Serviciile Si Calitatea Vietii

CAPITOLUL I. ABORDARI TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND SERVICIILE

Dezvoltarea fara precedent a societatii moderne reprezinta rezultatul unei evolutii economice spectaculoase. Economia mondiala din ultimii 30-35 de ani s-a caracterizat in primul rand prin dezvoltarea si diversitficarea sectorului serviciilor. Expansiunea serviciilor si cresterea importantei lor in viata oamenilor au costituit fundamentul unei noi societati denumita astazi de specialistii in domeniu ,,societate a serviciilor”.

Serviciile, caracterizate printr-un dinamism inalt, isi pun amprenta asupra modului de valorificare a resurselor umane si materiale, avand o contributie majora la progresul societatii moderne.

Economia serviciilor a fost si continua sa fie obiectul preocuparilor stiintifice ale unor experti in domeniu precum: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], A. Fisher, [NUME_REDACTAT] si J. Fourastie, [NUME_REDACTAT] fiind cel care a initiat gruparea serviciilor intr-un sector distinct al economiei nationale. In acest context, interesul pentru acest sector al economiei s-a intensificat si a determinat necesitatea abordarii teoretice si practice a serviciilor.

1.1 Conceptul de serviciu si functiile serviciilor in societate

Serviciile au devenit în ultimul deceniu principalul subiect al competiției economice. Mai mult, studiile dorințelor clienților au dovedit că produsele sunt cumpărate pentru serviciile pe care ele le oferă și nu ca entități în sine. Preocupările specialiștilor s-au concentrat în primul rând, așa cum era firesc, asupra definirii conceptului de serviciu.

Definițiile date variază de la cele bazate pe un singur criteriu de diferențiere între bunuri și servicii, până la cele mai detaliate care enunță câteva caracteristici ale serviciilor sau diferitele genuri de activități de natura serviciilor.

Termenul de serviciu provine de la latinescul ,,servictius” care inseamna robie, sclavie, servitute si de la termeul ,,servire” care are intelesul de a fi rob sau sclav.Astfel, serviciul poate avea urmatoarea definitie ,,actiunea de servire a unui superior, a unei autoritati in virtutea unei obligatii”.

In prezent, termenul de serviciu poate imbraca mai multe sensuri dupa cum urmeaza:

activitatea desfasurata de catre un angajat in cadrul unei unitati economice sau sociale cu scopul obtinerii unor venituri;

parte din structura organizatorica a unei organizatii ( serviciul comercial sau finanaciar);

sector al economiei nationale, sectorul tertiar.

In sens economic, serviciul poate fi definit astfel:

,,activitati al caror rezultat este nematerial, si, deci nu se concretizeaza intr-un produs cu existenta de sine statatoare”;

„activități, beneficii sau utilități care sunt oferite pe piață prestate în asociere cu vânzarea unui bun material”;

„rezultatul activităților sociale utile princare se satisfac necesităi materiale și spirituale ale populației, întreprinderilor, organizațiilor economice și instituțiilor”

„ansamblu de activități prin care consumatorul obține satisfacții ca urmare a contactului direct cu prestatorul și/sau cu un suport material pe care numai îl folosește, fărăa avea drept de proprietate asupra lui”;

„pentru consumator, serviciile reprezintă activități care se finalizează prin obținerea unui beneficiu sau a unei activități, activități pe care nu poate sau nu doreste săle presteze el însuși”

,,activitati care satisfac anumite necesitati sociale sau individuale, fara a se concretiza in produse de sine statatoare”.

Serviciul ca act reprezintă prestarea efectivă și pune în legătură activitatea prestatorului, mijloacele materiale ale prestației si obiectul serviciului, respective realitatea material sau social de transformat sau modificat.

In ultimul timp, se utilizeaza comparatia directa a serviciului cu produsul. Diferentele dintre serviciu si produs sunt majore si conduc la delimitarea acestora in economie . Astfel, se poate contura o definitie cat mai clara a serviciilor avand in vedere caracteristicilor care le deosebesc de produse.

DIFERENTE INTRE BUNURI SI SERVICII

Bunurile au o forma materiala, serviciile sunt imateriale.

Bunurile pot fi stocate, serviciile nu pot fi stocate si pastrate in vederea unui consum ulterior.

Bunurile pot fi evaluate de consumator inainte de a fi cumparate, serviciile, neavand o forma materiala nu pot fi analizate.

Bunurile pot fi revandute, serviciile nu pot fi revandute.

In cazul bunurilor are loc transferul de proprietate, in cazul serviciilor nu se transfera proprietatea.

Consumul este precedat de productie, in cazul serviciilor productia si consumul sunt simultane.

Produsele pot fi transportate, serviciile nu se pot transporta.

Procesul de productie, de vanzare si de consum al bunurilor se realizeaza in locuri diferite. La servicii aceste activitati se desfasoara in acelasi loc.

In cazul bunurilor, doar fabricantul produce, iar in cazul serviciilor clientul este implicat procesul de productie.

Produsul poate fi exportat, serviciul nu se exporta, doar sistemul de servicii.

Produsele au o complexitate mare, serviciile sunt mai putin complexe.

Multe produse sunt standardizate, insa serviciile au un grad redus de standardizare.

Pornind de a importanta si rolul serviciilor in societate se pot identifica mai multe functii ale acestora:

a) Serviciile influențează direct producția de bunuri. Terțiarul cuprinde servicii pentru producători ce au rolul de a facilita desfășurarea normală a fabricării bunurilor și serviciilor care contribuie la perfecționarea producției și îmbunătățirea performanțelor economice ale firmelor. Spre exemplu activitatile de cercetare, reparatii, mecnizare , marketingul si managementul,, servicii bancare , servicii de asigurari etc. Se poate vorbi fie de realizarea acestor servicii in cadrul intreprinderilor respective, fie de externalizarea acestor servicii si realizarea lor de personal specializat al unor firme cu obiect de activitate unic.

b) Serviciile asigură satisfacerea nevoilor de consum ale populației. In sfera serviciilor pentru consum se cuprind activități care contribuie la satisfacerea unor nevoi materiale ale populației (comerț, reparații, transport, aprovizionare etc.) și activități pentru îndeplinirea unor nevoi spirituale și sociale – comunicare, educație, securitate, juridice, turism, sănătate.

În statele dezvoltatre, consumul final de servicii depășește valoric consumul de bunuri materiale. O explicație posibilă ar fi valabilitatea legii lui Engel, adică dezvoltarea economică a statelor, determină creșterea puterii de cumpărare a populației și interesul din ce in ce mai mare al acestora pentru satistacerea nevoilor de ordin superior in detrimentul celor primare.

c) Serviciile asigură buna utilizare a produselor pe toată durata existenței lor prin contribuția pe care o au în: pregătirea producției – proiectare, programarea fabricației, urmărirea realizării la standarde de calitate; menținerea caracteristicilor inițiale prin activități de întreținere și reparații în cazul mijloacelor de producție din întreprinderi sau prin activități de garanție și service în cazul produselor din consumul final.

d) Serviciile au o funcție ecologică prin activitățile de gestionare și reciclare a deșeurilor.

Evoluția omenirii către stadiul industrial a fost însoțită de acumularea de reziduuri industriale unele cu grad mare de toxicitate pentru mediul înconjurător sau pentru sănătatea oamenilor. În prezent, legislația impune ca activitatea de tratare și reciclare a deșeurilor să fie integrată producției și întreprinzătorii să își asume responsabilitatea protejării mediului făcând investițiile necesare în serviciile de protecție ecologică.

e) Serviciile au rolul de schimbare a oamenilor, adică îndeplinesc o funcție educațională. În sectorul terțiar sunt incluse “agențiile de schimbare a oamenilor” – instituții cu un rol important în formarea și dezvoltarea nivelului de pregătire morală, culturală, estetică, civică, religioasă ca și pentru păstrarea sănătății fizice și psihice a oamenilor. Printre acestea amintim: spitalele, școli, universități, organizații filantropice și de întrajutorare, cămine de orfani, azile, biserici, muzee, instituții culturale, de afecțiuni psihice, penitenciare etc.

f) Serviciile promovează noul, asigură progresul tehnico-științific în societate. Astfel, activitățile de cercetare determină evoluția tehnicilor de producție și a performanțelor economice ale întreprinderilor, dar ele produc pătrundere a înaltelor tehnologii în viața curentă – transport, sisteme de comunicare, îngrijirea sănătății, petrecerea timpului liber, informare, prepararea hranei etc.

1.2 Clasificarea serviciilor

Datorita diversitatii activitatilor de servicii, in literatura de specialitate, cat si in practica exista numeroase clasificari ale acestora bazate pe criterii diverse. Aceste clasificari sunt importante, deoarece ele permit evaluarea stadiului de dezvoltare economica al diverselor tipuri de servicii cat si reflectarea impactului masurilor luate in cadrul unei tari sau grup de tari asupra serviciilor.

Serviciile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

Dupa natura beneficiarului, serviciile se impart in:

Servicii intermediare – care participa la productia de bunuri sau la productia de servicii;

Servicii finale – destinate consumului final al populatiei, atat la nivel individual (invatamant, sanatate, cultura transport, hoteluri si restaurante, alimentatie, inchirieri de bunuri etc.), cat si la nivel colectiv (protectia mediului,, aparare nationala, ordine publica).

b) Dupa natura nevoilor satisfacute: Servicii private – destinate satisfacerii nevoilor particulare ale indivizilor; Servicii publice – destinate satisfacerii nevoilor colectivitatilor umane, precum si cele care, desi satisfac nevoi individuale, sunt finantate de la buget.

c) In functie de necesitatea prezentei beneficiarului serviciului la locul de prestare: Servicii in care prezenta clientuli este obligatorie (ingrijirea sanatatii, transport de persoane, salon de coafura, salon de infrumusetare, restaurant); Servicii in care prezenta clientuli nu este obligatorie (reparatii si intretinere de echipamente, transport de marfuri, curatatorii chimice).

d) Dupa natura efectelor: Servicii materiale – sunt incorporate in bunuri, vizeaza direct productia materiala, exemple: transport, distributie, repararea si intretinerea echimentelor industriale si casnice; Servicii nemateriale – nu se concretizeaza in bunuri materiale, nici in transformari de antura materiale, ele contribuind de regula, la satisfacerea unor nevoi ale indivizilor sau a unor nevoi sociale, colective.

e) In functie de efecte dar si de natura beneficiarului direct al serviciilor: Servicii care afecteaza persoanele,divizate in servicii care vizeaza conditia fizica sau intelectuala a acestora (ingrijirea sanatatii, fitness – aerobic, transport de persoane, invatamant, comunicare); Servicii care afecteaza bunurile, exemple: servicii de transport, curatatorie, reparatii,intretinere de bunuri si locuinte; Servicii care afecteaza atat bunurile, cat si persoanele, exemplu: serviciile financiare, asigurari, juridice, servicii de protectia mediului, de salubritate.

