Serotonina, endorfina, ciocolata și fericirea [632156]

Serotonina, endorfina, ciocolata și fericirea
Paruschi Camelia -Alexandra,
MG II, seria C, grupa 23
Fericirea este departe de a fi doar o noțiune psihologic ă. Pragmatismul unor domenii precum
biochimia sau neurofiziologia s -a dovedit, de către cercetătorii americani precum Hammer și Lykken, că
misterul fericirii are de -a face cu chimia corpului nostru. Fiecare om vine pe lume cu un număr de receptori ai
fericirii, conținuți în zestrea s a genetică, aceștia așteptând să fie ”hrăniți ” cu endorfine și serotonin ă,
adevărate droguri naturale. Când receptorii au primit o cantitate îndestulătoare din aceștia, psihicul atinge
cote maxime.
 Ce sunt, de fapt, aceste molecule ce ne dau senzația de fericire ?
Serotonina și endorfina reprezint ă două substanțe cu metabolisme strâns legate între ele, care se
influențează reciproc și a căror cantitate e ste controlată de creier.
Serotonina este un monoaminotransmițător important, sintetizat aproximativ 80-90% din cantitatea
totală la nivelul tractului grastrointestinal (mai exact, celulel e enterocromafine, plachete sangvine și celulele
mast), iar restul este sintetizat și eliberat în creier, de către glanda pineală. Pentru că serotonina produsă în
organism nu poate pătrunde prin bariera hemato -encefalică, creierul trebuie să -și pro ducă propriul ”drog”.
Uimitor este însă faptul că serotonina în cantitatea în care este secretată de stomac, dacă ar fi injectată în
organism, ar avea efecte letale. Semnificativ este rolul acestui neurotransmițător, prin producerea
somnului , în procese m intale și afective, în funcții motorii, în termoreglare , în reglarea presiunii arteriale, în
actul vomei, în funcții hormonale . Este produs din triptofan și i s -a identificat un rol important în producerea
depresiei , dac ă se găsește în cantitate scăzută . Este numit și ” hormonul fericirii ” și unii susțin că e ste
implicat în ”chimia dragostei”.
Endorfinele au fost descoperite în 1975 și reprezintă o clasă de peptide cu acțiune opioidă . În funcție
de zona în care se găsesc, endorfinele sunt stocate că atare sau sub forma inactivă ; interacționează cu
receptorii localizați la nivel cerebral, reducând senzația de durere, acționând similar cu medicamente precum
morfina și codeina. Alterarea metabolismului endorfinelor duce la tulburări psihice , iar o anumită substanță
numită β-endorfină produce o marcată stare de rigiditate motorie sau, la polul opus, agitație constantă și de
excitare motrică și nervoasă numit ă catatonie . Endorfina reduce intensitatea durerii și anxietatea ,
stimuleaz ă sistemul imun , intervine în procesul învăță rii sau în adaptarea la lumin ă sau întuneric . Acțiunea
lor dureaz ă peste 30 de ore.
 Totuși, cum influențează endorfina și serotonina starea de spirit a indivizilor ?
Producerea de endorfine variaz ă de la o persoana la alta. Acestea sunt eliberate în prezen ța luminii
puternice, a anumitor alimente ( ciocolat ă, ardei iu ți – cu a lor component ă numi tă capsaicin ă ce determin ă
acea senza ție de durere), în cadrul exerci țiilor fizice, în timpul r âsului, în cadrul stresului sau activit ăților
sexuale.

