Servicii de Agrement la Strandul Apollo Felix

LUCRARE DE LICENȚĂ

STUDIU DE CAZ: SERVICII DE AGREMENT.

ȘTRAND APOLLO-FELIX

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1: SERVICIILE TURISTICE.

1.1.Tipologia serviciilor turistice

1.2. Conținutul și caracteristicile serviciilor turistice

CAPITOLUL 2: SERVICII DE TRATAMENT ȘI AGREMENT

2.1. Servicii de tratament

2.1.1. Trăsăturile turismului balnear, locul și importanța acestuia

2.1.2. Particularități ale turismului balnear

2.2. Definirea serviciilor de agrement

2.3. Tipologia serviciilor de agrement

CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ. SERVICII DE AGREMENT: ȘTRAND APOLLO-FELIX

3.1. Băile Felix – Scurt istoric

3.2. Beneficiile apei termale

3.3. Evoluția Ștrandului Apollo-Felix

3.4. Oferta actuală a Ștrandului

3.4.1 Structura ștrandului

3.4.2 Dotări și servicii

3.5 Cercetare cu privire la serviciile oferite

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea de față iși propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătura serviiile turistice, serviciile de transport, cazare și alimentație, precum și serviciile de tratament și agrement. La finalul lucrării am vorbit despre Băile Felix și serviciile de agrement din cadrul Ștrandului Apollo-Felix.

Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole, astfel:

În primul capitol sunt prezentate serviciile turistice, tipologia, caracteristicile și clasificarea acestora, precum și serviciile de cazare, alimentație publică și transport (subramurile: transporturile rutiere, aeriene, feriviare și navale).

În cel de-al doilea capitol sunt prezentate serviciile de tratament și trăsăturile turismului balnear, precum și serviciile de agrement, conținutul, funcțiile și clasificarea acestuia.

Cel de-al treilea capitol conține studiu de caz ales, mai exact Ștrandul Apollo-Felix, unde sunt prezentate următoarele: scurt istoric al stațiunii Băile-Felix, evoluția și oferta actuală a ștrandului, beneficiile apei termale, precum și o cercetare în ceea ce privește numărul de turiști și serviciile de agrement oferite de complex.

Această investiție a fost motivată de faptul că Băile termale din România, datorită proprietăților curative, precum și a peisajului, atrag anual mii de turiști, atât din țară cât și din străinătate. Apele termale din România sunt o sursă importantă pentru stimularea economică a zonei, pentru tratarea diverselor afecțiuni cronice. Și fiecare poate profita de beneficiile acestei surse naturale de sănătate.

Stațiunea Băile Felix este cea mai mare stațiune din România. Ea este situată în apropierea orașului Oradea, spre nord-vest și se bucură chiar și în timpul iernii de avantajele unui "microclimat".

Elaborarea lucrării de față a reprezentat un demers complex de studiu, analiză și cercetare a unor aspecte semnificative referitoare la activitatea Ștrandului Apollo-Felix pe parcursul anlui 2013.

Proiectul își propune să analizeze performanța complexului Apollo-Felix și oportunitatea realizării unui proiect de investiții din surse proprii.

CAPITOLUL 1

SERVICIILE TURISTICE

Serviciile turistice reprezintă un ansamblu de activități ce au ca obiect satisfacerea

tuturor nevoilor în perioadă în care turistul se deplasează și în legătura cu aceasta deplasare.

Serviciile turistice sunt foarte diverse și formează împreună un complex. Elementele acestui complex pot fi clasificate ca fiind servicii de baza și servicii periferice. Serviciul de bază constituie rațiunea principală pentru care clientul se adresează firmei; el satisface nevoia principală pentru care clientul se adresează firmei; el satisface nevoia pricipală a clientului și este capabil să justifice prin el însuși venirea acestuia (de exemplu serviciul de cazare sau cel de alimentație). La randul lor serviciul  sau serviciile periferice au o mai mică importantă și valoare în comparație cu serviciul de bază; ele sunt de regulă multe și variate și se constituie ca anexe ale serviciului de parcare pazită (serviciu periferic) față de cazare (serviciul de bază), dar care poate avea un rol tot mai mare în motivarea alegerii clientului care poate alege între prestator sau altul la serviciul de bază în funcție de acest serviciu periferic. Anumite servicii periferice sunt considerate necesare și obligatorii pentru oferta serviciului de bază, altele sunt considerate a fi facultative. La randul lor și serviciile periferice pot fi de două feluri și anume: sevicii legate de serviciul de bază (auxiliare și anexe) și servicii complementare ("servicii plus" sau suplimentare).

În majoritatea lucrărilor care tratează problematica turismului este reprezentată o clasificare a serviciilor dupa diverse criterii.Astfel, în funcție de structura serviciilor turistice implicate deosebim servicii turistice specifice și servicii nespecifice. Serviciile turistice specifice cuprind două grupe de servicii principale și anume servicii de bază (servicii de transport în cazul unor aranjamente de tipul totul inclus, prestații hoteliere și servicii de alimentație prestate în diverse unități de profil) și servicii complementare (servicii de agrement, excursii, manifestări cultural-artistice, închirieri de obiecte sportive sau uz personal) și două grupe de servicii, să le numim cu caracter secundar. Acestea sunt: servicii pentru pregatirea consumului turistic ( informarea clientelei potențiale, serviciile legate de organizarea călătoriilor, rezervări de servicii, preocuparea documentelor de călătorie) și servicii cu caracter special prestate în cadrul unor forme de turism ca: turismul balneomedical, turismul de congrese, turismul de vânătoare și pescuit sportiv. Serviciile nespecifice cuprind serviciile cu caracter general oferite populației de unitățile prestatoare de servicii, la care pot apela, în diverse împrejurări și turiștii: frizerii, saloane de cosmetică, transporturi publice, poștă și telecomunicații etc.

În funcție de momentul căreia i se adresează, serviciile turistice pot fi clasificate în: servicii legate de efectuarea călătoriei (voiajul propiu-zis) și serviciile la locul de sejur. Primele cunosc diferențieri în funcție de forma de organizare a călătoriei turistice, înnoptarile de parcurs și programele de vizitare precum și de preferințele individului pentru anumite mijloace de transport.

Serviciile privind sejurul cuprind o serie întragă de prestații, precum cele destinate acoperirii nevoilor fiziologice de somn și hrană, sau serviciile pentru petrecerea agreablilă a timpului liber.

După gradul lor de urgență, deosebim servicii care satisfac necesități relative urgente, care nu pot fi amânate (impuse de limite temporale în care pot fi efectuate concediile planificate sau fructificate perioadei de timp liber compact ori dictate de factori naturali, date calendaristice ferme de desfașurare a unor evenimente speciale sau motive de sănătate) servicii a căror satisfacere poate fi amânată în timp satisfăcând necesitați puțin urgente.

Ținând cont de modaliatea de plată, serviciile turistice pot fi grupate în servicii cu plată și servicii aprent gratuite. Serviciile de primă categorie, la randul lor pot fi: servicii achitate în avans sau înaintea începerii consumației turistice (servicii incluse în prețul global al aranjamentelor achiziționate în cadrul turismului organizat și semiorganizat, abonamentele pentru folosirea unor facilități de bază materială), servicii achitate în momentul consumației (servicii presate pentru turiștii care călătoresc pe cont propiu sau destinate satisfacerii cererii complementare a turiștilor care au apelat la turismul organizat sau semiorganizat), servicii achiate ulterior consumației (cum este cazul serviciilor platite cu ajutorul cărților de credit și servicii cu plată în rate (folosite mai ales pentru clientele turistice cu venituri modeste).

Servicii aprent gratuite sunt prestate de punctele de informare turistică sau de unele firme turistice în scopul atragerii sau menținerii clientelei (servicii de parcare păzită gratuită, accesul gratuit la piscina hotelului, torturi aniversare, etc.) asemenea clasificare permite luarea în calcul a decalajului de timp și spațiu dintre manifestarea cererii firmei și consumului efectiv al serviciilor comandate.

Mai mult serviciile gratuite sau aparent gratuite sunt oferite în scopuri promoționale, în deosebit în perioadele în care cererea turistică se situează în valori scăzute datorită manifestării fenomenului sezaționalității.

Plata unor servicii de decontare ulterioară prin sistemul carților de credit, achitarea în rate a costului sejurului turistic sau serviciile prestate pe bază de abonamente reprezintă și forme complementare de servicii oferite turiștilor. Achiziționarea serviciilor turistice și efectuarea plății lor anticipat oferă avantaje atât turiștilor (benificieri ai unor condiții de utilizare, prioritate prin posibilitățile create pentru o mai rațională gospodarire a bugetului de cheltuieli pentru concedii) cât și pentru prestatorii care își asigură un anumit volum de încasări certe, atât mai dorit cu cât oferta turistică este o oferta în așteptare, o ofertă dimensionala în condiții de risc,  incertitudine și probabilitate a manifestării cererii.

În funcție de caracteristicile prestațiilor, putem deosebi: servicii de informare a clientelei turistice: servicii de intermediere precum rezervări sau închirieri; servicii cu caracter special legate de organizarea, spre exemplu, a unor evenimente speciale, servicii și activități cu caracter sportive sau recreativ, servicii pentru tratamente sau cure balneare precum și servicii diverse cum sunt cele de asigurări de persoane sau schimb valutar.

Nici una din grupările enunțate nu pot fi considerate ca fiind autocuprinzătoare, ele având un caracter pur convențional, reluând într-o formă sau alta aceleasi elemente.

1.1 Tipologia serviciilor turistice

Eterogenitatea activităților (serviciilor) ce dau conținut produsului turistic, complexitatea și diversitatea acestora generează numeroase probleme în abordarea unitară a ofertei, în evaluarea importanței fiecarei componente, în elaborarea unor standarde de structură și calitate. Apare astfel necesitatea unor grupări ale serviciilor în categorii omogene, ușor de identificat, localizat și comparat.

Necesitatea și actualitatea proceselor de clasificare a serviciilor sunt susținute și de faptul că acestea cunosc o tendință de diversificare, are loc o îmbogățire a conținutului produsului turistic cu noi tipuri de prestații, ca rezultat al receptivității și adaptabilității la nevoile consumatorului, al modernizării.

1.2 Conținutul și caracteristicile serviciilor turistice

Având ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor apărute cu ocazia și pe durata călătoriilor, turismul poate fi privit, în conținutul său, și ca o succesiune de servicii (prestații) cum sunt cele de organizare a voiajului, de transport, de odihnă și alimentație, de recreere etc. O parte a acestora vizează acoperirea unor necesități obișnuite, cotidiene (odihnă, hrană), altele sunt destinate unor trebuințe specific turistice și, respectiv, formelor particulare de manifestare a acestuia (agrement, tratament, organizarea călătoriilor).

