Serviciile Bancare Electronice In Sistemul Bancar Actual

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL SERVICIILOR BANCARE ELECTRONICE

1.1 Serviciile bancare electronice – concept, definire

1.2 Structura serviciilor bancare electronice

1.3 Identificarea riscurilor în serviciile bancare electronice

CAPITOLUL II. SERVICIILE BANCARE ELECTRONICE ÎN ROMÂNIA

2.1 Mediul în care se desfășoară activitatea de servicii bancare electronice în sistemul bancar din

România

2.2 Evaluarea structurală a serviciilor bancare electronice din România

2.3 Asigurarea calității în serviciile bancare electronice din România

2.4 Adaptarea deciziei de utilizare a serviciilor bancare electronice

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: ANALIZA STATISTICĂ A SERVICIILOR E-

BANKING DIN ROMÂNIA

3.1 Analiza cantitativă a serviciilor bancare electronice

3.2 Indicatori de analiză statistică a serviciilor bancare electronice

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Dezvoltarea puternică, la nivel mondial, a Internetului și a telecomunicațiilor s-a făcut simțită și în mediul economic. Astfel, o serie de activități economice pot beneficia de avantaje majore oferite de către noile tehnologii. Ca urmare a folosirii tehnologiilor informaționale, sistemul bancar a venit cu o noutate pe piața produselor și serviciilor bancare: lansarea serviciilor bancare electronice, o alternativă viabilă la serviciile bancare clasice.

În ultimul deceniu, evoluția rapidă a tehnologiei informației și comunicațiilor, pe fondul unei tendințe naturale de eficientizare a tranzacțiilor bancare, a crescut considerabil rolul pe care serviciile de timp e-banking îl au în cadrul derulării tranzacțiilor bancare.

Instituțiile bancare le-au furnizat clienților servicii la distanță cu mult înaintea apariției termenului e-banking. Transferul electronic de fonduri pentru plăți de valoare redusă, sistemele de gestiune a cash-ului la nivel de corporație, cât și automatele de unde se pot retrage sume de bani, au fost și sunt o prezență obișnuită în țările cu tradiție bancară. Serviciile bancare la distanță, realizate pe cale electronică, care, prin utilizarea calculatorului și a tehnologiilor informaționale, asigură efectuarea plăților și a altor transferuri de documente, au debutat în anul 1995, în Statele Unite ale Americii, când Prezidential Bank din Maryland a lansat primele servicii bancare efectuate prin Internet.

În anul 2003, peste 17% dintre americani utilizau serviciile bancare electronice. Acestea au cunoscut o extindere deosebită, nu numai în Statele Unite ale Americii, ci și în Europa.Astfel, 48 de milioane de europeni au renunțat să meargă la ghișeele băncilor, în favoarea utilizării Internetului, comparativ cu 21 de milioane de americani și, respective 20 de milioane de japonezi.

Lucrarea de fata se intitulează „Serviciile bancare electronice in sistemul bancar actual” și este structurată în trei capitole, fiecare capitol având mai multe subcapitole, finalizându-se cu concluzii.

Pornind de la caracteristicile serviciilor bancare electronice, lucrarea de față își propune determinarea factorilor care influențează atitudinea utilizatorilor și potențialilor utilizatori față de acest tip de servicii bancare, fie că aceștia sunt persoane fizice sau instituții și companii.Este urmată de o prezentare a principiilor, conceptelor și reglementărilor legale care stau la baza serviciilor bancare electronice și care le diferențiază de serviciile bancare tradiționale, sistemul de indicatori utilizat în evaluarea pieței de servicii bancare electronice și de cercetarea influenței pe care factori de natură tehnică sau psihologică o au asupra intenției de utilizare a acestui tip de servicii bancare și a percepției privind serviciile bancare electronice și a gradului de utilizare a acestora.

CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL SERVICIILOR BANCARE ELECTRONICE

1.1 Serviciile bancare electronice – concept,definire

Serviciile sunt produse născute din operațiunile pe care banca le efectuează în contul clienților săi. Situația patrimonială a băncii nu este în mod obligatoriu afectată imediat prin oferirea acestor servicii. Executarea unui ordin de virament, remiterea unui cec spre încasare, introducerea unui titlu de bursă sunt servicii ale căror costuri afectează costurile de prelucrare și nu costurile capitalurilor.

Băncile fac parte din sectorul terțiar, fiind considerate prestatori de servicii bancare. Ele se plasează pe o poziție de intermediari între posesorii de disponibilități bănești și solicitanții acestora. Oferta bancară reprezintă totalitatea serviciilor pe care banca le pune la dispoziția clienților săi.

La nivel global, conducerea băncilor consideră că furnizarea serviciilor bancare electronice va genera potențiale beneficii. Reducerea costurilor globale, constituie principalul beneficiu. Aceasta se poate realiza în două moduri: reducerea de minim a costului cu realizarea tranzacțiilor și reducerea numărului de filiale care sunt necesare pentru a servi un număr echivalent de clienți . Serviciile e-Banking oferă și alte beneficii băncilor: tranzacțiile efectuate prin canale neconvenționale de comunicații sunt mult mai ieftine decât cele efectuate la sucursale, sau chiar prin telefon și sunt mult mai ușor de configurat decât cele efectuate în mod tradițional. Pot apărea nenumărați operatori noi care vor oferi utilizatorilor mai multe modalități de efectuare a tranzacțiilor. Aceștia vor fi din ce în ce mai puțin înclinați să rămână fideli unui anumit furnizor de e-Banking, erodandu-se loialitatea clienților . Conducerea băncilor trebuie să înțeleagă riscurile asociate e-Banking-ului și înainte de a oferi această categorie de servicii să evalueze costurile generate de gestionarea riscurilor în raport cu rentabilitatea investitiei.Inovatorii serviciilor e-Banking anticipeaza nevoile clientilor dar suporta costuri mai ridicate si se confrunta cu o complexitate sporita a operatiunilor.

Bancile trebuie sa foloseasca instrumente de gestiune a riscului de credit mai sofisticate sis a promoveze o intelegere mai puternica a debitorilor, a garantiilor lor, a perspectivelor de afaceri si a capacitatii de a rambursa imprumuturile. Bancile trebuie sa gestioneze clientii si relatiile cu partenerii de afaceri aplicand strategii corespunzatoare sensibile la risc.

Principalele provocari ale activitatii de e-Banking rezulta din urmatoarele caracteristici:

A. Viteza de evolutie foarte rapida a tehnologiei si a inovatiei in acest domeniu.

Noile aplicatii erau implementate in perioade te timp relative lungi si numai dupa o testare completa. In prezent, concurenta bancara impune bancilor implementarea rapida a noilor aplicatii. Concurenta impune conducerii bancilor sa se asigure ca noile aplicatii de e-Banking sunt adecvate strategiei bancii si ca au fost evaluate din punct de vedere al riscului si sigurantei utilizarii, inainte de implementare.

B. Web-site-urile care ofera servicii de e-Banking sunt de regula integrate pe cat posibil cu sistemele informatice existente pentru a permite procesarea directa a tranzactiilor in scopul reducerii posibilitatii de aparitie a erorilor si fraudelor. In acest tip de integrare poate creste dependent fata de arhitectura, design-ul, interoperabilitatea si scalabilitatea operationala a sistemelor.

C. Activitatea de e-Banking creste dpendenta bancilor fata de sistemele informatice, radicand problema sistemelor de securitate din ce in ce mai complexe din punct de vedere tehnic ceea ce presupune realizarea unor parteneriate sau contracte de furnizare prin care se externalizeaza sub-activitati catre firme terte, care de obicei activeaza in domeniul tehnologiei informatiei si al comunicatiilor si a condus la aparitia unui model nou de afaceri care reuneste banci si companii nebancare cum ar fi: furnizorii de servicii de Internet, firmele de telecomunicatii si alti furnizori de tehnologie.

D. Natura universal a Internetului acesibila de oriunde in lume in conditii de anonimitate ridica problema controalelor de securitate, tehnicilor de autentificare, protectiei datelor, procedurilor de verificare si standardelor de confidentialitate.Managementul bancilor trebuie sa se asigure ca institutiile bancare si-au revizuit si modificat, unde este necesar, politicile si procedurile de gestionare a riscului activitatilor de e-Banking.

In acest scop, Comitetul de la Basel a solicitat grupului special de lucru EBG sa identifice cele mai importante principii de gestiune a riscurilor privind activitatea de e-Banking. Aceste principii de gestiune a riscului nu sunt insa impuse ca reglementari imperative. Se considera ca reglementarea excesiva poate fi contraproductiva, in principal datorita evolutiei rapide din acest domeniu. Principiile impuse de raportul EBG privind supravegherea bancara sunt mai degraba considerate generale necesare pentru siguranta si soliditatea sistemului financiar.

Comitetul de la Basel promoveaza adaptarea supravegherii prudentiale la caracteristicile specifice canalului de distributie a serviciilor de e-Banking. Chiar daca aceasta nu difera fundamental de supravegherea serviciilor bancare distribuite prin canalele clasice cum ar fi contractele cu furnizorii externi de servicii, controalele de securitate, riscurile juridice si reputationale presupun o abordare distincta. Este necesar ca bancile sa isi dezvolte procedure de control specific structurii operationale proprii, guvernantei corporative si corespunzatoare reglementarilor nationale.

Modelele de gestionare a riscului reprezentativ inclus in raportul EBG nu sunt universale, intrucat multe dintre controalele de securitate si tehnicile de gestionare a riscului evolueaza permanent, foarte rapid, tinand pasul cu noile tehnologii.

Raportul EBG considera ca fiecare banca are propiul profil de risc, ceea ce implica o abordare specifica riscului in functie de dimensiunea operatiunilor de e-Banking, de importanta sumelor tranzactionale si de capacitatea si disponibilitatea bancii de a gestiona riscurile. Aceste caracteristici atrag necesitatea asigurarii flexibilitatii principiilor de gestiune a riscului, in vederea implementarii la nivelul diferitelor banci.

