Sesiunea de comunicări științifice [610826]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE
Sesiunea de comunicări științifice
Mai 2018

Coordonator:
Prof. dr. ing. Simona Iuliana CARAMIHAI
Întocmit de:
Ingrid AXINTE
Mihai -Alexandru GÎRLEANU
Iustina -Cristina COSTEA -MARCU
SISTEM ASISTIV DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A
CAPACITĂȚILOR SOCIALE ALE COPIILOR CU AUTISM

2
CUPRINS
I. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
1.1. Specificarea temei : ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
1.2. Definirea problemei ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
1.3. Metodologia cercet ării ………………………….. ………………………….. …………………… 5
1.4. Obiectivele cercet ării ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
II. DEFINIREA PARAMETRILOR NECESARI ………………………….. ………………………….. . 6
2.1. Identificarea parametrilor necesari ………………………….. ………………………….. …….. 6
2.2. Descrierea parametrilor identifica ți ………………………….. ………………………….. ……. 7
2.2.1. Grupul țintă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7
2.2.2. Tipurile de emoții ce vor fi utilizate în cadrul aplicației ………………………….. .. 11
2.2.3. Tipuri de testări ce vor fi utilizate de către grupul țintă . ………………………….. 12
2.2.4. Modul de reprezentare al testărilor ………………………….. …………………………. 12
2.2.5. Moduri de interacționare ………………………….. ………………………….. ………….. 12
2.2.6. Persoanele specializate care monitorizează și se implică în terapia copiilor.
………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 12
2.2.7. Intervalele de timp la care persoanele specializate interacționează cu paci enții,
în funcție de specificul fiecărui specialist ………………………….. ………………………….. 12
2.2.8. Moduri de adresare ………………………….. ………………………….. …………………. 13
III. STABILIREA SPECIFICAȚIILOR DE FUNCȚIONA RE ALE APLICAȚIEI ……………. 14

3
3.1. Descrierea aplica ției ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
3.2. Arhitectura bazei de date ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
3.3. Arhitectura aplica ției ………………………….. ………………………….. ……………………… 19
IV. DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. … 20
V. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 23
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 25

4
I. INTRODUCERE

1.1. Specificarea temei :
Lucrarea își propune realizarea unei aplica ții inform atice pentru copiii cu autism (înalt
funcționali și cei cu tulburare Asperger , cu v ârsta cuprinsă între 5 -7 ani ), cu scopul de a –
i ajuta să cunoscă și să identifice emoții.

1.2. Definirea problemei
Numărul copiilor cu autism a crescut considerabil, în ultimi i ani și datorită acestui
fapt, specialiștii fac cu greu față cazurilor .
Pe baza cif relor din ultimii ani, specialiș tii estimează că, la ora actuală, autismul
este o afec țiune mai frecvent întâ lnită decat cancerul, diabetul ș i Sindromul Down. Cifrele
statisticilor internaționale: numărul persoanelor diagnosticate cu tulburări din
spectrul autismului este în creștere – 1 la 166 de copii, potrivit Congresului European
de Neuropsihiatrie de la Barcelona, sau 1 la 150, potrivit Centers for Disease Control din
Atlanta. (Gabriel Ungureanu, 2011) .
Totodată, o problemă importantă atât la nivel european, dar mai ales la nivel
național, este integrarea copiilor cu autism în societate .
De asemenea, costurile privind tratamentul acestor co pii sunt foarte mari –
costurile lunare pentru terapia individuală (unii copii necesită și recuperare
kinetoterapeutică) se ridică la 1000 de euro , în România.

5
1.3. Metodologia cercet ării
Cercetări secundare ale literaturii de specialitate .
Cercetări primare
 Cercetare nonreactivă –analizarea unor grupuri de copii în cadrul unor sedințe de
terapie.
 Cercetare reactivă – discuții cu doctori și părinți.
Realizara unei aplicații informatice .

1.4. Obiectivele cercet ării
Lucrarea de cercetare vizează următoarele obiect ive:

1. Identificarea stadiului actual al cercetării privind boala autismului și
aplicațiile informatice utilizate pentru copiii cu autism ;
2. Analizarea statisticilor privind numărul bolnavilor de autism pentru
stabilirea contextului;
3. Identificarea caracter isticilor specifice copiilor cu autism, acestea fiind
foarte importante pentru dezvoltarea aplicației ;
4. Identificarea elementelor de natură psihologică ce ajută la tratarea
copiilor cu autism;
5. Analiză privind integrarea copiilor în societate;
6. Dezvoltarea u nui sistem de suport în tratarea copiilor cu autism;
7. Testarea aplicației informatice pe un grup de copii;