Prestatorul este cel care prin oferta sa, icearca sa satisfaca cerintele si exigentele beneficiarului serviciului. Principalele criterii utilizate in clasificarea serviciilor dupa prestator sunt: natura prestatorului, forma de proprietate, natura activitatii realizate:

f) Dupa natura prestatorului: Servicii furnizate de producatori privati – cuprind servicii ce se adreseaza in general indivizilor sau familiilor acestora. In ultimul deceniu al secolului XX au fost liberalizate serviciile de transport si telecomunicatii, ceea ce a avut efecte economice benefice. Servicii furnizate de institutii organisme si organizatii publice – care se adreseaza comunitatilor si sunt finantate de la buget (administratie, justitie, invatamant public).

g) Dupa forma de proprietate: Servicii prestate de agenti economici din sectorul public – exemple: tribunale, spitale, posta, agentii de forta de munca; Servicii prestate de agenti economici din sectorul privat – exemple: firme de asigurari, companii aeriene, organisme financiar – bancare, agentii de turism; Servicii prestate de agenti economici din sectorul asociativ – exemple: constituit din organisme care asigura ajutor si asistenta (biserci, muzee).

h) Dupa natura activitatilor propriu-zis desfasurate de prestator: Actiuni tangibile – vizeaza acele categorii de servicii care se concretizeaza in rezultate fizice asupra bunurilor sau asupra persoanelor. Actiuni intangibile – se refera la acele categorii de servicii care nu au un rezultat material direct.

i) Dupa functia economica pe care o indeplinesc, respectiv, in circuitul productiei sau in sferele reproductiei sociale, se pot distinge: Servicii de productie (cercetare – dezvoltare, publicitate,contabilitate, asigurari); Servicii de distributie (transport, comunicatii, comert cu ridicata si amanuntul); Servicii sociale (posta, educatie, servicii publice non-profit); Servicii personale (servicii turistice, hoteluri – restaurante,, coafura, frizerie, reparatii).

j) In functie de modalitatea de procurare: Servicii marfa – care sunt procurate de pe piata la un nivel al tarifului stabilit la confluenta cererii cu oferta. In aceasta categorie sunt incluse: serviciile de piata prestate populatiei, serviciile pentru intreprinderi, serviciile publice pentru care pietele au fost liberalizate. Servicii ne-marfa – include serviciile publice colective , precum si serviciile publice de care beneficiaza direct indivizii ( invatamant de stat, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala), serviciile prestate de institutii non profit, servicii de caritate, servicii religioase.

k) Din punctual de vedere al posibilităților de comercializare a serviciilor – care sunt influențate de caracteristicile acestora acestea se divid în două categorii: Servicii comercializabile (transferabile) – care pot fi schimbate la distanta, fie prin incorporarea lor intr-un bun material, fie printr intermediul unui suport electronic sau de alta natura. De fapt, capacitatea serviciului de a fi transferabil, este data de existenta unui suport material. Exemple: servicii editorial, servicii cinematografice., servicii de telecomunicatii, de transport etc. Servicii necomercializabile (netransferabile) – servicii care trebuie produse in contact cu consumatorul, care trebuie furnizate pe loc.

l) Tot din punctual de vedere al modalitatilor de furnizare a serviciilor, se disting:

Servicii care necesita deplasarea producatorului ( persoana fizica sau juridica);

Servicii care presupun deplasarea consmatorului la locul ofertei ( exemplu, student, turisti etc.).

m) În funcție de raportul capital/muncă care se formează încadrul procesului de producție a serviciilor, putem distinge două categorii:

Servicii bazate pe personal –cele în care rolul primordial revine forței de muncă specializate sau maipuțin speciaizate;

Servicii bazate pe echipamente–rolul principal în cadrul procesului de prestare revine echipamentelor.

În afara clasificărilor menționate, există numeroase alte posibilități de clasificare a acestora:

1) după momentul apariției în cadrul vieții economice și dezvoltării maxime, există: servicii tradiționale sau vechi (arhaice) și servicii moderne sau noi, avansate;

2) după gradul de diferențiere: servicii standard și servicii individualizate;

3) după motivația de cumpărare: servicii care satisfac nevoi personale și servicii profesionale.

Numarul mare de clasificari ale serviciilor demonstreaza diversitatea lor tipologica si reprezinta un element definitoriu al complexitatii mecanismelor si regulilor care stau la baza functionarii sectorului tertiar, sectorul serviciilor.

1.3 Particularitati ale serviciilor

a) Imaterialitatea sau intangibilitatea este considerata caracteristica de baza a serviciilor care afectaza intr-o oarecare masura modul in care beneficiarul apreciaza serviciul prestat. Spre deosebire de produse care au substanta materiala, serviciil nu pot fi incercate, gustate, vazute si auzite deci evaluarea calitatii acestora este adesea subiectiva. Datorita acestei caracteristici serviciile sunt considerate a fi ,,invizibile” iar comertul cu servicii este considerat de catre specialisti un ,,comert invizibil”.

Prestatorii de servicii fac eforturi pentru ,,vizualizarea intangibilului” intrucat clientii cauta orice evidenta care i-ar putea ajuta sa inteleaga produsul. Spre exemplu intr-o agentie de turism, elemente precum : materialele promotionale, ambianta, mobilierul, echipamentele, uniformele angajatilor si chiar comportamentul acestora ajuta la ,,tangibilizarea serviciului” si prin urmare convingerea turistului in chizitionarea acestuia.

b) Nestocabilitatea sau perisabilitatea . Deoarece serviciile sunt comercializate in situ si sunt produse pe masura ce se consuma, acestea nu pot fi stocate si pastrate pentru a putea fi consumate intr-un moment viitor. Aceasta caracteristica este o consecinta a faptului ca serviciile sunt imateriale.Ca urmare. serviciile prezinta un grad ridicat de perisabilitate. Spre exemplu, locurile oferite dar neocupate reprezinta pierderi de oferta. Aceasta caracteristica poate constitui un avantaj pentru organizatia prestatoare de servicii deoarece, fiind eliminate riscurile si dificultatile in ceea ce priveste distributia fizica ,manipularea stocarea, si pastrarea serviciilor este asigurata o eficienta economica ridica. Pe de alta parte, nestocabilitatea determina un dezechilibru intre cerere si oferta si dificultati in realizarea propriu-zisa a serviciilor pentru ca ofertele neacoperite nu mai pot fi pastrate si vandute ulterior determinand pierderi semnificative pentru organizatia respectiva.

c) Simultaneitatea productiei si consumului de servicii in timp si chiar in spatiu. Pentru ca un serviciu sa fie realizat, este necesar ca prestatorul sa fie prezent in timpul derularii activitatii, iar clientul sa participe activ la prestarea serviciului.

Datorita simultaneitatii, calitatea serviciilor este apreciata doar dupa ce acestea au fost prestate, clientul nu cunoastea calitatea serviciului inainte de a-l cumpara, deci calitatea serviciului este inseparabila de cea a prestatorului. Aceasta caracteristica se afla in stransa legatura cu nestocabilitatea serviciilor deoarece aceasta absenta a stocurilor face ca serviciile sa fie consumate chiar in momentul productiei( exceptie, serviciile la distanta).

d) Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului si a utilizatorului. Aceasta trasatura a fost pusa in discutie anul 1803 de economistul francez [NUME_REDACTAT] Say. Acesta a oferit drept esemplu, un medic care isi viziteaza pacientul, ii pune un diagnostic, iar apoi pleaca fara a lasa in urma sa un produs.Acest exemplu ilustreaza faptul ca, un serviciu inceteaza in momnetul definitivarii actiunii prestatorului.

Aceasta caracteristica evidentiaza mai multe aspecte:

livrarea si consumul de servicii au loc simultan;

prestarea unui serviciu presupune atat un contact direct intre prestator si client, cat si participarea activa a clientului – consumator in utilizarea lui. Acest proces de implicare a clientului in actul prestatiei este cunoscut sub termenul de ,,servuctie”;

standardizarea serviciilor este dificila deoarece, calitatea serviciilor variaza in functie de calitatea prestatiei determinata de aspecte precum: pregatirea profesionala seriozitatea, raspunderea profesionala s.a ale angajatilor.

e) Eterogenitatea sau varibilitatea serviciilor este un rezultat al dificultatii de standardizare a acestora. Serviciile nu sunt omogene, acestea variaza in functie de persoana care le presteaza, de mediul in care sunt prestate,de gradul de participare a consumatorului in procesul de prestare si in functie de multe alte variabile. Calitatea acestora reprezinta rezultatul acestui ansamblu de factori.

Eterogenitatea mai este determinata si de numarul mare de prestatori existenti in economia de piata. Spre exemplu, serviciile turistice clasificate chiar la aceeasi categorie difera ca mod de realizare de la un prestator la altul. Ca numar de prestatori serviciile pot fi prestate de un singur furnizor : serviciciul de furnizare a energiei electrice, sau de mai multi: servicii comerciale, de transport etc.

f) Pretul serviciului este un pret al cererii. In economia de piata, tarifele serviciilor sunt stabilite ca urmare a confruntarii dintre cerere si oferta. Preferintele consumatorilor pentru un anumit serviciu si frecventa cu care acestea apeleaza la serviciul respectiv sunt elementele pe baza carora se stabileste nivelul pretului unui anumit serviciu.

In alegerea unui serviciu , consumatorul se raporteaza la o scara de valori considerate viabile corespunzatoare unei scari de preturi si analizeaza daca pretul serviciului dorit se incadreaza in aceasta optiune a sa sau nu.

In cazul in care consumatorul nu este multumit de analiza efectuata, el poate sa aleaga sa isi faca singur serviciul respectiv daca este suficient pregatit pentru aceasta.

g) Lipsa proprietatii este specifica numai serviciilor. Aceasta caracteristica are ca rezultat urmatoarele:

in urma procesului de vanzare a unui serviciu, clientul are parte numai de o satisfactie morala, obtinand numai dreptul de a folosi o facilitate. Ca urmare, aceasta tranzactie nu va avea ca rezultat transferul dreptului de proprietate;

in ceea ce priveste prestatorul, lipsa proprietatii conduce la tentative de imitare sau copiere de catre concurenta a unor servicii atractive si inovative. Firma prestatoare trebuie sa vina in permanenta in intampinarea clientilor cu servicii noi, de buna calitate care sa satisfaca nevoile acestora si sa reuseasca fidelizarealor.