Utilizarea Internetului pentru furnizarea produselor si serviciilor bancare aduce avantaje atat bancilor cat si clientilor acestora.Acestea sunt identificate astfel:

A. Avantaje aduse bancilor de includerea in portofoliul de servicii a serviciilor bancare electronice:

imagine buna pe piata – bancile care ofera astfel de servicii sunt percepute ca lideri in implementarea tehnologiei, avand o imagine mai buna pe piata;

costuri reduse ale tranzactiilor – tranzactiile bancare pe Internet au costurile mult mai reduse in comparative cu alt tip de tranzactie;

raspuns rapid la cerintele pietei – bancile vor avea o perceptie mai rapida a cerintelor pietei si vor avea nevoie de mai putin timp pentru a dezvolta si livra produsele catre client;

cresterea veniturilor – bancile pot utiliza site-urile web pentru a vinde produsele lor dar si produsele unor terte parti, diversitatea de produse si servicii ducand la cresterea veniturilor;

cresterea numarului de client.

B. Avantaje aduse clientilor persoane fizice de utilizarea serviciilor bancare electronice:

costuri reduse – pentru accesul si folosirea diferitelor produse si servicii bancare;

comoditate – toate tranzactiile bancare pot fi efectuate de acasa sau de la birou fara a fi necesara deplasarea la sediul bancii;

viteza – raspunsul mediului este foarte rapid astfel incat clientul poate astepta pana in ultimul minut pentru a initia un transfer de fonduri;

administrarea fondurilor – clientul poate avea istoricul diferitelor conturi si poate face analize pe propiul PC inainte de a realiza o tranzactie pe web.

C. Avantaje aduse clientilor persoane juridice de utilizarea serviciilor bancare electronice:

costuri reduse – pentru accesarea si utilizarea diferitelor produse si servicii, solicitarea de credite, deschiderea de acreditive etc.;

acces la informatii – corterea veniturilor;

cresterea numarului de client.

B. Avantaje aduse clientilor persoane fizice de utilizarea serviciilor bancare electronice:

costuri reduse – pentru accesul si folosirea diferitelor produse si servicii bancare;

comoditate – toate tranzactiile bancare pot fi efectuate de acasa sau de la birou fara a fi necesara deplasarea la sediul bancii;

viteza – raspunsul mediului este foarte rapid astfel incat clientul poate astepta pana in ultimul minut pentru a initia un transfer de fonduri;

administrarea fondurilor – clientul poate avea istoricul diferitelor conturi si poate face analize pe propiul PC inainte de a realiza o tranzactie pe web.

C. Avantaje aduse clientilor persoane juridice de utilizarea serviciilor bancare electronice:

costuri reduse – pentru accesarea si utilizarea diferitelor produse si servicii, solicitarea de credite, deschiderea de acreditive etc.;

acces la informatii – corporatiile pot avea acces la informatii putand vedea situatia conturilor printr-un simplu click de mouse;

administrarea lichiditatilor – serviciile tip e-Banking permit clientilor institutionali sa transfere bani dintr-un cont intr-altul pentru a face plati avand si o imagine permanenta asupra soldurilor.

Actualele tendinte ale revolutiei electronice din sectorul bancar european sunt conduse detasat de Internet Banking si Mobile Banking care ofera bancilor noi oportunitati, noi provocari. Factori care incurajeaza bancile in dezvoltarea de servicii bancare online ca o componenta a strategiei lor de acces sunt:

clientii Internet sunt in general mai bine educati decat non-utilizatorii Internetului;

atat clientii e-Banking-ului cat si cei ai m-Banking-ului tind sa fie promotorii acceptarii noilor tehnologii avand o mentaliatate de genul timp putin, eficienta maxima cu management eficient al cash-ului;

costuri de procesare mai reduse pentru banci;

depasirea nevoii unei retele extinse de sucursale proprii cat si posibilitatea deservirii unui numar mai mare de clienti prin utilizarea aceleiasi infrastructuri fizice de sucursale proprii;

posibilitatea implementarii unui sistem eficient de Customer Relantionship Management;

avantajul imbunatatirii imaginii bancilor in paralel cu inregistrarea unei satisfactii mai mari a clientilor care conduce la imbunatatirea loialitatii acestora;

posibilitatea de introducere a unor noi servicii comisionabile;

comunicare rapida si ieftina cu clientii existenti prin SMS si e-mail;

posibilitatea de a oferi un pachet de servicii complementare prin dezvoltarea unor portaluri financiare in parteneriat cat si dezvoltarea de initiative e-commerce.

In determinarea competitivitatii si profitabilitatii unei institutii bancare, tehnologia informatiei ocupa un rol din ce in ce ma important atat prin prisma riscurilor implicate de utilizarea acesteia cat si prin constientizarea avantajului competitiv pe care o banca il poate avea ca urmare a utilizarii unor tehnologii performante. Pe langa tehnologia informatiei mai sunt considerate ca avantaje competitive pe piata bancara: personalul care asigura managementul bancilor, persinalul calificat in domeniul bancar dar si al tehnologiei informationale, canalul de distributie, capitalul si marimea bancii.

1.2 Structura serviciilor bancare electronice

Serviciile bancare electronice se disting in mod clar de varianta traditionala prin faptul ca nu presupun prezenta clientului la ghiseul bancii pentru efectuarea unor tranzactii. Derularea tranzactiilor bancare se realizeaza cu ajutorul calculatorului conectat la Internet sau a telefonului mobil. In conformitate cu Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), detinatorul instrumentului de plata cu acces la distanta poate efectua urmatoarele operatiuni:

vizualizarea soldurilor, conturilor si a operatiunilor efectuate;

operatiuni de transfer de fonduri;

plati prin transmiterea ordinelor de plata;

plati pentru conturi curente sau carduri de debit /credit;

operatiuni de schimb valutar;

constituirea de depozite la termen;

vizualizarea extrasului de cont;

cereri de imprumut etc.

Serciciile bancare electronice incluse sub umbrela e-Banking-ului sunt impartite in trei categorii: Internet Banking, Home Banking si Mobile Banking.Cele trei tipuri de servicii e-Banking se gasesc sub urmatoarele definitii:

e-Banking: desemneaza procesele prin care un client al unei banci poate efectua tranzactii bancare fara a se deplasa la institutia bancara.

Internet Banking: prin intermediul Internet Banking-ului utilizatorul are posibilitatea de a realiza operatiuni bancare in lei si/sau valuta de la distanta utilizand Internetul pentru a se conecta la serverul bancii (online).

Home Banking: prin Home Banking clientul unei banci poate afla informatii detaliate despre situatia curenta a conturilor (de card,de depozit sau de credit) precum si despre istoricul tranzactiilor realizate. In plus prin intermediul unei aplicatii informatice furnizate de banca se pot efectua o serie de operatiuni bancare fara afi necesara deplasarea la sediul bancii.

Mobile Banking: prin Mobile Banking bancile ofera clientilor informatii financiar-bancare private sau publice sau posibilitatea de a derula unele tranzactii direct de pe telefonul mobil. Acest serviciu este furnizat de banca in parteneriat cu unul sau mai multi operatori de telecomunicatii mobile prezenti pe piata.

Din cele prezentate reiese ca toate cele trei servicii ofera clientului aproximatic aceleasi facilitati. Diferentele dintre ele constau in libertatea de miscare oferita si in canalul de comunicare cu banca. Intrnet Banking-ul si Home Banking-ul presupun utilizarea calculatorului si Internetului cu deosebirea ca in primul caz aplicatia e-Banking ruleaza pe serverul bancii in timp ce in cel de-al doi-lea caz este instalata pe calculatorul utilizatorului fie ca el este persoana fizica sau persoana juridica. Mobile Banking-ul presupune utilizarea telefonului mobil si a retelelor de telefonie mobila.

Serviciile bancare online spre deosebire de site-urile de comert electronic se bucura de o atentie sporita din partea clientilor datorata insemnatatii pe care contul bancar o reprezinta in viata economica a utilizatorului fie ca este persoana juridica fie ca este persoana fizica.

1.3 Identificarea riscurilor în serviciile bancare electronice

Raspandirea rapida a serviciilor bancare electronice in toata lumea a fost generata in principal de costul efectiv al canalului de tranzactionare de inovatiile tehnologice si de concurenta dintre institutiile bancare existente. Dezvoltarea rapida a e-Banking-ului aduce atat riscuri cat si beneficii. Bancile trebuie sa fie constiente de potentialele riscuri si pentru a ramane rentabile respective pentru a avea succes in acceptarea si utilizarea de catre beneficiari a noilor servicii, trebuie sa aplice strategii de gestionare a riscurilor. Problematica bancilor electronice si a tehnicilor de gestiune a riscurilor bancare este abordata prin analiza unui set de riscuri care poate constitui un ghid de control al riscurilor identificate, atat al celor traditionale (riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul ratei dobanzii si riscul de piata), cat si al celor noi, specific (riscul strategic, operational, reputational si cel juridic).

Riscurile afacerii care pot aparea si in activitatea bancilor electronice sunt semnificative. In anumite circumstante datorita naturii insasi a utilizatorului de e-Banking riscurile bancare traditionale, cum ar fi cel de credit,ratei dobanzii, de lichiditate si cel valutar sau de piata sunt mai mari. Aceste riscuri s-au intensificat prin insasi natura e-Banking-ului ca urmare a utilizarii canalelor electronice si a absentei unor limite geografice. Avand in vedere noutatea serviciilor e-Banking inca nu s-a putut determina daca utiliztorii acestora au caracteristici diferite fata de clientii bancari traditionali. Din acest motiv modelele existente pot fi considerate inadecvate si utilizarea lor ar putea genera o rata mai mare de respingere sau ar putea determina banca sa stabileasca preturi care se pot dovedi insuficiente pentru acoperirea riscului.

RISCUL DE CREDIT apare atunci cand o terta parte nu indeplineste integral o obligatie de plata sau cand plateste cu intarziere la o data ulterioara scadentei. Bancile nu pot fi in masura sa evalueze in mod corespunzator solvabilitatea clientului atunci cand creditarea se face prin intermediul unor procedure bancare desfasurate la distanta, ceea ce ar putea spori riscul de credit. Plata electronica prin e-Banking poate provoca riscul de credit in cazul in care o terta parte nu reuseste sa-si indeplineasca obligatiile sale cu privire la plata. Pentru a evita un astfel de risc se impune evaluarea corecta a solvabilitatii unui client sau auditul procesului de creditare.

