Serviciile Sportive

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND SERVICIILE SPORTIVE

Marketingul sportiv este un fenomen relativ nou.În anii 1940 și 1950 sportul nu a fost puternic comercializat,și a fost văzut ca o activitate pe care oamenii doar „o fac”.Sportul a fost luat de la sine,iar atitudinile tinerilor cu privire la acesta au fost bazate pe tradiție,valori familiale și influențe venite din partea persoanelor de aceeași vârstă.

Marketingul sportiv este multidimensional.În primul rând,el implică aplicarea conceptelor de marketing asupra serviciilor și produselor sportive,și in al doilea rând,implică marketingul produselor non-sportive prin intermediul asociațiilor sportive.Prin urmare,marketingul sportiv are două caracteristici cheie,pe care le vom analiza din două unghiuri.

Primul unghi este reprezentat de aplicarea practicilor generale de marketing la sportul legat de produse și servicii.Cel de-al doilea unghi este reprezentat de marketingul altor produse de consum sau industriale sau a serviciilor prin sport.Ca orice altă formă de marketing,marketingul sportiv este destinat satisfacerii cererilor și nevoilor consumatorilor.Își atinge aceste scopuri prin furnizarea de servicii sportive și produse de sport conexe consumatorilor.

Aceste două unghiuri ale marketingului sportiv sunt centrate pe înțelegerea unei game complete de moduri în care sportul este gestionat dintr-o perspectivă de marketing.

Înainte de orice vânzare,serviciul sau produsul sportiv trebuie să ocupe un loc în mintea consumatorului.În practică,aceasta cere clientului să fie conștient de produsul sau serviciul sportiv și a răspuns acestuia în mai multe sensuri pozitive.

Cu alte cuvinte,marketingul sportiv implică introducerea pe piață a sportului și marketingul prin sport.De exemplu,marketingul produselor și serviciilor sportive direct către consumatorul sportiv poate include echipamente sportive,competiții profesionale,evenimente sportive și cluburi locale.Alte exemple simple ar putea fi date de către publicitatea echipei,publicitatea pentru a promova un atlet,vinderea de bilete.

1.1 Conceptul de servicii

În cadrul economiei,serviciul reprezintă un produs intangibil,serviciile fiind un exemplu de bunuri economice intangibile.

Furnizarea serviciilor reprezintă de cele mai multe ori o activitate economică în cazul în care cumpărătorul nu în general,cu excepția unui contract de exclusivitate,obține dreptul de proprietate exclusivă a lucrurilor achiziționate.Avantajele unui astfel de serviciu,în cazul în care este plătit un preț,sunt considerate a fii înțelese din dorința cumpărătorului de a plăti pentru acesta.Serviciile publice sunt acelea pentru care,societatea (stat-națiune,uniune fiscală,regională) plătește in ansamblu,prin intermediul taxelor si impozitelor.

Un serviciu reprezintă un set de beneficii consumabile și perisabile o singură dată care:

este emis de furnizorul de servicii responsabil,aflat în strânsă coacțiune cu furnizorii lui de servicii interne si externe;

este efectuat de funcții distincte ale sistemului tehnic și prin diferite activități individuale;

este comandat în funcție de nevoile consumatorilor prin intermediul serviciului client,de la furnizorul de servicii;

este prestat individual pentru un consumator de servicii autorizat la cererea acestuia.

Caracteristici ale serviciilor

Serviciile pot fi interpretate in ceea ce privește caracteristicile lor cheie, fiind denumite uneori „Cinci I de servicii”.

Intangibilitatea sau nematerialitatea reprezintă caracteristica conform căreia ele nu pot fi atinse,cuprinse,manipulate,privite,mirosite sau gustate.Astfel,nu exista nici nevoie de transport,stocare sau depozitare.Mai mult decât atât,un serviciu poate fi (re)vândut sau deținut de cineva,însa nu poate fi predat de către furnizorul de servicii mai departe,către consumatorul de servicii.Putem considera serviciile ca fiind bunuri abstracte,care pot fi reprezentate,în mod indirect,calitativ ori cantitativ.