Prin natura lor, serviciile turistice trebuie să creeze condiții pentru refacerea capacității fizice a organismului, simultan cu petrecerea plăcută și instructivă a timpului liber; de asemenea, ele trebuie concepute astfel încat, în urma consumării lor, turistul să dobândească un plus de informații, cunoștințe, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi de un conținut al prestației turistice în concordanță cu cerințele epocii moderne, cu exigențele turistului contemporan. Iar în condițiile actuale ale țării noastre, angajate pe coordonatele unei noi dezvoltări, o asemenea orientare a serviciilor turistice înseamnă competitivitate cu oferta internațională.

O altă cerință a consumului turistic, la care serviciile -prin conținutul lor- sunt chemate să contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca rezultat al creșterii productivității muncii și perfecți plăcută și instructivă a timpului liber; de asemenea, ele trebuie concepute astfel încat, în urma consumării lor, turistul să dobândească un plus de informații, cunoștințe, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi de un conținut al prestației turistice în concordanță cu cerințele epocii moderne, cu exigențele turistului contemporan. Iar în condițiile actuale ale țării noastre, angajate pe coordonatele unei noi dezvoltări, o asemenea orientare a serviciilor turistice înseamnă competitivitate cu oferta internațională.

O altă cerință a consumului turistic, la care serviciile -prin conținutul lor- sunt chemate să contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca rezultat al creșterii productivității muncii și perfecționării proceselor de producție, al promovăriii pe scară largă, în economie, a progresului științific și tehnic se reduce timpul de muncă, sporind dimensiunile celui liber. Acesta are drept consecință transformarea într-o constantă a timpului de odihnă pasivă și, implicit, creșterea solicitărilor față de formele odihnei active, creștere stimulată de efectele negative ale concentrării urbane, între care poluarea și stresul. Odihna activă tinde astfel să devină o componenta tot mai importantă a turismului, ea reprezentând, totodată, un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament pentru ameliorarea consecințelor nefavorabile ale suprasolicitarii nervoase. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacanțe, respectiv aranjamente turistice, cu multiple posibilități de desfășurare a unor activități recreative – culturale, artistice, sportive, deprinderea și practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor hobby-uri ale turiștilor – , menite să diversifice agrementul tradițional și să sporească atractivitatea manifestărilor turistice, să raspundă criteriilor unei odihne active. Aceste preocupări se intensifică odată cu lărgirea ariei de cuprindere a turismului, cu creșterea frecvenței de petrecere a timpului liber în afara reședinței permanente.

Urmare a acestor preocupări, în perioada actuală se manifestă un proces continuu de îmbogățire a turismului cu noi tipuri de servicii, expresie a receptivității și adaptabilității lui la schimbările intervenite în structura nevoilor de consum, a creșterii rolului în determinarea calității vieții.

Un alt element ce argumentează caracterul (conținutul) turismului de activitate prestatoare de servicii il constituie modul însuși de definire a produsului turistic și, corespunzator, a ofertei.

Astfel, produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependențelor dintre atractivitatea unei zone (resurse) și facilitățile (serviciile) oferite cumpărătorului; resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice (găzduire, alimentație, transport, agrement). Se desprinde de aici importanța deosebită a serviciilor, faptul că în crearea (producerea) și, mai ales, în individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii. Dealtfel, experiența mondială a demonstrat că existența unui patrimoniu turistic valoros nu înseamna automat și un turism dezvoltat, ca resurse de excepție pot rămâne în afara circuitului economic, în absența serviciilor care sa le puna în valoare, să le facă accesibile turiștilor.

Conținutul particular al produsului turistic, modul său de determinare demonstrează nu numai caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii, ci și nota sa de specificitate.

Astfel, turismul reprezintă unul din domeniile terțiarului, poate chiar singurul, unde nu se operează cu servicii pure; activitatea are un conținut complex, luând, așa cum s-a aratat, forma unei combinații de elemente tangibile și intangibile, iar produsul turistic este, în fapt, unitatea organică a efectelor resurselor, bunurilor și serviciilor. Totodată, fiecare componentă având trăsături proprii, mecanisme specifice de funcționare și intrând în proporții variate în alcătuirea ofertei turistice, influențeaza diferit realizarea efectului global, impunandu-i o multitudine de forme de manifestare.

Aprofundarea analizei în structură a ofertei turistice mai pune în evidența și un alt aspect de particularizare a turismului în componența terțiarului; este vorba de prezența, în alcătuirea (conținutul) acestuia, a unei game largi și eterogene de servicii (transport, cazare, tratament, schimb valutar etc.), din domenii bine conturate, mult diferite între ele, de cele mai multe ori beneficiind de o organizare distinctă. Mai mult, unele dintre aceste servicii au o existență independenta, de sine stătătoare și se adresează, cu prioritate, populației rezidente.

Specificitatea turismului în sfera serviciilor decurge și din modul în care se realizează unele dintre trăsăturile sale definitorii, cum ar fi: dinamismul, mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigențele fiecărui consumator-turist. În fapt, este vorba de modul de implicare a serviciilor în aceste procese. Așa de exemplu, includerea într-un pachet de vacanță de noi servicii se concretizează într-o ofertă nouă; asocierea lor diferita echivalează cu sporirea diversității ofertei sau reprezintă una din modalitățile de particularizare la nivel de grup sau chiar de individualizare a acțiunilor.

Serviciile turistice prezintă, așadar, o suită de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii. Unele sunt comune cu cele ale tuturor componentelor terțiarului – ceea ce subliniază odata în plus apartenența turismului la acest sector -, având doar concretizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice. Aceastea din urmă sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice, de modul în care se realizează întalnirea lor, de condițiile în care au loc actele de vânzare-cumpărare.

Din grupa trăsăturilor de ordin general se remarcă, în primul rând, caracterul imaterial al prestației, serviciul turistic existând în formă potențială și concretizându-se numai în contact cu cererea. Din caracterul nematerial decurge o altă trăsătură- nestocabilitatea. Faptul că serviciile turistice nu pot fi stocate și păstrate, în vederea unui consum ulterior, cu alte cuvinte sunt perisabile, prezintă unele avantaje în desfășurarea activității, ca urmare a eliminării cheltuielilor și dificultătilor legate de distribuția fizică. Aceasta particularitate determină însă și o serie de neajunsuri, mai ales în ceea ce privește asigurarea echilibrului ofertă-cerere și realizarea efectivă a serviciilor. De aici, consecințe negative asupra gradului de utilizare a capacităților bazei materiale (de transport, alimentație, tratament) și a resurselor umane.

O altă caracteristică a serviciilor turistice o reprezintă simultaneitatea producției și consumului lor. Faptul că produsele turistice sunt nemateriale, ca în cele mai multe situații se exteriorizează sub forma unor activități, realizarea lor efectivă impune prezența în același loc a prestatorului și beneficiarului, concomitența execuției și consumării lor. Neîndeplinirea acestor cerințe are efecte nefavorabile atât asupra volumului activității desfășurate, cât și asupra satisfacerii nevoilor turiștilor; orice neconcordanță în timp și spațiu ale celor două procese se soldează cu pierderi de ofertă și/sau cereri neacoperite.

Prin modul de desfășurare, serviciile turistice sunt inseparabile de persoana prestatorului, ele încetând să existe în momentul încheierii acțiunii acestuia. Din această caracteristică izvorăsc o serie de particularități de organizare și desfășurare a activității turistice. Astfel, comercializarea serviciilor presupune contactul nemijlocit între producătorul-prestator și consumatorul-turist. În acest context, este necesară o bună cunoaștere a pieței, dat fiind că același producător nu-și poate oferi serviciile simultan pe mai multe piețe, iar vânzarea directă este singura posibilă. Pe de altă parte, fiind legată de prezența și participarea lucrătorului, calitatea serviciului, realizarea lui corespunzatoare sunt determinate de nivelul pregătirii acestuia, de profesionalismul și corectitudinea în îndeplinirea atribuțiilor. Ca urmare, ridicarea permanentă a nivelului calificării și a conștiinței lucrătorului din turism reprezintă o condiție de bază pentru realizarea unor servicii de bună calitate.

În același timp, prezența clientului – decurgînd din această caracteristică – își pune amprenta asupra tuturor coordonatelor activității.

Dependența de persoana prestatorului are drept consecință o pondere mare a cheltuielilor cu muncă vie, mai mare decât în alte ramuri componente ale sectorului terțiar. În aceste condiții, pătrunderea progresului tehnic se face mai lent, cu eforturi mai mari. Cu toate acestea, în ultima vreme s-au înregistrat creșteri notabile privind utilizarea calculatorului în efectuarea operațiunilor de rezervare, în activitățiile din agenții sau spații de cazare, în evidența chetuielilor turistilor. De asemenea, în sfera alimentației are loc un process de “industrializare” a producției, dar și de mecanizare (tehnicizare) a servirii. Chiar și cu aceste realizări, turismul rămâne un domeniu în care prezența lucratorului continuă să fie importantă, atât prin specificul activităților, cât și datorită psihologiei consumatorului-turist.

Serviciile turistice sunt, de asemenea, intangibile. Această caracteristică exprimă faptul că ele nu pot fi percepute cu ajutorul simțurilor, ceea ce generează un complex de probleme privind organizarea producției și comercializarea lor. Pe de o parte, se creează avantaje în sensul simplificării sau chiar eliminării unor etape (și costuri) în procesul distribuției, pe de altă parte, apar dificultăți în vânzarea și promovarea lor. Astfel, neavând posibilitatea să le cunoască sau să le evalueze înainte de cumpărare, turistul manifestă neîncredere și, corespunzător, rețineri în formularea deciziei de achiziționare. Ca atare, sunt necesare eforturi deosebite orientate deopotrivă spre o buna cunoaștere a cererii și stimulare a ei, dar și spre o “tangibilizare” a serviciilor.

Din categoria trăsăturilor specifice trebuie evidențiată, în primul rând personalizarea serviciilor, particularizarea lor la nivelul grupului sau chiar al individului. Motivațiile foarte variate ale cererii, ca și comportamentul diferit al turiștillor față de fiecare componentă a prestației, conduc la realizarea unor servicii adaptate specificului fiecărui client. O asemenea individualizare este mai evidentă în situația turiștilor ce călătoresc pe cont propriu; în cazul formelor organizate ale turismului, particularizarea se întalnește la nivelul grupului.

Caracterul de unicat al vacanțelor (serviciilor turistice) prezintă avantajul realizării “confortului psihologic” al turistului și reduce sensibil posibilitățile de “copiere” a acestora. Apar totuși probleme legate de asigurarea calității serviciilor și de standardizare a lor. În această direcție, experiența practică internațională a demonstrat că individualizarea serviciilor nu exclude determinarea unor componente “standard”, față de care să se stabilească tipurile de bază ale prestației turistice sau nivele de calitate.

Urmând îndeaproape evoluția cererii, serviciile turistice se caracterizează și printr-o dinamică înaltă. Acest lucru se datorează, în primul rând, caracterului lor variabil, flexibil în raport cu celalalte componente ale ofertei. Pe de altă parte, hipersensibilitatea lor la mutațiile intervenite în dezvoltarea economico-socială, dar și la schimbările comportamentale ale consumatorului, imprimă serviciilor turistice ritmuri de creștere superioare evoluției de ansamblu a turismului.