1.4 Servicii destinate populatiei

Serviciile de consum au rolul de a satisface nevoile colectivitatii umane si de a impulsiona dezvoltarea personalitatii umane.Acestea influenteaza nivelul si calitatea consumului final dar se regasesc si in sfera distributiei si cea a productiei. Aceste servicii de consum satisfac nevoile de baza ale indivizilor generate de existenta in cadrul unei societati cum ar fi : utilitatile publice (apa, caldura energie), sanatate; dar si nevoile de ordin superior : turism, cultura,educatie superioara, petrecerea timpului liber etc. Dezvoltarea serviciilor pentru populatie se afla in stransa legatura cu diversificarea comportamentului de consum, cresterea venitului mediu pe cap de locuitor si cresterea trebuintelor pentru o paleta larga de servicii.

Serviciile de consum se deosebesc in functie de natura relatiilor economice si financiare care intervin intre prestator/producator si benefiar in:

servicii de piata (comerciale) care sunt oferite consumatorilor contra cost: servicii de transport,turism, spalatorie, curatatorie, coafura, posta etc.;

servicii publice finantate de la bugetul de stat care sunt oferite consumatorilor cu titlu gratuit : cultura, sanatate, invatamat, aparare, ordine publica, activitati sportive etc.

Serviciile destinate populatiei mai sunt clasificate si in functie de alte criterii precum: caracteristicile beneficiarului, din punct de vedere existential, nivelul de dezvoltare si importanta pentru consumul populatiei, continutul activitatii. O reprezentare completa a acestor clasificare poate fi ilustrata prin urmatoarea figura:

Fig. I-1 Tablou sinoptie al serviciilor pentru populatie Sursa:Preluare dupa U.N. – Facteurs et tendences dans le developpement desservices personelles et collectives: concepts fondamentaux.

1.4.1 Servicii finantate de la buget

Serviciile finanatate de la buget sunt acele servicii pe care consumatorii le primesc cu titlu gratuit si care satisfac fie nevoi individuale, fie nevoi colective in functie de destinatie. Din aceasta categorie fac parte: serviciile individualizate precum: invatamant, cultura, sanatate si asistenta sociala, miscare fizica si sport, cat si servicii generalizate precum cele de aparare nationala, protejarea mediului, ordine publica etc.

Serviciile publice destinate populatiei se pot clasifica in:

Servicii publice administrative care sunt realizate exclusiv de catre autoritatile statale. Institutiile statului a ca obiect de activitate solutionarea conflictelor, instituirea unor masuri de respectare a legii, activitati legislative si activitati executive. Serviciile prestate de organele statului sunt: serviciul public legislativ ( Parlamentul si consiile locale), serviciul public executiv (Guvernul, Prefecturile), serviciul public judiciar ( Tribunalele, procuratura).

Servicii publice colective. Acestea satisfac nevoi ce au un caracter social, precum cele de protectie a mediului, aparare nationala, gospodarie publica si locativa si sunt finantate tot de la bugetul de stat.

Servicii publice personalizate. Sunt activitati social-culturale care a rolul de a sprijini si imbunatati calificarea profesionala a populatiei, mentinerea starii fizice si psihice a oamenilor, crearea de conditii pentru petrecerea timpului liber, ridicarea nivelului cultural, implinirea personalitatii fiecarei persoane.Acestea sunt oferite fie cu titlu gratuit de catre stat, fie cu o plata redusa in cazul persoanelor cu alocatii, ajutoare sociale sau pensii.

Din categoria serviciilor publice finantate de la buget o importanta majora pentru asigurarea unei calitati ridicate a vietii oamenilor o au urmatoarele servicii:

a) [NUME_REDACTAT] de invatamant sunt o parte integranta a vietii oamenilor si au o importanta deosebita pentru dezvoltarea intelectuala a acestora si formarea profesioanala a acestora, conducand astfel la progresul societatii si la dezvoltarea economiilor nationale.

Importanta invatamantului intr-o societate este evidentiaza prin mai multi indicatori, cum ar fi:

sumele alocate de la buget sau proportia in PIB;

populatia scoala, evolutia si structura acesteia pe forme si trepte de invatamant

personalul didactic si relatia acestuia cu populatia scoalara

baza materiala

Avand in vedere contributia invatamantului la progresul societatii, majoritatea statelor lumii aloca intre 6-8% din PNB pentru acest sector. In ceea ce priveste Romania, trendul alocarii PIB-ului pentru finantarea sistemului educational a devenit unul descendent. Astfel, din anul 2009 cand pentru educatie era alocat un procent de 4,24% in anul 2013 s-a alocat numai 3,6%. Romania se situeaza astfel, sub media mondiala in ceea ce priveste acest sector.

Calitatea invatamantantul este dificil de cuantificat, aceasta fiind determinata de o multitudine de aspecte precum: nivelul de dezvoltare al economiei nationale care genereaza cererea de forta de munca, politica adoptata in domeniul educatiei si sitemul de invatamant din fiecare tara si nu in ultimul rand nivelul de pregatire al cadrelor scolare.

In tarile dezvoltate, in care s-a format asa numita ,,societate a cunoasterii”, iar cunostintele sunt considerate principala resursa care conduce la crearea avutiei individuale si colective.

b) Serviciile de sanatate publica

Serviciile de sănătate publică ocupă un loc important în cadrul serviciilor finanțate de la buget, ele ca scop asigurararea ,,stării de sănătate a populației, menținerea și refacerea capacității fortei de muncă” avand astfel un rol important în ridicarea calității vieții și desfășurarea normală a vietii de zi cu zi.

Starea de sanatate a populatiei reprezinta la nivel economic un indicator al calitatii vietii, fiind determinata de mai multi factori, precum: nivelul de dezvoltare a societatii din punct de vedere economic si social, gradul de cultura, structura consumului,standardele de igienta personala si de serviciile de sanatate prestate.

[NUME_REDACTAT] Nationale de Asigurari de Sanatate, serviciile de sanatate de care populatia benefiaza gratuit prin sistemul de asigurari de sanatate sunt:

serviciile de medicina primara ( medicul de familie);

asistenta medicala de specialitate in ambulatoriu ( medicul specialist);

servicii medicale spitalicesti;

servicii medicale paraclinice ( analize de laborator);

medicamente cu si fara contributie persoanala;

dispositive medicale ( orteze si proteze);

alte servicii medicale..

Indicatorii utilizati pentru aprecierea serviciilor de sanatate publica sunt:

ponderea cheltuielilor pentru sanatate in totalul cheltuielilor si in PIB;

numarul medicilor ce revin la 100.000 de locuitori;

numarul paturilor de spital ce revin la 1000 locuitori, etc.

In tarile dezvoltate se aloca fonduri mai mari, intre 6-10% din PIB, pentru domeniul medical. Aceasta implicare financiara, se reflecta in scaderea ratei mortalitatii si cresterea sperantei de viata a populatiei ceea ce duce la o imbunatatire a calitatii vietii pe de o parte, insa, pe de alta se intensifica fenomenul de imbatranire a populatiei cu efecte economico-sociale grave.

[NUME_REDACTAT] bugetul sanatatii pentru anul 2013 a fost stabilit la 8,75 miliarde de lei reprezentand 4,4% din PIB, in crestere cu 80,9 % fata de 2012 cand bugetul a fost stabilit la 5,46 miliarde de lei, aproximativ 4% din PIB. [NUME_REDACTAT] se situeaza printre ultimele locuri din Europa in domeniul sanatii, adoptarea tacita in 2013 a modificarii Legii 95/2006 care prevede un fond unic de asigurari sociale de sanatate de minim 6% din PIB, poate aduce transformari majore in politica adoptata in domeniul sanatatii.

O stare buna de sanatate nu este benefica doar individului, ci si societatii ca ansamblu complex de organisme ce functioneaza ca un tot unitar. Sanatatea populatiei are ca efect participarea eficienta a populatiei ocupate in procesul productiei, capacitate sporita de munca, afirmarea propriei personalitati , reprezentand, conform unor experti in domeniu ,,resortul cel mai puternic al dezvoltarii”.

c) Serviciile de asistenta sociala

Serviciile de asistenta sociala sunt ,,prestate printr-un sistem de unitati specializate de supraveghere si educare a copiilor ( crese, gradinite, camine), de intretinere a persoanelor varstnice, a celor cu handicap etc”. La acestea se adauga si “serviciile cu caracter sportiv, de cultura fizica” care conduc la o imbunatatire a sanatii si la mentinerea conditiei fizice a indivizilor.

Fiecare tara aloca fonduri diferite pentru serviciile de asistenta sociala. Acestea variaza in functie de numarul si structura populatiei, de sistemele de asigurari sociale si de potentialul economic al tarii respective.

[NUME_REDACTAT], serviciile de asistenta sociala sunt sustinute financiar si tehnic de catre stat si sunt constituite sub forma unui sistem de institutii care au rolul de a proteja persoanele aflate temporar in dificultate ( spre exemplu sprijinirea salariatilor si a familiilor lor in situatia pierderii capacitatii de munca din diverse motiv precum boala sau somajul). La ora actuala, Romania se afla cu mult in urma statelor europene dezvoltate in ceea ce priveste aceste servicii. Este necesara o strategie guvernamentala care sa rezolve la un nivel satisfacator fenomenele sociale care nu ar mai trebui sa existe intr-o societate civilizata: copii ai strazii, batrani lipsiti de sprijin, oameni fara adapost.

c) Serviciile culturale si de arta

Serviciile culturale și de artă sunt finanțate de la bugetul de stat si reprezintă activitați sociale care au ca obiectiv satisfacerea nevoilor de informare, educare , instrutire, stimularea bunului gust si lărgirea orizontului cultural și educațional al oamenilor. Aceste servicii au un rol major in dezvoltarea personalității umane și contribuie la îmbunatatirea calității vieții.

Serviciile culturale și de artă fac parte din categoria serviciilor de piața, însă o parte dintre acestea sunt finanțate de catre stat pentru a facilita accesul populatiei cu venituri mai mici la obiectivele și valorile culturale. Prin finanțarea acestei categorii de servicii, statul urmarește, de asemenea, promovarea valorilor culturale și peste granițe, protejarea patrimoniului cultural- artistic si încurajarea creațiilor culturale.

Indicatori utilizati pentru determinarea dezvoltării acestui domeniu sunt:

producția culturală ( se referă la numărul de publicații și tiraj, la numărul de spectacole, emisiuni radio și TV, filme etc.);

sumele alocate pentru finanțarea acestor servicii și ponderea cheltuielilor în PIB sau în buget;

populația ocupată în acest sector.

