți
ca niște bice dispuse spiralat e ste ornamentală.
Laricele (sau zada cum mai este cunoscut) are și un rol important în
consolidarea arboretelor de molid mai ales acolo unde, datorită curenților puternici
– cum este cazul formațiunilor de pe valea Laița care se impun a fi ocrotite –
dobor âturile de vânt sunt frecvente.
Lemnul este foarte solicitat în industria mobilei, mult și eficient folosit în
construcții navale și civile; din rășina lui se extrage un ulei de terbentină de calitate
superioară iar din scoarță tanin.
Formațiunile de jnepenișuri – peste 10.000 ha din suprafețele care urcă de
la limita superioară a pădurilor de pe pantele abrupte ale Munților Făgăraș, Cindrel
și Lotru. Acoperă mare parte din zonele alpine și subalpine ale munților Făgăraș,
sunt dominate tot de o vegetație lemnoasă, arboricolă dar mult mai scundă decât
cea a pădurilor propriu -zise. Este mult apreciat și pentru fixarea solului de pe
pantele foarte înclinate și a grohotișurilor mobile.

Potențialul turistic al reliefului

Munții Făgăraș – imensa culme a Făgărașului cu o lungime în linie dreaptă
de circa 70 de km și o lățime de circa 40 de km, este alcătuită dintr -o mulțime de
piscuri și creste aliniate într -un front alpin cuprinzând 8 din cele 14 vârfuri ale
muților României care depășesc 2 500 m. Aici se înalță Moldoveanu (2544m),
Negoiu (2535m), Viștea Mare (2527m), Lespezi (2522m), Cornu Călțunului
(2510m), Vânătoarea lui Buteanu (2507m), Hârtopu (2506m) și Dara (2500m), și
încă 42 de vârfuri cuprinse între 2400 și 2500m. Continuând lista extremelor, aici
este cea mai densă rețea hidrografică din țară (peste 0.8 km/kmp). Aici, în căldarea
glaciară Hărtopul Leaotei se află lacul situat la cea mai mare altitudine din țară:
Lacul Mioarelor la 2282m. Cel mai întins lac glaciar din Făgăraș este Bâlea, cu o
suprafață de 4,65 ha. Cel mai adânc lac glaciar cu 15,5m este Lacul Podragu.
Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu
creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius.
Temperatu ra variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra
Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează și nori proprii! Aici
sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an.
Iarna se produc mul te avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul
alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul.
Obiective turistice, Făgăraș:
Chei, văi – Valea lui Stan;
Cascade :
– Cascada Bâlea;
– Cascada Capra;
– Cascada Orzănelei;

19
– Cascada Podragu;
– Cascada Răcorele;
– Cascada Șerbota;
– Cascada Zbuciumată;
– Cascadele de la Izvorul Scării;
– Cascadele de la valea Moașei;
– Cascadele de la valea Rea;
Lacuri:
– Barajul și lacul de acumulare Vâlsan;
– Izerului Triungiular;
– Lacul Avrig
– Lacul Bâlea;
– Lacul Bu da;
– Lacul Călțun;
– Lacul Capra;
– Lacul Gălășescu;
– Lacul Galben;
– Lacul Podrăgel;
– Lacul Podragu;
– Lacul Podul Giurgiului;
– Lacul și barajul Vidraru;
– Lacul Urleaș
Vărfuri, șei:
– Portița Viștei;
– Vârful Lespezi – Cornul Călțunului;
– Vârful Moldoveanu;
– Vârfu Negoiu;
– Vârful Vânătoarea lui Buteanu;
– Vârful Viștei Mari;
Munții Cindrel – Munții Cindrel acoperă 9873 ha cuprinse la sud -vest de
Valea Frumoasei, continuată apoi spre vest de Valea Sebeșului, iar în sud -est de
Valea Sadului. Numai spre nord -est culmile muntelui scad în depresiunile colinare
ale Sibiului, Săliștei și Apoldului, r isipite succesiv sub „pridvorul― localităților
Mărginimii Sibiului între Jina și Râu Sadului. În acest spațiu domină rocile dure,
de șisturi cristaline, un relief accidentat, parcurs de văi cu versanți puternic
înclinați, care formează între Șugag și Tău B istrei, spre exemplu, un spectaculos
defileu. Cindrelul este „una dintre cele mai importante regiuni pastorale― din
Carpații României — o dovedește rețeaua densă de poteci —, multe marcate
turistic de mai bine de un secol, și sutele de gospodării sezoniere ale mărginenilor
proprietari ai pășunilor și pădurilor care urcă până la 1750 -1800 m altitudine.
Obârșiile numeroaselor văi pornesc chiar din circurile glaciare suspendate.
Trei astfel de căldări glaciare (din cele 12, unele abia schițate) sunt Iezeru Ma re,
Iezeru Mic și Gropata, pe latura nordică a masivului. O suprafață de 609 ha, care
înconjoară cele două iezere, formează rezervația complexă omonimă. Masivul
Cindrel, în întregime, a fost declarat Parc Natural și împreună cu o parte din Munții

20
Șureanu ș i Lotru formează SIT -ul „Natura 2000 Frumoasa―, în suprafață totală de
137 000 ha. Cea mai veche și cea mai înaltă stațiune turistică montană din țară,
Păltinișul, 1450 m altitudine, se află la 4 -5 ore de mers de cel mai înalt vârf
(Cindrel, 2244 m) care c onferă numele întregului masiv. Se deschid de aici poteci
turistice marcate adiacente marcajului crestei principale (bandă roșie) dintre
orașul Cisnădie și cabana Oașa, de pe malul lacului omonim din Valea Frumoasei.
În stațiune sunt zone schiabile dotate cu mijloace de transport pe cablu, numeroase
cabane, pensiuni, hoteluri și variate mijloace de agrement. O șosea modernizată,
permanent deschisă, leagă stațiunea de municipiul Sibiu iar pe un drum județean
nemodernizat (DJ106N) se poate ajunge, prin Șaua Ș teflești (1725 m), la Tărtărău
și pe cea mai spectaculoasă șosea alpină, Transalpina. Pășunile întinse, pădurile
bogate și izvoarele din Cindrel au dus la apariția a numeroase stâne. Astfel, o
drumeție în Cindrel este o ocazie de a descoperi un peisaj fasc inant, dar și o bună
ocazie de a cunoaște viața pastorală ancestrală bine păstrată a localnicilor .10
Obiective turistice, Cindrel;
– Parcul natural Cindrel;
– Iezerele Cindrelului;
– Masa Jidovului, La Grumaj, Prietenii din Coasta Jinei;
– Calcarele cretacice de la Cisnădioara;
– Bradul de 500 de ani;
– Traseele din Munții Cindrel;

2.3 Obiective turistice

Primele pagini ale cronicii orașului se leagă de coloniștii sași, chemați aici
de regii unguri, care doreau să -și consolideze stăpânirea asupra Transilvaniei. Câ nd
au venit sașii în această zonă, în secolul al XII -lea, au adus cu ei standarde de
civilizație pe care le -au implementat într -o zonă eminamente rurală. Înflorirea
meșteșugurilor și a 95 comerțului pe care sașii le -au promovat a condus la o
prosperitate a întregii comunități. Dezvoltarea vertiginoasă și constantă a Sibiului
l-a transformat, timp de trei secole, în cea mai importantă cetate a Transilvaniei,
unul dintre cele mai înfloritoare și prospere orașe din această parte a Europei.
Cetatea Sibiului sau Hermannstadt -ul cum s -a impus în conștiința europenilor a
fost, dintotdeauna, cel mai important centru al populației germane din Transilvania.
Acest lucru a determinat Sibiul să ofere o comuniune interetnică între cele trei
culturi majore – română, maghia ră și germană. Un alt fenomen caracteristic
Sibiului, ușor de descifrat în creațiile culturale și în monumentele sale, este
asimilarea curentelor de idei și a stilurilor arhitectonice occidentale și îmbinarea
acestora cu elemente ale artei și arhitecturii de tip bizantin, de factură ortodoxă,
datorată permanentelor legături ale Sibiului cu Țara Românească și Moldova.
Sibiul reprezintă cea mai importantă rezervație de arhitectură națională, nu atât în

10 http://www.sibiu -turism.ro/Ce -vizitam -Natura -si-patrimoniu -Zona -montana -Muntii -Cindrel.aspx ; accesat la data
de 27 -12-2015.