Aspectele urmatoare sunt legate de aprobarea si acordarea imprumuturilor on-line au tendinta de a reprezenta provocari ale managementului riscului in procesului de creditare:

verificarea identitatii clientului prin cererile de credit on-line si executarea unui contract cu titlu executoriu;

monitorizarea si controlul cresterii valorii creditelor, a stabilirii preturilor, a standardelor de subscriere, precum si a calitatii creditului acordat prin canale de e-Banking;

monitorizarea si supravegherea tertelor parti care fac afaceri in calitate de agenti sau in numele institutiei financiare;

valorizarea garantiilor si perfectionarea dreptului de retentive pe o arie geografica potential mai mare;

colectarea platilor corespunzatoare imprumuturilor acordate persoanelor fizice de pe o arie geografica potential mai mare;

monitorizarea oricarui volum crescut sau concentrarea posibila in afara zonei de creditare.

Daca nu sunt correct gestionate, se poate asista la o crestere semnificativa a riscului de credit.

RISCUL DE LICHIDITATE apare din icapacitatea unei banci de a-si indeplini obligatiile atunci cand acestea devin exigibile, fara a suporta pierderi inacceptabile chiar daca banca poate fi in cele din urma in masura sa le indeplineasca. Pentru o banca car edesfasoara activitati de transfer electronic de bani este important sa se asigure ca fondurile sunt suficiente pentru a acoperi cererile de rambursare si de contare care vor aparea la un moment dat. Imposibilitatea de a face acest lucru pe langa expunerea bancii la riscul de lichiditate ar putea avea drept consecinta chiar o actiune de justitie si ar expune-o la riscul reputational.

Riscurile legate de finantare si de investitii pot creste odata cu initiative institutiei de a introduce e-Banking-ul in functie de volatilitatea si preturile depozitelor constituite. Transferul fondurilor intre diverse conturi bancare poate creste volatilitatea depozitelor. Bancile trebuie sa ia in considerare aceasta posibilitate atunci cand isi construiesc politicile de gestionare a lichiditatilor. Internetul ofera institutiilor posibilitatea de a comercializa produsele si serviciile la nivel global. Prin campaniile de publicitate desfasurate on-line se poate compora efectiv randamentul dorit de investitori cu randamentul potential al depozitelor.

O institutie poate controla volatilitatea potential si extinderea ariei geografice in care activeaza prin contractele de depozit si prin practice de deschidere de conturi care ar putea implica intalniri cu personalul bancar sau schimb de corespondenta scrisa. Institutiile trebuie sa-si modifice politicile si strategiile pentru a face fata urmatoarelor aspecte pe care le implica finantarea prin e-Banking:

cresterea potential adependentei de fondurile intermediate sau de alte depozite curate extreme de sensibile;

atragerea de fonduri de pe pietele pe care institutia nu este autorizata sa actioneze in special in cazul in care institutia nu stabileste sau nu aplica restrictii geografice;

impactul potential asupra cresterii imprumuturilor sau a depozitelor de pe o piata extinsa inclusive impactul unor astfel de cresteri asupra ratelor de capital;

cresterea volatilitatii fondurilor genereaza probleme de securitate a serviciilor e-Banking cu impact negative asupra increderii clientului sau a perceptiei pe piata a institutiei bancare.

Lichiditatea bancilor care lucreaza cu moneda electronica se confrunta cu riscul de rata a dobanzii in principal atunci cand au loc schimbari nefavorabile ale ratelor dobanzii care provoaca scaderea valorii activelor in raport cu datoriile restante in moneda electronica. Bancile se confrunta de asemenea cu riscul de piata din cauza pierderilor din pozitiile din bilant care decurg din variatiile preturilor pietei inclusive ale artelor de schimb valutar. Bancile care accepta valuta straina la realizarea platilor in moneda electronica sunt supuse acesti tip de risc.

Bancile vorbesc si de riscul fiscal care este asociat cu esecul in respectarea legilor si practicelor fiscal si care poate conduce la pierderi financiare si la daune reputationale. Acest risc creste atunci cand au loc schimbari in legislatia fiscala sau in modul in care este interpretat. De asemenea este inclus si riscul modificarii ratei impozitului si al nerespectarii procedurilor impuse de autoritatile fiscale. Esecul in gestionarea riscurilor fiscale poate conduce la datorii fiscale suplimentare si penalizari financiare pentru neplata la termen.

Cele mai importante categorii de riscuri bancare specifice, in special pentru bancile international, sunt urmatoarele:

riscul strategic;

riscul operational;

riscul reputational;

riscul juridic.

RISCUL STRATEGIC consta in impactul actual si de perspectiva asupra profiturilor sau capitalului care rezulta din deciziile de afaceri luate de concurenta, implementarea necorespunzatoare a deciziilor sau lipsa de reactie la schimbarile din mediul de afaceri. In mod ideal un serviciu de e-Banking ar trebui sa fie in concordanta cu strategia financiara a bancii. Lipsa de intelegere a managerilor din mediul bancar a potentialului si implicatiilor deciziilor adoptate de fiecare dintre ei conduce la aparitia acestui tip de risc. O planificare necorespunzatoare a managementului bancar si a investitiei in astfel de servicii pote majora riscul strategic. Bancile ar trebui sa raspunda la aceste riscuri printr-o strategie clara elaborata la nivelul top managementului si ar trebui sa se asigure ca aceasta trategie ia in considerare efectele furnizarii de servicii bancare electronice.

Procesul de management al riscului cere conducerii sa decida cat de mult sa investeasca in sistemele informatice si in retelele de telecomunicatii pentru cresterea securitatii. Fata de costurile cu personalul, cu hardware-ul, software-ul si de comunicatii analiza trebuie sa ia in considerare urmatoarele:

modificari ale politicilor, procedurilor si practicilor institutiilor financiare;

impactul controlului asupra prelucrarii datelor din sistemele vechi;

arhitectura adecvata a retelei, expertiza in securitate si software-ul necesar pentru a mentine dispinibilitatea sistemului si pentru a raspunde la incercari de acces neautorizat;

personalul calificat necesar pentru a promova si vinde serviciile e-Banking pe o arie geografica cat mai larga inclusiv pe pietele potentiale si dincolo de granite;

expertiza in sisteme informatice si de management necesara pentru a supraveghea furnizorii de e-Banking sau de servicii de tehnologie;

costul de asigurare pentru activitatile de e-Banking;

potentialele pierderi cauzate de fraude;

costurile de oportunitate asociate capitalului alocat pentru implementarea e-Banking-ului.

Strans legat de riscul strategic este riscul de management. Un process de administrare a riscurilor care include cele trei elemente de baza: evaluarea riscului, controlului expunerii la risc si monitorizarea riscurilor. Va ajuta bancile sip e supraveghetorii activitatilor bancare sa atinga aceste obiective. Este essential ca bancile sa realizeze o gestionare transparenta a riscurilor iar atunci cand sunt identificate noi riscuri sa fie informat consiliul de administratie si conducer executiva.

RISCUL OPERATIONAL sau de tranzactionare apare datorita unor deficiente semnificative in integritatea si viabilitatea sistemelor informatice cauzate de neutilizarea corecta si de realizarea sau implementarea neadecvata a acestora care pot conduce la fraude erori de prelucrare intreruperi ale functionarii sistemului informatic si incapacitatea de a furniza serviciile catre client. Pentru a limita riscul operational organizatiile bancare trebuie sa opteze pentru implementarea unui sistem informatic integrat la nivel corporative care sa faciliteze interoperabilitatea sa asigure securitatea, integritatea si disponibilitatea datelor sis a permita gestiunea relatiilor cu furnizorii de servicii. Deoarece tehnologia schimba dramatic modelele de afaceri si procesele operationale, bancile se confrunta cu necesitatea implementarii si intretinerii unor proceduri de control adecvate inclusiv pentru controlul implementarii schimbarilor si a unor procese de audit.

O categorie importanata de provocari care afecteaza serviciile de e-Banking sunt legate de confidentialitatea informatiilor. Utilizatorii sunt preocupati de securitatea sistemului informatic in special de accesul neautorizat la conturile lor. In plus sunt preocupati de pastrarea secretului in ceea ce privest e informatiile personale.

In categoria riscurilor operationale s eincadreaza urmatoarele riscuri:

riscul de securitate care apare datorita lacunelor in controlul accesului in sistemul informatic, fraudei angajatilor, contrafacerii banilor electronici precum s costurile generate de reparatiile unui sistem informatic compromis. Majoritatea bankerilor intervievati de EBG considera riscul de securitate ca o principala preocupare legata de e-Banking. Amenintarile din exterior expun banca la noi riscuri legate de securitate provocate de:

hacking – reprezinta practica de a accesa datele in mod fraudulos, fara autorizare din motive malitioase, pentru a demonstra ca acest lucru poate fi realizat sau din alte motive personale;

sniffing – reprezinta utilizarea unui program instalat in mod ilicit pe un calculator dintr-o retea, program care sa captureze datele de identificare si parolele folosite de utilizatorii care intra in sistem;

spoffing – reprezinta incercarea de obtinere a accesului la un sistem prin identificare ca utilizator autorizat;

denial of service – reprezinta incercarea de a supra-satura server cu cereri astfel incat sa nu mai poata raspunde traficului legitim.

