Servicii Psihosociale Oferite Victimelor Traficului DE Fiinte Umane
SERVICII PSIHOSOCIALE OFERITE VICTIMELOR TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
Introducere
Actualitatea temei investigate: Traficul de ființe umane este un fenomen cu un trecut foarte îndepărtat dar care nu a cedat în a evolua, ci din contra a luat amploare în ultima perioadă devenind unul de mare anvergură. Dezvoltarea acestuia este condiționată de schimbările înregistrate la nivel politic, social și economic, atît în țările de proveniență cît și în cele de destinație ale potențialelor victime. Așa, traficul de ființe umane a ajuns a fi un fenomen catastrofal de răspîndit în ultimul deceniu, și caracteristic mai pentru toate țările din spațiul ex – sovietic.
Republica Moldova devine părtașă la acest flagel începînd cu ultimul deceniu al secolului trecut, odată cu destrămarea lagărului socialist. Iar criza economică îndelungată din această perioadă a generat mari probleme economice și sociale (șomaj, sărăcie, etc.) care practic au impus cetățenii să emigreze în țări mai prospere.
În prezent Moldova a devenit o sursă a traficului de ființe umane, dar și o țară de tranzit și de destinație pentru femeile și fetele tinere impuse să practice prostituția și nemijlocit pentru bărbații, femeile și copii supuși la muncă forțată.
Conform unelor statistici, numărul cetățenilor din Moldova, angajați în servicii sexuale, alcătuiește de la 20 la 30 mii de persoane. Printre statele preferate pentru acest tip de migrație sunt: Turcia, Rusia, Cipru, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Kosovo. Bărbați, femei și copii din țara noastră sunt exploatați prin muncă forțată în Rusia, Ucraina, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, domeniile principale de activitate fiind construcțiile, agricultura și serviciile. Unii copii din Moldova sunt forțați să cerșească în țările vecine.
Traficul de ființe umane în RM a înflorit. Conform statisticilor prezentate de Procuratura Generală, în anul 2014, s-a înregistrat o creștere cu aproximativ 10 la sută a infracțiunilor legate de traficul de persoane. Astfel, datele oficiale arată că din cele 292 de cazuri identificate de oamenii legii, pentru anul 2014, 151 au fos în legătură cu traficul de ființe umane, 24 de cazuri de trafic de copii, și 16 cazuri de scoatere ilegală a copiilor din țară.
E nevoie de menționat că regiunea separatistă a Transnistriei în continuare se află în afara controlului Guvernului din Chișinau, rămînînd o sursă de victime supuse tuturor formelor de trafic.
Guvernul Republicii Moldova împreună cu organizațiile internaționale depun eforturi considerabile în procesul de prevenire și combatere a traficului de persoane. În această ordine de idei un aspect foarte important al prevenirii s-a realizat prin intermediul implementării Sistemului Național de Referire. Obiectivul major al acestuia pentru Republica Moldova constituie identificarea și acordarea asistenței persoanelor din grupul de risc – potențialelor victime ale TFU. Conform rapoartelor EMD, în perioada anului 2012, la nivel local și raional au fost identificate și asistate în total 1214 potențiale victime ale TFU. RAPORT național în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane pentru anul 2012. Chisinau, 2013, p. 15-16 chttp://www.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport.final_.pdf201
Totodată autoritățile fac progrese privind protecția victimelor. Defapt este de datoria fiecărui stat să implementeze măsuri în vederea asigurării restabilirii psihice, psihologice și sociale a victimelor traficului de persoane, inclusiv, dacă este cazul, în cooperare cu organizații neguvernamentale, cu alte organizații competente și alte elemente ale societății civile și, în special, să le furnizeze: un adăpost convenabil; sfaturi și informații privind drepturile pe care legea le recunoaște, într-o limbă pe care o pot înțe lege; asistență medicală, psihologică și materială; posibilități de angajare, educație și formare.
Fenomenul traficului de ființe umane va reprezenta o continuitate dacă nu se vor consolida eforturile tuturora întru crearea unui stat demn de democrație, egalitate și non-violență.
Gradul de investigație a temei: Pentru a realiza o investigație multilaterală a temei propuse am apelat la literatura de specialitate, am analizat actele legislative și normative din țară, precum și date statistice ce reflect fenomenul traficul de ființe umane.
Baza teoretico-metodologică a lucrării: Pentru realizarea unei cercetări cît mai minuțioase am folosit trei metode de lucru esențiale în domeniul traficului de ființe: studiul de caz, interviul și chestionarul.
Scopul prezentei lucrări constă în analiza teoretico-practică a fenomenului traficului de ființe umane, evidențierea nevoilor persoanelor traficate și propunerea căilor de rezolvare a acestora.
Obiectivele cercetării:
delimitarea conceptuală traficului de ființe umane din prisma literaturii de specialitate și a documentelor de drept internațional;
analiza cadrului legal național privind problema traficului de ființe umane;
stabilirea cauzelor și consecințelor generate de traficul de ființe umane;
identificarea serviciilor psihologice și sociale acordate victimelor traficului de ființe umane;
analiza și prelucrarea datelor empirice accumulate în urma aplicării interviurilor și chestionarelor;
Prezentarea studiilor de caz în baza situațiilor reale de trafic.
Teza de licență „Servicii psihosociale oferite victimelor traficului de ființe umane” este constituită din introducere, două capitole, încheiere cu concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.
În primul capitol denumit: „Aspecte generale privind fenomenul traficul de ființe umane” am analizat detaliat problema traficului de ființe umane prin tot ceea ce înseamnă definiții, cadru normativ-legal, asistență și protecție, măsuri de prevenire și combatere.
Capitolul doi intitulat: „Cercetare empirică privind protecția și reintegrarea victimelor traficului de ființe umane” elucidează prelucrarea și analiza datelor obținute în urma aplicării metodelor de cercetare în baza cazurilor reale de trafic.
Stabilirea eșantionului. Instrumentele de cercetare au fost aplicate pe 20 de victime ale traficului de ființe umane și 7 specialiști din cadrul Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane.
Concluziile au fost elaborate în baza prelucrării informației utilizate în cercetare.
I. ASPECTE GENERALE PRIVIND FENOMENUL TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
1.1 Noțiuni. Delimitări conceptuale din domeniul traficului de ființe umane
Fenomenul traficul de ființe umane îsi are origine încă din cele mai vechi timpuri, centrîndu-se pe noțiuni ca femeie vîndută, femeie sclavă, femeie luată în robie. În perioada contemporană acest fenomen ia amploare, manifestîndu-se atît benevol cît și forțat, astfel noțiunea de trafic explica mișcarea sau transportarea femeii în scopuri imorale, precum prostituția.
Astăzi, semnarea acordurilor și convențiilor, analiza studiilor în domeniu, ne permite înțelegerea și interpretarea concretă și corectă a noțiunii trafic de persoane.
Astfel, conform Protocolului privind prevenirea, combaterea și sancționarea traficului de ființe persoane, în special a femeilor și copiilor, traficul de persoane înseamnă recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenințarea cu aplicarea forței sau prin folosirea forței, a altor forme de constrîngere, prin răpire, fraudă, înșelăciune; abuz de putere sau acceptarea de plăți sau foloase pentru obținerea consimțămîntului unei persoane care deține controlul asupra unei alte persoane în scop de exploatare. Exploatarea va include, la nivel minim, exploatarea prostituției altora sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forțate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau prelevare de organe. Protocolul de la Palermo, art. 3. Aceasta a fost prima definiție a traficului de ființe umane acceptată la nivel internațional, care a stat la baza elaborării legislatiei Republicii Moldova dar și a altor țări în vederea combaterii acestui fenomen.
Implicarea Grupului Internațional de Drept privind Drepturile Omului, a Fundației Împotriva Traficului de Femei și a ONG-urilor internaționale în domeniul prevenirii traficului și protecție victimelor traficului de ființe umane ( în continuare VTFU), s-a sondat cu elaborarea unei definții: “Orice acțiune sau tentativă de recrutare, transportare înăuntrul sau în afara unor frontiere, cumpărare, vînzare, transfer, primire sau adăpostire a unei persoane prin folosirea inducerii în eroare, a constrăngerii (inclusiv prin utilizarea amenințărilor sau abuzului de autoritate) sau a constrîngerii cauzate de datorii, în scopul aducerii sau menținerii acestei persoane, cu sau fără plată, într-o formă de aservire (muncă în gospodărie, aservire sexuală sau de reproducere), într-o formă de muncă forțată sau constrînsă de datorii sau în condiții asemănătoare sclaviei, exploatarea ei petrecîndu-se în altă comunitate decît cea în care persoana trăia în momentul inducerii ei în eroare, constrîngerii prin forță sau constrîngerii cauzate de datorii.” CI „La Strada”. Asistența socială victimelor traficului de ființe umane, în special femei. Îndrumar pentru asistenți sociali și psihologi, ed. a II-a. 2005, p.13.
Actele de drept ale Republicii Moldova ne oferă o explicație a noțiunii de trafic de ființe umane – recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenințare cu forța sau prin folosirea forței ori a unor alte mijloace de constrîngere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de putere sau de situație de vulnerabilitate ori prin darea sau primirea de bani ori de beneficii de orice gen pentru a obține consimțămîntul unei persoane care deține controlul asupra unei alte persoane, în scopul exploatării acesteia Legea nr.241 din 2005, art. 2.
Analizînd varietatea explicațiilor date noțiunii trafic de ființe, evidențiem ceea ce au ele în comun și anume componentele esențiale pe durata de desfășurare în procesul de trafic al persoanei, lucru ilustrat în figura ce urmează.
Figura 1.1. Depistarea și identificarea TFU: 3 elemente interdependente
Scopuri: exploatarea, care include ca minimum exploatarea prostituției altor persoane sau alte forme ale exploatării sexuale, muncă sau servicii forțate, sclavie tradiții, similare sclaviei, situația de servitude sau prelevare de organe.
Metode:
amenințarea cu forța sau aplicarea oricăror forme de constrîngere, răpire;
fraudă, înșelăciune, inducere în eroare;
abuz de putere sau de situația de vulnerabilitate.
Acțiuni ca: recrutare; transportare, transfer, primire, adăpostire, vînzare, cumpărare, exploatare.
Pentru implicarea practică în procesul de depistare, identificare și combatere a fenomenului trafic de ființe umane este necesar de-a evidenția existența cîtorva etape:
Recrutarea – este faza în care traficanții încearcă să atragă victimele în situații de trafic apelînd la diverse metode, precum aplicarea unor forme de constrîngere, recrutarea voluntară a victimelor prin credibilitatea acestora, oferirea documetelor false ( vize, certificate de căsătorie, contracte de muncă), etc. Portretul fizic al recrutorilor este foarte greu de indetificat, însă făcînd referință la mărturiile victimelor observăm că de cele mai multe ori ei provin din medii apropiate ale acestora (părinți, rude, cunoștințe, etc.) sau sunt persoane necunoscute.
Transportarea/ transferul – transferul victimei are loc la o perioadă scurtă de timp de la recrutarea acesteia. El este organizat de recrutor și se realizează pe trasee stabilite anterior. Trecerea frontierei în țara de destinație poate fi legală, pentru persoanle care au viză, pașaport sau contract de muncă; ilegală, în cazul persoanelor care nu dețin pașaport sau sunt minore și de-asemenea se poate realiza prin mituirea serviciiului frontier. Traficul poate fi săvîrșit atît în interiorul țării cît și peste hotarele ei.
Vînzarea – este etapa la carea voluntară a victimelor prin credibilitatea acestora, oferirea documetelor false ( vize, certificate de căsătorie, contracte de muncă), etc. Portretul fizic al recrutorilor este foarte greu de indetificat, însă făcînd referință la mărturiile victimelor observăm că de cele mai multe ori ei provin din medii apropiate ale acestora (părinți, rude, cunoștințe, etc.) sau sunt persoane necunoscute.
Transportarea/ transferul – transferul victimei are loc la o perioadă scurtă de timp de la recrutarea acesteia. El este organizat de recrutor și se realizează pe trasee stabilite anterior. Trecerea frontierei în țara de destinație poate fi legală, pentru persoanle care au viză, pașaport sau contract de muncă; ilegală, în cazul persoanelor care nu dețin pașaport sau sunt minore și de-asemenea se poate realiza prin mituirea serviciiului frontier. Traficul poate fi săvîrșit atît în interiorul țării cît și peste hotarele ei.
Vînzarea – este etapa la care victima este tratată ca obiect, ea devine proprietatea unor patroni, astfel obținînd statutul de marfă. Vînzarea are loc în afara țării de origine, acolo unde în majoritatea cazurilor victima nu cunoaște limba, nu poate solicita ajutor, sunt deposedate de acte și au un statut ilegal. Prețul de vînzare se stabilește după aspectul fizic și vîrsta persoanelor traficate, de țara în care se realizează vînzarea.
Exploatarea – aceasta este etapa finală în care victima este abuzată, amenințată, supusă unor tratamente inumane (înfometare, amenințare, drogare, maltratare, viol comis de una sau mai multe persoane). Dacă în trecut victima era izolată în locuri închise și bine păzite, nu i se permitea să comunice, era impusă să practice munci grele, etc. la momentul actual traficanții au modificat unele tehnici, și anume le oferă victimelor un minim de libertate (plimbări însoțite, telefon, lucruri private, bani de buzunar) care însă sunt compensate prin măsuri alternative de control: amenințări cu răzbunarea membrilor familiei în caz de evadare, provocarea dependenței de droguri, coruperea organelor de drept, amenințarea cu răfuială fizică, etc.
Multe victime sunt supuse unor abuzuri fizice și sexuale, fiind ținute în condiții de captivitate reală sau psihologică. Uneori victimele dacă încearcă să evadeze sau rămîn însărcinate riscă să fie omorîte de patroni, aceasta fiind un avertisment pentru alte victime.
În Strategia Sistemului național de referire pentru protecția și asistența victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane, aprobată prin H.P. nr. 257/2008 se arată că în majoritatea cazurilor, victime ale traficului devin persoane private, iar victime ale traficului în scopul exploatării prin cerșit devin minorii și mamele cu copii. Majoritatea victimelor traficului de ființe umane este reprezentată de populația pauperizată de la sate, cel mai frecvent de tinerii fără profesie și fără loc de muncă, inclusiv de persoanele victime ale violenței în familie. În Republica Moldova se constată și fenomenul traficului intern: locuitorii din mediul rural sînt supuși traficului în orașele mari H.P. nr.257/2008.
În urma studiilor efectuate, analizei mai multor surse literare, a cercetărilor efectuate de Centrul Internațional „La Strada”, OIM și alte organisme specializate în domeniu, putem menționa că cele mai multe dintre potențialele victime ale traficului de femei sunt:
Femei tinere și fete care vor să se angajeze în străinătate. Multe dintre ele sunt naive, credule, mai ales cele din provincie, ori foarte tinere. Unele dintre ele visează la o iubire romantică în tări străine, la o căsătorie aducătoare de bogății. De obicei ele nu au informație despre prostituția forțată sau despre vre-o formă de violență sexuală.
Femei căsătorite și deznădăjduite din cauza sărăciei, șomajului, neputinței soțului de a îmbunătăți situația materială, înfometării copiilor, cheltuielilor pentru învățămînt sau tratament medical, etc. Aceste femei pot avea studii superioare sau chiar o reputație foarte bună, dar ele sunt de acord să îndeplinească orice lucru pentru supraviețuirea familiei.
Fete și femei tinere care pleacă să lucreze în calitate de chelnerițe sau dansatoare și care pricep că uneori vor fi nevoite să întrțină relații sexuale cu bărbații. Însă ele nu speră că vor lucra în calitate de prostituate.
Fete și femei tinere care au condiții de trai bune, dar preiau exemple din plecările reușite ale unor persoane peste hotare. Ele sunt influiențate de migrația globală, nu se așteaptă că vor fi supuse unor forme de violență. Un astfel de grup este mai mic în comparație de alte grupuri.
Femei tinere care pleacă peste hotare să se prostituieze și consideră că ocupația dată este o formă profitabilă a bussinesului, dar nu-și dau seama că pot deveni victime ale sex-bussinesului.
Cercetătorul ucrainean Crivoșeev S., bazîndu-se pe rezultatele studierii dosarelor penale, în procesul căruia a reușit să generalizeze informația despre aproximativ o sută de victime, precum și opiniile colaboratorilor organelor de drept, constată, că victimele traficului de ființe umane se încadrează relativ ușor într-o anumită tipologie evidențiiidu-se printr-un șir de semne care le sînt caracteristice.
Astfel, Crivoșeev a identificat următoarele semne ale victimelor traficului de ființe umane:
de regulă, victimele sînt femei tinere cu vîrsta de la 17 pînă la 25 de ani. Victimele care nu se încadrează în limitele respective de vîrstă, prezintă doar o excepție.
atractivitatea fizică a majorității victimelor pe care o menționează colaboratorii operativi și cei din anchetă.
starea materială precară a familiei, din care provin aproximativ 85% din victime.
mai mult de jumătate din aceste femei tinere au crescut în familii incomplete.
aproximativ 30% din victime au la întreținere mama, tatăl fie sora, fratele sau propriii copii minori.
nivelul de instruire scăzut al victimelor: În cel mai bun caz școala medie iar în unele cazuri și studii medii nefinisate.
Lipsa unui loc de muncă, iar cea mai mare parte din victime în general nu au lucrat vreodată. [Кривошеев С., Обзор механизмов, средств и правоохранительных мер для борьбы с торговлей людьми в Украине, Киев, 2001, с. 19-21. (112 с].
Realizarea unui portret al victimei ne ușurează munca cu aceasta, în cele din urmă reușim să ne creem o imagine clară despre cum arată, din ce grup face parte, care a fost situația ce a determinat-o să accepte propunerea traficantului, dar și ce determină vulnerabilitatea la trafic.
