– Septembrie , 2020 – [628670]

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Sociologie și Comunicare
Specializare Asistență Socială

RACOLAREA VICTIMELOR DIN ROMÂNIA ȘI ITALIA

Student (ă): Bianca Nicoleta Ion
Grupa :16LF292
Coordonator: Lector dr. Mihai Burlacu

– Septembrie , 2020 –

Cuprins

INTRODUCERE ………………………………………………………………………….. ……………………… ……..1

CAPITOLUL I. Semnificația și definirea traficului de perso ane…………… ……… ……………3

CAPITOLUL II . Argumentarea ideilor și motivelor exprimate de autor………… …….……… …6

CAPITOLUL III. Evidențierea ideilor contra și argumentarea motivelor………… ……..……… …8

CONCLUZII ……………………………………………………………………………… …..…… .10
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………… ..…… …………12

1
RACOLAREA VICTIMELOR DIN ROMÂNIA ȘI ITALIA

INTRODUCERE

Fenomenul traficului de persoane nu este un fenomen izolat, specific țării noastre, ci el
este de natură internațional ă și transfrontalier ă, făcând parte din ceea ce se numește
criminalitate organizată .
Procesul de trafic de persoane are mai multe etape, fiecare însemnând o grea încercare
pentru victime, dar abuzurile fizi ce și psihice iau amploare abia în fazele finale când traficantul
este convins că victima nu mai are cale de întoarcere. Aceste etape sunt următoarele: recrutarea,
transportul și trecerea frontierei, vânzarea și exploatarea .
Traficanții au multe beneficii și obțin profit pentru acest tip de activitate iar victimele
sunt cele care suferă cel mai mult.
Traficul de persoane constituie o violare a drepturilor omului, o amenințare asupra
victimelor și a societății. Numărul victimelor a crescut și este într -o continuă crește re, partea
tristă fiind faptul că aceste victime sunt tratate ca simple obiecte, fiind vândute și cumpărate
precum o marfă. Acest tip de criminalitate afectează în principiu persoanele aflate în caz, cât și
familiile acestora dar, în același t imp, societatea îndură efectele negative a faptelor violente și
administrarea unor mecanisme cu caracter ucigător.
Traficul de persoane, ca proces infracțional și social, rămâne în continuare un fapt real
ce constituie o mare străduință din partea organis melor internaționale, a fiecărei țări în parte dar
și a societății, în principiu pentru a rezolva această problemă. Se conștientizează efectele
negative ce sunt aduse din această perspectivă dar, atât timp cât cei responsabili de protecția ș i
apărarea cetă țenilor nu se implică 100% , numărul traficanților și victimelor vor crește din ce
în ce mai mult.
Motivele pentru care a m ales această temă sunt următoarele : vreau să descopăr cum au
fost și sunt victimele tratate din cauza traficului de persoane și să aflu care sunt cauzele apariției
acestui fenomen.
Prin urmare, există numeroși factori care influențează acțiunile rețelelor de trafic
precum solicitarea servi ciilor sexuale, exploatarea persoanelor, lipsa îmbunătățirii calității
vieții, violența cât și munca ieftină și forțată. În secolul XX au fost cazuri în care fetele erau
răpite și trecute peste frontieră ilegal pentru prostituție. Prin trafic de persoane s e înțelege că,
victimele sunt supuse și forțate să decurgă la anumite gesturi pe care nu și le doresc doar pentru