21
privința extensiunii cât mai ales în privința bogăției și complexității urbanistice
precum și a elementelor arhitecturale păstrate.

Principalele atracții turistice
Turnul Sfatului este situate între cele mai importante două piețe ale
orașului, mai precis la colțul dinspre miază -noapte. Turnul Sfatului a fost
dintotdeauna simbolul caracteristic al orașului Sibiu. Numele turnului provine de la
funcția de apărare asupra porții de intr are în cea de -a doua incintă, situate în
apropierea clădirii ce adăpostește primăria Sibiului, menționată documentar în anul
1324. Având inițial funcția de turn de fortificație, a apărarea, în a doua incintă de
fortificație, aceasta se prăbușește parțial î n anul 1585, în urma unui cutremur.
Parterul și primele etaje aparțin astăzi construcției originale din secolul al XIII -lea.
În anul 1588 turnul este reconstruit cu ajutorul contribuției cetățenilor
orașului. În anul 1720 paznicii turnului primesc ordin d in partea magistratului de a
repeta la tobă, la fiecare jumătate de oră, bătaia ceasului. Acoperișul își schimbă
înfățișarea de -a lungul timpului, de la unul scund, piramidal, la cel piramidal
octogonal înalt, flancat de patru turnulețe care serveau drept semn de drept de
judecătorie a orașului.
Forma actuală a turnului datează din lucrările de reconstrucție executate între
anii 1824 -1826. Accesul în interior se face printr -o ușă de mici dimensiuni, de
unde, prin intermediul unei uși spiralate, se ajunge l a etajele superioare. Sunt 141
de trepte de urcat până la ultimul etaj.
La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului, iar ultimul etaj
prezintă un punct de observație peste orașul vechi.
Muzeul Național Brukenthal este unul dintre cele mai îns emnate edificii în
stil baroc din România, construirea clădirii petrecându -se în etape, între anii 1778 –
1788. Edificiul a fost ridicat pentru a servi drept reședință oficială a baronului și
sediu al colecțiilor sale.
Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcție de care a
ocupat -o între anii 1778 -1788, Samuel Von Brukenthal, a construit la Sibiu un
palat în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze.
Fațada principală a palatului, iese mai în față în comparație cu frontul
celorlalte clădiri din piață, este o realizare târzie, într -un stil Baroc, auster.
Elementul central al fațadei este ancadramentul de piatră al portalului, susținut de
coroane deasupra cărora se ridică antablamentul.
Ancadramentul este decorat cu elemente de plastic precum blazonul aurit a
lui Samul Von Brukenthal și alte elemente decorative baroc: urne, rozete și
festoane.
Portalul principal se deschide spre pasajul de trecere prin care se poate intra
în curtea palatului. Palatul construit de către Samue l Von Brukenthal are un plan
dreptunghiular, închizând între laturile sale o curte interioară. Un al doilea portal se
află în fundul primei curți. Prin acest portal se face trecere în curtea a doua, unde
inițial se află grajdul și alte anexe gospodărești.

22
Biserica Evangelică este una dintre cele mai impresionante clădiri gotice
din Transilvania. A fost ridicată în secolul al XIV -lea pe locul unde exista o
biserica veche din secolul 12.
Clădirea este dominată de un turn de șapte nivele cu cele patru turnulețe pe
colțuri, semn orașul avea dreptul la condamnare la moarte. În turn se ajunge urcând
192 de trepte care se opresc la cele 4 turnulețe de unde se oferă o vedere generală a
orașului. Punctul de observație este situat la 55 m. În turn se găsesc 3 clopote.
Biserica este un amplu edificiu în stil gotic.
Biserica a servit și ca loc de înmormântare pentru prinți, comiți sau alte
personalități sibiene. În anul 1796 se interzic înhumările în biserică, dar cu toate
aceste, se face o excepție în anul 1803 , când trupul neînsuflețit al baronului Samuel
Von Brukenthal este depun în cripta amenajată lângă amvon.
Muzeul Astra este situat în pădurea Dumbrava, la 4 km de orașul Sibiu.
Muzeul în aer liber a fost înființat în anul 1963, de către o echipă condusă de
Colonelul Irimie sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare. Abia, din anul 1990
se va numi Muzeul Civilizației Populare Tradiționale.
O moară hidraulică cu aducțiune hidraulică a fost primul monument primul
monument adus în Dumbrava și îl regăsim și as tăzi în sigla muzeului. Cu timpul
colecția a fost dezvoltată, iar muzeul a putut fi deschis public în anul 1965. Câțiva
ani mai târziu s -a început adăugarea de case țărănești, alături de ateliere
meșteșugărești, urmând ca în anul 1989 să fie adăugate monum ente ca: biserică,
școală, cârciumă, popicărie etc. Suprafața alocată muzeul este de 96 de ha, mult
mai mare decât a Muzeului satului din București.
Străbătut de 10 km de alei de -a lungul cărora se găsesc peste 300 de clădiri, spațiul
muzeului este un loc plăcut pentru a petrece timpul la sfârșit de săptămână, dacă nu
chiar în fiecare zi.
Ilustrând monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al
satului românesc muzeul din Pădurea Dumbrava reușește să aducă in fața turiștilor
patrimoniul et nografic si monumental, ca parți vi ale civilizației populare.
Organizarea muzeului în aer liber este făcută în funcție de tematică, astfel sunt
descrise cinci mari sectoare. Alături de gospodarii muzeul ne prezintă ateliere
pentru prelucrarea lemnului, pr elucrarea pietrei sau prelucrarea metalelor, dar și
ateliere pentru realizarea de îmbrăcăminte și obiecte de uz gospodăresc, ateliere
pentru prelucrarea pieilor și a blănurilor etc. Deasemenea sunt prezentate toate
domeniile precum: agricultura, creșterea animalelor, apicultu ra, pescuitul și vânatul
etc.
Pe lângă acestea, muzeul se poate lauda cu expoziția de sculptură modernă
în lemn, oferită de mari artiști români și strâini ale căror opere sunt inspirate din
universul satului tradițional. Orice iubitor de frumos trebuie sa vadă aceste
monumente, nu poate uita tradiția, sau nu poate rata cunoașterea unor noi obiceiuri,
mai mult acest spațiu oferă o lume a satului, a inocentei pierdute, dar și o liniște
greu de găsit în zilele noastre.
Podul minciunilor este unul dintre cele mai importante simboluri ale
orașului. Reconstruit la 1859 de firma Friedrich Hütte în locul unui alt pod din
lemn, Podul Minciunilor este primul pod de fontă din România. Pentru că a fost și