1.2 Cauze și consecințe ale fenomenului traficul de ființe umane
În ultimii ani s-a observat o creștere majoră a situațiilor de trafic, Republica Moldova fiind considerată țară de origine a acestui fenomen, dar și țară de tranzit al victimelor traficului de ființe umane din țările ex-sovietice către statele europene. Traficul de ființe umane se explică prin dimensiunile legate de drepturile omului și gender, de fenomenul globalizării, a migrației, de munca forțată și formele moderne de sclavie, de ineficiența controlului, de legislația lacunară și insuficient armonizată cu normele internaționale.
Putem afirma că Moldova a devenit un cap de pod pentru migrația ilegală, care este direcționată spre Occident. Lipsa unor instrumente administrative eficiente de reglementare și contracarare a migrației ilegale este o provocare directă atît la adresa securității naționale, cît și la securitatea Europei întregi. Agachi S., Cauze și consecințe ale fenomenului migrația ilegală, în Analele științifice. Științe juridice, Chișinău, 2005, p. 75
Tot ca cauze și condiții generale care au provocat și favorizat traficul de ființe umane sunt: șomajul, reducerea locurilor de muncă, sărăcia, reprezentările eronate despre caracterul muncii în străinătate și despre industria sexului, nivelul scăzut de educației, modelul violent de acasa, ș.a. În acest context identificăm și explicăm următoarele cauzele ale traficului de ființe umane:
Nivelul de trai – cele mai multe dintre victime aparțin unor familii în care unul dintre părinți, sau chiar ambii, sunt șomeri, confruntîndu-se cu mari dificultăți materiale, sau ele însele au o situație familială grea, fiind abandonate de soți și avînd copii în întreținere.
Șomajul – atît lipsa locurilor de muncă și slaba lor calificare, cît și nivelul scăzut al salariilor fac ca femeile să cadă în capcana traficanților.
Educația – cele mai multe dintre fetele care sunt traficate nu și-au încheiat ciclul obligatoriu de educație. Vulnerabilitatea față de fenomenul traficului de ființe umane este invers proporțională cu nivelul de educație. Lipsa de educație le face pe victime să poată să se orienteze în țările de destinație numai spre munci care nu cer îndemînare și pricepere foarte mare și, deci, sunt prost plătite, sau spre locuri de muncă temporare, desfășurate în condiții precare.
Mediul familial – femeile provin, în general, din familii în care alcoolismul, conflictele și antecedentele penale sunt o constantă, ca și lipsa afecțiunii parentale.. Multe dintre victime încearcă să scape dintr-un mediu familial dominat de violență sau un mediu familial prea constrîngător.
Existența unui model de succes – una dintre cauzele cele mai importante o reprezintă modelul de reușită în viață pe care victimele îl au. Din analiza cercetărilor întreprinse în domeniul traficului de femei a reieșit că principala cauză a migrației o reprezintă nu lipsa mijloacelor de trai, ci percepția indivizilor vizavi de posibilitățile lor de autorealizare în țara de origine. Multe dintre tinere au fost expuse la povești despre migrația de succes, ceea ce le crește gradul de vulnerabilitate. [Petrescu Claudia, Traficul de femei – o problemă a societății moderne // http://www.revistacalitatea vieții.ro/2005/cv-3-4-05/4.pdf
Tot în acest scop și anume, analiza cauzelor traficului de ființe umane, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a efectuat un studiu în care sunt elucidate următoarele aspecte:
1. OFERTA dată prin sărăcia generată de lipsa oportunităților de angajare, conflictele politice și sociale, anumite practici sociale și culturale, feminizarea migrației, discriminarea în bază de gen și lipsa de informații privind migrația;
2. CEREREA, atît pentru forță de muncă ieftină, cît și pentru servicii sexuale. Traficul de ființe umane din Republica Moldova comportă note specifice, precum:
existența unui număr impresionant de victime ale traficului de ființe umane;
creșterea numărul de victime care la momentul intrării în trafic sunt minore;
sporirea numărului de cazuri de trafic de bărbați în scopul exploatării prin muncă și a traficului în scopul cerșetoriei, mai ales, cetățeni de origine romi;
îmbinarea exploatării sexuale cu alte tipuri de exploatare (mixtă): munca forțată, cerșetoria, delicvența (vînzare de droguri, furt, proxenetism, acțiuni criminale);
prezența victimelor din toate regiunile Moldovei, atît din mediul urban, cît și din mediul rural;
recrutarea prin intermediul femeilor. Femeile recrutor inspiră cea mai mare încredere fetelor deoarece știu să le ademenească, povestindu-le cu lux de amănunte despre viața pe care o pot avea în țara de destinație;
existența unor țări de destinație foarte variate: Rusia, Turcia, Orientul Apropiat și cel Mijlociu, Europa Centrală și de Vest, țări balcanice etc.;
existența victimelor cu diferite niveluri de educație, astfel persoanele care au studii finisate dar se află în imposibilitatea de a fi angajate de-asemenea prezintă un grad înalt de vulnerabilitate;
creșterea numărului de victime recrutate de către apropiați (prieteni, rude, cunoștințe etc.);
proveniența victimelor din familii unde există violență, consum de alcool, sărăcie extremă. Astfel, în momentul repatrierii, decît să se întoarcă acasă, victimele preferă să încerce să migreze din nou, chiar cu riscul de a fi din nou traficate; Cauze și note specifice ale traficului de ființe umane în Republica Moldova din http://www.iom.md/materials/books/2_prev_traf_rom.pdf
Din cele relatate mai sus putem deduce că factorii de risc ai traficului de ființe umane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care se află într-o permanentă interdependență. Astfel evidențiem:
Factorii macrosociali au un grad ridicat de generalitate și se referă la:
Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și șomajul;
Lipsa sau insuficiența unor programe educaționale relevante;
Un mediu socio-cultural tolerant la discriminare pe bază de gen sau etnie;
Implicare insuficientă din partea sistemului politic și juridic;
Abandonul familial.
Factori microsociali, plasați la nivelul unor grupuri sociale și al gospodăriilor, sunt:
Sărăcia și lipsa de acces la locurile de muncă, prestații și programe de asistență socială disponibile;
Nivelul redus de educație și lipsa unei pregătiri profesionale, atît a persoanelor traficate, cît și a membrilor familiilor de origine.
Comportamentele deviante, precum alcoolismul, consumul de droguri, violența domestică și/sau antecedentele penale.
Factorii individuali sunt extrem de diverși, spre exemplu:
Discrepanța între nivelul de așteptări/scopuri și resursele pentru atingerea acestora prin mijloace legitime;
Disponibilitatea de a încălca unele norme legale în vederea unui loc de muncă în străinătate și lipsa de informare privind riscurile asociate;
Dorința de aventură și/sau presiunea ”anturajului”;
Labilitate psihică, alienarea;
Lipsa de încredere în forțele proprii sau un complex de inferioritate.
Traficul de ființe umane este o infracțiune care afectează nu doar victimele și familiile acestora dar și întreaga societate. În general, în cazul persoanelor victime ale traficului, riscurile ca și consecințele asupra sănătății și personalității victimei asociate acestora includ:
Abuzul fizic – probleme ale sănătății fizice;
Abuzul sexual – probleme ale sănătății aparatului genital și disfuncționalități în planul reproducerii;
Abuzul psihologic – probleme de sănătate mintală;
Consumul forțat sau prin coerciție de droguri și alcool – abuz de substanțe nocive;
Manipulare și restricții în plan social – afectarea bunăstării în plan social;
Exploatarea economic și munca în contul unor datorii – probleme economice, afectarea bunăstării în plan economic;
Punerea în pericol a securității personale – afectarea securității la care are dreptul legal orice persoană;
Condiții de muncă și trai abusive – afectarea calității veții;
Riscuri asociate cu marginalizarea – dificultăți în accesarea serviciilor legate de asigurarea sănătății. Watts, Ch., Adams, B., & Nelso, E. (2003), The Health Risks and Consequences of Trafficking in Women and Adolescents, Findings from a European Study, London Scool of Hygiene & Tropical Medicine, p.23.
Majoritatea victimelor traficului suferă o gamă de fenomene psihosociale: șoc psihic, inhibare a personalității, pierderea controlului asupra propriei vieți, dezadaptare.
Șocul psihic este soldat cu un spectru enorm de frământări psihice și psihocomportamentale, începînd cu criza de aflare în „detenție” manifestată prin conduit de închidere în carapacea tăcerii, alterarea imaginii de sine, neconștientizarea realității, lipsa voinței, incapacității de a crede celor întîmplate. Fiecare dintre aceste categorii de riscuri reprezintă un spectru de pericole și severitate gravă a consecințelor asupra sănătății persoanelor traficate. Bezpalcea R., Prevenirea și contracararea traficului de femei și a violenței în familie: bazele desfășurării trainingurilor, Kiev, 2004.
Deci, consecințele asupra sănătății victimelor traficului depind de durata și duritatea tratamentelor la care acestea sunt supuse de către traficanți, precum și de capacitatea victimelor de a face față stresului și problemelor emoționale generate de situația de trafic.
1.3. Legislația de prevenire și combatere a traficului de ființe umane
„ Nimic nu este mai puțin cunoscut, decît tocmai ceea ce ar trebui toată lumea să cunoască ”. Honore de Balzac
În Moldova, dreptul la viață, integritate fizică și mentală, de a nu fi supus torturii sau altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, precum și alte drepturi și obligații sunt consfințite în Constituție și în alte legi, precum cele cu privire la combaterea traficului, violența în familie și protecția victimelor și martorilor.
În art. 25 al Constituției Republicii Moldova este menționat că libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. Acestea se manifestă prin dreptul fiecărui om de a fi și a se putea comporta liber, atingerea putînd fi făcută numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. În Monitorul Oficial, 12 august, 1994, nr. 1, art. 25
Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10.12.1948 în art.3 prevede : „Orice ființă umană are dreptul la viață, libertate și la securitatea sa”, iar art.4 proclamă: „nimeni nu va fi ținut în sclavie, nici în robie, sclavia și traficul cu sclavi sunt interzise sub toate formele lor”.
Situația și starea critică de lucruri referitoare la traficul de persoane în R. Moldova nu a putut fi trecută cu vederea de legislatorii autohtoni, de politicienii și guvernanții ce conduc țara. Pentru combaterea traficului de persoane și a migrației ilegale, în republica noastră deja au fost întreprinse un șir de măsuri efective, și anume:
R. Moldova a ratificat un șir de tratate și convenții internaționale privind contracararea fenomenului de trafic de persoane, mai ales a femeilor și minorilor;
R. Moldova participă activ la întrunirile internaționale ce vizează problemele traficului de persoane, fiind dispusă pentru dialog cu alte țări și modificări positive în direcția respectivă;
Codul penal al R. Moldova (2003) a fost completat cu art.165 (traficul de persoane), 206 (trafic de copii), 207 (scoaterea ilegală a copiilor din țară), 220 (proxenetism), 3621 (organizarea migrației ilegale) care favorizează combaterea traficului de persoane;
adoptarea Legii nr. 241 din 20.10.2005 cu privire la prevenirea și combaerea treficului de ființe umane.
adoptarea spre realizare a Planurilor naționale de prevenire și combatere a traficului de persoane pe anii 2008-2009, 2010-2012 aprobate prin Hotărârile Guvernului R. Moldova;
luarea unor decizii ale Consiliului Suprem de Securitate al R. Moldova referitoare la problema traficului de persoane etc.Preniuc Al., Pungă Al., Traficul de femei – infracțiune la „modă” sau „businessul” național. Probleme actuale privind combaterea traficului de femei. Chișinău. 2011. p.82-83.
La momentul defață traficul de ființe umane a cuprins întreaga lume și are loc transferul din regiunile defavorizate către cele prospere. Aceste fapte au devenit un virus global ce trebuie combătut la nivel universal, regional și național, iar împotriva lui se cere a lupta cu toate forțele legale.
PROTOCOLUL ONU PRIVIND PREVENIREA, COMBATEREA ȘI SANCȚIONAREA TRAFICULUI DE PERSOANE, ÎN SPECIAL AL FEMEILOR ȘI COPIILOR
Cel mai important instrument internațional împotriva traficului de ființe umane este Protocolul ONU privind Prevenirea, Combaterea și sancționarea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor (în vigoare din 2003).
Făcînd o generalizare a acestui act legislativ putem trece în revistă următoarele aspecte:
Definește traficul ca crimă contra umanității, marcat de intenția de înșelare și exploatare;
Extinde șirul de acțiuni considerate ca parte a procesului de trafic – recrutare, transportare, transfer, adăpostire și primire de persoane;
Specifică un șir de mijloace folosite în procesul traficului, de la utilizarea forței la inducerea în eroare a persoanei, care generează vulnerabilitate persoanei la obținerea „acordului” acesteia.
Consideră „consimțămîntul” dat pentru exploatare intenționată irelevant, în cazurile în care sunt folosite orice mijloace menționate în definiție.
Recunoaște că bărbații la fel sunt supuși traficului, deși subliniază doar traficul de femei și copii;
Recunoaște un șir de scopuri pentru traficare, pe lîngă exploatarea sexual;
Conține măsuri legale, sociale, economice și politice de prevenire a traficului, de protecție, asistență, reîntoarcere și reintegrare a persoanelor traficate și măsuri referitoare la penalizarea traficului și a acțiunilor similar;
Îndeamnă la cooperare internațională pentru prevenirea și combaterea traficului.http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@declaration/documents/instructionalmaterial/wcms_088507.pdf. pag. 28
LEGEA PRIVIND PREVENIREA ȘI COMBATEREA TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
La 20.10.2005 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane”. Aceasta constituie la moment principalul act legislativ rugulatoriu în domeniul creării și exercitării susținute a unui efort comprehensiv din partea Guvernului și a agențiilor guvernamentale în domeniul prevenirii și persecutării traficului, dar și în cel de oferire a protecției și asistenței în reabilitarea și reintegrarea victimelor traficului.
Conform art. 20 al prezentei legi, protecția și asistența victimelor traficului de ființe umane se instituie prin:
Oferirea asistenței pentru recuperarea fizică, psihologică și socială, prin acțiuni speciale medicale, psihologice, juridice și sociale.
Persoana prezumată a fi victimă a traficului de ființe umane se consideră vulnerabilă, beneficiind de pachetul minim de asistență socială și medicală asigurat de instituțiile Ministerului Sănătății și Protecției Sociale.
Acordarea serviciilor de protecție și asistență, aceasta nu este condiționată de dorința victimelor de a face declarații și de a participa la procesul de urmărire a traficanților.
Statul, prin organele și organizațiile competente, întreprinde măsuri prompte și adecvate de identificare și referire a victimelor traficului de ființe umane la serviciile de protecție și asistență, acordîndu-le un răgaz de reflecție de 30 de zile. În această perioadă, este interzisă punerea în executare a oricărui ordin de expulzare emis împotriva acestor persoane.
Informarea victimelor traficului de ființe umane de către autoritățile administratiei publice despre drepturile lor, despre autoritățile, organizațiile și instituțiile cu funcții de prevenire și combatere a traficului de ființe umane, de protecție a victimelor traficului.
Victimele traficului au dreptul la asistență și protecție din partea autorităților administrației publice, comisiilor teritoriale de combatere a traficului de ființe umane.
Organizațiile neguvernamentale cu atribuții în domeniu sînt în drept să acorde victimelor traficului de ființe umane protecție și asistență, inclusiv să apere interesele lor în cadrul procesului penal sau civil. Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, nr. 241-XVI din 20.10.2005. În Monitorul Oficial al RM, 09.12.2005, nr. 164.
Tot în scopul protecției, victimelor le este garantat dreptul la viața privată și confidențialitatea informației despre condițiile în care a fost traficată. Acest aspect este prevăzut în art. 21: „ …Este interzisă răspîndirea informațiilor despre viața privată și identitatea victimei traficului de ființe umane și despre condițiile în care a fost traficată. De-asemenea este interzisă răspîndirea informațiilor despre măsurile de protecție de stat a victimelor traficului de ființe umane, despre persoanele care acordă astfel de protecție, precum și despre persoanele care acordă ajutor în combaterea traficului de ființe umane.”
Prezenta lege propune o mulțime de modalități de protecție și asistență a victimelor traficului de ființe. Vizibil în acest punct se face art. 16, conform căruia reabilitarea socială a victimelor traficului de ființe umane se efectuează pentru reintegrarea lor într-un mod de viață normal, incluzînd acordarea de asistență juridică și materială, reabilitarea psihologică, medicală și profesională, angajarea în cîmpul muncii și acordarea de spațiu pentru trai.
Alături de prezenta lege, Constituția, Codul Penal, Codul Contravențional includ la rîndul lor legi generale ce conțin normative privind protecția drepturilor. Juriștiii atrag atenția la problemele legate de aplicarea legilor și nu de legislația ca atare.
STRATEGIA
SISTEMULUI NAȚIONAL DE REFERIRE PENTRU PROTECȚIA ȘI ASISTENȚA VICTIMELOR ȘI POTENȚIALELOR VICTIME ALE TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
Inserarea principiilor universale în diverse tratate internaționale ne demonstrează că omul fără distincție de rasă sau sex nu poate fi proprietatea altui om sau altui stat. Comerțul cu ființe umane constituie o crimă internațională și este interzis.
Necesitatea elaborării unei argumentări strategice are ca scop organizarea optimă a protecției și asistenței victimelor traficului de ființe umane, realizarea unor măsuri de prevenire a traficului de ființe umane și consolidare eforturilor tuturor actorilor implicați în combaterea acestui fenomen în Republica Moldova.
Strategia Sistemului Național de Referire are drept scop integrarea sistemului de protecție și asistență a victimelor traficului de ființe umane în sistemul de asistență socială. Actuala strategie este preconizată pentru anii 2009-2016, și-și propune realizarea următoarelor sarcini:
dezvoltarea sistemului de protecție și asistență a victimelor traficului de ființe umane în baza abordării sistemice;
asigurarea accesului victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane la servicii de calitate;
elaborarea instrumentelor și procedurilor de referire, a mecanismului de finanțare a măsurilor de protecție și asistență a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane în cadrul SNR;
dezvoltarea sistemului de monitorizare și evaluare a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane;
instituirea unui sistem de colectare a datelor privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane;
dezvoltarea parteneriatelor sociale în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane;
sensibilizarea populației asupra prevenirii și combaterii traficului de ființe umane.