2
a le face pe plac traficanților iar recrutarea lor are la bază o mulțime de promisiuni false adresate
victimei. Propunerea expusă de recrutori este organizată în mod direct sau prin anumite anunțuri
prezentate pe internet. Se întâmplă tot mai des ca traficanții să încerce acolo unde sunt goluri
emoționale manipulând victimele pentru a accepta ideea propusă. Vârsta la care victimele sunt
exploata te sexual este cuprinsă între 14 -17 și 18 -25 ani. Majoritatea victimelor au un nivel
scăzut de educație din cauza faptului că, nu sunt învățate să facă diferența dintre bine și rău, au
încredere în toți oamenii pe care îi întâlnesc și nu sunt informate cu privire la puterea și
înșelăciunea traficanților.
Din păcate, România se află pe primul loc în această situație iar a doua destinație a
traficului de persoane este Italia. Spre deosebire de România , unde există legi pentru prevenirea
traficului de persoa ne, în Italia nu există deoarece pentru pro tecția și prevenirea victimelor sunt
incluse alte instrumente legislative , cum ar fi protejarea drepturilor victimelor supuse traficului
prin urmărire penală și fără instanță de ju decată. Este dureros faptul că există numeroase situații
în care victima se află în sala de judecată și este supusă unor constrângeri din partea oamenilor
din anturajul celor care au produs fapta.
Obiectivul articolului face referire la sprijinirea și ajutorul victimelor în orice
eventualitate, oferirea oportunității de a obține un loc de muncă și de a asista la programele de
asistență și adaptare socială. Există însă un beneficiu foarte important î n România și mai exact,
victima are dreptul la anumite servicii precum susținerea fizică și psihică cât și asistența
medicală, juridică și socială. Ele pot fi cazate o perioadă de timp în centrele de asistență a
victimelor traficului de persoane iar durata cazării este de cel mult 90 zile dar poate fi prelungită
printr -o anume hotărâre a consiliului până la 6 luni, cât timp durează încheierea procesului
penal.
Centrele sunt amenajate în așa fel încât victimele să se simtă cât se poate de bine , sunt
oferite condiții civilizate și de minimă igienă, hrană și tot ce este necesar iar cheltuielile sunt
acoperite de către bugetele locale. Consecințele traficului de persoane asupra victimelor apar
sub lipsa de hrană și odihnă, reținerea modalității de mișcare, amen ințări, abatere sexuală și
emoțională. Aceste consecințe duc la o traumatizare psihică iar acestea se pot manifesta prin
stare de șoc și teamă, amintiri neplăcute, coșmaruri, izolare, neîncredere în sine și teama de noi
începuturi.

3
CAPITOLUL I . SEMNIFICAȚIA ȘI DEFINIREA TRAFICULUI DE
PERSOANE

Prin trafic ul de persoane , victimele sunt supuse unor infracțiuni de către traficanți cu
scopuri profitabile, implicând forța și înșelăciunea pentru a le păcăli să se prostitueze, să
cerșească . Acest feno men reprezintă încălcarea drepturilor omului și tratarea victimelor ca
simple obiecte ce pot fi aruncate oricând.
Inițial, abordarea victimei decurge la o convingere din partea infractorilor prin
propunerea unor oferte convenabile, cum ar fi asigurarea unui loc de muncă în străinătate,
promisiunea unor oferte de studii gratis, grija față de bătrâni, etc.
Autoarea ar ticolului a vrut să evidențieze și să compare apariția traficului de persoane
atât în România cât și în Italia, argumentând că, în legislația din România victima are dreptul
la o mulțime de servicii atât pentru protecția fizică, cât și pentru cea morală, i ar în Italia, ele nu
beneficiază de aceste servicii, în schimb , sistemul instituțional de luptă anti trafic este mult mai
bine pus la punct. Formele de sclavie și exploatare sexuală se definesc atunci când femeile sunt
deplasate într -un loc sigur și înfric oșător pentru a fi violate sau obligate să se prostitueze.
Recrutarea făcută de traficanți se bazează pe acea poveste referitoare la locul de muncă
și profitul pe care îl pot câștiga în urma unui job în străinătate.