23
primul care nu a fost construit pe piloni , i s -a spus „podul culcat‖. În limba
germană cuvântul „culcat" (lugenmarchen) era omonimul cuvântului „minciună" și
a început să fie numit de către localnici „podul minciunilor" de unde au apărut
legendele care -i justifică denumirea. Dintre numeroasele le gende legate de acest
pod, cea mai populară rămâne legenda potrivit căreia dacă cineva spune o
minciună cât timp se afla pe pod, acesta se va prăbuși.
Loc preferat de tinerele cupluri pentru promenadă, podul se remarcă prin
piesele de rezistență decorate cu rozete si cu câte un brâu de elemente înscrise în
cercuri descrescătoare ornate cu motive vegetale și geometrice neogotice. Acestea
poartă pe latura sudică stema Sibiului, iar pe latura nordică inscripțiile "1859",
respectiv "Friedrich Hütte". Cele patr u piedestale de la capătul podului, mai
robuste, realizate din piatră, susțin corpuri de iluminat din fontă turnată. Balustrada
metalică a podului constă din opt panouri cu cercuri cu decor radial, goticizant.
Zidurile și turnurile de apărare , fortificare a orașului Sibiu a început la
sfârșitul sec. XII. Prima incintă de fortificație a fost ridicată în jurul actualei Piețe
Huet. Extensia rapidă a orașului și accentuarea pericolelor atacurilor otomane, fac
necesare construirea incintelor a II -a, a III -a și a IV-a, care cuprind întreg orașul de
sus și întreg orașul de jos; Ulterior aceste fortificații vor fi întărite prin bastioane,
Sibiul devenind cea mai puternică cetate medievală din această parte a Europei.
Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime . Ideea ridicări i unei catedrale ortodoxe
în orașul de reședință al Mitropoliei -Sibiu, a aparținut, mai întâi, marelui mitropolit
Andrei Șaguna, care printr -o circulară trimisă în eparhie în preajma Crăciunului
anului 1857, după ce în toamna aceluiași an a obținut aprobar ea Împăratului Franz
Joseph I, îi îndemna pe preoți și pe credincioși să contribuie la ridicarea catedralei.
În urma apelului făcut s -a început organizarea colectei propriu -zise, primul donator
fiind însuși Împăratul Franz Joseph I care a donat 1000 de gal beni, urmat apoi de
guvernatorul Transilvaniei cu 50 de galbeni, de mitropolitul Andrei cu 2000 de
florini și de mulți alții.
Lucrările au început abia în anul 1902 și au continuat până în 1904, când
biserica a fost pusă sub acoperiș, fiind coordonate de către arhitectul Sibiului de
atunci Iosif Schussnig. Planul catedralei a fost acceptat în urma unui concurs la
care s -au prezentat 31 de arhitecți, fiind declarat câștigător planul arhitecților
Virgil Naghy și Iosif Konemer.
În ziua de 13 dec. 1904 au fos t sfințite și așezate în cele două turnuri cele 4
clopote. S -au confecționat apoi iconostasul și stranile în București, la firma lui
Constantin Babic, a fost introdusă lumină electrică și a fost pictată cupola. Pictura
acesteia ca și a iconostasului a fost făcută de către Octavian Smighelschi, originar
din satul Ludoș, județul Sibiu.
La 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfințită de către mitropolitul Ioan
Metianu, împreună cu episcopul său sufragan de la Arad, Ioan Papp, alături de un
ales sobor de preoți și diaconi. La sfințire a fost prezent și profesorul Nicolae
Iorga.

24
Biserica Romano -Catolică „Stânta Treime” a fost inaugurată în 13
decembrie 1733 ce către episcopul Transilvaniei Gregor von Sorger. Turnul care a
fost detașat de navă si a fost terminat în 1738 și are patru nivele înalte și o cupolă.
La nivelul străzii, turnul prezintă un gang boltit care permite accesul spre
Piața Mică. În capătul opus turnului, coama acoperișului este prevăzută cu un
turnuleț lanternă. În 1927 (iunie) turnulețul vech i este înlocuit cu o cruce mare,
actualul turnuleț fiind de construcție mai recentă (1971 -1975). Acoperișul bisericii
este în două ape, coama paralelă cu fațadele laterale, are spre Piața Mare trei
lucarne semicirculare de tablă și o lucarnă mare, dreptung hiulară cu fronton
triunghiular acoperit în două ape. Exteriorul monumentului este destul de sobru,
celor șapte ferestre de la primul nivel (spre Piața Mică există doar șase axe) fiindu –
le suprapuse altele, mai mici, dreptunghiulare, având ancadramente de piatră cu
ecuson central. În flancurile fațadei spre Piața Mare se află două uși de formă
dreptunghiulară, încoronate cu câte un segment de cerc profilat: prima facilitează
accesul în biserică, următoarea în casa parohială. Structura interioară este cea de
biserica sală de formă dreptunghiulară, având o tribună pe latura sudică. În interior
se remarcă pilaștri masivi de susținere a bolții. Inițial, interiorul bisericii era văruit
în alb iar geamurile aveau sticla incoloră, deci biserică era mult mai luminoa să
decât acum. Pictura navei aparține pictorului german Ludwig Kandler și a fost
realizată în 1904.
Grădina Zoologică a fost deschisă în anul 1929 de către Uzina Electrică
Sibiu la initiativa inginerului Szekely căruia i -a venit ideea după ce a găsit nișt e
vulpi pe când efectua lucrări de reparații la barajul de la Sadu. După înființare,
Grădinii Zoologice i -au fost donate mai multe animale și păsări, cum ar fi o pisică
sălbatică, o lupoaică donată de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat
de As ociația ―Șoimii‖, un vultur, un cerb carpatin donat de vânătorii din Talmacel,
mistreți etc. În 1930 a fost donat primul urs. Grădina Zoologică Sibiu se întinde pe
o suprafață de peste 15 hectare. În 2006 a fost construit un amplasament pentru
jaguar de 80 0 mp și s -a reabilitat barajul lacului de agrement. Grădina adăpostește
207 animale și păsări din 52 de specii: maimuțe, urși, lupi albi, lupi carpatini,
vulpi, tigri, lei, jaguar, pume, mistreți, lame, cerbi carpatini, cerbi lopătari,
căprioare, bivoli al bi, ponei, piton reticulat, crocodil, fazani, papagali, păuni,
porumbei.
Stațiunea Păltiniș a fost întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a
Turiștilor – SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894 fiind cea mai veche
stațiune montană din România. Stațiunea este situată pe coasta de nord -est a
munților Cindrel (Carpații Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, la 32
km SV de Sibiu, de care este legată printr -o sosea modernizată. Este stațiunea
montană situată la cea mai mare altitudine din țară (1442m). Un important obiectiv
turistic în stațiune îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată în deceniul trei
al secolului XX unde se află mormântul filozofului român Constantin Noica.
Lăcasul de cult a fost ctitorit de mitropolitul Nicolae Balan și are hramul
―Schimbarea la Față a Domnului‖ și beneficiază de o catapeteasmă realizată între
1944 -1945 de Constantin Vasile în stil neobizantin. Fresca este opera lui Ovidiu
Preotescu. Bisericuța a fost ridicată cu meseriași din Rășinari. Dintre o biectele de

25
valoare păstrate în biserică se numară icoana Sf. Paraschiva datată 1904 și o
Psaltire din aceiași perioadă.

În contiuare voi prezenta analiaza SWOT a turismului in Municipiul Sibiu,
preluată din ‖Teză de doctorat, Dezvoltarea Durabilă a Turi smului în județul
Sibiu‖, București 2011, Lucia Elena Rebeca.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– satutul orașului Sibiu de Capitală
Culturală Europeană în 2007;
– susținerea dezvoltării turismului
de către autoritățile locale;
– numeroase inițiative, publice sau
private, ce urmăresc popularea
zonelor mai puțin cunoscute ale
județului;
– oferta turistică bogată în raport cu
alte zone din România;
– poziționarea în mijlocul țării pe
rute majore de transport și
existența aeroportului
internațional Sibiu;
– numeroase zone naturale au
rămas în stare bună de
conservare;
– două monumente UNESCO;
– profilul turistic al județului Sibiu
include unele dintre principalele
elmente generale de atractivitate
ce se constituie în tendințe în
turism la nivel european; – inexistența unor plăcuțe
explicative la monumente, a unor
ghiduri audio în mai multe limbi;
– pregătirea insuficientă prvind
antrepenoriatul și managementul
turistic a unor propietari de
pensiuni;
– sărăcia în anumite localități;
– probleme legate de personalul din
turism;
– inexistența unor instituții pentru
pregătire personalului în turism;
– lipsa promovării resurselor
turistice „ alternatve ‘‘, precum
biodiversitatea faunei și a florei;
– acoperirea limitată a cererii de
suveniruri de calitate;
– măsurile pentru creștere siguran ței
produsului turistic montan sunt
încă în fază incipită;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
– fructificarea superioară a unor
nișe în turism;
– extinderea domeniului schiabil
atât în Cindrel cât și în Făgăraș;
– diversificarea serviciilor turistice/
dezvoltarea serviciilor de
divertisment și agrement;
– fructificarea istoriei bogate a
zonei;
– distrugerea mediului natural prin
reglementare și controlul limitat
al activității umane și prin lipsa
infrastructurii;
– creșterea decalajelor între orașele
mici și Sibiu;
– creșterea ponderii turismului ilicit
ca efect al crizei economice;
– instabilitate legislativă;