Securitatea retelei informatice poate fi compromisa atat din interiorul cat si din exteriorul bancii. Intern securitatea este compromisa prin utilizarea neautorizata a retelei de catre angajatii bancii care pot apoi manipula datele pentru a modifica soldul conturilor pentru a transfera fonduri sau pentru a sterge un imprumut din contul unei cunostinte. Din exterior securitatea bancii poate fi compromisa prin furtul informatiilor din conturile clientilor sau inchiderea/blocarea site-ului bancii. De asemenea bancile trebuie sa faca fata virusilor care pot fi plasati in reteaua bancii sau scenariilor prin care un haker obtine informatii confidentiale si apoi propune bancii o oferta de a-i vinde informatiile sustrase. Pentru ca bncile sa fie sigure ca pot furniza produse si servicii, inclusiv in cazul aparitiei unor incidente este necesara intocmirea unor planuri pentru rezolvarea situatiilor de criza.

riscuri legate de proiectarea, implementarea si intretinerea sistemelor informatice, intreruperea activitatii sau aparitia unor discontinuitati care se manifesta atunci cand sistemul informatic al bancii nu este compatibil cu cerintele clientilor. Subcontractarea poate genera riscuri suplimentare de pastrare a confidentialitatii datelor clientilor. Bancile pot fi in necunoastere de cauza cu privire la modul de culegere si utilizare de catre tertii subcontractori ai ainformatiilor despre client. Pentru a evita asemenea situatii ambigue in momentul incheierii contractelor de subcontractare de servicii e-Banking, bancile trebuie sa acorde o foarte mare atentie mentiunilor cu privire la confidentialitatea informatiilor gestionate.

riscurile care apar datorita folosirii necorespunzatoare de catre client a produselor si serviciilor bancare, sunt majorate in special de needucarea corespunzatoare a clientilor cu privire la amenintarile ce tin de securitate. Acestia pot cauza bancilor pierderi financiare atat prin respingerea unor tranzactii autorizate in trecut cat si prin utilizarea informatiilor personale intr-o transmitere electronica nesecurizata ce poate permite persoanelor rau intentionate sa obtina accesul la conturile lor.

RISCUL REPUTATIONAL important pentru intreg sistemul bancar este datorat unei opinii publice negative aparuta atunci evolutia actiunilor bancii produce o pierdere majora a increderii publicului in abilitatea acesteia de a indeplini functiile critice pentru continuarea activitatii. Apare atunci cand o banca este incapabila sa onoreze cererile clientilor sau cand se incalca regulile de confidentialitate. Acest risc se concretizeaza intr-o pierdere critica a fondurilor si/sau clientilor bancii. Printre modalitatile prin care e-Banking-ul poate influenta reputatia unei institutii se numara:

pierderea increderii ca urmare a activitatii neautorizate in conturile clientilor;

divulgarea sau furtul de informatii confidentiale;

incapacitatea de a asigura servicii de incredere din cauza frecventei sau a duratei intreruperilor serviciilor datorate defectiunilor temporare ale sistemelor informatice;

reclamatiile clientilor privind dificultatea utilizarii serviciilor e-Banking si incapacitatea institutiei de a oferi ajutor/consiliere in rezolvarea problemelor.

RISCUL JURIDIC constituie un risc care afecteaza profitul sau capitalul si apare prin incalcarea sau neconformarea cu legile, regulile, reglementarile, standardele etice in vigoare sau atunci cand drepturile si oblogatiile legale ale partilor participante la o tranzactie nu sunt stabilite correct.

Bancile angajate in activitatile de e-Banking se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la devaluirea unor informatii privind clientii si la protectia secretului bancar. Dezvoltatrea rapida apietei e-Banking-ului aduce de o potriva beneficii si riscuri care se datoreaza in special securitatii retelelor de transmitere a datelor.

Inventivitatea celor ce vor sa transfere fraudulos banii altora in conturile proprii nu cunoaste limite. Astfel a luat nastere unul din trucurile cele mai des folosite de a obtine acces la conturi, cunoscut sub numele de phishing. Aceasta este o activitate criminala axata pe inginerie sociala prin care se incearca sa se obtina informatii confidentiale (username, parola) prin trimiterea pe email a unor mesaje mascate adresate in numele unei entitati demne de incredere.

Cel mai important risc non informatic care poate genera o nevoie de securitate este cel de incalcare sau neconformare cu legile, regulile, reglementarile sau practicile presrise sau stabilirea incorecta a drepturilor si obligatiilor legale ale partilor participante la o tranzactie. Bancile angajate in activitatile de e-Banking se pot confrunta astfel cu riscuri juridice referitoare la dezvaluirea unor informatii privin clientii si la protectia secretului bancar.

Un alt risc mai este riscul de imagine datorat unei opinii publice negative, semnificative, care atrage dupa sine pierderi de fonduri in dauna bancii sau a clientilor. Pe langa asigurarea calitatii sistemelor informatice folosite si auditarea acestora, precum si a personalului ce lucreaza cu acestea, intotdeauna e necesara existenta unor proceduri detaliate ce raspund intrebarilor ce, cand, cum si de catre cine se executa o anumita sarcina.

CAPITOLUL II. SERVICIILE BANCARE ELECTRONICE IN ROMÂNIA

2.1 Mediul în care se desfășoară activitatea de servicii bancare electronice în sistemul bancar din România

Un studiu european, efectuat in 2009, arata cad oar 2% dintre romani deruleaza activitati de Internet Banking. Procentul este foarte mic comparativ cu media europeana de aproximativ 29%. Cele mai avansate tari sunt: Norvegia, unde 75% dintre utilizatorii de Internet efectueaza tranzactii bancare in mediul online, Finlanda cu 72% si Olanda cu 69%. Bulgaria, Romania si Grecia sunt pe ultimele locuri cu 1%, 2% si respectiv 5%. Acest fapt dovedeste ca Romania, la momentul analizei, se situa la nivelul cunoasterii efectelor favorabile ale utilizarii Internetului in serviciile traditionale si existau inca retineri majore ale clientilor bancilor, persoane fizice si juridice, de a abondona modul traditional in care isi perfecteaza tranzactiile bancare.

Un studiu realizat in 2009 pe cele 19 banci din Romania care impreuna detin circa 90% din activele sistemului bancar romanesc arata ca numarul clientilor serviciilor de Internet Banking a crescut cu 66% in 2009 fata de anul anterior in conditiile in care acest serviciu este cel mai popular dintre cele incluse in categoria e-Banking-ului. Acest fapt ne face sa previzionam o evolutie pozitiva a utilizarii serviciilor bancare electronice in Romania, chiar daca intr-o analiza a nivelului adoptarii serviciilor de Internet Banking, realizata la nivelul Europei, aceasta este inclusa in ultimul grup al tarilor emergente in care serviciul are o rata de utilizare mai mica de 5%.

Implementarile acestor concepte in Romania au fost definite si reglementate de Ministerul Comunicatiei si Tehnologiei Informatiei prin OMCTI 389/2007, dupa cum urmeaza:

serviciile bancare electronice reprezinta serviciile bancare care pot fi puse la dispozitia persoanelor fizice si a companiilor de catre o banca prin mijloace electronice sau partial electronice, in general, prin intermediul unui telefon fix sau mobil, dar si prin Internet. Aceste servicii permit administrarea totala sau partiala a unui cont bancar, efectuata de detinatorul acestuia (contul putand fi current, la termen sau de card) fara a mai fi necesara deplasarea titularului de cont la ghiseu;

e-Banking este un instrument de plata cu acces la distanta care se bazeaza pe tehnologia Internet sip e sistemele informatice ale emitentului;

home-Banking este un instrument de plata cu acces la distanta care se bazeaza pe o aplicatie software a emitentului instalata la sediul detinatorului pe o statie de lucru individuala sau in retea;

phone-Banking este acel instrument de plata cu acces la distanta care presupune utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA – Personal Digital Assistant etc.) si a unor servicii oferite de catre operatorii de telecomunicatii.

Din punct de vedere al securitatii si masurilor de securitate ce trebuie luate pentru a asigura optimul tranzactiilor electronice, Roamnia a adoptat masuri in acord cu prevederile si practicile international. Aspectele antifrauda se regasesc mai cu seama in continutul Regulamentului BNR, care stabileste cadrul general de desfasurare a acestor servicii bancare. Astfel in Romania cadrul legal a fost creat prin aparitia urmaroarelor reglementari:

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 193/2002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plata cu modificarile si completarile ulterioare;

Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 4/2002 privind tranzactiile effectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii. Supravegherea derularii tranzactiilor si a sistemului de conturi interbancare revine BNR-ului iar prevederile aferente sunt clare si stricte;

Ordinului MCTI nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta de tipul aplicatiilor Internet Banking sau home-Banking.

Obiectivul detrminarii factorilor care contribuie la cresterea volumului de tranzactii bancare effectuate prin utilizarea alternativei electronice, constituie o component constanta in strategia bancara inca de la sfarsitul deceniului trecut. Premisa aparitiei unei noi optiuni pentru modul in care se desfasoara tranzactiile bancare a constituito informatizarea activitatilor economice si a celor bancare in particular. In afara de influenta progresului tehnologic asupra sistemului bancar care poate fi interpretata ca o conditie de suficienta decizia managementului bancilor de a utiliza Internetul pentru serviciile furnizate clientilor a fost influentata de recunoasterea beneficiilor cu caracter de necesitate pe care le aduce tehnologia informationala. Din ultima categorie fac parte:

reducerea drastica a timpului de derulare a unei operatiuni bancare;

cresterea sigurantei operationale si implicit diminuarea riscului;

minimizarea dificultatilor generate de bariera spatio-geografica;

posibilitatea operarii si agregarii operatiilor in timp real etc.

Remarcat este faptul ca acestea sunt valabile nu doar pentru institutiile bancare in sine ci si pentru clientii acestora.

Pe baza rapoartelor BNR privind principalii indicatori de prudentialitate in tabelul 1.1 se prezinta raportul capital propriu/total active la nivelul sistemului bancar romanesc, indicatorul de solvabilitate 2 si alti indicatori de prudentialitate relevanti precum si evolutia recenta a acestora.

Tabelul 1.1 Indicatori de prudențialitate

Deoarece Romania ca tara membra a Uniunii Europene trebuie sa se alinieze la reglementarile in vigoare privind serviciile bancare electronice s-a considerat necesara o trecere a acestora precum si aspectelor pe care le reglementeaza.

Prima recomandare in vigoare este din 1987- Recomandarea 87/598/EEC si face referinta la un cod de conduit in platile electronice. Aspectele reglementate sunt completate in 1988 prin Recomandarea 88/590/EEC care face referire la sistemele de plata in general incluzandu-le sip e cele electronice. In anul 1997 a fost adoptata Recomandarea 489/EC care reglementeaza tranzactiile desfasurate prin instrumente de plata electronice cu referire speciala la carduri si reglementeaza responsabilitatile dintre emitenti si detinatorii de carduri precum si pe cele dintre utilizator, comerciant si furnizorul de servicii de plata.

Un alt element de importanta majora pentru dezvoltarea serviciilor electronice ca alternativa viabila la variant traditionala – semnatura electronica este introdus prin directive 1999/93/EC privind semnatura electronica. Aceasta reglementeaza conditiile in care toti membrii UE accepta validitatea semnaturii electronice.