Figura 1. Modelul conceptual inițial al caracteristicilor unui traficant

4
Victimele cred de cele mai multe ori anunțurile sau campaniile respective, care se
ocupă cu acest fenomen, spre exemplu atunci când unei fete i se oferă șansa să participe la
anumite ședințe de modă sa u să lucreze cu diverși agenți de modă. Atunci când victimele se
văd neputincioase și sunt foarte speriate, aleg să evadeze iar singura opțiune posibilă este fuga,
chiar dacă își vor pune viața în pericol. Dacă reușesc să evadeze sau să fie salvate de către
organele de P oliție, victimele au nevoie de ajutor și duse la un centru special. În tot acest timp,
ele au nevoie de sprijin și încredere, trebuie să simtă în siguranță și să creadă într -un viitor fără
griji și panică, și nu în ultimul rând, au nevoie atât de protecție fizică, cât și morală.
Reacția inițială a poliției față de victima traficului de persoane trebuie să fie în
concordanță cu anumite principii umanitare de conduită. Principiile care stau la baza acestui
mod de abordare umanitar sunt următoarele:
– Este important ca persoanele care sunt într -adevăr victime traficate să fie tratate ca
victime ale unor infracțiuni grave și să nu fie revictimizate sau criminalizate de organele de
poliție1;
– Principiile și standardele umanitare internaționale interzic în mod concret
revictimizarea și criminalizarea de către poliție a persoanelor care sunt într -adevăr victime
traficate. Astfel de revictimizări sau criminalizări trebuie evitate în orice fel de situații.
– Siguranța victimelor, a familiilor și a celor dragi lor rămâne permanent un element
esențial, de care anchetatorul răspunde în mod direct.
Cu toate că lupta eficientă împotriva traficului de persoane nu poate fi realizată
decât prin cooperarea dintre diferite organizații și organele de urmărire penală, siguranța
victimelor rămâne în sarcina și în responsabilitatea unică a anchetatorului – ea neputând fi
cedată sau delegată către alte instituții.

Figura 2 . Modelul conceptual inițial al factorilor de vulnerabilitate la traficul de persoane în s copul exploatării
sexuale

1 A se vedea ms.politiaroma na.ro/prevenire/trafic_persoane

5
Traficul de persoane reprezintă o industrie de miliarde de dolari pe plan internațional
iar, în Europa, peste jumătate din victimele traficului de persoane sunt exploa tate sexual.
În 2012, în România, au fost prezente 1.041 de victime ale traficului de persoane,
dintre care cele 526 au fost supuse exploatării sexuale. Aproape toate femeile obligate să facă
acest lucru au fost minore. În general, femeile au o lipsă totală de libertate iar din cauza acestui
lucru ajung să practice prostituția.
Prin urmare, în unele țări, legea penală nu pedepsește traficul de persoane decât prin
acordul altor legi sau nu este pedepsit deloc. Traficanții sunt puși sub acuzare pentru această
infracțiune de contrabandă, cum ar fi proxenetismul sau favorizarea prostituției.
Din păcate, cel mai trist lucru este că atunci când victimele ajung în instanța de
judecată, sunt prezenți și oamenii din grupul traficanților, iar acest lucru pune presiuni asupra
victimei, având frica de a nu le face vreun rău după ce se termină instanța. ,,Victima este supusă
unor tensiuni venite din partea persoanelor din grupul traficanților, fie chiar prin simpla
prezență a acestora ”. ( Alexandru, M., 2012, p 153).

6
CAPITOLUL II. ARGUMENTAREA IDEILOR ȘI MOTIVELOR
EXPRIMATE DE AUTOR

Sunt de acord cu definirea traficului de persoane de către autoare, ca fiind o parte a
sclaviei, reprezentând cifra neagră a persoanelor care sunt marginalizate și exploatate sexual.
Autoarea face referire la realitatea din zil ele de astăzi exprimând faptul că acești tr aficanți
câștigă profit de pe urma victimelor, astfel ,, În ziua de azi, traficul de persoane este datorat
pentru obținerea unor bunuri precum, munca forțată și ieftină, organe și abuz
sexual”.(Alexandru, M., 2012, pp 149 -159).
Din lipsa banilor sau a modului în care au trăit , victimele ajung să decurgă la aceste
gesturi , le fac să acționeze greșit și să nu se gândească de două ori atunci când aleg acest drum .
De asemenea, menționez faptul că sunt de acord cu semnalarea unei cauze a acestor tragedii ,
mai exact cauza părinților, dat fiind faptul că nu există comunicare între părinți și victime , nu
le învață să aibă grijă cu cine stă de vorbă, cu cine să se urce în mașină și în cine să aibă
încredere. Ideea principală exprimată de autoare , toate țările d in lume sunt afectate de traficul
de persoane , este perfect adevărată, mai grav este faptul că nimeni nu încea rcă să rezolve această
problemă.
Un punct cu care sunt de acord cu autoarea , este faptul că există o legătură între România
și Italia, la nivelul celor două țări este obligatoriu să se facă diferența între trafic de persoane și
prostituție, din cauza faptului că există foarte multe cazuri în care victimele supuse traficului
de persoane pentru exploatarea sexuală, au fost învinovățite de prostituție și tratate ca atare de
către poliție. Prostituția este un lucru total diferit și anume persoana aflată în caz , pract ică asta
din propria sa inițiativă, fără a fi obligată de cineva anume.
În România sunt aplicate numeroase legi cu privire la protecția victimelor , li se acordă
o mulțime de servicii referitoare la suportul fizic și moral, are dreptul la asistența necesară
asupra integrării sociale, asistența medicală pentru sănătate și cea juridică. ,, Victimei i se oferă
servicii cu privire la vindecarea fizică și psihologică ”. ( Alexandru, M., 2012, 152). Referitor
la ideile expuse în articolul scris de Monica Al exandru, menționez că sunt de acord cu legile
impuse, victimelor cu adevărat implicate în această traumă trebuie să li se ofere un adăpost în
centrele de asistență, să aibă un trai bun, să aibă hrană, dispoziția asistenței sociale cât și cea
psihologică, pentru a le ajuta să treacă peste această întâmplare nefericită.