Perisabilitatea. Serviciile pot avea componente tangibile mici sau chiar deloc și,prin urmare,nu pot fi stocate in vederea unei utilizări ulterioare.În cazul in care un consumator nu consumă sau solicită serviciul pentru care a fost desemnat sau programat într-o anumită perioadă,serviciul nu va mai putea fi efectuat pentru el.Din punct de vedere al furnizorului de servicii,aceasta este o oportunitate pierdută,iar el nu poate percepe orice livrare de servicii;el poate atribui resursele,procesele si sistemele unui alt consumator de servicii,în cazul in care îi sunt solicitate serviciile.În cazul în care un serviciu a fost prestat complet către consumatorul de servicii,acest serviciu dispare ireversibil,așa cum a și fost consumat de către acesta.

Inseparabilitatea. Consumatorul si prestatorul de servicii se află,în tot timpul procesului de prestare a serviciului,în contact direct.În multe cazuri,furnizarea de servicii este executată automat,însă furnizorii trebuie să atribuie resurse și,în mod activ,păstrează servicii corespunzătoare de pregătire și capabilități de livrare.

Variabilitatea. Fiecare serviciu este unic. Este generat,prestat și consumat o singură dată și nu pot fi repetate exact ca punct în timp,locație,circumstanțe, condiții,configurații actuale și/sau resurse alocate sunt diferite pentru livrarea următoare,chiar dacă serviciul este același cerut de către consumator.De exemplu,serviciul de taxi care transportă consumatorul de serviciu de la casa lui la operă este total diferit de serviciul de taxi care transporta același consumator de serviciu de la operă la el acasă-un alt punct în timp,cealaltă direcție,poate un alt traseu,probabil un alt șofer de taxi sau chiar alt taxi.

Implicarea. Una dintre cele mai importante caracteristici ale serviciilor este participarea clientului în procesul de livrare de servicii.Un client are posibilitatea de a obține serviciile modificate in funcție de cerințele specifice.

Serviciile corespunzătoare de marketing necesita vizualizarea creativă de a evoca în mod eficient o imagine concretă in mintea consumatorilor de servicii.Din punct de vedere al consumatorului de servicii,aceste caracteristici fac dificilă,sau chiar imposibilă,evaluarea sau compararea serviciilor înainte de a experimenta furnizarea acestora.Factorul uman este adesea cheia către succes in economiile de servicii.

În celebra carte a lui Adam Smith, Avuția Națiunilor , publicată în Marea Britanie in anul 1776,făcea distincție intre producții,pe care el le-a numit „productivă” și „neproductivă”. În cazul primei,a spus el,produce bunuri care ar putea fi depozitate după producție și ulterior schimbate pentru bani sau alte bunuri de valoare.Dar munca neproductivă,însă „onorabilă,…utilă,sau…necesară” a creat servicii care au pierit în timpul producției și,prin urmare,nu au contribuit la bogăție.Bazându-se pe această temă,economistul francez Jean-Baptiste Say a susținut ca producția și consumul au fost inseparabile în servicii,utilizând termenul „produse imateriale” pentru a le descrie.

1.2 Definirea serviciilor sportive și incadrarea acestora in sectorul terțiar

Sportul poate fi definit ca o activitate umană care implică efortul fizic și îndemânare ca accent principal al activității,cu elemente de competiție,unde regulile și modelele de comportament care reglementează activitatea prin intermediul organizațiilor,fiind recunoscute,în general,ca și sport.

Sectorul sportiv cuprinde organizații comunitare,și operațiile din sectorul comercial și privat care oferă activități care sunt competitive,au reguli formale,necesită efort fizic și abilitate,și care sunt organizate cu structuri instituționale.Sportul poate fi unul de agrement cu accentul pus pe distracție,sau cu un accent de performanță asupra competiției,în cadrul unei ligi sau eveniment structurat.

Având in vedere că sportul este o parte esențială a vieții sociale și joacă un rol important in societatea noastră democratică,atăt de înaltă performanță cât și activități de agrement,incluzând patru elemente speciale:stabilirea bazei,participarea,performanța și excelența.Este important ca structurile guvernamentale și companiile private sa lucreze în comun pentru a dezvolta industria sportivă,care implică statul,organizațiile non-guvernamentale,autoritățile locale și sectorul privat.

