Serban Bianca, Semian A, An 4 [607303]

Serban Bianca, Semian A, An 4
Culturile diversificate influenteaza societatea

Membrii unui grup cultural impartas esc caracteristici care le diferent iaza de alte
grupuri. Diferent ele culturale vor afecta recep tivitatea unui individ la educat ie
individuala(dimensiune culturala) si dorint a de a accepta informat ii si de a o
incorpora in stilul sau de via ta.
Cultura este un mod de viata, ga ndire s i comportare. Cultura este invatata in
cadrul familiei si ne ghideaz a felul prin care ne rezolva m problemele si ne traim via ta
de zi cu zi. Etnicitat ea este strans legata de cultura , desi etnia se refer a de obicei la
un anumit grup cultural sau rasa care interactioneaza si are interese comune.
Adesea, exista la fel de mult a diversitate chiar in cadrul g rupurilor etnice i ntre ele .
Cultura include multe elemente, in clusiv limba, obiceiuri, credinte, traditii s i
metode de comunicare . Astfel, se p oate concluziona ca cultura joaca un rol
important si in fapt determina dezvoltarea impactului i n mai multe domenii diferite ale
vietii noastre de zi cu zi .
Membr ii unei comunitati sunt legat i impreuna prin locuirea aceluiasi teritoriu s i
prin relat ii sociale constante, consolidate i n timp, chiar daca prezint a tendint e de
independenta .
Studierea comparativa a variatele niveluri ale vietii sociale (politica, economica,
de rudenie, etc.), observata în diversele tipuri de societate are ca scop stabilirea
legilor g enera le ale vietii in societate. In ceea ce priveste habitatul si urbanismul,
moduril e de a locui s i evolutia lor in toate societat ile, e lementele de originalitate ale
fiecarei culturi si diversele niveluri ale unei societ ati, implica si o relație cu celelalte
caracteristici religioase, simbolice, ecologice, economice .
Indivizii unor culturi diferite, nu numai c a vorbesc limbi diferite, dar mai ales,
locuiesc lumi senzoriale diferite, chiar daca sunt pusi in fata aceleeasi experiente.
Selec tia datelor senzoriale insemn and admiterea unor elemente si eliminarea altora,
experien ta umana va fi perceputa in mod foarte diferit de la o cultură la alt a, conform
diferent elor de structura ale sitei perceptive specifice diverselor culturi. Ambientele
arhitecturale si urbane create de om sunt expresia acestui proces de fil traj cultural .
In contextul liberalizarii ma sive a comertului, a telecomunicatiilor si a schimburi lor
culturale si interculturale la nivel global , locurile se interconecte aza, chiar daca ar fi
la multi kilometri departare. Schimbul de informatii este acu m desfas urat pretutindeni

si se omogenizeaza anumite stiluri de viata, viziuni, identitatea locala risipindu -se si
o data cu popularea acerba de catre cei dinafara statului.
Aceasta ar duce la globalizare, care din punctul meu de vedere reprezinta o
contopire culturala, religioasa, politica, economica si idei din orice alt domeniu
vazute ca un tot unitar. Influentele pe ca re le are la nivelul intregii lumi, sunt in
domeniile: economiei, politi cii, mediu lui, societatii si culturii .
Inceputurile globalizarii au avut ca scop chiar schimbul de valori materiale si
spirituale, schimb uri ce au influentat pe scara larga evolutia ulterioara a societatii
umane.
Globalizarea economica implica, asadar, flu xurile de bunuri/servicii, de
persoa ne(migrati a), de capital si de tehnologie, chiar daca prin aceasta se ajunge la
pierderea identitatilor nationale sau comunitare, cele prin care un popor sau o
comunitate isi definesc existenta.
Globalizarea culturala repre zinta un fenome n care a ajuns sa aduca mai multe
influente negative in ulti ma perioada, odata cu asedierea populatiei musulmane a
Europei.
Odata cu prabusirea comunismului, statele europene au intrat intr -un cadru de
cooperar e econo mica, politica, militara, pornind d e la rolul acestora de membre a
ONU.
Epoca actuala este una a dezordinii dense si a unor tendinte contradictorii, intr -o
atmosfera de confuzie, incertitudine, care formeaza alegeri si oportunitati, insa care
se va schimba odata cu aparitia unor factori care o vor infuenta.
La nivelul vietii urbane au loc mutatii de produse ale culturii globale de consu m:
cultura ve stimentara, arhitecturala, muzicala, gastronomia.
Traditiil e culturale locale, trecutul spe cific al fiecar ui popor sau al fiecarei
comunit ati isi spun cuvantul . Cu cat valorile locale sunt mai puternice, cu at at
constiinta apartenentei la acestea este mai puternica. Anglia are o securitate si o
ordine care nu permite vreo abater e de la disciplina, imigrantii s -au conformat cu ea,
obtin cu greu resedinta, in urma unor multitudini de dovezi a locului de munca si
acte, si orice spatiu public este urmarit si co ntrolat. Societatea este formata din toate
categoriile de rase, care se inteleg foarte bine intre ei datorita faptului ca nu au
prejudecati descriminatorii . Raporturile dintre oa meni sun t stranse; fii nd multi straini,
daca legaturile nu ar fi stranse s -ar crea un dezechilibru. Serviciile sunt de buna
calitate , cerand mereu feedback, comportamenul lor este unul care te face sa te
simti important, respectat, s i te face sa respecti la randul.
In cazul musulmanilor din Franta, a aparut e xacerbarea unor tendinte
antiglob alizatoare, fundamentalism, terorism. In Germania, musulmanii si -au dat
libertate poftelor, agresand femeile in spatiul public. Anii trecuti, Germania a mizat pe
integrarea a milioane de imigranti pentru a acoperi deficitul de forta de munca si a