.

1.4.2 Servicii de piata

Serviciile de piață reprezintă acea categorie de activitati furnizate populației, contra cost prin intermediul unor acte de vânzare-cumpărare. Din această categorie fac parte: turismul și alimentația publică, învățământul, asigurările, telecomunicațiile, serviciile de poșta, transporturile, îngrijirea sanatatii, servicii culturale, recreative, sportive , întreținerea și repararea bunurilor și locuințelor, serviciile personale (coafură, cosmetică) etc.

Dezvoltarea serviciilor de piața reprezinta consecinta evoluției unor indicatori : rata inflației, ponderea populatiei ocupate, produsul intern brut, rata șomajului , puterea de cumparare, mărimea timpului liber, dotarea cu bunuri de folosință îndelungată a familiilor, gradul de urbanizare etc.

În țarile dezvoltate din punct de vedere economic tendința este de creștere și de diversificare a consumului serviciilor de piața ca urmare a creșterii veniturilor și a duratei timpului liber. Ca urmare, populația acestor țari își îndreapta atenția spre serviciile care le asigură petrecerea timpului liber, necesitați de zi cu zi cum este transportul și telecomunicațiile, cât și alte servicii care au rolul de a îmbunatați și a ușura viața oamenilor.

[NUME_REDACTAT], se manifestă o dinamică descendentă a consumului serviciilor de piața, datorată veniturilor prea mici ale populaței. În aceste condiții, populația și-a micșorat considerabil cererea de servicii cu plată, orientându-se spre realizarea pe cont propriu a unor servicii sau pe amânarea satisfacerii nevoilor de ordin superior.

Din categoria serviciilor de piata, un rol deosebit in societatea contemporana o au urmatoarele servicii:

a) Serviciile prestate in hoteluri si restaurante

Dupa anul 1990, serviciile hoteliere au cunoscut o involutie, in primul rand datorita climatului politic nefast din aceasta perioada. Indicatori precum: numarul de turisti cazati in structurile de primire ( o scadere de la 13 mil in 1983 la 55000 in 1999), durata medie a sejurului si coeficientul de folosire a capacitatii de cazare ( a scazut cu aproape 30%) reflecta starea economiei sectorului de servicii turistice in aceasta perioada.

Incepand cu anul 1995, agentiile de turism inregistraza o crestere a activitatilor desfasurate ( de 6 ori fata de anul 1990) datorita diversificarii gamei de servicii oferite populatiei. Agentiile de turism prestau acum servicii de ticketing, schimb valutar si chiar comert in consignatie.

In prezent, are loc un fenomen de revigorare a economiei nationale si implicit a turismului. Fata de anul 2012, conform Eurostat, numarul sosirilor de turisti in structurile de primire turistice a crescut cu 3,5 %, reprezentand 7,91 mil de turisti iar coeficientul de folosire a capacitatii de cazare a fost de 25,2 % in scadere cu 0,7% fata de anul 2012.

b) Serviciile de transport, posta si telecomunicatii

Factori precum cresterea mobilitatii populatiei, nevoia oamenilor de a comunica cat mai rapid si de a avea acces neingradit la informatie, au determiat o cerere sporita pentru acest tip de servicii.

O dezvoltare in acest domeniu se poate realiza doar in conditiile unor cheltuieli mai mari ale populatiei pentru transport si telecomunicatii. Astfel, categoriile sociale care dispun de disponibilitati banesti (salariati, patroni) au un consum mai mare de servicii de transport, posta si telecomunicatii.

c) Serviciile recreative, culturale si sportive

Din aceasta categorie fac parte serviciile de televiziune, radiodifuziune , servicii editoriale , servicii oferite de cinematografe, teatre, muzee, biblioteci etc.

Dinamismul societatii contemporane si stresul, ca element intrinsec al vietii populatiei moderne, au determinat nevoia oamenilor pentru recreere si petrece a timpului liber. Dezvoltarea care a avut loc in domeniul serviciilor recreative prin extiderea sistemului de televiziune (aparitia posturilor de televiziune private, a televiziunii prin cablu) si de radio, a oferit oamenilor o alternativa de refacere psihica si fizica.

In contrast cu acestea, se remarca scaderea accentuata a interesului oamenilor pentru concerte, teatru si cinematografie. Factorul hotarator in accesarea acestor modalitati de recreere il reprezinta venitul.

d) Serviciile de intretinere si reparatii

Aceste servicii se aplica autoturismelor si bunurilor personale si depind de calitatea produselor, gradul de uzura, vechime si de disponibilitatile financiare ale indivizilor.

Pe masura dezvoltarii tehnologiei, creste si nevoia oamenilor pentru produsele de inalta tehnicitate care au rolul de a usura munca de zi cu zi si de a spori timpul disponibil pentru practicarea activitatilor recreative. Oamenii si-au indreptat atentia spre achizitonarea de produse precum: televizoare, masini de spalat, frigidere, aspiratoare, aparate audio-video, autoturisme.

In ultima vreme, producatorii urmaresc realizarea unor produse cu o durata de viata cat mai lunga la preturi cat mai mici. In aceste conditii, cheltuielile oamenilor cu serviciile de reparatii au scazut, in timp ce cheltuielile cu intretinerea bunurilor de uz caznic este in continua crestere.

CAPITOLUL II. SERVICIILE SI CALITATEA VIETII

Serviciile reprezinta o parte integranta a societatii contemporante si joaca un rol hotarator in imbunatatirea calitatii vietii. Dezvoltarea ramurilor de activitate din sectorul tertiar si facilitarea accesului populatiei la o gama larga de servicii , de la servicii necesare vietii de zi cu zi precum transportul, la servicii desinate refacerii fizice si psihice precum turismul sau serviciile culturale, au determinat cresterea calitatii vietii populatiei mondiale.

,,Caliatatea vietii” este un termen complex, frecvent intalnit, care poate fi privit atat din perspectiva bunastarii materiale a oamenilor, cat si dintr-o perspectiva spirituala, aceea a relatiilor interumane, prin grija si respectul fiecarui individ pentru viata. Importanta abordarii conceptului de calitate a vietii a aparut in conditiile constatarii unor trenduri ce se manifesta in societate si anume:

bunastarea generala a oamenilor nu reprezinta o consecinta a progresului economic, ci este determinata de un cumul de factori care actioneaza asupra vietii populatiei, exprimati prin indicatorii statistci ai calitatii vietii;

dezvoltarea rapida a tehnologiei, industrializarea si urbanizarea puternica au un efect nociv asupra mediului prin dereglarea echilibrului natural. Calitatea mediului inconjurator este un factor determinat al satisfactiei fata de viata dupa cum este ea perceputa de fiecare individ in parte.

In aceste conditi, s-a impus o analiza mai amanuntita a conceptului de calitate a vietii si a impactului acestuia asupra laturii materiale si spirituale a vietii oamenilor, astfel incat, in final ca conduca la perpetuarea vietii oamnilor si la eradicarea saraciei.

2.1 Conceptul de calitate a vietii

Conceptul de ,,calitate a vietii” a fost pentru prima data abordat in anul 1958 de catre Bertrand de Jouvenel, un om de stiinta francez. Ideile expuse de acest autor aveau la baza conceptia conform careia ,,calitatea vietii” se refera la modul de ,,amenajare a existentei umane” si dezvoltarea economica trebuie sa duca la o stare de armonie in cadrul societatii.

In anii ’60 , calitatea vietii devine o preocupare pentru tarile cu nivel ridicat de dezvoltare, al caror obiectiv comun era cresterea rapida a bunastarii. In societatea nord- americana acest concept a capatat o importanta deosebita, iar specialistii au ajuns la concluzia ca este necesara o analiza globala a problemelor de viata ale indivizlor pentru a determina bunastarea generala a societatii.

Acest concept a aparut in randul populatiei si poate fi asimilat conceptului de fericire. Intre cele doua concepte exista numeroase asemanari dar si deosebiri care indica semnificaia fiecaruia in viata oamenilor. Fericirea indica un sentiment de implinire, satisfactie ,deci se refera la o stare afectiva. Calitatea vietii indica acele conditii necesare pentru dezvoltarea starii de fericire si vizeaza politica conform careia intreaga societate trebuie sa colaboreze in sensul imbunatatirii conditiilor de viata ale fiecarui individ ca membru al societatii.

Exista mai multe definitii ale ,,calitatii vietii”, dintre care:

,,Într-un mod sintetic de definire, se poate spune cã aria calitãtii vietiieste definitã ca valoarea pentru om a vietii sale, modul si mãsura în care conditiile vietii oferã omului posibilitatea satisfacerii multiplelor sale necesitãti, gradul în care viata este satisfãcãtoare pentru om.”

,,Calitatea vietiicuprinde ansamblulconditiilor fizice, economice, sociale, culturale, politice: de sãnãtate etc., în care oamenii trãiesc, continutul si natura activiãtilor pe care le desfãsoarã, caracteristicile relatiilor si proceselor sociale la care participã, bunurile si serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul si stilul de viatã, evaluarea gradului în care împrejurãrile si rezultatele corespund asteptãrilor populatiei, stãrile subiective de satisfactie sau insatisfactie, fericire, frustrare etc.”

Pentru tarile dezvoltate nevoia abordarii conceptului de ,,calitate a vietii” s-a datorat problemelor legate de modalitatea de repartizare a resurselor materiale destinate asigurarii unei vieti mai bune pentru populatie, problemelor ce vizau mediul inconjurator si degradarea acestuia datorita presiunii umane si perpetuarea saraciei cu efecte devastatoare asupra natalitatii si starii de sanatate populatiei.

Pornind de la aceste observatii, s-a incercat fundamentarea unor politici care sa actiuneze ca masuri corective pentru mecansmul economico-social.

[NUME_REDACTAT], termenul de ,,calitate a vietii” a aparut in anii ’70 si in zilele noastre a fost asimilat ca un obiectiv politic si economic ce vizeaza coordonarea societatii romanesti spre un nivel inalt de civilizatie care sa corespunda standardelor impuse de catre [NUME_REDACTAT].

Complexitatea continutului calitatii vietii este data de numarul mare de indicatori care caracterizeaza acest concept. Exista aproximativ 250 de indicatori utilizati pentru evaluare calitatii vietii printre care nivelul si evolutia veniturilor, nivelul si structura consumului, structura timpului liber, calitatea mediului inconjurator, nivlul de cultura etc.