Sportul trebuie să fie luat in considerare în urmatoarele câmpii:

rolul său în politica regională;

educație și antrenament;

rolul în economia regională;

turismul sportiv;

rolul în mediu;

rolul în cultura socială.

Clasificarea serviciilor sportive și a activității fizice este bazată pe două dimensiuni.Prima dimensiune este reprezentată de tipul și gradul de implicare al angajaților în producția de servicii-de consum,profesionale și servicii umane.A doua dimensiune este reprezentată de cele patru seturi de motive ale clientului pentru participarea la sport și la activitatea fizică-exercitarea de plăcere,îndemânare,excelență și sănătate/fitness.O combinație a acestor două dimensiuni produce sașe clase ale serviciilor sportive și ale activității fizice și anume:

Plăcerea consumatorului.Când organizația satisface cererile clienților punându-le la dispoziție facilități necesare si echipamente disponibile,clienții sunt auto-motivați și ajung să caute mai des plăcerea de activitate fizică și sport.

Sănătate/Fitness.Clienții știu ceea ce au de făcut și iși asumă responsabilitatea.Managerii nu trebuie să se implice în program,ci doar sa pună la dispoziția clienților echipamente și facilități disponibile.

Competențe umane.Scopul acestui serviciu este de învățătură și învățare de aptitudini pentru diferite activități sportive și fizice.

Excelență umană;

Subzinstență umană;

Detoxifiere.

Sectorul serviciilor,cunoscut de asemenea și sub numele de sector terțiar,include toate ramurile de activitate umană a cărui bază este de a oferii servicii,oferind astfel un loc de muncă,cunoștințe,resurse financiare,infrastructură,bunuri,sau o combinație a acestora.Sectorul serviciilor reprezintă o parte considerabilă a economiei naționale.Sectorul serviciilor include,de fapt,toate organizațiile (altele decât industrie și agricultură) care prin obiectul muncii lor sau al antreprenoriatului,se concretizează,in final,în una dintre următoarele ramuri:

Administrație publică;

Educație;

Sănătate;

Turism;

Divertisment,cultură și sport.

Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților este următoarea:

Servicii de promovare a activităților sportive;

Servicii de organizare a activităților sportive care include urmatoarele servicii:

Servicii de organizare a evenimentelor sportive de orice tip,în aer liber sau în sală,pentru amatori sau pentru profesioniști;

Servicii asigurate de cluburile sportive(cluburi de fotbal,cluburi de popice,etc).

Alte servicii conexe evenimentelor sportive:

Servicii cu privire la evenimentele sportive,cum ar fi servicii ale sportivilor și atleților individuali,pe cont propriu,ale arbitrilor,membriilor juriilor sportive,profesorilor,etc.

Servicii ale academiilor de echitație și ale altor școli sportive;

Servicii ale ghizilor montani și de vânătoare;

Servicii ale grajdurilor pentru cai de curse și ale garajelor cu atelaje aferente;

Servicii referitoare la pescuitul sportiv sau de agrement;

Servicii oferite de porturi de ambarcațiuni;

Servicii la vânătoarea sportivă sau de agrement;

Alte servicii sportive neclasificate astfel.

1.3 Sportul și rolul său in economie și societate

O dată cu trecerea timpului,sportul a afectat diferite culturi,tradiții și valori în societatea noastră.Poveștile care vin din lumea sportului ne ajută să dobîndim o mai bună înțelegere a opiniilor noastre cu privire la problemele de egalitate,drepturile omului,dezvoltarea copilului,standarde pentru sănătate si fitness,precum si dezvoltarea caracterului,dar și a altor probleme.

Nu contează daca dumneavostră sunteți un atlet,o persoană care joacă tenis in fiecare zi sau nu faci nimic până la urmă; nici măcar nu trebuie sa te bucuri de vizionarea sau participarea la sport pentru ca acesta să afecteze viața intr-un fel.În viața fiecăruia apare,la un moment dat, o formă a sportului,fie că este pe un ecran de televizor,la școală sau ca spectator.Deci,nu este o nebunie să spunem ca sportul poate afecta orice individ,pentru că in cazul in care sportul intră în viața ta,va ajunge să te afecteze într-un fel sau altul.Beneficiile participării la sport nu sunt doar acelea de a face fitness,ci trebuie sa privim dincolo de ceea ce face pentru corpul tău.