In Romania cadrul legal privind serviciile bancare electronice este caracterizat printr-un numar foarte mare de acte normative ceea ce are ca prima consecinta necunoasterea completa a reglementarilor inclusiv de catre specialistii in domeniul si cu atat mai putin de catre utilizatori. Astfel sunt 75 de reglementari in vigoare care trebuie respectate. Pentru prima oara acestea au fost centralizate de catre MCSI intr-un singur document respectiv in propunerea de modificare a OMCTI 389/2007.

S-a constatat ca actele normative acopera aspect diverse ale domeniului reglementat, toate insa afectand modul de desfasurare a tranzactiilor bancare electronice, dupa cum urmeaza:

procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta de tipul aplicatiilor Internet Banking, Home Banking sau Mobile Banking;

emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la tranzactiile cu aceste instrumente;

protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, libera circulatie a acestor date, prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice;

dreptul de autor si drepturile conexe;

liberul acces la informatiile de interes public;

comertul electronic;

semnatura electronica;

asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei;

protectia informatiilor clasificate si protectia informatiilor secrete de serviciu;

arhivarea documentelor in forma electronica;

normele metodologice de autorizare a centrelor de date;

criminalitatea informatica;

efectuarea operatiunilor valutare;

organizarea avizarii tehnice a sistemelor de plati si decontari fara numerar din sistemul bancar;

regimul valutar;

ordinal de plata utilizat in operatiuni de transfer credit;

activitatea sistemului bancar si pastrarea secretului bancar;

prevenirea si sanctionarea spalarii banilor;

transferurile transfrontaliere;

completarea mentiunilor din ordinele de plata in mesajele electronice utilizate in sistemul ReGIS (RTGS) si in casa de compensare automata;

executarea ordinelor de plata programate;

standarde internationale;

standarde nationale;

protectia informatiilor clasificate;

recomandari ale Internet Engineering Task Force (IETF);

recomandari ale International Telecommunication Union (ITU).

2.2 Evaluarea structurală a serviciilor bancare electronice din România

Structura dupa care se aprofundeaza analiza statistica a serviciilor bancare electronice este impusa de cele trei catgorii importante de servicii incluse in mod generic sub umbrela e-Banking-ului: Internet Banking, Home Banking si Mobile Banking.

Sistemul de indicatori utilizat cuprinde atat indicatori valorici cat si indicatori structurali incluzand:

Indicatori derivati;

Indicatori de structura.

Indicatorii derivati – sistemul indicatorilor derivati utilizat pentru evaluarea tranzactiilor bancare effectuate online este compus din:

valoarea medie a unei tranzactii in echivalent Euro;

valoarea medie a tranzactiilor pe utilizator;

numarul de tranzactii pe utilizator.

Indicatorii mentionati se calculeaza in marimi absolute pentru fiecare dintre cele trei categorii de servicii electronice.Pornind de la datele furnizate de MCSI, in continuare sunt analizati indicatorii derivati pe perioada 2011-2012:

Tabelul 1.2 Indicatori derivați privind utilizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță

Se poate concluziona ca de la un an la altul a crescut atat valoarea tranzactiilor cat si numarul de tranzactii si de utilizatori ceea ce demonstreaza cresterea increderii populatiei in acest tip de servicii si constientizarea avantajelor pe care le poate aduce renuntarea la interactionarea directa cu functionarul bancar.

Indicatorii de structura – sistemul indicatorilor de analiza statistica globala utilizat pentru evaluarea tranzactiilor bancare efectuate online este compus din:

valoarea tranzactiilor exprimate in echivalent Euro;

numarul de utilizatori;

numarul total de tranzactii.

Pornind de la datele furnizate de MCSI, in continuare sunt analizate ponderele fiecaruia dintre indicatorii derivati pentru fiecare tip de serviciu bancar electronic in total indicator pe perioada 2011-2012:

Tabelul 1.3 Ponderile indicatori privind utilizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță

2.3 Asigurarea calității în serviciile bancare electronice din România

In ceea ce priveste numarul de banci active pe piata romaneasca de Internet Banking se constata ca toate bancile autorizate au serviciul disponibil.O evaluare a dezvoltarii serviciilor electronice bancare nu poate fi completa daca este fundamentata numai pe un sistem de indicatori cantitativi. Cel mai adesea analizele iau in calcul elemente de natura calitativa, recunoscute ca avand o mare influenta in decizia clientilor bancii de a tranzactiona online precum:

facilitati furnizate clientilor;

costul tranzactiilor online;

asigurarea securitatii;

asigurarea accesibilitatii.

Internet Banking

Operatiunile oferite de banci prin serviciul Internet Banking au fost impartite in urmatoarele categorii:

conturi curente;

depozite;

conturi de card;

credite;

operatiuni diverse.

Operatiunile de cont curent in bancile din Romania prin Internet Banking sunt:

plati in Lei, efectuate intrabancar;

plati in Lei, efectuate interbancar;

platiin valuta;

ordine de plata programate;

ordine de plata pentru salarii (persoane juridice);

ordine de plata pentru trezorerie (persoane juridice);

crearea machetelor pentru ordinele de plata;

importul ordinelor de plata din contabilitatea firmei (persoane juridice);

deschidere/inchidere de conturi curente;

vizualizarea tranzactiilor;

vizualizarea/listarea extraselor de cont;

afisarea istoricului tranzactiilor;

afisarea operatiunilor efectuate in Lei si in Euro.

Operatiunile in conturile de depozit furnizate de bancile din Romania prin Internet Banking sunt:

constituirea depozitelor;

lichidarea depozitelor;

informarea despre operatiunile efectuate si despre evolutia ratei dobanzii.

Operatiunile in conturile de card furnizate de bancile din Romania prin Internet Banking sunt:

alimentarea cardurilor;

tranzactii;

informare.

Operatiunile de creditare furnizate de bancile din Romania prin Internet Banking sunt:

completarea cererii de creditare;

plata ratelor la credite si informare asupra scadentelor;

informare despre valoarea ratelor si a dobanzelor.

Operatiunile incluse in categoria diverse furnizate de bancile din Romania prin Internet Banking sunt:

operatiunile de vanzare/cumparare valuta;

accesul in Centrala incidentelor de plati (CIP) pentru verificari.

Elementele de securitate reprezinta un alt element cu o importanta deosebita in adoptarea deciziei de a tranzactiona cu serviciul de Internet Banking. Solutiile de securitate utilizate de bancile care pun la dispozitie clientilor servicii de Internet Banking sunt: parola definita de utilizator, parola variabila: Digipass, Token, certificate digital, certificate VeriSign, informarea utilizatorilor asupra amenintarilor, notificarea prin SMS pentru efectuarea unor tranzactii peste o anumita limita valorica.

Accesibilitatea serviciilor bancare de Internet Banking este asigurata prin: consultant oferita online (email), consultant prin telefon, manual de utilizare a software-ului, versiune demo a serviciului disponibila pe website-urile bancii.

Home Banking

Operatiunile oferite de banci prin Home Banking au fost impartite in vederea efectuarii studiului in cinci categorii:

plati;

depozite;

operatiuni privind cardurile;

credite;

operatiuni diverse.

Tipurile de plati care se pot efectua in bancile din Romania prin Home Banking:

plati in Lei intrabancar;

plati in Lei interbancar;

plati in valuat;

planificarea datei platilor;

plati vamale;

ordine de plata pentru salarii;

ordine de plata de trezorerie;

creare machete ordine de plata;

import ordine de plata din contabilitate firmei;

informare solduri;

informare tranzactii si informare extras de cont/listare.

Operatiunile privind depozitele furnizate din Romania prin Home Banking sunt:

constituirea de depozite;

lichidarea depozitelor;

informatii in legatura cu tranzactiile efectuate in conturile de depozite.

Operatiunile prin card furnizate de bancile din Romania prin Home Banking sunt:

alimentarea cardului;

tranzactiile cu cardul;

informarea.

Operitiunile privind creditele furnizate de bancile din Romania prin Home Banking sunt:

completarea cererii pentru acordarea creditelor;

rambursarea ratelor aferente creditelor contractate;

informare cu privire la rate, dobanzi si scadente.

Operatiunile diverse furnizate de bancile din Romania prin Home Banking sunt:

operatiunile valutare;

informatiile valutare;

accesul CIP pentru verificari.

Mobile Banking

Operatiunile furnizate prin Mobile Banking au fost impartite in functie de specificul acestora in patru categorii:

operatiuni bancare financiare;

operatiuni bancare nonfinanciare;

informatii bancare financiare;

informatii bancare generale.

Operatiunile bancare financiare furnizate de bancile din Romania prin Mobile Banking sunt:

transferuri intrabancare in Lei;

transferuri interbancare in conturi predefinite;

plati intrabancare in valuta;

plati in Lei catre beneficiarii agreati (utilitati);

plati in valuta catre beneficiarii agregati;

constituire/desfiintare depozite;

schimburi valutare.

Informatiile bancare cu caracter financiar furnizate de bancile din Romania prin Mobile Banking sunt:

consultarea soldului cardului;

consultarea soldului conturilor;

extras de cont cu ultimele operatiuni;

informatii privind depozitele si creditele.

Informatiile generale furnizate de bancile din Romania prin Mobile Banking se concretizeaza in oferirea accesului la informatii cu privire la:

cursul valutar;

dobanzi;

reteaua de ATM a bancii;

reteaua sucursalelor bancii.

Modalitatile prin care se asigura accesibilitatea serviciilor Mobile Banking de bancile din Romania sunt:

acces prin utilizarea SMS;

acces prin utilizarea WAP;

acces prin utilizarea 3G si 4G;

acces din retele de telefonie mobila Vodafone, Orange, Cosmote;

acces international;

instructiuni de utilizare;

punerea la dispozitie a versiunii demo.

Ca elemente de securitate pentru Mobile Banking bancile utilizeaza parola introdusa de catre utilizator. Semnatura bancara si accesarea serviciilor numai de pe cartel speciale puse la dispozitia clientilor serviciului, au cea mai redusa utilizare.