6
II. DEFINIREA PARAME TRILOR NECESARI

2.1. Identificarea parametrilor necesari
Pentru stabilirea specificațiilor de funcționare a aplicației informat ice, am realizat cercetări
pentru a stabili:
▪ Grupul țintă
În funcție de:
➢ Vârstă
➢ Gravitatea bolii
▪ Tipurile de emoții ce vor fi utilizate în aplicație1.
▪ Tipuri de testări ce pot fi utilizate pentru grupul țintă.
▪ Modul de reprezentare al testărilor.
▪ Moduri d e interacționare.
▪ Persoanele specializate care monitorizeaza si se implică în terapia copiilor (tipurile
de utilizatori)
▪ Modalitățile în care persoanele specializate interacționează cu pacienții, în funcție
de specificul fiecări specialist (drept de acces pentru fiecare tip de utilizator)
Aceste cercetări au fost realizate prin:
▪ Discuții cu persoanele specializate:
➢ Psihologi
➢ Terapeuți
➢ Coordonatori (cei care coordoneaza o echipa de terapeuti)

1 În continuare se va observa că grupul țintă vizează copiii între 5 -7 ani. Așadar, aceștia vor studia doar
emoțiile „de bază”.

7
➢ Părinții unor copii cu autism înalt funcționali.
▪ Cercetarea unor a plicații existente.
▪ Asistarea la ședințele de terapie .

2.2. Descrierea parametrilor identifica ți
În urma cercetărilor realizate, am stabilit urmatoarele aspecte:
2.2.1. Grupul țintă
▪ Copiii cu autism înalt funcțional cu vârsta cuprinsă înre 5 și 7 ani.
▪ Copiii cu sindrom Asperger cu vârsta cuprinsă înre 5 și 7 ani .
Descrierea grupului țintă
Autismul înalt funcțional este caracterizat prin deficitul de comunicare, inter acțiunea
socială deficitară, imaginația saracă sau absent ă, stereotipiile motorii si verbal e.
Prevalen ța variaza intre 4,5 si 13 la 10000 copii iar incidenta este de 1 la 166 copii.
Conform clasificarilor americane – DSM IV TR si internationale – ICD – 10, autismul este
o tulburare care debuteaza inaintea varstei de 3 ani, caracterizata prin :
 deteriorarea calitatii relatiilor sociale (privitul ochi in ochi, expresia fetei, gesturile,
pozitiile corpului, incapacitatea de a incepe relatii cu alte persoane adulte sau
copii, incapacitatea de a intelege emotiile si sentimentele celorlalti, absenta
dorintei de a impartasi bucuria sau necazurile, realizarile, interesele sau
necazurile;

 deteriorari ale comunicarii – absenta sau intarzierea limbajului vorbit fara moduri
de compensare alternative, incapacitatea de a initia sau sustine o conversatie,
folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv (ecolalie imediata si intarziata).
De multe ori, limbajul este absent sau, daca exista, nu are rolul de comunicare.
Exprimarea este la persoana a II -a sau a III -a atunci cand se refera la propria

8
persoana, uneori re peta intrebarea sau cuvinte, fraze auzite anterior. Prozodia
(sonoritatea sau intonatia) este particulara, fie "cantata", fie de o pedanterie
accentuata;

 comportamente stereotipe si repetitive : aderarea la ritualuri fara nici o functie,
rutine, manierism e si miscari stereotipe (de ex. fluturat sau rasucit din palme sau
degete, privitul mainilor, topait, leganat, mers pe varfuri, preocupare pentru parti
ale obiectelor, etc.).
Sindrom Asperger
Institutul Național pentru Afecțiuni Neurologice și Accidente Va sculare (NINDS), parte a
Institutului Național pentru Sănătate din Statele Unite ale Americii definește Sindromul
Asperger ca fiind :
O tulburare de dezvoltare caracterizată prin:
o Rutine sau ritualuri repetitive
o Particularități în rutine și limbaj, prec um vorbirea într -o manieră formală
sau monotonă în mod excesiv sau interpretarea ad literam a figurilor de
stil.
o Comportament social și emoțional neadecvat și incapacitatea de a
interacționa cu succes cu alte persoane.
o Probleme în comunicarea non verbală , inclusiv folosirea restrânsă a
gesturilor, folosirea limitată sau neadecvată a expresiilor faciale sau o
privire stranie, fixă.
o Stângacie și mișcări motorii necoordonate.