Sportul permite oamenilor să se exprime într-un mediu,departe de ziua lor normală;sportul trăiește în interiorul unui microcosmos,este parte a societații noastre,separate însă în același timp.Ceea ce este bine.Acest lucru permite persoanelor sa ignore stresul și solicitările care sunt plasate asupra lor zi de zi.

În societatea noastră,și în multe altele,există întotdeauna o formă de bază a segregării,a separării diferitelor grupuri,însa atunci când vine vorba de sport,aceste două grupuri separate se unesc,având un singur scop; susținerea unei echipe,care aduce cu sine un sentiment de mândrie și că raspândirea acesteia pentru aceeași echipă ajută la aducerea împreună a oamenilor. De exemplu, ori de câte ori are loc Cupa Mondială,întreaga țară devine spatele echipei,sunt fluturate steaguri,bannere, și chiar și acei jucatori care in anumite momente ajung sa fie rivali pe terenul de fotbal,acum joacă unul alaturi de celălalt.

Sportul a devenit o afacere în zilele noastre,cu sportivi profesioniști,cluburi sportive și antrenori.Aceste locuri de muncă permit mai multor persoane să fie angajate,eliberând așa-numitele „locuri de muncă de birou”.De asemenea,aceste întreprinderi care au sportul ca o nișă pe piață au revenit în comunitate,ei plătesc taxe,asigură locuri de muncă și oferă un serviciu de prim rang. Sportul poate ajuta economia,în special atunci când o națiune găzduiește jocuri mondiale. Veniturile suplimentare aduse de către turiști,suporteri și publicitatea generală a națiunii reprezintă un implus pentru economie.

Sport și dezvoltare economică

Acest subiect include o serie de diverse probleme legate de rolul sportului în dezvoltarea economică,dar și în tările aflate în curs de dezvoltare.

Patru domenii principale prezintă limitele și potențialul sportului de a contribui la dezvoltarea economică sunt discutate în sub-secțiuni dedicate:

Subdezvoltarea sportului în țările în curs de dezvoltare

Cercetările arată că investițiile în sport în țările în curs de dezvoltare sunt mult mai puține decât în țările dezvoltate,că dezvoltarea sportului nu este,de obicei,o prioritate de top în bugetul național sau în sistemul de învățământ.

Studiile arată că un „cerc vicios” este în curs de dezvoltare,ca urmare a subdezvoltării sportului în țările în curs de dezvoltare,în care investițiile mai mici in sport scad potențialul de sportivi pentru a construi talentul lor.

Aceasta înseamnă ,de asemenea, că există mai puține perspective pentru sportivi sa-și continue formarea lor sportivă,sau caută să facă acest lucru în țările care se află în curs de dezvoltare.La rândul său,lipsa de oportunități de consolidare a talentului într-o țara în curs de dezvoltare conduce la mai puțin randament al investiției mici puse în talentele locale. Țările mai puțin dezvoltate se află în imposibilitatea de a utiliza talentul artiștilor lor și au tendința de a le pierde in detrimentul altor națiuni mai puternice in sport,la nivel mondial.

Fenomenul „oboseala mușchilor”

„Oboseala mușchilor” a fost considerată comparabilă cu „oboseala creierului” –sportivi din țările în curs de dezvoltare aprovizionează piețele tărilor industrializate cu talent. De exemplu,în fotbal,ratele ridicate de transfer pe care jucătorii europeni le pot cere de la cluburi au creat o alternativă mult mai ieftină-importarea jucătorilor din țările in curs de dezvoltare.

În țările în curs de dezvoltare,jucătorii sunt fie înscriși în cluburile oficiale sau joacă pentru asociațiile sportive neafiliate.Pentru jucătorii neafiliați,singura lor șansă de a obține un transfer internațional este prin intermediul rețelelor informale și de multe ori chiar clandestine de agenți de jucători,formând o piață subterană în fotbal.

Este posibil ca situația jucătorului să nu se îmbunătățească odată ajuns într-o țară europeană-în cel mai rău caz ,acei jucători care au sub vârsta de optisprezece ani și care nu au fost recrutați cu succes într-o echipă europeană,sunt găsiți de asemenea fără un contract de muncă sau chiar un bilet dus-întors în țara lor de origine.Taxele de transfer pentru jucătorii străini din țările în curs de dezvoltare către cluburile europene sunt atât de mici, încât acestea abia acoperă costurile cu formarea profesională transferat în țara lor de origine.