26

2.4 Capacitatea de cazare turistică în Municipiul Sibiu

Conform ultimelor date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Sibiu, la
nivelul județului există 152 de unități de cazare, care grupează 5.123 de locuri.
Rezultă un număr de 33,7 locuri în medie pe unitate de cazare. Acest număr de
locuri reprezintă 1,80% din capacitatea de cazare la nivel de țară și 14,7% din cea a
Regiunii Centrale (locul II după Br așov).
Ca pondere se detașează net pensiunile turistice rurale – 41%, urmate de
hoteluri și moteluri – 20%, pensiunile turistice urbane – 18%. Cele mai mici
ponderi sun înregistrate pentru hotelurile pentru tineret și moteluri – 1%.
Numărul locurilor d e cazare au avut o evoluție oscilantă după anul 2000,
când se înregistrau 5.269 de locuri, numărul acestora scăzut la 4.754 în anul 2005,
iar în anul 2006 la 4.333, în anul 2007 numărul locurilor de cazare a crescut la
5.269.
În privința categoriei de con fort există un singur hotel de 5 stele – Hilton, în
Sibiu și o pensiune turistică rurală – Pensiunea Romantic. La categoria 4 stele/ flori
se găsesc 21 de unități de cazare – 5 hoteluri, o vilă, 3 pensiuni turistice rurale, 11
pensiuni turistice și o pensi une turistică urbană, care în total însumează 8,4%.
Categoria medie de confort, 3 stele/ flori, reprezintă 44,5% cu 111 unități de
cazare, categoria de 2 stele/ flori cu 40,6 % cu 105 unități de cazare. La categoria
minimă de clasificare, o stea/ floare, se regăsesc numai 10 unități, reprezentând
circa 4%.
Principalele unități de cazare de categorie superioară
Hilton Sibiu este situat în orașul medieval Sibiu, care a fost votat în anul
2007 Capitală Culturală Europeană 11. Hotelul Hilton din Sibiu oferă o combinație
perfectă de facilități contemporane, amplasată într -o zonă frumoasă și bogată
cultural și numeroase posibilități de recreere. Hotelul se află la 3,21 km de
Aeroportul Internațional Sibiu, și la 10 minute de mers pe jos de centrul orașului.
Toate camerele sunt mobilate elegant și prezintă cea mai nouă tehnologie
video -audio, un balcon cu vedere spre Pădurea Dumbrava și acces din parte casei
la centru spa. Conexiunea Wi -Fi este disponibilă în toate spațiile.
Hotelul Ramada este un hotel de 4 s tele situat în centru vechi al orașului, pe
strada Emil Cioran, numărul 12. Distanța de la hotel până la aeroport este de 7 km
și până la gară de 5 km. Hotelul a avut de -a lungul timpului oaspeți renumiți.
Hotelul Ramada oferă confort deosebit oaspeților cazați în cele 127 de
camere ale sale. Camerele de cazare sunt împărțite în: camere single, camera twin,
camere matrimoniale (dintre care 2 pentru persanele cu dizabilități), apartamente și
un apartament prezidențial. Apartamentele se compun din dormitoare , sufragerie, 2
televizoare cu ecran LCD, bucătărie proprie și baie cu hidromasaj. Apartamentul
prezidențial oferă o frumoasă priveliște a Munților Făgăraș.

11 http://www.hiltonhotels.com/ro_RO/romania/hilton -sibiu/ ; accesat la data de 27 -12-2015.

27
Hotel Golden Tulip Ana Tower Sibiu este un hotel de 4 stele situat în
inima Sibiului, hotelul ofer ă confort și servicii la cele mai înalte standarde. Hotelul
are 81 de camere în stil avangardist, cu un restaurant panoramic de lux, săli de
conferință și centru wellness.
Hotelul se mândrește cu titlul de cel mai bun hotel din Europa Centrală și de
Sud-Est. În anul 2014 hotelul a fost în topul celor mai bune 25 de hoteluri din
România conform site -ului TripAdvisor.
Hotel Continental Forum Sibiu este găzduit de o clădire monument istoric
ce datează din anul 1912, a trecut printr -un proces complex de rest aurare și
redecorare fiind redată publicului în anul 2007. Hotelul este localizat în apropierea
centrului istoric, oferind vizitatorilor orașului aflați în vacanță sau într -o călătorie,
acces rapid la minunatele atracții turistice din Sibiu și din împrejur imile orașului.
The Council este un hotel de 4 stele situat într -o fostă primărie din secolul
al XVI -lea, acest hotel face parte din cetatea medievală a Sibiului și oferă unități de
cazare amenajate clasic, chiar lângă Turnul Sfatului și doar la câțiva pa si de Piața
Mică, Piața Mare și Podul Mincinoșilor.
Exclusiv Hotel & More este un hotel de 4 stele aflat la 900 de metri de
centrul vechi al orașului. Hotelul pune la dispoziția oaspeților un restaurant,
internet gratuit Wi -Fi și o parcare privată. De ase menea oaspeții pot beneficia de
mic dejun inclus, de spălătorie și curățătorie chimică, de asemenea se pot relaxa pe
terasa hotelului.
Hotel Levoslav este amenajat într -o o casă redecorată ce a aparținut
scriitorului slovac Jan Levoslav Bella, care a trăi t în secolul XIX. Proprietatea
îmbină decorul modern cu șarmul istoric. Hotelul oferă parcare gratuită .
Hotelul se află la doar 100 de metri de Piața Mare și în apropierea mai
multor atracții din istorice și culturale ale Sibiului, precum Muzeul Brukenth al,
Casa Armelor sau Casa Thalia a Filarmonicii din Sibiu.

În afară de unitățile mai sus menționate, turiștii au la dispoziție și alte unități de
cazare de categorie medie sau chiar inferioară, dintre care mai merită amintite:
Best Western Silva Hotel este situat în Parcul Sub Arini, la un kilometru de
centrul istoric. În apropierea parcului există un tern de tenis, iar oaspeții pot face
jogging sau plimbări prin parc.
Hotel Libra oferă 64 de camere dotate la cele mai înalte standarde, iar
restaurantul H ess propune delicatese din bucătăria tradițională românească și
internațională. Hotelul dispune de o piscină interioară, saună luxoasă și facilități de
fitness și oferă o relaxare cu stil. La parter există un lounge bar deschis zilnic.

