Sezonalitatea

CUPRINS

Introducere……………………………..………………………………………….………2

Capitolul I . Sezonalitatea – delimitări conceptuale…………………….……..……3

Conceptul de sezonalitate turistică și variațiile sezoniere………… 3

Ciclurile de sezonalitate în activitatea turistică ……………………6

Factorii sezonalității în turism……………………………………………………..9

Capitolul II. Analiza activității turistice a stațiunii Călimănești – Căciulata ……….……………………………………………………………….13

Potențial natural și antopic al stațiunii Călimănești – Căciulata…..13

Baza tehnico – materială …………………………………………………………18

Circulația turistică …………………………………………………………………28

Capitolul III. Instrumente de atenuare a sezonalității în Călimănești – Căciulata ……………………………………………………………………..…38

Analiza SOWT……………………………………………………………………..38

Strategii adoptate de politica de produs……………………………………42

Strategii de preț…………………………………………………………………….45

Strategii adoptate de politica de distribuție si promovare……………48

Concluzii……………………………………………………..…………………….…52

Bibliografie……………………..…………………………………………………..……55

=== prezentare generala ===

PREZENTARE GENERALĂ

Sezonalitatea reprezintă trasătura dominantă a activității turistice și trebuie luată în considerare în formularea politicii de marketing respectiv în procesul de creeare a produsului turistic și de concretizare a lui, prin prestarea serviciilor propriu-zise.

Oscilațiile sezoniere ale activității turistice sunt cele determinate, în principal, de condițiile de realizare a echilibrului ofertă – cerere și se concretizează printr-o mare concentrare a fluxurilor de turiști în anumite perioade ale anului caracteristic, în celelalte remarcându-se o reducere importantă sau chiar o stopare a sosirilor de turiști.

Variațiile sezoniere constituie una din caracteristicile principale ale turismului modern, distingându-se zone cu un singur sezon important, limilat ca durata cum ar fi litoralului Mării Negre solicitat de turiști în perioada iunie – septembrie.

Variația a II-a: două perioade de sezon diferite ca durată: stațiunile de munte, destinate atât sporturilor de iarnă, cât și turismului de vară.

Varianta a III – a: de-a lungul întregului an calendaristic. stațiunile balneoclimaterice, unde tratamentele balneomedicale se desfășoară practic în decursul întregului an, centrele urbane, unde se înregistrează o circulație turistică permanentă (congrese, târguri, expoziții excursii, călătorii în tranzit, etc).

Considerată perla stațiunilor de pe Valea Oltului, Călimănești – Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său și pentru numeroasele puncte de atracție turistică din zonă.

Stațiunea balneară este indicată pentru tratarea afecțiunilor hepato-biliare, dischinezie biliară, colecistită cronică, pancreatită cronică, tulburări (după operație pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipație cronică, colite cronice) ale celor renale și ale căilor urinare, ale bolilor de nutriție și metabolice. În cura externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice.

Structurile de primire turistică în stațiunea Călimănești – Căciulata sunt de tipul: hoteluri, campinguri, hanuri și moteluri , cabane, vile după cum urmează:

În privința unităților de cazare, stațiunea Călimănești – Căciulata dispune de aproximativ 3000 locuri de cazare repartizate în hoteluri, campinguri, hanuri și moteluri, cabane, vile dispuse după cum este evidențiat în următorul tabel:

Deși numărul structurilor a crescut, nr. de locuri a scazut ca urmare a consruirii de structuri de primire de capacitati reduse ( vile) 10- 15 locuri.

Majoritatea structurilor de primire au un grad de confort , între 1-2 stele, cele de 3-4 stele având capacitați destul de reduse.

Rețeaua unităților de alimentație publică este asociată structurilor de primire de pe lângă care funcționează, fiind exploatate de aceleași societăți comerciale ca și unitățile de cazare.

Principalele unități hoteliere din stațiunea Călimănești – Căciulata sunt prezentate în tabelul următor:

Primele 5 hoteluri au fost construite înainte de 1990 și sunt destinate turismului de masă, celelalte 3 sunt construite mai recent.

Pentru determinarea circulației turistice în zona Călimănești-Căciulata este necesară utilizarea unor indicatori ca: numărul de înnoptări în unitățile de cazare, numărul de turiști cazați, durata medie a sejurului, numărul de turiști străini.

Numătul de turiști cazați pe tipuri de unități în stațiunea Călimănești – Căciulata este prezentat în tabelul următor:

Numărul total de turiști cazați a avut o evoluție fluctuantă în perioada 2002 – 2005, chiar s-a înregistrat o scădere în 2005, datorată în principal de nivelul prețurilor practicate, lipsa forței de muncă calificate, dezvoltarea turismului de weekend, învechirii, deteriorării echipamentelor și chiar a inexistenței acestora.