În ultimii ani Guvernul a întreprins un șir de măsuri în vederea suprimării manifestărilor traficului de ființe umane și protecției victimelor fenomenului menționat.
Astfel, Republica Moldova a ratificat mai multe acte internaționale cu referire la traficul de ființe umane: Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate și Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor (2000), Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane (2005), Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului, referitor la vînzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă (2000). De asemenea, a fost adoptată Legea nr.241-XVI din 20 octombrie 2005 privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, au fost armonizate la actele normative internaționale în domeniu Codul penal și Codul cu privire la contravențiile administrative (2005);
CODUL PENAL
În acțiunea de diminuare a fenomenului traficul de ființe umane, care tinde spre dimensiuni dramatice, în Codul Penal, intrat în vigoare la 12 iunie 2003, au fost introduse articole referitoare la traficul de ființe umane, traficul de copii, trecerea ilegală a frontierei de stat.
Codul penal al Republicii Moldova oferă o definiție mai complex decît Protocolul de la Palermo mijloacele de constrîngere și scopurile exploatării. De exemplu, art.165 CP RM stabilește următoarele scopuri ale exploatării, care nu se regăsesc în Protocol:
folosirea victimei în conflicte militare;
folosirea victimei în activitate criminală;
prelevarea de țesuturi umane pentru transplantare.
https://www.unodc.org/documents/human-trafficking/Combating_Trafficking_-_Moldova.pdf
Codul Penal prevede în mod explicit pedespe pentru traficul de ființe umane, traficul de copii, trecerea ilegală a frontierei de stat și organizarea migrației ilegale.
Așadar, art. 165 din Codul Penal prezintă stipulări conform cărora „traficul de ființe umane…se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”
Dacă această acțiune este săvîrșită de către o persoană cu antecedente penale și este îndreptată asupra a două sau mai multor persoane, a unei femei gravide, cu aplicarea violenței periculoase pentru viața, sănătatea fizică sau psihică a persoanei, prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependenței fizice, a armei, se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Sau în cazul în care aceste torturi, acțiuni inumane sunt săvîrșite de un grup criminal organizat sau de o organizație criminal și sunt soldate cu vătămarea gravă a integrității corporale sau cu o boală psihică a persoanei, cu decesul ori sinuciderea acesteia, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.
Victima traficului de ființe umane este absolvită de răspundere penală pentru infracțiunile săvîrșite de ea în legătură cu această calitate procesuală.art.165 Codul penal.
Făcînd aport la scopurile traficului de ființe umane, printre care și folosirea sau prelevarea de organe, art. 158 din Codul Penal prevede în mod explicit pedepse și măsuri de condamnare. Constrîngerea persoanei la prelevarea organelor sau țesuturilor pentru transplantare sau în alte scopuri, săvîrșită cu aplicarea violenței ori cu amenințarea aplicării ei, se pedepsește cu închisoare de pînă la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.
La cadrul legal de protecție a victimei trebuie avute în vedere două aspecte: perfecțiunea legii, eficacitatea ei ca și cadrul de lucru în abordarea fenomenului și măsura în care condițiile sociale, mentalitatea în primul rînd favorizează aplicarea ei.
HOTĂRÎREA PLENULUI CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAȚIEI ÎN CAUZELE DESPRE TRAFICUL DE FIINȚE UMANE ȘI TRAFICUL DE COPII
Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de ființe umane și traficul de copii oferă o difiniție a traficului de ființe umane din punct de vedere criminologic, conform căreia traficul de ființe umane poate fi definit ca fiind o formă particulară de manifestare a criminalității organizate care constă în comerțul cu oameni sau cu organe și țesuturi ale lor, în scopul extragerii de profituri considerabile, speculînd o anumită cerere și ofertă existentă în acest sens.
Definiția criminologică are un caracter natural, ea reflectă realitatea așa cum aceasta este. Lipsa unei definiții clare a infracțiunii de trafic de persoane reprezintă un obstacol ce împiedică prevenirea eficientă și urmărirea penală, recunoașterea drepturilor omului, cercetarea fenomenului, elaborarea și coordonarea unei politici efi ciente, cooperarea internațională în scopul combaterii acestui fl agel. O defi niție distinctă a traficului facilitează de asemenea cooperarea internațională, de exemplu: cazul în care se pune problema dacă acțiunea de trafic săvîrșită într-o altă țară este pasibilă de pedeapsă jus civile, potrivit legilor naționale. Nr.37 din 22.11.2004 // Buletinul Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, 2005, nr.8, p.4.
Supraviețuitorii traficului de ființe umane au drepturi garantate de legislația Republicii Moldova și convențiile internaționale. Este important ca ei să fie informați de către asistentul personal privind drepturile lor înainte de a propune asistența posibilă de reabilitare și reintegrare.
1.4 Servicii psihosociale acordate victimelor traficului de ființe umane
Este bine cunoscut faptul că în Republica Moldova asistența socială este mai puțin dezvoltată comparativ cu țările din occident, unde aceasta este foarte dezvoltată și bine focalizată asupra segmentelor defavorizate. Fiecare persoană, identificată drept victimă a traficului de ființe umane, are dreptul să beneficieze de un pachet complex de servicii de asistență, în conformitate cu standardele internaționale și legislația Republicii Moldova. Cum în majoritatea cazurilor persoana nu are un suport sau abilități pentru a reveni la un mod de viață normal și sigur, un asemenea pachet trebuie să-i ofere comunitatea.
Protocolul ONU privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de ființe umane, subliniază faptul: „Fiecare Stat Parte trebuie să implementeze măsuri în vederea asigurării restabilirii psihice, psihologice și sociale a victimelor traficului de persoane, inclusiv, dacă este cazul, în cooperare cu organizații neguvernamentale, cu alte organizații competente și alte elemente ale societății civile și, în special, să le furnizeze: un adăpost convenabil; sfaturi și informații privind drepturile pe care legea le recunoaște, într-o limbă pe care o pot înțelege; asistență medicală, psihologică și materială; posibilități de angajare, educație și formare.” Vidaicu M., Dolea I., Combaterea traficului de ființe umane (Drept material și drept procesual), Chișinău, 2009, p. 146 .
Oferirea acestor servicii ține de responsabilitatea mai multor structuri. Astfel putem numi drept furnizori ai asistenței sociale:
Organizațiile statale – departamentele de asistență socială, oficiile forță de muncă, centre pentru tineret, direcție de asistență social a copilului,etc.
Organizațiile neguvernamentale – organizații obștești, religioase/de caritate, fonduri, etc.
Organizațiile interguvernamentale – organizații ale căror programe și activități sînt orientate către asistența persoanelor vulnerabile CI „La Strada”. Asistența socială victimelor traficului de ființe umane, în special femei. Îndrumar pentru asistenți sociali și psihologi, ed. a II-a. 2005, p.54.
Scopul asistenței sociale rezidă în oferirea unui sprijin persoanelor care au suferit în urma traficului de ființe umane, întru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, îmbunătățirea condițiilor necesare pentru un trai decent, reabilitarea și (re)integrarea socială a acestora.
În acest context considerăm a fi necesară menționarea cîtorva momente importante în ce privește drepturile victimelor. Legislația Republicii Moldova și convențiile internaționale garantează persoanelor eliberate din trafic următoarele drepturi fundamentale:
dreptul la asistență juridică
dreptul la cazare sigură
dreptul la informație
dreptul la confidențialitate
dreptul la asistență medicală
dreptul de a nu fi supus răspunderii penale sau administrative
dreptul la reîntregirea familiei
dreptul la instruire și angajare în cîmpul muncii
dreptul la asistență în vederea repatrierii.
Protocolului privind Prevenirea, Reprimarea și Pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor (2000) recomandă o serie de drepturi victimelor traficului de ființe, printre care:
dreptul la reabilitare psihosocială
dreptul la un răgaz de reflecție în vederea cooperării cu organele de drept
dreptul de a decide în baza informației disponibile asupra participării la procesul penal în calitate de victimă-martor
dreptul la un tratament deosebit în cazul victimelor-minori
dreptul la asistență în vederea reintegrării
dreptul la asistență în timpul recuperă- rii, etc. CI „La Strada”. Asistența socială victimelor traficului de ființe umane, în special femei. Îndrumar pentru asistenți sociali și psihologi, ed. a II-a. 2005, p. 70
Însă este nevoie să remarcăm că primul pas în procesul de asistență și protecție este identificarea victimelor traficului de ființe umane. Aceasta are o importanță deosebită pentru protecția dreptului omului, victimă a traficului, deoarece identificarea este destinată, înainte de toate, să asigure accesul persoanelor traficate la asistența necesară din partea societății. CI „La Strada”. Identificarea victimelor traficului de ființe umane în Moldova. Recomandări pentru ONG-urile specializate din Republica Moldova. Chișinău, 2006, p. 9.
Dacă identificarea unei victime originare din Moldova are loc în străinătate, Organizația Internațională pentru Migrație este contactată pentru a organiza repatrierea persoanei în Moldova. La sosire, victimei i se oferă posibilitatea de a fi cazată la Centrul de Asistență și Protecție din Chișinău (CAP), specializat în asistența de criză. Referirea către CAP poate veni și din interiorul țării: de la organele de poliție, de la ONG-uri sau, spre exemplu, de la asistentul social din comunitate, care a identificat o victimă a traficului.
http://iom.md/index.php/ro/rograme/prevenirea-si-protectia
Victimele traficului de persoane reprezintă o categorie socială cu risc ridicat de excluziune socială. De cele mai multe ori, gravitatea situației victimei este accentuată de lipsa serviciilor sociale, de slaba colaborare interinstituțională, precum și de prejudecățile cărora trebuie să le facă față.
În funcție de durata de acordare a serviciilor, acestea sunt clasificate în:
1. Serviciile de asistență și protecție de urgență oferite persoanelor identificate ca victime ale traficului de persoane sunt: adăpost, hrană, îmbrăcăminte pentru un minim de trai decent provizoriu, intervenție psihologică în situație de criză, asistență medicală de urgență, contactarea familiei, informarea cu privire la drepturile victimei, asigurarea legalității prin emiterea de noi documente de identitate.
2. Serviciile de asistență și protecție pe termen lung de care pot beneficia victimele sunt:
– asistență psihologică;
– asistență socială;
– asistență medicală;
– asistență juridică, dar și protecție fizică.
De cele mai multe ori centrele guvernamentale sunt cele care nu reușesc să ofere servicii de asistență și protecție pe termen lung datorită perioadei de asistență, care e extreme de mică; procedurii de perfectare a datelor, destul de complicată; bugetului limitat; fondurilor insuficiente de lucru sau de monitorizare a victimelor după părăsirea centrului; etc.
Scopul acestui tip de asistență este constituit de reintegrarea socială a victimei și reducerea posibilităților ca aceasta să fie retraficată. Pe durata asistenței se face medierea relațiilor cu familia, facilitarea relațiilor cu autoritățile locale, integrarea/ reintegrarea într-o formă de învățământ, dezvoltarea abilităților de viață independentă, integrarea/ reintegrarea profesională. PROBLEME ACTUALE PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI DE FEMEI. Materialele conferinței științifico – practice internaționale, 2-3 iunie 2011, http://academy.police.md/assets/files/pdf/2011_23%20iunie_combaterea_traficului_femei.pdf , p.187 .
Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, prevede un șir de forme de protecție a victimelor, precum:
− Integrarea în alt mediu social. Aici vorbim nu doar de schimbarea domiciliului, dar și de reinserția victimei într-un nou mediul social. Reinserția în alt mediu social ar presupune, în primul rînd, dislocarea persoanei din mediul social natural și relocarea în noul mediu social.
− Recalificarea profesională. Potrivit art.18 al Legii privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, integrarea profesională a victimelor traficului de ființe umane se realizează cu suportul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, în condițiile legislației în vigoare. Vidaicu M., Dolea I., Combaterea traficului de ființe umane (Drept material și drept procesual), Chișinău, 2009, p. 159 .
OIM și ONG-urile oferă un conglomerat de servicii de asistență vicitimelor din străinătate și proprii. Precum am precizat mai sus, serviciile de asistență disponibile pentru beneficiari variază de la un pachet de bază pînă la unul mai complex. Un studiu efectuat de CI „La Strada” scoate în evidență în ce constă acordarea serviciilor sociale acestei categorii de beneficiari:
Cazare temporară – Oferirea unui adăpost sigur pentru o anumită perioadă de timp , în special persoanelor care nu pot reveni în families au pentru persoanele a căror întoarcere în familie și mediul social poate periclita securitatea personală.
Servicii medicale – tratarea bolilor sexual transmisibile ca etapă primară și a maladiilor concomitente sau associate la etapa secundară.
Servicii psihologice – consilierea psihologică în vederea acceptării experienței negative, realtoirea încrederii în sine și a auto-aprecierii, înlăturarea altor consecințe ale sindromului stersului post-traumatic.
Servicii juridice – Restabilirea actelor de identitate, consiliere și asistență în dosare civile (de exemplu, divorț, cu cine va trăi copi- lul, partajul averii etc.) și penale (ce țin de trafi c) etc.
Orientarea și (re)instruirea profesională – consilierea în alegerea profesiei porivite și asistență în organizarea instruirii.
Angajarea în cîmpul muncii – orientarea privind disponibilitățile pe piața muncii și asistența în intermedierea sau contactul cu angajatorul.
Consiliere și monitoring social – onsilierea privind serviciile de asistență oferite de structurile de stat, ONG și alte organizații disponibile, cantactul continu cu beneficiarul în vederea evidențierii necesităților curente și cele de viitor.
Servicii de asigurare a necesităților complimentare – membrii familiei persoanei traficate care sînt la curent cu cele întîmplate sunt dispuși să parcurgă toate etapele de reabilitare psihologică împreună cu victima, manifestînd înțelegere și acordînd sprijin psihologic și moral. În cele din urmă aceștia ajung a fi considerate victime secundare.
Lucru cu familia – membrii familiei devenind victime secundare au nevoie și ei la rîndul lor de asistență socială și consiliere în vederea reintegrării binefi ciarului în mediul familial și acceptării de către familie a experienței negative a victimei. CI „La Strada”. Asistența socială victimelor traficului de ființe umane, în special femei. Îndrumar pentru asistenți sociali și psihologi, ed. a II-a. 2005, p.72-73.
Asistența psihologică a victimelor traficului de ființe umane în cele mai dese cazuri este acordată de către ONG-uri active în domeniu. În așa fel se face că colaborarea cu instituțiile guvernamentale și cele neguvernamentale prin diversificarea serviciilor acordate grupurilor țintă, crearea unor centre regionale de îngrijire și protecție conferă un nivel înalt de profesionalism vis-à-vis de reabilitarea și reintegrarea psihosocială a victimelor traficului de ființe umane.
Centrele vin să ofere sprijin în procesele de reabilitare psihosocială a persoanelor traficate, punînd la dispoziția acestora servicii necesare, respectînd identitatea, integritatea și demnitatea indiviuală și asigurînd asistență pluridisciplinară care să anihileze marginalizarea și excluderea socială.
1.5 Prevenirea și combaterea traficului de ființe umane
Pe parcursul ultimilor ani problema traficului de ființe umane a devenit una de ordin național, fapt cauzat de criza economică îndelungată din ultimul deceniu al secolului trecut, care a favorizat apariția unui șir de probleme economice și sociale: șomaj și sărăcie, lipsa unor mecanisme care să asigure prosperitatea economic și nivelul de trai decent.
Astăzi acest virus global reprezintă o prioritate în agenda de lucru a celor mai însemnate organizații internaționale, anihilîndu-se conceptul de infracțiune în care se vînd și se exploatează ființe umane și fiind înlocuit cu un fenomen, o pandemie, cu implicații extreme de grave asupra umanității.
Un rol important în prevenirea traficului de ființe umane, în special a traficului de femei, îi revine statului, iar instrumentul prin care se realizează această prevenire este legea. Prin legislație se propun politici de angajare peste hotare, ce au ca scop gestionarea migrației prin metode reglementate și eficiente. Prevederi legislative privind combaterea traficului de ființe umane. (Extrase): În Asociația Femeilor de Carieră Juridică. Raisa Botezatu, Igor Dolea, Veronica Lupu. Chișinău, 2002.
În Moldova problema prevenirii, combaterii traficului de persoane și a protecției sociale a victimelor traficului începe a fi examinată începînd cu anul 2001. Cristina ILIEV, TRAFICUL DE FIINȚE UMANE ȘI ASISTENȚA VICTIMELOR, în PROBLEME ACTUALE PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI DE FEMEI (Materialele conferinței științifico-practice internaționale, 2-3 iunie 2011), Chisinau 2011 / http://academy.police.md/assets/files/pdf/2011_2-3%20iunie_combaterea_traficului_femei.pdf
Primele măsuri în procesul de prevenire a traficului de persoane le-a înaintat Protocolul de la Palermo. Așa încît art. 9 din respectivul Protocol prevede:
1) Statele-părți stabilesc politici, programe și alte măsuri de ansamblu pentru:
a) prevenirea și combaterea traficului de persoane;
b) protecția victimelor traficului de persoane, în special a femeilor și copiilor, împotriva unei noi acțiuni ale cărei victime ar putea fi.
2) Statele – Părți depun eforturi pentru a lua măsuri, precum cercetări, campanii de informare și campanii prin mas-media, precum și inițiative sociale și economice, în scopul prevenirii și combaterii traficului de persoane.
3) Politicile, programele și alte măsuri stabilite conform prezentului articol includ, după cum este necesar, o cooperare cu organizațiile neguvernamentale, cu alte organizații competente și cu alte elemente ale societății civile.
4) Statele – Părți iau sau întăresc măsurile, pe calea unei cooperări bilaterale sau multilaterale, pentru remedierea factorilor care fac persoanele, în special femeile și copiii, vulnerabile în fața traficului, precum sărăcia, subdezvoltarea și inegalitatea șanselor.