Totodată, serviciile turistice manifestă și o puternică fluctuație (variație) sezonieră, rezultat al oscilațiilor cererii turistice, al concentrării acesteia în anumite momente ale anului calendaristic.

Prestația turistică se particularizează și prin complexitate; produsul turistic este, așa cum s-a arătat, rezultatul diferitelor combinații între elementele decurgând din condițiile naturale și antropice specifice fiecărei destinații și serviciile ( de transport, cazare, masă, distracție) furnizate de organizatori. Aceste elemente intră în proporții variate în alcătuirea produsului final, dupa cum unele dintre ele se pot substitui. Existența unei multitudini de posibilități de combinare și substituire ale elementelor ofertei turistice permite realizarea unei game largi de produse, sporind astfel atractivitatea programelor și calitatea serviciilor. Caracteristica de substituibilitate, asociat, mai ales, prestațiilor, trebuie fructificată în scopul diversificării ofertei și stimulării interesului pentru consumul turistic și nu pentru acoperirea unor deficiente organizatorice sau de altă natură.

O altă trăsătură distinctivă a serviciilor turistice, determinată de conținutul complex al acestora, este eterogenitatea (variabilitatea); ea apare în relație atât cu întreg sistemul serviciilor turistice, cât și cu fiecare în parte și este rezultatul dependenței acestora de dotările materiale și persoana prestatorului. În acest context, se poate vorbi, tot ca o caracteristică, de participarea unui număr relativ de mare de prestatori (producători) la realizarea produsului final. După unii autori principalele activități economice cuprinse în structura prestației turistice, și, asociat acestora, producătorii individualizați, pot fi sintetizate astfel:

– servicii de cazare-masă;

– transport;

– producția și vânzarea de bunuri proprii turismului;

– servicii de divertisment;

– servicii legate de organizarea turismului;

Din această enumerare se remarcă diversitatea serviciilor, prezența unor elemente specifice și a altora nespecifice, precum și faptul că producătorii-prestatori de servicii fac parte din structuri organizatorice distincte, ceea ce reclamă eforturi deosebite de armonizare a activităților lor într-un pachet de vacanță unitar. Însemnătatea activității de management crește pe masură ce numărul prestatorilor este mai mare și domeniile lor de acțiune sunt mai variate.

Serviciile turistice, analizate în globalitatea lor, se mai caracterizează și prin solicitarea și consumarea într-o ordine riguroasă, determinată de specificul prestației, locul și momentul acțiunii, forma de turism etc. În cadrul unei scheme generale de derulare (fig. 1.1.), principalele prestații și succesiunea lor ar putea fi următoarea:

acțiunile de informare și publicitate turistică, desfășurate de agențiile de voiaj,

birourile de turism, întreprinderile hoteliere și de transport, reprezentanți, realizate prin contactul direct cu turiștii potențiali și prin mijloacele de publicitate consacrate (anunțuri, pliante, cataloage);

contractarea aranjamentului, respectiv a minimului de servicii solicitate; voucher-

ul, biletul de odihnă-tratament etc. reprezintă contractul încheiat între prestatorul de servicii și client, în care se consemnează obligațiile și drepturile fiecăreia dintre părțile contractate;

transportul (atât pe ruta de ducere cât și pe cea de întoarcere), transferul (turiștilor

și bagajelor) la hotel sau de la un mijloc de transport la altul – atunci când călătoria comportă utilizarea mai multor mijloace de transport -, precum și o serie de prestații suplimentare (servirea mesei) și facilități de care beneficiază turistul pe durata deplasării;

cazarea (găzduirea) și serviciile suplimentare oferite de unitățile hoteliere;

alimentația și prestațiile auxiliare acesteia (servirea mesei în cameră, rezervări,

organizarea de mese festive etc.);

agrementul în varietatea formelor sale și tratamentul, în situația turismului balneo

medical.

De-a lungul tuturor momentelor (serviciilor) călătoriei este necesară prezența ghidului precum și a serviciilor de “public relation”, menite a asigura climatul favorabil desfășurării consumului turistic și revenirea turismului. De asemenea, nu pot fi omise serviciile financiare de asigurare și tranzacții monetare (modalități de plată, acordarea de credite).

Figura 1.2.1 Principalele categorii de servicii turistice și ordinea desfășurării lor

Sursa: Minciu,Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, București, pag. 223

CAPITOLUL 2

SERVICII DE TRATAMENT SI AGREMENT

2.1. SERVICII DE TRATAMENT

Turismul de tratament sau Turismul balnear este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat o mare amploare nu atât ca urmare a dorinței de a preveni anumite îmbolnăviri, cât mai ales creșterii surmenajului și a bolilor profesionale determinate de ritmul vieții moderne. Din această cauză el este legat mai mult de anumite stațiuni cunoscute pentru proprietățile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nămoluri, mofete, etc., situate într-un climat de crutare. Este și motivul pentru care el reprezintă una dintre formele de circulație turistică cele mai constante, cu o clientelă relativ stabilă, care contribuie la ridicarea coeficienților de utilizare a capacității de cazare și la realizare a unor încasări medii sporite pe zi / turist.

În perspectiva anilor ce vor veni, această formă de turism va lua o amploare și mai mare, constituind una dintre sursele cele mai mari de venituri, mai ales pentru țara noastră, unul dintre statele cele mai bogate în resurse balneoclimaterice în Europa.

            Principalii factori naturali de cură care contribuie la dezvoltarea turismului balnear sunt: climatul, apele minerale, nămolurile și gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietăți terapeutice, apele destinate îmbutelierii etc.

În general factorii de cură balneari și climatici folosiți în tratamente complexe sub îngrijire medicală de înaltă competență sunt recomandați diferențiat, dând deseori rezultate excepționale, în următoarele afecțiuni : reumatismale inflamatorii  degenerative, și articulare, posttraumatice ale sistemului nervos central și periferic, afecțiuni cardio-vasculare, respiratorii, ale tubului digestiv și hepato-biliare, de nutriție și metabolism, ale rinichilor și căilor urinare, ginecologice, endocrine, ale sângelui și organelor hematopoetice, dermatologice, oftalmologice, otorinolaringologice precum și în afecțiuni ale copiilor.

Creșterea economică și evoluția condițiilor de viață ale omului modern aduc, pe lângă beneficiile cunoscute, și unele aspecte negative cum ar fi: creșterea poluării, cu consecințele sale asupra sănătății organismului uman, intensificarea muncii (mai ales intelectuale) și a stresului, dezechilibrele alimentare cantitative și calitative etc. Astfel, pentru a-și îmbunătăți sau reface starea de sănătate, tot mai mulți turiști aleg ca destinație de vacanță stațiunile balneare.

Turismul de sănătate nu este o formă modernă de turism –el își are rădăcinile în antichitate-, dar în zilele noastre a căpătat noi dimensiuni, odată cu diversificarea factorilor de cură, a tehnicilor și tratamentelor, precum și a motivațiilor (terapie, recuperare, profilaxie, înfrumusețare, întreținere fizică, odihnă, relaxare).

Europa, cu o bogăție de factori naturali de cură și cu o experiență de peste 2000 de ani în valorificarea acestora, deține o ofertă foarte bine dezvoltată, fiind o destinație primordială în turismul balnear internațional. Tot în Europa există și o cerere importantă pentru această formă de turism, cu anumite caracteristici și preferințe bine conturate.

În celalalte regiuni turistice ale lumii, această formă de turism are dimensiuni mai reduse, atât în ceea ce privește oferta, cât și din perspectiva cererii (exceptând, evident, zonele litorale și turismul de soare), dar se remarcă o tendință de creștere a interesului pentru cura balneară în Asia, odată cu dezvoltarea unor tehnici diverse de repunere în formă (masaj, fitoterapie, aromaterapie, fitness etc.) și amenajarea unor asemenea centre în hotelurile de lux, în stațiuni turistice sau orașe.

Turismul balneo-climateric și medicină balneară capătă pe zi ce trece noi valente

paralel cu dezvoltarea social economică a țării noastre și cu cresterea și modernizarea structurilor de primire pentru cazare, alimentație publică, tratament și agrement în stațiuni.

            România dispune de un fond bogat și variat de factori naturali terapeutici: apa minerală, apa și nămolul unor lacuri, emanațiile de gaze etc. factori răspândiți cu generozitate pe întreaga suprafață a țării diferite zone climatice.

            Dezvoltarea stațiunilor balneare a apărut în condițiile solicitărilor crescânde de cură cu factori terapeutici naturali și ale îmbogățirii și înnoirii conținutului medicinii balneare moderne care își găsește azi o fundamentare ștințifică pentru mai multe dintre metodele tradiționale în mod empiric în trecut.

            Oamenii din societatea modernă, supuși unui ritm de viață mai lent decât generațiile precedente sunt solicitați în activitățile tot mai complexe, în condițiile industralizării și urbanizării.

            În societatea contemporană oamenii și-au modificat substanțial modul de viață atât în ceea ce privește condițiile de muncă, prin reducerea eforturilor fizice, datorită mecanizării și automatizării proceselor de producție, prin desfășurarea activității în cele mai multe înterprinderi și instituții într-un mediu confortabil; cât și din punct de vedere al condițiilor de locuit și altele. Toate aceste aspecte stau în atenția medicinii timpurilor noastre, pentru a găsi remedii de prevenire și combateri a consecințelor rezultate din fenomenele sus amintite.

            În asemenea condiții, vacanțele de sănătate și repectiv curele balneoclimaterice

devin parte integrală a sistemului de croitorie a sănătății, un instrument prin care se pot

realiza obiective multiple și complexe

2.1.1. Trăsăturile turismului balnear, locul și importanța acestuia

În ultimile decenii, prin importantele sale efecte sociale și economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice internaționale, spre care se concentrează importante mijloace materiale și umane, cu o implicare tot mai profundă a științei și tehnicii, a prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerințele vitale ale omului modern, determinate de evoluția condițiilor de viată și a stării de sănătate a populației.

Turismul  balnear, a devenit astăzi o reală industrie generatoare de efecte benefice de ordin multiplu:

la nivelul economiei naționale, creator de beneficii, factor dinamizator, realizator de aport valutar și creator de noi locuri de muncă;

la nivel de ramură: promotor al serviciilor de calitate și accelerator al procesului de privatizare în cadrul unei restructurări rapide, influențate precumpănitor de exigențele pieței internaționale.

 Posibilitățile de dezvoltare ale turismului balnear, ne fac să privim viitorul cu real optimism, bazându-ne pe următoarele considerații:

1. creșterea exponențială a turismului mondial care a fost înregistrată în ultimii 45 de ani;

2. tendința de continuare a creșterii cererii de produs turistic balnear;

3. creșterea veniturilor provenite din turism în cadrul produsului intern brut al țărilor dezvoltate ca și al țărilor în curs de dezvoltare.