În ceea ce privește indicatorul număr de zile turist acesta a avut o tendință oscilantă, înregistrând creșteri și scăderi de la un an la altul, creșterile datorită investițiilor plasate în această zonă manifestate prin apariția unor vile (mai ales în 2003), hanuri și moteluri, datorită preferințelor turiștilor pentru turismul de munte sau diferite manifestări din viața oamenilor (petreceri, sărbători, distracții), scăderile, datorită vremii instabile (anul 2004) care a făcut ca sejurul turiștilor să fie mai scurt.

Indicele de utilizare al unităților de cazare a scăzut în perioada analizată. Aceasta se explică prin faptul că, deși, unele unități de cazare și-au încetat activitaea s-au deschis altele care a făcut ca capacitatea de cazare în funcțiune să crească cu aproximativ 22% în 2006 față de 2002, respectiv de la aproximativ 847 mii locuri/zile în 2002 la 1084 mii locuri/zile în 2006. Concluzia care se desprinde este că oferta turistică nu se corelează cu cererea.

Stațiunea fiind profilată pe turism balnear, prezintă o sezonalitate mai puțin accentuată, totuși și aici înregistrându-se fluctuații de la o lună la alta.

În ceea ce privește caracteristicile variaților sezoniere, acestea se produc în perioada unui an calendaristic și în contextul unui sezon determinat, cuprinzând una sau mai multe luni. La nivelul anului 2006, în Călimănești – Căciulata s-aînregistrat un număr total de 81744 turiști.

Analizând datele din grafic și din tabelul cu circulația turistică se pot stabili următoarele etape ale unui sezon turistic:

perioada de plin sezon, marcată prin intensitatea maximă a activității turistice în vârful de sezon (trimestrul III);

perioada de început și sfârșit de sezon, marcate prin solicitări mai puțin intense, când volumul activității crește și, respectiv descrește gradat în funcție de sporirea sau reducerea circulației turistice;

perioada de extrasezon, caracterizată printr-o activitate redusă (trimestrul I).

Raportul dintre cele 2 momente – sosirile de turiști din momentele de maxim și din cele de minim va reda coeficientul de intensitate a traficului:

Ci2006 = luna august 2006/ luna februarie 2006 = 12016/1880 = 6,39

La nivel național, valoarea coeficientului de intensitate a traficului turistic ia valori cuprinse între 2,3-2,5, fapt ce demonstrează că unitatea hotelieră analizată prezintă o diferență destul de mare între momentele de maxim și din cele de minim.

– Intensitatea sezonalității, exprimată sub forma gradului de concentrare, poate fi evaluată cu ajutorul coeficientului de concentrare Gini (CG) sau Gini corectat (CGC) (Struck):

CGINI====0,09

Circulația turistică în stațiunea Călimănești – Căciulata în anul 2006

Strategiile privind evoluția, dimensiunile și structura fiecărui element al mixului de marketing turistic sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de politici: politica de produs turistic, politica de preț, politica de distribuție și politica de promovare. Turismul din Călimănești – Căciulata are nevoie de adaptarea permanentă a acestor strategii la condițiile pieței.

Strategiile de dezvoltare trebuie alese cu grijă pentru a putea reuși atingerea obiectivelor fixate, ținând cont atât de punctele tari și slabe din mediul intern, cât și de oportunitățile și limitele mediului extern.

Prin analiza diagnostic realizată, am identificat ca puncte forte ale turismului din Călimănești – Căciulata următoarele:

– o particularitate importantă o reprezintă faptul că pe arealul stațiunii, se întâlnesc tipuri de ape minerale, asociate și cu alți factori – bioclimat adecvat;

– volumul și cantitatea rezervelor de substanțe minerale balneare este foarte mare;

– eficacitatea de excepție a unor tratamente cu ape minerale, în special în afecțiuni sau situații în care chimioterapia sau alte medicații nu dau rezultate;

– puritatea factorilor de mediu și calitatea cadrului natural, lipsit de surse majore de poluare;

– o bună accesibilitate către stațiune, din toate direcțiile, datorită rețelelor de căi rutiere și feroviare bine dezvoltate;

– existența unui personal pentru asigurarea serviciilor turistice și asistenței medicale cu o bună pregătire profesională;

– apropierea stațiunii de zona montană, ceea ce poate favoriza amenajarea și dezvoltarea locații cu profil complex;

În consecință, direcțiile principale ale strategiei de produs turistic în extrasezon ce pot fi folosite de unitățile de cazare din stațiune sunt:

– Combinarea unor elemente de atractivitate cu grade diferite de sezonalitate, aflate în zone apropiate, ușor accesibile prin poziția lor geografică. Pe baza aceasta, se sporește atât forța de atractivitate a fiecărei zone în parte..