mentine cresterea economica in urmatoarele decenii, insa a ajuns sa se confrunte cu
acestia.
Acum, g erman ii considera refugiatii si integrarea lor cea mai mare problema cu
care se confrunta Germania. Acestia cred ca migratia va duce la o crestere a
criminalitatii , ingrijorari in legatura cu securitatea , ca valorile culturale si sociale
germane sunt in pericol din cauza refugiatilo r-o parte din ei si analfabeti – veniti din
Orientul M ijlociu si Africa.
Lucruri au fost i n mod constant ascunse de autorit atile germane pentru ca
sentimentele anti -imigrant i sa nu fie alimentate , multe cazuri de vi oluri s i agresiuni
sexu ale au avut loc . S-a ajuns la concluzia ca i migrantii nu vin sa se adaptaze la
cultura occidentala , ci o dispretuiesc si nu sunt recunosc atori pentru c a au fost
primi ti. Ei au venit sa isi impuna cultura lor , sa islamizeze Europa, fapt ce a dus mai
apoi la conflicte civile intre germani si imigranti . Fete nemtoaice nu mai ies din casa
de teama agresiunilor s exuale, germani si -au parasit tara.
Desi Franta s -a dezvoltat pe baza imigrantilor, in 1980, probabil cum avea in
viziune si Germania, acum s -au schimb at vremurile. Franta nu mai accepta i migranti,
ba chiar este int r-o contin ua alerta cu atentatele musulmanilor care s -au petrecut in
ultimii ani. In prezent, cea mai mare comunitare de straini este de cultura
musulmana, iar prezen ta acestora este ca o nou a forma de "ocupa tie". Franta este si
ea, o tara cu o popu latie care include imigranti, una dezvolt a, in care socializarea si
arta vibreaza aceeasi expresivit ate.
Pozitia geografica a Italiei a facut -o sa fie o tara "de tranzit" pentru imigranti spre
nordul Europei. Forta de munc a straina continua sa joace un rol util in sprijinul
sistemului italian economic si productiv, insa prin strain se intelege imigrant legal.
Statul incearca sa ii ajut e, familiarizandu -i cu cultura, limbajul, istoria populatiei
locale.
Invazia imigranților care sosesc din N ordul Africii , in Sudul Italiei, a dus la
pierderea controlului u nor teritorii, prin furtul si asedierea oraselor, locuitorii au
abandonat orasele, imigrantii au pus sechestru pe case, statul a cerut mai apoi
impozitele cuvenite, si asa a ajuns un oras sa fie abandonat, sau locuit de imigranti
ilegali. In aceste cazuri, societatea are de suferit, fiind afectata ta in mod negativ,
fugarita de clandestinii care nu se c onformeaza legii(orasul Pescopagano).
Romania nu a scapat nici ea de c resterea diversitatii e tnice si de dezvoltarea
serviciilor. Stabilirea pe teritoriu a unor cetateni de nationalitate araba, turca sau
chineza ce dezvolta afaceri de comert sau de mica industrie sau a uno r cetateni

veniti la studii, la care se adauga personalul firmelor multinationale sau al ONG -urilor
s-a reflectat si in domeniul serviciilor, prin aparitia unor unitati specializate
(restaurante cu spec ific chinezesc, libanez, italian, grecesc, butarii cu specific
frantuzesc, magazine de artizanat africa, indian, latino -american etc.)
Aceasta neintelegere pe plan social ar putea sa duca destabilizarea Europei,
amplificarea insecurității și crearea de confli cte etnice și religioase majore.
Prejudecatile ii pot determina pe oameni sa denatureze, sa interpreteze gresit sau
chiar sa ignore unele realitat i care nu corespund ideilor lor
preconcepute. Naționalismul imparte omenirea i n grupuri reciproc intolerant e, iar
daca vine vorba de nationalism extremist , apar confruntari. Rasismul sustine
inegalitatea biologi ca si intelectuala a raselor umane . Bisericilor care primesc ca
enoriasi doar oameni dintr -o anumita rasa, de ura si violen ata dintre diferite grupari
religioase s i de actele teroriste instigate de religie.
Metode de combatere a singurei proble me reale a imigratiei, si anume
islamizarea Europei ar fi: excluderea musulmanilor de pe lista de cumparatori/
detinatori al u nui teritoriu, case sau afaceri, creare a de vize pentru cetatenii extra –
europeni -viza ce permite doar studierea sau turismul -viza pentru studiat sa nu fie
mai m are de 6 ani, distrugerea lacasurilor de cult, cu exceptia celor care apartin
religiei tarii , expunerea adevaratei fete ale unei posibile viitoare tari cu populatia
eterogena, incurajarea pro movarii traditiei si identitatii tarii si anihilarea oricarei
posibile abateri.