2.4 Adoptarea deciziei de utilizare a serviciilor bancare elctronice

Cresterea utilizarii Internetului la nivel global, a generat o crestere a gradului de utilizare a Internetului pentru tranzactiile cu caracter financiar. Raspandirea Internetului si comercializarea sa a pavat calea catre transformarea in realitate a ofertelor de servicii bancare online. Exista oportunitati masive pe care Internetul le-a adus in industria bancara in ultimii ani, inclusiv infiintarea bancilor online pure. Prin utilizarea internetului bancile pot oferi online aproape intreaga gama de produse si servicii. Atractia fata de e-Banking este accentuata de capacitatea de a efectua, tranzactiona oricand si oriunde mai repede si cu costuri mai mici in comparative cu utilizarea modului traditional de tranzactionare prin prezentarea la ghisee.

Scopul studierii factorilor cu rol determinant intrecerea de la modul traditional de efctuare a tranzactiilor bancare la cel online este de a contribui la cresterea pietei serviciilor bancare online, punand la dispozitie celor interesati si decidentilor o lista ordonata in functie de prioritatile si optiunile beneficiarului final, respectiv utilizatorul serviciilor.

Cercetarea are ca finalitate construirea unui model complex, care sa evidentieze factorii care ii determina peclientii bancilor sa utilizeze serviciile online. Studiul se desfasoara intr-o perioada in care bancile cauta sa ofere clientilor noi servicii pentru a sulini scaderea veniturilor datorata declinui creditarii.

Numarul bancilor care ofera servicii de e-Banking a crescut in permanenta. In prezent majoritatea bancilor active in Romania ofera clientilor posibilitatea de a alege modul in care tranzactioneaza. Serviciile oferite online sunt din ce in ce mai numeroase si deja sunt incluse in pachetele complexe oferite clientilor in incercarea de a-i atrage.

Bancile prin politica de produs sunt primele care pot influenta rata de cresterea serviciilor bancare elctronice. O schimbare o poate aduce modul de alocare a resurselor destinate dezvoltarii si promovarii acestor produse prin utilizarea acestora pentru crearea acelor facilitati fata de care utilizatorii manifesta cel mai mare interes.

In mod indirect vor avea de castigat persoanele fizice si companiile care vor beneficia de modalitati optime de desfasurare a activitatilor bancare precum si firmele producatoare de software bancar si cele care asigura siguranta tranzactiilor. Firmele isi voe eficientiza activitatea prin luarea in considerare in faza de proiectare a produselor, a creerii acelor facilitati care sa-I convinga pe potentialii utilizatori sa renunte la modul traditional de desfasurare a a activitatilor bancare in favoarea utilizarii Internetului.

J

Tabelul 1.4 Modelul pentru testarea factorilor cu rol determinant în adoptarea e-Banking-ului

Plecand de la factorii pe care fiecare dintre aceste teorii ii sustin ca fundamentali in adoptarea de catre utilizator a deciziei de a tranzactiona online au fost construie ipoteze pentru identificarea acelora care in mod curent determina comportamentul consumatorilor in ceea ce priveste utilizarea Internetului pentru derularea tranzactiilor bancare. Ipotezele de lucru sunt urmatoarele:

teoria difuziei inovarii;

modelul acceptarii tehnologiei;

teorii ale increderii si securitatii;

teoria descompusa a comportamentului planificat;

studii empirice.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: ANALIZA STATISTICĂ A SERVICIILOR E-BANKING DIN ROMÂNIA

3.1 Analiza cantitativă a serviciilor bancare electronice

In Romania serviciile bancare electronice s-au dezvoltat rapid in ultimii ani si sunt in continuare in curs de dezvoltare si extindere.

Bancile care activeaza in Romania si au dreptul sa furnizeze servicii de e-Banking sunt nominalizate prin ordine emisa de catre Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet Banking, Home Banking sau Mobile Banking. Prima reglementare emisa in acest sens este Ordinul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei nr. 218 din 14 iunie 2004. Incepand cu data de 1 iulie 2007 lista a fost reactualizata prin abrogarea Ordinului nr. 218 si inlocuirea acestuia cu Ordinul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei nr. 289 din 27 iunie 2007.

Emiterea ordinelor de catre Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta nu tine pasul cu evolutia bancilor care furnizeaza aceste servicii. Pentru a obtine o imagine reala a dezvoltarii serviciilor de e-Banking in Romania am realizat un studiu prin care au fost identificate bancile din Romania si care furnizeaza efectiv aceste servicii si tipurile de servicii puse la dispozitia clientilor.

In acest sens au fost analizate ofertele tuturor bancilor comerciale listate pe site-ul BNR care au fost apoi verificate, completate si actualizate cu informatiile facute publice de catre bancile comerciale pe site-urile acestora. Rezultatele studiului au fost centralizate in tabelul urmator:

Tabelul 1.5 Servicii e-Banking oferite de băncile din România

In tabelul urmator este prezentata situatia centralizatoare a institutiilor bancare si a instrumentelor de plata cu acces la distanta actualizata cu informatiile disponibile pentru anii 2010 si 2011. Pentru intocmirea acesteia au fost utilizate informatiile prezentate sub forma centralizata pe site-ul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Internationale (MCSI) in situatia centralizatoare cu numarul institutiilor bancare si instrumentele de plata cu acces la distanta avizate pentru perioada 2008-2011.

Tabelul 1.6 Situația centralizatoare cu numărul instituțiilor bancare și instrumentele de plată cu acces la distanță

Primele informatii oferite de BNR cu privire la piata de servicii electronice din Romania fac referire la situatia existenta in 2001 cand, dintre 40 de banci comerciale, doar 7 ofereau servicii de Internet Banking si 16 ofereau servicii de Home Banking. Analizand evolutia numarului de banci care ofera servicii bancare electronice in perioada 2008-2011, se constata ca numarul acestora a crescut cu 3,57% in 2009 fata de 2008 si cu 20,69% in 2010 fata de 2009 inregistrand pentru prima data o scadere respectiv cu 5,7% in 2011 la 2010. Numarul total al instrumentelor de plata cu acces la distanta avizate a crescut cu 7,14% in 2009 fata de 2008, cu 13,33% in 2010 fata de 2009 pentru ca in 2011 sa asistam la o scadere cu 15,68% fata de 2010. Cresterea inregistrata in intervalul 2008-2010 a fost datorata doar cresterii numarului instrumentelor de tip Internet Banking. In intervalul 2010-2011 asistam la prima restrangere a serviciilor de Internet Banking in proportie de 20,51%. Numarul instrumentelor de tip Home Banking a ramas neschimbat in 2010 fata de 2009 aceasta dup ace a inregistrat o prima scadere in 2009 cu 30,77% pentru a asista in 2011 la o noua scadere cu 44,44%. In ceea ce priveste Mobile Banking-ul constatam ca numarul de servicii a ramas constant pe perioada 2008-2010 pentru ca in 2011 sa se inregistreze o dublare a acestora.

Se observa ca evolutia cea mai importanta a inregistrat-o numarul instrumentelor de Internet Banking.

Daca perioada 2008-2010 este caracterizata de o evolutie ascendenta in 2011 se constata ca singurul serviciu care si-a mentinut sensul evolutiei este Mobile Banking, ceea ce denota o schimbare a orientarii catre un tip de servicu mai putin utilizat. Se observa ca in fapt cresterea numarului de servicii de tip Mobile Banking are loc simultan cu scaderea serviciilor Home Banking active. Astfel se poate vorbi despre o reorientare pe piata de servicii bancare online. De asemenea se remarca aparitia in 2011 a unui nou serviciu numit Phone Banking ca urmare a transformarii dintr-un serviciu de Home Banking.

3.2 Indicatori de analiză statistică a serviciilor bancare electronice

Sistemul de indicatori pentru analiza statistica globala a pietei romanesti de e-Banking este bazat pe metodologia utilizata de Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale pentru colectarea informatiilor cantitativ-valorice de la bancile furnizoare de servicii bancare electronice. Sistemul este alcatuit din urmatoarele categorii de indicatori:

indicatori de analiza statistica globala;

indicatori derivati;

indicatori complecsi.

Pentru obtinerea unor valori care sa permita comparabilitatea datelor, precum si pentru obtinerea unei imagini mai complete a tranzactiilor efectuate, primele doua categorii de indicatori se calculeaza in functie de moneda in care au fost efectuate tranzactiile.

Indicatorii complecsi se calculeaza in moneda in care au fost efectuate tranzactiile. Acest mod de calcul creaza o imagine de ansamblu a tranzactiilor bancare efectuate intr-un sistem bancar national. Mai mult deoarece in ultimii ani s-a constat ca persoanele juridice au un comportament diferi fata de persoanele fizice, acet lucru a modificat structura sistemului de raportare prin colectarea datelor si calculul indicatorilor in mod dinstinct pentru fiecare categorie de client.

Analiza globala a pietei romanesti de e-Banking are la baza datele furnizate de MCSI Pentru indicatorii de analiza statistica globala pentru perioada 2006-2011.

Sistemul indicatorilor de analiza statistica globala utilizat pentru evaluarea tranzactiilor bancare efectuate online este compus din:

valoarea tranzactiilor exprimate in echivalent Euro;

numarul de utilizatori;

numarul total de tranzactii.

Pornind de la datele furnizate de MCSI, in continuare sunt prezentati indicatorii de analiza statistica globala pentru serviciile bancare electronice.

Tabelul 1.7 Indicatori de analiză a serviciilor e-Banking și evoluția acestora

In perioada 2006-2011 valaoarea tranzactiilor exprimate in echivalent Euro a inregistrat o evolutie ascendenta de la un an la altul dar cu rate fluctuante. Trebuie remarcat faptul ca valoarea tranzactiilor a crescut de aproape 10 ori in anul 2011 fata de anul 2006.

Numarul de utilizatori a crescut de la un an la altul spectaculos in perioada analizata cu procente cuprinse intre 99,88% si 516,35% ceea ce demonstreaza o crestere semnificativa a gradului de utilizare a serviciilor de e-Banking.

Deasemenea, pentru perioada analizata, numarul total de tranzactii a inregistrat un trend crescator dar fluctuant cu rate cuprinse intre 35,71% si 56,49%.