            Turismul balnear are, așa cum declară Dl. Suy Ebrard – președintele Federației Internaționale a Termalismului și Climatologiei – FITEC – nu numai valente medicale, profilactice, de recuperare și readaptare funcțională, dar și un potențial economic major. Aspectul economic reiese atât din activitatea specifică de turism, generatoare de capital, cât și la un nivel mult mai puțin vizibil și cuantificabil, ca generator de importante economii în cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor de spitalizare, consumuri de medicamente și a numărului total al zilelor de boală.

Turismul balnear reprezintă un sector major în cadrul industriei turistice românești, datorită particularităților sale specifice. Este cunoscut că aproape o treime din apele termale și minerale de care beneficiază Europa este concentrată în România, iar efectele acestora pentru sănătate au fost atestate de-a lungul secolelor. Bogăția românească de factori rezidă în două elemente determinante:

complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceeași stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice;

existența în România a tuturor genurilor de substanțe minerale balneare care pot fi utilizate pentru întreaga gamă a profilurilor de tratament balnear.

Turismul balnear presupune atât realizarea unor tratamente complexe de recuperare în stațiunile balneoclimaterice, cât și efectuarea de excursii și călătorii în împrejurimi și odihnă.

"Valori ale patrimoniului național", factorii balneari și climatici interesează grupuri mari sociale, cuprinse ca limite de vârstă între copilărie și senectute. Rolul acestora în profilaxie este inestimabil. Ei intervin atât în prevenirea îmbolnăvirii (profilaxie primară), cât și în prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, împiedicând evoluția acestora spre forme degenerative (profilaxie secundară).

 Trăsăturile specifice ale turismului balnear

            1. Adresabilitate. Turismul balnear poate fi considerat un turism social. Turiștii care se adresează stațiunilor pentru a petrece acolo mai multe zile, cu sau fără recomandare medicală, cu sau fără asigurare de sănătate, nu vor să fie considerați bolnavi pentru ca nici nu sunt. Altfel se prezintă lucrurile dacă starea individului, respectiv a bolnavului reclamă supraveghere medicală permanentă. Acesta trebuie să fie internat într-un spital, sanatoriu etc. indiferent unde este plasată casa de sănătate respectivă, oraș sau stațiune.

Din punctul de vedere al organizatorului de turism, turismul balnear nu se adresează persoanelor bolnave, ci numai turiștilor, inclusiv acelora care vin în mod declarat și organizat în stațiuni pentru a-și îngriji și ameliora sănătatea, dar care nu sunt bolnavi, chiar daca își recuperează anumite funcțiuni organice afectate de stări anterioare de boală sau traumatisme.

De aici rezultă rolul curativ și profilactic al turismului balnear. Principalii factori de cură prin care turismul balnear contribuie la ameliorarea stării de sănătate a persoanelor venite la tratament sunt: climatul, apele minerale – sulfuroase, clorurate, ușor iodurate, bromurate, sodiu, calciu, magneziene etc., nămoluri și gazele terapeutice, lacurile cu proprietăți terapeutice, ape destinate îmbutelierii etc. Deși modul de acțiune al acestora nu este încă pe deplin cunoscut, principala lor utilizare dintotdeauna este balneoterapia. Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin creșterea rezistenței generale a organismului dupa tratament. Statisticile întocmite în numeroase țări au evidențiat faptul că membrii populației active care au efectuat cure balneare în timpul concediilor de odihnă pe o perioadă de mai mulți ani, au înregistrat posterior un număr redus de zile de incapacitate de muncă, cu un număr redus de consultații medicale.

Cura balneara în scop terapeutic este urmată de bolnavii care au nevoie de un tratament complex, în condiții de sanatorizare; unde există o bază materială corespunzatoare și asistență medicală de specialitate.

Tratamentul balnear pentru recuperarea medicală a bolnavilor cronici cu

incapacitate de muncă se realizeaza în stațiuni balneare profilate pe diferite afecțiuni.

Funcția balneoclimaterică a turismului balnear se completează cu cea recreativă. Excursiile în regiune, cu o pondere tot mai însemnata, conferă stațiunilor și o funcție turistică cu caracter specific. În acest sens, pe langă fiecare stațiune se conturează o arie imediată de interes turistic și o arie apropiată, aceasta din urmă formată din celelalte stațiuni și alte obiective turistice.

            2. Sezonalitatea. Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear este singura formă de turism care se bazează pe un potențial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil și independent de condițiile atmosferice. Deci turismul balnear nu este influențat de sezonalitate.

            3. Prețul. Costul mediu al sejurului a fost în 2004 de 30 dolari SUA. Piața internă a turismului balnear este foarte dependentă de prețuri. Specialiștii consideră că o creștere cu 20 % a prețurilor poate duce la o scadere cu 40 % a cererii. Aceasta se datorează în parte sejurului mai lung în stațiunile balneare, ceea ce face ca turismul balnear să fie relativ mai scump decât, turismul de litoral.

            4. Fidelitatea clientelei. Turiștii cărora li se adresează turismul balnear sunt în general persoane de varsta a treia care vin în mod regulat la tratament în stațiunile balneare. Durata sejurului în cadrul acestei forme de turism este ridicată – 14, 21 sau chiar 29 de zile pe an; unele persoane vin în stațiuni chiar de două ori pe an.

2.1.2. Particularități ale turismului balnear

Turismul de tratament și cură balneo-medicală este o formă specifică a turismului de odihnă, care s-a dezvoltat considerabil în ultimele decenii, odată cu sporirea stresului și a bolilor profesionale provocate de ritmul vieții moderne din marile aglomerații urmane. Turismul balnear reprezintă deplasarea unor persoane de diferite vârste, sexe și profesii în stațiuni balneoclimaterice sau climatice, ori în localități cu factori naturali de cură pentru îngrijirea sănătății, odihnă, cură cu substanțe balneare naturale (ape minerale sau termominerale, nămoluri terapeutice, mofete etc.), cu extracte sau medicamente pe bază de plante, pentru profilaxie, întinerire, înfrumusetare sau numai pentru turism.

Un alt punct de vedere prezintă turismul balnear ca fiind “un ansamblu de mijloace și dotări turistice menite să pună în valoare factorii naturali balneari (apele minerale, nămolurile, gazele terapeutice, litoralul cu complexul sau de factori terapeutici și altele)”.

Trebuie însă să facem precizarea, că, deși în unele țări europene (Franța, Spania, Italia ș.a.) turismul balnear se referă în primul rând la turismul de litoral, având ca motivație odihna, noi vom exclude această accepțiune, atribuind turismului balnear motivații precum odihna, îngrijirea sau refacerea sănătății și repunerea în formă, precum și utilizarea factorilor naturali de cură (inclusiv în zonele de litoral). Astfel, considerăm că turismul balnear acoperă următoarele concepte:

termalism, respectiv, utilizarea terapeutica a apelor minerale calde, pentru turiștii aflați într-o stațiune termală ;

balneoterapie, respectiv utilizarea băilor curative pentru efectuarea unor tratamente;

balneoclimatoterapie, care îmbină utilizarea factorilor balneari (ape minerale și termale, lacuri, nămoluri, gaze terapeutice) cu cea a acțiunii diverselor tipuri de climat, în scop profilactic și curativ;

talasoterapie, care presupune utilizarea elementelor din mediul marin (apa mării, nămolurile, algele, climatul marin).

Astăzi se vorbește tot mai mult despre turismul de sănătate, ca un concept care tinde să-l înlocuiască pe cel de turism balnear, sub accepțiunea sa clasică.

În zilele noastre se caută soluții pentru modificarea și activizarea forțelor fizice și

morale de care dispune individual, pentru a-și recăpăta echilibrul și a redobândi sănătatea. Perfecționarea asistenței medicale este cerută de progresul stiinței și tehnicii, de confruntările tot mai acute în adaptarea organismului uman la noile procese de muncă și viață. Omul modern este un om activ, de aceea menținerea capacității sale de muncă, cu implicații sociale și economice majore, este o preocupare nu doar a individului, ci și a numeroase organisme naționale sau internaționale, inclusiv a Organizației Mondiale a Sănătății.

Turismul balnear îmbină destinderea, agrementul cu diferite forme de cură și tratament balnear medical. Începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, ca urmare a creșterii longevității, această formă de turism s-a dezvoltat considerabil, având ca obiectiv nu numai tratamentul balnear propriu-zis, ci și tratamentele și curele balneare profilactice, diversificându-și astfel formele de manifestare.

Turismul balnear îndeplinește ca funcție socială de mare importanță de prevenire a îmbolnăvirilor, respectiv de evitare a factorilor de risc ce provoacă înrăutățirea în continuare a sănătății pacienților, prin instruirea sistematică a turiștilor privind respectarea după terminarea curei a unui regim de viată pe baza unor recomandări individualizate pentru fiecare pacient, precum și prin inițierea turiștilor pentru recunoașterea unor simptome de îmbolnăvire premature sau de agravare a stării lor de sănătate, pentru a se adresa din timp cadrelor madicale de specialitate și pentru a evita riscul unor noi îmbolnăviri.

De asemenea, turismul de tratament și cură balneară acționează ca factor social, contribuind la satisfacerea necesităților și preferințelor de odihnă ale diferitelor segmente de consumatori, la redobândirea sănătății, la profilaxia unor boli, dar și la creșterea randamentului muncii, la reducerea zilelor de concediu medical, cu efecte generale în beneficiul întregii societăți.

Eficiența socială a turismului balnear intern se poate cuantifica prin implicațiile măsurilor profilactice și curative asupra creșterii productivității muncii, având drept consecință reducerea sumei din bugetul de stat repartizate sistemului de asigurări pentru sănătate.

„Turismul balnear are nu numai valente medicale, profilactice, de recuperare și readaptare funcționala, dar și un potențial economic major. Aspectul economic reiese atât din activitatea specifică de turism, generatoare de capital, cât și la un nivel mult mai puțin vizibil cuantificabil, ca generator de importante economii în cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor de spitalizare, consumuri de medicamente și a numărului total al zilelor de boală.” (Gut Ebrad – președintele Federației Internaționale a Termalismului și Climatologiei, FITEC).

Privit din perspectiva funcției economice pe care o îndeplinește, turismul balnear

determină creșterea gradului de ocupare a capacității de cazare, concomitent cu reducerea indicelui de sezonalitate din stațiuni, consecință a elasticității reduse a cererii pentru turismul balnear în raport cu sezonul. El poate antrena și dezvoltarea altor forme de turism –cultural, de reuniuni internaționale, montan, de practicare a unor sporturi etc., contribuind la valorificarea superioară a resurselor turistice ale unei zone.