5) Statele – părți adoptă sau întăresc măsurile legislative ori altele, precum mă- suri de ordin educativ, social sau cultural, pe calea unei cooperări bilaterale ori multilaterale, pentru a descuraja cererea care favorizează orice formă de exploatare a persoanelor, în special a femeilor și a copiilor, care are ca scop traficul.Grosu M., Vidaicu M., Traficul de ființe umane, în Revista Națională de drept, nr. 6-7, Chișinău, 2011, p. 62
Articolul nr.9 din respectivul Protocol face referire la unele metode, precum campaniile de sensibilizare a publicului și programele de dezvoltare menite să consolideze capacitățile organelor de drept.
Un rol de frunte în etapa de prevenire îi revine politicilor migraționale discriminatorii. Aceasta se datorează încă percepției că „bărbații migrează, iar femeile și fetele sunt traficate”, politica guvernelor deseori încearcă să protejeze femeile și fetele pin interzicerea sau limitarea mobilității lor. Însă de cele mai multe ori politicile restrictive prezintă optrtunități de afaceri profitabile pentru oamenii care ajută – legal sau illegal – să aranjeze călătoria, să obțină documente, să treacă hotarele și să găsească slujbe în țările de destinație.
Respectiv combaterea traficului trebuie să se focuseze pe cîteva direcții:
Acțiuni interprinse la toate nivelele: comunitar, național regional și global;
Mecanisme instituționale care să implice toți actorii sociali;
Legislație, plitici și programe sensibile sub aspect gender;
Promovarea principiilor nondiscriminării și contracarării rasismului și xenofobiei.Iațco M., Balan E., Traficul de ființe umane și capitalul social. în Moldoscopie (probleme de analiză politică), nr. 4(XXXIV), Chișinău, 2006
În cadrul prevenirii, o atenție sporită trebuie acordată persoanelor celor mai vulnerabile, care ar putea deveni victime ale traficului, aici vorbim depre potențialele victime ale traficului de persoane. Este foarte important să identificăm familiile vulnerabile și să le sprijinim înainte ca membri ai acestor familii să cadă în plasa traficanților.
Potențialele victime sunt considerate a fi persoanele vulnerabile cu un profil similar al victimei înainte de a trece prin experiența de trafic, cum ar fi victime ale violenței domestice, copii lăsați fără îngrijire părintească, minori neînsoțiți, precum și migranții în dificultate care se află în situație dificilă la întoarcerea acasă. Oportunități egale și abordare individuală este furnizată tuturor beneficiarilor, indiferent de statutul acestora.
În acest sens, și anume de a reduce riscul ca persoanele vulnerabile să devină victime au fost emise unele măsuri de prevenire ale traficului de ființe:
Crearea unor locuri de muncă stabile și bine plătite. Lipsa locurilor de muncă și salariilor mici impun oamenii să plece peste hotare pentru un trai mai bun, apelînd la o migrație oarbă și ilegală. Deseori cetățenii pentru a ușura procesul de emigrare apelează la serviciile unor persoane necunoscute pentru falsificarea actelor, transportarea, cazarea, angajarea în cîmpul muncii cu un loc de muncă bine plătit și alte servicicii.
Stoparea discriminării femeilor. Discriminarea generează vulnerabilitatea și marginalizarea în rîndul femeilor. Solicitantele sunt dezavantajate de o serie de indicatori stereotipici, cum ar fi preocuparea mia slabă a femeilor pentru carieră, probabilitatea ca ele să-și întrerupă activitatea pentru concedii de maternitate, dublarea sarcinilor acționale a acestora prin însumarea responsabilităților de la serviciu cu cele de la domiciliu, riscurile apariției oboselii rapide și al scăderii randamentului la muncă, etc.
Crearea unor condiții mai dure față de companiile de turism. Companiile de turism au fost și vor fi mereu o sursă de trafic al ființelor umane. Deoarece după proclamarea independenții RM au apărut interprinderi private de turism, unele aflate sub acoperirea serviciilor turistice se ocupau cu trafic de persoane. Acestea trebuie supuse unui control riguros, cu verificarea contractelorce le încheie cu agenții de turism extern și monopolizarea statală a tipului de afaceri.
Informarea public cu privire la infracțiunea în cauză. Acest aspect este îmbrățișat de organizațiile nonguvernamentaele, care adunînd profesioniști de pe tărîmul social, cadre medicale, polițiști, procurori creează comisii responsabile de aducerea la zi a informațiilor despre cazurile în trafic, organizarea evenimentelor care sporesc informarea publicului, discutarea eforturilor de reintegrare a victimelor. Zagnat C., Ioniță D., Traficul de ființe umane, în Revista Națională de drept, nr. 6-7, Chișinău, 2011, p. 59-60
La ora actuală organizațiile patronale și sindicatele ignoră interesul față de fenomenul traficului de persoane. În schimb, combaterea traficului de ființe apare în centrul de interes al ONG-urilor, majoritatea acestora fiind preocupate de trafic cu scop de exploatare sexuală. În acest context activitatea lor presupune activități de prevenire prin informarea grupurilor de risc, a grupurilor profesionale și a publicului larg, acordarea asistenței necesare persoanelor traficate și familiilor acestora, stabilirea și menținerea relațiilor cu organizațiile internaționale și activități de lobby, acordarea asistenței juridice victimelor traficului de ființe umane, precum și acordarea de ajutor la reintegrarea lor în societate.
Printre cele mai active organizații internaționale, care au înregistrat rezultate mai grandioase se enumeră:
ONG-ul ,,La Strada” – Fondat în 2001, Centrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii ,,La Strada” s-a impus ferm în viața socială a Republicii Moldova. Activitatea acestui centru se focalizeză pe 3 direcții de contracarare a fenomenului: informare și prevenire, asistență socială acordată victimelor, și cercetare și lobby. Ca parte a asistenței sociale, ,,La Strada” a inițiat la începutul lunii martie 2002 o linie telefonică națională interurbană – Linia Fierbinte gratuită și oferă consiliere persoanelor traficate, precum și informații populației privind riscului migrației ilegale și a pericolelor generate de traficul cu ființe umane.
ONG-ul ,,Noi Perspective pentru Femei” – Creat în Republica Moldova de către Winrock International, ONG americană ce implementează programe de prevenire a violenței domestice și a traficului de femei prin realizarea activităților de creștere a gradului de conștientizare și de consiliere și prin oferirea oportunităților de dezvoltare a unor afaceri.
ONG-ul „Salvați Copii” – asistă procesul de repatriere, asigură îngrijire medicală și asistență psihologică și umanitară copiilor victime ale traficului de ființe umane, oferă adăpost, asistență socială și instruire vocațională. CI „La Strada”. Traficul de ființe umane în sud-estul și estul Europei. Probleme și perspective. Pag.89-90.
În cele din urmă ONG-urile specializate realizează activități de prevenire, combatere și incriminare a fenomenului treficului de ființe umane, însă doar în permanentă colaborare cu organizațiile de stat.
Traficul de ființe umane este la ora actuală o problemă conștientizată de opinia publică. Problema constă însă în faptul că populația percepe superficial acest fenomen, astfel fiind necesar a continua activitatea de informare. Și atunci cînd în acest proces se va implica întreaga societate, pornind de la simple structuri și ajungînd la cele mai înalte instituții, iar fiecare persoană va conștientiza faptul că traficul de ființe umane în general și cel de femei în special reprezintă un serios obstacol în calea creării în Republica Moldova a unei societăți democratice și non violente vom putea vorbi despre prevenirea acestui flagel ca un adevărată realizare.
II. Cercetare empirică privind protecția și reintegrarea victimelor traficului de ființe umane
2.1 Organizare cercetării și etapele de bază
Anual, sute de cetățeni moldoveni decid în a pleca peste hotare în speranța de a găsi un loc de muncă bine plătit însă cel mai mulți dintre ei apucă calea străinătății cu ochii închiși fără a primi o informație sigură despre ceea ce-i va aștepta peste frontieră. Și pentru că traficul de ființe umane continuă să rămînă o problemă complexă pentru Republica Moldova în această lucrare ne-am propus să elucidăm nevoile și problemele victimelor traficului de ființe umane și să identificăm metode de rezolvare a acestora.
Desfășurarea investigației are ca bază parcurgerea următoarelor etape:
Stabilirea scopului și a obiectivelor de cercetare, care reprezintă punctul incipient în organizarea investigației.
Amintim că, scopul cercetării constă în analiza teoretico-practică a fenomenului traficului de ființe umane, evidențierea nevoilor persoanelor traficate și propunerea căilor de rezolvare a acestora.
În vederea realizării acestui scop am inițiat următoarele obiective:
delimitarea conceptuală traficului de ființe umane din prisma literaturii de specialitate și a documentelor de drept internațional;
analiza cadrului legal național privind problema traficului de ființe umane;
stabilirea cauzelor și consecințelor generate de traficul de ființe umane;
identificarea serviciilor psihologice și sociale acordate victimelor traficului de ființe umane;
analiza și prelucrarea datelor empirice accumulate în urma aplicării interviurilor și anchetelor sociale;
Prezentarea studiilor de caz în baza situațiilor reale de trafic.
Identificarea metodelor de cercetare: făcînd referință la principiile metodologice am stabilit un set de metode de investigație care cuprinde:
Metode teoretice: studierea literaturii și analiza cadrului legal referitor la fenomenul traficului de ființe umane;
Metode empirice: chestinarul, interviul și studiu de caz;
Metode matematice: prelucrarea și reprezentarea grafică a datelor obținute.
Stabilirea eșantionului. În desfășurarea procesului de investigație am consolidat eforturile asupra chestionării a 20 victime ale traficului de ființe umane care au primit asistență din partea Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane, intervievarea specialiștilor, 7 la număr, care activează în centru și sunt experți în problema dată și respectiv expunerea a 3 studii de caz în traficul de ființe umane.
Elaborarea interviului destinat specialiștilor din domeniul traficului și a chestionarelor destinate victimelor traficului de ființe umane, iar ulterior aplicarea acestor instrumente pe grupurilel țintă respective.
Analiza datelor colectate din interviuri și chestionare, precum și reprezentarea grafică a acestora în baza metodelor matematice.
Prezentarea studiilor de caz elaborate în baza situațiilor reale de trafic.
Elaborarea concluziilor finale și a recomandărilor care au ca scop expunerea unor reflecții generale în baza celor cercetate.
Toate datele colectate de-a lungul cercetării în scopuri statistice și științifice la prelucrare au fost depersonalizate. Astfel numele victimelor traficului de ființe umane, prezentate în lucrare sunt fictive.
2.2 Prezentarea Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane
Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane din orașul Chișinău, este situat pe strada Burebista – 93, sectorul Botanica. Centrul este o instituție înalt specializată aflată în subordinea Ministerului Muncii Protecției Sociale și Familiei, care și-a început activitatea în ianuarie 2001 cu suportul Organizației Internaționale pentru Migrație, ca răspuns la solicitarea serviciilor de reabilitare pentru victimele traficului de ființe umane repatriate din țările balcanice.
Centrul se află în colaborare continuă cu Guvernul Republicii Moldova în vederea abordării fenomenului de cauză, deasemenea se află în parteneriat cu alte organizații guvernamentale și non-guvernamentale (CI „La Strada”), direcțiile și/ sau secțiile de asistență socială și protecție a familiei, poliția, ambasadele și alți specialiști din diferite domenii.
Centrul oferă servicii de asistență și protecție nu numai victimelor traficului de ființe umane și familiilor lor, dar și persoanelor vulnerabile – potențiale victime, prin intermediul prevenirii pro-active – abordarea multidisciplinară a cauzelor și evidențierea violării drepturilor omului.
Scopul Centrului este să ofere plasament temporar, asistență medicală, psihologică, juridică și socială în vederea reabilitării, socializării și pregătirii pentru (re)integrarea beneficiarilor în familie și/sau în comunitate.
În vederea realizării acestui scop, persoanelor care au trecut prin situația de trafic sau riscă a deveni victime le sunt puse la dispoziție o serie de sevicii, precum:
Cazare temporară – Centrul oferă plasament temporar pentru victimele traficului de ființe umane și alte grupuri în situație de risc. La plasament, beneficiarilor le sunt asigurate necesitățile materiale de bază (obiecte de igienă personală, îmbrăcăminte, încălțăminte). Copiii – victime a traficului de ființe umane și copiii beneficiarilor sunt plasați într-un mediu adecvat și sigur. Centrul acordă cazare beneficiarilor pentru o perioadă de până la 30 zile, cu posibilitatea de a fi prelungită această perioadă până la 6 luni, în cazuri în care se necesită asistență și protecție sporită.
Asistența socială – În urma plasamentului și evaluării beneficiarului de echipa multidisciplinară a Centrului, acestuia i se numește un manager de caz, care va re/evalua necesitățile individuale ale beneficiarului și va elabora, împreună cu acesta un plan individual de asistență, care va fi special conceput pentru abordarea necesităților imediate și pentru susținerea beneficiarului pe termen mediu/lung, întru începerea unui nou capitol din viața sa.
Asistența juridică – Evaluarea primară a necesităților beneficiarilor demonstrează că ei au nevoie de asistență pentru o gamă largă de probleme juridice, precum perfectarea actelor de identitate, custodia copilului, compensare, procedurile de divorț, etc. Consultanța juridică se prestează gratis, la sesizarea asistentului social. Asistența juridică este oferită în colaborare cu avocați calificați și suport extern.
Asistența medicală – Beneficiarii au acces la petrecerea examinărilor medicale și tratament pe timpul șederii lor în Centru, care este asigurat de către medicii de familie, asistente medicale, psihiatru și medic dermato-venerolog.
Consiliere psihologică – În cadrul Centrului activează psihologi profesioniști ce ajută beneficiarii să depășească situația de criză, prin stabilizarea stării emoționale, restabilirea relațiilor cu familia, cu rudele apropiate precum și oferirea de suport psiho-emoțional în procesul de reintegrare socială. Consilierea poate fi oferită sub diferite forme: individuală sau în grup, consiliere de familie, etc.
Asistență la sosire în țară: La sosirea în Republica Moldova, reprezentantul Centrului întîlnește persoanele repatriate la aeroport sau la alte puncte de trecere a frontierei. Personalul oferă informații detaliate despre programul de protecție și asistență și organizează deplasarea spre casă sau spre Centru în funcție de dorința persoanei asistate, dat fiind caracterul benevol al programului.
Centrul deseori, reprezintă primul punct de contact în Republica Moldova pentru victimele traficului de ființe umane care se întorc acasă.
2.3 Situația în Republica Moldova privind fenomenul traficul de ființe umane
În ultimul deceniu, traficul de ființe umane a devenit o problemă majoră, menținîdu-se nu doar la nivel internațional dar național. Fenomenul implică un număr din ce în ce mai mare de persoane, care ulterior port eticheta de victim a traficului de ființe umane.
Pentru o abordare exhaustivă a traficului de ființe umane în Republica Moldova e nevoie de armonizarea datelor înregistrate de către organele de drept și instituțiile de protecție socială.
Conform statisticilor prezentate de Procuratura Generală Statistică alarmantă – traficul de ființe umane a înflorit. accesat: 06 aprilie 2015 URL: http://www.eurotv.md/stire-statistica-alarmanta-traficul-de-fiinte-umane-a-inflorit-24950, în anul 2014, s-a înregistrat o creștere cu aproximativ 10% a infracțiunilor legate de traficul de persoane. Astfel, au fost identificate 292 de cazuri, dintre care, 151 cazuri de trafic de fe, 24 de cazuri de trafic de copii, 16 cazuri de scoatere ilegală a copiilor din țară, 66 situații de proxenetism și 35 cazuri înregistate în organizarea migrației ilegale (a se vedea figura 2.1.).
Figura 2.1. Numărul infracțiunilor legate de trafic înregistrate de Procuratura Generală
Ulterior, identificarea victimelor traficului presupune primul pas în procesul de asistență. Și atîta timp cît cazurile de trafic sunt în creștere, Sistemul Național de Referire face progrese în oferirea serviciilor de asistență și protecție. În tabelul de mai jos este ilustrat numărul victimelor asistate în cadrul centrelor de asistență și protecție (a se vedea tabelul 2.1.).
Tabelul 2.1. Numărul victimelor asistate în Centrele de asistență și protecție
În cadrul acestor centre victimele traficului de ființe li se acordă asistență în scopul recuperării fizice, psihologice și sociale în dependență de nevoile acestora și de pachetul de servicii existente în Sistemul Național de Referire.
Orientîndune în mod special la situația Centrului de asistență și protecție din Chișinău, punctul nostru de cercetare, pentru început putem spune că în anul precedent a fost asistate 76 de victime ale traficului. Respectivele cazuri au fost preluate din baza de date a centrului și analizate cu ajutorul anchetelor sociale. Astfel, am reușit să identificăm sexul persoanelor exploatate și numărul acestora exprimat în procente (a se vedea figura 2.2.).
Figura 2.2. Genul victimelor traficului de persoane
Ușor se observă că cei care au suferit mai mult acest fenomen în perioada respectivă au fost femeile, fiind indentificate 62 de cazuri (82%) și doar 14 cazuri de trafic de bărbați (18%). Această deosebire flagrantă se datorează faptului că femeile sunt supuse mai multor forme de exploatare în comaparație cu bărbații și deasemenea o altă explicație ar fi că bărbații evită să mărturisească situațiile de exploatare în care au nimerit apelînd mai rar la serviciile de asistență.
Referitor la mediul de proveniență, 67 dintre victime (88%) în momentul recrutării locuiau în mediul ruaral și doar 9 victime (12%) locuiau în orașe (a se vedea figura 2.3.).
Figura 2.3. Mediul de proveniență a victimelor traficului de persoane
Diferența dintre numărul persoanelor recrutate ce provin din mediul rural și cel urban se datorează nivelului scăzut de informare, care în rîndul locuitorilor de la sate este mai evident. De-asemenea șomajul, după cum bine știm, înregistrează valori mai ridicate în mediul rural ceea ce determină locuitorii să meargă în căutarea unui loc de muncă peste hotare.