Sistemul indicatorilor derivati utilizat pentru evaluarea tranzactiilor bancare efectuate online este compus din:

valoarea medie a unei tranzactii in echivalent Euro;

valoarea medie a tranzactiilor pe utilizator;

numarul de tranzactii pe utilizator.

Pe baza datelor din tabelul 1.7 au fost calculati cei trei indicatori derivati. Valorile aferente intervalului 2006-2011sunt sintetizate in tabelul 1.8.

Tabelul 1.8 Indicatori derivați pentru serviciile e-Banking și evoluția acestora

Valoarea medie a unei tranzactii in echivalent Euro este relativ mare cuprinsa intre 4.238,97 Euro/tranzactii si 7.543,47 Euro/tranzactii. Acest indicator a inregistrat cresteri fluctuante de la un an la altul in perioada 2006-2009 cuprinse in intervalul 7,43% si 28,92%.

Valoare medie a tranzactiilor pe utilizator a scazut de la un an la altul cu procente cuprinse intre 17,99% si 68,95% ceea ce arata ca daca initial serviciile bancare electronice erau utilizate de catre utilizatorii care efectuau tranzactii de mare valoarea ulterior acestea au inceput sa fie utilizate si de utilizatorii care au afectuat tranzactii de valori mai mici.

In privinta numarului de tranzactii pe utilizator constatam o reducere a acestuia de la un an la altul cu rate fluctuante cuprinse intre intervalul 21,71% si 75,83%, ceea ce arata ca daca in 2006 erau putini utilizatori care efectuau un numar mare de tranzactii treptat numarul utilizatorilor a crescut iar acestia realizeaza mult mai putine tranzactii.

Activitatea bancilor care furnizeaza servicii online este evaluata in paralel in moneda in care au fost efectiv realizate tranzactiile prin calculul urmatorilor indicatori:

numar total de tranzactii;

numar total de tranzactii pe utilizator;

valoarea totala a tranzactiilor;

valoarea tranzactiilor pe utilizator;

valoarea medie a unei tranzactii.

Pornind de la datele furnizate de MCSI in continuare sunt analizati indicatorii complecsi pentru serviciile bancare elctronice. Valorile calculate pentru intervalul 2009-2011 sunt centralizate in tabelul 1.9:

Tabelul 1.9 Analiza evoluției și structurii numărului de tranzacții

Lei. In ceea ce priveste numarul de tranzactii in perioada 2009-2011 se observa ca cea mai mare parte a acestora s-a realizat in Lei.

Tranzactiile in valuta au o pondere redusa de 4,00%-4,55% (tabelul 1.9). Atat numarul de tranzactii in Lei cat si cel in Valuta au avut o evolutie crescatoare de la un an la altul ca si evolutia de ansamblu a numarului de tranzactii.

Tabelul 1.10 Analiza numărului de tranzacții pe utilizator

Numarul de tranzactii pe utilizator atat pentru tranzactiile in lei cat si pentru cele in valuta a avut o evolutie descendenta de la un an la altul ca si evolutia de ansamblu a numarului de tranzactii/utilizator (tabelul 1.10). Datorita cresterii numarului de tranzactii intr-o masura mai mica decat a cresterii inregistrate de numarul de utilizatori, astfel numarul de tranzactii pe utilizator in Lei a scazut cu 21,89% in 2011 fata de 2009 iar numarul de tranzactii pe utilizator in Valuta a inregistrat o scadere mai redusa fata de a celor in Lei respectiv de 17,66%.

Tabelul 1.11 Analiza evoluției și structurii valorii tranzacțiilor

In ceea ce priveste valoarea totala a tranzactiilor in perioada 2009-2011 se constata ca cea mai mare valoare o au tranzactiile in Lei a caror pondere cuprinsa intre 68,52% si 79,66% manifesta o tendinta de scadere de la un an la altul.

Ponderea valorii tranzactiilor in valuta in schimb are o tendinta crescatoare in 2011 (tabelul 1.11). Atat valoarea totala a tranzactiilor in Lei cat si cea in valuta au avut o evolutie crescatoare de la un an la altul ca si evolutia de ansamblu a valorii tranzactiilor.

Astfel valoarea tranzactiilor in lei a crescut cu 55,35% in 2011 fata de 2009. Valoarea tranzactiilor in valuta a inregistrat cresteri mai mari decat a celor in lei de 86,30%.

Tabelul 1.12 Analiza valorii tranzacțiilor pe utilizator

Valoarea tranzactiilor pe utilizator atat pentru tranzactiile in lei cat si pentru cele in valuta a avut un trend descrescator de la un an la altul ca si evolutia de ansamblu a valorii tranzactiilor pe utilizator (tabelul 1.12).

Evolutia indicatorilor se datoreaza cresterii valorii totale tranzactiilor intr-o mai mica masura decat a crescut numarul utilizatorilor.

Astfel, valoarea tranzactiilor pe utilizator in lei a scazut cu 22,28% in 2011 fata de 2009 iar valoarea tranzactiilor pe utilizator in valuta a inregistrat scaderi mai mici decat a celor in lei de 6,80%.

Tabelul 1.13 Analiza valorii medii a unei tranzacții

Valoarea medie a unei tranzactii in lei a inregistrat un trend descendent respectiv o scadere cu 25,12% in 2010 fata de 2009 si cu 0,50% in 2011 fata de 2010.

Evolutia s-a datorat cresterii valorii totale a tranzactiilor in lei intr-o masura mai mica decat a crescut numarul tranzactiilor in lei (tabelul 1.13).

In schumb valoarea medie a unei tranzactii in valuta a avut un trend ascendent deoarece valoarea totala a tranzactiilor in valuta a crescut intr-o proportie mai mare decat a crescut numarul de tranzactii in valuta.

CONCLUZII

Serviciile de e-Banking au inceput sa se dezvolte in Statele Unite ale Americii, incepand cu 1995, an in care, Presidential Bank of Maryland a lansat primele servicii bancare prin Internet.

La jumatatea anului 2004 peste 17% dintre americani utilizau deja Internetul pentru a tranzactiona cu bancile. In anul 2003 serviciile bancare electronice erau deja foarte populare in Europa. Astfel 48 de milioane de europeni au ales sa interactioneze online cu bancile, fata de 21 de milioane de americani si, respectiv 20 de milioane de japonezi. In anul 2004 circa 16.000 de institutii financiare din intreaga lume ofereau servicii de e-Banking.

Serviciile bancare sunt produse nascute din operațiunile pe care banca, la randul ei, le efectuează în contul clienților săi. Astfel, situația patrimonială a băncii nu este în mod obligatoriu afectată imediat prin oferirea acestor servicii.

Executarea unui ordin de virament, remiterea unui cec spre încasare, introducerea unui titlu de bursă sunt servicii ale căror costuri afectează costurile de prelucrare și nu costurile capitalurilor.

Băncile fac parte din sectorul terțiar, fiind considerate prestatori de servicii bancare. Ele se plasează pe o poziție de intermediari între posesorii de disponibilități bănești și solicitanții acestora. Oferta bancară reprezintă totalitatea serviciilor pe care banca le pune la dispoziția clienților săi. Deși activitatea bancară este încadrată în sfera serviciilor, în practică ”produsul bancar” este o realitate incontestabilă.

Serviciile bancare electronice s-au dezvoltat rapid in ultimii ani si sunt in continuare in curs de dezvoltare.

In studiul de caz, este prezentata analiza statistica a serviciilor e-Banking din Romania. La finalizarea analizei se concluzioneaza ca serviciile e-Banking sunt din ce in ce mai mai folosite de catre bancile din Romania si ca dezvoltarea Internetului are un efect foarte mare si in domeniul bancar.

Aceste rezultate conduc la larga raspandire a utilizarii serviciilor bancare electronice in Romania. Perceptiile clientilor fata de utilitatea perceputa, compatibilitate, resurse tehnice, securitate si cost au fost atributele cele mai importante in intentia de a folosi serviciile bancare electronice.

De asemenea factorul privind increderea de sine privind utilizarea noilor tehnologii poate fi utilizat de catre bancile comerciale la realizarea de companii publicitare care sa creeze perceptia de incredere de sine pentru potentialii clienti.

ANEXE

Anexa nr. 1:

Lista cu acte legislative și normative, reglementări și standarde în vigoare, în domeniul societății informaționale, securității sistemelor informatice în domeniul bancar

Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. CCC din ZZLLL 2009 (OMCTI CCC/2009) privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor internet-banking, home-banking sau mobile-banking.

Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) nr. 6 din 11.10.2006 privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la tranzactiile cu aceste instrumente.

Legea nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comertul electronic, modificata prin Legea nr. 121 din 4 mai 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic.

Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.

Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe cu modificarile aduse prin Legea nr. 285/2004.

Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica.

Hotararea Guvernului nr. 1259 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica.

Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protectia informatiilor clasificate.

Hotararea Guvernului nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protective a informatiilor clasificate in Romania.

Hotararea Guvernului nr. 781 din 25 iulie 2002 privind protectia informatiilor secrete de serviciu.

Legea nr. 135 din 15 mai 2007 privind arhivarea documentelor in forma electronica publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 345 din 22 mai 2007.

Decizia Autoritatii Nationale pentru Comunicatii (ANC) nr. 1131/2008 privind normele metodologice de autorizare a centrelor de date, publicata in Monitorul Oficial, Prtea I, nr. 861 din 20.12.2008.

Regulamentul BNR nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare.

Regulamentul BNR nr. 1/1995 privind principiile si organizarea avizarii tehnice a sistemelor de plati si decontari fara numerar.

Regulamentul BNR nr. 5/2006 privind regimul valutar.

Regulamentul BNR nr. 2/2005 privind ordinal de plata utilizat in operatiuni de transfer credit.

Conventia Consiliului Europei din 23.11.2011 privind criminalitatea informatica.

Legea nr. 845/2003 pentru modificarea si completarea Legii Bancare nr. 58/1998.

Legea nr. 58/1998 – legea bancara si pastrarea secretului bancar.

Legea nr. 36/01.03.2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 135/2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor.

OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului.

Ordonanta nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere.

Norma 1/2005 privind modul unitar de completare a mentiunilor din ordinele de plata in mesajele electronice utilizate in sistemul ReGIS (RTGS) si in casa de compensare automata.

Reguli de sistem ale SENT (ACH).