Emo țiile prin ele însele provoacă descărcări de endorfine. Relația chimică de inducție dintre emoții și
centrul cerebral al plăcerii poate diminua anxietatea și depresiile, dând întâietate stărilor de încredere în
sine, de atitudine pozitivă și de veselie, printr -un mecanism intern de autoprotecț ie.
Studiile mai arat ă că percep ția durerii este considerabil redusă după un hohot de r âs sănătos,
deoarece endorfinele sunt capabile s ă transforme un incident stresant într-unul f ără importan ță sau chiar
într-o senza ție pl ăcută (aviz masochișt ilor). A șa că, dac ă sunte ți atlet, gravid ă sau doar o persoan ă care, din
când în câ nd, mai întrece m ăsura, bucura ți-vă că endorfinele lucreaz ă: nu numai c ă vă înlătură senza țiile de
durere, dar vă și pot face s ă râdeți cu lacrimi. De r eținut c ă veți dori s ă repeta ți conjunctura care a produs
plăcere. Endorfinele ac ționeaz ă ca orice drog , deci poate apărea ” dependența de endorfine ”, iar data
urmatoare s -ar putea sa fi ți prea îndrăzneți și să aflați care v ă sunt cu adevarat limitele.
Mâncarea are un rol colosal în cadrul psihicului. Cercet ările în domeniu au ar ătat că produc ția de
endorfine este intensificat ă prin consumul unor alimente bogate în grăsimi și zahăr (apare a șa-zisa ”sugar
rush ”). Se prea poate să t ânjești dup ă alimente precu m ciocolata, tocmai datorit ă conținutului ridicat de
grăsimi și zah ăr pe care îl conț ine (creierul are nevoie de aceste componente esen țiale și prin depresia și
somnolen ța care apar te obligă să consumi exact ceea ce are el nevoie). Dar , pe lângă acestea, în ciocolat ă
(da, da, cea mai bună salată cu cel mai dumnezeiesc gust) întalnim o substanță – feniletilamina – care
favorizează eliberarea endorfinelor.
 Serotonina și zaharul – un drog vândut la liber
Probabil că nu este o si mplă coinciden ță faptul că atun ci când te sim ți stresat sau supă rat sim ți o
nevoie acerb ă de dulciuri. M âncarea bogat ă în carbohidra ți produce o cre ștere a concentra ției de triptofan
(un aminoacid precursor serotoninei și un tranchilizant natural).
Un experi ment pe care l -am parcurs cu toții, în special în copil ărie, este starea de bine produsă de
către dulciuri. Mecanismul este destul de si mplu: zahă rul induce o u șoară stare de veselie, prin multiple
reac ții chimice care au loc în creier. Mai întâ i, pătrățelul de ciocolat ă sau mu șcătura di n gogoașă stimuleaz ă
căile nervoase proprioceptive către creier, ducâ nd la eliberarea serotonine i și a endorfinelor.
Mai mult, pl ăcerea este poten țată de acumul ările energetice ale organismului, care sunt o consecin ță a
creșterii nivelului de glucoz ă în sânge. Din p ăcate, senza ția de fericire este de scurt ă durat ă, diminu ându-se
o dată cu revenirea glucozei din circula ție la niveluri normale. Pe m ăsură ce glicemia scade (dup ă o oră-două
de la servirea mesei), apare și o stare de triste țe, de golire suflet ească. Așa devenim dependen ți de ceea ce
ne place și începem să fim preocupa ți de urm ătoarea ” doză ”.
În plus, cartea intitulat ă Food &Mood : The Complete Guide to Eating Well and Feeling Your Best de
Elizabeth Somer M.A. R.D. susține că r ăcoritoarele, cioco lata sau bomboanele îndulcite cu substanțe sintetice
precum aspartamul , ar avea efecte și mai puternice dec ât zah ărul ob ișnuit, duc ând la eliberarea unor
cantităț i mai mari de endorfine. În condi țiile date, nici nu este de mirare că ciocolata se afl ă pe li sta
substan țelor cu virtuți afrodisiace .

Serotonina e ste implicat ă și în depresia și senza ția de somnolență asociat ă cu trezitul mult prea t ârziu,
printr -un mecanism extrem de simplu: când soarele apune serotonina este transformat ă în melatonina , la
răsăritul soarelui acest proces se opreș te (numai dac ă ești treaz). Leg ătura între produc ția de serotonin ă și
alternan ța zi-noapte (ritmul nictemeral) explic ă de ce oamenii se pare că sunt mai ferici ți în timpul verii
(datorit ă duratei mai mari a zilei).
Consumul de l egume și produse pe baz ă de cereale determin ă și el depresie . Vegetalele sunt bogate
în compuși asociați cu cadmiu (ce provin e în mare parte din r ândul îngrășămintelor), element chimic ce
determină scăderea nivelelor de serotonin ă. De aceea, cei care consum ă frecvent aceste produse nu sunt
deseori ”shiny happy people ”.
Utilizarea contraceptivelor orale care influențează balan ța hormonal ă din organism, în timp
îndelungat se asociaz ă cu depresia, pentru că intervine în produc ția de estrogen , care cre ște activitatea
receptorilor pentru se rotonin ă. Vitamina B3 , în cantitate mic ă, duce și ea la deficien ță la nivelul produc ției de
serotonin ă, pentru că ajut ă la transformarea triptofanului în serotonina.
Mai mult, un studiu făcut pe un eșantion de 20 de studenți la Facultatea de Medicină Gener ală din Iași
a demonstrat faptul că fericirea vine în momentul în care au pauză de prânz și reușesc să -și satisfacă dorința
(și nevoia) de a se hrăni sau în momentele în care nu au griji legate de facultate și pot petrece timp în familie
sau cu prietenii și reușesc să simtă ”liniștea sufletească”.
În concluzie, se pare că aproape toate dorin țele noastre au la baz ă nevoi complexe ale organismului și
este mai mult vorba de chimie decat pur ă întamplare, conform principiului ”nimic nu este î ntamplato r” (nici
măcar un consum inocent de ciocolat ă) și ”fericirea este adevărată când este împărtășită cu cei din jur”
(pentru că nu este frumos să mănânci o felie de tort de ciocolată de unul singur)

Bibliografie :
www.13.waisays.com/
www. en.wikipedia.org/wiki /Serotonin
www.chemsoc.org/exemplarchem/entries/mbellringer/endorphins.htm
www.descopera.ro/stiinta/929550 -endorfinele -moleculele -fericirii
http://anatomie.romedic.ro/serotonina