Acesti indicatori contribuie la satisfacerea tuturor dimensiunilor de nevoi uumane pornind de la cele biologice pana la cele psihice, determinand astfel calitatea vietii indivizilor, ca parte a societatii contemporane in corelatie cu mediul natural si cel creat de societate.

O societate centrata pe calitatea vietii este o societate care tine seama de individ, de nevoile si aspiratiile sale. Ca urmare, omul trebuie sa poate alege, sa aiba alternative si nu modele impuse. Calitatea vietii se bazeaza pe o societate permisiva, ,,in care individul este educat in sensul constientizarii aportului sau la bunastarea sociala.”

2.2 Indicatorii statistici ai calitatii vietii

Domeniul calitatii vietii a capatat in ultimele trei decenii un interes deosebit , mai ales in randul organismelor internationale. In anul 1975 a fost infiintata [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] de Viata si de Munca cu sediul la Dublin in Irlanda. Aceasta lanseaza periodic programe care urmaresc imbunatatirea standardelor de viata prin cercetarea si monitorizarea calitatii vietii.

Avand in vedere complexitatea acestui domeniu si evolutia permanenta a tendintelor ce se manifesta in cadrul unei societati, a fost necesara elaborarea unui set de indicatori care sa vizeze atat latura economica a vietii oamenilor cat si cea subiectiva, legata de perceptia individuala a calitatii vietii, de gradul de satisfactie sau insatisfactie resimtit.

Pornind de la Manualul ONU (1989), care constituie o lucrare de capatai in elaborarea indicatorilor sociali si de la programul initiat de O.E.C.D. (Organizatia pentru Cooperare si [NUME_REDACTAT]) , s-a realizat o lista a indicatorilor sociali care reprezinta o baza pentru evaluarea calitatii vietii.

In domeniul serviciilor pot fi abordate urmatoarele categorii care reflecta calitatii vietii:

Mediul natural

De regulã, sunt evidentiati indicatori care exprimã diversi factori agresivi (zgomot, radiatii, substante nocive în aer, sol, apã, alimente) si efectele lor asupra organismului uman, proportia populatiei afectatã si perceptia conditiilor naturale de viatã.

Ex.: proportia din populatia tarii locuieste in zone puternic populate, calitatea conditiilor naturale de viata.

Asezari umane

Calitatea mediului construit, asigurarea unor conditii optime de viatã, echiparea cu mijloace tehnice, inclusiv pentru deplasarea de la o localitatea la alta reprezintã elemente ce permit analiza modului cum trãiesc oamenii,de ce facilitãti dispun.

Ex.: proportia populatiei urbane, proportia localitatilor electrificate, proportia km. strazi asfaltate in lungime totala a strazilor, dotarile si echipamentul edilitar, suprafata spatiilor verzi la 1000 locuitori (mp), calitatea transportului de calatori.

[NUME_REDACTAT] este aceea care determinã volumul, structura si calitatea bunurilor materiale si spirituale, a serviciilor de care se dispune în societate.

Ex.: proportia populatiei ocupate din total populatie, structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate, proportia somajului din totalul fortei de munca.

[NUME_REDACTAT] reprezintã una din componentele finale ale nivelului de trai si calitãtii vietii. Ei exprimã în unitãti fizice, valoric sau procentual, consumul de produse si servicii ale populatiei.

Ex.: consumul total pe locuitor, structura consumulului populatiei, oferta de produse alimentare si nealimentare, consumul principalelor produse alimentare pe locuitor.

Servicii pentru populatie

Dezvoltarea sectorului tertiar reprezintã un criteriu de apreciere a modernizãrii economiei si totodatã o sursã de îmbunãtãtire a nivelului calitãtii vietii. Pentru populatie prezintã importantã diversificarea si calitatea serviciilor disponibile, accesibilitatea din punct de vedere material, apropierea spatialã. timpul de asteptare.

Ex.: structura pe categorii a serviciilor, calitatea serviciilor pentru populatie.

[NUME_REDACTAT] recunoscut faptul cã învãtãmântul si-a multiplicat atributiile: functia generalã de socializare-educare-integrare socialã este completatã cu una de pregãtire profesionalã. Locul învãtãmântului în cadrul studiilor de calitate a vietii priveste atât determinarea sanselor de acces la diferite niveluri ale acestuia, gradul de cuprindere si promovabilitate (abandon) cât si al nivelului general de educatiea populatiei (stocul de învãtãmânt).

Ex.: proportia cuprinderii in scoli a copiilor de varsta scolara, numarul studentilor la 10000 locuitori, ponderea cheltuielilor pentru invatamant in PIB, calitatea invatamantului.

Asistenta sanitara

Serviciile de sãnãtate oferite populatiei, accesul la îngrijirea sãnãtãtii si costul acesteia pe de o parte, mortalitatea pe cauze, bolile de care suferã populatia, pe de altã parte, se constituie în indicatori relevanti ai calitãtii vietii.

Ex.: numarul locuitori la un medic, paturi de asistenta medicala la 1000 locuitori, ponderea cheltuielilor cu sanatatea in PIB, calitatea asistentei sanitare, morbiditatea ( numar imbolnaviri la 1000 persoane).

[NUME_REDACTAT] perspectiva calitãtii vietii intereseazã accesul populatiei la culturã, serviciile de rãspândire a culturii si prestatiile de ordin cultural oferite de cãtre acestea.

Ex.: numrul ore de emisie TV pe saptamana, gradul de acoperire a teritoriului cu transmisie radio, numar exemplare de carti editate anual ce revin pe locuitor, ponderea cheltuielilor pe cultura din PIB, facilitati de ordin cultural.

Asigurari si asistenta sociala

Asigurarile si asistenta sociala au rolul de a asigura protectia sociala pentru toate categoriile de populatie, atât pentru populatia activã cât si pentru grupurile cele mai defavorizate: copii orfani si abandonatii, handicapatii, persoanele vârstnice.

Ex.: proportia populatiei ocupata cuprinsa in sisteme de asigurari sociale, proportia proportia populatiei beneficiari de ajutor social si de pensie, ponderea cheltuielilor de asistenta sociala si familiala in PIB, calitatea serviciilor de asistenta sociala, etc.

Timpul liber

Evaluarea globalã a calitãtii vietii populatiei nu se poate dispensa de luarea în considerare a facilitãtilor existente pentru petrecerea timpului liber, pentru odihnã si recreere.

Ex.:numarul orelor de timp liber pe saptamana, cheltuieli de la bugetul de stat pentru odihna, tratament, educatie fizica, sport, pe locuitor, facilitate pentru petrecerea timpului liber.

2.3 Influenta sectorului serviciilor asupra calitatii vietii

Serviciile au o contributie deosebita in asigurarea unei calitati corespunzatoare a vietii oamenilor. Pe masura cresterii consumului de servicii prestate la un nivel satisfacator, se constata o imbunatatire a calitatii vietii, deoarece populatia are nevoie de aceste servicii pentru a-si satisface nevoile de baza si pe cele de ordin superior.

Calitatea vietii este determinata de mai multe componente ale serviciilor, ilustrate prin calitatea mediului inconjurator, consumul de servicii al populatiei sau timpul liber si posibilitatile de practicare a activitatilor recreative.

2.3.1 Consumul de servicii al populatiei

In secolul al XIX –lea, in urma unei analize amanuntite, Engel a observat ca pe masura cresterii veniturilor unei familii,creste si partea din venituri alocata serviciilor, in timp ce partea destinata chltuielilor pentru marfurile alimentare scade. Aceast aspect reflecta importanta mai mare acordata de catre indivizi cheltuielilor pentru bunuri accesorii decat celor pentru bunuri de baza.

In tarile puternic industrializate, tendinta este de crestere a volumului serviciilor, si a ponderii cheltuielilor pentru serviciile destinate acoperirii trebuintelor. Locul ocupat de servicii in structura consumului sugereaza un nivel superior al calitatii vietii si reflecta nu numai cantitatea de servicii consumata dar si tendintele care se manifesta in tipologia de servicii consumate.

Astfel, pentru tarile dezvoltate ,consumul de servicii ocupa 1/2 si 1/3 din consumul final privat, cu o tendinta de majorare, iar in tarile est-europene datorita nivelului scazut de dezvoltare si a diferentelor majore in politica preturilor si a obiceiurilor de consum, serviciile nu ocupa decat aproximativ 18%-25% din consumul final.

Pentru a determina consumul de servicii al populatiei este necesara mai intai stabilirea ponderiii cheltuielilor pentru produse alimentare si marfuri nealimentare din total cheltuielilor de consum.

[NUME_REDACTAT], structura cheltuielor totale de consum ale populatiei, prezentata in tabelul II-1, ilustreaza o dinamica fluctuanca a consumului de servicii de-a lungul timpului. Intre anii 1990 si 1995, datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei ,interesul acesteia pentru servicii a scazut, oamenii fiind mai interesati de satisfacerea trebuintelor primare: alimentatie, adapost, imbracaminte, etc.

Dupa anul 1995, se constata o orientare din ce in ce mai accentuata spre servicii, care ilustreaza tendinta de ,,servicizare” a consumului. Desi serviciile nu ocupa o pondera apropiata de consumul pentru produsele alimentare si nealimentare, intre anii 1995 si 2005 cheltuielile efectuate in acest domeniu cresc de la 13,1 % la 28,8 %.

Incepand cu anul 2005, pozitia detinuta de servicii in bugetul familiilor, a inregistrat din nou o curba descrescatoare. De la 28,8 % a scazut la 27,6 % in 2010 si inca 4 procente in 2012, ajungand astfel la 27,2 %. [NUME_REDACTAT] in [NUME_REDACTAT] impune modernizarea si constituirea unei societati bazate pe o economie de piata. Pentru realizarea acestor obiective este insa necesara o imbunatatire a nivelului de viata si o crestere a productivitatii muncii inspre un nivel specific tarilor mai dezvoltate.

Tabel nr. II-1 Structura cheltuielilor totale de consum ale populatiei

Sursa: Prelucrare dupa M. Ioncică – Economia serviciilor:Abordari teoretice si implicatii practice, Ed. Uranus, București, 2006, p. 63; www.insse.ro; http://www.wsz-pou.edu.pl/dane7/File/ec_ro_cp4_Population_Income_Expenditure_and_Consumption.pdf

Din analiza de mai sus, rezulta ca serviciile au implicatii asupra calitatii vietii ,fiind o componenta majora a economiei contemporane care actioneaza asupra fiecarui individ in parte prin satisfacerea nevoilor ce stau la baza unei vieti implinite. Prin consumul de servicii al populatiei, sunt asigurate elemente precum: sanatatea, timpul liber, securitatea economica si sociala, cultura , educatia, conditiile de viata dar si afirmarea personalitatii fiecarui individ.