Latura profilactica a turismului balnear joacă un rol dn ce în ce mai important în dezvoltarea acestuia. Dacă avem în vedere că nevoia de sănătate a omului reprezintă premisa principală a manifestării cererii pentru activitățile specifice în preventivă. În prezent, tot mai mulți turiști vin în stațiunile balneare turistice din nevoia de a-și consolida sănătatea, de a se odihni și distinde într-o atmosferă neconfortantă; aici se pot desfășura activități prin care se împiedică apariția unor afecțiuni așa-zise ale “civilizației”, ca și a altor boli cronice, și, nu în ultimul rând, să-și consolideze capacitatea de apărare a organismului la eventualele îmbolnăviri. Deci, se profilează din ce în ce mai clar ideea prin care cura balneară devine o ofertă de sănătate si pentru oamenii sănătoși, ca posibilitate optimă de petrecere a timpului liber.

Orientarea și dezvoltarea laturii profilactice a turismului balnear este determinată de faptul că afecțiunile cardiovasculare și cancerul sunt cauzate, în principal de obiceiuri de viată defectuase, stres, o proastă gestionare a timpului de odihnă, o igiena alimentară necorespunzatoare. În consecință, numeroase stațiuni balneare s-au axat pe prevenirea acestor aspecte defavorabile pentru viata oamenilor.

În concluzie, se pot releva câteva trăsături specifice pieței turismului balnear:

se particularizează, în primul rând, prin segmentul de turiști carora li se adresează

stațiunea sau întreprinderea de turism balnear cu produsele și serviciile sale; oferta turistică este constituită din elemente ce permit valorificarea resurselor balneare pe baza carora se lărgește gama serviciilor puse la dispoziția turiștilor;

din punct de vedere al sezonalității, turismul balnear prezintă o curbă cu un

singur vârf sezonier, asemănător turismului de litoral, însă mult aplatizat și cu o cerere cu un volum destul de ridicat în toate lunile anului;

turismul balnear deține o cota importantă din piața turistică, cu tendință de

creștere. Conform măsurătorilor și evaluărilor efectuate la scara naționala și mondială, vizitatorii stațiunilor balneare reprezintă 10-15% din circulația turistică mondială, cu valori mai mari în țările dezvoltate din punct de vedere economic și turistic . În ceea ce privește perspectiva, se anticipează o evoluție pozitivă având în vedere și segmentul, în continuă creștere, al celor care se adresează stațiunilor balneare în scop profilactic sau pentru odihnă și recreere și a cărei ofertă este complexă, cuprinzând producția de servicii și a altor forme de turism asociate curei balneare cum ar fi: cel sportiv, de congrese, cultural, urban etc.

oferta turismului balnear are ca tendință accentul tot mai puternic pe calitatea

serviciilor oferite, ceea ce poate duce la creșterea fidelității clienților. Dacă, după cum arată anumite studii, se reușește creșterea fidelității clienților cu 2%, impactul asupra profiturilor este același ca și în cazul reducerii costurilor cu 10%;

stațiunile balneare sunt amenajate în cele mai diverse zone geografice, acolo unde

au fost identificați factorii naturali de cură, ceea ce implica o îmbinare a turismului balnear cu activități specifice turismului montan, de litoral, rural, urban etc.

2.2. DEFINIREA SERVICIILOR DE AGREMENT

Petrecerea placută, agreabilă a timpului liber la locul destinației se situează, de asemenea, printre preocupările centrale ale ofertanților de vacanțe. Dezvoltarea unor activități/servicii care să răspundă acestor cerințe este determinată, pe de o parte, de sensurile evoluției în conținutul vacanțelor care, astăzi, nu se mai poate rezuma la a oferi turiștilor doar condiții de ședere și servire a mesei, și, pe de altă parte, de reconsiderarea valorii timpului liber.

Activitățile având acest obiectiv se prezintă într-o mare diversitate tipologică, în concordanță cu varietatea modalităților și locurilor de petrecere a vacanței. Ele sunt definite cu termenul generic de animație/agrement și se constituie într-o componentă distinctă și importantă a produsului turistic.

Componentă importantă a unei oferte turistice atractive, agrementul se constituie ca un element fundamental în satisfacerea nevoilor turiștilor, indiferent de motivația de vacanță sau forma de turism practicată, mai mulți chiar, indiferent de varstă sau profilul socio-profesional al turiștilor. Cererea pentru agrement în timpul vacanței a devenit atât de mare încat aceasta a căpătat statut de motivație turistică propriu-zisă. Ca urmare, diversitatea și originalitatea ofertei de agrement poate constitui elemente hotărâtoare în atragerea fluxurilor turistice.

Se constată că principala dimensiune a conceptului de agrement este distracția, plăcerea, iar orice activitate turistică sau preocupare capabilă sa-l deconecteze pe turist, se încadrează în sfera largă a activității de agrement.

Agrementul vizează în principal:

destinderea și reconfortarea fizică;

divertismentul și dezvoltarea capacităților turistului;

satisfacția psihică, prin activități cultural distractive și instructiv-educative;

amuzamentul, comunicarea si sporirea volumului de cunostinte etc.

Dezvoltarea și diversificarea mijloacelor de agrement vin în întâmpinarea exigențelor de creștere a atractivității stațiunilor turistice și au un rol important în creșterea eficienței economice a activității turistice dintr-o zonă, stațiune, complex turistic etc.

      Concurența-competiția stimulează procesul de dezvoltare – diversificare – individualizare a ofertei turistice, care poate asigura și/sau prin intermediul activității de agrement.

      Prin stimularea creșterii circulației turistice (creșterea gradului de atractivitate) agrementul devine o sursă importantă de încasări, de creștere a eficienței economice a activității de turism.

      Agrementul poate determina creșterea competivității stațiunilor turistice prin satisfacerea, la un nivel superior, a nevoilor turistilor (exemplu: Poiana Brasov/ Predeal/ Sinaia, comparativ cu celelalte stațiuni montane ).

      În unele cazuri agrementul se poate transforma în motivația principală de călătorie, conducând la apariția unor noi tipuri de vacanțe, cum ar fi :

vacanță de schi sau de alpinism ;

vacanță de tenis ;

vacanță de iahting sau surfing ;

vacanță de hipism ;

vacanță pentru turism cultural etc.

      Strategia  de dezvoltare a agrementului trebuie să aibă în vedere următoarele :

profilul, structura și specificul stațiunilor ;

motivațiile, aspirațiile și așteptările turiștilor ;

asigurarea implicării efective a turistului în desfășurarea programelor de divertisment (nu numai ca spectator, ci și ca participant activ )

2.3. TIPOLOGIA SERVICIILOR DE AGREMENT

Activitățile care compun agrementul se caracterizează – așa cum s-a arătat – printr-o mare diversitate, determinată de nevoia de a răspunde cât mai bine cerințelor individuale și de grup, specificului stațiunilor, motivelor care au generat călătoria. Corespunzător, în practica organizării lor se operează cu o suită de citerii de structurare a acestora.

Una din cele mai expresive și complete modalități de clasificare a prestațiilor de agrement are în vedere conținutul acestora, respectiv:

animația de pură deconectare, de ruptură în raport cu activitățile cotidiene; sunt

cuprinse în această categorie activităși precum băile de soare și mare, plimbările-drumeția, vizitarea diferitelor obiective, întâlnirile cu rudele și prietenii etc.

animația recreativă, constituită, în principal, prin parcurile de loisir: generale (cu

instalații de distracție și/sau populate cu personaje din basme sau benzi desenate), tematice (nautice, planetariu, zoologice), rezervații și cazinouri. Fiecare dintre aceste componente se bucură de aprecierea unui număr mare de vizitatori (de exemplu, un parc de distracție înregistrează, în funcție de mărime și amplasare, între 500.000 și 2,0 mil. de vizitatori pe an, un cazino între 100 și 3500 de jucători pe zi – la mesele de joc și aparatele de jocuri mecanice), reprezentând, nu de puține ori, motivația principală a călătoriei (parcuri, precum Disneyland, orașe precum Las Vegas, Atlantic City, Nisa, Cannes, Monaco, Dortmund, Baden-Baden).

animația comercială, generată de faptul că efectuarea unor cumpărături uzuale

sau specifice (cadouri, amintiri, articole de artizanat) deține o pondere importantă (circa 6%) în structura motivelor călătoriei și reprezintă un mod agreabil de ocupare a timpului liber, presupune adoptarea unei strategii adecvate, în sensul dezvoltării unei rețele comerciale (densitate unități, tipologie, orar de funcționare) și asigurării unei game sortimentale în concordanță cu cerințele clientelei.

animația orientată spre realizarea unei depline forme (condiții) fizice se referă

la tipologia largă a curelor – de la cea balneară, ca produs medical, la cele de slăbire, înfrumusețare, fitness – și practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de întreținere a sănătății.

S-a constatat că, pentru majoritatea europenilor și americanilor (60%), practicarea sporturilor – gimnasitică, jogging, jocuri – face parte din activitățile cotidiene, în aceste condiții, stațiunile turistice trebuie să ofere cadrul permisiv continuării acestor activități sportive și să stimuleze deprinderea altora; gama ofertelor având caracter sportiv este și ea foarte largă, cuprinzând diverse jocuri (tenis, volei, golf), înot, schi dar și activități care implică o pregătire specială și o anumită doză de risc (sărituri cu parașuta și deltaplanul, plonjări subacvatice, river rafting).

animația culturală, având ca obiectiv cunoașterea, formarea și educarea

turistului, cu accente pe latura morală a personalității sale, se prezintă într-o multitudine de fațete și se realizează printr-o gamă largă de activități între care: vizite la muzee și case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viața și opera unor personalități ale literaturii, muzicii, artei naționale și universale, burse de studii, sejururi de învățare a unor limbi străine. Dintre formele pe care le cunoaște animația culturală se remarcă, și adesea sunt tratate distinct în literatura de specialitate, cea religioasă, privitoare la vizitarea unor edificii de factură religioasă (biserici, mănăstiri, catedrale, moschei) și efectuarea de pelerinaje și cea istorică, incluzând în aria sa de referință vizitarea unor obiective istorice – cetăți, palate, castele, monumente – și participarea la comemorarea (aniversarea) unor evenimente sau personalități istorice.

Animația culturală este una din cele mai răspândite și mai accesibile turiștilor, indiferent de nivelul de instruire și convingerile (politice, religioase) ale acestora.

animația spectacol, la fel ca și cea culturală are o mare adresabilitate și cunoaște

o varietate de forme de manifestare; între subiectele privite și admirate de turiști în călătoriile lor se numără natura, pentru diversitatea peisagistică, bogăția florei și faunei, evenimentele (festivalurile) teatrale, cinematografice, muzicale, de artă, folclorice și competițiile sportive – campionate naționale sau internaționale, olimpiade, raliuri, concursuri etc;

animația gastronomică, exprimată prin prezența la expoziții sau concursuri de

artă culinară precum și circuite cu tematică specifică (cunoașterea bucătăriei tradiționale a unor zone, degustări de vin);

animația profesională, care se adresează, de regulă, unui public specializat,

avizat; între formele sale cele mai cunoscute sunt târgurile și expozițiile, congresele, circuite având un conținut industrial, agricol.