Conform Centrului de asistență și protecție, în ceea ce privește nivelul de educație al victimelor traficului de persoane cel mai des ajung a fi recrutate persoanele care au un nivel de educație destul de jos. Absolvenții școlilor speciale și a școlilor internat sunt des supuși exploatării, în același timp persoanele care pînă la atingerea majoratului au fost instituționalizați iar la ieșirea din structurile de stat sunt total nepregătiți pentru viața independentă (a se vedea figura2.4.) .
Figura 2.4. Nivelul de educație a victimelor traficului de ființe umane
În figura de mai sus se observă că aproape jumătate – 34 din victimele traficului de ființe umane au absolvit studiile generale (45%), 24 din victime (32%) au reușit să absolvească o școală de meserii sau școala profesională. Un număr foarte mic de persoane – 2, au reușit să obțină diploma de studii superioare. Printre victime au fost înregistrate 7 persoane (9%) care au abandonat școala în anii de gimnaziu, doar 8 victime (11%) au absolvit doar studiile primare, iar din cauza abandonului și neglijenței 1 persoană (1%) se declară analfabetă.
Un alt element bine definit prin prisma chestionarelor de identificare a victimelor traficului de ființe umane (a se vedea anexa și care merită remarcat este forma de exploatare a victimelor traficului de ființe umane în anul 2014 (a se vedea figura 2.5.).
Figura 2.5. Formele de exploatare a victimelor traficului de ființe umane
Potrivit datelor Centrului majoritatea victimelor au fost supuse exploatării sexuale 54 la număr sau 71%. În același timp 14 victime (19%) au fost supuse exploatării prin muncă și 8 victime (10%) au fost implicate în cerșit. Pentru cazurile de trafic în scopul exploatării prin muncă este caracteristic munca în sectorul agricol, construcții și menaj. Femeile, în cele din urmă ajung a fi implicate atît în industria sexului cît și exploatate prin muncă.
De cele mai multe ori persoanele care ajung să scape din capcanele traficanților totuși rămîn a fi încătușate de un lanț de probleme psihologice pe care nu le pot depăși ani la rîndul. „Circa 30% dintre beneficiarii Centrului manifestă probleme serioase de sănătate mintală, în primul rînd, stress posttraumatic, ce poate afecta toată viața, provocîndu-le amintiri spontane de la un sunet, strigăt sau de la un miros.”, a menționat Lilia Gorceag, psiholog al Centrului.
2.4 Analiza și interpretarea datelor din chestionarele aplicate pe femei-victime ale traficului de ființe umane
În vederea obținerii unor rezultate calitative și cantitative asupra fenomenului cercetat am chestinat 20 femei-victime ale traficului de ființe umane care primesc asistență din partea Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane, lucru care ne-a permis să evaluăm nevoile și potențialele mijloace de rezolvare a acestora. Datele obținute pe baza chestionarelor au fost supuse minuțios analizei și interpretării fiind în cele din urmă reprezentate grafic.
Pentru început mi-am propus să descopăr profilul femeilor traficate astfel încît prima întrebare din chestionar vizează vîrsta acestora (a se vedea figura 2.6.).
Figura 2.6. Vîrsta victimelor la momentul recrutării
În urma celor relatate de subiecți am observat că 65% (13 persoane) au vîrsta cuprinsă între 16-24 ani, 30% (6 persoane) constituie victimele cu vîrsta între 25-33 ani și 5% (1 persoană) are vîrsta cuprinsă între 34-42 ani. Urmărind reprezentarea grafică ne dăm ușor seama că traficul capturează în primul rînd persoanele tinere care au vîrsta pîna la 25 de ani.
Ce-a de a doua întrebare reflectă starea familială a femeilor chestionate (a se vedea figura 2.7.).
Figura 2.7. Starea civilă a victimei traficului de ființe umane
Analiza situației familiale în perioada de investigație arată că majoritatea victimelor traficului de persoane nu erau căsătorite. Deci, 75% dintre femei erau singure, 15% au trecut printr-un divorț și 10% din victime locuiau în concubinaj cu partenerul. Nu s-au identificat victime căsătorite sau care au statut de persoană văduvă în rîndul persoanelor chestionate. Pînă în prezent femeile necăsătorite rămân cele mai vulnerabile la propunerile recrutorilor. În același timp, majoritatea femeilor necăsătorite nu erau singure în sensul adevărat al cuvîntului, dar locuiau cu părinții.
Deseori femeile traficate sunt și mame (a se vedea figura 2.8.), acest lucru se întîmplă fie pînă ajung în a fi exploatate, fie se reîntorc cu copii sau sunt însărcinate în momentul identificării.
Figura 2.8. Numărul de copii al femeilor traficate
Majoritatea femeilor care au fost chestionate în timpul efectuării studiului nu aveau copii în proporție de 75%. În același timp studiu reflectă că 20% dintre victime aveau cîte un copil care în momentul plecării peste hotare au fost lăsați în grija bunicilor. Iar în ceea ce privește mamele cu 2 copii a fost identificată o singură victimă, alcătuind 5%.
Din mărturiile victimelor am aflat că ceea ce le-au determinat să plece peste hotare au fost situația materială precară, sărăcia alugîndu-le direct în brațele traficanților. Bunăoară mai jos este reprezentată situația adevărată (a se vedea figura 2.9.).
Figura 2.9. Factori determinanți de migrație a femeilor
Întradevăr, cele mai multe victime au luat decizia de a pleca în căutarea unui loc de muncă peste hotare datorită situației materiale precare, aproape toate victimele erau capturate de sărăcie în proporție de 65%. La rîndu-i sărăcia este însoțită de violență, astfel încît dintre cele 20 de victime chestionate 20% dintre ele pînă în momentul recrutării au avut experiențe de violență în familie. Sărăcia și violența în familie este urmată de lipsa unui loc de muncă – 10% dar și a unui spațiu locativ propriu, aproximativ 5%. În același timp o minoră din cauza neglijenței din partea părinților a ajuns în situația de trafic prin răpire.
Întrebarea cu numărul cinci se referă la relația dintre recrutor și victimă. Din spusele victimelor aflate sub protecție în Centru, recrutorul poate fi atît un necunosut cît și o persoană cunoscută sau apropiată. În cele mai multe cazuri însă se întîmplă ca acesta să fie chiar o rudă, un prieten sau un vecin (a se vedea figura 2.10.).
Figura 2.10. Relația dintre recrutor și victimă
Analiza datelor despre recrutori relatează că victimele sunt cel mai des recrutate de către „prieteni” (35%), numărul acestora fiind relativ mare comparativ cu anii precedenți cînd în fruntea celor care racolau victime erau necunoscuți și persoane străine, cetățeni ai țărilor de destinație. Acum numărul acestora fiind în scădere alcătuind 20%. Concomitent 25% din victime au fost racolate de către cunoștințe, 15% – de către vecini, iar recrutori în rîndul rudelor au fost identificate în momentul efectuării studiului 5%. Trebuie de menționat că recrutorul fiind o persoană cunoscută, prieten sau vecin capătă mai ușor încrederea victimelor care cad în capcană și acceptă la fel, cu ușurință oferta de muncă.
Țara de destinație unde a fost traficată victima reprezintă un indice marcant. Cunoaștem deja că Turcia este în topul preferințelor traficanților, oricum traseul se modifică în fiecare an. Examinînd situația victimelor din Centru am obținut următoarele date informative (a se vedea figura 2.11.).
Figura 2.11. Țările de destinație a victimelor traficului de ființe umane
Interpretînd datele obținute în urma investigației este de remarcat faptul că traficul se înregistrează atît internațional cît și național. Cele mai multe femei au fost exploatate în Turcia (35%), topul țărilor fiind urmat de Emiratele Arabe Unite și Rusia (20%). De precizat că au existat cazuri de trafic și pe teritoriul Republicii Moldova (15%) în raionul Telenești și Taraclia. În acelașă timp, în lista țărilor de destinație au apărut trasee noi, astfel în proporție de cîte 5% constituind Polonia și regiunea Kosovo.
Formele de exploatare a victimelor traficului sunt multiple însă cel mai des acestea ajung a fi exploatate sexual. Potrivit datelor obținute în urma evaluării subiecților noștri am înregistrat următoarele rezultate (a se vedea figura 2.12.).
Figura 2.12. Formele de exploatare a victimelor traficului
Serviciile sexuale rămîn a fi forma de bază a exploatării femeilor. Conform datelor Centrului majoritatea victimelor (65%) au fost supuse exploatării sexuale. Exploatarea prin muncă se menține în rîndul traficanților (20%), femeile ajung să muncească atît în muncă casnică cît și sectorul agricol. Chestionarea victimelor a rezultat experiențe de cerșit (5%), dar și prestarea unor servicii combinate (10%), în acest mod victimele care sunt angajate în cluburi de seara sunt obligate să întrețină relații sexuale cu clienții.
Un alt element definitoriu în situația de trafic este controlul asupra victimelor. Traficanții apelează la tot felul de procedee de control pentru a obține supunere din partea acestora (a se vedea tabelul 2.2.). Influiența, manipularea și controlul sunt caracteristice pentru toate etapele, începînd de la recrutare pînă la exploatare.
Tabelul 2.2. Mijloacele de control asupra victimelor traficului
Analizînd datele din tabel observăm că traficanții utilizează concomitent mai multe mijloace pentru a deține controlul suprem asupra victimei. Astfel, cel mai des este utilizată violența ca mijloc de influiențare a victimelor traficului de ființe umane, 11 femei sunt supuse cel puțin unei forme de violență fie fizice, psihologice sau sexuale. La etapa exploatării traficanții recurg și la înșelăciune (4 victime), și confiscarea documentelor (8 victime). Infractorii le confiscă victimelor documentele îndată ce sosesc în țara de destinație, chipurile, pentru a aranja formalitățile necesare cu serviciile migraționiste. Deseori traficanții obligă victimele să consume substanțe psihotrope sau alcool (5 victime). Toate aceste mijloace merg mînă-n mînă și cu achitarea unor datorii, 6 din victime au susținut că au fost obligate să achite datorii traficanților, aceștia motivînd ca fiind sume cheltuite pentru perfectarea documentelor, procurarea biletelor de călătorie, etc.
Odată identificate victimele traficului ajung în Centru unde primesc asistență de criză într-un mediu sigur și prietenos. Centrul de asistență și protecție pune la dispoziția beneficiarului o listă de servicii în dependență de nevoile acestora (a se vedea tabelul 2.3).
Tabelul 2.3 Servicii acordate victimelor traficului
Victimele beneficiază de asistență din partea centrului aproape similar. Avînd toate experiențe tragice se confruntă cu probleme de orice natură, majoritatea nu au un loc de trai la întoarcere de-aceea Centrul oferă cazare temporară pentru 18 victime dintre cele chestionate. De-asemenea persoanele care au trecut prin experiența de trafic se întorc la baștină cu o serie de probleme de ordin psihologic, de-aceea psihologii din Centrul oferă consiliere victimelor (19 persoane). Problemele de sănătate tot necesită a fi rezolvate bunăoară 17 victime sunt asistate medical. Lipsa actelor de identitate, a resurselor financiare, relațiile distante cu familia îngreunează situația victimei, în acest scop ele beneficiază de asistență juridică (12 victime), asistență la sosirea în țară (4 victime) și asistență socială – 16 victime care au participat în investigație.
Analizînd prin ultima întrebare din chestionar opinia vicitmelor vis-à-vis de propriile nevoi la ieșirea din Sistemul de Referire și la politicile de combatere a traficului, acestea au emis unele recomandări pentru Guvern și alte structuri care se ocupă cu contracararea traficului de persoane.
În primul rînd acestea au nevoie de consiliere psihologică la locul de trai pentru că de cele mai multe ori 6 luni nu sunt suficiente pentru a depăși starea traumatizantă. Victimele solicită acordarea unor îndemnizații care să le asigure necesitățile de bază. Este nevoie de lucrat în vederea prevenirii traficului de ființe umane aceasta începînd de la informarea lucrătorilor migranți despre riscurile migrației, de la fortificarea atenției la punctele de frontieră, și nu în ultimul rînd informarea populației referitor la traficul de ființe umane.
Statul nu dispune de posibilități social-economice și spirituale referitor la recomandările victimelor, ceea ce face dificilă acordarea unor îndemnizații sau servicii de consiliere gratuită la domiciliu victimelor. Totuși statul face eforturi considerabile în sprijinirea persoanelor cu experiențe în trafic, lucru dovedit prin faptul că tuturor persoanelor chestionate li se oferă serviciile consfințite prin legislație într-u asigurarea (re)integrării lor în condiții dificile ale vieții moderne.
2.5 Prelucrarea și interpretarea datelor din interviul cu specialiștii
Asupra identificării nevoilor de bază și soluționării problemelor victimelor traficului de ființe umane am aplicat metoda interviului pe 7 specialiști din cadrul Centrului de asistență și protecție. Intervievarea specialiștilor a contribuit la întărirea unor date în ceea ce privește scopul cercetării noastre.
Profilul victimei traficului de ființe umane
Așadar, pentru început ne-am propus să descoperim profilul persoanei trecute prin experiență de trafic. Specialiștii susțin că grupul de risc în Moldova îl constituie femeile tinere de pînă la 25 de ani. Femei care trăiesc la sate, se află într-o sărăcie lucie și hotărăsc să migreze în căutarea unui loc de muncă. Cel mai des victimele în momentul recrutării aveau finisate doar studii medii generale, iar în familii acestea au trecut cel puțin odată prin experiență de violență sau consum de alcool. În același timp se aobservă o creștere a situațiilor de trafic în rîndul bărbaților aceștia fiind exploatați prin muncă.
Asistența și protecția socială a victimelor cu copii
Specialiștii susțin că conform datelor generale cca 89% din victime au copii și se aflau în căutarea unui loc de muncă în perioada recrutării. În momentul investigației în centru erau 7 copii, aceștia beneficiînd de suport social din partea instituției. Persoanele responsabile desfășoara diverse activități creative și educaționale împreună cu mămicile acestor copii, astfel dezvoltîndu-le abilitățile necesare în creșterea și dezvoltarea copilului.
Relațiile victimei cu familia după experiența de trafic
Potrivit specialiștilor, victimele traficului de persoane dețin relații destul de dificile cu familia. Acest lucru a servit drept factor declanșator pentru victimele traficului de persoane, dat fiind că ele nu pun preț pe valorile de familie. Este adevărat că majoritatea dintre victime aveau probleme cu părinții sau membrii familiilor lor și înainte de a fi traficate cunoscînd experiența violenței și abuzului.
Serviciile psihosociale oferite victimelor traficului
În urma intervievării specialiștilor din Centru am concluzionat că victimele sunt asistate în dependență de nevoile proprii. Conform acestora Centrul pune la dispoziția beneficiarilor săi un pachet complex de servicii și anume: asistență la sosirea în țară, cazare temporară, asistență socială, asistență medicală, asistență juridică și consiliere psihologică.
Nevoile de bază ale victimelor traficului de ființe umane
Conform specialiștilor majoritatea persoanelor care au suferit de pe urma traficului au în primul rînd nevoie de asigurarea unui loc de trai, astfel Centrul reprezentînd primul punct de contact pentru victime. Ulterior au nevoie de suport psihologic, deoarece, susțin specialiștii, cca 30% dintre beneficiarii centrului manifestă grave probleme de sănătate mintală. Acordarea serviciilor medicale primare și în același timp consilierea juridică reprezintă o nevoie de bază, victimele necesită informare în ceea ce privește dreptul la protecție, compensare, nepedepsire, perfectarea actelor de identitate sau alte acțiuni.
Respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane
La întrebarea, care sunt problemele privind respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane, specialiștii au evidențiat următoarele probleme:
achitarea compensațiilor victimelor traficului de ființe umane;
revictimizarea participanților la procesul penal;
cercetarea puțin efectivă a infracțiunilor;
calitatea joasă a serviciilor acordate de către stat.
După spusele specialiștilor aceste probleme derivă din insuficiența resurselor social-economice, a mijloacelor necesare, dar și lipsa unor standarte minime de calitate pentru serviciile acordate victimelor traficului.
Legislația Republicii Moldova privind traficul de ființe umane
La întrebarea: „Cum stă Republica Moldova la capitolul legislației în domeniul traficului de ființe umane?”, specialiștii intervievați sunt de părere că în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului, cadrul legal în Moldova este bun, se află la nivelul standartelor internaționale. Este bine dezvoltat și mecanismul de implimentare a politicilor, strategiilor și altor măsuri. Unii însă susțin că există și unele carențe care necesită modificări sau înoiri.
Îmbunătățiri în procesul de asistență a victimelor traficului
Din cauza identificării unor carențe la nivel de legislație, intervievații au fost însărcinați să nominalizeze așa zisele îmbunătățiri în procesul de asistență. În cele din urmă am observant că se pune accentul pe crearea unor mai multe instrumente care să permită informarea populației în vederea prevenirii și combaterii traficului de persoane, de-asemenea e nevoie de educat opinia publică în privința conceptului drepturilor omului.
2.6 Prezentarea studiilor de caz
În vederea unei reflectări incontestabile în ceea ce privește situația actuală a victimelor traficului de persoane ne-am propus să analizăm amănunțit acest grup țintă prin intermediul studiului de caz, axat pe fiecare persoană în parte. Fapt ce se datorează complexității acestei strategii de cercetare, reușind astfel să combinăm mai multe metode complementare de culgere, analiză, prelucrare și stocare a informațiilor relevante.
Faptele descrise mai jos prezintă cazuri reale. În baza principiului confidențialității personajele sunt fictive, iar datele personale au fost supuse unor modificări/ codificări.
Studiu de caz numărul 1
Agenția:
Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe
Adresa: Chișinău, strada Burebista 93, tel: (022)553042/558441.
Centrul și-a început activitatea în anul 2001 cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), Misiunea în Moldova, ca răspuns la necesitatea acordării asistenței victimelor repatriate din țările Balcanice.. În anul 2007 primește statut de Instituție Publică în subordinea Ministerului Muncii Protecției Sociale a Familiei.