Exploatarea și protecția copilului în sport

În fotbal,FIFA a stabilit un regulament de transfer in septembrie 2001 care conținea o serie de clauze referitoare la protecția jucătorilor minori,de compensare a formării și un „mecanism de solidaritate”.În plus,jucătorii minori nu pot fi transferați, doar în cazul în care familia acestuia dorește mutarea lui din motive care „nu sunt legate de fotbal”.Cercetările recente arată faptul că practicile sportive excesive și presiunea asociată cu performanța sportivă sunt considerate o încălcare a drepturilor copilului.

Dezvoltarea piețelor locale prin sport

Studii privind o serie de evenimente sportive locale au arătat faptul că acestea au capacitatea de a atrage un numar mare de persoane,inițial din zonele locale și din imprejurimi,unde evenimentele sportive încep să aiba un rol progresiv.Industriile locale și un sector de sport local pot apărea în cazul în care evenimentele pot genera suficient interes pentru a atrage oamenii dornici să participe la eveniment și de cumpărare a produselor și serviciilor asociate cu evenimentul.La nivel local un „cerc virtuos” poate fi creat, în care sunt prestate servicii legate de sport,creând locuri de muncă și oportunități pentru a se dezvolta și pentru a produce noi servicii și produse.

Cu toate acestea,dacă oportunitățile economice sunt menite să fie făcute prin intermediul turismului sportiv,dezvoltarea economică s-a dovedit a fi cea mai eficientă în crearea de durată.Pentru început,a fost indicat faptul că,comunitățile locale să constuiască cu propriile lor abilități,să fie urmat de dezvoltarea competențelor specifice și relevante pentru mediul social al comunității lor.Comunitățile locale ar putea folosi propriile lor capacități de a organiza evenimente,prezentarea abilităților comunității în vederea obținerii recunoașterii atât în regiune,cât și la nivel internațional.

Investiții din veniturile sportivilor în comunitățile locale

Investițiile din veniturile sportivilor de la câștigarea competițiilor sportive internaționale în afacerile locale și imobiliare a devenit un fenomen în unele țări în curs de dezvoltare,în special în Africa.

Sportul ca un mijloc de a construi competențe pentru angajare

Abilitățile „Core” le includ direct pe acelea care sunt asociate direct cu management sportiv.Abilitățile „Soft” includ aptitudinile și valorile care sunt învățate prin sport,cum ar fi:cooperare,leadership,respectul pentru ceilalți,a ști cum să pierzi și să câștigi,a ști cum să gestioneze concurența,etc.

Cu toate acestea,se recomandă să se manifeste prudență când este luat în calcul punctul de vedere al contribuției sportive la dezvoltarea economică,prin dezvoltarea locurilor de muncă.Cercetările arată că este o nevoie de a identifica noi lucuri de muncă ascociate cu sportul și să se efectueze un inventar al tuturor categoriilor de locuri de muncă în țările în curs de dezvoltare care pot folosi abilități sportive sau a celor care derivă din sport.

CAPITOLUL 2

Evoluții privind serviciile sportive în România

Există o gamă largă de sporturi care sunt redate și urmate în România. Fotbalul reprezintă cel mai popular sport în România.Alte sporturi populare sunt handbalul,baschetul,tenis,gimnastică,rugby.

Fotbalul este sportul cel mai popular în România.Cel mai cunoscut jucător pe plan internațional este Gheorghe Hagi, care a jucat la echipe precum Steaua București( România),Real Madrid,FC Barcelona(Spania) și Galatasaray( Turcia). Alți jucători faimoși ai României:Nicolae Dobrin,Ladislau Boloni,Gheorghe Popescu,Helmuth Duckadam,Silviu Lung,Ion Oblemenco,etc.Naționala de fotbal a României a luat parte de șapte ori la FIFA World Cup,perioada anilor '90 reprezentând o perioadă de succes,ajungând în sferturile de finală ale FIFA World Cup în anul 1994 în Statele Unite,când „Generația de Aur” a fost printre cele mai bune.