O altă modalitate de structurare a serviciilor de agrement, de asemenea întâlnită frecvent și cu o deosebită semnificație practică, are drept criteriu o forma de turism sau destinația de vacanță. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de agrement specific turismului de litoral, montan, balnear, de week-end, rural etc. Pentru toate aceste destinații pot fi identificate, în primul rând, prestații comune precum: practicarea diferitelor sporturi (tenis, golf, echitație), vizitarea de muzee sau de alte obiective naturale sau cultural-istorice, participarea la spectacole, parcuri de distracție, cazinouri și apoi forme particulare. Astfel, în cazul destinațiilor de litoral se remarcă, în calitate de forme specifice: talazoterapia, sporturile nautice, înot, schi, windsurfing, iahting, plonjări subacvatice – și bineînțeles amenajarea plajelor pentru o cură helio-marină activă, realizarea de porturi de agrement și cluburi nautice, organizarea de regate. Pentu stațiunile monatane, formele agrementului se diferențiază pe cele două sezoane – cald și rece; vara sunt create condiții pentru drumeție, alpinism, speologie, deltaplanism, patinaj pe role, schi (pe iarbă sau pârtii din material plastic), mountain bike, iarna sunt dezvoltate sporturile de zăpadă: schi, bob, săniuțe, patinaj precum și instalațiile aferente acestora (în mod deosebit cele de transport pe cablu). În stațiunile balneare, în organizarea agrementului se va ține seama că vizitatorii sunt, în general, persoane de vârsta a treia și, de asemenea, se va urmări armonizarea activităților recreativ-distractive cu natura tratamentului balneo-medical. În privința destinațiilor de week-end, agrementul va fi caracterizat prin simplitatea și diversitatea formelor, avându-se în vedere durata redusă a delasărilor, motivația și tipologia largă a clientelei (de ex, în week-end, turiștii sunt mai puțin atrași de vizitarea obiectivelor cultural-artistice sau de participarea la simpozioane, conferințe, întâlniri cu personalități etc.).

Prestațiile de agrement se mai pot grupa și în funcție de modalitatea de participare a vizitatorilor în active – caracterizate prin implicarea efectivă a turistului în desfășurarea programelor recreativ-distractive: sporturi, concursuri, jocuri, lecții, activități de creație și pasive, în care turistul este simplu spectator: vizitarea diverselor atracții, prezența la evenimente culturale, sportive. Având în vedere acest unghi de abordare a serviciilor de agrement, trebuie evidențiată tendința de deplasare a accentului pe formele active ale acestuia, ca trăsătură dominantă a concepției moderne de agrementare a stațiunilor.

Cu deosebită valoare se prezintă clasificarea activităților de agrement în funcție de nivelul de organizare. Din acest punct de vedere se disting trei etape:

servicii organizate de către unitățile de cazare și/sau alimentație; această

modalitate este specifică hotelurilor și restaurantelor de clasă superioară iar activitățile sunt, în general, simple și nu presupun eforturi deosebite de personal sau investiționale. În această categorie pot fi incluse: practicarea (învățarea) unor sporturi ca înot, schi, patinaj, echitație, golf, tenis; formații muzicale și de dansuri; discotecă, videotecă, bar de zi, bar de noapte; găzduirea unor evenimente – expoziții, festivaluri;

servicii organizate la nivelul stațiunilor, realizate prin conlucrarea între

societățile comerciale turistice (întreprinderi hoteliere, touroperatori, întreprinderi specializate în agrement) și/sau între acestea și administrațiile locale; aceste prestații sunt mai diversificate și au un grad mai mare de complexitate, ca de exemplu: centre de echitație, centre sportive multifuncționale, poligoane, cluburi de vacanță, porturi de agrement etc.;

servicii organizatde terți, de regulă, forme de mare complexitate ce reclamă

implicarea unor organisme specializate, altele decât cele turistice; de ex.: parcuri de distracție, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, muzicale, mijloace de transport de agrement (aviație sportivă, ambarcațiuni, trenulețe).

Față de cele arătate, în teoria și practica de specialitate se utilizează și alte modalități de grupare a serviciilor de agrement; în ansamblul lor, ele pun în evidență varietatea tipologică a prestațiilor și complexitatea problemelor de organizare și desfășurare ale lor.

Strategia de dezvoltare a agrementului – ca preocupare majoră a organizatorilor de turism – de definește, în acest context, în funcție de motivațiile, aspirațiile și așteptările turiștilor (diferențiate după vârstă, pregătire, înclinații, caracter) și profilul, structura și specificul stațiunilor sau unităților avute în vedere. În privința obiectivelo, se urmărește asigurarea:

unei baze materiale adecvate (terenuri și săli de sport, mijloace de transport de agrement, centre de închiriere a materialelor sportive, săli de spectacol);

a unui personal cu pregătire de specialitate: animatori, instructori etc, și a unor centre (școli) de instruire periodică a acestuia;

a unor programe (acțiuni) având conținut distractiv-recreativ (excursii, concursuri, spectacole), precum și a activităților și mijloacelor de informare a clientelei în legătură cu aceste manifestări.

În general, buna organizare și desfășurare a agrementului, asociate conținutului

atractiv al acțiunilor, reprezintă un mijloc suplimentar de atragere a fluxurilor turistice, de stimulare a călătoriilor.

Obiective prioritare ale organizatorilor de turism – dezvoltarea și diversificarea serviciilor componente ale industriei ospitalității,îmbunătățirea calității lor – constituie expresia adaptării acestor activități la nevoile tot mai numeroase și variate ale clientelei, determinate de evoluțiile cantitative și structurale ale circulației turistice. La rândul lor, modernizarea și perfecționarea prestațiilor turistice, atât în privința conținutului, cât și a organizării, luate individual sau în ansamblu, influențează pozitiv oferta turistică și generează o creștere a interesului pentru voiaje.

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ:

SERVICII DE AGREMENT: ȘTRANDUL APOLLO-FELIX

3.1. BĂILE FELIX – SCURT ISTORIC

Anul descoperirii izvoarelor termale este disputat, unii considerând că a avut loc în jurul anilor 1000, alții, în jurul anilor 1200, iar unii specialiști afirmă chiar că au fost descoperite abia în 1700.

Sursa: http://www.imagoromaniae.ro/imagini/bile-felix-izvor-de-ap-cald.html

Vechile documente atestă utilizarea băilor în tratamentul diverselor afecțiuni încă din anul 1000, când au fost descoperite de călugărul Felix, parohul Mănăstirii din Sânmartin.

În altă viziune, cea mai veche mărturie a Băilor Felix a fost descoperită într-o Diplomă a Vaticanului. Aici era menționată existența unor ape termale lângă Cetatea Oradiei sub denumirea de Băile Oradiei (Termae Varadienses).

O altă variantă spune că abia în 1700 Felix Heldres a descoperit izvorul termal.
Între anii 1711-1721 apar primele așezăminte organizate pentru tratament sub numele de baia lui Felix, iar din 1885 se captează un nou izvor, având temperatura de 49 grade Celsius.

Sursa: http://zoeteke.3x.ro/felix/index.htm

În 1731 se face prima analiză a apelor termale și a proprietăților curative ale acestora așa cum sunt cunoscute astăzi. Prima atestare a stațiunii datează din 1763 și este reprezentată de o serie de notițe ale unui medic ce dorea construirea unui bazin pentru băi.

În 1771, bazinul de lemn a fost transformat în bazin de piatră. Tot atunci au fost amenajate cabine de băi.

Prima clădire a fost construită între 1766-1772, însă stațiunea începe să se dezvolte abia în 1885 când a fost realizat primul foraj modern la Izvorul Principal.

Sursa: http://www.panoramio.com/user/26604/tags/Baile%20Felix

Apele din stațiunea balneo-climaterică Băile Felix au obținut în 1896 la expoziția mondială Medalia de Aur și Diploma de onoare.

3.2. BENEFICIILE APEI TERMALE

Apa termală bogată în săruri izvorăște de la mare adâncime și ajunge la suprafață

sub forma unui izvor  cu temperatura cuprinsă între 20 și 63 de grade C. Este o apă microbiologic pură, nu conține conservanți sau parabeni, este bogată în săruri minerale, cupru, zinc, seleniu, calciu și magneziu și este ideală pentru diverse afecțiuni cutanate și probleme ale tenului.

Apele termale sulfuroase sunt o categorie aparte. Sunt ape bogate în hidrogen sulfurat (singurul compus al sulfului care se absoarbe prin piele, plămâni și pe cale digestivă). Sulful asimilat de organism crește metabolismul bazal cu 40%, produce vasodilatație la nivelui rețelei vasculare cutanate, antrenând scăderea valorilor tensionale periferice, mărește cantitatea de globule roșii și hemoglobină.

Apele termale sulfuroase  sunt folosite în curele de tratament de tip băi  și sunt indicate în diferite afecțiuni cum ar fi cele ale aparatului locomotor (reumatismale, artrite, postraumatic), afecțiuni  neurologice periferice (pareze, parestezii, polineuropatii), afecțiuni ginecologice inflamatorii, afecțiuni ale aparatului respirator și afecțiuni cutanate.

În afecțiunile cutanate, sunt indicate în psoriazis, parapsoriazis și în alte afecțiuni manifestate cu îngroșări ale pielii, au efect keratolitic (ajută la îndepărtarea straturilor groase  și în exces ale pielii).

Spre deosebire de apele sulfuroase, apele termale bogate în săruri minerale au în special efect benefic asupra pielii avânde efecte  multiple, calmante, anti-iritante, fiind eficiente în special când sunt  înglobate în produse cosmetice

3.2.1. Indicații terapeutice

Afecțiuni reumatismale inflamatorii

Reumatismul articular acut, cel mai devreme la 6-8 luni de la dispariția fenomenelor acute, fără tumefacții articulare, fără semne clinice, cu temperatura și viteza de sedimentare normale;

Cura profilactică se adresează bolnavilor care au avut în antecedente afecțiuni reumatismale acute de tip inflamator, dar au rămas cu dureri articulare, precum și bolnavilor cu sindroame articulare persistente, nesistematizate, dar care au o instabilitate imunologică sau evoluează pe un teren hiperactiv.

Tratamentul curativ propriu-zis este indicat bolnavilor cu poliartrită reumatoidă în stadiile incipiente, ca și în formele periferice și centrale ale spondilitei anchilozante

Afecțiuni reumatismale degenerative

Artrozele și poliartrozele fără focare de infecție active;

Spondilozele cervicale, dorsale și lombare la cel puțin 4-6 săptămâni de la puseul acut; spondilozele pot fi însoțite sau de cervicobrahialgii sau de lombosciatalgii.

Afecțiunile reumatismale degenerative sunt caracterizate prin manifestări care au ca substrat anatomic o degenerare sau o uzură a țesutului mezenchimal ce alternează cu predilecție cartilagiul articular. Sunt cuprinse în această categorie bolile reumatismale cunoscute în general sub denumirea de artroze.

Formele clinice mai importante sunt: spondilozele (cervicale, dorsale, lombare), coxartroza, gonartroza și artrozele mâinilor și picioarelor.