Agenția are ca scop – acordarea asitenței în perioadă de criză pentru victimele traficului de ființe umane și a cazurilor de prevenire a TFU (victimele violenței în familie, migranți în dificultate, minori neînsoțiți peste hotarele țarii, minori rămași fără îngrijire părintească ș.a.). Centrul oferă servicii de asistență și protecție victimelor traficului de ființe umane, familiilor acestora și persoanelor vulnerabile – potențiale victime, prin intermediul prevenirii pro-active – abordarea multidisciplinară a cauzelor și evidențierea violării drepturilor omului, acesta constituind și grupul țintă.
Referirea clientului. Evaluarea inițială
Informații personale
Numele, prenumele: F. Victoria
Data, luna, anul nașterii: Y1990
Locul nașterii: Y
Starea civilă: singură
Studii: școala profesională
Domiciliul: Y
Starea de sănătate
Istoric medical: în trecut beneficiara nu avut probleme de sănătate, însă în urma experienței de trafic necesită investigații medicale.
Starea de sănătate prezentă: în prezent beneficiara se află într-o stare psihică deplorabilă, cu unele leziuni fizice rezultate în urma agresiunilor din partea traficanților.
Starea emoționlă: tînăra se află într-o stare psihică foarte gravă, avind dificultăți emotionale-afective si probleme in comunicare.
La etapa de evaluare inițială în elaborarea studiului de caz am utilizat metoda documentării aplicînd ca instrument de cercetare – chestionarul de indentificare a victimei traficului de ființe umane (a se vedea anexa 3).
În urma documentelor analizate am unificat datele în istoricul social.
Istoricul social
F.Victoria s-a născut într-o familie completă, dar care de-a lungul timpului s-a confruntat cu multiple probleme sociale. Părinții au trecut printr-un divorț, iar ulterior mama s-a recăsătorit. În urma acestei căsătorii s-a născut încă o fetiță foarte bolnavă , primind gradul de invaliditate I din copilărie. Din cauza neglijenței din partea părinților F. Victoria a fost lăsată în grija bunicii, iar în cele din urmă a reușit să finiseze studiile gimnaziale și să absolvească o școală de meserii. După absolvire, tînara a încercat să se angajeze în cîmpul muncii dar nu a reușit, a lucrat doar timp de o lună la o cantină de produse lactate.
La îndemnul unei vecine F. Victoria a avut două tentative de a pleca peste hotare pentru a practica prostituția. Prima încercare a eșuat, iar cea de-a doua a dus-o pe Victoria în Dubai, unde a fost întîlnită de o femeie și dusă într-un apartament un de mai erau încă șase fete. F. Victoria de cîteva ori a ieșit la discoteca și apoi la îndrumarea unui prieten de al ei din orașul X la care a sunat de la un client, a fugit și s-a ascuns la niște fete straine care i-au recomandat să contacteze un ONG local care poate să-i acorde ajutor. Cu ajutorul lor în regim de urgență a revenit în țară.
La sosirea în Moldova Victoria a fost recepționată de colaboratorii Centrului de asistență și protecție în Aeroportul Chișinău și condusă pînă la Centru. Victoriei i s-a acordat minimul necesar pentru plasament și și asistența solicitată. Timp de 2 săptămîni Victoria a beneficiat de serviciile Centrului după care a solicitat să plece la mama acasă și să depună plingere la poliție împotriva prietenei sale.
Victoria a fost condusă de colaboratorul Centrului la domiciliu și totodată a fost readresată ONG-lui local pentru suport și ajutor în re/integrare.
Evaluarea complexă
Descrierea detaliată a cazului
F. Victoria s-a nascut într-o familie completă. Cînd era de vîrstă fragedă, părinții au divorțat și mama s-a recăsătorit cu un bărbat ce are probleme de sănătate din copilărie ( dureri mari ale picioarelor și mîinilor). În a doua căsătorie a mamei s-a născut o a doua fiică foarte bolnavă și a primit grad de invaliditate I din copilărie. Victoria, neavînd cine s-o îngrijească a fost transmisă bunicii. Beneficiara a finisat 9 clase apoi a mers la școala de meserii, unde a studiat timp de 3 ani. Are profesia de maistru finisor. După finisarea școlii profesionale a încercat să se angajeze în cîmpul muncii, însă nu i-a reușit. A lucrat doar timp de o lună la o cantină de produse lactate.
În copilarie F. Victoria prietenea cu o vecina pe nume Natalia. Această fată cînd apărea în sat, cînd dispărea pentru perioade diferite. Fetele s-au luat la discuții și Natalia i-a spus că ea practică prostituția peste hotarele țării și că ar putea să o ajute și pe F. Victoria să plece peste hotare la fel în prostituție, deoarece ea are niște cunoscuți care facilitează plecarea. Victoria a dat acordul și a făcut cunoștință cu niște tineri care i-au și perfectat actele ei și a fost dusă la o casă în satul Z., unde a stat închisă timp de două săptămîni și alimentată doar o dată pe zi foarte prost pentru a slăbi. Părinții F. Victoriei văzînd dispariția fetei a anunțat procuratura și au dat un anunț la televizor. Racolatorii, întelegînd că toate frontierele sunt anunțate și că este imposibil de a scoate fata din țară, au dus-o la marginea orașului B. și a lăsat-o acolo în toiul nopții cu actele în mînă.
Peste ceva timp F. Victoria iarași se întîlnește cu Natalia și aceasta îi face cunoștință cu un tînăr Alexei, din acelaș sat cu ele, care poate să o ajute să plece peste hotare. Peste cateva zile, Alexei o trimite cu niște cunoștințe de ale sale pe Victoria la Odessa, Ucraina cu automobilul. De acolo zboara la Kiev cu avionul în aceeași zi și apoi de la Kiev în Dubai. În Dubai a fost întîlnită de o femeie vorbitoare de limbă rusă și o duce la un apartament unde se mai aflau încă 6 fete. Timp de cîteva zile F. Victoria nu a fost impusă să iasă în stradă și la discoteci, deoarece se simțea foarte rău, dar apoi a fost nevoită să iasă, deoarece era pedepsită fizic și lipsită de alimentație. F. Victoria de cîteva ori a ieșit la discoteca și apoi la îndrumarea unui prieten de al ei din orașul X la care a sunat de la un client, a fugit și s-a ascuns la niște fete straine care i-au recomandat să contacteze un ONG local care poate să-i acorde ajutor. Cu ajutorul lor în regim de urgență a revenit în țară.
La etapa de evaluare complexă am pus accentul pe reprezenatarea grafică a structurii familiei prin intermediul genogramei. În același timp am folosit ecomapa ca instrument, fiind studiat și reprezentatnivelul de relaționare a victimei cu membrii familiei și cu persoanele responsabile de soluționarea cazului.
Genograma
Legenda:
Bărbat – relație de căsătorie
Femeie – relație de divorț
Ecomapa
Legenda:
Relație echilibrată, normală
Relație stresantă
Relație încordată
Relație bilaterală
Plan individualizat de asistență
În vederea soluționării problemelor și satisfacerii nevoilor beneficiarei s-a stabilit un plan de asistență de către echipa multidisciplinară implicată în soluționarea cazului.
Concluzii:
Cazul Victorie a necesitat o atenție deosebită din partea colaboratorilor Centrului. Implicarea beneficiarei în procesul de asistență ne-au ajutat să stabilim corect nevoile primordiale și să propunem măsuri eficiente începînd cu îmbunătățirea stării ei și ameliorarea echilibrului emoțional. În prezent Victoria împreună cu familia ei sunt supuși monitorizării în permanență de către echipa socială cu scopul de a preveni orice tip de experiență nefavorabilă.
Studiu de caz numărul 2
Agenția:
Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe
Adresa: Chișinău, strada Burebista 93, tel: (022)553042/558441.
Centrul și-a început activitatea în anul 2001 cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), Misiunea în Moldova, ca răspuns la necesitatea acordării asistenței victimelor repatriate din țările Balcanice.. În anul 2007 primește statut de Instituție Publică în subordinea Ministerului Muncii Protecției Sociale a Familiei.
Agenția are ca scop – acordarea asitenței în perioadă de criză pentru victimele traficului de ființe umane și a cazurilor de prevenire a TFU (victimele violenței în familie, migranți în dificultate, minori neînsoțiți peste hotarele țarii, minori rămași fără îngrijire părintească ș.a.). Centrul oferă servicii de asistență și protecție victimelor traficului de ființe umane, familiilor acestora și persoanelor vulnerabile – potențiale victime, prin intermediul prevenirii pro-active – abordarea multidisciplinară a cauzelor și evidențierea violării drepturilor omului, acesta constituind și grupul țintă.
Referirea clientului. Evaluarea inițială
Informații personale
Numele, prenumele: X.Ana
Data, luna, anul nașterii: Y.X.1990
Locul nașterii: Y
Starea civilă: singură
Studii: medii de specialitate
Domiciliul: Y
Starea de sănătate
Istoric medical: beneficiara a fost diagnosticată cu o serie de infecții genitale, rezultat al actelor sexual neprotejate multiple.
Starea de sănătate prezentă: în prezent beneficiara se află într-o stare psihică deplorabilă, cu unele leziuni fizice.
Starea emoționlă: tînăra manifestă dificultăți în comunicare și în stabilirea de relații, de-asemenea este labilă din punct de vedere psihic și emoțional.
În faza de evaluare inițială am utilizat ca tehnică de colectare a datelor documentarea aplicînd ca instrument fișa inițială a cazului. Această metodă mi-a permis să obțin date personale despre victimă prezentate mai sus, precum și informații vis-à-vis de starea de sănătate, nivelul de studii, mediul de proveniență, situația familială, etc.
Evaluarea complexă
La etapa de deschidere propriu-zisă a cazului am pus accentul pe metode ca documentarea și interviul. În cele din urmă am studiat istoricului social și am realizat interviu cu victima în baza ghidului de interviu (a se vedea anexa 4 ).
Descrierea detaliată a cazului:
Ana declară că în luna decembrie 2009, avînd o situație socio-economică dificilă (locuiește în chirie; fără un loc de muncă; fără nici o sursă de venit; tatăl fiind decedat, iar mama bolnavă și care necesită urgent intervenție chirurgicală) a hotărat să plece la muncă în Rusia. În Rusia a plecat împreună cu o oarecare femeie din Orhei pe nume Silvia care i-ar fi promis că o va ajuta să se angajeze ,,la construcție”. Aceasta de-asemenea i-ar fi împrumutat bani pentru perfectarea pașaportului și pentru procurarea biletului de călătorie.
Ajunse la Moscova, Ana susține că s-au deplasat împreună cu Silvia la o vilă aflată la periferia orașului, unde a fost cazată timp de cîteva zile. În această perioadă Silvia a deposedat-o de pașaport susținînd că încerca să o înregistreze pe teritoriul Federației Ruse. Peste cîteva zile la vilă respectivă a apărut un bărbat care ,,cică trebuia să-i ofere de lucru”. Ea a fost încurajată de Silvia ,,să plece împreună cu aceasta și să înceapă munca căci în cîteva zile ea îi va aduce pașaportul’’. În realitate Ana a fost transportată la un apartament din Moscova unde a fost impusă să practice prostuția. Ea a fost exploatată sexual mai bine de 3 luni, timp în care a încercat de mai multe ori să fuga însă nu a reușit.
Pe perioada aflării în trafic Ana declară că a fost supusă violenței fizice foarte grave, fiind deposedată de acte și de posibilitatea de deplasare deși în acest răstimp ea aflase ca este însărcinată. Ea susține că a reușit să evadeze abia în luna aprilie 2007, cu ajutorul unui client.
Întorsă acasă Ana susține că în situația în care se afla, distrusă fizic și psihologic, fără bani pentru a putea oferi mamei intervenția chirurgicală, tragedia a continuat: – mama ei a decedat, concubinul care este tatăl biologic al copilului a abandonat-o chiar în momentul cînd trebuia să nască.
În prezent, Ana are o fetiță pe care o crește și educă singură.
În ceea ce privește o relatare reprezentativă și ilustrată a situației Anei, am realizat genograma într-u stabilirea componenței familiei și ecomapa cu scopul evidențierii tipului de relații dintre beneficiar și mediul social.
Genograma
Legenda:
Bărbat – Relație de căsătorie
Femeie – Relație de concubinaj
Bărbat decedat – Femeie decedată
Ecomapa:
Legenda:
Relație echilibrată, normală
Relație încordată
Relație bilaterală
Relație unilaterală
Plan individualizat de asistență
În scopul satisfacerii nevoilor beneficiarei echipa multidisciplinară a propus următorul plan de intervenție.
Concluzii:
În urma examinării cazului, Centrul a pus la dispoziția Anei și copilului ei toate serviciile posibile, răspunzind prompt la nevoile acesteia pînă cînd starea ei socială și psihologică se va ameliora. Și în continuare, va fi monitorizată atît din punct de vedere medical cît și social.
Studiu de caz numărul 3
Agenția:
Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe
Adresa: Chișinău, strada Burebista 93, tel: (022)553042/ 558441.
Centrul și-a început activitatea în anul 2001 cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), Misiunea în Moldova, ca răspuns la necesitatea acordării asistenței victimelor repatriate din țările Balcanice.. În anul 2007 primește statut de Instituție Publică în subordinea Ministerului Muncii Protecției Sociale a Familiei.
Agenția are ca scop – acordarea asitenței în perioadă de criză pentru victimele traficului de ființe umane și a cazurilor de prevenire a TFU (victimele violenței în familie, migranți în dificultate, minori neînsoțiți peste hotarele țarii, minori rămași fără îngrijire părintească ș.a.). Centrul oferă servicii de asistență și protecție victimelor traficului de ființe umane, familiilor acestora și persoanelor vulnerabile – potențiale victime, prin intermediul prevenirii pro-active – abordarea multidisciplinară a cauzelor și evidențierea violării drepturilor omului, acesta constituind și grupul țintă.
Referirea clientului. Evaluarea inițială
Informații personale
Numele, prenumele: N.G.
Data, luna, anul nașterii: X.Y.1986
Locul nașterii: X
Starea civilă: singură
Studii: medii de specialitate
Statut social: persoană cu disabilitate medie
Domiciliu: Y
Starea de sănătate
Istoric medical: tînăra a suportat un chirotaj.
Starea de sănătate prezentă: În prezent tînara suferă de paralizie și anorexie. Are grave traume psihice.
Starea emoționlă: tînăra se află într-o stare psihică foarte gravă, avînd dificultăți emoționale-afective și probleme în comunicare.
La etapa de evaluare inițială am folosit ca metodă de lucru documentarea, aplicînd ca instrument de cercetare chestionarul de identificare a victimei traficului de ființe umane (a se vedea anexa 3). Prin intermediul respectivei metode am aflat informații despre studii, starea sănătății, situația copiilor beneficiarei.
Evaluarea complexă
Pentru realizarea evaluării complexe a cazului am aplicat metoda observației, în baza grilei de observației (a se vedea anexa 5).
Astfel prin intermediul acestei tehnici au fost remarcate date ce ține de starea fizică, psihologică și morală a beneficiarei. N.G. se afla într-o stare deplorabilă în urma experienței trăite. Tot datorită acestei tehnici am observat starea emoțională a N.G., trăirile ei, frica că nu va putea reveni în societate deoarece este blamată și etichetată de consăteni. Această metodă ne-a ajutat să determinăm aspecte ale mediului de viață a beneficiarei. Și anume, starea de sănătate proastă o împiedică să realizeze activitățile zilnice, în urma paraleziei suportate mișcările și acțiunile i-au fost limitate, beneficiara cu greu se autodeservește de sine stătător. Ajutor din partea altor persoane nu primește, fiind lipsită de rude, păstrează legătura doar cu sora ei Galina. Stările depresive erau mai tot timpul prezente, manifestînd apatie, lipsă de comunicare, incoerență în vorbire. În ceea ce privește locul de trai, beneficiara locuiește într-un apartament cu o odaie, condițiile de trai fiind respective normelor igienice. Sursele de venit sunt mizere, N.G. beneficiază de pensie de invaliditate. Totodată observația mi-a permis să identific metodele și tehnicile aplicate de către colaboratorii Centrului la acest caz pentru îmbunătățirea stării ei și ameliorarea echilibrului emoțional. În perioada plasamentului N.G. și-a ridicat considerabil stima față de sine datorită ședințelor de consiliere psihologică și a atitudinii nondiscriminatorii a angajaților Centrului
Istoric social:
N.G. împreună cu sora ei Galina în luna august 2005 au hotărît să plece peste hotare să muncească. Ele s-au adresat la o săteancă Ala, care mai fusese peste hotare la muncă să le ajute. Atunci Ala a spus că le poate ajuta să plece în Turcia la fabrica de textile la împachetarea mărfii. Fetele au plecat cu automobilul în Odessa și de acolo cu vaporul în Turcia achitindu-și singure drumul. Acolo se mai afla și fiica Alei, Oxana. Ele toate au plecat la un apartament pentru cîteva zile, pînă cînd le găsește de lucru. A doua zi Oxana îi propune N.G. să iasă în oraș pentru a transmite niște medicamente unor prietene. Ajungînd la un magazin de haine bărbătești, Oxana a intrat în încăpere. Peste ceva timp ea a ieșit cu un bărbat de origine turcă. Ea i-a propus N.G. să se ducă puțin să se plimbe cu acel bărbat și să vadă orașul, deoarece ea are ceva de făcut urgent. N.G. a urcat în mașină și a plecat într-o direcție necunoscută. Peste o oră au oprit la un hotel și au intrat. Bărbatul a spus să dea actele, însă N.G. a priceput ce se întîmplă și nu a vrut să le dea. Atunci turcul a lovit-o și i-a luat geanta și a dat actele administratorului hotelului. Cu forța a fost dusă într-o odaie și crunt violată. Peste ceva timp ei s-au întors la acel magazin de haine și turcul i-a dat Oxanei ceva bani. Oxana i-a zis N.G. cu voce amenințătoare ca să nu spună despre cele întîmplate surorii sale și Alei. A doua zi surorile au fost duse la un al apartament, unde se aflau 2 fete și un paznic cu arma. Acolo li s-au explicat ce fel de lucru vor îndeplini și daca ele se vor împotrivi, vor fi despărțite și vîndute în alte orașe. Surorile au dat acordul și zilnic trebuiau să deservească cîte 5-7 clienți. Erau impuse să servească băuturi alcoolice și pastile extezi. Prin luna noiembrie, N.G. a înțeles că este însărcinată și ruga patronul s-o ducă la medic. El a acceptat doar peste cîteva săptămîni, doar fiind rugat de Galina. Medicul i-a spus să întrețină contacte sexuale măcar o luna, deoarece sarcina a fost înaintată. Patronul a dus-o la clienți chiar peste o săptămînă. Peste doua luni starea de sănătate a N.G. s-a agravat. Ea a fost dusă la medic și s-a dovedit că ea a fost recent însărcinată și că fătul este mort în ea. Fiind în spital, ei i s-a făcut chirotaj, apoi i s-a paralizat partea dreapta a corpului și slăbea zilnic. Ea s-a aflat în spital timp de cîteva săptămîni.