7
Se face o asociere între cele două țări, autoarea afirmând că sunt prezente anumite legi
și în Italia, spre exemplu, organizarea unor programe speciale pentru ajutorul lor, mâncare,
confiden țialitate și îngrijire.
În România sunt prezenți ofițeri și polițiști, scopul lor fiind unul destu l de important dar
și periculos , în primul rând trebuie să urmărească și să analizeze cazul, apoi urmează activitatea
în sine , iar în al doilea rând, trebuie să protejeze victimele și să le însoțească la un centru special
de asistență socială, pentru recuperare.
În principiu, autoarea a făcut referire la problema traf icului de persoane afirmând că
între România și Italia există mici legături, deoarece mafioți i din Italia trimit intermediari pentru
a căuta și a face rost de fete, cărora le oferă tot felul de oferte pentru a le încânta , pentru a le
face să accepte propunerea lor.
În Italia, fetele care ajung să se prostitueze s -au obișnuit deja și cred că au o viață
normală, poate doresc să evadeze dar se gândesc la familiile lor, care vor avea de suferit sau
chiar vor fi omorâți.
Din punctul meu de vedere, sunt de acord cu ceea ce prezintă a utoarea în articol și anume
că există numeroase instituții și organizații cu privire la sprijinul victimelor implicate în traficul
de persoane, spre exemplu organizații cu privire la baza religioasă care promovează valorile
creștine și descurajează participarea la serviciile sexuale, organizațiile care oferă servicii de
asistență pentru victime în vederea reintegrării sociale și, în principiu, se concentrează pe
femeile vulnerabile și pe persoanele aflate în situație de risc.
După o luptă cruntă cu traficanții, victimele au mare nevoi e de ajutor și suport
emoțional, acesta fiind m otivul pentru care sunt de acord cu aceste organizații, dar este de
menționat faptul că aceea perioada va rămâne mereu în sufletul și mintea lor, vor avea parte
mereu de această experiență nefericită, iar prezența acestor organizații și insti tuții, le vor ajuta
să-și revină puțin câte puțin, să câștige din nou încrederea în oameni dar mai ales în ele, să
participe la diferite activități cu diferite persoane care au suferit această traumă, să aibă parte
de asistență socială, medicală și psiholo gică, iar cu timpul vor deveni alte persoane capabile să
facă diferența dintre bine și rău.