2.3.2 Relatia servicii-timp liber

Inca din Antichitate timpul liber reprezinta o resursa existentiala care determina intr-o anumita masura calitatea vietii. In perioada actuala, timpul liber poate fi caracterizat prin definitia data de J. Dumazedier : ,, ansamblul de activitati carora individual li se dedica in mod liber, de bunavoie si cu placere, dupa ce s-a eliberat de obligatiile profesionale, sociale si familiale.” Conform viziunii lui Dumazedier, aceste procupari au la baza trei functii:

odihna si recreerea;

distractia;

dezvoltarea personalitatii.

Serviciile intervin in realizarea acestor trei functii, determinand pe de o parte marimea acestuia, si pe de alta parte modalitatile lui de utilizare.

Marimea timpului liber difera de la o tara la alta. [NUME_REDACTAT] Europeana tara cu cele mai multe zile libere este Germania ( 29 de zile libere si 11 sarbatori legale), apoi urmeaza Danemarca ( 35 zile libere), Italia (33 zile libere) si Romania ( 32 zile libere).

Exista doua cai de marire a timpului liber: reducerea timpului de munca si marirea duratei de concediu, iar cea de-a doua cale refera la reducerea timpului neproductiv constrains care este utilizat pentru realizarea unor activitati cotidiene.

Mai multe studii realizate in domeniul medicine sociale indica faptul ca o crestere a duratei de concediu favorizeaza recuperarea fizica si psihica a indivizilor. Pentru o calitate a vietii ridicata, politicile promovate in domeniul muncii vizeaza 2 concedii anuale de 4 – 5 saptamani in viitorul apropiat.

Serviciile au un rol foarte important in marirea duratei de concediu in special prin impulsionarea cresterii productivitatii muncii. Acest lucru este realizat prin programe speciale de perfectionare a personalului si a productiei, utilizarea unor echipamente si instalatii moderne, care sa fie conforme cu nivelul de dezvoltare tehnologica si prin motivarea angajatilor carora li se ofera diverse facilitati : excursii incentive, tichete de masa, facilitate de transport, preturi preferential pentru angajatii anumitor magazine etc.

Modalitatile de utilizare a timpului liber implica o participare activa a serviciilor prin asigurarea conditiilor de realizare a unor activitati, de practicare a hobby-urilor si de refacere a unor organisme surmenate. Printre activitatile practicate de oameni pentru petrecerea timpului liber, se numara: vizitarea unor muzee si obiective culturale, vizionarea de spectacole si filme, participarea la activitati sportive, turism, urmairea programelor prin TV si radiodifuziune.

In functie de durata timpului liber dar si de localizarea acestuia ( timpul liber de la sfarsit de saptamana, zilnic, concediu ,etc.), posibilitatea practicarii anumitor activitati variaza. Astfel, timpul liber zilnic poate fi utilizat pentru realizarea unor activitati care nu necesita o deplasare pe distante mari. Pot fi realizate activitati de pregatire profesionala dar si de distractie. Timpul liber de la sfarsit de saptamana este folosit pentru excursii, practicarea hobby-urilor, activitati sportive ,iar timpul din concediile de odihna este utilizat cu precadere pentru practicarea turismului de recreere, ingrijire a sanatatii, cultural, deoarece permite deplasarea pe distante mai lungi

Relatia dintre servicii- timp liber si calitatea vietii reiese din aceste aspecte prezentate. Serviciile au un impact benefic asupra dimensiunilor si modalitatilor de utilizare a timpului liber si contribuie, in final, la imbunatatirea calitatii vietii populatiei. Omul gaseste in servicii solutia de refacere fizica si spirituala in urma stresului resimtit datorita presiunii unor factori externi ce caracterizeaza societatea contemporana.

2.3.3 Relatia servicii-mediu inconjurator

In urma celor doua [NUME_REDACTAT] care au avut loc la sfarsitul secolului al VIII-lea respectiv primele decenii ale secolului al XIX-lea, societatea moderna a intrat intr-o noua etapa de dezvoltare marcata de tehnologizarea puternica a sectoarelor industriale. In acest context, presiunile exercitate de catre om asupra mediului inconjurator s-au intensificat, iar influenta elementelor nocive a fost complet ignorata in lupta pentru o crestere economica cat ami semnificativa.

Mai tarziu, avantul capatat de ecologism ca urmare a miscarilor coordonate in acest sens de mai multi intelectuali, a permis elaborarea unor politici privind protectia mediului. Sectorul tertiar, serviciie, au fost o cauza a degradarii mediului dar si o solutie pentru redresarea mediului natural.

Dezvoltarea serviciilor ca urmare a nevoii tot mai accentuate de acoperire a tuturor trebuintelor, a cauzat un dezechilibru ecologic care se manifesta si astazi prin fenomenul poluarii, fenomen care degradeaza calitatea vietii tuturor. Poluarea apelor si a aerului, distrugerea padurilor si implicit a habitatului multor specii de plante si animale sunt doar cateva dintre efectele nefaste ale presiunii exercitate de om asupra naturii. Serviciile sunt parte determinanta a acestor efecte, cu precadere serviciile de transport, serviciile turistice dar si comertul.

La polul opus se situeaza serviciile care contribuie la protejarea mediului inconjurator. Aceste servicii se ocupa cu educarea oamenilor in privinta utilizarii rationale a resurselor dar si cu elaborarea si punerea in practica a unor masuri de prevenire si combatere a deteriorarii acestor resurse. Educarea ,,ecologica” a oamenilor se realizeaza in cadrul institutii de invatamant dar si de catre personalul specializat din cadrul [NUME_REDACTAT], gradinilor botanice sau zoologice. Pentru sprijinirea echilibrului natural, serviciile contribuie prin: asigurarea epurarii apelor, gazelor, amenajarile silvice, colectarea deseurilor, promovarea produselor ,,eco”, ecoturismul.

Pe plan international, conservarea mediului inconjurator a devenit o problema de actualitate care determina elaborarea unui set de reguli care sa reglementeze factorii perturbatori ai mediulu: transportul, turismul, etc. La ora actuala se vorbeste despre asa numit-a ,,dezvoltare durabila’’care are in vedere exploatarea resurselor existente pentru satisfacerea nevoilor, fara a pune in pericol echilibrul planetei pentru generatiile viitoare.

Problema mediului inconjurator este si va ramane de actualitate pentru oameni. Intre mediu si om exista relatii complexe, de interdependenta si reciprocitate deoarece nu exista viata fara mediu. Mediul inconjurator influenteaza cel mai mult modul in care omul se bucura de viata si felul in care acesta isi orienteaza perspectivele pentru viitor.

2.4 Analiza calitatii vietii in [NUME_REDACTAT]

Calitatea vietii reprezinta un domeniu de prima importanta pentru [NUME_REDACTAT]. Exista o varietate de culturi, traditii si conditii de viata in cadrul statelor membre ale [NUME_REDACTAT]. Acest aspect influenteaza foarte mult calitatea vietii populatiei din aceste tari,existand discrepante intre statele din vestul Europei si intre cele din partea de est.

Exista mai multe studii referitoare la analiza calitatii vietii in [NUME_REDACTAT], pornind de la cercetarile ,,Euromodul” coordonate de W. Zaph director al Centrului de [NUME_REDACTAT] din Berlin(WZB) pana la celebrul [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] – EQSL, instrument utilizat pentru documentarea si analiza calitatii vietii in [NUME_REDACTAT], realizat de catre Eurofound. Pe baza acestor rapoarte s-a analizat gradul de satisfactie/fericire al populatiei si s-au elaborat politici cu scopul imbunatatirii conditiilor de viata si de munca in Europa.

2.4.1 Consideratii generale

[NUME_REDACTAT] reprezinta o uniune economica si politica care s-a format in anul 1951 prin colaborarea economica dintre Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos. In prezent [NUME_REDACTAT] cuprinde 28 de state membre, ultimul stat inclus fiind Croatia la 1 iulie 2013 si numara 507 milioane de locuitori. Ca intindere, Malta este cea mai mica tara membra a Uniunii iar Franta cea mai mare.

Fig. II-1 Populatia pe tari in [NUME_REDACTAT]

Sursa:Preluare dupa http://europa.eu/about-eu/facts-figures/living/index_ro.htm

In ceea ce priveste calitatea vietii, standardul de viata din fiecare stat membru al [NUME_REDACTAT] poate fi comparat prin ,,raportarea pretului unui pachet de bunuri si servicii la venitul din fiecare tara, prin folosirea unei monede nationale comune numita standardul puterii de cumparare (SPC).”

In urma utilizarii acestei metode se obtine o viziune de ansamblu asupra calitatii vietii populatiei din fiecare stat membru al [NUME_REDACTAT].

Fig. II-2 PIB-ul pe cap de locuitor in SPC la nivelul anului 2012

Sursa:Preluare dupa http://europa.eu/about-eu/facts-figures/living/index_ro.htm

Aceasta analiza indica un PIB/locuitor in SPC foarte ridicat pentru Luxemburg ceea ce arata un standard de viata foarte bun pentru populatia tarii .Veniturile foarte mari permit achizitionarea pachetului de bunuri si servicii fara a avea un impact deosebit asupra fondurilor de care beneficiaza cetatenii.

Austria, Tarile de Jos , Irlanda, Danemarca, Suedia, Germania, Belgia, Finlanda, Franta, [NUME_REDACTAT] se situaza toate deasupra indicelui de 100, ceea ce indica un PIB/locuitor mai mare decat media din [NUME_REDACTAT]. La popul opus se situeaza Bulgaria si Romania cu cel mai scazut PIB/ locuitor 47, respectiv 48 ceea ce indica un standard de viata foarte scazut fiind necesare multe investitii pentru ridicarea calitatii vietii la nivelul acestor tari.

[NUME_REDACTAT] depune eforturi pentru a ridica standardul tarilor membre si elaboreaza politici privind protectia mediului, crearea unor noi locuri de munca, imbunatatirea serviciilor publice necesare pentru un sandard de viata ridicat, eradicarea saraciei si nu in ultimul rand, eliminarea discrepantelor existente intre tarile membre cu privire la nivelul de dezvoltare economica si sociala prin scoaterea din anonimat a regiunilor izolate cu ajutorul unei infrastructuri transfrontaliere dezvoltate.