Galina se ruga la patron s-o trimită în Moldova pe N.G. și în cele din urmă au mers la compromis (Galina va lucra pentru sora ei 3 luni și pentru ea încă trei luni, doar s-o trimită pe N.G. acasă). Ea a fost întoarsă în Moldova avînd 40 de kg.
Planul individualizat de asistență
În vederea soluționării problemelor și satisfacerii nevoilor beneficiarei s-a stabilit un plan de asistență de către echipa multidisciplinară implicată în soluționarea cazului.
Concluzii:
Subiectul dat s-a dovedit a fi vitimă a traficului de ființe umane cu o experiență tragic de trafic. Odată cu identificarea cazului victima a fost preluată în regim de urgență de către Centrul de Asistență și Protecție. Beneficiara a colaborat împreună cu specialiștii în procesul de asistență și reintegrare. La finele perioadei plasamentului N.G. era complet diferită ca persoană decît era de la începutul plasamentului. Ea a devenit mult mai încrezută în forțele proprii, cu planuri reale pentru viitor care este gata să le realizeze.
Concluzii:
Bibliografie:
Agachi S., Cauze și consecințe ale fenomenului migrația ilegală, în Analele științifice. Științe juridice, Chișinău, 2005.
Bezpalcea R., Prevenirea și contracararea traficului de femei și a violenței în familie: bazele desfășurării trainingurilor, Kiev, 2004.
Buletinul Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, Nr.37 din 22.11.2004, Chișinău, nr.8 – 2005.
CI „La Strada”. Asistența socială victimelor traficului de ființe umane, în special femei. Îndrumar pentru asistenți sociali și psihologi, ed. a II-a, Chișinău, 2005.
CI „La Strada”. Identificarea victimelor traficului de ființe umane în Moldova. Recomandări pentru ONG-urile specializate din Republica Moldova. Chișinău, 2006.
CI „La Strada”. Traficul de ființe umane în sud-estul și estul Europei. Probleme și perspective, Chișinău.
Iliev C., Traficul de ființe umane și asistența victimelor, în Probleme actuale privind combaterea traficului de femei (Materialele conferinței științifico-practice internaționale, 2-3 iunie 2011), Chisinau, 2011.
Iațco M., Balan E., Traficul de ființe umane și capitalul social. în Moldoscopie (probleme de analiză politică), nr. 4(XXXIV), Chișinău, 2006.
Кривошеев С., Обзор механизмов, средств и правоохранительных мер для борьбы с торговлей людьми в Украине, Киев, 2001.
Preniuc Al., Pungă Al., Traficul de femei – infracțiune la „modă” sau „businessul” național. Probleme actuale privind combaterea traficului de femei. Chișinău. 2011.
Botezatu R., Dolea I., Lupu V., Prevederi legislative privind combaterea traficului de ființe umane. (Extrase): În Asociația Femeilor de Carieră Juridică, Chișinău, 2002.
Raport național în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane pentru anul 2012, Chișinău, 2013.
Vidaicu M., Dolea I., Combaterea traficului de ființe umane (Drept material și drept procesual), Chișinău, 2009.
Watts Ch., Adams B., Nelso E., The Health Risks and Consequences of Trafficking in Women and Adolescents, Findings from a European Study, London Scool of Hygiene & Tropical Medicine, 2003.
Zagnat C., Ioniță D., Traficul de ființe umane, în Revista Națională de drept, nr. 6-7, Chișinău, 2011.
Acte normative:
Codul Penal, nr. 985 din 18.04.2002. În Monitorul Oficial al RM, 13 septembrie, 2002, nr. 128-129.
Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. În Monitorul Oficial al RM, 1994, nr. 1.
Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea Strategiei Sistemului Național de referire pentru protecția și asistența victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane, nr. 257 din 05.12.2008. În Monitorul Oficial al RM, 2009, nr. 27-29.
Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, nr. 241 din 20.10.2005. În Monitorul Oficial al RM, 09.12.2005, nr. 164-167.
Protocolul privind prevenirea, combaterea și sancționarea traficului de ființe umane, în special a femeilor și a copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva crimei organizate transfrontaliere, aprobat la 15 decembrie 2000 la Palermo, În vigoare pentru Republica Moldova din 16 octombrie 2005.
Strategia Sistemului Național de referire pentru protecția și asistența victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane.
Site-uri consultate:
http://academy.police.md/assets/files/pdf/2011_23%20iunie_combaterea_traficului_femei.pdf – Probleme actuale privind combaterea traficului de femei.
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@declaration/documents/instructionalmaterial/wcms_088507.pdf – Traficul de ființe umane în scopul exploatării economice.
http://www.iom.md/materials/books/2_prev_traf_rom.pdf – Prevenirea traficului de ființe umane prin activități pastorale și didactice.
http://www.iom.md/materials/books/2_prev_traf_rom.pdf – Cauze și note specific ale traficului de ființe umane în Republica Moldova.
http://www.revistacalitatea vieții.ro/2005/cv-3-4-05/4.pdf – Traficul de femei, o problemă a societății moderne.
https://www.unodc.org/documents/human-trafficking/Combating_Trafficking_-_Moldova.pdf – combaterea traficului de ființe umane.
Statistică alarmantă – traficul de ființe umane a înflorit. accesat: 06 aprilie 2015 URL: http://www.eurotv.md/stire-statistica-alarmanta-traficul-de-fiinte-umane-a-inflorit-24950
Anexa 3
Chestionar de identificare a victimei traficului de ființe umane
Data înregistrării: _______ Codul de înregistrare _______ Data interviului: _______
Denumirea organizației: __________________ Numele intervievatorului __________________
Tipul organizației de referință: APL □ ONG □ OI □ Organe de drept □ Ambasada □
Altele ____________________
Specificați tipul organizației
Denumirea organizației de referință: ______________________________________
I. INFORMAȚII PERSONALE
Nume: _______________ Prenume: __________________ Sex: □ F □ M
Data nașterii: _____________ Locul nașterii: ________________________
Cetățenie: □ Moldova □ Apatrid □ Alta țară _________ Țara de reședință ______________
Specificați Specificați
Naționalitate / Etnie : □ Mold □ Rus □ Găgăuz □ Romă □ Altele _______________
Viza de reședință: _________________ Domiciliat: ________________________
Starea civilă: □ Singur/ă □ Căsătorit/ă □ Divorțat/ă □ Despărțit/ă □ Concubinaj □ Văduv/ă
Numele și prenumele al mamei: ________________________
Numele și prenumele al tatălui: ________________________
Reprezentantul legal (pentru minori): ________________________
Numărul copiilor: □ Nu are □ 1 □ 2 □ 3 □ Mai mulți (specificați) _____
Numele, prenumele și data nașterii copiilor __________________________________________
_______________________________________________________________________________ .
II. SITUAȚIA SOCIO-ECONOMICĂ (înainte de situația de trafic)
Nivelul educației / studii: □ 0 ani □ 1-4 ani □ 5-8 ani □ 9 ani (Gimnaziu) □ 10 ani □ Liceu □ Școala profesională sau de meserii □ Studii medii de specialitate (colegiu sau tehnicum) □ Studii superioare □ Studii postuniversitare □ Altele _________
Specificați profesia / specialitatea: ______________________________
Dacă nivelul studiilor este 0, specificați nivelul de cărturărie ( Poate persoana citi și scrie?)
□ Da □ Nu
Experiență precedentă de muncă: □ Da □ Nu □ Altele (specificați) __________________
Care a fost statutul victimei până la plecarea de acasă:
□ Student □ Angajat □ Șomer □Altele (specificați) ____________
Salariul / venitul mediu lunar la o persoana(lei): ______________________________
Motivul migrării: □ Sărăcie □ Violența în familie □ Lipsa unui loc de muncă
□ Lipsa spațiului locativ propriu □ Altele (specificați) __________________________
Antecedente penale: □ Nu □ Da Dacă DA, specificați infracțiunea, data condamnării și termenul pedepsei: _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________ .
EXPERIENȚA ÎN TRAFIC
RECRUTARE
Data recrutării: _____________ Țara de recrutare______________________
Cum a fot inițiat contactul între individul și recrutor: □ Contact personal □ Anunț în ziar
□ Anunț la radio □ Anunț în Internet □ Anunț la televiziune □ Prin cunoscuți / vecini
□ Printr-un membru de familie □ Răpire □ Altele (specificați) __________________________
Tipul lucrului sau beneficiile care a fost promise individului la locul de destinație:
□ Dădacă □ Muncă casnică □ Munca în construcții □ Munca în agricultură
□ Alta muncă fizică (specificați) ___________________________ □ Comerț □ Dansator
□ Chelner □ Căsătorie □ Industria sexului □ Cerșit □ Activități criminale □ Serviciu militar □ Turism □ Altele (specificați) __________________________
În ce țară individul a dat acordul să lucreze? Specificați: __________________________
Mărimea salariului promis la locul de destinație __________________________
A plătit individul bani recrutorului în avans? □ Da □ Nu Dacă DA, cât? _____________
Datele despre recrutor: □ Persoană juridică □ Persoană/e fizică/e
Dacă e persoană juridică, specificați:
□ Agenție de turism □ Agenție de plasare în câmpul muncii □ Altele ________________
Dacă recrutorii – persoane fizice, specificați:
Numărul recrutorilor: _______ Genul primului recrutor: □ B □ F
Cetățenia primului recrutor: □ Moldova □ Altă țară __________________ □ Nu se cunoaște
Naționalitatea /etnia primului recrutor: ______________________________
Relația individului cu primul recrutor: □ Membru al familiei □ Rudă □ Prieten □ Vecin □ Persoana iubită □ Cunoscut □ Necunoscut □ Nu se cunoaște □ Altele (specificați) ______________________
Genul celui de-al doilea recrutor: □B □ F
Cetățenia celui de-al doilea recrutor: □ Moldova □ Alta țară ___________ □ Nu se cunoaște
Naționalitatea /etnia celui de-al doilea recrutor: ________________
Relația individului cu celui de-al doilea recrutor: □ Membru al familiei □ Rudă
□ Persoana iubită □ Prieten □ Vecin □ Cunoscut □ Necunoscut
□ Nu se cunoaște □ Altele (specificați)_______________________ Mijloace de control folosite la etapa recrutării: □ Înșelăciune □ Plată persoanei care a deținut controlul asupra victimei □ Răpire □ Utilizarea dependenței fizice (substanțe narcotice sau psihotrope) □ Alte mijloace folosite (specificați) __________________________
Individul a trebuit să plătească o datorie recrutorilor? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați : Suma de bani _____________ Perioadă ____________
Pentru ce a fost datoria? _______________________
Dacă individul a fost vândut, precizați suma ______________
TRANSPORTARE
A fost individul transportat în altă localitate din țara de origine? □ Da □ Nu
A fost individul transportat în afara țării de origine? □ Da □ Nu
Cine a suportat cheltuielile de transport:
□ Individul □ Traficantul./Recrutorul □ Alte (specificați) __________________________
Metoda de călătorie folosită: □ Pe jos □ Automobil □ Rutiera □ Autobus
□ Tren □ Avion □ Vapor □ Altele (specificați) _______________ A traversat individul hotarele? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă Da, specificați cum au fost traversate hotarele: □ Legal □ Ilegal □ Nu se cunoaște
Dacă ILEGAL, specificați ce fel de documente de identitate a folosit:
□ Proprii □ False □ Nu se cunoaște
A fost necesară viza? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă Da, specificați ce fel de vize a folosit: □ Oficiale □ False □ Nu se cunoaște
Unde sunt documentele de identitate acum? □ La individ □ La recrutor / traficant □ La poliție □ Nu se cunoaște □ Altele _______
Individul s-a aflat în țări de tranzit? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați: a fost individul implicat în careva activități în aceste țări?
□ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Ce tip de activități? □ Au pair □ Dădacă □ Munca casnică □ Munca în construcții
□ Munca în agricultură □ Alta muncă fizică (specificați) __________________
□ Comerț □ Dansator □ Chelner □ Industria sexului □ Cerșit
□ Activități criminale □ Serviciu militar □ Alte activități (specificați)_____________________
Specificați rutele de transportare:
Mijloacele de control folosite la etapa transportării: □ Înșelăciunea □ Violența fizică
□ Violența psihică □ Răpirea □ Confiscarea documentelor □ Utilizarea dependenței fizice
□ Altele (specificați) __________________________
Individul a trebuit să plătească o datorie transportatorilor? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați : Suma de bani ________________ Perioadă ____________
Pentru ce a fost datoria? ________________
EXPLOATARE
A fost individul exploatat (abuzat )de altă persoană în scopul obținerii de beneficii?
□ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați:
Data la care a început exploatarea:_________ Țara / țările de exploatare ________________
Numărul traficanților: ______
Rolul primului traficant: ____________ Genul primului traficant: □ B □ F Naționalitatea primului traficant: _____________
Rolul celui de-al doilea traficant: ____________ Genul celui de-al doilea traficant: □ B □ F
Naționalitatea celui de-al doilea traficant: ________________
Tipul activității / exploatării în care a fost victima implicată / supusă la locul de destinație:
□ Exploatare sexuală comercială □ Exploatare sexuală necomercială □ Exploatare ca dansator
□ Exploatare ca dădacă □ Exploatare în munca casnică □ Exploatare în comerț □ Exploatare în agricultură □ Exploatare în construcții □ Constrângerea de a cerși □ Folosirea în conflicte armate
□ Alta exploatare prin muncă sau servicii forțate ______________________________
□ Exploatare în sclavie sau condiții similare sclaviei _________________________________
□ Folosirea în activități criminale □ Prelevarea organelor sau țesuturilor
□ Folosirea femeii ca mamă surogat □ Adopția copilului în scopul exploatării
□ Alt tip de exploatare (specificați) ________________________
Mijloacele de control folosite la etapa exploatării: □ Înșelăciunea □ Violența fizică
□ Violența psihică □ Amenințarea cu violența □ Confiscarea documentelor □ Ținerea în calitate de ostatic până la achitarea unei datorii □ Utilizarea dependenței fizice (narcotici etc.) □ Abuz de putere □ Darea sau primirea de plăți sau beneficii persoanei care a deținut controlul asupra victimei
□ Aplicarea torturii □ Viol □ Aplicarea armei □ Amenințarea cu divulgarea informației confidențiale □ Îngrădirea libertății circulației □ Amenințarea cu predarea către autorități
□ Manipulare □ Altele (specificați) __________________________
Individul a trebuit să plătească o datorie exploatatorilor? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați :
Suma de bani __________ Perioada____________ Pentru ce a fost datoria? _____________
Care au fost condițiile de exploatare?
□ Ore de muncă supra normă □ Posibilitatea alegerii a fost limitată / a lipsit □ Lipsa alimentației □ Lipsa apei □ Lipsa zilei de odihnă □ Lipsa asistenței medicale
□ Alte (specificați) __________________________
A primit individul bani? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați: suma primită pe lună: ________________
I s-a permis individului să păstreze veniturile? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Se mai aflau și alte persoane în aceeași situație? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, câte: ________________ De ce gen? □ B □ F □ Ambele genuri
Care era vârsta lor aproximativă? □ Minori sub 18 ani □ Adulți peste 18 ani
IV. IEȘIREA DIN SITUAȚIA DE TRAFIC
Data ieșirii din situația de trafic: _____________
Cum a fost victima eliberată? □ Eliberată de către traficant □ S-a eliberat singur/ă
□ Cu ajutorul unei persoane fizice terțe □ Intervenirea organelor de drept
□ Cu ajutorul unui ONG □ Nu se cunoaște □ Altele (specificați) ________________
V. EXPERIENȚA ANTERIOARĂ ÎN TRAFIC
Individul a mai fost victimă a traficului anterior: □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați :
Anul traficării anterioare _______________ Țara traficării anterioare _______________ Perioada / anii ___________________
Tipul exploatării anterioare: □ Exploatare sexuală comercială □ Exploatare sexuală necomercială □ Exploatare ca dansator □ Exploatare ca dădacă □ Exploatare în munca casnică
□ Exploatare în comerț □ Exploatare în agricultură □ Exploatare în construcție
□ Alt tip de exploatare prin muncă sau servicii forțate_____________________________________
□ Exploatare în sclavie sau condiții similare sclaviei □ Constrângerea de a cerși
□ Folosirea în activități criminale □ Folosirea în conflicte armate
□ Prelevarea organelor sau țesuturilor □ Folosirea femeii ca mama surogat □ Adopția copilului în scopul exploatării □ Alt tip de exploatare (specificați) ________________________
Identificarea ca victimă a traficului anterior:
□ A fost identificat/ă □ Nu a fost identificat/ă □ Nu se cunoaște
Dacă a fost identificat/ă, specificați:
Țara ___________ Structura care a realizat identificarea ________________________
Asistat/ă după situațiile de trafic anterior:
□ A fost asistat/ă □ Nu a fost asistat/ă □ Nu se cunoaște
Descrierea detaliată a cazului: _____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ .
Concluzii finale : _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ .
Data_____________ Semnătura ______________
Anexa 4
Ghid de interviu pentru identificarea
victimei traficului de ființe umane
Ce te-a determinat să pleci peste hotare?
Ce legătură există între tine și persoana care ți-a propus un loc de muncă în afara țării?