28
Capitolul III
ANALIZA SEZONALITĂȚII TURISTICE ÎN
MUNICIPIUL SIBIU ÎN PERIOADA 2010-2015

3.1 Indicatorii sezonalității turistice

În România, turismul este unul dintre sectoarele cu cele mai mari posibilități
reale de dezvoltare pe termen lung. Este o cale de îmbunăt ățire a imaginii țări
noastre în străinătate, este o sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului, este
o piață sigură a forței de muncă, este un mijloc de asigurare temporară a locurilor
de muncă și a veniturilor populației, este un mijloc de dezv oltare economică și
socială atât prin veniturile create, cât și prin interurbane, culturale, pe care acesta le
realizează, este o posibilitate unică de valorificare a potențialului natural al țării,
care nu poate fi exportat în stare brută, dar poate const itui o sursă importantă de
export prin valorificarea să la fața locului, este un sector economic pluridisciplinar
care antrenează în sistemul de intrări -ieșiri, un evantai larg de alte activități
economice culturale, sociale, sportive.
Sezonalitate reprez intă o trăsătură dominantă a activității turistice și trebuie
luată în considerare în formarea politicii de marketing, respectiv în crearea
produsului turistic și de concretizare a lui, prin prestarea serviciilor propriu zise.
Sezonalitatea activității cer erii reprezintă o realitate obiectivă care marchează
profund activitatea agenților implicați în turism. Ea se regăsește practic la toate
nivelurile decizionale și interesează toate agențiile de turism. În ceea ce privește
măsurile adaptate pentru ameliorar ea sezonalității poartă amprenta modului de
acțiune tradițional, caracterizat în special prin eforturi publicitare făcute în direcția
vânzării unui produs turistic adaptate insuficient în perioada de extrasezon.
Sezonalitatea reprezintă în activitate turi stică, un fenomen frecvent întâlnit,
cu amploare deosebită, cu multiple consecințe asupra satisfacției turiștilor și
rezultatelor economico -financiare ale firmei.12
Durata sezonului într -o stațiune sau zonă turistică este determinată în primul
rând de cond ițiile climaterice și meteorologice, instrumentele de politică
comercială utilizate în industria turistică, au menirea să compenseze diminuarea
activității factorilor naturali cu un set de elemente suplimentare de cointeresare a
turistului potențial, în ve derea valorificării mai depline a patrimoniului turistic,
prin menținerea cererii de servicii turistice la un nivel și volum rezonabil pentru
prestatori, pe o perioadă de timp cât mai lungă, pe parcursul unui an calendaristic.
Analiza statistică a sezona lității are ca obiectiv măsurarea variației
sezoniere, identificarea cauzelor sezonalității și stabilirea consecințelor economice

12Ion Cosmescu, Economia turismului, principii si mecanisme , Editura Universitaii Lucian Blaga, Sibiu

29
și sociale. În acest sens se calculează indicii de sezonalitate lunari care vor indica
punctul de maxim și minim al intensităț ilor sosirilor de turiști, precum și
perioadele de creștere și de scădere ale acesteia.13
Intensitatea volumului sezonier și tendința acestuia se măsoară cu ajutorul
indicilor de sezonalitate pentru determinarea cărora se pot utiliza mai multe
metode:
– a me diei aritmetice;
– a mediilor mobile;
Cu ajutorul acestora pot fi determinate variațiile trimestriale și lunare, în
funcție de scopul cercetării informațiilor existente.
Cea mai potrivită metodă pentru determinarea indicilor sezonalității am
considerat că este moneda aritmetică, care se calculează în ordine astfel:
– mediile lunare;
– media generală (media mediilor);
– indicii de sezonalitate prin raportarea mediilor lunare la media
generală;
Conform acestei metode indicii sezonalității se calculează folosind re lația;14

În care:
– reprezintă media lunară;
– ̿̿̿ medie lunară generală;

În vederea caracterizării sezonalității sosirilor de turiști în Sibiu, am luat în
considerare numărul de sosiri de turiști, pe luni al e unui an, în perioada 20 10-2015.

13 Secăreanu, C., Firoiu D., Statistical methods used in the analysis and forecast of the tourism activity affected by
seasonality , Romanian Economic and Business Review, 2011, Vol. 6, No. 4
14 Neacșu N., Băltărețu A., Economia turismului – Lucrări practice. Statistici. Reglementări , Editura Uranus,
București, 2005

30
Tabelul nr.1 Evoluția numărului de turiști sosiți pe structuri de primire
turistică în Municipiul Sibiu, pe luni în perioada 2010 -2015.

Luna Anii Media
liniară Indicele
sezonalității 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Ianuarie 15662 12952 13673 19265 23421 16270 16874 5,34
Fabruarie 12835 12143 15085 17441 23950 17321 16463 5,21
Martie 15581 16680 19103 20471 23297 19778 19152 6,06
Aprilie 18742 16321 21032 25344 26896 23330 21944 6,94
Mai 22540 27793 29517 27055 34534 35585 29504 9,33
Iunie 19581 28086 31412 37004 34531 40074 31781 10,05
Iulie 22588 29291 34179 33383 33685 63397 36087 11,41
August 22787 34171 32327 34167 42803 71144 39567 12,51
Septembrie 23996 25828 29159 34088 33496 51637 33034 10,45
Octombrie 21759 21638 24381 26223 27518 28309 24971 7,90
Noiembrie 15980 18315 16813 27172 26130 35558 23328 7,38
Decembrie 15552 20145 17819 26896 26130 34429 23495 7,43
Total 227603 263363 284500 328509 356391 436832
Media lunară generală 316200 100%
Sursa: calcule proprii pe baza datelor de la Direcția Județeană de statistică din Sibiu.

Evoluția numărului de turiști sosiți, în Municipiul Sibiu, pe luni, în
perioada 2010 -2015

Indicii sezonalității au fost calculați prin aplicarea directă a metodei mediilor
aritmetice. Mai întâi s -a calculat câte o medie aritmetică pentru fiecare lună
acoperind perioada celor 6 ani consecutivi, apoi o medie lunară generală.
Media lunară generală s -a obținut prin însumarea mediilor lunare. 01000020000300004000050000600007000080000
anul 2010
anul 2011
anul 2012
anul 2013
anul 2014
anul 2015

31
În urma analizei evoluției numărulu i de turiști sosiți în Municipiul Sibiu în
perioada 2010 -2015 s -a observat înregistrarea unei medii de 316200 de turiști.
Prin raportarea mediei specifice fiecărei luni la media lunară generală au
rezultat indicii de sezonalitate ce caracterizează gradul mediu de abatere a fiecărei
luni față de media lunară definitorie pentru întreaga perioadă de 6 ani.
În urma calculării indicatorilor sezonalității se poate afirma că în Municipiul
Sibiu se înregistrează o evoluție sezonieră. Cea mai mare concentrare de turiști
sosiți se înregistrează între lunile mai – octombrie când este sezonul vacanțelor și
concediilor.
Variațiile sezoniere ale cererii turistice se înregistrează în toate țările –
destinațiile turistice, iar această mișcare periodică manifestă o tend ință de creștere
atât în volum cât și în intensitate.

Evoluți a indicilor sezonalității, în Municipiul Sibiu, în perioada 2010 -2015

3.2 Densitatea circulației turistice

Fluxurile turistice presupun în primul rând o deplasare temporară în funcție
de densitatea cererii, de potențialul turistic, distanța la care se găsește, de
accesibilitatea și de prestigiul pe care îl deține regiunea de primire. Ele reprezintă
cea mai concretă expresie a activității turistice.15
Un flux turistic este reprezentat de un număr de persoane care călătoresc
între bazin de cerere și unul de ofertă. Bazinele de cerere sunt de regulă țările

15 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Fluxurile -turistice71.php ; accesat la data de 13 -03-2016 024681012Indicele sezonalității
Indicele sezonalității

32
dezvoltate economic, ce oferă cetățenilor săi posibilitatea de a efectua călătorii; ele
se mai numesc și țări importatoare de turiști, deoa rece călătoriile rezidenților
înafara granițelor presupun cheltuieli valutare. Bazinele de ofertă sunt reprezentate
de țările cu atracții turistice deosebite, țările respective beneficiind de încasări
valutare.16
Potrivit specialiștilor din domeniu, pentru exprimarea densității circulației
turistice și a principalelor ei caracteristici, cel mai frecvent întâlnit și utilizat
indicator este numărul turiștilor.
Numărul turiștilor, este un indicator cantitativ pentru exprimarea interesului
pe care -l prezintă o anumită distanță în rândul populației turistice, calculat prin
însumarea turiștilor înregistrați într -o anumită perioadă:17

Nt= ∑

Unde:
– Nt – numărul de turiști;
– ti – persoană turist;
În ceea ce privește densitatea circulației turistice, acest i ndicator reflectă
legătura directă dintre fluxurile turistice și populația rezidentă a zonei, regiunii sau
țării receptoare (primitoare) și se calculează ca un raport dintre numărul turiștilor și
numărul populației:18

În care:
– Dt – densitatea circulației turistice;
– Nt – numărul turiștilor;
– Np – numărul populației rezidente în acea perioadă;

Tabelul nr. 2. Densitatea circulației turistice pe ani în perioada 2010 – 2015 în
Municipiul Sibiu.