Următoarea listă prezintă simptomele care pot apărea la copii cu Sindromul Asperge r: –
Interacțiuni sociale foarte puține sau inadecavate
 Vorbire repetitivă sau “robotică”
 Abilități de comunicare non verbală medii sau sub medie, dar abilități de
comunicare verbală medii sau peste medie.

9
 Tendința de a discuta mai degrabă despre sine d ecât despre ceilalți –
Inabilitatea de a înțelege aspectele sau frazele care sunt considerate
“de bun simț”
 Lipsa contactului vizual sau a conversației reciproce
 Obsesia față de subiecte specifice și unice
 Conversații unilaterale
 Momente ciudate și/ sa u manierisme
Terapie
Obiectivele tratamentului sunt facilitarea dezvoltării sociale și a limbajului,
diminuarea problemelor comportamentale (comportamentul ritualic, agresivitatea sau
hiperactivitatea), dezvoltarea unor aptitudini pentru funcționarea indep endentă,
consilierea familiei.

Printre cele mai cunoscute programe de intervenție care țintesc ameliorarea sau
rezolvarea dificultăților sociale, de limbaj sau comunicare și comportamentale se numără:

Analiza comportamentală aplicată – Applied Behavioral Analysis (ABA)
A fost dezvoltată de Lovaas și implică un stimul (o sarcină care necesită răspuns)
și o întărire pozitivă de fiecare dată când copilul răspunde corect. Cele trei componente
principale sunt utilizarea sistematică a tehnicilor comportamentale ; presupune o instruire
intensivă cu un specialist, de obicei unu la unu pentru minim 20 ore pe săptămână și un
training parental pentru ca părinții să poată oferi intervenție adițională.

Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped C hildren
(TEACCH)
A fost elaborat în 1980 de Schopler și colaboratorii săi care au implicat părinții în
roluri de co -terapeuți în programele educaționale. Programul pune pe primul plan
educația și nu psihoterapia. Se urmărește ajutarea părinților în susține rea intervențiilor
efectuate de specialiști și în monitorizarea activităților de stimulare la domiciliu, în
identificarea dificultăților comportamentale ale copilului și în elaborarea obiectivelor
pedagogice sau comportamentale. Intervenția personalizată p resupune stabilirea

10
priorităților împreună cu părinții în diferite domenii. Se fixează în scris obiectivele pe
termen scurt, mediu și lung.
Conduitele educative sunt învățate de către părinți după o obse rvare prealabilă a
celor specializați. După o perioadă de antrenament părinții sunt implicați în munca de
echipă, fiind asistați și apoi evaluați. Activitățile propuse vizează imitația, percepția,
motricitatea generală, motricitatea fină, coordonarea oculo -manuală, performanțele
cognitive, competența verbală, autonomia, sociabilitatea, comportamentul.

Picture Exchange Communication Sistem (PECS)
A fost dezvoltat în SUA de Bond și Frost (1994). Copilul trebuie să ofere o
pictogramă în schimbul a ceea ce dor ește. Ținta este de a încuraja copilul să inițieze
dialogul și poate să folosească propoziții în imagini pentru a face comentarii sau a cere
ceva.

Analiză privind comunicarea cu copiii autiști (noțiuni necesare în proiectarea
aplicației)

Recomandări:
▪ Comunicarea trebuie să fie rară, clară, concretă, constantă.
▪ Folosirea cuvintelor pe care copilul le înțelege; utilizarea aceluiași cuvânt
pentru descrierea aceleiași situații.

COMUNICARE :

Nu are contact viz ual;

Pare a fi surd;

Posturi neobisnuite ale corpului;

Ecolalie

Începe să folosească unele cuv inte, apoi
nu le mai folosește.

11
▪ Folosirea propozițiilor scurte și simple.
▪ Exagerarea mimicii, gesturilor și i ntonației.
▪ Utilizarea suportului vizual în comunicare (imagini, pictograme): acesta atrage
și menține atenția, reduce anxietatea, concretizează conceptele.
▪ Ignorare, în cazul ecolaliei2 sau repetarea de către adult a ecolaliei copilului.
▪ Precizarea corec tă a denumirii obiectelor și acțiunilor greșite realizate de către
copil.