Înainte de a nimeri în situația de trafic aveai un loc de muncă stabil?
Odată ajunsă la locul destinației ce ți s-a spus să faci, care era adevăratul loc de muncă defapt?
Cît timp ai fost exploatată sexual?
Cum ai reușit să scapi din brațele traficanților?
Care este starea ta acum din punct de vedere psihic, fizic. Cum te simți?
Cine te-a sprijinit în tot acest timp, ai părinți, frați?
Din cîte am observat preventiv ai o fetiță, ce vîrstă are?
Ești căsătorită?
Care sunt sursele de venit, cum reușești să ai grijă de fetiță?
Aveți unde locui în acest moment?
Referitor la rude, prieteni, care sunt relațiile cu aceștia?
De ce ai avea nevoie cel mai mult în acest moment?
Anexa 5
Grilă de observație a comportamentului
victimei traficului de ființe umane
Bibliografie:
Agachi S., Cauze și consecințe ale fenomenului migrația ilegală, în Analele științifice. Științe juridice, Chișinău, 2005.
Bezpalcea R., Prevenirea și contracararea traficului de femei și a violenței în familie: bazele desfășurării trainingurilor, Kiev, 2004.
Buletinul Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, Nr.37 din 22.11.2004, Chișinău, nr.8 – 2005.
CI „La Strada”. Asistența socială victimelor traficului de ființe umane, în special femei. Îndrumar pentru asistenți sociali și psihologi, ed. a II-a, Chișinău, 2005.
CI „La Strada”. Identificarea victimelor traficului de ființe umane în Moldova. Recomandări pentru ONG-urile specializate din Republica Moldova. Chișinău, 2006.
CI „La Strada”. Traficul de ființe umane în sud-estul și estul Europei. Probleme și perspective, Chișinău.
Iliev C., Traficul de ființe umane și asistența victimelor, în Probleme actuale privind combaterea traficului de femei (Materialele conferinței științifico-practice internaționale, 2-3 iunie 2011), Chisinau, 2011.
Iațco M., Balan E., Traficul de ființe umane și capitalul social. în Moldoscopie (probleme de analiză politică), nr. 4(XXXIV), Chișinău, 2006.
Кривошеев С., Обзор механизмов, средств и правоохранительных мер для борьбы с торговлей людьми в Украине, Киев, 2001.
Preniuc Al., Pungă Al., Traficul de femei – infracțiune la „modă” sau „businessul” național. Probleme actuale privind combaterea traficului de femei. Chișinău. 2011.
Botezatu R., Dolea I., Lupu V., Prevederi legislative privind combaterea traficului de ființe umane. (Extrase): În Asociația Femeilor de Carieră Juridică, Chișinău, 2002.
Raport național în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane pentru anul 2012, Chișinău, 2013.
Vidaicu M., Dolea I., Combaterea traficului de ființe umane (Drept material și drept procesual), Chișinău, 2009.
Watts Ch., Adams B., Nelso E., The Health Risks and Consequences of Trafficking in Women and Adolescents, Findings from a European Study, London Scool of Hygiene & Tropical Medicine, 2003.
Zagnat C., Ioniță D., Traficul de ființe umane, în Revista Națională de drept, nr. 6-7, Chișinău, 2011.
Acte normative:
Codul Penal, nr. 985 din 18.04.2002. În Monitorul Oficial al RM, 13 septembrie, 2002, nr. 128-129.
Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. În Monitorul Oficial al RM, 1994, nr. 1.
Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea Strategiei Sistemului Național de referire pentru protecția și asistența victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane, nr. 257 din 05.12.2008. În Monitorul Oficial al RM, 2009, nr. 27-29.
Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, nr. 241 din 20.10.2005. În Monitorul Oficial al RM, 09.12.2005, nr. 164-167.
Protocolul privind prevenirea, combaterea și sancționarea traficului de ființe umane, în special a femeilor și a copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva crimei organizate transfrontaliere, aprobat la 15 decembrie 2000 la Palermo, În vigoare pentru Republica Moldova din 16 octombrie 2005.
Strategia Sistemului Național de referire pentru protecția și asistența victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane.
Site-uri consultate:
http://academy.police.md/assets/files/pdf/2011_23%20iunie_combaterea_traficului_femei.pdf – Probleme actuale privind combaterea traficului de femei.
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@declaration/documents/instructionalmaterial/wcms_088507.pdf – Traficul de ființe umane în scopul exploatării economice.
http://www.iom.md/materials/books/2_prev_traf_rom.pdf – Prevenirea traficului de ființe umane prin activități pastorale și didactice.
http://www.iom.md/materials/books/2_prev_traf_rom.pdf – Cauze și note specific ale traficului de ființe umane în Republica Moldova.
http://www.revistacalitatea vieții.ro/2005/cv-3-4-05/4.pdf – Traficul de femei, o problemă a societății moderne.
https://www.unodc.org/documents/human-trafficking/Combating_Trafficking_-_Moldova.pdf – combaterea traficului de ființe umane.
Statistică alarmantă – traficul de ființe umane a înflorit. accesat: 06 aprilie 2015 URL: http://www.eurotv.md/stire-statistica-alarmanta-traficul-de-fiinte-umane-a-inflorit-24950
Anexa 3
Chestionar de identificare a victimei traficului de ființe umane
Data înregistrării: _______ Codul de înregistrare _______ Data interviului: _______
Denumirea organizației: __________________ Numele intervievatorului __________________
Tipul organizației de referință: APL □ ONG □ OI □ Organe de drept □ Ambasada □
Altele ____________________
Specificați tipul organizației
Denumirea organizației de referință: ______________________________________
I. INFORMAȚII PERSONALE
Nume: _______________ Prenume: __________________ Sex: □ F □ M
Data nașterii: _____________ Locul nașterii: ________________________
Cetățenie: □ Moldova □ Apatrid □ Alta țară _________ Țara de reședință ______________
Specificați Specificați
Naționalitate / Etnie : □ Mold □ Rus □ Găgăuz □ Romă □ Altele _______________
Viza de reședință: _________________ Domiciliat: ________________________
Starea civilă: □ Singur/ă □ Căsătorit/ă □ Divorțat/ă □ Despărțit/ă □ Concubinaj □ Văduv/ă
Numele și prenumele al mamei: ________________________
Numele și prenumele al tatălui: ________________________
Reprezentantul legal (pentru minori): ________________________
Numărul copiilor: □ Nu are □ 1 □ 2 □ 3 □ Mai mulți (specificați) _____
Numele, prenumele și data nașterii copiilor __________________________________________
_______________________________________________________________________________ .
II. SITUAȚIA SOCIO-ECONOMICĂ (înainte de situația de trafic)
Nivelul educației / studii: □ 0 ani □ 1-4 ani □ 5-8 ani □ 9 ani (Gimnaziu) □ 10 ani □ Liceu □ Școala profesională sau de meserii □ Studii medii de specialitate (colegiu sau tehnicum) □ Studii superioare □ Studii postuniversitare □ Altele _________
Specificați profesia / specialitatea: ______________________________
Dacă nivelul studiilor este 0, specificați nivelul de cărturărie ( Poate persoana citi și scrie?)
□ Da □ Nu
Experiență precedentă de muncă: □ Da □ Nu □ Altele (specificați) __________________
Care a fost statutul victimei până la plecarea de acasă:
□ Student □ Angajat □ Șomer □Altele (specificați) ____________
Salariul / venitul mediu lunar la o persoana(lei): ______________________________
Motivul migrării: □ Sărăcie □ Violența în familie □ Lipsa unui loc de muncă
□ Lipsa spațiului locativ propriu □ Altele (specificați) __________________________
Antecedente penale: □ Nu □ Da Dacă DA, specificați infracțiunea, data condamnării și termenul pedepsei: _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________ .
EXPERIENȚA ÎN TRAFIC
RECRUTARE
Data recrutării: _____________ Țara de recrutare______________________
Cum a fot inițiat contactul între individul și recrutor: □ Contact personal □ Anunț în ziar
□ Anunț la radio □ Anunț în Internet □ Anunț la televiziune □ Prin cunoscuți / vecini
□ Printr-un membru de familie □ Răpire □ Altele (specificați) __________________________
Tipul lucrului sau beneficiile care a fost promise individului la locul de destinație:
□ Dădacă □ Muncă casnică □ Munca în construcții □ Munca în agricultură
□ Alta muncă fizică (specificați) ___________________________ □ Comerț □ Dansator
□ Chelner □ Căsătorie □ Industria sexului □ Cerșit □ Activități criminale □ Serviciu militar □ Turism □ Altele (specificați) __________________________
În ce țară individul a dat acordul să lucreze? Specificați: __________________________
Mărimea salariului promis la locul de destinație __________________________
A plătit individul bani recrutorului în avans? □ Da □ Nu Dacă DA, cât? _____________
Datele despre recrutor: □ Persoană juridică □ Persoană/e fizică/e
Dacă e persoană juridică, specificați:
□ Agenție de turism □ Agenție de plasare în câmpul muncii □ Altele ________________
Dacă recrutorii – persoane fizice, specificați:
Numărul recrutorilor: _______ Genul primului recrutor: □ B □ F
Cetățenia primului recrutor: □ Moldova □ Altă țară __________________ □ Nu se cunoaște
Naționalitatea /etnia primului recrutor: ______________________________
Relația individului cu primul recrutor: □ Membru al familiei □ Rudă □ Prieten □ Vecin □ Persoana iubită □ Cunoscut □ Necunoscut □ Nu se cunoaște □ Altele (specificați) ______________________
Genul celui de-al doilea recrutor: □B □ F
Cetățenia celui de-al doilea recrutor: □ Moldova □ Alta țară ___________ □ Nu se cunoaște
Naționalitatea /etnia celui de-al doilea recrutor: ________________
Relația individului cu celui de-al doilea recrutor: □ Membru al familiei □ Rudă
□ Persoana iubită □ Prieten □ Vecin □ Cunoscut □ Necunoscut
□ Nu se cunoaște □ Altele (specificați)_______________________ Mijloace de control folosite la etapa recrutării: □ Înșelăciune □ Plată persoanei care a deținut controlul asupra victimei □ Răpire □ Utilizarea dependenței fizice (substanțe narcotice sau psihotrope) □ Alte mijloace folosite (specificați) __________________________
Individul a trebuit să plătească o datorie recrutorilor? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați : Suma de bani _____________ Perioadă ____________
Pentru ce a fost datoria? _______________________
Dacă individul a fost vândut, precizați suma ______________
TRANSPORTARE
A fost individul transportat în altă localitate din țara de origine? □ Da □ Nu
A fost individul transportat în afara țării de origine? □ Da □ Nu
Cine a suportat cheltuielile de transport:
□ Individul □ Traficantul./Recrutorul □ Alte (specificați) __________________________
Metoda de călătorie folosită: □ Pe jos □ Automobil □ Rutiera □ Autobus
□ Tren □ Avion □ Vapor □ Altele (specificați) _______________ A traversat individul hotarele? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă Da, specificați cum au fost traversate hotarele: □ Legal □ Ilegal □ Nu se cunoaște
Dacă ILEGAL, specificați ce fel de documente de identitate a folosit:
□ Proprii □ False □ Nu se cunoaște
A fost necesară viza? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă Da, specificați ce fel de vize a folosit: □ Oficiale □ False □ Nu se cunoaște
Unde sunt documentele de identitate acum? □ La individ □ La recrutor / traficant □ La poliție □ Nu se cunoaște □ Altele _______
Individul s-a aflat în țări de tranzit? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați: a fost individul implicat în careva activități în aceste țări?
□ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Ce tip de activități? □ Au pair □ Dădacă □ Munca casnică □ Munca în construcții
□ Munca în agricultură □ Alta muncă fizică (specificați) __________________
□ Comerț □ Dansator □ Chelner □ Industria sexului □ Cerșit
□ Activități criminale □ Serviciu militar □ Alte activități (specificați)_____________________
Specificați rutele de transportare:
Mijloacele de control folosite la etapa transportării: □ Înșelăciunea □ Violența fizică
□ Violența psihică □ Răpirea □ Confiscarea documentelor □ Utilizarea dependenței fizice
□ Altele (specificați) __________________________
Individul a trebuit să plătească o datorie transportatorilor? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați : Suma de bani ________________ Perioadă ____________
Pentru ce a fost datoria? ________________
EXPLOATARE
A fost individul exploatat (abuzat )de altă persoană în scopul obținerii de beneficii?
□ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați:
Data la care a început exploatarea:_________ Țara / țările de exploatare ________________
Numărul traficanților: ______
Rolul primului traficant: ____________ Genul primului traficant: □ B □ F Naționalitatea primului traficant: _____________
Rolul celui de-al doilea traficant: ____________ Genul celui de-al doilea traficant: □ B □ F
Naționalitatea celui de-al doilea traficant: ________________
Tipul activității / exploatării în care a fost victima implicată / supusă la locul de destinație:
□ Exploatare sexuală comercială □ Exploatare sexuală necomercială □ Exploatare ca dansator
□ Exploatare ca dădacă □ Exploatare în munca casnică □ Exploatare în comerț □ Exploatare în agricultură □ Exploatare în construcții □ Constrângerea de a cerși □ Folosirea în conflicte armate
□ Alta exploatare prin muncă sau servicii forțate ______________________________
□ Exploatare în sclavie sau condiții similare sclaviei _________________________________
□ Folosirea în activități criminale □ Prelevarea organelor sau țesuturilor
□ Folosirea femeii ca mamă surogat □ Adopția copilului în scopul exploatării
□ Alt tip de exploatare (specificați) ________________________
Mijloacele de control folosite la etapa exploatării: □ Înșelăciunea □ Violența fizică
□ Violența psihică □ Amenințarea cu violența □ Confiscarea documentelor □ Ținerea în calitate de ostatic până la achitarea unei datorii □ Utilizarea dependenței fizice (narcotici etc.) □ Abuz de putere □ Darea sau primirea de plăți sau beneficii persoanei care a deținut controlul asupra victimei
□ Aplicarea torturii □ Viol □ Aplicarea armei □ Amenințarea cu divulgarea informației confidențiale □ Îngrădirea libertății circulației □ Amenințarea cu predarea către autorități
□ Manipulare □ Altele (specificați) __________________________
Individul a trebuit să plătească o datorie exploatatorilor? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați :
Suma de bani __________ Perioada____________ Pentru ce a fost datoria? _____________
Care au fost condițiile de exploatare?
□ Ore de muncă supra normă □ Posibilitatea alegerii a fost limitată / a lipsit □ Lipsa alimentației □ Lipsa apei □ Lipsa zilei de odihnă □ Lipsa asistenței medicale
□ Alte (specificați) __________________________
A primit individul bani? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați: suma primită pe lună: ________________
I s-a permis individului să păstreze veniturile? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Se mai aflau și alte persoane în aceeași situație? □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, câte: ________________ De ce gen? □ B □ F □ Ambele genuri
Care era vârsta lor aproximativă? □ Minori sub 18 ani □ Adulți peste 18 ani
IV. IEȘIREA DIN SITUAȚIA DE TRAFIC
Data ieșirii din situația de trafic: _____________
Cum a fost victima eliberată? □ Eliberată de către traficant □ S-a eliberat singur/ă
□ Cu ajutorul unei persoane fizice terțe □ Intervenirea organelor de drept
□ Cu ajutorul unui ONG □ Nu se cunoaște □ Altele (specificați) ________________
V. EXPERIENȚA ANTERIOARĂ ÎN TRAFIC
Individul a mai fost victimă a traficului anterior: □ Da □ Nu □ Nu se cunoaște
Dacă DA, specificați :
Anul traficării anterioare _______________ Țara traficării anterioare _______________ Perioada / anii ___________________
Tipul exploatării anterioare: □ Exploatare sexuală comercială □ Exploatare sexuală necomercială □ Exploatare ca dansator □ Exploatare ca dădacă □ Exploatare în munca casnică
□ Exploatare în comerț □ Exploatare în agricultură □ Exploatare în construcție
□ Alt tip de exploatare prin muncă sau servicii forțate_____________________________________
□ Exploatare în sclavie sau condiții similare sclaviei □ Constrângerea de a cerși
□ Folosirea în activități criminale □ Folosirea în conflicte armate
□ Prelevarea organelor sau țesuturilor □ Folosirea femeii ca mama surogat □ Adopția copilului în scopul exploatării □ Alt tip de exploatare (specificați) ________________________
Identificarea ca victimă a traficului anterior:
□ A fost identificat/ă □ Nu a fost identificat/ă □ Nu se cunoaște
Dacă a fost identificat/ă, specificați:
Țara ___________ Structura care a realizat identificarea ________________________
Asistat/ă după situațiile de trafic anterior:
□ A fost asistat/ă □ Nu a fost asistat/ă □ Nu se cunoaște
Descrierea detaliată a cazului: _____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ .
Concluzii finale : _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ .
Data_____________ Semnătura ______________
Anexa 4
Ghid de interviu pentru identificarea
victimei traficului de ființe umane
Ce te-a determinat să pleci peste hotare?
Ce legătură există între tine și persoana care ți-a propus un loc de muncă în afara țării?
Înainte de a nimeri în situația de trafic aveai un loc de muncă stabil?
Odată ajunsă la locul destinației ce ți s-a spus să faci, care era adevăratul loc de muncă defapt?
Cît timp ai fost exploatată sexual?
Cum ai reușit să scapi din brațele traficanților?
Care este starea ta acum din punct de vedere psihic, fizic. Cum te simți?
Cine te-a sprijinit în tot acest timp, ai părinți, frați?
Din cîte am observat preventiv ai o fetiță, ce vîrstă are?
Ești căsătorită?
Care sunt sursele de venit, cum reușești să ai grijă de fetiță?
Aveți unde locui în acest moment?
Referitor la rude, prieteni, care sunt relațiile cu aceștia?
De ce ai avea nevoie cel mai mult în acest moment?
Anexa 5
Grilă de observație a comportamentului
victimei traficului de ființe umane
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Servicii Psihosociale Oferite Victimelor Traficului DE Fiinte Umane (ID: 166250)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.