Anii Numărul populației
rezidente pe ani (Np) Număr ul turiștilor pe
ani (Nt) Densitatea circulației
turistice pe ani (Dt)
2010 168930 227603 1,34
2011 169496 263363 1,55
2012 169634 284500 1,67
2013 169751 328509 1,93
2014 169741 356391 2,09
2015 169820 436832 2,57
Sursă: calcule proprii pe baza datelor de la Direcția Județeană de Statistică Sibiu.

16 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Fluxurile -turistice71.php ; accesat la data de 13 -03-2016
17 Cosmesc Ion, Economia turismului, principii și mecanisme , Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu
18 Cosmesc Ion, Economia turismului, principii și mecanisme, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu

33
Pe baza datelor din tabelul de mai sus putem observa că densitatea circulației
turistice este în continuă creștere de la an la an, aceasta exprimând cererea reală
sub diferite aspecte, dar uneori și pe cea potențială.
Un rol important în evoluția crescătoare a densității circulației turistice din
Sibiu o au:
– veniturile populației care decid să călătorească;
– prețurile și tarifele;
– oferta turistică;
– progresul tehnic;
– timpul liber;
Datorită faptului că Sibiu are un potențial turistic destul de diversificat
reprezintă o destinației turistică pentru turiștii români și străini indiferent de
anotimp.

Evoluția densității turistice, în Municipiul Sibiu, în perioada 2010 -2015

Analiză a cauzelor care a u determinat evoluția prezentată anterior

În urma analizei realizate cu privire la Sezonalitatea activității turistice din
Municipiul Sibiul am constatat că, cea mai mare concentrare de turiști sosiți se
înregistrează între lunile mai -octombrie. Deoarece am dorit să aflu motivele acestei
mari concentrări de turiști din Municipiul Sibiu, am cautat informații pe site -ul
oficial al primăriei Sibiului și am constatat faptul că în această perioadă au loc cele
mai multe și mai importante festivaluri.
Județul Sibiu găzduiește evenimente culturale și sportive cu tradiție și
renume internațional: Festivalul Internațional de Teatru , ASTRA Film
Festival , Festivalul de folclor Cântecele munților , numeroase festivaluri de muzică
și dans folcloric, tradiții ancestr ale, târgur i de produse artizanale, dar și evenimente 00,511,522,5
1 2 3 4 5Series1

34
sportive de renume precum RedBull Romaniacs , Turul Ciclist al Sibiului sau Sibiu
Rally Challenge .
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu
Este cel mai important eveniment de gen din România și este considerat al
treilea ca importanță în Europa. Creat ca o platformă de schimburi culturale
valoroase și o interfață a axei culturale europene est -vest, Festivalul Internațional
de Teatru de la Sibiu probează în această perioadă importanța a socierii
evenimentelor socio -culturale cu cele educaționale, turistice și de mediu ca factori
activi ai dezvoltării culturale la nivel local, regional, național, european și
internațional .19
Prin cei peste 2000 de participanți reprezentând țări de pe între g
mapamondul, festivalul și evenimentele sale conexe de prestigiu (Bursa de
Spectacole, Întâlnirea Directorilor de Festivaluri din Centrul și Estul Europei,
Spectacole în Cetăți și Situri Istorice, Spectacole de Lectură și Teatru Radiofonic,
Întâlnirea Șco lilor și Academiilor de Teatru, Ateliere Specializate) vin cu o ofertă
deosebit de bogată de spectacole de teatru și dans, animație stradală și instalații,
lansări de carte, expoziții și concerte desfășurate atât indoor cât și outdoor, în
orașul Sibiu și î mprejurimile acestuia.20
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF)
Este cel mai important festival de film din România deschis competiției
internaționale. În anul 2007 TIFF a avut o ediție duplex, desfășurată la Cluj –
Napoca și Sibiu, în cadrul evenimentelor cuprinse în programul Sibiu – Capitală
Culturală Europeană. Reuș ita evenimentului a condus către continuarea acestuia an
de an. Spectatorii vor mai avea bucuria de a asista la proiecții în aer liber, concerte
speciale, happening -uri și întâlniri cu personalități marcante ale cinematografiei
românești și internaționale.21
Turul Ciclist al Sibiului
Acest eveniment a reușit să înscrie pentru anul 2015 un total de 22 de echipe
din Europa și din Asia care doresc să participe la cea mai valoroasă competiție
ciclistă de șosea din Europa de Sud -Est. În anul 2015, Turul Ciclist al Sibiului a
aliniat la start 18 echipe continentale și o singură echipă națională (Naționala
Argentinei).22
RedBull Romaniacs
Este un raliu internațional de enduro, cunoscut pe plan modial drept cel mai
dur raliu de acest gen din lume. Se desfășoară pe parcursul a cinci zile, dintre care
patru de offroad și o zi în oraș, pe B -dul Coposu din Sibiu. Evenimentul a debutat
în anul 2004 cu 30 de concurenți și a crescut de la un an la altul, ajungând în
prezent la 400 de competitori. La startul care se va da în centrul Sibiului, se vor

19 http://www.sibiu -turism.ro/Ce -facem -Evenimente -Targuri -si-festivaluri -Artele –
spectacolului.aspx?pos=1&count=26 ; accesat la data de 25 -06-2016
20 Idem
21 Idem
22 Idem

35
alinia sportivi din 40 de țări din întreaga lume (Africa de Sud, Brazilia, NZ,
Australia, Venezuela, Kenia, Republica Dominicană, Rusia etc.).23
Artmania
Este un festival așteptat cu înfrigurare de toți iubitorii rock-ului greu de
calitate, care adună în fiecare an mii de spectatori din toată țara sau de peste hotare.
Nume uriașe ale genului incendiază sonor Piața Mare din Sibiu plină de
tineri din toată lumea care se adună să -și vadă și să -și asculte trupele -idol. Cu toate
că zona de acțiune a genului este caracterizată cel mai adesea prin ,,neo -gotic‖,
organizatorii v or să completeze festivalul cu o tușă barocă prin concerte de muzică
clasică plasate tot în aer liber cu lucrări din Bach, Vivaldi sau Corelli și cu work –
shop -uri ce vor căuta să analizeze și să releve influența barocă în rock -ul
contemporan sau în grafica publicitară adiacentă genului.
De asemenea, festivalul își păstrează interesanta zonă expozițională, vernisând
expoziții fascinante de artă modernă: pictură, grafică, multimedia și instalații
acustice24.
Festivalul Internațional de Folclor "Cântecele Munț ilor"
Unul dintre cele mai longevive și mai apreciate festivaluri sibiene, Festivalul
Internațional de Folclor ‗‘Cântecele Munților‘‘ contribuie la valorificarea tradițiilor
unor comunități românești și străine, abordând unitatea în spiritul diversității
culturale. Se organizează parade ale portului popular, spectacole, întâlniri cu
oficialități, workshop –uri, seri cu specific culinar tradițional, expoziții de artă
populară cu vânzare. Proiectul urmărește atragerea publicului din toate categoriile
de vârs tă și mediile sociale spre folclorul autentic, conservarea și promovarea
elementelor culturii tradiționale.25
Festivalul medieval Cetățile Transilvaniei
Pregătește -te de o călăt orie în timp plină de fantezie. Timp de trei zile,
cetatea Sibiului este trans formată într -o veritabilă piață medievală animată de
prințese și cavaleri, călugări și menestreli, și bineînțeles jongleri și bufoni.
Festivalul Medieval ―Cetăți Transilvane‖ este un eveniment care surprinde prin
atmosfera de basm adusă orașului de poveștile romantice și haiducești, prin
spectacole de teatru istoric, muzică medievală, dans medieval, turnir cavaleresc,
spectacole de circ și animație stradală. Locațiile variate ale evenimentelor, oferta
bogată și diversificată recomandă acest eveniment tuturor celor deschiși spre o
întoarcere în trecut, spre încercarea de cunoaștere și înțelegere a perioadei
medievale, dar și a creației artistice contemporane cu tematică istorică .26
Târgul Olarilor
Cel mai vechi eveniment cultural al Sibiului contemporan recreează
atmosfera de târg specifică Pieței Mari în secolul al XVIII -lea. Astfel, peste 160 de
meșteri din renumite centre de olărit din țară – Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga,
Glogova, Marginea, Obârșa, Rădăuți – își etalează creațiile, dând posibilitatea