2.2.2. Tipurile de emoții ce vor fi utilizate în cadrul aplicației
Datorită faptului ca la vârsta de 5 -7 ani, copiii nu percep anumite sentimente mai
complexe, se vor utiliza doar emoții fundamentale:
Figura 2.1. Emoțiile folosite în aplicație
Observații :

2 Simptom care se manifestă prin repetarea ca un ecou a cuvintelor interlocutorului

12
 Se va evita folosirea sinonimelor – de exemplu vesel – bucuros.
 Nu se vor învăța succesiv emoțiile care reprezintă expresii faciale asemănătoare:
 Speriat – Mirat
 Plictisit – Obosit
 Trist – Plictisit

2.2.3. Tipuri de testări ce vor fi utilizate de către grupul țintă.
▪ testăr ile vor fi pe mai multe module și va exista și un test general din toate emoțiile .
▪ Un test se consideră trecut dacă are raspunsuri 100% corect e.
Testările vor fi de tipul:
2.2.4. Modul de reprezentare al testărilor
▪ suport vizual – poze, fotografii, video
▪ suport auditiv

2.2.5. Moduri de interacționare
▪ prin intermediul terapeutului sau a părinților, copilul poate să exerseze
și să realizeze anumite exerciții .
2.2.6. Persoanele specializate care monitorizează și se implică în
terapia copiilor.
▪ medic psihiatru
▪ coordonator
▪ terapeut
2.2.7. Intervalele de timp la care persoanele specializate
interacționează cu pacienții, în funcție de specificul fiecărui specialist
▪ medicul psihiatru consultă pacientul odată la aproximativ 3 -6 luni
▪ coordonatorul interacționează cu pacientul odată pe lună.

13
▪ terapeutul exersează zilnic cu pacientul.
2.2.8. Moduri de adresare
Se vor folosi cuvinte cheie precum:
 Potrivește
 Arată
 Cum se simte
Se va evita folosirea sinonimelor și diversificarea formulelor de adresare.

14
III. STABILIREA SPECIFICA ȚIILOR DE
FUNCȚIONARE ALE APLI CAȚIEI
3.1. Descrierea aplica ției
Aplicația informatică se bazează pe învățarea emoțiilor, prin utilizarea imaginilor . va
expune anumite trăsături faciale/ fizice și scenarii care indică stările emoționale al e unor
personaj e din cadrul aplicației.
Utilizatorul aplicației trebuie inițial să invețe anumite trăsături în concordanță cu
sentimentul corespunzător, apoi să susți nă mai multe teste, pentru a se putea cuantifica
rezultatele obținute în urma utilizării aplicației. Funcționalitațile aplicației vor fi:

Figura 3 .1. Funcționalitățile aplicației
Mai jos sunt reprezentate schematic acțiunile pe care le pot realiza utili zatorii aplicației.

15

TERAPEUTLOGIN
INSERARE / STERGERE /
CAUTARE POZE IN BAZA DE
DATECAUTARE PACIENT
STERGERE DATE
PACIENTPERSONALIZARE
TEST /TRAININGACTUALIZARE DATE
PACIENTTRAINING + TEST
MODUL I / o emoțieTESTARE GENERALĂ
din toate emo țiile
PACIENT
ADĂUGARE PACIENT
TRAINING + TEST
MODUL II / o emoție
TRAINING + TEST
MODUL III / o emoțieSIGN UPFigura 3.2. Reprezentarea schematică a aplicației

16
Modulul I
Se vor folosi poze tip emoticon și poze tip desen animat.

Modulul II
Se vor folosi poze tip emoticon și poze cu fețe reale.

Modulul III
Se vor folosi poze tip emoticon și poze de cauzalitate.

17
Observații
 Fiecare modul va avea o parte de training și o parte de testare.
 Pentru fiecare emoție va exista o imagine de tip emoticon (în funcție de emoția
curentă) care va „ însoți” copilul până la terminarea modulelor.
 Pentru învățarea unei emoții se vor parcurge modulele în ordine, i ar la final ul celor
3 module se va efectua un test din emoția curentă.
 Fiecare modul va urmări umătoarea structură la partea de training:
 Etapa de Potrivire (matchin g) – acțiunea princi pală este de a potrivi
imaginil e – drag and drop.
 Etapa Receptivă – acțiunea principală es te de a arăta imaginile
corecte – selectează imaginea/imaginile corecte, existând unu sau
mai mulți distractori.
 Etapa Expresivă – acțiunea princ ipală este de a identifica emoția –
se dă o imagine pentru care trebuie identificat tipul emoției
 Se vor avea în ved ere următoarele aspecte pe care le parcuge pacientul:
 Potrivește
 Arată
 Înțelege cauzalitatea emoției
 Identifică personal emoția
 Exprimă emoț ia (facial).
 Partea de contorizare a greselilor
 Pentru pr imele 2 greseli consecutive în training se schimb ă pozele
etapei. Se dau 2 vieti. Daca î n continuare face 2 greșeli consecutive,
copilul pică trainingul. Daca face o variantă corect se reseteaza
contorul.
 Personalizarea
 Terapeutul are posibilitatea de a edita atât pozele întrebările cât și
răsăunsurile și varinatele de răspuns.
 O ședintă de lucru va dura aproximativ 30 de minute.