8
CAPITOLUL III. EVIDENȚIEREA IDEILOR CONTRA ȘI
ARGURMENTAREA MOTIVELOR

În articolu l prezentat de Monica Alexandru este vorba despre creșterea și pericolul
traficului de persoane, dar și de spre viața victimelor și a familiilor acestora.
În prim plan, există numeroși factori pentru care se practică acest fenomen . Prima
categorie face referire la faptul că, nivelul de trai este foarte scăzut, există numeroase lipsuri
materiale, iar din această cauză se practică prostituția. De cel e mai multe ori, motivul pentru
care se practică poate fi famili a sau lipsa educației, dat fiind faptul că majoritatea persoanelor
care ajung să devină vi ctimele traficului de persoane provin din familiile lipsite de preocuparea
și socializarea părinților cu copiii sau le oferă socializare negativă. Își mai poate spune cuvântul
mediul abuziv în care trăiesc, faptul că nimeni nu le oferă încrede rea necesară, având
sentimentul că nu vor reuși în viață , căutând toate aceste sentimente în altă parte.
Un alt factor care duce spre prostituție sunt drogurile, deoarece persoanele dependente
trebuie să aibă bani pentru a le cumpăra.
Mai există cealaltă categorie de factori, persoanele care aleg să facă asta din propria
inițiativă, fără să fie obligat e de ceva sau cineva anume. Ele desfășoară această activitate
deoarece consideră ca este cel mai simplu mod de câștiga bani.
În acest caz, autoarea evidenți ază faptul că victimele au nevoie de toate serviciile
necesare pentru suportul fizic și moral, le sunt oferite servicii de asistență socială, medicală,
psihologică și juridică, pentru a se reintegra din nou în societate. Au nevoie de diferiți specialiști
pentru a le asculta ce au pe suflet, pentru a le da sfaturi cu privire la această întâmplare și pentru
a le ajuta să -și ridice moralul.
Cu toate acestea, comparând România cu Italia, sunt prezente legi și servicii diferite, de
exemplu în România, victimelo r traficului de persoane le sunt oferite diferite modalități de
cazare precum, sunt cazate la cerere în centrele de asistență și protecție specială, au parte de
îngrijire și sprijin, hrana este pe primul loc, participă la diferite activități speciale pentr u ele și
pot sta în acele centre destul de mult timp.
În Italia, sistemul asupra traficului de persoane este mult mai bine organizat și
desfășurat, sunt prezente organizații de voluntariat special pentru victimele traficului de
persoane, iar serviciile of erite sunt foarte bine puse la punct.
Ținând cont de ideile expuse de autoare, motivul pentru care nu sunt de acord cu
afirmațiile prezentate este că nu toate persoanele care ajung să devină victimele traficului de

9
persoane și a prostituției au nevoie de serviciile oferite de către centrele de a sistență, din cauza
faptului că ele ajung să practice prostituția din propria inițiativă, fără să fie obligate de către
cineva, fără să trăiască trauma pe care o simt persoanele cu adevărat implicate în lupta trafic ului
de persoane, spre exemplu să aibă parte de bătăi, amenințări, fără hrană, fără căldură.
Prin urmare, din punctul meu de vedere, serviciile prezentate mai sus ar trebui să le
primească doar persoanele cu adevărat considerate victimele traficului de pe rsoane deoarece
ele au cel mai mult de suferit în această situație, nu cele care practică asta din buna voință.

10
CONCLUZII

Din punctul meu de vedere, traficanții aflați sub nerăbdarea sau căutarea mijloac elor
de îmbogățire ilegală, fac ca acest fenomen să ia amploare cu fiecare zi ce trece.
Ținând cont de venituri, traficul de persoane se definește ca fiind una dintre cele mai
profitabile infracțiuni, fiind pus pe al treilea loc în lume, după traficul de droguri. În același
timp, ac esta reprezintă o infracțiune iar în spatele fiecărui număr de victime se ascunde o viață,
un suflet, un destin. Traficul și exploatarea sexuală vor însoți umanitatea mereu, iar societățile
nu vor ajunge să decurgă la anumite legi ca să dispară această su ferință provocată din partea
traficanților.
În România, interesul și preocuparea pentru impactul acestui tip de criminalitate, s -a
manifestat în toate planurile societății, inclusiv de la societatea civilă la Parlament, pentru a
angaja oameni cu privire l a prevenirea și combaterea traficului de persoane. Din păcate, se
întâmplă tot mai des ca victimele să fie supuse unor astfel de infracțiuni, să aibă parte de tristețe
și să rămână mereu în suflet cu această amintire neplăcută, toată această situație având loc din
cauza nivel ului de trai, de educație și lipsa suport ului familial.
În România încă nu se iau măsurile necesare, ca la carte . Această problemă este prezentă
în țara noastră poate ca un rezultat în urma lipsei de educație , lipsei banilor, a organelor de
poliție care nu își fac meseria așa cum spune jurământul.
În schimb, față de România, în I talia sunt organizate numeroase legi cu pr ivire la acest
fenomen, oamenii legii își desfășoară activitatea cât mai bine cu putință. Persoanele care ajun g
să devină victime în Italia , sunt amenințate cu moartea atât ele, cât și familiile lor , prin urmare
acestea sunt n evoite să decurgă la a pune în practică ceea ce traficații le impun.
Așadar, nu doar victimele au de suferit în această situație ci și familiile lor dar și
societatea. În fața acestui fenomen dinamic și complex ce presupune prezența a noi și noi forme
de manifestare, tehnici și instrumente de lucru și analiz ând unele statistici și cercetări, este tot
mai evidentă necesitatea unor eforturi în vederea creșterii nivelului de înțeleg ere și abordare a
fenomenului. E xistă numeroși factori care influențează acțiunile rețelelor de trafic precum
solicitarea serviciilor sexuale, exploatarea persoanelor, lipsa îmbunătățirii calității vieții,
violența cât și munca ieftină și forțată.