In acest sens, in cadrul [NUME_REDACTAT] s-a elaborat proiectul numit ,, Europa 2020” care are in vedere cresterea economica pentru urmatorii zece ani. Acest proiect promoveaza cresterea inteligenta si durabila dar si coeziunea sociala si teritoriala. Strategia ,, Europa 2020” reprezinta un pas foarte important in crestera calitatii vietii in [NUME_REDACTAT] deoarece politicile abordate vizeaza in primul rand populatia tarilor membre.Coeziunea sociala se refera la integrarea grupurilor vulnerabile prin intermediul serviciilor publice, prin crearea de locuri de munca si eradicarea saraciei iar cresterea inteligenta si durabila are in vedere investii eficiente in educatie, cerecetare si orientarea catre o economie eficienta care sa sustina cat mai mult integritatea mediului inconjurator.

Toate politicile promovate in strategia ,, Europa 2020” sunt legate in final de idealul de integrare sustinut de [NUME_REDACTAT]. Prin intarirea coeziunii sociale si diminuarea diferentelor culturale si economice existente intre statele membre va fi asigurata o integrare cat mai eficienta si mai durabila.

2.4.2 Serviciile si calitatea societatii europene

Calitatea vietii depinde de mai multi factori, printre care circumstantele individuale si calitatea societatii determinata de existenta unor servicii de calitate precum serviciile medicale,de asistenta sociala, de educatie care asigura cetatenilor un standard de viata ridicat.

Ca urmare a crizei economice globale care a debutat in anul 2008, viata populatiei mondiale a fost afectata. Efectele crizei economice s-au vazut si in sectorul serviciilor prin accentuarea ratei somajului dar si prin cresterea inegalitatilor economice si sociale. Acestea au avut implicatii profunde asupra calitatii vietii europene.

In ceea ce priveste sectorul serviciilor, conform [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] de Viata si de Munca, intre anii 2007 si 2012 in [NUME_REDACTAT] s-au constatat urmatoarele:

Calitatea percepută a serviciilor publice variază în Europa. Persoanele din Austria, Luxemburg,Germania și [NUME_REDACTAT] au acordat cele mai înalte punctaje și consideră că aceasta s-a îmbunătățit între anii 2007 și 2012. [NUME_REDACTAT], Polonia, Bulgaria și Grecia, au fost acordate cele mai mici punctaje,calitatea fiind considerată a fi în scădere. Modul in care populatia apreciaza calitatea vietii si a serviciilor este determinat si de bunastarea economica.

In ceea ce priveste serviciile de ingrijire a copiilor, s-a constatat ca acestea se afla in stransa legatura cu rata incadrarii in munca a femeilor. Femeile care lucreaza au nevoie de aceste servicii, insa in multe tari cererea pentru serviciile de ingrijire a copiilor depaseste oferta.

Calitatea serviciilor de sanatate si accesul la acestea variaza. [NUME_REDACTAT] s-a inregistrat o imbunatatire a accesului la aceste servicii, insa in tarile puternic afectate de criza economica, precum Grecia, accesul la serviciile de sanatate este din ce in ce mai dificil. Cheltuielile nationale in domeniul sanatatii au, de asemenea, un impact deosebit asupra modului in care cetatenii percep calitatea serviciilor si a vietii in general.

Persoanele care traiesc in mediul rural sunt mai multumite de locul in care traiesc decat persoanele care locuiesc in mediul urban. Acest lucru se datoreaza unor factori precum : calitatea aerului, rata criminalitatii,curatenia strazilor.

Increderea in institutii a fost puternic afecatata in tari precum Grecia si Cipru. Calitatea serviciilor publice, nivelul de coruptie si satisfactia fata de situatia economica a tarii sunt factorii care determina increderea in institutii.

Cheltuielile pentru educatie variaza de la o tara la alta. In cadrul [NUME_REDACTAT] este incurajat schimbul de studenti prin intermediul programului Erasmus. [NUME_REDACTAT], datele privind studentii din UE ,care invata in alta tara sunt:

Fig. II-3 Studenti din UE care invata in alta tara, dupa tara – gazda (2012)

Sursa:Preluare dupa http://europa.eu/about-eu/facts-figures/living/index_ro.htm

Prin intermediul schimburilor internationale , studentii invata sa se adapteze concurentei internationale de pe piata muncii, isi largesc sfera de cunostinte din domeniul abordat si astfel dobandesc aptitudini care ii vor ajuta sa profeseze si sa isi asigure un standard de viata ridicat.

2.4.2 Sondaj european privind calitatea vietii 2012 ( EQLS)

EQLS este un sondaj desfasurat odata la patru ani finantat de catre EUROFOUND, care analizeaza conditiile de viata ale cetatenilor statelor membre ale [NUME_REDACTAT] dar si modul in care acestia privesc aceste conditii de viata si viata lor, in general. Prin realizarea acestui sondaj, a fost posibila determinarea tendintelor care se manifesta in domeniul calitatii vietii in decursul a mai multi ani.

Al treilea sondaj, si ultimul, a avut loc n perioada septembrie 2011 – februarie 2012 in cele 27 de state membre ale Uniunii, cu exceptia Croatiei care a devenit membra a UE in 2013.

Rezultatele EQLS indica o deteriorare a calitatii vietii cu aproximativ 20% in multe dintre tarile [NUME_REDACTAT] comparativ cu anul 2007. Datorita crizei economice, au fost afectate tari precum Grecia, Cipru, Spania, Portugalia avand un impact deosebit asupra populatiei cu venituri mai mici, persoanele varstnice dar si somerii din aceste tari.

Tarile care raporteaza o calitate a vietii ridicata sunt cele din partea de nord si de vest a [NUME_REDACTAT]. Astfel, Danemarca si Suedia au cele mai mari niveluri de optimism, in timp ce in Grecia, Italia si Portugalia s-au inregistat cele mai mici niveluri de optimism.

Fig. II-4 Optimismul in UE (EQLS-2012)

Sursa:Preluare dupa http://stiri.tvr.ro/sondaj-privind-calitatea-vietii-in-ue-romanii-sunt-mai-pesimisti-decat-majoritatea-europenilor_24435.html

Datorita crizei economice, o treime din cei 35 500 de respondenti declara ca intampina dificultati datorita insuficientei veniturilor gospodariei familiale.In anul 2011 s-a inregistrat o valoare medie de 45% a persoanelor care intampina astfel de dificultati, comparativ cu anul 2007 cand s-a inregistrat o valoare de 38%.

In ceea ce priveste calitatea locuintei, majoritatea respondentilor apreciaza o imbunatatire a acesteia dar o scadere a securitatii locuintei, in special in randul persoanelor care au credit ipotecar.

Dificultatile de ordin financiar dar si nivelul ridicat al somajului determina o scadere a increderii populatiei in institutiile publice si a bunastarii subiective. Politia, este institutia care se bucura de cea mai mare incredere ( o medie 6,0 din 10), sistemul juridic (4,8) iar cel mai scazut nivel il inregistreaza guvernul si parlamentul. Pe fondul acestor probleme sociale, familia ramane principalul element de suport general pentru populatie.

In urma sondajului EQLS, pe o scare de la 1 la 10 , nivelul satisfactiei fata de viata a inregistrat o medie de 7,1 la nivelul anului 2011. Cea mai mica valoare s-a inregistrat la nivelul Bulgariei 5,5 si cea mai mare la nivelul Danemarcei 8,5. Romania a inregistrat o valoare de 6,7 cu 0,2 mai mult decat in anul 2007.

Aceste rezultate indica o tendinta generala de degradare a calitatii vietii populatiei din [NUME_REDACTAT] intre anii 2007-2012, principalul factor fiind criza economica. Efectele acesteia au fost cu atat mai puternice, cu cat o tara membra a [NUME_REDACTAT], Grecia, s-a confruntat cu datorii publice majore ceea ce a implicat o participare activa a statelor membre ale Uniunii pentru depasirea acestei situatii.

De asemenea rezultatele confirma discrepanta care a existat de multi ani intre statele din nordul si vestul Europei care au atins un nivel de dezvoltare foarte ridicat si cele din sudul si estul Europei care continua sa intampine dificultati in asigurarea unui standard de viata ridicat si care, inca se confrunta cu deficiente majore in randul serviciilor care asigura bunastarea generala a populatiei.

CAPITOLUL III. CONTRIBUTIA SERVICIILOR LA CRESTEREA CALITATII VIETII POPULATIEI IN ROMANIA

Romania este o tara situata in sud-estul [NUME_REDACTAT], in partea de nord a [NUME_REDACTAT] cu iesire la [NUME_REDACTAT], avand ca vecini pe Ucraina si Moldova in partea de nord si est, Ungaria in vest, Bulgaria in sud, Serbia in sud-vest si [NUME_REDACTAT] in partea de sud-est. Are o suprafata de 238 391 kmp fiind pe locul 13 ca marime in Europa si o populatie de 21.790.479 conform estimarilor facute de [NUME_REDACTAT] de Statistica in anul 2013.
[NUME_REDACTAT] este la Bucuresti, oras situat in partea de sud- sud est a tarii, reprezentand centrul politic , economic si administrativ al Romaniei. La 1 ianuarie 2007, Romania a devenit stat membru al [NUME_REDACTAT] , acesta data fiind un punct de cotitura in viata societatii romanesti de pana atunci. Romania intra astfel intr-o noua etapa de dezvoltare sub auspiciile [NUME_REDACTAT].

In cadrul societatii romanesti, serviciile detin un rol primar in asigurarea resurselor necesare pentru un standard de viata ridicat. In ceea ce priveste calitatea vietii, Institutul de Cercetare a [NUME_REDACTAT] care face parte din reteaua de cercetare a [NUME_REDACTAT], este unul din institutele care se ocupa de acest aspect al societatii romanesti si elaboreaza periodic cerceteri in acest sens, ultima fiind realizata in anul 2010.

De asemenea, EUROFOUND, este institutia care cerceteaza la nivel European problema calitatii vietii, elaborand concluzii si directii de dezvoltare si in privinta Romaniei. Cercetarea intitulata ,, Sondaj privind calitatea vietii in UE’’ realizata de aceasta insitutie intre anii 2011-2012 claseaza Romania printre ultimele locuri in ceea ce priveste ,,satisfactia fata de viata” cu 6,5 puncte pe o scara de la 1 la 10, o crestere cu 0,2 puncte fata de anul 2007, surclasand insa Bulgaria care are cel mai mic nivel si anume 5,5 puncte.

In privinta increderii in institutiile publice Romania se afla din nou pe ultimele locuri cu 3,5 puncte alaturi de Bulgaria cu 3,4 puncte si Spania 3,2 puncte. Aceasta statistica demonstreaza ca desi insitutiile statului asigura serviciile de baza ale societatii : asistenta sociala, ingrijirea sanatatii etc., romanii nu resimt benefiicile acestor servicii asupra calitatii vietii precum se intampla in statele mai dezvoltate ( Luxemburg cu un punctaj maxim de 6,5).