23 http://www.sibiu -turism.ro/Ce -facem -Evenimente -Targuri -si-festivaluri -Artele –
spectacolului.aspx?pos=1&count=26 ; accest la data de 25 -06-2016
24 Idem
25 Idem
26 Idem

36
localnicilor și turiștilor să se târguiască și să asiste la demonstrații practice pe roata
olarului. Din perimetrul evenimentului nu lipsește turta dulce – „puiul târgului‖.27
CibinFEST
Este un festival inspirat din tradiții vechi și organizat după standarde noi. Un
parc de distracții dotat cu atracții mecanice extreme pentru cei curajoși, dar și cu
unele moderate sau clasice pentru copii. Un târg cu de toate: adrenalină, conc erte,
antren, fanfară, jocuri și concursuri pentru copii, dans și strălucire.28
Sibiu Jazz Festival
Este cotat drept principala manifestare de acest gen din România, fiind
considerat reprezentativ și pentru manifestările de acest gen din Europa. Festivalul
a lansat nume importante ale jazz -ului românesc, fiind unul din cele mai longevive
evenimente culturale din România, cu o existență de peste treizeci și sase de ani.
Este, de asemenea, singurul festival de jazz din țară membru al EUROPE JAZZ
NET WORK, cea mai prestigioasa retea europeana de jazz. Scopul declarat al Sibiu
Jazz Festival este să contribuie la revitalizarea mișcării jazzistice din România în
spiritul tradiției de jazz de la Sibiu, prin racordarea la tendințele europene în
muzica de ja zz și promovarea valorilor românești în străinătate, devenind astfel un
vector cultural, atât pentru Cetatea Sibiului, dar și pentru lumea jazzului din
România.29
Evenimentul este produs de Fundația Pro Art Hermannstadt, recunoscută la
un nivel înalt ca o mișcare muzicală ce a făcut legendă in România, construind o
punte de legătură între jazz -ul autohton și cel de peste hotare.
Sibiul este un oraș multicultural, români, germani, evrei, unguri și roma
conviețuind împreună de secole, într -un oraș care a reu șit să -și transforme
diversitatea într -un brand. Și mai important este faptul că, această conviețuire a
fost și continuă să fie liniștită, normală pentru această comunitate care a găsit în
diversitatea de etnii, o diversitate culturală pe care a știut să o scoată în evidență în
cel mai fericit mod. Fiecare etnie are libertatea, ba chiar este încurajată, să își
prezinte și să își conserve propria cultură, propriile obiceiuri. Agenda culturală a
orașului conține în fiecare an evenimente care oglindesc diversi tatea etnică și
culturală, care a devenit între timp emblematică pentru Sibiu .
Airfield festival
Reprezintă un cumul de evenimente bazate pe un concept nou în sfera de
entertainment autohton. Pe scena festivalului vor urca artiști consacrați din zona
electro dar și artiști români talentați, care vor avea ocazia să se remarce într -un
eveniment de amploa re. Componenta muzicală va fi corelată cu activități
interesante, menite să ofere publicului o modalitate agreabilă de a petrece un
weekend la Sibiu, punând totodată în valoare zona în care se desfașoară din punct
de vedere turistic (bike park, excursii cu bicicleta, excursii montane, etc) și spațiul

27 http://www.sibiu -turism.ro/Ce -facem -Evenimente -Targuri -si-festivaluri -Artele –
spectacolului.aspx?pos=1&count=26 ; aceest la data de 25 -06-2016
28 Idem
29 Idem

37
care găzduiește evenimentul, Aerodromul Măgura (zboruri de agrement, salturi cu
parașuta, show -uri aeriene, etc.30
Cu peste 100 DE EVENIMENTE anuale împărțite de -a lungul unui an
întreg, Sibiu oferă un mijloc plăcut de petrecere a timpului liber, cu evenimente
variate, pentru toate vârstele și toate gusturile. O bună parte a acestor evenimente
sunt incluse în agenda culturală a orașului, pe care administrația locală o
cofinanțează, altele fiind chiar produsul instituțiilor culturale din subordinea
administrației locale – Teatrul Național Radu Stanca, Teatrul pentru Copii și
Tineret Gong, Teatrul de Balet Sibiu. Manifestările culturale acoperă o vastă arie:
de la expo ziții de artă la spectacole de teatru, de la concerte de muzică până la
workshop -uri adresate specialiștilor sau publicului larg sau chiar evenimente care
prezintă gastronomia sau olăritul. Muzica pop, populară, rock sau clasică sunt
reprezentate în egală măsură. Din aprilie până la sfârșitul anului, spațiile publice și
sălile de spectacol sunt în permanență animate de cele mai diverse evenimente.
Din Sibiu se pot explora foarte ușor doua rezervații și 7 parcuri naturale
situate în aproprierea orașului, pr ecum și stațiunea Păltiniș, cea mai veche din
România. Sibiul are și acest avantaj, al așezării geografice, fiind la o distanță de 35
de kilometri de munte, fapt ce determină încadrarea într -un peisaj natural deosebit.
Satele din jurul Sibiului se remarcă atât prin peisaj natural de excepție, cât și prin
tradițiile populare păstrate încă și promovate.
Acestea sunt printre puținele motive care fac din Sibiu o destinație turistică
atât de căutată de către turiștii ramăni, dar și de cei străini.
3.3 Propuneri de atenuare a sezonalității în Municipiul Sibiu

Concentrarea sezonalității în domeniul turismului reprezintă un fenomen
constant al mișcării turistice, generat de caracterul și natura fluxurilor discontinue
ale cererii turistice. Concentrare turistică d in ce în ce mai intensificată a provocat o
serie de fenomene turistice, printre care putem amintii:
– invazia vacanțelor;
– insuficiența locurilor de cazare;
– insuficiența în creștere a serviciilor publice;
– insuficiența locurilor de cazare;
Din analiza variați ei sezoniere ce a avut loc în perioada 2010 -2015 în
Municipiul Sibiu putem afirma faptul că mișcarea turistică permite evidențierea
unei multitudini de factori care influențează în primul rând gradul de atractivitate a
acestei destinații turistice cât și s ezonalitatea activității în zona supusă studiului.
Printre acești factori menționăm:
– nevoia tot mai mare a persoanelor de a se recrea;
– bogăția resurselor naturale și antropice;
– nivelul și structura veniturilor populației;
– durata timpului liber pentru recre ere;
– oferta turistică secundară;

30 http://www.sibiu -turism.ro/Ce -facem -Evenimente -Targuri -si-festivaluri -Artele –
spectacolului.aspx?pos=1&count=26 ; accesat la data de 25 -06-2016