11
Prin trafic de persoane se înțelege că, victimele sunt supuse și forțate să decurgă la
anumite gesturi pe care nu și le doresc doar pentru a le face pe plac traficanților iar recrutarea
lor are la bază o mulțime de promis iuni false adresate victimei.
Traficul de f emei reprezintă o infracțiune considerată o crimă. Pentru a ameliora acest
fenomen, este necesar o abordare multidisciplinară , care să implice organele din poliție, cele
judiciare, asistența psihologică și socia lă, sistemul educațional, precum și alți oameni
preocupați de această problematică. Creșterea nivelului de conștientizare a traficului de
persoane, în rândul femeilor și al fetelor, va permite multor tinere să evite capcanele propuse
de traficanți.
Despre dimensiunile și prevalența fenomenului putem vorbi numai cu aproximație2 , cu
toate că multe țări, nenumărate instituții și numeroși cercetători fac eforturi comune în vederea
obținerii datelor corecte. Obstacolele care îngreunează cercetarea fenomenului sunt multiple:
probleme legate de definițiile folosite în diferite țări și de către diferiți cercetători; caracterul
subteran al fenomenului; probleme metodologice limitate care pot fi folosite din cauza greutății
obținerii datelor (Weitzer, 2014).
De asem enea, trebu ie menționat faptul că într -o serie de documente importante ale ONU
s-a făcut referire la interzice rea traficului de ființe umane. Se pot enumera : Declarația
Universală a Drepturilor Omului (1948); Pactul cu privire la drepturile civile și polit ice (1966);
Pactul cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (1966)3.
Din pu nctul meu de vedere, în Romania trebuie să existe fermi tate în sistemul de
investigare, toate cazurile de trafic de persoane să fie puse sub urmărire penală și pedepsirea
traficanților, trebuie să crească numărul de polițiști care anchetează acest fenomen, să existe un
mecanism bine pus la punct pentru strângerea dovezilor împotriva acestor traficanți.

2Expresia folosită de Laczko (2005) fiind chiar „ guesstimates” – referitor la modalitățile de apreciere și
de raportare a cazurilor de trafic de persoane
3 A se vedea C. Bârsan, Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, vol. I, Drepturi
și libertăți, ed. All Beck, București, 2007 , p. 139

12
BIBLIOGRAFIE

1. Graff, G. & Birkenstein, C. (2015). Manual pentru scriere academică: Ei spun/
Eu spu n. Pitești: Editura Paralela 45

2. Șerbănescu, A. (2001). Cum se scrie un text. Editura Polirom

3. Mariț, A . Traficul de persoane – un fenomen global. Studiu comparativ România –
Italia . Studiu De Caz

4. http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Cercetare/RapoarteAnuale/Raport%20anual%2
0trafic%202015.pdf

5. www. politiaromana.ro

6. Kelly, L. (2005). “You Can Find Anything You Want”: A Critical Reflection on
Research on Trafficking in Persons within an d into Europe. In F. ș. Laczko, (pp. 235 -267).
Geneva: IOM.