Afecțiuni reumatismale abarticulare

Celulite, paniculite, bursite, fibrozite;

Neuromialgii, miozite.

Afecțiunile reumatismale sunt suferințe ale părților moi periarticulare de natură inflamatorie, degenerativă sau mixtă, având diferite localizări toporafice.

Mai frecvent întâlnite în practica balneară sunt periartrita scapulohumerală (P.S.H.) sau a șoldului, epicondilita, tenosinovita mâinii și piciorului. Aceste afecțiuni însoțesc de obicei formele reumatice deenerative (spondiloze, poliartroze).

Bolile reumatismale abarticulare beneficiază în mare măsură de cura balneofizicală. Pentru cură sunt indicate în special formele cu evoluție cronică care prezintă deficit funcțional musculo-articular și formele ce produc incapacitate temporară de muncă; sunt însă contraindicate pentru cură formele acute sau acutizate de boală.

Afecțiuni posttraumatice

Stări după operații pe oase, articulații și mușchi;

Stări după fracturi, luxații și entorse;

Sechele după traumatisme sportive, accidente de muncă sau circulație.

Sechele posttrumatice ale membrelor și coloanei vertebrale interesează structuri foarte variate (oase, mușchi, articulații, nervi, vase etc.) și dau complicații vasculo-tropice.

Recuperarea acestor bolnavi prin metodologie complexă balneofizicală are o importanță și o eficiență cu totul deosebite.

Recuperarea bolnavilor în stațiune se face în etapa a II-a, care succede prima etapă de recuperare, ce are loc în serviciile de traumatologie (în secțiile de ortopedie sau în secțiile de recuperare spitalicești).

Afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic:

Diverse pareze și paralizii periferice;

Sechele posttraumatice ale nervilor periferici după sutura nervilor secționați.

Și în cazul acestor grupe de afecțiuni se va prefera stațiunea Băile Felix, care dispune de condiții superioare pentru tratamentul de recuperare.

Afecțiuni ginecologice:

Tulburări minore de pubertate sau de menopauză, ca manifestări ale sindromului funcțional hiperractiv;

Dureri cu caracter (pelviagii, alomenoree);

Tulburări diskinetice hipertone;

Stări de convalescență, 2-3 luni după procese inflamatorii acute ale organelor genitale;

3.2.2 Compoziția apei termale

Figura nr 2.

Sursa: http://www.bailefelix.net/strand_apollo.php

EVOLUȚIA ȘTRANDULUI APOLLO-FELIX

Ștrandul Apollo și-a modernizat bazinele în totalitate, spațiul de plajă cu iarbă a fost înlocuit cu nisip, special amenajat cu umbreluțe și șezlonguri disponibile gratuit pentru clienți, și alei de ciment pentru o circulație mai bună. De asemenea, odată cu renovările, Ștrand Apollo pune la dispoziție saună, solar, jacuzzi și duș subacval (contracost). Valoarea planificată renovarilor a fost de 100.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 88.577,94 lei).

Ștrandul Felix este noul pol al distracției în Băile Felix! Lansat oficial pe 12 iunie 2009, în urma finalizării complete a lucrărilor de modernizare, acesta este rezultatul unirii celor două ștranduri care funcționau până acum în stațiune.

Ștrandul Felix a intrat în procesul de modernizare încă din 2006, noile amenajări fiind date treptat în folosință. S-a început cu toboganul cu cinci piste, cu terenurile de volei și mini-fotbal, s-a continuat cu modernizarea bazinelor și s-a încheiat cu spațiile comerciale. Valoarea planificată renovarilor a fost de 200.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 169.032,23 lei).

Ștrandul Apollo-Felix, complet renovat are 10 bazine noi: unul, având o suprafață de 980 mp, cu apă termală, dotat cu instalații acvatice de hidromasaj (inclusiv 20 de paturi de masaj subacval), jocuri și căderi de apă („ciupercă” si „gheizer”); două bazine de relaxare cu o suprafață totală de 1.700 mp, pentru adulți, precum și un bazin de 330 mp dotat cu instalație de produs valuri.

Sursa: realizat de autor.

De asemenea, suprafețele din jurul bazinelor sunt placate cu dale, iar cele din interior, cu gresie și faianță în concordanță cu tendințele actuale în materie, și în incinta ștrandurilor au fost montate 48 de grupuri de dușuri.

Special pentru copii au fost pregătite două bazine – „Baby” și „Junior”, cu o suprafață totală de 505 mp, dotate cu jocuri acvatice (“cetate” și „ciupercă”).

Sursa: realizat de autor

Pe langă cele două bazine pentru copii, trei de relaxare și wellness cu apă termo-minerală și unul cu valuri artificiale, Complexul dispune de unități moderne de alimentație publică, autoservire, bar, cofetărie, patiserie, magazine, teren de sport, tenis de masă, masaj, pedichiura, loc de joacă pentru copii.

Sursa: realizat de autor

De asemenea, s-au modernizat vestiarele, unde acum accesul se va face doar pe bază de cartele, s-au amenajat terase și plaje, dar și locuri de joacă pentru copii, toate la standarde europene. O noutate este prezența casetelor special concepute pentru clienții care au la ei lucruri valoroase precum și faptul că nimeni nu va mai putea intra în bazine fără să treacă, în prealabil, pe la dușuri.

OFERTA ACTUALĂ A ȘTRANDURILOR

Ștrand Apollo din Băile Felix este singurul ștrand deschis tot anul, indiferent de anotimp sau sărbatori legale. Ștrandul Apollo este la dispoziția turiștilor permanent, in limita orarului. Apa din bazine se schimbă în fiecare zi contribuind astfel la petrecerea unor clipe frumoase.

Aveți posibilitatea de a beneficia de efectele apei termale într-un mod deosebit de plăcut. În bazinul pentru înot aflat la intrarea în ștrand puteți înota indiferent de anotimp. În sezonul rece acest lucru este posibil datorită efectului aburilor care asigură o temperatură acceptabilă la 1m deasupra apei chiar și în cazul unor temperaturi negative !

Dacă doriți doar relaxare și liniște atunci bazinul acoperit este locul ideal. Clădirea care adapostește bazinul acoperit ca de altfel întreg ștrandul au fost renovate de curând, ofera condiții de relaxare și refacere conforme cu standardele Europene.

Ștrand Felix este cel mai modern ștrand din Băile Felix și împrejurimi, fiind corespunzător din toate punctele de vedere cu normele Europene în vigoare. Aceste norme se refera deopotriva la calitatea apei termale, compoziția acesteia (verificată și monitorizată) cât și la calitatea serviciilor oferite.

Iubitorilor de senzații tari au fost construite tobogane, 3 la număr, oferind fiecare senzații diferite. Dacă nu sunteți dependent de adrenalina există posibilitatea de a vă relaxa activ pe terenul de volei sau mini fotbal.

Bazinele cu apă termală, având temperaturi cuprinse între 32 si 36 grade Celsius oferă condiții optime de imbăiere tuturor categoriilor de clienți, de toate vârstele. În bazine sunt elemente ce au rolul de a ridica confortul clienților.

Pentru diversificarea serviciilor oferite turiștilor s-a încheiat un contract de servicii cu ,, Academia de dans Ars Nova” pentru organizarea de jocuri sportive interactive (meciuri de fotbal și beach volei , ștafetă ) în Ștrand Apollo-Felix și aquagym și zumba în piscină, precum și diverse jocuri pentru copii, activități care au avut un impact pozitiv asupra turiștilor.

3.4.1 Structura ștrandurilor

Ștrand Apollo din Băile Felix dispune de 4 bazine cu apă termală naturală:

1 bazin pentru copii exterior

1 bazin pentru adulți exterior

1 bazin de înot exterior

1 bazin acoperit

In incinta ștrandului există un chioșc de unde aveți posibilitatea de a cumpăra mâncare proaspăt pregătită, placinte, langos.

În zilele răcoroase, în sezonul rece sau in cazul în care dintr-un motiv sau altul nu doriți să utilizați bazinele în aer liber, aveți la dispoziție un bazin acoperit.

Pe timp de vară ștrandul este frecventat de mai puțini turisti ca și Ștradul Felix, oferind condiții deosebite de plajă.

Locurile de plajă sunt situate pe langă bazinele exterioare, bazinul de inot si la etajul clădiriilor.

Ștrandul Apollo din Băile Felix dispune de garderobă, dușuri, solar, saună.

Ștrand Felix din Băile Felix dispune de un total de 6 bazine cu apă termală naturală: 

2 bazine pentru copii – 32-34 grade Celsius

1 bazin cu valuri

1 bazin relaxare

2 bazine pentru toate categoriile – 34-36 grade Celsius

Ca urmare a renovării ștrandului clienții au la dispoziție garderobe moderne, toalete și dușuri.

Pentru a nu fi nevoiți să ieșiți din incinta ștrandului în cazul în care aveți copii mici s-a construit și dotat o încăpere cu jucării. Acest spațiu are menirea de a feri pe cei mici si nu numai de razele solare din periaoda orară 12-16.

În cazul în care înainte de a intra în incinta ștrandului Felix ați uitat să achiziționați "instrumente ajutătoare de înot", pentru cei mici, nu e nici o problemă deoarece aveți la dispoziție un magazin cu o ofertă bogată de jucării și alte accesorii

3.4.2 Dotări și servicii

Ștrand Apollo:

3 bazine cu apă termală naturală exterioare

1 bazin cu apă termală naturală acoperită

tunel de acces spre bazinul de înot

tunel de acces spre bazinul exterior

saună

solar

masaj

restaurant

loc de plajă amenajat pe langă bazinele exterioare

loc de plaja la etajul clădirilor

garderobă

dușuri lângă bazine și incinta ștrandului

apa se schimbă în fiecare zi

bazine pentru înot

firma de pază asigură linistea și integritatea bunurilor Dvs

posibilitatea de acces la șezlonguri

muzică de ambianță

Ștrand Felix:

6 bazine cu apă termală naturală

bazin cu hidromasaj, jacuzzi, gheizere și alte elemente de relaxare

bazine pentru copii

șezlonguri (inclus în preț)

restaurant cu autoservire 

cofetărie-patiserie

braserie 

magazin de fructe

loc de joacă pentru copii

3 tobogane (incluse în preț)

loc de plajă cu iarbă și nisip

bazin cu valuri 

teren de beach volley

teren de minifotbal

garderobă 

dușuri lângă bazine și incinta garderobei 

îmbăiere în condiții deosebite 

firmă de pază asigură liniștea și integritatea bunurilor Dvs 

închiriere masă de Ping-Pong 

magazin cu accesorii de vestimentație pentru ștrand 

magazin cu jucării pentru copii 

jocuri de divertisment: Aquagym, Aquazumba, Nordic Walking, Jocurile vacanței, activități copii.