Desi nivelul calitatii vietii in Romania este unul modest, fapt demonstrat de aceste cercetari in domeniul calitatii vietii, romanii sunt mai optimisti decat majoritatea europenilor in privinta viitorului, fiind de parere ca viata lor se va imbunatati pe viitor. Astlel, Romania inregistreaza un procent de 44% la acest capitol fata de media europeana de 35%.

Toate aceste cercetari abordeaza si implicarea sectorului serviciilor in satisfactia pentru viata resimtita de cetatenii europeni si implicit cei ai Romaniei. Sunt abordate domenii din sectorul serviciilor precum: invatamant, asistenta sociala,ingrijirea sanatatii, asigurari sociala, cultura sau timpul liber. Toate acestea reprezinta parti integrante ale vietii cotidiene si asigura satisfacerea nevoilor individuale si colective ale oamenilor dar si buna functionare a intreg sistemului economico-social al unei tari.

3.1 Sectorul de servicii in [NUME_REDACTAT] serviciilor in economie nu a fost dintotdeauna recunoscut, acestea fiind considerate activitati neproductive si restranse in ceea ce priveste dimensiunea cantitativa dar si un factor inflationist. In ultimele trei decenii, aceasta viziune s-a modificat considerabil si serviciile au capatat recunoasterea mondiala ca veriga importanta a economiiilor nationale, fiind considerate un motor al cresterii economice alaturi de activitatile industriale.

In perioada 2007-2013 ,serviciile inregistreaza un ritm mediu anual de 6%, constituind astfel cel mai dinamic sector de activitate dupa constructii. Acest sector are cea mai mare pondere in PIB de aproximativ 50% iar in anul 2012 a fost singurul sector aflat pe plus cu 4,8 %, toate celelalte fiind pe minus : agricultura -21,6%, industrie -1% si constructii -0,3%.In anul 2013, sectorul care a inregistrat cea mai mare crestere a fost agricultura cu 11,%, in timp ce serviciile au crescut numai cu 1,4%.

Tabel nr. III-1 Structura PIB pe categorii de resurse (%)

Sursa:Prelucrare dupa http://www.zf.ro/analiza/schimbarea-economiei-romaniei-in-ultimii-zece-ani-ce-modificari-a-adus-criza-si-ce-va-urma-10764247

Din tabelul de mai sus se observa faptul ca serviciile continua sa ocupe pozitia de lider in privinta contributiei lor la crearea [NUME_REDACTAT] Brut, desi la ora actuala sectorul serviciilor in Romania detine o pondere mai mica decat in majoritatea tarilor dezvoltate unde acesta ocupa chiar si 60% din PIB. Diferentele dintre aceste tari si Romania pot fi explicate si de stadiul la care se afla Romania ca tara in plin proces de tranzitie la standardele europene.

Datele inregistrare confirma asa numita ,,tertiarizare” a economiei nationale, in care serviciile participa intensiv la desfasurarea diferitelor procese si fenomene care pun in miscare mecanismul de functionare al unei tari.

Fig. III-1 Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate in [NUME_REDACTAT]:Preluare dupa ***, Cercetarea statisticã asupra fortei de muncã în gospodãrii (AMIGO), http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre%202013_ro.pdf

1) date provizorii

2) inclusiv energie electrica si termica, gaze naturale si apa

Ponderea ocupãrii în sectorul privat se mentine în ultimii 4 ani ai perioadei analizate (2009-2012) în jurul valorii de 80%. Atât în anul 2012, cât si în anul 2011 din totalul populatiei ocupate în sectorul privat, 65,2% îsi desfãsurau activitatea în industrie, constructii si servicii.În anul 2011, numãrul mediu al salariatilor a fost de 4348,7 mii persoane.

Numãrul mediu al salariatilor s-a diminuat pe parcursul anului 2011 cele mai accentuate scãderi au fost înregistrate în activitãtile: sãnãtate si asistentã socialã, administratie publicã si învãtãmânt.Sectorul privat reprezintã motorul economiei românesti, absorbind cea mai mare parte a fortei de muncã salariate.

In sectorul serviciilor, ponderea populatiei ocupate cunoaste o crestere sustinuta in ultimii 4 ani asigurand astfel alinierea Romaniei cu celelalte state europene unde sectorul serviciilor este mult mai dezvoltat ca urmare a implementarii noilor tehnologii in toate sectoarele de activitate.

Comparand structura PIB si a populatiei ocupate, se observa ca in sectorul serviciilor populatia ocupata este mai mica decat ponderea acestora in PIB. Aceast rezultat poate fi explicat prin contributia mica a agriculturii la crearea PIB dar si prin existenta unei concurente slabe in multe domenii de activitate si monopolul existent in servicii precum: distibutia de apa, gaze, energie elecrica, salubritate etc.

In economia romaneasca satisfacerea nevoilor individuale si colective ale cetatenilor este realizata de mai multe tipuri de servicii. Serviciile destinate populatiei sunt cele careinfluenteaza in cea mai mare parte calitatea vietii acestora. Ele pot fi servicii de piata care sunt procurate prin acte de vanzare-cumparare sau servicii publice finantate de la bugetul de stat.

Serviciile de piata cuprind: transporturile, turismul si alimentatia publica, comunicatiile,servicii de invatamant ( cu plata), activitati sportive, activitati culturale, servicii de intretinere a locuintelor, servicii personale etc.

[NUME_REDACTAT] National de Statistica datele privind structura serviciilor de piata pe activitati se prezinta astfel:

Fig. III-2 Structura serviciilor de piata prestate in principal pentru populatie, pe activitati

Sursa:Preluare dupa http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in%20cifre%202011.pdf ,http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre%202013_ro.pdf

Conform graficelor, restaurantele reprezinta in structura actuala grupa cea mai importanta cu o evolutie ascendenta pana in anul 2009, o crestere cu 4,1 % fata de anul 2008 si o scadere dupa anul 2009 cu 1,1% in 2010 si 0,5% in anul 2011. Aceasta scadere sistematica incepand cu anul 2008 poate fi un rezultat al crizei economice care a afectat puuternic turismul romanesc, veniturile industriei scazand cu 16% in ultimii patru ani si ajungand la 1,5 miliarde de euro in anul 2011 conform INSSE.

Si industria hoteliera si a structurilor de primire turistice a cunoscut o evolutie descendenta in primii 3 ani de la debutul crizei economice. In anul 2011 se observa o revenire a acestei grupe la nivelul din 2008 cu un procent de 21,4%.Acest lucru demonstreaza eforturile facute in directia restaurarii industriei hoteliere pentru a raspunde cerintelor si orientarilor turistilor.

A treia grupa, cea a activitatilor desfasurate de agentiile de turism si de tur-operatori, cunoaste aceeasi evolutie cu cea a grupei de hoteluri si alte structuri de primire turistice cu o scadere in anii 2009 si 2010 si un trend pozitiv in anul 2011 cand ajunge la 20,6%. Acest lucru demonstreaza legatura stransa dintre activitatea desfasurata de agentiile de turism si activitatea furnizorilor de servicii turistice, agentia avand rolul de intermediar intre turist si prestator. Cu cat agentiile de turism desfasoara o activitate mai eficienta cu atat fluxurile de turisti sositi in structurile de primire turistice se maresc.

Ultima grupa cuprinde toate celelalte tipuri de servicii prestate oamenilor precum serviciile de transport, culturale, sportive, servicii personale, etc. Tinand seama ca aceasta grupa include mai multe categorii de servicii, luate individual, aceste servicii prezinta o importanta mai mica decat in cazul celorlate grupe, desi cumulate se situeaza pe locul al doilea dupa grupa restaurantelor.

Pe langa serviciile de piata, statul pune la dispozia cetatenilor mai multe servicii oferite cu titlu gratuit precum invatamat, sanatate, asistenta sociala cat si servicii generalizate precum apararea nationala, ordine publica sau protejarea mediului.

[NUME_REDACTAT], statul finanteaza aceste sectoare de servicii pentru buna functionare a mecanismului economico-financiar. Pentru anul 2014, din venitul total estimat la buget de 25,682 mlrd. cel mai mare volum de cheltuieli se for realiza pentru asigurare și asistența socială – 17,9% din totalul de cheltuieli, pentru învățământ – 12,2%, pentru ocrotirea sănătății – 10,5%, si pentru transporturi și gospodăria drumurilor – 9,2%.

Conforma acestor date, Romania are nevoie de investitii puternice in domeniul asistentei sociale pentru asigurarea unui standard de viata comparativ cu cel al statelor europene dezvoltate. Aceasta are in vedere perfectionarea unitatilor cu rol in intretinerea persoanelor varstice , a celor cu handicap dar si a copiilor.

In privinta invatamantului sunt necesare investitii pentru formarea cadrelor calificate care vor activa ulterior pe piata muncii si vor influenta dezvoltarea diverselor ramuri de activitate si implicit calitatea vietii resimtita de cetateni. [NUME_REDACTAT], se prefigureaza o evolutie mai buna in acest domeniu pe baza investitiilor puternice efectuate comparativ cu anii precedenti. Problemele invatamantului romanesc se rezuma mai mult la partea calitativa decat la cea cantitativa. Alocarea uunui buget mai mare pentru invatamant poate avea un impact pozitiv asupra problemelor de ordin calitativ, cum ar fi: modernizarea unitatilor de invatamant si a bazei tehnice, formarea si perfectionarea cadrelor didactice, imbunatatirea programei de invatamant prin instituirea modelului european de educatie, etc.

Starea de sanantate a populatiei este un important indicator al calitatii vietii si, desi pentru anul 2014 cifrele arata o imbunatatire a interesului national pentru acest domeniu, pe plan european Romania se afla printre ultimele locuri in ponderea alocata domeniului sanatatii si asistentei sociale. Aceste investitii realizate in domeniul sanatatii urmaresc solutionarea acestor probleme care au loc la nivelul Romaniei prin cresterea eficientei utilizarii resurselor, cresterea calitatii serviciilor medicale, restructurararea modului de furnizare a acestor servicii si imbunatatirea starii generale de sanatate a populatiei.

Serviciile sunt din ce in ce mai importante pentru viata populatiei din Romania, contribuind in mare masura la satisfacerea nevoilor individuale si colective ale cetatenilor, care odata satisfacute contribuie la cresterea calitatii vietii. Contributia serviciilor la crearea unui standard de viata ridicat este evidenta si in cazul Romaniei prin multitudinea influentelor pe care acestea le au asupra diverselor structuri analizate la nivelul economiei nationale