– Combinarea, în variante multiple, a serviciilor oferite, elementul variabil
fiind, de regulă, serviciile de masă. Combinațiile cele mai des folosite sunt
cele de tipul „numai cazare”, „cazare și micul dejun”, „cazare și
demipensiune” și „cazare și pensiune completă”.

– Diversificarea serviciilor de agrement, prin oferirea zilnică a unor posibilități variate de alegere a modului de petrecere a timpului liber destinat odihnei. Selectarea serviciilor de agrement, combinarea lor se realizează de către consumator, posibilitatea oferită pentru realizarea unor asemenea combinații constituind un mijloc de creștere a atractivității produsului turistic în ansamblu.

– Oferirea de sejururi variabile ca lungime constituie un mijloc de sporire a
numărului de turiști în extrasezon. Variabilitatea dimensiunilor produsului turistic (lungimea sejururilor vândute) reprezintă elementul prin care acesta devine accesibil unui număr mai mare de consumatori.

– Detașarea, în cadrul ofertei, a unor produse care, prin natura lor, nu prezintă o sezonalitate pronunțată. Un asemenea produs îl constituie, de pildă, excursiile scurte, în care motivația turistică este reprezentată de elemente istorice.

– Diversificarea serviciilor prestate populației din zona de activitate a unității reprezintă o altă cale de sporire a încasărilor. Serviciile vizate sunt, în special, cele de masă și agrement. Diversificarea producției culinare, oferirea unor programe de divertisment în unitățile de alimentație publică, organizarea de manifestări excepționale etc., contribuie la „ocuparea” mai înaltă a spațiilor de producție.

Abordarea stabilirii prețurilor reprezintă un obiectiv al managementului firmei, ținând cont de faptul că produsele evoluează în timp și, astfel, prețurile se schimbă și ele, aceste schimbări reflectându-se în costuri și cerere. Firma trebuie să ia în calcul și variațiile cumpărătorilor și modificarea mediului concurențial.

Aspectul esențial al diferențierii tarifelor și preturilor îl formează stabilirea nivelului lor minim și maxim de-a lungul ciclului de sezonalitate.

Acordarea de reduceri și comisioane, se practică prin ajustarea prețurilor de bază ale produselor turistice pentru a recompensa clienții care îți plătesc la timp facturile, achiziționând contingente de locuri de cazare în cantități mari sau fac contracte în extrasezon. Reducerile și comisioanele îmbracă mai multe forme:

– Comisionul sau reducerea la plată în numerar reprezintă o reducere de preț acordată organizatorilor de turism care îsi plătesc la timp facturile;

– Rabatul pentru achiziționarea unei cantități mari este o reducere de preț oferită tour-operatorilor sau agențiilor de turism care fac achiziții în cantități mari;

– Bonificațiile comerciale sunt oferite de un hotelier intermediarilor care

alcătuiesc un canal, pentru anumite servicii prestate;

– Reducerile sezoniere se acordă cumpărătorilor care fac achiziții în extrasezon;

– Bonificațiile promoționale sunt reduceri de preț acordate distribuitorilor pentru participarea lor la programele de publicitate.

În acest fel, strategia diferențierii pe sezoane a tarifelor turistice trebuie completata cu strategia diferențierii pe segmente de consumatori.

Strategia prețurilor psihologice se bazează pe starea psihologică a cumpărătorilor față de nevoile raționale.

În practica de marketing se disting trei strategii principale și anume prețuri orientate pe baza cheltuieiilor, a cererii și a concurenței. Aceste strategii sunt operate, în principiu și în cazul tarifelor prestatorilor de servicii turistice, comercializate fie separat, fie sub formă de „pachet” de servicii.

În cadrul activității de marketing a unității turistice, o deosebită importanța prezintă politica de distribuție și promovare.

De regulă, comercializarea produsului turistic se realizează de prestatori prin două sisteme de desfacere, astfel:

– direct către clienți;

– indirect, printr-un lanț de intermediari sau agenți de voiaj care, în schimbul unui comision, preiau sarcina legării prestatorilor de servicii turistice cu consumatorii acestora.

Promovarea vânzărilor are drept obiectiv stimularea cererii turistice prin măsuri care vizează, de obicei, sporirea posibilităților de achiziționare a produsului turistic. Tehnicile cele mai utilizate sunt cele prin care se acordă anumite avantaje, atât populației în ansamblu, cât și unor segmente distincte ale acesteia.

Publicitatea acționează asupra clienților potențiali prin inteimediul mesajelor publicitare, al căror conținut este în măsură să determine un anumit comportament de cumpărare.