Proceduri de tratament

• Balneoterapie: băi cu apă termală în vane și bazine;

• Hidroterapie: duș subacval, jacuzzi, afuziuni;

• Elongații subacvale;

• Electroterapie: stanger, băi galvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenți interferențiali, unde scurte, TENS, magnetodiaflux;

• Inhalații aerosoli cu ape termale și medicamente;

• Termoterapie: împachetări cu parafină;

• Aromoterapie: gimnastică relaxantă, masaj cu uleiuri;

• Masoterapie: masaj general și parțial, relaxant și tonifiant;

• Kinetoterapie individuală și în grup.

3.5 CERCETARE CU PRIVIRE LA SERVICIILE OFERITE DE

ȘTRAND APOLLO-FELIX

În anul 2013, Ștrandul Apollo-Felix a înregistrat un număr de 203.759 de turiști, dintre care 181.109 adulți și 22.650 copii. De asemenea, a înregistrat si un numar de 5.548 de intrări pe bază de abonament.

Prețul unui adult este de 25 RON, iar prețul pentru copii cu vârsta între 4-12 ani este de 12 RON.

Clienților fideli din apropierea stațiunii li s-au oferit oportunitatea de a-și achiziționa abonamente cu un număr dorit de intrări. Acest tip de abonament costă 15 RON intrarea.

Pentru promovarea continuă a pachetelor de servicii și pentru a duce la creșterea satisfacției turiștilor și atragerea acestora în special în perioada de extrasezon am continuat și în anul acesta Oferta specială ,,Broșură informativă” care a constat în vânzare cu reducere 50% la intrarea în Ștrandul Apollo-Felix, ofertă valabilă în perioadele de extrasezon și sezon intermediar.

Prin această ofertă , am înregistrat în anul 2013 un număr total de intrări 40,058

Intrarea în ștrandul Apollo se poate face cu ajutorul cardurilor de acces. La intrare există sistem automatizat de acces. Cu un card există posibilitatea de a intra o singură dată.

Figura nr. 3.2 Număr total intrări turiști.

Sursa: realizat de autor pe baza datelor furnizate de SC.TURISM FELIX. S.A.

Observăm că, în sezonul de vară, numărul de turiști este mai mare, mai exact în luna Mai

a înregistrat 24.051 de turiști, luna Iunie 32.183, în timp ce luna August aduce recordul cu 30,832 de turiȘti. De asemenea, și în timpul sărbătorilor de iarnă, ștrandul a adus un număr mare de turiști, luna Decembrie înregistrează 11,096 turiști, iar luna Ianuarie 14,459 de turiști.

Numărul mare de turiști din anul 2013 a adus ștrandului încasări de până la 4 miliarde de RON, mai exact 3.883.400 RON.

Clienții complexului au la dispoziție toate condițiile pentru a petrece toată ziua în interiorul ștrandului, Ștrandul Apollo- Felix dispune de activități de tratament/relaxare precum masaj, dușuri subacvale, saună, solar, de asemenea, există posibilitatea de a petrece timpul în mod activ la fitness, ping-pong, pe terenul de beach volley sau terenul de minifotbal, și pe topoganele Kamikaze incluse în preț.

Prețul unei intrări la fitness este de 5 RON pe oră, un joc de ping-pong costă 10 RON/ora, terenul de beach volley este inclus în preț, iar prețul terenul de minifotbal este de 70 RON pe oră. Tariful masajului pentru 30 de minute este de 15 RON, dușul subacval și sauna costă 10 RON pentru 30 de minute, iar prețul pentru 5 minute de solar este de 5 RON (5 RON pentru fiecare 5 minute).

Statistica este realizată pe o luna din sezonul de vară, perioada 16.06.2013 – 22.06.2013.

Totalul încasărilor care cuprind baza de agrement pe anul 2013 este de 32.785 RON.

Figura nr. 3.3 Servicii complementare oferite de Ștrand (număr persoane)

Sursa: realizat de autor pe baza datelor furnizate de SC.TURISM FELIX.

În interiorul complexului există posibilitatea de a servi masa la restaurantul cu autoservire, unde se poate servi diferite feluri de gustări, atât reci cît și calde și de a savura o băutură răcoritoare rece. De asemenea, în incintă se mai găsesc și 3 bufete unde puteți servii diferite minuturi la grătar, cum ar fi mici, piept de pui sau ceafă de porc. Turiștii au la dispoziție și un chioșc de unde au posibilitatea de a cumpăra mâncare proaspăt pregătită, placinte, langos

Pentru persoanele care sunt innebunite după dulciuri sau fructe au fost construite o cofetărie și patiserie și un magazin special cu fructe, unde se poate servi prăjituri și înghețată atent alese, precum și categorii variate de fructe.

Pe lângă bazinele din ștranduri se găsesc și cateva unităti cu terasă, unde clienții pot savura liniștiți produse variate de băuturi.

Figura nr. 3.4 Încasări alimentație publică

Sursa: realizat de autor pe baza datelor furnizate de SC.TURISM FELIX.

Din această statistică deducem faptul că, în sezonul de vară, datorită numărului mai mare de turiști, ștrandul înregistrează sume mai mari de bani din alimentație, de exemplu luna Mai înregistrează 387.929 RON, luna Iunie 460.329 RON, luna Iulie 706.213 RON, îar luna August înregistrează un număr de 1.081.952 RON.

În anul 2013, totalul încasărilor din alimentație publică este de 3.329.729 RON.

Datorită faptului că Ștrandul Apollo-Felix a înregistrat un număr atât de mare de turiști și că au beneniciat de serviciile turistice oferite precum alimentația publică și agrement, a încasat o sumă de peste 7 miliarde în anul 2013, mai exact 7.749.550 RON.

Figura nr. 4 Total încasări ale ștrandului

Sursa: realizat de autor pe baza datelor furnizate de SC.TURISM FELIX.

Observăm că în sezonul de vară, ștrandul este aglomerat și înregistrează cele mai mari sume de bani din intrările turiștilor, serviciile de alimentație publică și se agrement. Lunile mai, iunie și iulie aduc un profit de 4 miliarde de lei, în schimb ce celălalte 9 luni au un profit de aproximativ 3 miliarde de lei.

CONCLUZII

Băile Felix este cea mai mare stațiune cu funcționare permanentă din România. Se află doar la 8 kilometri de Oradea. Temperatura apelor termale este între 20-49 de grade Celsius.

Ștrand Apollo-Felix este cel mai modern complex cu bazine cu apă termală din vestul țării, acesta este deschis pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp sau sărbători, iar datorită faptului că a fost renovat recent oferă 10 bazine care încântă turiștii de pretutindeni.

În ceea ce privește oferta de servicii turistice a stațiunii, aceasta cuprinde servicii de bază precum serviciile de cazare, alimentație și transport, iar prin serviciile turistice de agrement oferă multiple posibilități de petrecere a timpului liber.

Complexul dispune de asistență medicală, garderobe și toalete complet renovate, dușuri, șezlonguri gratuite pentru turiști. De asemenea, cuprinde unități de alimentație publică, autoservire, bar, cofetărie, patiserie, magazin cu fructe, precum și magazine cu articole de plajă și salon de tatuaje temporare. Pentru distracție, ștrandul oferă 3 topogane incluse în preț, bazin cu valuri artificiale, teren de volei și de fotbal, mese de ping-pong, iar copii au la dispoziție loc de joacă special amenajat. Pentru cei care doresc să se relaxeze, ștrandul este dotat cu instalații acvatice de hidromasaj (inclusiv 20 de paturi de masaj subacval), jocuri și căderi de apă („ciupercă” și „gheizer”)., precum și saună, masaj, duș subacval sau solar. Pentru cei care dornici de mișcare, complexul oferă ședințe de gimnastică în apă, zumba, jocuri sportive cum ar fi meciuri de volei sau fotbal, precum și diverse jocuri pentru copii.

Datorită luxului pe care ștrandul îl oferă turiștilor, numărul acestora este foarte mare. În anul 2013, complexul înregistrează un număr de 203.759 de turiști, astfel încasând o sumă de 3.883.400 RON

Adăugând suma de 3.329.729 RON din alimentație publică, și 32.785 RON datorită serviciilor de agrement, Ștrandul Apollo Felix înregistrează un profit de 7.429.551 RON.

Având în vedere faptul că respectă multe dintre cerințele turiștilor și nu numai, datorită faptului că a fost renovat recent, oferă condiții de calitate, diferite unități de alimentație publică, activități de distracție precum și activități de relaxare, ștrandul cuprinde tot ceea ce și-ar dori un turist, în cadrul unei stațiuni balneare.

BIBLIOGRAFIE

Alexandra Chiriac, Resursele apei termale, Editura Gemma Print, Timișoara, 2002

Ana-Maria Roangheș, Turismul balnear și climateric, Editura Mirton, Timișoara, 2005

Daniela Turcu, Economia turismului, Editura Eurostampa, Timișoara 2008

Elena Bucureanu, Economia turismului, Editura Stampas, București, 2005

Elena Berlescu, Mica enciclopedie de balneoclimatologie a României, Editura All, București, 1996.

Gabriela Țigu, Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București

Laviniu Munteanu, Băile Felix, Editura Sport-Turism, București, 1975

Nicolae Marin, Diversificarea și personalizarea serviciilor turistice, Editura ASE, București, 2007

Rodica Minciu, Amenajarea turistică a teritoriulu, Editura Sylvi, București, 1995.

Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2003

Oscar Snak, Economia turismului, Editura Expert, București, 2003.

SITEOGRAFIE

http://www.imagoromaniae.ro/imagini/bile-felix-izvor-de-ap-cald.html

http://zoeteke.3x.ro/felix/index.htm

http://www.panoramio.com/user/26604/tags/Baile%20Felix

http://www.bailefelix.net/strand_apollo.php

http://www.felixspa.com/ro/stranduri/strandul-apollo-felix

http://www.bailefelix.net/strand_apollo.php

BIBLIOGRAFIE

Alexandra Chiriac, Resursele apei termale, Editura Gemma Print, Timișoara, 2002

Ana-Maria Roangheș, Turismul balnear și climateric, Editura Mirton, Timișoara, 2005

Daniela Turcu, Economia turismului, Editura Eurostampa, Timișoara 2008

Elena Bucureanu, Economia turismului, Editura Stampas, București, 2005

Elena Berlescu, Mica enciclopedie de balneoclimatologie a României, Editura All, București, 1996.

Gabriela Țigu, Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București

Laviniu Munteanu, Băile Felix, Editura Sport-Turism, București, 1975

Nicolae Marin, Diversificarea și personalizarea serviciilor turistice, Editura ASE, București, 2007

Rodica Minciu, Amenajarea turistică a teritoriulu, Editura Sylvi, București, 1995.

Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2003

Oscar Snak, Economia turismului, Editura Expert, București, 2003.

SITEOGRAFIE

http://www.imagoromaniae.ro/imagini/bile-felix-izvor-de-ap-cald.html

http://zoeteke.3x.ro/felix/index.htm

http://www.panoramio.com/user/26604/tags/Baile%20Felix

http://www.bailefelix.net/strand_apollo.php

http://www.felixspa.com/ro/stranduri/strandul-apollo-felix

http://www.bailefelix.net/strand_apollo.php