Normele cadru BNR nr. 9/1996 privind executarea ordinelor de plata programate.

Standardul international ISO/IEC 13335-1:2004, Information technology.

Standardul international ISO/IEC TR 13335-2:1997, Information technology.

Standardul international ISO/IEC TR 13335-3:1998, Information technology.

Standardul international ISO/IEC TR 13335-4:2000, Information technology.

Standardul international ISO/IEC TR 13888-1:1997, Information technology.

Standardul international ISO/IEC TR 13888-2:1998, Information technology.

Standardul international ISO/IEC TR 13888-3:1997, Information technology.

Standardul international ISO/IEC TR 14516, Information technology.

Standardul national SR ISO/CEI 15408-1:2004. Tehnologia informatiei-tehnici de securitate.

Standardul national SR ISO/CEI 15408-2:2005. Tehnologia informatiei-tehnici de securitate.

Standardul national SR ISI/CEI 15408-3:2005. Tehnologia informatiei-tehnici de securitate.

Standardul international ISO/IEC TR 15443-1. Information technology.

Standardul international ISO/IEC TR 15443-2. Information technology.

Standardul international ISO/IEC TR 15443-3. Information technology.

Standardul national SR ISO/CEI 15939. Inginerie software.

Standardul international SR ISO/IEC 17021:2006, Conformity assessment-management system.

Standardul national SR ISO/CEI 18014-1. Tehnologia informatiei-tehnici de securitate-servicii de marcare temporala.

Standardul national SR ISO/CEI 18014-2. Tehnologia informatiei-tehnici de securitate-servicii de marcare temporala,patea a II-a.

Standardul national SR ISO/CEI 18014-3. Tehnologia informatiei-tehnici de securitate-servicii de marcare temporala,patea a III-a.

Standardul international ISO/IEC 18028-2:2005, Information technology-IT network security, partea I.

Standardul international ISO/IEC 18028-2:2005, Information technology-IT network security, partea a II-a.

Standardul international ISO/IEC 18028-2:2005, Information technology-IT network security, partea a III-a.

Standardul international ISO/IEC 18028-2:2005, Information technology-IT network security, partea a IV-a.

Standardul international ISO/IEC 18028-2:2006, Information technology-IT network security, partea a V-a.

Standardul international ISO/IEC 18043:2006, Information technology-security techniques.

Standardul international ISO/IEC 18044:2004, Information technology-security techniques.

Standardul international ISO/IEC 20000-1:2005, Information technology-service management, part 1.

Standardul international ISO/IEC 20000-1:2005, Information technology-service management, part 2.

Standardul national SR ISO/CEI 23026:2006, inginerie software.

Standardul international ISO/IEC 24762:2008 Information technology-security techniques.

Standardul international ISO/IEC 27001:2005. Tehnologia informatiei, tehnici de securitate.

Standardul national SR ISO/IEC 27002:2005. Tehnologia informatiei, tehnici de securitate.

Standardul international ISO/IEC 27005:2008.

Standardul national SR ISO/CEI 27006:2007. Tehnologia informatiei, tehnici de securitate.

Standardul international ISO/IEC 38500:2008. Corporate governance of information technology.

Standardul national SR ISO/CEI 9126-1. Inginerie software, calitatea produsului, partea I.

Standardul national SR ISO/CEI 9126-1. Inginerie software, calitatea produsului, partea a II-a.

Standardul national SR ISO/CEI 9126-1. Inginerie software, calitatea produsului, partea a III-a.

Standardul national SR ISO/CEI 9126-1. Inginerie software, calitatea produsului, partea a IV-a.

Implementation Guidance for FIPS PUB 140-2 and the Cryptographic Module Vlidation Program.

Ordine ale Directorului General al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS) privind protectia informatiilor clasificate.

Recomandari ale Internet Engineering Task Force (IEFT).

Recomandari ale International Telecommunication Union (ITU).

Anexa nr. 2:

Chestionar pentru determinarea factorilor cu impact asupra deciziei de a utiliza Internetul pentru tranzacțiile bancare (persoane fizice)

Numele respondentului:_____________________________

Mediul in care locuieste:

capitala

oras resedinta de judet

oras cu peste 100.000 locuitori

oras cu mai putin de 100.000 locuitori

mediu rural

3. Pregatirea:

studii medii

studii liceale

absolvent facultate

absolvent master

doctorat

4. Cuprinderea in activitati:

angajat

somer

altele

5. Sector de activitate:

privat

public

ocupatii liberale

altele

6. Domeniul occupational:

industrie

constructii

industrie extractive

agricultura

distributie

servicii

educatie

sanatate

cultura

aparare si ordine publica

justitie

administratie

altele

7. Varsta:

< 30 ani

30 – 40 ani

40 – 55 ani

> 55 ani

8. Utilizati serviciile de e-Banking?

da

nu

9. Care dintre aceste servicii le utilizati (selectie multipla)?

Internet Banking

Home Banking

Mobile Banking

Anexa nr. 3:

Chestionar pentru determinarea factorilor cu impact asupra deciziei de a utiliza Internetul pentru tranzacțiile bancare (persoane juridice)

1. Numele firmei:__________________________________

2. Mediul in care functioneaza:

capitala

oras capitala de judet

oras

mediul rural

3. Domeniul de activitate:

agricultura, vanatoare, silvicultura si piscicultura

industrie

constructii

comert

transporturi, depozitare si comunicatii

tranzactii imobiliare, intermedieri financiare si alte servicii

administratie publica si aparare

invatamant

sanatate si asistenta sociala

celelalte activitati ale economiei nationale

4. Forma de proprietate:

proprietate de stat

proprietate mixta stat/privat

proprietate privata

5. Cifra de afaceri:

< 2.000.000 euro

2.000.000 – 10.000.000 euro

10.000.000 – 50.000.000 euro

> 50.000.000 euro

6. Pozitie in conducere:

manager general

manager financiar

asistent manager

7. Varsta:

< 30 ani

30 – 40 ani

40 – 55 ani

> 55 ani

8. Utilizati serviciile de e-Banking?

da

nu

9. Daca da, pe care dintre aceste servicii le utilizati (selectie multipla)?

Internet Banking

Home Banking

Mobile Banking

Anexa nr. 4:

Chestionar pentru modelarea factorilor cu impact asupra deciziei de a utiliza Internetul pentru tranzacțiile bancare (persoane fizice)

1. Numele respondentului:________________________________

2. Mediul in care locuieste:

capitala

oras capitala de judet

oras

mediu rural

3. Pregatirea (ultimele studii absolvite):

studii gimnaziale

studii liceale

absolvent facultate

absolvent master

doctorat

4. Cuprinderea in activitati:

angajat

somer

anteprenor

altele

5. Sectorul ocupational:

privat

public

ocupatii liberale

altele

6. Domeniul ocupational:

industrie

constructii

agricultura

distributie

servicii

educatie

sanatate

cultura

aparare si ordine publica

justitie

administratie

altul

7. Varsta:

< 30 ani

30 – 40 ani

40 – 55 ani

> 55 ani

8. Utilizati serviciile de e-Banking?

da

nu

9. Care dintre aceste servicii le utilizati (selectie multipla)?

Internet Banking

Home Banking

Mobile Banking

Anexa nr. 5:

Chestionar pentru modelarea factorilor cu impact asupra deciziei de a utiliza Internetul pentru tranzacțiile bancare (persoane juridice)

1. Numele firmei:_____________________________

2. Mediul in care functioneaza:

capitala

oras capitala de judet

oras

mediul rural

3. Domeniul de activitate:

agricultura, vanatoare, silvicultura si piscicultura

industrie

constructii

comert

transporturi, depozitare si comunicatii

tranzactii imobiliare, intermedieri financiare si alte servicii

administratie publica si aparare

invatamant

sanatate si asistenta sociala

celelalte activitati ale economiei nationale

4. Forma de proprietate:

proprietate de stat

proprietate mixta stat/privata

proprietate privata

5. Cifra de afaceri:

< 2.000.000 euro

2.000.000 – 10.000.000 euro

10.000.000 – 50.000.000 euro

> 50.000.000 euro

6. Pozitie in conducere:

manager general

manager financiar

asistent manager

7. Varsta:

< 30 ani

30 – 40 ani

40 – 55 ani

> 55 ani

8. Utilizati serviciile de tip e-Banking?

da

nu

9. Daca da, pe care dintre aceste servicii le utilizati (selectie multipla)?

Internet Banking

Home Banking

Mobile Banking

BIBLIOGRAFIE

1. Liliana Mihaela Moga, Eugen Mitrica, Nicoleta Misu, Radu Ilie Stroe, Serviciile bancare electronice in Romania, Editura ASE, Bucuresti, 2011

2. Dan Vasilache, Plati electronice, Editura Rosetti Educational, Bucuresti, 2004

3. Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, Produse și servicii bancare : plăți electronice; trezorerie; monitorizare; creditare; principii și tehnici de analiză; corporate și retail bancar, Editura ASE, Bucuresti, 2008

4. Imireanu Mihai-Gheorghe A., Produse și servicii bancare în relațiile de plăți interne și international, Tribuna Economica, Bucuresti, 2002

5. Cetina Iuliana, Odobescu Emanuel, Strategii de marketing bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2007

6. www.bnro.ro

7. www.e-finance.ro

8. www.legi-internet.ro

9. www.mcsi.ro

BIBLIOGRAFIE

1. Liliana Mihaela Moga, Eugen Mitrica, Nicoleta Misu, Radu Ilie Stroe, Serviciile bancare electronice in Romania, Editura ASE, Bucuresti, 2011

2. Dan Vasilache, Plati electronice, Editura Rosetti Educational, Bucuresti, 2004

3. Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, Produse și servicii bancare : plăți electronice; trezorerie; monitorizare; creditare; principii și tehnici de analiză; corporate și retail bancar, Editura ASE, Bucuresti, 2008

4. Imireanu Mihai-Gheorghe A., Produse și servicii bancare în relațiile de plăți interne și international, Tribuna Economica, Bucuresti, 2002

5. Cetina Iuliana, Odobescu Emanuel, Strategii de marketing bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2007

6. www.bnro.ro

7. www.e-finance.ro

8. www.legi-internet.ro

9. www.mcsi.ro