18
3.2. Arhitectura bazei de date
Figura 3.3. Arhitectura bazei de date.

19
3.3. Arhitectura aplica ției
Mai jos este prezentată arhitectura aplicației informatice.

Figura 3.4. Arhitectura aplicației

20
IV. DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE
Privind cercetările ce se vor efectua în continuare, menționăm:
 Aplicația s e va testa pe mai multe grupuri de copii tipci (sănătoși). Și ulterior, în
funcție de rezultate, se va testa pe grupuri de c opii cu autism înalt funcțional și cu
sindrom Asperger.

 Se vor introduce elemente audio
 Muzica de fundal
 Enunțurile vor fi audio
 Feedback -ul va fi a udio ( „ Bravo! Foarte bine!” / „Nu! Mai încearcă!”)

 Elementele de feedback
 Copiii vor fi felicitați prin diverse metode
De exemplu:
 Baloane dinamice .

 Artificii

21
 Se va realiza o componentă de interacțiune directă .

 Sesiunile de lucru vor putea fi live, iar în anumite momente va
exista posibilitatea de a capta imaginea pacientului (de
exemplu, atunci cand el se bucură) .

 Imaginile pacientului se vor salva în baza de date și vor putea fi
folosite doar de către el sau de către grupul de co piii cu care
lucrează la diferite terapii. (confidențialitatea fiind un lucru
foarte solicitat de către părinți).

 O funcție prin care se va putea „alcătui” o față, în funcție de o anumite emoție.

22
 Parcurgerea modulelor și a sesiunilor de lucru se va realiza sub forma unor
„Treasure map ”

23
V. CONCLUZII

Programul a fost gândit în strânsă legătură cu specialiștii din domeniu și ulterior unei
cercetări amănunțite a numeroaselor studii științifice.
Câțiva copii, atât sănătoși cât și aparținând grupul ui țintă, au testat anumite funcționalități
ale aplicației.
Rezultatele obținute până în prezent sunt satisfăcătoare deoarece am observat o mare
apreciere din partea terapeuților și o deschidere către viitoare colaborări. Totodată, copiii
au fost capabili să parcurgă cu entuziasm, cîteva etape din program.

24

BIBLIOGRAFIE
1. Gabriel Ungureanu, M. A. E., 2011. AUTISMU L–ASPECTE PSIHOSOCIALE
ACTUALE. Revista de Psihologie, Volume 6.
2. Golan, O., Ashwin, E., Granader, Y., McClintock, S., Day, K., Leggett, V., & Baron –
Cohen, S. (2010). Enhancing emotion recognition in children with autism spectrum
conditions: An intervention using animated vehicles with real emotional
faces. Journal of autism and developmental disorders , 40(3), 269 -279.
3. CursuriAutism, 2014. Cursuri Autism. [Online]
Available at: http://cursuriautism.ro/aplicatii -pentru -autism.php
[Accessed 20 mai 2017].
4. Forton, D., n.d. SUB SEMNUL NERENUNȚĂRII LA SPERANȚĂ -COPILUL
AUTIST (UNDER THE SIGN OF HOPE -THE CHILD WITH AUTIST
SYNDROME.). s.l.:Revista Trimestrială.
5. Williams, B. T., Gray, K. M., & Tonge, B. J. (2012). Teaching emotion recognition
skills to young children with autism: a randomised controlled trial of an emotion
training programme. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 53(12), 1268 –
1276.
6. SIMION, I. -A., 2014. METODE ȘI TEHNICI COGNITIV -COMPORTAMENTALE ÎN
ABORDAREA AUTISMULUI: ÎNTRE CUNOAȘTERE ȘI RECUPE RARE.
București: Editura Mica Valahie. Moraru, O., 2007. Comportamentul agresiv al
persoanelor autiste -considerații generale. Rom J Leg Med, 15(2), pp. 127 -134.
7. Pereteatcu, M., 2014. Abordări educaționale specifice în cazul copiilor cu autism.
8. Taylor, G., n.d. Autism – Professional Perspective and Practice. s.l.:s.n.

25
ANEXE
Meniu terapeut

Sign up terapeut

26
Caracterizarea pacientului

27

28

29

Stergere pacient

30
Adăugare pacient

Personalizare test/training

31
Inserare poze

Meniu pacient