38
Analiza acestor cinci factori menționați ne permite să apreciem faptul că
cererea turistică este una elastică, în timp ce ofertă turistică trebuie să țină pasul cu
cerințele în continuă mișcare și evoluție, ale clienților potențiali.
Oferta primară este în mare măsură rezultantă a condițiilor climaterice și se
manifestă cu o intensitate diferită în funcție de sezonalitate, oferta turistică există și
se manifestă pe perioada întregului an calendaristic dar mai ales în peri oada de
sezon.
Preocupările tot mai mari în găsirea unor mijloace pentru prelungirea
sezonului turistic fac posibilă delimitarea a două categorii de factori care provoacă
concentrări sezoniere în turism și anume:
– factorii endogeni – sunt cei prin care organizațiile de turism pot să
acționeze prin măsuri economico -organizatorice și prin politica lor
comercială;
– factori exogeni – sunt cei asupra cărora organizațiile de turism nu pot
să acționeze, deoarece acești fact ori sunt rezultatul dezvoltării sociale
și economice în care turismul nu -și asumă o poziție dominantă;
Rezultatele obținute pe baza studiului realizat arată faptul că, variațiile
sezoniere ale cererii turistice manifestate în Sibiu se datorează în primul rând
factorilor economice și organizatorici. Acestea se referă al concediile plătite, sau la
facilitățile acordate în perioada vacanțelor.
Fenomenul sezonalității trebuie luat în considerare nu numai în procesul
concretizării produsului turistic, ci și î n faza de concepere a acestuia, prin
amenajarea turistică a viitoarei zone receptoare.
În ceea ce privește sezonalitatea turistică, care reprezintă trăsătura dominantă
a activității turistice, ea trebuie luată în considerare în formularea politicii de
marketing a întreprinderii turistice și necesită eforturi mari și amănunțite de
adaptarea a ofertei turistice la nevoile specifice cererii turistice.
Prin cercetarea pieței, a nevoilor de utilizare sau consum ca funcție premisă
a marketingului, activitatea de marketing într -o firmă turistică conduce la creșterea
capacității de adaptare a acesteia la cerințele mediului de piață, adaptare necesară
în condițiile înregistrării de schimbări profunde în toate domeniile vieții
economico -sociale în perioada actuală. ―Fiecare perioadă solicita conducerii unei
firme să adopte o concepție nouă în stabilirea obiectivelor, strategiilor și tacticilor
sale. Schimbările rapide pot face că principiile care au stat până acum la baza
succesului în afaceri să devină un lucru per imat‖.31
Aplicarea marketingului în turism, a condus și va conduce la dezvoltarea lui
fără precedent, însă expansiunea poate avea impact negativ asupra mediului
înconjurător și asupra comunității locale. Pentru evitarea lui, marketingul trebuie să
aibă în vedere strategii corespunzătoare pentru protejarea mediului, cunoscute sub
denumirea de „marketing verde‖. ―Turismului îi aparțin multiple cai de creștere a
eficienței, unele generale, altele specifice fiecărui tip de prestație‖.32

31 Ph. Kotler, Managementul marketingului , Editura Teora, Bucuresti, 1997
32 I. Cosmescu, Turismul -fenomen complex contemporan , Editura Economica, Bucuresti, 1998

39
Conștientizând faptul că reducerea sezonalității poate conduce la diminuarea
costurilor activităților turistice și la maximizarea beneficiilor, firmele turistice se
concentrează pe găsirea unor strategii de marketing care să ducă la impulsionarea
cererii în extrasezon și la descu rajarea cererii și direcționarea acesteia spre
extrasezon. Astfel, se au în vedere strategii de creștere care vizează penetrarea
pieței, abordarea de noi piețe și reducerea costurilor.33
Strategia de penetrare a pieței , consta în atragerea de noi clienți din aria de
acțiune a firmei. Pe durata extrasezonului, se acorda a atenție sporită segmentelor
de populație care, prin caracteristicile lor, se plasează în categoria consumatorilor
potențiali de servicii turistice. Astfel, segmentul alcătuit din populația cu venituri
modeste, sau segmentul format din persoanele de vârsta a treia, pot fi atrase prin
intermediul unor măsuri care fac obiectul unor programe sociale referitoare la
ansamblul componentelor mixului de marketing. Pe de altă parte, se mai poate
atrage segmentul de populație al cărei timp de odihna este plasat în extrasezon,
recurgând la mijloace agresive de promovare, preț, distribuție.
Strategia de abordare de noi piețe , vizează includerea în circuitul turistic, a
unor zone geografice, neincluse a nterior. Rolul acestei strategii este mult mai
important în cazul turismului internațional, datorită diferențelor de climă, condiții
naturale, obiceiuri și tradiții dintre țările lumii.
Reducerea costurilor în extrasezon , se realizează, în general, prin utilizarea
personalului sezonier și închiderea temporară a unor unități de cazare și alimentație
publica până la nivelul cererii minime. Reducerea activității turistice în afara
sezonului poate fi oarecum compensata prin intermediul serviciilor de agrement
destinate să satisfacă nevoia de distracție a anumitor segmente de consumatori, mai
ales pe plan local.
Cercetarea efectuată arată concret care sunt sursele și efectele, și poate
tocmai de aceea este îngrijorător faptul că în țara noastră eforturile de a tenuare sunt
totuși minore. Situația delicată a serviciilor de turism din România generată de
pierderea însemnată a profesioniștilor din domeniu, alterarea vechii infrastructuri și
modesta afirmare a celei post -revoluționare, pierderea credibilității pe pi ața externă
dar și pe cea internă, succesiunea unor persoane nespecializate în posturi de decizie
ale domeniului turistic, ignoranța și uneori chiar reaua voință, au determinat o serie
de sincope prin care trece astăzi industria de turism din România. Pe f ondul acestor
disfuncționalități de natură umană, există și o serie de factori sintetici care
afectează turismul românesc. Nu este de mirare deci, în acest context, că
fenomenul sezonalității este tratat uneori doar ca o „simplă problemă‖.
În realitate, mai mult decât tratarea subiectului într -un context generalizat,
considerăm că tema nominalizată „Sezonalitatea activității turistice‖, pentru o
rezolvare eficientă și utilă necesită o abordare contextuală, ce implică originalitate,
imaginație, creativit ate, mai ales pentru identificarea și crearea unor programe
eficiente, care să constituie modele de succes. Chiar cu riscul unor experimente
neconvenționale, îmi exprim convingerea că piața românească, nefiind una prea
dezvoltată, nu va suferi în aplicarea unor corecții majore, dictate de un plan

33 Silvia Muhcina, Tehnici de promovare si comunicare in marketing , Editura Muntenia, 2003

40
managerial ch irurgical. Efectele unei asmănări conceptuale, aplicate cu
profesionalism, ar putea însănătoși în termen relativ scurt comerțul turistic și ar
redimensiona piața de profil, atenuând sezonalitatea.

41
Bibliografie

1. Eredei G., Istrate I, Potențialul turistic al României , Editura Universității din
București 1996;
2. I. Cosmescu, Turismul -fenomen complex contemporan , Editura Economica,
Bucuresti, 1998;
3. Ioan Cosmescu , Economia Turismului, Editura Universității Lucian Blaga
din Sibiu 1998;
4. Ion Cosmescu, Economia turismului, principii si mecanisme , Editura
Universitaii Lucian Blaga, Sibiu;
5. Neacsu, N., Turismul si dezvoltarea durabila , Editura Expert, Bucuresti,
2000
6. Ph. Kotler, Managementul marketingului , Editura Teora, Bucuresti, 1997
7. Rodica Minciu, Economia Turismului ediția a III -a și adăugită , Editura
Uranus București, 2004;
8. Secăreanu, C., Firoiu D., Statistical methods used in the analysis and
forecast of the tourism activity affected b y seasonality , Romanian Economic
and Business Review, 2011, Vol. 6, No. 4;
9. Silvia Muhcina, Tehnici de promovare si comunicare in marketing , Editura
Muntenia, 2003;

Webgrafie

1. http://www.capital.ro/turismul -de-afaceri -un-business -pe-intelesul -tuturor –
agentiilor.html ;
2. http://www.sibiu360.ro/despre -sibiu/prezentare -generala/sibiul -pe-scurt ;
3. http://www.sibiu.ro/ro2/paed/memoriu_anexe_PAED –
SIBIU_ONLINE_final .pdf;
4. http://www.dssibiu.ro/ ;
5. http://www.dssibiu.ro/ ;
6. http://www.sibiu -turism.ro/Ce -vizitam -Natura -si-patrimoniu -Zona -montana –
Muntii -Cindrel.aspx ;
7. http://www.hiltonhotels.com/ro_RO/romania/hilton -sibiu/ ;
8. http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Fluxurile -turistice71.php
9. http://www.sibiu -turism.ro/Ce -facem -Evenimente -Targuri -si-festivaluri –
Artele -spectacolului.aspx?pos=1&count=26 ;