Handbalul reprezintă cel de-al doilea sport ca și popularitate în România, după fotbal. Naționala de handbal a României a caștigat Cupa Mondială de patru ori în anii 1961,1964,1970,1974.

Ca și sporturi individuale,printre cele mai populare se numără tenisul și gimnastica.România păstrează o lungă tradiție în gimnastica sportivă,mai ales în competiția feminină. Gimnastica este responsabilă pentru majoritatea medaliilor olimpice ale României,de aur,bronz și argint.Cea mai faimoasă gimnastă română este Nadia Comăneci, prima gimnastă care a avut 10 pe linie la Jocurile Olimpice. A câștigat,de asemenea,trei medalii de aur,una de argint și una de bronz,toate la vărsta de 14 ani.Succesul ei a continuat în anul 1980,când a câștigat două medalii de aur și două de argint.Alte gimnaste faimoase:Ecaterina Szabo,Simona Amânar,Andreea Răducan,Cătălina Ponor sau Sandra Izbașa.

În domeniul tenisului,Ilie Năastase este unul dintre cei mai faimoși jucători de tenis.El a câștigat mai multe titluri de Grand Slam și zeci de alte turnee, și a fost primul jucător care urmează să fie clasat ca număr 1 de către ATP din 1973 până în 1974.Cel mai faimos jucător de tenis român din toate timpurile este Ilie Năstase,prezentat ca și „jucătorul cel mai talentat vreodată de a deține racheta”.Ca și jucători faimoși de tenis avem: Ion Țiriac,Andrei Pavel,Simona Halep,Sorana Cîrstea.

2.1 Contribuția serviciilor sportive la indicatorii macroeconomici ai României

În anul 2003,sectorul serviciilor a constituit 55% din produsul intern brut,iar sectorul angajat 51,3 % din forța de muncă.

2.2 Unități sportive în România

Stadionul Giulești-Valentin Stănescu a fost deschis oficial în data de 10 iunie 1939.Acesta și-a câștigat repede porecla de „Potcoava” datorita faptului că un capăt a fost lăsat deschis.Stadionul a rămas în mare parte același până în mijlocul anilor 1980,până când un stand improvizat a fost pus în capătul deschis.Zece ani mai târziu,acesta a fost închis cu un stand propriu de beton.Stadionul Giulești a fost renovat in anul 2003,folosindu-se un nou sistem de drenaj,a fost eliminat perimetrul gardului de fier,și au fost îmbunătățite facilitățile VIP.

Arena Națională este un stadion de fotbal în București,construit în locul Stadionului Național Lia Manoliu.Construcția noului stadion a început în anul 2008,și,după mai multe întârzieri,construcția acestuia a fost finalizată în anul 2011.În timpul lucrărilor,s-a decis echiparea stadionului cu un acoperiș retractabil.Arena Națională și-a deschis oficial porțile pe data de 6 septembrie 2011,cu meciul de calificare la Euro,între Franța și România.

Stadionul este deținut de către orașul București,însă poate fi închiriat de către orice alt club de fotbal.De la începutul sezonului 2012,FC Dinamo a decis să joace toate meciurile din ligă de acasă la stadion. Arena mai este folosită și de echipe precum Steaua și Rapid.

În București există o mulțime de terenuri de tenis și cluburi care oferă doritorilor posibilitatea de a se deda la jocul lor preferat.Vizitatorii au o gamă largă de opțiuni,deoarece cluburile sunt împrăștiate în tot orașul.Cele mai multe dintre acestea au formatori care pun accent pe pregătirea copiilor pentru arena profesională.

Sala Polivalentă din București este o sală multifunctională,fiind utilizată atât pentru concerte,cât și pentru evenimente sportive interioare precum tenis,gimnastică,dans,handbal,volei,sporturi de luptă și lupte profesionale,dintre care putem enumera:

2000: Finala Campionatului European la handbal feminin între Ungaria și Ucraina;

2004: Cupa Davis;

2007: K-1 România;

2009: Campionatele Europene de Haltere.

Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” este un stadion multifuncțional, acesta fiind folosit în prezent mai ales pentru jocuri de rugby.Între anii 2008 și 2013,stadionul a fost extins,creându-se o capacitate de 5500 de locuri.

2.3 Performanțe sportive în România